TRIBOTEHNICA

CURS 1
Triobologia este stiinta care se ocupa de studiul proceselor de frecare ,ungere ,uare,ocupandu!se de ase"enea de
consecintele proceselor#$artea aplicati%a a tribologiei se nu"este tribote&nica#
NOTIUNI 'ENERA(E )E TRIBO(O'IE
CU$(E )E *RECARE
Ansa"blul for"at din cel putin + corpuri in contact si "iscare relti%a de alunecare ,rostogolire,pi%otare sau o co"binati%e
a acestora#Cpla participa ne"i,locit la trans"isia incarcarii-forte sau "o"ente.#
E/ista "ai "ulte citerii de clasificare a cuplelor#cel "ai frec%ent este el al suprafetei de contact si nu"arul de contacte
respecti%e#
C(ASA I!cuple cu contact punctifor"
C(ASA II!cuple cu contact liniar
C(ASA III!cuple cu contacte sferice,cilindrice,elicoidale
C(ASA I0!cuple cu contact plan
Nu"arul grupei ne arata nu"arul contactelor definit de grupa respecti%a #Cuplele din clasa I si II sunt cupl superioare iar
cuplele III si I0 sunt cuple inferioare#Cuplele tribologice superioare "aterialiate sub for"a unor ele"ente "ecanice
si"ple,sunt utiliate frec%ent in instalatii speciale utiliat pt studiul teoretic si practic al frecarii si uarii#Aceste cuple sunt
e/presia "odelarii contactelor reale ale cuplelor te&nologice#
SU$RA*ETE )E CONTACT
1.ARIA NO1INA(A!este aria geo"etrica ideala a corpului cu di"ensiuni "ai "ici#corespondenta a%e" prresiunea
no"inala fort ape aceasta arie-An,$n.
+.ARIA A$ARENTA!aria reultata in ur"a contactului pe ondulatii gasindu!se in peri"etrul lui An#se "ai nu"este a"prenta
sau pata de contact2corespunde presiunii aparente#-Aa,$a.
3.ARIA REA(A!aria reultata din insu"area dintre suprafetele de contact a rugoitatilor in interactiune aflate in peri"etrul
lui Ar#-Ar,$r.
$ORTANTA SU$RA*ETE(OR RU'OASE
$ortanta!capacitatea suprafetelor cu rugoitate de a prelua incarcari e/terioare#
$ortanta suprafetelor rugoase se deter"ina pe baa trasarii curbei de portanta,deter"inarea para"etrilor caracteristici
rugoitatii si portantei si calcularea ariei reale#
RE'I1 )E )E*OR1ARE A AS$ERITATI(OR
Considerand asperitatile in contact,acestea se defor"eaa elastic sau plastic#In caul unui contact real unele asperitati
sunt defor"ate elastic,altele plastic ,altele intr!o ona de defor"are elasto!plastica#
Considera" + asperitati in contact cu rugoitate corespunatoare proceselor de suprafinisare#Asupra acestor asperitati
actioneaa o forta N la ni%elul contactului realieaa o presiune "edie p"#
$entru un otel E4
R14R+4156"icro"etri
$entru ca acel contact sa se gaseasca in do"eniul plastic 47p"4HB438e#
Cea "ai "ica incarcare pro%oaca la contactul asperitatilor "etalice o defor"atie plastica respecti% prin ecruisare onele
defor"ate au duritati "ai "ari#$entru a aprecia regi"ul de defor"are utilia" o relatie 9illia"son sau relatia indicelui de
plasticitate#
SU$RA*ATA )E *RECARE
:ona de "aterial adiacenta a"prentei de contact,ona dispusa in adanci"ea "aterialului2aceasta participa efeti% in
procesul de frecare ;uare a%and o structura diferentiata pe straturi2configuratia acestora fiind influentata de frecare si
uare,procese care la randul lor sunt deter"inate de structura acestei one#
1!profilul de rugoitate al suprafetei
+!strat absorbit-for"at din "olecule polare de apa,o/<gen,aot,lubrifiant.
3!strat de o/id -caracteristicile "at de baa!strat dur,casant,cu bune prop antifrecare.
=!strat cu structura cristalina co"plet distrusa-strat a"orf,in care se gasesc frag"ente
de o/id spart,asc&ii de di"ensiuni reduse pro%enite din "aterial sau SA-scula asc&ie.caract procedeelor de prelucrare
"ecanica.
Solicitarile ter"ice si "ecanice ale sculei sunt se"nificati%e ca ur"are stratul = alterat,curg %ascos in directia deplasarii
sculei asc&ietoare-strat BE>(BI.#
A0ANTA?E
!repartiarea incarcaturii e/terioare2sunt distribuite pe o suprafata larga si "ai adanca2consolideaa pelicula de o/id2ofera
suprafetei o re"arcabila reproductibilitate a coeficientului de frecare#
@!strat cu structura cristalina defor"ata -strat accesibil efectului de frecare ,dar influenteaa la randul lui forta de
frecare,ona cu cat "ai intinsa cu cat "aterialul respecti% este saturat de defecte de se"ifabricare.
$ROCESE )E *RECARE
Regi"urile de frecare suntA !frecare uscata 2frecare li"ita2frecare "i/ta2frecare fluida#
*recarea-ungerea.fluida poate fiA !ungere &idrodina"ica-H).2ungere &idrostatica-HS.2ungere elasto!&idrodina"ica-EH).
*RECAREA USCATA!frecarea intre suprafetele aflate in interactiune directa,lubrifiantul indifferent de natura acestuia
,nee/istand pe aceste suprafete#Contactul uscat se realieaa prin inter"ediul stratului + si a o/idului 3#
*RECAREA USCATA ARE 3 (E'IA!forta de frecare este proportional acu incarcarea
!forta de frecare este independenta de aria de contact-legea este %alabila daB considera"
aria reala.
!forta de frecare este independent de %itea#-nu e confir"ata.
*orta de frecare este dependent a de natura "aterialului in contact si de starea acestora#
OBSE0ATIEAlegile sunt %alabile cand defor"atiile sunt elastic#
TRIBOTEHNICA
CURSU( +
TEORIA 1ICRO?ONCTIUNI(OR SU)ATE
Este o teorie "oderna ,funda"entata de BO9)EN!TABOR IN 1C@6,aceasta e/plica forta de frecare prin considerarea
co"portarii suprafetei rugoase in procesele de prelucrare a incarcarilor si a realiarii "iscarii relati%e#Asperitatile
suprafetei de contact in interactiune se defor"eaa elastic sau plastic#Acele asperitati defor"ate plastic se sudeaa
for"and asa nu"itele pungi de sudura sau 1ICRO?ONCTIUNI SU)ATE-",s.#1iscarea relati%a este posibila daB ",s sunt
forfecate#1?S se poate realie in + "oduriA
1.ona A corespunde situatiei in care puntile de sudura se realieaa daB este o defor"atie puternica a "aterialului in
conditiile unei te"perature scaute-",s la rece.duce la gripa, ater"ic#1aterialul sufera transfor"ari "etalurgice
se"nificati%e la ",s la rece,adeiuni foarte puternice si ,in consecinta ,ruperea se face cu effort "are cuantificat cu un
coefficientA
+.ona B corespunde for"arii ",s la cald,presiunea fiind redusa,te"p foarte "ari,gripa, ter"ic,forfecare foarte
redusa,coeficientA
Se e/pri"a coeficientul de frecare in teoria ",sA
)ar ariile reale nu sunt egale si i"pune un coefficient DA6EDE1#)aB apare si "iscare aria reala creste ,iar ariile nu sunt
egale deci nu se pot si"plifica#
Relatia coef#de frecare ne arata ca *f este proportionala cu sarcina si independenta de aria suprafetei,in concordanta cu
legile de baa ale frecarii#)in relatie47%aloarea lui F aproape constanta in functie de "aterial#$rin aceasta lege a 1?S se
e%identiaa natura "etalurgica a frecarii fata de natura "ecanica a acesteia,e%identiind legile clasica ale
frecarii#*or"ularile anterioare postuleaa in%arianta coeficientului de frecare ceea ce este fals#
In acest conte/t trebuie sa a%e" in %edere ur"atoareleA
a.nu se poate si"plifica Ar din relatie pt B Arp e care se "anifesta frecarea este "ai "are deBt Ar care participa la
preluarea incarcarii#E/plicatia este aceea B toate asperitatile in contact si care defines Ar participa la trans"iterea lui
N,acestea putand fi defor"ate fie elastic fie plastic,pe cand frecarea se "anifesta nu"ai pe acele asperitati care sunt
defor"ate plastic si sudate#
b.)iferenta ariilor reale este deter"inate si de cresterea ariei reale pe ona asperitatilor defor"ate plastic prin efectul
fortelor tangential#-a se %edea Gero/!adeiunea si"pla si e/tinsa.
*RECAREA (I1ITA
Este frecarea prin inter"ediul unor straturi subtiri care i"piedica contactul direct "etal pe "etal#$elicula de lubrifiant
lic&id,grosi"ea acestora fiind foarte "ica,de ordinal "ono"olecular2strat de lubrifiant solid -strat de grafit,clorit de
inconiu,disuflura de "olibden.,straturi subtiri pot fi straturi depuse de "aterialele antifrictiune-alia,e staniu,plu"b.#
Straturile li"ita de lubrifianti lic&ii sunt straturi cu grosi"e "ono sau pluri "oleculara,acestea fiind reultatul
feno"enelor de absorbtie-legaturi intre lubrifiant si suprafata "etalica. sunt legaturi de adeiune e/pri"ata prin fortele
0an )er 9alls,si straturi c&e"isorbite Hstraturi care reulta in ur"a reactiunii c&i"ice a lubrifiantului cu suprafata
"etalica#
(u brifiantul care realieaa stratul li"ita se caracterieaa prin "olecule polare care au structura si orientare
caracteristica#
0ariaa FaB intre 6#6@!6#1I#! otel pentru constructii Hulei "ineral neaditi%at !FaB46#1J#6#1I
!lubrifiant acii grasi!FaB46#@J6#1+
!otel pe CU!acid stearic !FaB46#6C
!otel pe :N!acid stearic!FaB 46#6@
Straturile li"ita prin grosi"ea relati%e redusa nu asigura o portanta in corespondenta cu incarcarile uuale ale cuplelor de
frecare#'rosi"ea stratului ,co"parabila sau "ai "ica deBt inalti"ea rugoitatii conduce la spargeea acestuia de catre
rugoitate c&iar si la incarcari "odeste#Rugoitatea si sarcina controleaa durabilitatea fil"ului li"ita#
In functie de "ari"ea rugoitatii stratul li"ita suporta anu"ite incarcari specificA
!prin lepuire47R46#6=F" pa433#I1$a
!prin rectificare fina47R46#1F" pa415#I 1$a
!prin rectificare nor"al47R46#3@ pa41@#+1$a
!prin strun,ire foarte fina47R41F" pa41+#I1$a
A%and in %edere %aloarea presiunii-+66!=66 1$a.care solicita in "od nor"al "icrosuprafetele in contact ale
asperitatilor,este aproape cert B fil"ul li"ita nu este portant,iar integritate este incerta#)urabilitatea fil"ului li"ita e
deter"inata si de nu"arul straturilor care il co"pun#
$entru = peliculeA 1.strat "ono"olecular
+.strat din 3 "ono"olecule
3.strat din C "ono"olecule
=.strat din C6 "ono"olecule
0aloarea se refera la acidul stearic#)e regula,pe suprafatele de contact aflata in regi" li"ita %or e/ista si"ultan suprafete
in contact direct ne"i,locit si restul contacte prin inter"ediul peliculei de lubrifiant li"ita#ATUNCIA
F4DKArKLfM-1!D.KArKLl
*RECAREA *(UI)A
Caracteriata prin e/istenta suprafetelor "etalice a unui fil" de lubrifiant sufficient de gros astfel incat sa se e%ite
contactul direct "etal pe "etal# H"in4+#@-R"a/1MR"a/+.
$elicula de lubrifiant este portanta,preluand incarcarea in conditiile "entinerii integritatii stratului de lubrifiant#E/ista 3
%ariante de asigurare a acesteiaA
1.H)!ungere &idrodina"ica
+.HS!ungere &idrostatica
3.EH)!ungere elasto&idrodina"ica
1.(a H) fil"ul de lubrifiant este autoportant,adiB acesta este capabil sa preia incarcarile daB sunt indeplinite si"ultan
ur"atoarele conditiiA! A.for"a suprafetei "etalice in contact este de pana geo"etrica-un interstitiu cu di"ensiuni %ariabile
,intrarea lubrifiantului realiandu!se intr!o ona cu inalti"e "a/i"a si iesirea in ona cu inalti"e "ini"a#
$ri"a pana geo"etrica e pana in trepte2a doua e pana geo"etrica plana con%ergenta2a treia e pana geo"etrica curba
con%ergenta2a patra e pana curba con%ergenta!di%ergenta#
B.0itea relati%a a suprafetei sa fie sufficient de "are
C.(ubrifiantul sa aiba o %ascoitate corespunatoare incarcarii la care este supus si sa se gaseasca in cantitate suficienta
in ona portanta#
+.(a HS este ungere cu lubrifiant introdus sub presiune cu a,utorul unei instalatii special care asigura o presiune cel putin
egala cu presiunea care se "anifesta la contact deter"inate de sarcina e/terioara#
3.EH)!regi"ul este unul de ungere c&aracteristic cuplelor cu contacte punctifor"e si liniare puternic
solicitate-rul"enti,angrena,e,%ariatoareEH).
*il"ul EH) este autoportant &idrodina"ic,suprafetele "etalice a%and configuratia de pana geo"etrica reultata in ur"a
defor"atiilor elastice a supraetei "etalice#:ona de contact are o configuratie speciala#
TRIBOTEHNICA
CURS 3
RE'I1U( EH)
)istributia de presiuni in contactele EH) e%identiaa un %arf de presiune situate in ona strangulara la iesiea lubrifiantului
din ona de contact#0arful de preiune de%ine din ce in ce "ai "are odata cu crestera %iteei si se deplaseaa in acelasi
ti"p din ona de intrare a lubrifiantului#
ConsecintaAcresterea onei strangularii2descarcarea onei de iesire a lubrifiantului si e/tinderea onei cu grosi"e "ini"a
a fil"ului de lubrifiant & "in46#5K& intrare#
Capacitatea portanta a fil"ului EH) este deter"inate deA
a.autoportanta H) a fil"ului-%ei ungerea fluida &idrodina"ica.
b.%ascoitatea este puternic influentata de presiune,cu cate%a ordine de "ari"e aceasta creste fata de %ascoitatea
pesiunii at"osferice-15!+1661$a.
c.%asco!elasticitatea lubifiantilor
0ascoitatea lurifiantilor este influentata de te"perature si de presiune#Relatia %ascoitate!te"peratura este descrisa cu
a,utorul "ai "ultor relatii intre care ur"atoarea are %alente practice-relatia grafica atasata acestei relatii e/pri"a
dependenta %ascoitate!te"peratura printr!o linie dreapta care da posibilitatea deter"inarii %ascoitatii la orice
te"peratura. logKlog-NMc.4aKlogTMb -relatie dublu logarit"ica. a,b,c Hconstante ale lubrifiantului
Relatia presiune!%ascoitate,creste presiunea deter"inata,creste %ascoitatea ca ur"are a "icsorarii "obilitatii
"oleculelor uleiului#Relatia este e/ponentiala AO4O6KeBpKp -BARRUS. O64%ascoitatea dina"ica la presiunea
at"osferica2Bp4coefficient presiune %ascoitate,e/pri"at ori de cate ori creste %ascoitatea la presiuni inalte#
Uleiurile %ascoase sunt "ai sensibile la "arirea presiuni decat cele cu %ascoitate "ica si de ase"enea ,natura
lubrifiantului are o influenta i"portanta -uleiurile parafinice sunt "ai putin sensibile fata de cele naftenicesi
naftenoparafinice.#Efectul de crestere a %ascoitatii se "anifesta in special in caul unor sarcini "ari,aplicate cu %itee
ridicate si scurt ti"p pe pelicule foarte subtiri#Acelasi efect apare si ca ur"are a propritatilor %ascoelastice a lubrifiantilor#
)aB un lic&id este tensionat foarte repede el %a preenta "ai intai o reactie elastica necesitand o cantitate finite de tinp
inainte de aparitia curgerii %ascoase#Acest ti"p este denu"it ti"p de rela/are iar perioada de tranactie de la reactia
elastic la cea %ascoasa este denu"ita feno"en de rela/are#Asadar fluidele au prop#%asco!elastice care depind de %itea de
defor"are#Ti"pul la care prop elastice de%in se"nificati%e poarta nu"ele de ti"p critic de rela/are si are %alorileA
!intre 16!C!16!1+ s ptr uleiuri "inerale
!intre 16!=!16!I s ptr uleiuri "ultigrade-se folosesc si iarna si %ara fara sa se "odifice din caua te"p.
!intre 16!1!16 s ptr unsori consistente
S!a constatat ca ti"pii de incarcare "a/i"i in caul unor cuple de frecare sunt cuprinsi in inter%alul 16!I!16!
1secunde,do"eniu in care uleiurile "ultigradesi unsorile au o co"portare elastic#In acest conte/t lubrifiantul se %a
co"porta elastic deBt %ascos ,fil"ul de lubrifiant putand prelua incarcari cu "ult "ai "ari deBt cele pre%aute de teoria
H)#
CA(CU(U( CU$(E(OR )E *RECARE IN RE'I1 )E *RECARE
OBIECTI0EA!deter"inarea grosi"ii "ini"e a fil"ului EH)2stabilirea onei de e/istenta a fil"ului EH) in raport cu
suprafata totala de contact2stabilirea "asurilor tribote&nice necesare asigurarii unui fil" EH) acceptat#
Calculul presupune + etapeA!asi"ilarea contactului real cu un caracter ec&i%alent
!calculu propiu!is al grosi"ii "ini"e a fil"ului de lubrifiant
1.1odelare contact prin e/e"plificare pe un cintact liniar
In aceasta etapa se calculee raa cilindrului ec&i%alent cu care se opereaa in continuare#
+.calculul grosi"ii "ini"e a fil"ului de lubrifiant
!pri"a cale de contact in reol%are este siste"ul ecuatiei caracteristica ungerii tinand cont de particularitatile ungerii EH)#
!este o "etoda precisa,se poate reol%a doar cu a,utorul progra"elor de calcul 2are o aplicabilitate redusa
! a doua cale Hutiliarea unor para"etri adi"ensionali definite in functie de factorii care influenteaa portanta fil"ului EH)#
!"etoda practica cu o preciie suficienta reol%arii proble"ei ingineresti
a.para"etrul adi"ensional al incarcarii
b.para"etrul %iteei
c.para"etrul adi"ensional al "aterialelor
d.para"etrul adi"ensional al fil"ului de lubrifiant
G& se alege cel putin + si se recalculeaa fie &"in fie Ra#$lecand de la acestea se trece la etapa 3 de stabilire a "asurilor
care sa realiee pe suprafetele de contact un regi" cel putin EH) partial#)aca Solutia rugoitatii nu da satisfacatoare
atunci recalcula" O6 si alege" in "od corespunator lubrifiantul#
A(UNECAREA CU INTER1ITENTE
Este o "iscare caracteristica cuplelor aflate in "iscare relati%e de aluncare caractriata prin alernanta perioadelor de lipire
cu perioadele d deplasare nor"ale#Alunecarea cu inte"itente se e/plica ca o consecinta a eno"enului de aderenta
respecti%e de for"are a 1?S si forfecarea acestora in "iscare#Aparitia si ruperea puntilor de sudura e/plica %ariatia fortei
de frecare si i"plicit a coeficientului de frecare#Cele + perioade se caracterieaa prin %alori diferite ale coeficientului de
frecare2la lipire coeficientul de frecare are %aloare "are#
Alunecarea cu inter"itente este caracteristica cuplelor,de regula cu contact plan aflate n regi" de frecare uscata sau "i/t
TRIBOTEHNICA
CURSU( =
*ACTORII )E IN*(UENTA (A A(UNECAREA CU INTER1ITENTE
Alunecarea cu inter"itente este influentata de %itea,rugoitate,sarcina,natura si prop lubrifiantilor#A"plitudinea "iscarii
creste odata cu reducerea %iteei relati%e de alunecare,a %ascoitatii,a incarcarilor specific si a rugoitatii#1ari"ea fortei
de frecare deter"ina perioadele de alunecare,in acest sens s!a constatat e/peri"ental ca reducerea fortei de frecare
deter"ina cresterea nu"arului perioadelor de lipire#Acelasi efect se obtine si daB sarcina este redusa,rugoitate
"ica,%ascoitate ridicata#Cele + perioade de lipire!alunecare se desfasoara cu %itee diferite,raportul "ediu al acestora
cuprins intre 1;+6J1;@6#Coeficientul de frecare al alunecarii cu inter"itente s!a do%edit ca creste odata cu cresterea
te"peraturii si scaderea %ascoitatii lubrifiantului#Aceasta %ariatie a coeficientuli de frecare este insotita si de %ariatia
a"plitudinii "iscarii sacadate#
Regi"ul de ungere stabiliat la ni%elul contactului influenteaa &otarator a"plitudinea si perioada feno"enului#In siste"ul
ungerii H) feno"enul este co"plet a"ortiat,"iscarea de alunecare fiind acti%e si diferentiata in caul regi"urilor de
frecare uscata,"i/ta sau li"ita#S!a do%edit B rugoitatea ,oaca un rol i"portant in a"ortiarea feno"enului,astfel pentru
g&ida,e din fonta ,prelucrarea de freare fina si tusarea in += de puncte "icsoreaa a"plitudinea feno"enului ,datorita
faptului ca pe suprafata se creeaa o configurare care per"ite depoitarea lubrifiantului in "icro%olu"ele realiate prin
prelucrare si care constituie o i"portanta reer%a de ungere#
Ur"ele de prelucrare "ecanica orientate perpendicular pe diectia frecarii a"ortieaa "iscarea de alunecare#Se
reco"anda ca procedee de prelucrare "ecanica rectificarea cu piatra,oala,frearea fina,se%aluirea cu 1I!+6 de
puncte#$reenta in lubifiant a aditi%ilor de onctoitate acid oleic de 1!+P#O alta solutie pentru a"ortiarea feno"enului
este alegerea cuplurilor de "aterial,se reco"anda cele absorbante de %ibratii si cele care au o rigiditate "ai "are#Se
reco"anda ca feno"enul sa fie controlat prin utiliarea unui lubrifiant special anti sticB!slip-lubrifiant ' C6.#
(UBRI*IANTI
(ubrifiantul intr!o cupla de frecare este considerat al treilea corp si este utiliat pentru reducerea frecarii2controlul uurii si
eli"inarea produselor de uura2e%acuarea caldurii2"onitoriarea regi"ului ter"ic2asigurarea etansarii anu"itor one
caracteristice "ecanis"elor#
Se clasifica dupa starea de agregareA!gaosi-aer,abur,co+,He,N+.
!lic&ii-uleiuri "inerale,lubrifianti necon%entionali,feon.
!"ateriale %asco!plastice-unsori consistente.
!solii!"ateriale plastic $T*E
!"ateriale cu structure cristaline la"elare-grafit,disulfura de "olipden,clorit
de inconiu.
(URI*IANTI (ICHI:I
Uleiurile "inerale se obtin prin prelucrarea c&i"ica adec%ate din titeiuri petrol brut#Aceste titeiuri sunt un a"estec de
&idrocarburi si alte co"ponente c&i"ice,&idrocarburi sunt co"ponentele cele "ai i"portante si suntAparafinice,naftenice
sau aro"ate#)e regula intr!un ulei ,una din aceste co"ponente se gasesc in co"ponenta cea "ai "are,aceasta definind si
tendinta,co"portarea,caracteristica lubrifiantului#
$RO$RIETATI(E *I:ICO!CHI1ICE A(E (UBRI*IANTI(OR (ICHI:I
A!0ascoitatea!repreinta "asura a reistentei la curgere a straturilor successi%e de lubrifiant#
Relatia intre %ascoitate si te"peratura ,relatia intre %ascoitate si presiune #Cresterea te"peraturii conduce la scaderea
%ascoitatii2cresterea presiunii duce la cresterea %ascoitatii#Este foarte i"portanta %ariatia %ascoitatii cu te"peratura#
Aprecierea %ariatiei %ascoitatii cu te"peratura se face utiliand indicele de %ascoitate -I0. si este definit prin graficulA
In functie de %aloarea lui I0 a%e" lubrifiantiA!cu I0 scaut!I0Q3@
!cu I0 "ediu!I043@J56
!cu I0 ridicat HI0456J166
!cu I0 foarte ridicat!I07116
B!Onctoitatea!este proprietatea lubrifiantului de a adera pe suprafetele "etalice si de a for"a straturi adsorbite sau
c&e"isorbite,puternic ancorate la suprafata cuplei,realiandu!se un regi" de frecare li"ita#Este o proprietate naturala a
uleiurilor nafteno!aro"atice sau se dobandeste prin aditi%are#Nu este o caracteristica intrinseca a
lubrifiantului,onctoitatea depinde de natura "aterialului cu care %ine in contact#
C!)ensitate Hcuprinsa intre 566 si 1666 Bg;"3 scade la cresterea te"peraturii#
)!Caldura specifica!creste odata cu cresterea te"peraturiiA
E!Conducti%itate ter"ica!putin influentata de te"peratura
*!Continutul de sulf2in cantitate de 6#1 este fa%oriat procesul de for"are a straturilor li"ita si se controleaa procesele de
o/idare ale lubrifiantului
'!$unctul de infla"abilitate!repreinta te"peratura %aporilor uleiurilor respecti% obtinerea prin incalirea unui aparat
standard,se aprind instantaneu,caracteristici care dau indicatii asupra gradului de conta"inare a uleiului#
H!$unct de congelare!isi pierde capacitatea de curgere libera2te"perature li"ita de utiliare a uleiului#
I!Culoare!o carateristica de identificare 2nu ofera date asupra conta"inarii sau degradarii#
?!Spu"are
In "od obisnuit ,la te"peraturi si presiuni "ediu a"biant ,in caul lurifiantul se gaseste aer diol%at in proportie de
5P#Cresterea acestui procent,cu scaderea presiunii poate sa conduca la + situatiiA
!daB faa aer!ulei e discontinua se produce ca%itatia
!daB faa e constanta bulele de aer se separa la suprafata uleiului,for"and spu"a care are proaste proprietati lubrifiante si
se co"porta ca un ecran ter"ic#
C(ASI*ICAREA SI NOTAREA (UBRI*IANTI(OR
Nu e/ista o "odalitate unica de clasificare si notare a uleiurilor "inerale#*iecare fir"a producatoare are propia clasa#In
anu"ite do"enii e/ista o standardiare si o notare uniBA
!pentru uleiuri de u general Hclasa ISO -ISO 3==5!R5.!cuprinde 15 clase,si"bolul nu"eric atasat indica %ascoitatea
cin"atica "edie la te"peratura de =6 grade Celsius#
!pentru uleiuri de autoturis"e -"otor cu ardere interna.!se utilieaa clasa SAE,cuprinde + categorii!pentru "otoare si
pentru trans"isii#
Aceste uleiuri SAE se i"part in uleiuri "onograd si "ultigrad#Uleiurile "ultigrade au %ariatii foarte "ici cu te"perature,ptr
B contin ca aditi%i a"elioratori ai I0#$entru a fi deosebite in si"boliare apare sufi/ul S9T-Uinter.ASAE@9;36-la te"perature
de iarna @,la %ara 36.#

Clasificare STAS 5R1!51A!do"eniu de utiliare 16 claseA!uleiuri pentru "otoare ter"ice
!uleiuri pentru trans"isii auto%e&icule
!uleiuri ptr utila,e industrial
!uleiuri &idraulice
!uleiuri electroiolante
!uleiuri ptr prelucrare "etale
!uleiuri ptr transfer ter"ic
uleiuri ptr trata"ente ter"ice
!uleiuri ptr prelucrarea cauciucului
!uleiuri ptr alte utiliari
TRIBOTEHNICA
CURS @
UNSORI CONSISTENTE
Sunt un a"estec de uleiuri lubrifiante "inerale,sapunuri "etalice unul sau "ai "ulte,apa cu rol de stabiliatorsi aditi%i
care confera proprietati specific#
Co"portare!neologica,substanta fiind considerate "edii plastic sau c%asiplastice#
Sapunurile de baaANa,Ca,$l,Ba,(i,$b substante de baa#$roprietatile sapunurilor confera unsorii proprietatilor specific
#Sapun de sodiu ofera aspect fibros2(iMCa un aspect untos,Na sunt sensibile la apa si nu se foloseste in "edii cu
at"osfera u"eda ,celelalte au reistente la apa "are#Unsorile consistente au ca aditi%iAgrafit,sulf,inc,disulfura de
"olipden,Caracteristica cea "ai i"portanta a unei unsori este consistent care se "asoara pe o a"prenta realiata in "asa
unsorii de catre un penetrator conic cu geo"etrie si prop standardiate care se lasa @ secunde pe unsoarea respecti%e
aflata la te"perature de +@ 'rade Ceelsius,pnetratia se "asoara in ""#$enetrarea se claasifica in C clase 66,6,1,JR#
66!se"ifluida2R!e/tre" de tare
Te"peratura de picurare,alta proprietate i"portanta Heste te"perature la care uleiul se separa din a"estec si apare in
"asa unsorii pri"a picatura de ulei#Utiliarea unsorii nu se face la o te"peratura "ai "are deBt aceasta#Se prescrie ca
te"perature la care lucreaa unsoarea sa fie "ai "aica cu @6 de grade aceasta te"peratura de picurare#Stabilitatea
coroidala,altaproprietate Hproprietatea de a se "entine a"estecul nealterat#
Reistenta la o/idare!o propietate care e%identiaa "ecanis"ul interactiunii dintre unsoare si suprafata "etalica din punct
de %edere al coroiunii#
Clasificare in functie de do"eniul de utiliareA!unsori lubrifiante-se noteaa cu U2unsori "ultifunctionale-U".2unsori ptr
rul"enti-Rul.2unsori ptr te"perature ,oase-T,.Aunsori ptr lagare desc&ise-().#
!unsori ptr etansare-se noteaa cu E
!unsori ptr protectia suprafata "etalica-unsoare reistenta la sol%enti
organic-RS.2unsoare antirugina-AR.
U(EIURI SINTETICE
S!au realiat recent produse sintetice cu caracter lubrifiant care corespund unor cerinte special#$roprietatile acestora
%ieaa i"bunatatirea indicelui de %ascoitate,creste stabilitatea ter"ica,scade efectul o/idarii,creste te"perature de
infla"abilitate si scade te"peratura de picurare#Aceste fluide se "ai cunosc sub nu"ele de uleiuri sintetice,care sunt
deri%ati ai S',ai rasinilor poli"erice ori ai plastifiantilor#E/ista o "are %arietate de uleiuri sintetice,nu e/ista clasa unitara#
)in punct de %edere c&i"ic e/ista 3 "ari grupe de uleiuri sinteticeA
A!(ubrifianti sintetici pe baa de &idrocarburi!a.poliglicolice-cu c&aracteristic principale reistente "ari l
auura,durabilitate ridicata2au indice de %ascoitate peste +662coeficientul de pieo%ascoitate Vp are %alori "ici cu
consecinte asupra utiliarea acestuia fiind foarte bune la instalatia de franare2prin caracteristici sunt utiliate in industria
de realiare a cauciucului,ca fluide te&nologice ptr te"perature ridicate,ca lubrifiant ptr "otoare cu ardere interna#
!b.esterice!include "onosteri,diesteri,poliesteri2au stabilitate ter"ica
ridicata,!I6!+66 grade isi pastreaa proprietatile,ptr te"perature ,oase sunt e/celente,se utilieaa la turbopropulsoare cu
,et#
B!(ubrifianti pe baa de silicon,siliconice,au o foarte scauta %ariatie a te"perature %ascoitatii#I0E-+66,+@6.,au reistente
"ari la o/idare,foarte buna stabilitate ter"ica,au prop lubrifiante reduse,folosite ca fluide ptr a"ortiare,la lagare cu
te"peraturi ridicate si ptr ungerea instru"entelor de "asura
C!Organo&alogeni Hreistenta la o/idare,co"portare buna in caul "ediilor susceptibile de e/ploie atunci cand
lubrifiantul intra in contact cu "ediu propice#
(UBRI*IANTI SO(I:I
)e regula sunt substante cristaline cu structura cristalina la"erala-grrafit,disulfura de "olipden.#)o"eniu de utiliare!
aplicatii spatiale,aparatura %acuu",cu radiatii intense,reactoare nucleare la te"peraturi scaute-criogenie.,te"peraturi
foarte inalte Cprelucrare "etale.#
Ungerea cu lubrifianti presupune e/istenta unor pelicule solide care se caracterieaa prin frecari foarte "ici respecti%e
reistente la forfecare reduse#1odalitati de utiliare a substantelor cu acest rolA!"ateriale si alia,e "oi
!"ase plastice,cu rol de lubrifiant
solid,propiretati antiuura,capacitatea de inglobare a particulelor abrasi%e si au inertie c&i"ica#
!"ateriale cu structura cristalina
la"eralara2la te"perature ridicate in %acuu" 2pot fi inglobate in "aterialul cuplelor,ca "ateriale antifritiune ,ca fil"e
uscate#
!o/ii de $b frec%ent,dio/id de
siliciu ,trio/ide de cro"#
Se utilieaa sub for"a de pulberi sau aditi%i ptr uleiuri consistente#Te"peratura 3@6!1666 grad calsius *ara o/<gen in
"ediu#Atunci cand "ediile de functionare sunt saturate de apa,o/<gen,dio/id de carbon coeficientul de frecare scade
eficacitatea "a/i"a de grafit#
!granule 1!+ "icro"etri
!cand planele cristalinelor sunt inclinate la @grade fata de "iscarea FaB are %alori "ini"e#
!in preenta "iscarii de rostogolire transfor"and planele cristalinelo in role de grafit FaB scade
SU(*URA )E 1O(I$)EN
!te"p 1366!1=66 grade ptr "edii fara o/<gen si apa
!ptr "edii alterate!I@6 grade
!durabilitatea fil" depinde de natura suprafetei in contact
TRIBOTEHNICA
CURSU( I
A)ITI0I
!substante c&i"ice care introduce in ulei "inerale si unsori consistente car e realieaa i"bunatatirea proprietatilor
respecti%elor "edii de ungere#
)upa rolul functionarii Ha"eliator al indicelui de %ascoitate cu rol de a "entine 84ct la te"peratura "are respecti%
scaderea 8 la te"peraturi scaute#
!aditi%u anticoroi% are rolul de a prote,a suprafata "etalica de efectul a/idati% al lbrifiantului#
!aditi%ul antio/idant e cel care asigura neutraliarea reactiilor de o/idare a lubrifiantilor,reactii care
constituie una din principalele cause ale degradarii uleiurilor#
!aditi%ul antirugina care i"piedica actiunea apei asupra suprafetei "etalice-acestea sunt substante
polare cu o "are capacitate de adsorbtie pe suprafata "etalica.
!aditi%ul antispu"are!i"piedica for"area spu"ei
!aditi%ul antiuura
!aditi%ul antigripant!are rolul de a inlocui gripa,ul cu o uura coroi%a actiunea acestora asupra
suprafetelor "etalice consta in controlul procesului de for"are a 1?S#
!aditi%ul de onctoitate!care creste capacitatea lubrifiantului de a adera in pelicule subtiri pe
suprafata "etalica#
1ECANIS1U( )E ACTIONARE A( A)ITI0I(OR consta in A
1- *or"are de pelicule li"ita -pote,eaa suprafata "etalica e%itand contactul direct.
2- Stratul adsorbit creste %itea de reactie realiand un strat de reacti%e care actioneaa ca infibitor de 1?S si ca
fragiliator al stratului acesta de reactie efect tradus prin scaderea eforturilor necesare forfecarii 1?S#
$ROCESE )E U:ARE
!pierderea de "aterial de pe suprafetele in contact ale cuplelor de frecare defines procesul de uare2produsul reultat il
nu"i" uura#Uarea este o consecinta a frecarii si desi sunt feno"ene associate nu e/ista o relatie de dependenta strict
detr"inata#
)in punct de %edere al uarii cuplele de frecare parcurg 3 etapeA
I!perioada de roda,!procesul de uare e controlat si diri,at spre realiarea unei alte rugoitati deBt cea obtinuta prin
prelucrare "ecanica,rugoitate care trebuie sa aiba o capacitate portanta "are#In perioada asta pot aparea procese de
gripa, incipient care nu e%olueaa ptr ca prin actiunea aditi%ilor acest gripa, e inlocuit ca un process coroi%
controlat#Roda,ul se inc&eie atunci cand rugoitatea 3 a adoptat conditii de functionare-sarcina %itea te"peratura.
II!perioada de functionare nor"ala a unei cuple de lunga durata unde se "anifesta uarea cu o intensitate
"oderata#$rocesele de uare sunt uarea abrai%a,de adeiune,de oboseala si triocoroiune#
III!perioada de uura catastrofala#
$rocesele de uare pot ficuantificate prin para"etri e/tensi%e si intensi%i#
Uarea poate fiA!liniara-Ul.
!gra%i"etrica-Ug.
!%olu"etrica-U%.
!plani"etrica-Up.
$ara"etrii intensi%eA!%itea de uare
!intensitatea de uare#
U:AREA )E A)E:IUNE
!consecinta procesului de for"are si forfecare a 1?S
*ACTORI I )E IN*(UENTA
A!natura si caracteristicile "etalografice ale corpului in contact#
!co"portarea "aterialului la adeiune e legata de afinitatea "etalurgica a "aterialului2de tendinta acestora de a for"a
alai,e interstitiale;substitutionale tendinta deter"inata in principal de di"ensiunea ato"ilor
!adeiunea e se%era la sarcini "ici at cand "aterialele in contact sunt de acelasi fel#
!in functie de co"patibilitatea "aterialului intalni" =categorii de "aterialA
a.cupluri de "ateriale cu solubilitate reciproca co"pleta-uura intense,transfer "asi% de "aterial respecti%e
gripa,#.
b.cupluri de "aterial cu anu"ite solubilitati in faa solida si care pot for"a e%entual co"pusi inter"ediar<#
c.cupluri de "aterial cu solubilitate scauta, in tensitate uare "edie,transferul de "aterial se face de la cel cu
duritate "ica la cel cu duritate "are#
d.cupluri de "aterial care nu for"eaa alia,e!posibilitatea for"arii 1?S e foarte foarte "ica
B!structura "etalografica influenteaa adeiunea#
!constituentii duri din "asa "aterialului creste reistenta la uura#
!uura e "ai intensa in preenta feritei pe suprafata de frecare pe cand uura in preenta structuri perlitice e "ult "ai
scauta#
!structurile perlitice foarte fine si pluri faate se co"porta "ai bine deBt structura feritica si austenitica "onofaate
!preenta cro"ului in structura solida nu da satisfactie,in sc&i"b preenta carburii de cro" conduce la efecte fa%orabile#
'ripa,ul!for"a de "anifestare %iolenta a uurii de adeiune
!pro%ocat de deec&ilibrul energetic al suprafetei constante
!deter"inat de %alorile "ari ale presiuni de contact,a %iteei de alunecare pro%ocata de o ungere
necorespunatoare si de o rugoitate "are si o distributie neunifor"a a inalti"ilor acstora pe suprafata de contact#
)atorita distrugerii stratului de lubrifiant se realieaa suduri la ni%elul asperitatilor ur"ata de ruperea lor asociata cu
s"ulgeri de "aterial si ur"e se"nificati%e de alunecare a stratului superficial care se pot "aterialie sub for"a unor beni
care au culoarea de re%enire a otelului#2"aterialul supafetei gripate are un aspect poros aspru cause pro%ocatoare a
gripa,ului si a roda,ului necorespunator#
TI$URI )E TE1$ERATURI
!TE1$ERATURA INSTANTANEE-Ti.!atinge %alori pana la 1666 gade care se "anifest ape %arful rugoitatii,e una de scurta
durata drept care nu au loc acu"ulari de caldura pe suprafata de contact si in consecinta nu "onitorieaa gripa,ul#
!TE1$ERATURA 1E)IE-T".!te"peratura "asei "aterialului care se calculeaa cu relatie specifica fiecarei cuple si se
precieaa si locul in care trebuie "asurata#
!TE1$ERATURA 1E)IE )E SU$RA*ATA-T"s.!te"peratura care corespunde suprafetei de frecare2ea scade ca %aloare cu
grosi"ea stratului catre interiorul "aterialului#
Ti"pul de egaliare a celor + tensiuni se co"para cu ti"pul de repetare a contactului#(a %alori egale apare reonanta
ter"ica 47te"peratura e%olueaa in fiecare punct intre te"p "a/i"a si cupla#)aca ti"pl de egaliare a te"p "a/i"e "ai
"are decat te"perature dintre + contacte consecuti%e atunci e%olutia ter"ica %olueaa catre atingerea te"p de topire a
"etalului#