Sunteți pe pagina 1din 6

INGRIJIREA PACIENTILOR CU PROBLEME DE

MOBILITATE FIZICA
-INGRIJIREA PACIENTULUI CU ESCARE-
Generalitati:
Fie ca se afla intr-o unitate medicala fie la domiciliu, persoanele
imobilizate temporar sau permanent prezinta riscul de a dezvolta
escare. Lipsa de informare despre cauzele aparitiei, factorii agravanti,
aspectul ranii in faza incipienta, modul de ingrijire al escarelor face ca
de multe ori acestea sa fie observate tarziu si sa fie tratate gresit.
Escara reprezinta o leziune a pielii care apare atunci cand tesuturile
moi sunt comprimate intre o proeminenta osoasa si un plan dur
extern, pentru o perioada mai lunga de timp. Planul extern poate fi o
saltea, un scaun cu rotile sau chiar alte parti ale corpului. Prin
comprimarea tesuturilor moi (piele si muschi) circulatia sangelui care
le hraneste este intrerupta, in final ajungandu-se la degradarea si
moartea tesutului.
eoarece cei mai multi pacientii cu risc de a dezvolta escare sunt
ingrijiti la domiciliu, acest material isi doreste sa vina in sprijinul
apartinatorilor, oferind sfaturi practice despre ingrijirea si tratamentul
unei escare cu pansamente moderne, hidroactive.
Ce sa facem si ce nu in prevenirea escarelor:
Pentru a preveni aparitia escarelor, pacientii expusi trebuie evaluati in
asa fel incat actiunea factorilor de risc sa poata fi redusa.
Principalul factor de risc il reprezinta imobilitatea sau limitarea
posibilitatii de miscare, alaturi de alti factori agravanti precum
incontinenta, starea de nutritie si hidratatare precara, starea de
inconstienta.
Pentru diminuarea sau inlaturarea acestor factori ar trebui respectate
urmatoarele reguli!
Mobilizarea pacientului:
". Persoanele cu risc trebuie mobilizate# repozitionate la "-$ ore,
acest lucru prevenind afectarea circulatiei in zonele supuse
presiunii%
$. &rebuie acordata atentie asezarii asternuturilor astfel incat
acestea sa nu formeze cute, in special in zonele predispuse
formarii escarelor (zona sacrala, fese, omoplati, coate, genunchi,
calcaie etc.)%
'. (obilizarea pacientilor se face prin ridicare si repozitionare, nu
prin tragere# tarare, aceste manevre antrenand forte de frecare
ce agreseaza suplimentar pielea fragila%
). Pentru a reduce sau indeparta presiunea din zonele
predispuse se utilizeaza diverse dispozitive anti-escara! saltele,
perne, blanite, botosi. *tilizarea colacului anti-escara este
contraindicat, acesta creand alte zone de presiune.
+. &oaleta pacientului trebuie facuta de mai multe ori pe zi, in functie
de necesitati, umiditatea excesiva si prezenta urinii respectiv a
fecalelor fiind factori favorizanti pentru aparitia escarelor. &oaleta se
efectueaza cu apa calduta, nu fierbinte, si se folosesc sapunuri cu P,
neutru, evitandu-se manevre de frecare insistenta. - toaleta rapida si
delicata se poate face cu spuma de curatare (enalind%
.. /n cazul pacientilor imobilizati care sufera de incontinenta, pielea
din zona genitala trebuie protejata de actiunea urinii si materiilor
fecale. 0rema (enalind hidrateaza pielea si formeaza un film
protector pe suprafata acesteia. Pentru absorbtia urinii este
recomandata folosirea scutecelor de unica folosinta care pot ingloba
o cantitate importanta de urina, in acelasi timp pastrand pielea uscata
prin transformarea lichidului in gel si retinerea lui in corpul absorbant
(de ex. scutecul (oli0are sau slipul de unica folosinta (oli0are
mobile. Pentru ca aceste produse sa fie eficiente, trebuie aleasa
marimea potrivita (in functie de circumferinta taliei pacientului) iar
schimbul trebuie efectuat la un interval de ) . ore (in momentul in
care marcajul de pe exteriorul produsului numit si indicator de
umiditate s-a sters).
0a o protectie suplimentara a patului se pot folosi aleze (de ex.
(oli1ea), acestea insa nu pot absorbi cantitati mari de lichide si de
aceea nu este recomandata folosirea lor ca unic produs de
incontinenta.
Inspectia zonelor predispuse la escare !
2. &oate zonele expuse la presiune trebuie inspectate periodic pentru
a observa din timp daca exista semne de suferinta ale tesuturilor
(inrosire a pielii care nu dispare in '3 de minute de la indepartarea
presiunii, formarea de vezicule, aparitia unor zone de culoare inchisa,
negru-violacee pe suprafata pielii).
Alimentatia:
4. Pacientul imobilizat trebuie sa aiba o alimentatie echilibrata, cu un
aport optim de proteine si lichide. eshidratarea duce la fragilizarea
pielii si favorizeaza aparitia leziunilor.
Cum sa ingrijim pacientul cu escare:
aca pacientul a dezvoltat totusi o escara este necesar sa va
adresati unui medic sau asistente pentru a primi sfaturi legate de
ingrijirea ranii. 5lternativ va puteti adresa unei firme de ingrijire la
domiciliu (de ex. 6anacas in 7ucuresti), serviciile acestora
putand fi decontate partial prin casele de asigurari de sanatate.
/n practica medicala s-a dovedit ca escarele pot fi tratate cu succes
prin terapia umeda bazata pe utilizarea pansamentelor
hidroactive, tipurile de pansamente folosite fiind diferite de la un
stadiu al escarei la altul. (ai multe informatii despre tratamentul
escarelor cu pansamente hidroactive gasiti aici.
/n cazul in care optati pentru tratamentul local cu pansamente
hidroactive se impun anumite reguli la fiecare schimb al
pansamentului pentru a evita infectarea ranii si a favoriza
procesul de vindecare. /n acelasi timp trebuie continuate
masurile de prevenire enumerate anterior.
Curatarea ranii :
". Pansamentele se schimba cu manusi de unica folosinta (de ex.
Peha-6oft), cate o pereche pentru fiecare manevra (indepartarea
pansamentului vechi, spalarea ranii, aplicarea pansamentului
nou)%
$. 6palarea ranii se face cu compresa sterila si sapun neutru.
aca plaga este infectata curatarea se poate face cu solutie
iodata (ex. 7etadina)%
'. Pentru spalarea regiunii din jurul ranii se foloseste o alta
compresa decat cea cu care s-a spalat rana pentru a se evita
raspandirea germenilor%
). 1u sunt indicate apa oxigenata, acidul boric sau cloramina
pentru spalare, aceste solutii avand efect de ardere a tesuturilor
atunci cand sunt folosite timp indelungat%
+. La fiecare schimbare de pansament indepartarea tesuturilor
moarte, depozitelor de fibrina (depunerile galbui, aderente) si a
eventualelor necroze (coji de culoare neagra) se face prin
frecarea suprafetei ranii cu o compresa sterila%
6electia pansamentului :
.. 6e alege pansamentul potrivit in functie de aspectul si
caracteristicile ranii. *tilizarea unui pansament neadecvat poate
sa nu amelioreze starea ranii sau chiar sa o inrautateasca. (ai
multe detalii despre selectia pansamentului corect puteti citi aici.
Fixarea pansamentului !
2. 1u se folosesc pansamente autoadezive pe pielea sensibila din
imediata vecinatate a ranii (aprox. $ cm in jurul plagii sau in
zonele care prezinta modificari ale pielii ca de ex. rosesta,
vezicule etc.)
4. Pansamentele care nu au margine autoadeziva se acopera cu
comprese sterile si se fixeaza, de preferinta, in zonele care
permit, cu o fasa de fixare (de ex. Peha-crepp.
5lternativ se pot folosi plasturi hipoalergeni pe suport de hartie (de
ex. -mnipor) sau de material netesut (de ex. -mnifix) lipiti cat
mai la distanta de rana. /n cazul pansarii unei escare in zona
sacrala sau fesiera se recomanda fixarea cu compresa si plasturi
chiar si a pansamentelor autoadezive pentru a oferi o protectie
suplimentara impotriva scurgerilor de urina si materii fecale.
/ngrijirea pielii din jurul ranii :
8. Pielea sanatoasa din jurul escarei trebuie ingrijita corespunzator
pentru a preveni aparitia altor leziuni (de ex. se poate folosi in
acest scop crema de protectie (enalind, evitandu-se insa
aplicarea ei direct pe plaga).
&ratarea ranilor infectate :
"3. aca rana prezinta semne de infectie (secretii purulente, miros
urat, piele inconjuratoare umflata, rosie, dureroasa si mai calda)
trebuie consultat de urgenta un medic pentru a se stabili un
tratament cu antibiotice orale pe langa tratamentul local cu
pansamente hidroactive%
"". 5ntibioticele orale se administreaza doar in urma unei culturi
din plaga cu antibiograma (test in baza caruia se identifica
antibioticele la care sunt sensibili germenii din plaga).
*tilizarea preparatelor locale :
"$. 1u se aplica creme sau pudre cu antibiotic pe rana. 5cestea pot
da reactii alergice (in cazuri extreme soc anafilactic) si pot
determina rezistenta germenilor la antibioticele orale%
"'. 9vitati aplicarea de creme, unguente, solutii -
medicamentoase sau pe baza de plante direct pe rana deoarece
acestea pot deveni un mediu de cultura pentru bacterii.
(obilizarea pacientului:
"). Pana la vindecarea completa a escarei este de evitat
pozitionarea pacientului pe zona unde este localizata rana%
"+. /n momentul vindecarii, reaplicarea presiunii pe zona
vindecata se va face progesiv, pe perioade de maxim "+ minute.
Pe masura ce pielea capata rezistenta si nu se mai inroseste se
poate prelungi timpul de aplicare a presiunii pe zona afectata cu
cate '3 de minute in fiecare zi.
/ngrijirea pacientilor imobilizati presupune o colaborare
permanenta intre acestia, familie si personalul medical cu rolul
de a aplica masurile de prevenire si de a initia cat mai devreme
tratamentul corespunzator. 0u cat factorii de risc sunt tinuti mai
bine sub control si primele indicii de aparitie a escarei sunt
recunoscute mai rapid, cu atat timpul si costurile de vindecare
vor fi mai reduse.