Integrare1/Document3

RegenerareUrbanaInformatiiGenerale
In cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala, Programul Operational
Regional20072013pentruRomaniaincludefonduripentruproiectelecarese integreaza
in Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere. In
cadrulacesteiaxeprioritaresefinanteazaproiectederegenerareurbana,
In perioada 1 septembrie 2007 si 31 martie 2008, Primaria Municipiului Craiova
beneficiaza de asistenta tehnica pentru pregatirea unui proiect de regenerare urbana,
asistenta acordata autoritatilor locale in cadrul proiectului Consolidarea capacitatii
institutionale si dezvoltarea de parteneriate pentru imbunatatirea perceptiei si conditiilor
romilor,finantatincadrulprogramuluiPHARE.
Proiectul este coordonat de un consortiu condus de Human Dynamics alaturi de doi
parteneri,doilideriintreONGurilerome,AgentiaImpreunasiRomaniCRISS.Echipa
proiectuluivalucra,delanivelulnationalsipanalacellocal,cuinstitutiiguvernamentalesi
autoritatilocale,cuONGuriromesiasociatiidincomunitatilerome.
Acestproiectarecascoppregatireaunorplanuripentruzoneledeactiuneurbanain
carelocuiesteminoritatearoma,in3domeniideinterventie:
reabilitareainfrastructuriiurbanesiimbunatatireaserviciilor,inclusivtransportul
urban
dezvoltareadurabilaamediuluideafaceri
reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea
serviciilorsociale.
I. Justificareaproiectului
Oraele sunt poli de cretere, centre de schimburi sociale i umane ca i medii
strategicedeintegrareneconomiaglobal.nacelaitimp,acesteorae,inmoddeosebit
celemari,auacumulatdisfunciinzonelelorindustrialeieconomiceintraurbaneiperi
urbane ca i n fragmentarea spaiului social. n prezent, oraele se confrunt cu probleme
complexe,daricunoiprovocri,aacumsunt:
Luptanatragereadenoiactivitieconomice(dinamice,specializate)irezidenicu
nalt calificare profesional, a crescut riscul unor creteri rapide i necontrolate,
concentrri n deja densele centre urbane, dar i o rspndire greu de stpnit ctre
zonelelimitrofe
Creterea competiiei economice globale / globalizate i restructurarea geopolitic
afecteaz competitivitatea regional i preferinele de localizare a activitilor
economice,cuputernicimpactprivindroluliatractivitateaoraelor.
Evident, fiecare ora / regiune include caracteristici specifice i sunt diferene
notabiledelazonlazon.Cutoateaceastdiversitatensexistoseriedeelementecheie
careinflueneazplanificareaipoliticilededezvoltarespaial.
Integrare1/Document3
A. Concentreaz majoritatea creterii economice la nivelul rii, furniznd factori de
producieconsiderabili
B. Consumceamaimarepartearesurselor,producndconcomitentceamaimareparte
adeeuriloripolurii
C. Gzduiesc probleme sociale majore i critice, conflicte i violene, segregare i
riscurisanitare.
Rspndireacvasigeneralizataurbanizriiareoseriedeconsecinenegative:
Distrugerea,degradarea,poluareaicretereavulnerabilitiimediuluinatural
Reducereaconstantiireversibilapotenialuluiagricol
Apariiaunorcartieremonofuncionale,cusepararea(distanarea)locuineidelocul
de munc, genernd importante fluxuri de vehicule, congestionri ale traficului,
pierdereadetimpipoluareaaerului
Transformarea zonelor urbane prin depirea granielor oraelor i fragmentarea
spaiuluiurbanprinreeledeinfrastructur(nspecialrutiere)
Formarea unor zone dezechilibrate i generarea unor buzunare persistente de
srciecareinducexcluziuneasocialieconomic
Locuineiserviciislabadaptatepersoanelorcunevoispeciale
Disfuncionalitininfrastructurastradaliedilitaraoraelor:
1. Reelele de alimentare cu ap: nvechite, prost ntreinute, i neadaptate creterii
cererilorutilizatorilor
2. Apeindustriale/reziduale:deversrintmpltoare,poluatoareipericuloase
3. Colectarea, depozitarea i tratarea deeurilor urbane: problem major a zonelor
urbane.Reciclareaconstituieoexcepie
4. Infrastructurstradaldeficient,nspecialnzonelesraceiperiferice.
5. Mijloace de transport n comun (inter i intraurban) inadecvate, dezechilibrat
distribuite
6. Subutilizarea infrastructurii de transport n centrele oraelor i supraaglomerarea
infrastructuriinzoneleperiferice
Toate aceste probleme creeaz riscuri, pericole i ameninri pentru mediul natural,
social i economic i devin n mod constant tot mai greu de rezolvat, cernd soluii
inovatoare ntrun proces de management urban integrat. Dei rspunsul pare evident,
punerea n practic a cestor soluii / proiecte urbane integrate se lovete de patru mari
obstacole:
Integrare1/Document3
1. Un sistem i aranjamente instituionale rigide cu responsabiliti mprite ntre
parteneri, specific pentru administraiile nc destul de centralizate. Dei sistemul
poateoferiiuneleavantaje(omaibuncoordonare,omai mareeficacitate),exist
limitri importante n special n mobilizarea partenerilor din sectorul privat sau al
societiicivile,actoricontribuitoriesenialinrezolvareaproblemelorurbane.
2. Parteneri slabi sau puin pregtii n asumarea sarcinilor i responsabilitilor.
De multe ori, autoritile locale au capacitate redus tehnic i de elaborare a
politicilor locale. Sectorul privat este dominat de IMMuri, adesea familiale, i care
nu sunt competitive. De aceea, guvernarea, sau un sistem modern de consultare
pentruasoluionaproblemeleemergenteesteserioshandicapat.
3. Resursele financiare sunt destul de limitate, n timp ce necesitile sunt imense,
multmaimaridectcapacitateasistemelorfinanciarenaionalesaulocale.Donatorii
internaionali care vor s contribuie la dezvoltarea oraelor au adesea proceduri
dificile, prin sistemele administraiei centrale. De cele mai multe ori inta lor
principal o constituie proiectele de infrastructur cu cerine complexe n ceea ce
priveteprogramareacaredepetecapacitateaadministraieilocale.
4. Unalpatruleaobstacollreprezintplanificareaurbantradiional,care:
a) seconcentreazpecontrolulconstruciiloriregulamenteledeurbanismfrsle
asociezeialteinstrumente(deexempluceleeconomice),frsfieflexibilsau
adaptatschimbrilor,
b) menineunsistemtradiionaldeinstrumentedeplanificare,i
c) sprijinnmodpreferenialproiecteledeinfrastructurndetrimentulplanificrii
strategice.
II.DefinireaconceptuluideRegenerareUrbana
Conceptulderegenerareurbanpoatefiinterpretatnmaimultemoduri,nfunciede
graduldedezvoltarealuneiri.ncelemaidezvoltateeconomii,scopulregenerriiurbane
este promovarea ntoarcerii la ora, revitalizarea centrului oraului, restaurarea
activitilor i creterea competitivitii n context internaional i implementarea
iniiativelor de mbuntire a calitii mediului care sunt orientate ctre cretere
inteligent.
n economiile n tranziie, trebuie luate n considerare iniiativele calitative, dar
proiecteletrebuiesianconsiderarenmodimperativicerineledeordincantitativ.
ngeneral,potfitreimariraiunipentrucareserealizeazregenerareaurban:
Integrare1/Document3
Regenerarea urbanimpus,dupolung perioaddeabandonaunuiterenneglijat,
sauodegradareseveracondiiilordetrainzon
Regenerareaurbancaoportunitate,ncareinvestitoriidinsectoarelepubliciprivat
cautunterenpentrurealizareaunuimareproiect.
Regenerarea urban preventiv sau prospectiv n zone n care mediul social i cel
economicsaudeteriorat.
Obiectiveprioritarealeregenerriiurbanesunt:
Obiective economice: pentru atragerea investitorilor, crearea de locuri de munc,
nnoireaeconomieiurbane(cadeexempluncazuloraeindustrialedinlumeaanglo
saxon)
Obiective sociale: pentru creterea numrului de locuine urbane i dezvoltarea
infrastructuriilocale(politicaorauluinFrana)
Obiectivedemediu:mbuntireacondiiilordevia,combatereapolurii(Agenda
Local 21), cu considerarea preferinelor i valorilor societii, precum i a fiecrui
grupint
Obiective culturale: susinerea motenirii arhitecturale (a centrului istoric) i a
turismuluiurban,saupentruatragereacercetriiiainstituiiloracademice.
III. Demarareaproiectului
Procesul de restructurare a economiei locale, generat de declinul activitatilor
industriale, indeosebi ale industriei grele a afectat profund municipiul Craiova, oras cu
traditie industriala care sa transformat in timp intrun oras cu o economie axata pe
dezvoltarea serviciilor iar ulterior sia recapatat caracterul industrial prin micile succese
inregistrate prin privatizarea unor segmente ale industriei locale. Diminuarea locurilor de
munca in intreprinderile industriale, in conditiile in care numarul locurilor de munca in
activitati tertiare nu a crescut suficient de mult incat sa absoarba forta de munca
disponibilizatadinindustrieafacutcamunicipiulCraiova,lafelcatoateoraseleRomaniei
saseconfruntecu fenomenulmigratieipopulatieidinmediulurbancatremediulrural.
Lipsalocurilorde muncaaconduslao diminuarecontinuasiprofundaa veniturilor
populatieimunicipiuluiCraiovasitotodataladiminuareabugetullocalalautoritatiilocalesi
implicit acestea impreuna au determinat micsorarea investitiilor publice in infrastructura
urbana,deteriorarea vietiicitadinecuimpact asupracalitatii vietiilocuitorilor municipiului
Craiova.
Integrare1/Document3
Aceasta situatie se inregistreaza in mai multe zone ale orasului, printre acestea
enumeranduse si o zona bine delimitata in care municipalitatea isi propune sa dezvolte
activitati de regenerare urbana si relansare economica, prin corelarea politicilor sectoriale
economice, sociale, de mediu, transport, cu politicile teritoriale in scopul realizarii unei
dezvoltaridurabileazonei.
Zona de interventie urbana este delimitata de urmatoarele strazi: str. Aries, str.
AlexandruMacedonski,CaleaUnirii,bvd.1Mai,str.Dr.DimitrieGerota,Str.Raului,bvd.
StirbeiVoda,str.BanuStepan,str.Cosuna,str.HanulRosu,Str.Calusari,Str.Buzaului,
str.Brestei,CaleaBucuresti,str.Aries.Aceastazonaesteamplasatainparteadesudvest
amunicipiuluiCraiova,fiindcaracterizatainprincipaldeurmatoareleelemente:
Un nivel scazut de activitate economica in principal, in zona se gasesc agenti
economiciavandcaobiectdeactivitatecomertul,insauncomertslabdezvoltat,fara
safieprezentcomertuldevarfcidoarcelmediusaudeclasajoasadeasemenea,mai
exista operatori economici din domeniul serviciilor si foarte putin din domeniul
productiei, cum ar fi confectiile metalice, confectii textile, tamplarie si mobilier din
lemn si PVC din punct de vedere economic, zona identificata se caracterizeaza
printrundeclineconomic,datefiindrestructurarile masivede personalinspecialin
anumiteramuriindustrialesideservicii,desfiintareaunorcooperativemestesugaresti
de stat care se gaseau cu precadere in zona comerciala veche din Centrul Istoric:
Lipscani,Unirii,MadonaDudu.Inloculacestora,gamaserviciilorsadiversificatin
ultimiiani,adaptatefiindlanevoiledeastazialesocietatiidarlipsadeatractivitatea
zoneiadeterminatungradscazutdedezvoltareaacestora
Prezenta unui numar foarte mare de monumente istorice, respectiv 150 din care fac
parte114casecuvaloareistorica,culturalasiartististicaaflateintrunstareavansata
de degradare si care sunt locuite in procent de 30% de categorii de populatie
marginalizata, 7 statui si busturi reprezentative, 6 biserici, Muzeul Olteniei fosta
ScoalaCentraladeFete,MuzeuldeArtafostulPalatMihailConstantin,Prefectura
fostul Palat Administrativ, Universitatea fostul Palat de Justitie, Primaria
Municipiului Craiova fosta Banca a Comertului, Ansamblul Arhiepiscopiei
CraioveisiMitropolieiOlteniei,etc.
Un nivel ridicat de saracie si excludere dat fiind faptul ca in zona se gaseste un
numar mare de someri, aproximativ 5250 someri, dintre care 686 sunt inscrisi in
evidenteleAJOFMDoljpentruefectuareplati
O infrasctructura urbana precara astfel, in proportie de 90% cladirile din Centrul
istoricalCraioveisidinaltepartialezoneideinterventieurbanaaufostredobandite
in proprietate privata iar proprietarii nu au posibilitati financiare sa investeasca in
reabilitarea acestor imobile care se caracterizeaza printrun grad de uzura foarte
ridicat
Unnivelridicatdeinfractionalitate,inspecialinanumitezonedinariaderegenerare
urbana
TrenddemograficinscaderecadealtfelpentruintregmunicipiulCraiova
Integrare1/Document3
Unnumarconsiderabildepopulatiedeetnie roma,respectiv7500cetatenideetnie
roma
Lipsalocurilordemuncainzonadeinterventieurbana
Prezentaunorlocurideagrementintrostarededegardareavansata,respectivparcul
LuncaJiuluicareseaflaintrozonacuunnivelridicatdeinfractionalitatesicaredin
acestmotivnuestefrecventatdecatrelocuitoriimunicipiuluiCraiova.
Populatiatotalaazoneiselectateestedeaproximativ 35.000locuitori.
Zona de interventie urbana propusa include in componenta sa habitate din
urmatoarele cartiere ale municipiului Craiova: cart. Centru, partea de nord a cart. 1 Mai, o
portiune redusa a cart. Nicolae Romanescu, partea de sud est a cart. Brestei si partea de
vestacart.Bucovat.
Zona de interventie urbana selectata are in componenta sa urmatoarele categorii de
habitate:
unhabitat naturalreprezentativ pentru municipiulCraiova,respectivParculLunca
Jiului
Obiectivele de vegetatie care intra in arhitectura peisagera a municipiului Craiova
sunt parcurile, gradinile si arborii de aliniament care decoreaza anumite strazi din
municipiulCraiovasicareauoanumitadistinctie.
Intre parcurile municipiului Craiova se remarca Parcul Lunca Jiului care are o
suprafata totala de 54 ha, la care se adauga pepiniera care ocupa o suprafata de 20 ha. La
momentul actual acest parc este ocolit de vizitatori datorita faptului ca se afla intro stare
avansatadedegradaresiseaflalocalizatintrozonacuun gradridicatdeinfractionalitate,
zonaincareaulocmultipleactiuniantisocialedatorateneintegrariiunorcategoriisociale
defavorizate.
Parcul Lunca Jiului reprezinta o zona protejata cu caracter peisagistic, conform
Hotararii Consiliului Judetean Dolj Nr 26/1994, fiind declarata astfel o arie naturala
protejatadeinteresjudetean.
Prin acest proiect, municipalitatea propune revitalizarea Parcului Lunca Jiului si
crearea tuturor premiselor de dezvoltare a potenialului sau ca zon de agrement i sport
pentrulocuitoriimunicipiuluiCraioasituristiicaretranziteazaorasulnostru.
- un habitat urban in care se propun multiple interventii sociale si care vizeaza in
principalintegrareagrupurilordepersoanedefavorizate
Acest habitat este cuprins intre str. Brestei, str. Elena Teodorini, str. Raului si bvd.
Stirbei Voda si se remarca prin prezenta unor minoritati etnice cu posibilitati financiare
diferite,predominandceicuungraddesaracieridicat.
Integrare1/Document3
Pentru acest habitat, municipalitatea isi propune considerabile investitii in
infrastructura, respectiv extinderea retelelor de canalizare menajera si pluviala cat si
asfaltarea si balastarea tuturor strazilor din acest habitat. Mentionam ca in cadrul proiectul
ISPAderulatinprezentdeConsiliulLocalalMunicipiuluiCraiovasuntinexecutielucrarile
de realizare a canalizarii menajere pe toate strazile acestui habitat. In continuarea acestor
lucrari, propunem in cadrul proiectului de fata, asfaltarea, inclusiv canalizarea pluviala pe
strazilepecaresaexecutatextindereacanalizariimenajere.
Deasemenea,sepropuneimplementareaunorproiecteprivindderulareaunorample
campanii de informare si constientizare in randul comunitatii din acest habitat asupra
importanteiintegrariigrupurilordefavorizateinviataeconomicasisocialaaorasului.
- un habitat urban cu deosebita valoare istorica si culturala, in care se propun
interventiiininfrastructuraurbanainvedereaconservariisirevitalizariiCentrului
istoricalmunicipiuluiCraiova
Acest habitat este cuprins intre str.Aries, str. Alexandru Macedonski, str. Matei
Basarabsistr.Bibescusicuprindeunnumar de150monumenteistorice. Sepropunastfel,
interventiiininfrastructuraurbanainvedereaconservariipatrimoniuluiculturalsiistorical
orasului, pastrarea identitatii locale si nu in cele din urma, pentru crerea premiselor de
atragere a unui numar cat mai mare de vizitatori si investitori in acest habitat. Un accent
deosebit in procesul de revitalizare a Centrului Istoric se pune pe implicarea mediului de
afaceri local inca de la lansarea proiectului care speram sa devina un partener strategic in
actiuneadeconservaresipromovareavalorilorculturale,istoricesiartisticelocale.
MunicipiulCraiovareprezintpolulcomplexaluneiregiunicuoculturmateriali
spiritual intrate n patrimoniul naional consacrat, a crei interferen i schimburi cu
arealele din zona sa periurban pot conduce la soluii originale n vederea valorificrii
superioareprinintermediulactivitilorturistice.
Craiova este posesoarea unui bogat i complex patrimoniu cultural, a crui tradiie
istoric multimilenar este dovedit de numeroasele vestigii arheologice descoperite, de
prezena n Municipiu a unui numr impresionant de monumente istorice, de arhitectur i
deartplasticetc.
Elementele materiale ale culturii oltene astfel individualizate posed o cert valoare
atractiviconstituieobogieinestimabilapatrimoniuluiculturalnaional.Numrultotal
al monumentelor istorice grupate pe raza administrativteritorial a municipiului Craiova
atinge314poziii.Dintreacestea,150se gasescinzonadeinterventieurbana,respectivin
CentrulistoricalMunicipiuluiCraiovacareesteamplasatinparteadenordestazoneide
regenerareurbana.
Urmrind amplasarea n perimetrul municipiului Craiova a elementelor care
alctuiesc patrimoniul su culturalistoric se evideniaz o grupare difereniat a
monumentelor istorice ca numr, varietate tipologic i, nu n ultimul rnd, din punct de
vederealgraduluideatractivitate,dupcumurmeaz:
Integrare1/Document3
vestigiiarheologice
obiectivereligioase:biserici,catedrale,mnstiri
obiectivele culturalistorice: obiective civile piatr sau cldiri vechi cu rol
administrativ sau cultural, case civile de locuit, muzee, hanuri, fntnile, monumentele,
statuileibusturile,instituiiledeculturinvmnt,biblioteci.
Obiectiveleculturalistoriceconstituiecele maireprezentativeelementeatractiveale
ofertei turistice a municipiului Craiova prin prisma importanei lor istorice i culturale
deosebite i, implicit, a potenialului de atracie turistic nmagazinat. Acestea au fost
edificatepeparcursulmaimultorsecolesuprapuseperioadeimedievaleiepociimodernei
pnlanceputulsecoluluialXXlea.
Valoareaidiversitateaacestora,specificitateacaracteristicaobiectivelorlegatede
civilizaia material i culturalspiritual este o reflectare direct nu doar evoluia stilurilor
constructive(iainfluenelorarhitectoniceptrunsepediferitefiliere,asimilate,adaptatei
metamorfozate ntrun veritabil stil cu o veritabil culoare local romnescolteneasc),
ci i a puterii/prosperitii economice, rolului politicoadministrativ jucat de ora (Bnia
fiind a doua instituie politic ca importan n perioada feudal, dup domnie) i de
privilegiile(comerciale)decaresabucuratndiferiteperioadeistorice.
Peacestfond,sepoateurmrievoluiacontinuaCraioveimedievalepnnpragul
epocii contemporane sub raportul vieii comerciale i al dezvoltrii edilitararhitectonice,
comunitatea craiovean i cea a aezrilor individualizate n umbra acesteia contribuind,
cu personalitatea proprie i prin activitile specifice, la conturarea treptat a unui peisaj
antropizat cu trsturi de originalitate care particularizeaz arealul analizat n cadrul
ansamblulumanizatalregiuniioltene
SitulistoricalmunicipiuluiCraiovareprezintunuldintreansamblurilearhitectonice
urbane reprezentative la nivelul Romniei, conturat pe parcursul mai multor secole de
evoluie individualizat, contribuia cea mai consistent la conturarea patrimoniul
construitrevenindsfrituluidesecolXVIIIiprimeijumtiaceluiurmtor(maialesn
privina edificiilor religioase) i perioadei care a urmat mijlocului de secol XIX (creia i
revine o pondere major n privina edificiilor culturalistorice i arhitectonice regsite i
astzinpatrimoniulconstruitalmunicipiului).
Craiova a fost un ora al marilor latifundiari i boieri ei au lsat splendide bijuterii
arhitectonice biserici, case, instituiii, a cror arhitectur trebuie pus n valoare i
continuat pentru a nu se pierde identitatea local, iar memoria celor care leau deinut
trebuie cinstit. Este suficient s amintim doar culele, construcii identitare pentru ntreaga
Oltenie.
CentrulistoricalCraiovei,carefaceparteintegrantadinzonadeinterventieurbana
contureaznucleulcelmaivechialurbei,acruievoluiesacalatnjurulvechiicimele
dinperimetrul vechiipieeElca,dezvoltareasacontinufacilitndextindereasaulterioar.
Perimetrul su actual este delimitat de strzile Matei Basarab, tirbeiVod, C. Izlaz,
Madona Dudu, Brndua, Libertii, Brestei, Dumbrveni, Iancu Jianu, N. Titulescu, G.
Integrare1/Document3
Enescu, Amaradia, C. Brncui, Avram Iancu, erban Vod, Pltini, Principatele Unite i
CaleaBucureti.Dinzonadeinterventieurbanafacpartecelemaireprezentativestrazidin
punct de vedere a mostenirii istorice si culturale, si anume: Matei Basarab, Stirbei Voda,
Campia Islaz, Madona Dudu, Brandusa, Libertatii, Brestei la intersectia cu str. Raului si
CaleaBucuresti.
Acestareprezintactualmentenudoarinimasocialiadministrativaoraului, cii
principalulpoldeatraciepentruturitii(rezidenisauproveninddinexterior)carecautsi
satisfacnevoiadecunoatereimbogireacunotinelorprinaccesarea,graieconcentrrii
nacestperimetruinimediatasavecintateacelormaireprezentativeobiectiveturisticede
facturcivil,culturalistoric,religioasideinterescomunitar,careconferopersonalitate
inconfundabilmunicipiuluiCraiova,ncareaspectulgeneraldecetateburghezdeprovincie
poate fi uorintuit i recompus.Edificate, nmajoritate, ncepnd cusecolulal XVIIIlea i
continundpetoatduratasecoluluialXIXlea,acestea au grade diferite de conservare sau
reabilitareiaparinunuiconglomeratdestiluriarhitecturale.
Cele mai reprezentative edificii sau constituit n principalele puncte i arii de
polarizarepentruevoluiaedilitarurbanistic avechiuluitrgalCraioveiipentruzonarea
activitilorlanivelulbresleloriaconcentrriispaiilorcomerciale(grupateiniialnjurul
Pieei vechi, la Podior, n zona Fntnii cu Prul i a prului Tabacilor, extinderea lor
ulterioarproducndusetreptat).
Desigur, volumul fluxului turistic atras de centrul istoric este direct proporional cu
valoarea obiectivelor din punct de vedere arhitectural, al rezonanei istorice, al funciei
ndeplinite,alpoziieiiaccesibilitiietc.
IV.StructuraPlanuluiIntegratdeDezvoltareUrbana
Lipsa de atractivitate a zonei, coroborat cu riscurile generate de situaia neclar a
proprietilor, precum i lipsa unor regulamente locale de urbanism i proceduri clare de
aplicare a acestor regulamente au descurajat intervenia sectorului privat in zona de
interventie urbana. Astfel, municipalitatea sia propus sa faca interventii de calitate in
sectorulpubliccaresaserveascadreptexempluinterventieidinsectorulprivat.
Strategia de regenerare urbana propusa in zona de interventie urbana vizeaza
cresterea atractivitatii zonei pentru populatia orasului si agentii economici locali cat si
pentruvizitatorisipotentialiiinvestitori.Inacestcontext,strategiaderegenerareurbanava
contribui la cresterea calitatii vietii prin afirmarea valorilor locale si pastrarea identitatii
culturaletinandcontdeexigenteledezvoltariidurabile.
Obiectivegenerale
Imbunatatirea calitatii conditiilor de locuit, reabilitarea infrastructurii si a serviciilor
publice si nu in ultimul rand dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a
antreprenoriatuluiinzonadeinterventieurbana
Integrare1/Document3
Realizarea de interventii de calitate in sectorul public care sa serveasca drept
exempluinterventieidinsectorulprivat
Obiectivespecifice
I. Revitalizarea Centrului istoric al municipiului Craiova prin interventii in
infrastructura urbana si spatiile publice degradate din aria de interventie urbana in vederea
puneriiinvaloareapatrimoniuluilocalculturalsiistoricsipastrareaidentitaiilocale.
Acest obiectiv strategic vizeaza in principal creterea atractivitii Centrului Istoric,
parte integranta din zona de interventie urbana si totodata creterea potenialului
investiionalituristicalzonei.
Astfel,Centrulistoricvafianalizatdinmaimultepunctedevedere:
CentrulIstoricdinpunctde vederealcaracteruluispecificcentrulistoric vatrebui
si evidenieze propria valoare cultural i, prin exemplul su, s promoveze
importanaprezervriipatrimoniuluiculturallocal
Centrul Istoric ca furnizor de servicii zona trebuie s furnizeze servicii de baz a
crorcalitatesndeplineasccerinelepublicului,vizitatorisipotentialiinvestitori
Centrul Istoricdinpunct de vederealactivitilordedivertismentirecreerezona
arenevoiedeoseriedepunctedeatraciepentrupotenialiivizitatori.Seurmareste
astfel, crearea de facilitati pentru desfasurarea de activitati de tip social, cultural,
educational pe tot parcursul zilei care sa atraga vizitatorii sasi petreaca timpul in
CentrulIstoric.
PrinmasurileadoptateseurmaresteinprincipalpunereainvaloaraCentruluiIstoric
sievidentiereavalorilemultiplealeacestuia,precum:
a) Valoare functionala definita prin situarea zonelor de interes in diferire etape
istorice, precizarea si limitarea etapelor de functionalitate, stabilirea importantei diferitelor
zoneurbane,evidentiereainterventiilorsurveniteindiferiteetapealeevolutieiorasului.
b) Valoare socialistorica determinata atat de existenta unor spatii in care sau
desfasurat evenimente importante pentru oras dar si de existenta monumentelor istorice si
artisticecedefinescorasul.
c) Valoare afectiva care se manifesta prin capacitatea de ai atrage deopotriva pe
vizitatoridarsipeceimaimultidintrelocuitoriiorasului.
d)Valoareambientalacaracterizataprinvaloareaarhitecturalasistilisticaacladirilor
precumsiprinunitateaspatialasicalitateacompozitieiurbane.
Masuri:
a) implicarea inca de la inceputul proiectului a locuitorilor din Centrul Istoric,
consultareaacestorainluareadeciziilorprivindinterventiileinzonaistorica
b)implicareasiparticipareaincadrulproiectuluiadiferitelorgrupurisocialecarefac
Integrare1/Document3
partedinCentrulIstoricastfelincatproiectulsanufierespinsdeacestiacidincontra
sustinut
c) organizarea unor campanii media de informare si constientizare a cetatenilor,
respectiv a mediului de afaceri local cu privire la valoarea culturala si istorica
deosebitaaCentruluiVechial orasuluicatsi laimportantaconservariisireabilitarii
cladiriloristoricedinCentrulIstoricalorasului
d) crearea premiselor de dezvoltare a serviciilor sociale, culturale si educationale
pentrulocuitoriidinzona,respectiv:
reabilitareCaminBatrani
reabilitarebazesportivescoli
amenajarepietepublicepentrusustinereadeevenimentepublice
amenajaredeesplanadepietonale pentruca vizitatoriisafacapromenadein
zonastudiata
cafeneleuniversitare
spatiipublicepentruseriliteraresipiesedeteatru
infiintareCentrudeInformaresiPromovareTuristica
reabilitarea unor monumente de patrimoniu si a unor cladiri istorice sedii
institutii de cultura: Teatrul de Opera si Opereta ''Elena Teodorini'' si
Ansamblulfolcloric''MariaTanase''
realizarea iluminatului arfitectural a celor mai reprezentative cladiri istorice
dinZonadeInterventieurbana
II.Fluidizareatraficuluirutiersiimbunatatireatransportuluiurbaninzonade
interventieurbana
Masuri:
reabilitareasimodernizareacelormaiimportantearteredecirculatiedinZonade
interventieUrbana
descongestionareatraficuluirutierinZonadeinterventieUrbana
creareadelocurideparcare
marireacapacitatiidepreluareafluxuluideautovehiculepecelemaiimportante
artere rutiere prin suplimentarea de benzi de circulatie la strazile care permit acest
lucru, crearea de bretele de virare la dreapta, sincronizarea in unda verde a
semaforizarile existente pe str. Raului si crearea de alveole de refugiu pentru
mijloaceledetransportpublic.
crestereacalitatiitrasportuluipublic si a siguranteiintraficpentrucalatoriprin
inlocuirea parcului auto uzat fizic si moral cu autobuze ecologice la standarde
europene
III. Imbunatatirea infrastructurii sociale si a serviciilor sociale in zona de
interventieurbana
Masuri:
crestereacalitatiiserviciilorsocialepentrucetateniidinzonastudiata
infiintarea unor noi servicii sociale pentru populatie date fiind nevoile unor
Integrare1/Document3
categoriidepopulatiecuveniturifoartemici
masuri de reintegrare a unor segmente de populatie minoritare (populatia de etnie
roma)inviatasocialaaorasuluisichiarpepiatalocalaaforteidemunca
promovarea multiculturalismului in zona de interventie urbana (organizarea unor
mese rotunde pe tema importanta promovarii multiculturalismului in proiectele de
regenerareurbana
IV. Dezvoltarea infrastructurii de agrement, recreere si sport pentru locuitorii
zoneideinterventieurbana
Masuri:
- amenajareagradinilorpublice,asquarurilorsizonelorverzidinzonadeinterventie
- amenajarebazesportivesistrandurilaunitatiscolaredinzonalacaresaaibaaccessi
locuitoriidincartierulrespectiv
- amenajarestrandsilacurideagrementinParculLuncaJiului