Sunteți pe pagina 1din 7

Drept Procesual Penal Partea Speciala

II. Spete
1. Inculpatul A.B. declara apel impotriva sentintei primei instante pe motiv ca
instanta de judecata nu a fost legal compusa. Instanta de apel constata ca este
intemeiata critica formulata, si anume ca instanta de judecata a fost formata din doi
judecatori. Ca urmare, instanta de apel desfiinteaza sentinta si, prin aceeasi decizie,
rezolva si fondul cauzei, considerand ca, desi este o incalcare ce atrage nulitatea
asoluta, vatamarea procesuala este inlaturata din moment ce, in apel, instanta de
judecata a fost legal compusa. S!a procedat legal "
Nu s-a procedat legal deoarece art. 379 CPP prevede ca instanta de apel daca
admite apelul, desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre
instanta a carei hotarare a fost desfiintata atunci cand exista unul dintre cazurile de
nulitate prevazute in art. 97 alin. !. "n speta data, cazul de nulitate era cu privire la
compunerea instantei de judecata, prin urmare intra su# incidenta art. 379 CPP, iar
instanta de apel tre#uia sa trimita spre rejudecare cauza, la prima instanta avand
completul legal compus.
#. A.B. este victima infractiunii de viol $art. 1%&, al. 1 C. pen.', comisa de (.(.
Persoana vatamata depune plangerea prealaila la organul de urmarire penala.
Procurorul dispune scoaterea de su urmarire penala, pe motiv ca fapta nu e)ista.
Ce cale de atac poate folosi partea vatamata impotriva ordonantei procurorului de
scoatere de su urmarire penala "
"mpotriva ordonantei de scoatere de su# urmarire penala, partea vatamata poate
face plangere la procurorul ierarhic superior care poate fi, dupa caz, prim-procurorul
parchetului, procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel sau procurorul
sef de sectie al Parchetului de pe langa "CC$, dispozitii prevazute de art. !7% CPP. "n
cazul in care plangerea a fost respinsa, partea vatamata poate face plangere, in termen
de !& de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, la
judecatorul de la instanta careia i-ar reven, potrivit legii, competenta sa judece cauza in
prima instanta, conform art. !7% indice .
*. A.B. este urmarit pentru comiterea unei infractiuni de tal+arie comisa impotriva
lui (.(., iar cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala cere sa se mai
administreze proe in apararea sa. Procurorul ii admite cererea. Dupa ce au fost
administrate si noile proe, procurorul, pe aza intregului material proator,
dispune trimiterea in judecata. S!a procedat legal "
Nu s-a procedat corect deoarece, conform art. !'!- !'3 CPP, procurorul era
o#ligat sa procedeze din nou la prezentarea materialului, avand in vedere faptul ca au
fost administrate noi pro#e ce au dus la completarea materialului pro#ator.
,. Intr!o cauza penala referitoare la o infractiune de furt sunt urmariti penal
coinculpatii A.B., -.-., C.C., I... si /.0. In faza de urmarire penala, fiecare dintre
acestia a fost ascultat fara sa fie de fata ceilalti. In cursul cercetarii judecatoresti,
ascultarea coinculpatilor s!a facut, de asemenea, prin interzicerea participarii unuia
la ascultarea celorlalti. S!a procedat legal "
Ca regula, daca sunt mai multi inculpati, ascultarea fiecaruia dintre acestia se
face separat in faza de urmarire penala, iar in faza de judecata se face in prezenta
celorlalti inculpati. "nsa, conform art. 3!( CPP, instanta poate dispune ascultarea
vreunuia dintre inculpati, fara ca ceilalti sa fie de fata, daca intereseul aflarii adevarului
cere. Cu toate acestea, declaratiile luate separat sunt citite in mod o#ligatoriu celorlati
inculpati, dupa ce au fost ascultati. )e asemenea, in unele cazuri inculpatul poate fi din
nou ascultat in prezenta celorlalti inculpati sau doar a unora dntre ei. Prin urmare, in
speta data, s-a procedat legal cu privire la ascultarea coinculpatilor.
1. A.B., victima unei infractiuni de furt pentru care este judecat (.(., participa la
judecata in prima instanta, in calitate de parte vatamata. A.B. a solicitat instantei
sa!i dea cuvantul, in cadrul dezaterilor judiciare, pentru a pune concluzii. Instanta
ii respinge cererea, pe motivul ca, in cauzele in care actiunea penala se pune in
miscare din oficiu, numai procurorul poate pune concluzii in cadrul dezaterilor
judiciare, partea vatamata avand acest drept numai in cazul infractiunilor la care
actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealaila. S!a procedat legal "
Nu s-a procedat legal, deoarece, indiferent de modul de sesizare a organelor de
urmarire penala, in timpul dez#aterilor se da cuvantul procurorului, partii vatamate,
partii civile, partii responsa#ile civilmente si inculpatului, potrivit art. 3(& CPP. )e
asemenea, dupa inchiderea dez#aterilor, procurorul si partile pot depune concluzii
scrise, chiar daca nu au fost cerute de instanta, asa cum rezulta din dispozitiile art. 3(!,
alin. ! CPP. Prin urmare, in speta data, partea vatamata avea dreptul pentru a pune
concluzii, iar instanta nu tre#uia sa ii respinga cererea.

2. A.B. este urmarit pentru comiterea infractiunii de furt $ art. #34 C. pen.'.
Intrucat se afla in stare de liertate a dat mandat special avocatului (.(. pentru ca
acestuia sa i se prezinte materialul de urmarire penala. (.(. s!a infatisat la
procuror, iar acesta, in conditiile art. #13 C. pr. pen., i!a prezentat materialul de
urmarire penala in locul lui A.B. S!a prezentat legal " Dar daca inculpatul A.B.,
prezent fiind in fata procurorului pentru prezentarea materialului de urmarire
penala, refuza a lua cunostinta de continutul dosarului de urmarire penala, i se
poate prezenta materialul de urmarire penala avocatului (.(. "
Prezentarea materialului de urmarire penala are caracter personal, prin urmare
poate fi realizata doar in prezenta inculpatului, lucru prevazut in art. !(& CPP. Prin
urmare, in speta data, inculpatul nu-l poate mandata pe aparator, acesta din urma
putand doar sa-l acompanieze sau fiind chiar o#ligat sa-l acompanieze atunci cand
asistenta juridica este o#ligatorie conform art. 7 alin. ! CPP.
"n ceea ce priveste faptul ca inculpatul *+ este in fata procurorului pentru
prezentarea materialului de urmarire, dar refuza a lua la cunostinta de continutul
dosarului, materialul nu se poate prezenta avocatului, din cauza caracterului personal al
materialului de urmarire penala. "n am#ele cazuri, adica pentru neprezentare sau pentru
refuzul a lua la cunostinta de continutul dosarului de urmarire penala, se intocmeste un
referat in care se consemneaza imprejurarile concrete din care rezulta cauza
impiedicarii, dispozitii prevazute de art. !'( CPP.
&. A.B. este urmarit pentru comiterea infractiunii de vatamare corporala $art. 141
alin. 1 C.pen', victima, (.(., fiind in varsta de 13 ani. Actiunea penala a fost pusa
in miscare de procuror din oficiu, in conditiile art. 1*1, al. 1 C. pen. In cursul
urmaririi penale intervine impacarea intre A.B. si reprezentantul legal al
minorului (.(., iar procurorul dispune incetarea urmaririi penale. S!a procedat
legal "
,-a procedat legal, deoarece art. 3! alin. 3 C.pen prevede faptul ca pentru
persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, in cazul de fata victima -- in varsta de &
ani, impacarea partilor se poate face numai de reprezentantii sai legali, chiar daca
actunea penala a fost pusa in miscare din oficiu in #aza art. 3, alin. ' C.pen.
4. In cauzele penale in care procurorul nu participa la dezateri, termenul de apel
curge de la inregistrarea la parc+et a adresei de trimitere a dosarului $ art. *2*, al.
#, teza I C. pr. pen.'. Aratati in ce masura isi mai gasesc aplicarea aceste prevederi,
tinand cont ca, prin 5egea *12 6 #332, s!a modificat art. #&%, al. # C.pr.pen., astfel
incat plangerea prealaila nu se mai poate adresa direct instantei.
Plangerea preala#ila se poate adresa direct instantei in conditile prevazute de
art. !7% indice CPP, adica atunci cand procurorul dispune prin rezolutii sau
ordonante netrimiterea in judecata, iar daca admite plangerea, prin incheiere,
desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si retine cauza spre judecare, in complet
legal constituit, dispozitiile privind judecata in prima instanta si caile de atac aplicandu-
se in mod corespunzator. Prin coro#orare a art. !7% indice alin. %, lit. c cu art 3', in
care se dispune ca procurorul este o#ligat sa participe la sedintele de judecata ale
judecatorilor, in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu, per
a contrario, cand instanta a fost sesizata prin alte modalitati .in speta data prin
plangerea preala#ila/, prezenta procurorului nu este o#ligatorie. Prin urmare, in aceste
conditii isi mai gasesc aplicarea prevederile art. 303, alin. !, teza " CPP.
%. A.B. a adresat, in aceeasi imprejurare de timp si loc, cuvinte si e)presii jignitoare
si calomnioase fata de (.(., -.-. si .... Dintre persoanele vatamate doar .... a
formulat plangere prealaila impotriva lui A.B. Cu ocazia judecatii in prima
instanta A.B. a sustinut ca nu poate fi tras la raspundere penala, deoarece numai
una dintre persoanele vatamate a formulat plangere prealaila. Poate fi primita
aceasta sustinere "
Nu poate fi primita aceasta sustinere deoarece nu este fondata. Conform art. 3,
alin. 3, fapta care aduce vatamare mai multor persoane atrage raspunderea penala chiar
daca plangerea preala#ila s-a facut numai de catre una dintre ele.

13. A.B. este victima infractiunii de viol $art. 1%&, al. 1 C. pen.', avand la data
comiterii faptei 12 ani impliniti. 7apta a fost comisa la data de *1 decemrie #332, la
aceeasi data fiind cunoscut si faptuitorul! (.(. /ictima A.B. nu formuleaza
plangere prealaila impotriva lui (.(., dar procurorul, afland pe o alta cale de
comiterea faptei, incepe urmarirea penala din oficiu, in conditiile art. 1*1, al. 1 C.
pen. ,la data de *3 martie #33&. 7ata de prevederile art. #4, C. pr. pen., care
priveste termenul de introducere a plangerii prealaile, a procedat legal
procurorul"
Procurorul a procedat legal pentru ca victima, la momentul comiterii infractiunii
era minor cu capacitate restransa de exercitiu, prin urmare acesta avea dreptul si putea
incepe urmarirea penala din oficiu. "n ceea ce priveste termenul de introducere a
plangerii preala#ile, prevederile art. !%( sunt incidente plangerii preala#ile introduse de
partea vatamata sau de persoana indreptatita a reclama, or, urmarirea penala fiind pusa
in miscare din oficiu, nu mai este necesara procedura plangerii preala#ile, prin urmare
procurorul poate pune in miscare urmarirea penala chiar daca a fost depasit acel
termen de ! luni.
11. 5ui A.B. i s!au furat unuri in valoare de #33 -on de catre (.(. In cursul
urmaririi penale A.B. s!a constituit parte civila cerand repararea paguei produsa
de (.(. In timp ce cauza se afla in faza de urmarire penala apare o lege de amnistie
care priveste si fapta comisa de (.(. Procurorul il trimite in judecata pe (.(.,
pentru ca instanta sa faca aplicarea legii de amnistie si sa dispuna repararea
paguei. A procedat legal procurorul " Dar daca A.B. ar cere repararea paguei in
natura si acest lucru ar fi posiil a fi dispus de instanta de judecata "
"n momentul in care a intervenit amnistia, procurorul tre#uia sa dispuna
incetarea urmarii penale conform art. & CPP. )aca -- ar fi cerut continuarea
procesului penal, procurorul putea sa il trimita in judecata pentru ca instanta sa faca
aplicarea legii de amnistie si sa pronunte incetarea procesului penal, conform art. 3,
alin. 3 CPP. Cu toate astea, daca *+ ar cere repararea pagu#ei in natura, acesta tre#uie
sa se adreseze instantei civile conform art. !& CPP.

1#. A.B. a comis infractiunea de omor, fapta fiind urmarita de catre procurorul
(.(. 5a terminarea urmaririi penale procurorul dispune, prin rec+izitoriu,
trimiterea in judecata a lui A.B., inaintand in acest sens rec+izitoriul la instanta
competenta. S!a procedat legal "
Nu s-a procedat corect deoarece, in temeiul prevederilor art. !0(, alin. 3-(, la
terminarea urmaririi penale, inainte de a se inainta rechizitoriul pentru trimiterea in
judecata, aceste tre#uie verificat su# aspectul legalitatii si al temeiniciei de catre
procurorul ierarhic superior. ,i a#ia apoi, daca rechizitoriul nu a fost infirmat,
procurorul ierarhc care a efectuat verificarea il inaintea instantei competente.
1*. Inculpatul A.B. este urmarit pentru comiterea infractiunii de tal+arie si ii cere
procurorului sa!i permita sa participe la efectuarea tuturor actelor de urmarire
penala. Procurorul respinge cererea inculpatului, cu motivarea ca legea nu ii da
acest drept. 8ste legala decizia procurorului "
*vand in vedere caracterul nepu#lic al urmaririi penale, inculpatul nu poate
participa la orice act de urmarire penala. "nsa, aparataorul sau are dreptul sa asiste la
efectuarea oricarui act de urmarire penala si poate formula cereri si depune memorii in
#aza art. 7!-73. Prin urmare, in speta data, decizia procurorului este legala, deoarece
inculpatul a cerut sa participe personal la toate actele de urmarire penala.

1,. Instanta penala, sesizata fiind cu rezolvarea actiuni penale si a actiunii civile
nascuta din infractiune, dispune prin sentinta ac+itarea inculpatului, pe motiv ca nu
el a comis fapta, iar actiunea civila este respinsa, conform art. *,2, al. * C. pr. pen.
Impotriva sentintei declara apel numai partea civila, care critica modul de rezolvare
a actiunii penale si, in susidiar, modul de rezolvare a actiunii civile. 8ste admisiil
apelul partii civile "
*rt. 30!, alin. , lit. ) prevede faptul ca partea civila si partea responsa#ila
civilmente, in ceea ce priveste atat latura penala, cat si cea civila, pot face apel. Prin
urmare, in speta data, apelul partii civile este admisi#il.
11. A.B., C.D., -.-., .... si (.(. sunt urmariti pentru comiterea mai multor
infractiuni de furt. Procurorul, la terminarea urmaririi penale, dispune prin
rec+izitoriu trimiterea in judecata a lui A.B., C.D. si ...., iar prin ordonanta
dispune scoaterea de su urmarire penala a lui -.-., intrucat acesta nu a participat
la comiterea faptelor. In ce il priveste pe (.(., se dispune prin ordonanta
suspendarea urmaririi penale, pe motiv ca sufera de o oala grava. A procedat legal
procurorul "
Nu a procedat legal procurorul deoarece in art. !03, alin. ( CPP este prevazut ca
procurorul intocmeste un singur rechizitoriu chiar daca lucrarile urmaririi penale
privesc mai multe fapte sau mai multi invinuiti ori inculpati si chiar daca se dau acestora
rezolvari diferite.
12. Prima instanta este sesizata prin rec+izitoriul procurorului cu judecarea
infractiunii de vatamare corporala grava $art. 14#, al. # C. pen.' comisa de A.B.
impotriva lui (.(. Prima instanta considera ca rezolvarea laturii penale este
intarziata de stailirea intinderii prejudiciului cauzat prin infractiune si , prin
sentinta, dispune condamnarea lui A.B., iar in latura civila lasa actiunea civila
nerezolvata, pentru ca partea civila sa se adreseze instantei civile. S!a procedat legal
"
Nu s-a procedat legal. "nstanta are dreptul sa disjunga actiunea civila si
amanarea judecarii acesteia in cazul in care rezolvarea pretentiilor civile ar provoca
intarzierea solutionarii actiunii penale, conform art. 3(7 CPP. "nsa acest lucru nu se
realizeaza pentru ca partea civila sa se adreseze instantei civile, si pentru a se judeca
actiunea civila intr-o alta sedinta, dar de aceeasi instanta care a judecat si actiunea
penala.
1&. A.B. este judecat pentru comiteera infractiunii de furt si prima instanta dispune
ac+itarea acestuia pe considerentul ca faptei, asa cum a fost retinuta din proele
administrate, ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii, impuse prin
te)tul de incriminare. Impotriva sentintei de ac+itare face apel inculpatul, apel ce
este respins ca inadmisiil. 8ste legala solutia instantei de apel "
"nculpatul poate face apel impotriva sentintei de achitare, conform art. 30!, alin.
, lit. #. Prin urmare, instanta de apel a dat o solutie nelegala, deoarece apelul introdus
de inculpate este admisi#il.

14. Prima instanta dispune condamnarea lui (.(. la 1 an inc+isoare cu
suspendarea e)ecutarii pedepsei. Impotriva sentintei declara apel partea vatamata,
apel prin care cere agravarea pedepsei cu inc+isoarea si e)ecutarea in regim
penitenciar. Instanta de control judiciar, in temeiul proelor administrate, dispune
ac+itarea inculpatului pe considerentul ca nu el a comis fapta. A procedat legal
instanta de control judiciar, fata de efectul neagravarii situatiei in propriul apel,
efect prevazut de art. *&# C. pr. pen. "
"nstanta de control judiciar a procedat legal, acest lucru fiind in concordanta cu
prevederile art. 37, alin. ! CPP in care se dispune faptul ca instana este o#ligata ca, in
afara de temeiurile invocate si cererile formultate de apelant, sa examineze cauza su#
toate aspectele de fapt si de drept. 1r, in speta data, in temeiul pro#elor administrate a
reiesit ca fapta nu a fost comisa de inculpat, prin urmare nu putea agrava pedeapsa
conform cerintelor partii vatamate.
1%. A.B. si (.(. formeaza completul de judecata in fata caruia se judeca apelul
declarat de -.-. impotriva sentintei de condamnare. In cursul cercetarii
judecatoresti, desfasurata in fata instantei de apel, inculpatul formuleaza cerere
pentru admiterea proei cu doi martori. A.B. considera proa ceruta ca fiind
concludenta si utila, iar (.(. apreciaza ca cererea treuie respinsa. Cum se
formeaza completul pentru discutarea cererii formulate, iar mai apoi pentru
solutionarea fondului cauzei "
"n acest caz, pentru a se discuta cererea formulata, iar mai apoi pentru a se
solutiona fondul cauzei se va forma completul de divergenta pentru a se putea ajunge la
o majoritate in deli#erare, astfel cum prevede art. 3&%, alin. ' CPP.

#3. A.B. este judecat pentru comiterea infractiunii de furt $art. #34 C.pen.'.
Conform art. *#3, alin. # C. pr. pen., presedintele instantei de judecata il intreaa
daca are de formulat cereri de proe noi in aparare, acesta declarand ca nu are
asemenea cereri. In cursul cercetarii judecatoresti A.B. solicita instantei sa!i admita
proa cu doi martori in aparare. Instanta respinge cererea inculpatului, cu
motivarea ca astfel de cereri se pot face mai inainte de a incepe cercetarea
judecatoreasca si, de asemenea, ca A.B. a renuntat la dreptul de a cere proe noi in
aparare. S!a procedat legal " In cursul dezaterilor judiciare la prima instanta de
judecata, A.B. ar fi putut cere administrarea de noi proe in aparare "
2otivarea instantei nu este legala deoarece, in art. 3!&, alin. ( este prevazut
faptul ca procurorul si partile pot cere administrarea de pro#e noi si in cursul cercetarii
judecaresti, nu numai pana la inceperea acesteia din urma. )e altfel, pot fi cerute
administrarea de pro#e noi pana la incheierea dez#aterilor judiciar, moment in care se
incheie si sedinta de judecata si se trece la urmatorul moment procesual si procedural.
#1. Instanta de apel, sesizata prin apelul partii vatamate, constata ca sustinerile
acesteia sunt intemeiate, anume ca la prima instanta, desi a fost legal citata pentru
termenul cand cauza a fost judecata, nu s!a prezentat, facand dovada imposiilitatii
de prezentare. Instanta de control judiciar admite apelul pe acest motiv si trimite
cauza spre rejudecare la instanta care a pronuntat sentinta. S!a procedat legal "
*dmiterea apelului a fost legala, deoarece s-a procedat in temeiul articolului
379, pct. !, lit. #, in care este prevazut faptul ca instanta admite apelul, desfiinteaza
sentinta primei instante si disupne rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost
desfiintata, pentru motivul ca judecarea cauzei la instanta a avut loc in lipsa unei parti
nelegal citate sau care, legal citata, a fost in imposi#ilitate de a se prezenta si de a
instiinta instanta despre aceasta imposi#ilitate
##. A.B. este judecat in prima instanta pentru comiterea infractiunii de tal+arie
$art. #11 C.pen.'. Instanta de judecata a considerat ca pentru lamurirea cauzei mai
este necesara ascultarea a inca cinci martori $ B.B., -.-., C.C., (.(., C.D.', iar
pentru asta a restituit cauza la procuror pentru completarea urmaririi penale. S!a
procedat legal "
Nu s-a procedat legal, intrucat nu mai poate fi restituita cauza pentru
completarea urmaririi penale, din moment ce art. 333 care prevedea acest lucru a fost
a#rogat. "nstanta de judecata tre#uia sa asculte in timpul cercetarii judecatoresti acei
martori.
#*. Inculpatul A.B declara apel impotriva sentintei primei instante, criticand
+otararea de condamnare pentru netemeinicie. Instanta de apel, in raport de
concluziile apelantului, procurorului si ale celorlalte parti constata ca nu a fost
lamurita cauza su toate aspectele, fiind necesara administrarea unor proe noi. Ca
urmare, prin decizie desfiinteaza sentinta primei instante si dispune retinerea cauzei
spre rejudecare de catre instanta de apel. Dupa administrarea tuturor proelor si in
raport de concluziile apelantului, procurorului si ale celorlalte parti, instanta de
apel rezolva fondul cauzei printr!o alta decizie. S!a procedat legal "
,-a procedat legat, in #aza art. 379, pct. !, lit. a care prevede ca atunci cand
instanta de apel admite apelul va desfiinta sentinta primei instante, pronunta o noua
hotarare s procedeaza la judecata in fond. *stfel aceasta va analiza pro#ele si va rezolva
fondul cauzei conform tuturor pro#elor administrate.
#,. A.B. este urmarit pentru comiterea infractiunii de tal+arie . 5a terminarea
urmaririi penale, i se prezinta materialul de urmarire penala, faptei dandu!i!se
incadrarea juridica de la art. #11,al. 1 C. pen. Cu ocazia verificarii materialului de
urmarire penala, procurorul considera ca faptei treuie sa i se dea incadrarea
juridica de santaj $art. 1%, C. pen.' si dispune trimiterea in judecata cu aceasta
incadrare. S!a procedat legal "
Procurorul nu a procedat legal. *cesta dupa constatarea noii incadrari juridice a
faptei tre#uia sa dispuna prin ordonanta schim#area, iar daca schim#area incadrarii
juridice a determinat si schm#area competentei materiale, prin ordonanta de schim#are
se retine si declinarea competentei catre parchetul competent.