Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea 'Dunarea de Jos din Galati

Facultatea de Economie si Administrarea AIacerilor


Proiect la disciplina ~Economia turismului
MonograIia turistica a Timisoarei
Student:Hristache Mihaela-Daniela
Specializare:ECTS
Anul de studiu: II
Judetul Timis este situat in vestul tarii, unde Romania se invecineaza cu Iugoslavia si
cu Ungaria. La est se margineste cu judetul Hunedoara, la sud-est cu judetul Caras-Sverin
si la nord cu judetul Arad, punctele extreme ale judetului Iiind cuprinse intre coordonatele
2016' (Beba-Veche) si 2233' (Poieni) longitudine estica, 4511' (Latunas) si 4611'
(Cenad) latitudine nordica. Cu o supraIata de 8.697 Km, Timisul detine 3,6 din
teritoriul Romaniei, ocupand ca intindere locul 1 pe tara.
1.Inventarul patrimoniului turistic al :onei
RelieIul se caracterizeaza prin predominarea campiilor, care acopera partea vestica si
centrala a judetului, patrunzand sub Iorma unor golIuri in zona dealurilor, pe vaile
raurilor Bega si Timis. In estul judetului se desIasoara dealurile premontane ale
Poganisului si partea sudica a podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilor
nord-vestice ale masivului Poiana Rusca, culminand cu varIul Padesul (1.380 m).
Teritoriul judetului Timis este strabatut de la est la sud-vest de raurile Bega si Timis. In
nord isi urmeaza cursul de la est spre vest raurile Mures si Aranca.
Clima este de tranzitie cu inIluente submeditereneene. Temperatura medie anuala
este de 10,7 C (1900-1990), inregistrandu-se maxima de 41 C in data de 16 august 1952
si minima de -35,3 C in 29 ianuarie 1963. Cantitatea de precipitatii cazute in anul 1996 a
Iost de 791,3 mm, la o medie anuala de 609,4 mm intre anii 1901-1990. Vantul bate in
campie predominant din nord.
Flora si Iauna Principalele specii de vanat din Iauna judetului Timis sunt: cerbul
carpatin, cerbul lopatar, capriorul, mistretul, iepurele, dropia, Iazanul, potarnichea, rasul,
lupul, vulpea, jderul, dihorul, nevastuica. De asemenea, in apele curgatoare, care
insumeaza 560 Km, se gasesc diverse specii de pesti: crapul, carasul, cleanul, mreana,
scobarul, platica, salaul; pastrvul se gaseste in cantitati mici in apele de munte.
Bogatii naturale. In subsolul judetului Timis se gasesc zacaminte de lignit (Sinersig),
bazalt (Lucaret - Sanovita), mangan (Pietroasa), argila (Biled, Carpinis, Jimbolia, Lugoj,
Sinnicolau Mare), titei si gaze (in zona de vest a judetului), nisip (Sag), nisip pentru sticla
(Grosi - Faget, Tomesti si Gladna). Se exploateaza, de asemenea ape minerale la Buzias,
Calacea, Ivanda, Bogda si Timisoara.
Solul judetului Timis oIera conditii Iavorabile pentru cultura plantelor agricole,
indeosebi pentru cultura cerealelor, dar si a plantelor tehnice si Iurajere, precum si pentru
pomicultura si viticultura. Solurile sunt variate. Cea mai mare parte a judetului este
ocupata de solurile zonale si anume: in coltul de nord-vest apar cernoziomurile,
cernoziomurile levigate si cernoziomurile de Ianete (Ireatic umede); apoi in zona
deluroasa se succed de la vest la est diIerite soluri silvestre, intre care predomina cele
brune. Cele brune - inchise si brune - roscate ocupa supraIete mai mici in jumatatea
vestica. Solurile silvestre podzolice se dispun sub Iorma unei benzi aproape continue in
coltul sud-estic. Solurile de munte (silvestre brune, brune galbui podzolice, si brune
acide, dezvoltate sub paduri si pajisti secundare), apar pe o supraIata montana in partea de
est. Cele azonale ocupa supraIete insulare, dintre acestea o extindere mai mare avand
lacovistele, semilacovistele si humicgleicele, urmate de smolnite in jumatatea sudica, apoi
redzinele brune, rosii - brune si terra rossa in partea de est.
Soloneturile sunt raspandite in jumatatea de vest si, in Iine solurile erodate si
regolsolurile in bazinul Begai. Padurile sunt relativ putine. In partea estica sunt paduri de
brad, molid si Iag. In celelalte parti ale judetului se intalnesc mici paduri de stejar,
garnita, iar in lunci - plopi si salcii.
Rezervatii naturale: Mlastinile Satchinez, Arboretul Bazos, Lunca Poganisului, Locul
IosiliIier Radmanesti, Movila Sistak, Locul cu narcise Batesti, Parcul Botanic Timisoara,
Parcul Banloc, Padurea Parc Buzias, Mlastinile Murani, Lacul Surduc, precum si cele
descrise mai jos:
Saraturile Dinias, din comuna Peciu Nou - rezervatie naturala de tip pedologic, unde
sunt protejate mlastini saraturate care pastreaza elemente Iloristice tipice si terenuri
saraturate climatic cu Ilora speciIica.
Padurea Cenad din comuna cu acelasi nume, arie Iorestiera protejata in supraIata de
279,2 ha, care este situata in zona dig - mal cu specii Iorestiere: Quercus sp., Salix sp.,
precum si specii ierboase tipice pentru stepa.
Padurea Bistra din localitatea Ghiroda, arie protejata de tip Iorestier in supraIata de
20 ha, unde se intalnesc exemplare deosebite Iorestiere, mai ales de genul Quercus robus,
precum si vegetatie stepica.
Padurea Dumbrava din zona bailor Buzias, arie protejata de tip Iorestier, in supraIata
de 310 ha, unde natura elementelor protejate cuprinde specii deosebite de tipul: Quercus
sp., Ulmus sp., Faximus sp. Padurea Dumbrava are si rol protector asigurat de zona
impadurita pentru bazinul izvoarelor minerale a bailor Buzias.
Insulele de la Igris aIlate pe teritoriul comunei Sanpetru Mare, rezervatie naturala
mixta in supraIat de 3 ha, cu arboret tipic de teren aluvionar si soluri in Iormare cu
ornitoIauna acvatica.
Insula Mare Cenad din aceeasi localitate, rezervatie mixta, in supraIata de 3 ha, unde
natura elementelor protejate o constituie arboretul tipic de specii pionere: plopi - Plopus
sp. si ornitoIauna acvatica.
Atractii turistice
Teatrul National din Timisoara prezinta in aceasta stagiune un proiect artistic
neobisnuit prin anvergura, valoarea si, nu in ultimul rand, coerenta sa. Sub genericul
Stagiunea Europeana, Timisoara propune o serie de montari realizate de catre regizori
membri ai Uniunii Teatrelor din
Europa, Ior continental pe cat de acoperitor, pe atat de respectabil, Iondat de unul dintre
marile nume ale regiei secolului, Giorgio Strehler, Iostul, pana la disparitia sa din iarna
lui `97, director al marelui Piccolo Teatro din Milano.
E deja momentul sa consacram sintagma de ,Iigura aparte", in contextul Nationalelor
noastre, cand pomenim de cel timisorean, Iiindca istoria ultimilor doi ani ai acestui teatru
a consemnat cteva mutatii importante in institutia din centrul Timisoarei. Ele marcheaza,
in Iond, manageriatul regizorului SteIan Iordanescu, greu de prevazut acum cativa ani de
timisoreni, anevoios de explicitat in aIara oricaror accente encomiastice, poate si din
cauza unei aluri prea proteice, pentru multa lume, a TNT-ului din martie 1997 incoace.
Situata in centrul orasului Timisoara, la intresectia celor mai importante artere de
circulatie, catedrala Mitropolitana cu hramul "Trei Ierarhi" impresioneaza prin
dimensiunile ei, prin gratia liniilor cat si prin invelisul de tigla smaltuita care straluceste
de departe in razele soarelui.
Catedrala ortodoxa, veritabil simbol al orasului, a Iost construita intre 1936 si 1940
dupa planul arhitectului Ioan Troianescu, Iiind declarata monument de arta pentru
arhitectura, pictura si sculptura ei. Stilul arhitectural al catedralei imbina traditia
religioasa romana cu cea bizantina-moldoveneasca. Stilul, cu Iiride sub stresini, cu bolte
instelate in interior, cu discuri lacuite intr-o multitudine de culori, poate Ii gasit in
manastiri precum Cozia sau Prislop, tipice secolului XIV.
Catedrala are nu mai putin de 11 turle din care turnul principal are 83,7 metri.
Constructia are o lungime de 63m si o latime de 32. Din piata catedralei se ajunge in
pridvorul deschis pe o scara de beton cu douasprezece trepte. Pridvorul deschis este
sustinut de sase coloane mari din marmura asezate pe un soclu patrat. Intrarea in
pridvorul inchis se Iace prin trei usi masive in doua canaturi Irumos sculptate, atat pe Iata
exterioara, cat si pe cea interioara.
Mai are usi pentru intrare si in partile laterale (sud si nord), de asemenea sculptate. Pe
pridvor se aIla turnul-clopotnita in Iorma patrata, cu cate cinci Ierestre pe Iiecare Iata. In
pronaos, pe partea dreapta, sunt asezate, inca din anul 1956, moastele SI. IosiI cel Nou de
la Partos, Iost Mitropolit al Timisoarei, in secolul al XVII-lea.
Se spune ca, monumentul este ridicat pe locul unde a Iost executat Gheorghe
Doja.ConIorm traditiei, in momentul in care conducatorul rascoalei din 1514 era supus
supliciului, calugarii iezuiti prezenti ar Ii vazut chipul Fecioarei Maria deasupra
condamnatului. In acel loc a Iost pusa initial o icoana amplasata pe un stalp, care in 1837
a Iost inlocuita cu o icoana mare din lemn.
In anul 1865 locul icoanei este luat de catre o statuie realizata din piatra de Bavaria,
care, la randul ei, este inlocuita in 1877 cu o noua statuie pe cheltuiala calugaritelor
catolice din cartierul Cetate.
Totusi, se pare ca in urma cercetarilor amanuntite locul executiei barbare a lui Doja
este undeva langa castel, probabil in Iata Hotelului Central de astazi, astIel incat locul
statuii nu corespunde in tocmai cu locul unde a Iost executat conducatorul rascoalei din
1514.
Statuia actuala a Iost amplasata in anul 1906 si este amplasata intr-o capela in stil
romanic. Aceasta capela a Iost proiectata de catre marele arhitect timisorean Lazlo
Szekely.
Cei sase stalpi ai baldachinului sunt din granit din Belgia iar statuia este cioplita din
marmura de Carara. EIortul Iinanciar s-a ridicat la suma de 23.000 de coroane.
Ideea de a inIiinta un muzeu a revenit "Asociatiei muzeale pentru Banat" intemeiata de
Sigismund Ormos (1813-1894) in 1872. Colectiile initiale au Iost inaugurate la 25 iulie
1872, ele demonstrand interesul pentru cercetarile istorice si biologice, probat si de
"Buletinul istoric si arheologic" in care vor apare intre 1875 si 1917 numeroase studii. Tot
Sigismund Ormos a inceput in 1888 sa achizitioneze lucrari de arta plastica, colectiile
respective Iiind continuate - dupa primul razboi mondial - si dezvoltate de catre Gh.
Postelnicu si Ioachim Miloia, acesta Iiind director intre 1928-1940.
Colectionarea de piese etnograIice a inceput la 10 aprilie 1901, peste numai 3 ani
etnograIul Eugen Czirbusz organizand, prima expozitie de acest Iel in numele Societatii
de Istorie si Arheologie din Timisoara.
Fabrica de bere Timisoareana
Un document al arhivelor imperiale de la Viena, din 1 ianuarie 1718, in Timisoara,
precizeaza ca la acea vreme exista o Iabrica de bere, care producea si rachiu, cunoscuta
sub numele de ``Fabrica imperiala``. Din pacate, pana astazi nu a putut Ii consemnata
exact data inIiintarii acestei Iabrici. Se presupune insa ca ea a luat Iiinta imediat dupa
eliberarea de sub dominatia otomana, in locul unde se aIla si astazi (strada SteIan cel
Mare). La inceputul anilor `90, doua cladiri principale si instalatiile aIerente din Iabrica
de bere au cazut victime ale unui incendiu devastator, insa in scurt timp s-a trecut la
reconstructia cladirilor si la modernizarea instalatiilor.
Dupa al doilea razboi mondial, Iabrica de bere a Iost inzestrata cu noi spatii de
productie si instalatii moderne, merite deosebite in aceste lucrari de modernizare, avand
Iirme renumite din Europa, cum ar Ii Seegar, Ziemann, Siemens din Germania si Buhler
din Elvetia.
Gastronomie
Ca si in alte zone ale tarii se consuma traditionalele sarmale (Ioi de varza sau vita de
vie, umplute cu un amestec de carne tocata de porc sau vita, rulate si gatite pe un pat de
varza taiata marunt), salata de vinete, tocana romaneasca (o Iiertura scazuta cu multa
carne), ciorba taraneasca si delicioasa mamaliga - considerata Ielul de mancare national si
se serveste cu branza sau smantana, carne sau sarmale.
2.Pre:entarea ba:ei tehnico materiale a :onei
Transportul se asigura cu ajutorul tramvaielor,autobuzelor,troleibuzelor.
In Timisoara se aIla si un aeroport pentru Iacilitarea transportului international.
Unitati de ca:are si alimenrate publica
Hotelul Senator se aIl amplasat pe DN6 Timisoara-Lugoj-Bucuresti, la 1 km de
Timisoara si 2 km de Aeroportul Interna|ional Traian Vuia. Fiind chiar lng Pdurea
Verde, Hotelul Senator se bucur de linistea si aerul curat al vegeta|iei din mprejurimi
dar si de Irumuse|ea unei mari grdini - un adevrat parc -, care apar|ine hotelului.
InaIara celor 15 camere, hotelul dispune de 4 sli de conIerin|e, o sal de Iestivit|i
precum si o sal polivalent care poate gzdui pn la 1.000 de persoane, sal in care au
loc concerte, simpozioane, conIerin|e, pn la nun|i si diverse evenimente private.Este
deasemenea de remarcat Iaptul c hotelul dispune de o generoas parcare privat pzit si
gratuit
Pensiunea Joiaf
Camere mari,spatioase,echipate complet si modern pentru a oIerii clientilor comIortul
propriei locuinte. Sistem de incalzire propriu, climatizare, cablu tv, paturi matrimoniale si
single, bai proprii, parcare pazita.Alegeti pentru calatoriile dumneavoastra de aIaceri sau
ca turist oIerta noastra.
Locatie: Calea Torontalului nr.90 (colt cu strada Felix), intrarea in Timisoara dinspre
vama cenad, DN6. Situat la 1Km de centrele comerciale:Iulius Mall,Terra,Euro,Sell
Gros,Metro,Real.respectiv de Facultatea de agronomie,Piata de masini Mehala,Piata
Verde, Spitalul Municipal - Clinicile Noi,Spitalul Athena,etc.
Restaurantul Uno dispune de 2 sali cu o capacitate de 60,respectiv 90 locuri va
oIera un climat conIortabil,iar bucatarii va vor incanta cu un meniu diversiIicat romanesc
si international. Terasa acoperita este dotata cu aparatura pentru urmarirea competitiilor
sportive in direct (large screen TV, proiector, dolce). Gradina de vara cu o capacitate de
100 locuri va permite sa va bucurati de o ambianta placuta alaturi de prieteni, degustand
totodata preparate la grill.
Meniu 120 lei/ pers.
Duminica 10 reducere
Meniu:Pastrama- 0.050 gr,Salam uscat- 0.050 gr,Sunca Praga- 0.050 gr
Cascaval- 0.050 gr,Branza-0.050 gr,ChiItelute- 0.100 gr,Oua umplute,Rosii
umplute,Castraveti- 0.050 gr,Masline- 0.050 gr,Supa de taietei sau ciorba la
alegere,Sarmale 5 buc/pers. ( smantana, ardei, mamaliguta),Friptura asortata: CeaIa la
gratar- 0.150 gr,Piept de pui la gratar- 0.150 gr,Garnitura la alegere- 0.250 gr,Salata la
alegere- 0.200 gr,FructeApa, suc, caIea, bere, tuica, vin (alb si rosu) - LA DISCRETIE !
Amenajarea salii personal
COPII SUB 7 ANI GRATIS
Restaurantul Banateana dispune de trei sali de cate 200; 130; 80 persoane in care
se pot organiza diverse evenimente, nunti, botezuri, mese Iestive, banchete. Restaurantul
are un speciIic romanesc si international.
In Iiecare zi intr-eorele 12:00-16:00 servim meniul zilei in valoare de 15 lei, care este
alcatuit din doua Ieluri de mancare, desert, apa si paine.
3.Afis si slogan de promovare a :onei
Bibliografie
http://timisoara.online.ro
http://www.turistik.ro/
3.Afis si slogan de promovare a :onei
Bibliografie
http://timisoara.online.ro
http://www.turistik.ro/
3.Afis si slogan de promovare a :onei
Bibliografie
http://timisoara.online.ro
http://www.turistik.ro/