Sunteți pe pagina 1din 6

Curs 11 Drept Comercial 19.05.

2014
Forma scrisa a ipotecii mobiliare pe noua reglementare, trebuie sa fie forma scrisa ad
validitatem 2088?
Ipoteca nu valoreaza din punct de vedere economic pentru beneficiar decat daca intreg
ansamblul (sfera de intindere a ipotecii + procedura de executare) este eficienta. Este solutia in
ultima instanta pentru creditor, deci e normal sa o poata executa in conditii cat mai bune pentru
el.
Conditii de executare facila pentru creditor:
Recunoasterea rangului sau si in faza de executare;
Rapiditatea evitarea pe cat posibil a diferitelor trucuri, scheme, pe care inevitabil
debitorul (in primul rand), dar poate si alti creditori, le-ar putea utiliza. Primul
interesat sa traga de timp, sa creeze dificultati este debitorul.
Sa existe flexibilitate in ceea ce priveste modalitatile de executare: ex: in trecut,
ipoteca imobiliara se executa numai intr-o anumita forma care asigura atat
publicitatea, cat si caracterul competitiv al ofertelor de cumparare asta era scopul
legiuitorului la acea vreme => sansa obtinerii unui pret cat mai mare. Realitatea a
aratat ca, creand niste baraje procedurale, nu inseamna ca cei care cumpara vor veni
daca bunul nu e interesant <=> barajele devin piedici la executare. In general, nu se
lasa (decat foarte greu) creditorului posibilitatea sa preia bunul in baza unei creante
bunul trebuia sa se transforme in numerar. S-a constatat ca in multe cazuri este
iluzoriu sa crezi ca daca vei transforma bunul in numerar vei indestula mai multi
creditori, astfel ca e posibil ca acel creditor ipotecar sa nu se indestuleze si sa devina
chirografar in ceea ce priveste restul de creanta.
Regulile ptrivit NCC in materie de executare:
Contractul de ipoteca este titlu executoriu esti pe picior de egalitate cu beneficiarul unei
hotarari judecatoresti definitive => o facilitate pentru cel care cere executarea.
Daca nu exista in contractul de ipoteca o derogare de la acest lucru, creditorii de ranguri
inferioare pot sa impuna asa-numita regula a discutiunii; cu alte cuvinte, sa ceara instantei sa
opreasca creditorul ipotecar de la executarea unui anumit bun, pe motiv ca in patrimoniul
debitorului exista si alte bunuri ipotecate tot in favoarea creditorului ipotecar care ar fi suficiente
pentu satisfacerea creantei. Se opreste astfel lacomia creditorului cu rangul cel mai mare, pentru
ca, fiind primul, a fortat debitorul sa il supragaranteze, adica sa ii puna ipoteci pe un numar de
bunuri mai mare decat era necesar pentru garantarea creantei sale, deci are de unde alege. In
acest sens, creditorii pot sa se opuna in instanta. Este o solutie novatoare, care trebuie avuta in
vedere.
Particularitate executarea ipotecii mobiliare: din punct de vedere practic, creditorul
care executa poate sa nu mai gaseasca bunul respectiv sub controlul debitorului. E posibil sa nu
mai poata identifica bunul respectiv, astfel incat are posibilitatea sa mearga sa execute bunul in
mainile oricui l-a dobandit. Pentru a trece la executare trebuie, practic, sa ii anunte si pe ceilalti
creditori ca a inceput executarea, revenindu-i in acest sens anumite obligatii, cum ar fi:
- Obligatia de a notifica debitorul si creditorii cunoscuti (cei cu garantii), pentru ca
acestia sa isi apere dreptul numai in situatia in care executarea inceputa / pe cale de
a incepe incalca regulile de procedura sau cel care cere executaea nu avea dreptul sa o
faca. E mai mult o formalitate => chiar daca unii introduc contestatii cu rea-credinta
la executare, ar trebui sa fie respinse usor.
Dupa aceasta faza, creditorul respectiv poate sa treaca efectiv la executare care
presupune doua modalitati:
O executare de bunavoie cu acordul debitorului
O execuatre prin intermediul autoritatii statului (executor judecatoresc e un
profesionist, NU o autoritate publica).
Daca prima varianta nu e posibila, atunci beneficiez de sprijinul personalului specializat.
In practica, majoritatea executarilor se realizeaza prin executarea silita propriu-zisa. Dupa ce s-a
trecut efectiv la executare, acesta trebuie sa vanda bunul. Executorul are libertatea sa aleaga intre
mai multe metode de executare: in baza legii, are dreptul sa aleaga acea metoda care asigura
valorificarea cea mai buna a bunului in cauza din punctul de vedere al pretului.
In mod natural, exista o pierdere la fel ca la insolventa: e clar ca pretul este
disproportionat in jos, in sensul ca potentialii cumparatori se asteapta ca pretul sa fie sub acela al
pietei (fire sale U.S.A.). Cei care vor sa cumpere vor sa isi maximizeze beneficiile, deci in mod
natural pretul este mai mic decat cel de pe piata. Executorul trebuie sa se asigure ca pretul, prin
metoda pe care o alege, nu este neobisnuit de mic. Trebuie sa dea dovada de intelepciune in
alegerea metodei celei mai bune:
o Criteriul: cel al vanzarii comerciale rezonabile.
Modalitatea e diversa: licitatie publica, vanzarea bunului individual sau combinat cu alte
bunuri etc. trebuie sa fie o vanzare comerciala rezonabila => art. 2446 C. civ. stabileste cateva
criterii orientative in acest sens: criterii largi; daca la un moment dat sunt contestatii cu privire la
modul de a executa, instanta va putea sa aprecieze pe baza lor temeinicia acestora, pentru a evita
abuzurile.
In situatia in care s-ar descoperi, post factum, ca daca ar fi ales o alta metoda / moment ar
fi putut sa obtina un pret mai mare NU face ca vanzarea sa nu fie rezonabila din punct de vedere
comercial, daca nu cumva exista indicii ca s-a urmarit frauda creditorilor. Legiuitorul incearca sa
protejeze eficienta executarii silite cauta sa inchida pe cat posibil calea contestarilor ulterioare
care ar putea rasturna intreaga procedura.
Pe langa preluarea bunului in contul creantei (art. 2448 C. civ.): creditorul poate el insusi
sa cumpere bunul respectiv, adica participa alaturi de potentialii cumparatori situatie
exceptionala, pentru ca in mod normal n-ar trebui, deoarece e un tert fata de procedura. Daca
participa, atunci ar putea sa distorsioneze cumva nivelul pretului exista o anume reticenta in a-i
permite sa participe. Daca totusi participa, o va face in conditii de competitivitate licitatie
publica sau poate sa participe la o vanzare directa, prin discutie, negociere cu el, cu altii, dar
nunai daca bunul respectiv e un bun care are o piata (marfuri cotate la o bursa de marfuri si el
vrea sa le cumpere, atunci poate sa participe in calitate de cumparator in cadrul procedurii de
negociere; daca insa bunul nu circula in conditii de competitivitate, atunci nu poate participa, in
schimb daca bunul in cauza se vinde la o licitatie publica va putea sa participe).
Dupa vanzare se poate distribui suma rezultata se platesc creditorii. Executarea silita
inceputa poate fi facuta de orice creditor, chiar de rang inferior, dar dupa ce se executa, creantele
se vor plati in functie de rang ca la insolventa. Daca mai ramane ceva, vor fi platiti si ceilalti
creditori.
Preluarea bunului in administrare creditorului X i se da voie sa administreze bunul
pentru ca debitorul a dovedit ca este un prost administrator; aceasta procedura are loc numai la
cererea creditorului.
Art. 2474 2477 C. civ.: sanctiuni pentru incalcarea unora dintre regulile privind
executarea silita sau executarea ipotecii in general. Aceste sanctiuni, ca natura, pot fi privite ca
amenzi civile care sunt platite de creditorul care le-a incalcat si care profita atat debitorului, cat si
celorlalti creditori. In general nu sunt aplicate.
Titlurile comerciale de valoare:
E foarte important principiul aparentei in care formalismul in legatura cu crearea si
circulatia titlului respectiv joaca un rol deosebit. Daca ai incalcat o regula dintr-un paragraf al
unui articol se pierde tot ca la matematica. Au aparut mai degraba ca o facilizare a
mecanismului de plata pentru marfurile vandute.
Context istoric: undeva prin sec. X, XI generate de italieni.
Trasaturi de baza:
CAMBIA: un inscris in temeiul caruia posesorul lui legitim este indreptatit la o data
determinata sa execute / exercite dreptul aratat in inscrisul respectiv => 4 caracteristici:
Caracterul constitutiv: dreptul se naste prin redactarea inscrisurilor; pana la acel
moment el nu exista;
Caracterul formal: limitele de exercitare a dreptului sunt cele aratate in scris
impotriva cui, la ce data pot s-o cer, ce suma etc. Vin in completare regulile privind
cambia, pentru a putea vedea toate drepturile pe catre le are posesorul legitim. Forma
scrisa este ceruta ad validitatem. In alte state s-a acceptat ideea de titlu de valoare
electronic un mesaj electronic intr-un server, neexistand inscrisuri in forma
materiala;
Caracterul literal: stransa legatrura cu caracterul formal adica limitele dreptului
sunt cele prevazute in inscrisul respectiv;
Caracterul autonom al titlului indiferent de cauza care a generat emiterea lui,
soarta titlului si circulatia sa nu au nicio legatura cu soarta obligatiei care a dus la
emiterea lui. Un eventual conflict nu impiedica exeutarea titlului comercial. Odata ce
a fost creat, el e un alt instrument juridic care circula de cine statator.
Clasificari:
In functie de continutul titlului, modul de circulatie etc. mai putin importante.
Formalismul in legatura cu emiterea exista in egala masutra si in legatura cu circulatia
titlului in mai multe maini pana ajunge la posesorul legitim, dar si in legatura cu executarea lui.
Cambia: cadru juridic: L. 58/1934
Legea reprezinta, de fapt, transpunerea unei Conventii europene largi din 1930, pe care
Romania nu a semnat-o, nu a ratificat-o, dar legiuitorul roman a copiat-o in 1934. S-au armonizat
2 sisteme de drept: cel franco-german si cel englezesc o armonizare fericita, avand in vedere ca
cele doua, in mod traditional, nu s-au armonizat.
Partile cambiei:
- Emitentul cel care emite cambia si care are o denumita specifica: tragator: el trage
cambia;
- Beneficiarul cel care primeste cambia;
- Trasul cel impotriva caruia se emite cambia deci cel care trebuie sa o plateasca in
final.
Daca aceasta cambie circula, atunci intre beneficiar si tras se interpun dobanditorii
succesivi GIRANTI: fara nicio legatura cu gajul sau girul.
Trasul nu e obligat sa plateasca (nu se aplica si la biletul la ordin) in baza cambiei, ar
putea sa fie obligat in baza raportului fundamental, insa nu are nicio relevanta. Pana nu face o
anumita formalitate (acceptare), trasul nu are obligatia de a plati cambia si nu poate fi sanctionat.
La biletul la ordin, cel care emite este cel obligat sa plateasca (trage impotriva lui insusi).
Art. 1 conditiile de forma ale cambiei:
Cele de fond sunt cele generale:
- Consimtamant valabil;
- Cauza e mai putin importanta;
- Capacitate;
- Obiect se apreciaza prin prisma formei: suma care trebuie platita beneficiarului.
In practica nu apar cazuri de nulitate pe incalcarea conditiilor de fond.
Art. 1 conditiile de forma ale cambiei:
Ele trebuie scrise pe fata cambiei (are si verso pe care se scriu toate elementele care
privesc circulatia):
- Denumirea (cea din dreptul romanesc cambie sau deumirea din limba in care e
redactata);
- Numele trebuie sa il indice pe cel care trebuie sa plateasca trasului;
- Data la care trebuie sa plateasca;
- Locul;
- Cui trebuie sa plateasca numele beneficiarului;
- Locul unde a fost emisa cambia si data;
- Semnatura celui care emite.
Art. 2(1): daca unul din aceste elemente lipseste, cambia NU are valoare de cambie, deci
nu ofera beneficiile prevazute in Legea 58/1934. Totusi, exista si derogari, in sensul ca anumite
elemente pot lipsi iar cambia sa fie in continuare vazuta la fel:
- Scadenta (legea prezuma ca este o cambie la vedere oricand, dar in termen de 1 an
de la emitere, daca nu se prevede altfel);
- Locul de plata => locul cat mai aproape de vecinatatea trasului este prezumat ca loc
de plata;
- Ordin de plata: poate fi dat unui tert; insusi tragatorul se poate indica pe el ca si tras,
insa nu e bilet la ordin;
- Suma: intotdeauna trebuie indicata; pentru a nu exista confuzii, e indicat sa fie
scrisa si in litere si in cifrel. Daca e scrisa in ambele forma, va prevala cea scrisa in
litere.
- Semnatura: cateva particularitati nu poate lipsi sub nicio forma din nicun fel
de cambie permite verificarea validitatii emiterii titlului respectiv nu conteaza
daca e persoana fizica sau juridica, nu trebuie sa fie scris clar numele si prenumele, ci
doar semnatura. Totusi, la semnatura persoanei juridice este suficient sa ai stampila
persoanei juridice in cauza, penru a se putea identifica, si semnatura persoanei
autorizate (reprezentantul legal) sau a celei imputernicite (mandatar al
reprezentantului legal) de aceasta trebuie sa fie o procura speciala!
Cambia in alb:
Emisa fara unul din elementele din art. 1, mai putin cele doua (denumirea de cambie +
semnatura), dar in momentul emiterii beneficiarul primeste si un inscris care va contine TOATE
elementele necesare.

S-ar putea să vă placă și