Ingrijiri paliative

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ingrijirea paliativa reprezinta ingrijirea activa si

totala a pacientilor a caror boala nu mai raspunde la tratament curativ. Controlul durerii si
al altor simptome, problemele psihologice, sociale si spirituale au importanta majora.
Scopul ingrijirii paliative este asigurarea unei cat mai bune calitati a vietii pentru bolnavi si
pentru familiile acestora.
Principiile ingrijirii paliative
OMS a elaborat urmatoarele principii de baza potrivit carora ingrijirea paliativa:
asigura inlaturarea durerii si a altor simptome;
afirma viata si considera moartea pe ca un proces normal;
nu grabeste si nici nu amana moartea;
integreaza aspectele psiho-sociale si spirituale ale ingrijirii pacientului;
ofera un sistem de sprijin pentru a ajuta pacientul sa duca o viata cat mai
apropiata de cea normala pana la moarte;
ofera un sistem de suport pentru a ajuta familia sa faca fata in timpul bolii
pacientului si dupa decesul acestuia;
se bazeaza pe o abordare de echipa pentru a se putea adresa tuturor nevoilor
pacientului si familiei, inclusiv prin servicii de "bereavement" (suport in
perioada de doliu, daca este cazul;
imbunatateste calitatea vietii si poate influenta pozitiv evolutia bolii;
este aplicabila in stadii timpurii ale bolii, in corelatie cu o serie de alte
terapii menite sa prelungeasca viata, cum ar fi chimioterapia, radioterapia, si
include investigatii necesare unei mai bune intelegeri si abordari ale
complicatiilor clinice!
Cine poate beneficia de ingrijiri paliative?
"ntr-un document recent elaborat de #ational $onsensus %roup, pacientii eligibili pentru ingrijire
paliativa sunt:
copii sau adulti cu boli sau leziuni congenitale care duc la dependenta de tratamente de
sustinere a vietii sau ingrijire de lunga durata pentru realizarea activitatii cotidiene uzuale;
persoane de orice varsta cu boala acuta severa si care ameninta viata (traumatisme severe,
leucemie acuta, accident vascular, unde vindecarea este un scop realist, dar unde boala in sine
sau tratamentele asociate aduc cu sine o suferinta semnificativa;
persoane care traiesc cu boli cronice progresive (boala vasculara periferica, cancer,
insuficienta renala sau hepatica, &'$ cu deficit functional sever, boala cardiaca sau pulmonara
avansata, fragilitate data de varsta avansata, dezordini neurodegenerative si dementa;
pacienti cu boala terminala
persoane care traiesc cu boli cronice si care limiteaza viata, rezultate in urma unor accidente
sau traumatisme severe!
Conceptul de !ngrijiri paliative
(omeniul )ngrijirilor paliative are doua obiective majore: controlul simptomatologiei si
mentinerea calitatii vietii *entru realizarea acestora o abordare multidisciplinara este necesara! +n
,--,, OMS a definit !ngrijirile paliative ca fiind "o abordare care !mbunatateste calitatea
vietii pacientilor care se confrunta cu boli terminale si a familiilor acestora, avand ca scop
prevenirea si reducerea suferintei
+ngrijirile paliative nu se adreseaza doar simptomatologiei fizice ci au ca scop si identificarea
precoce, evaluarea si rezolvarea problemelor psihosociale si spirituale! $onsecinta acestei
abordari o reprezinta necesitatea acordarii unor servicii interdisciplinare!
$onsiliul .uropei a recomandat ca statele membre sa adopte politici legislative si alte masuri
necesare pentru a formula un cadru legislativ national coerent si comprehensiv pentru )ngrijirile
paliative! "ngrijirile paliative sunt vazute ca un drept al pacientilor si al familiilor acestora iar
politicile de sanatate trebuie sa includa accesul la )ngrijiri paliative si implicarea pacientilor )n
procesul decizional!
+n toate tarile $omunitatii .uropene implementarea )ngrijirilor paliative si a recomandarilor
$onsiliului .uropei reprezinta un proces )n derulare! (e aceea, diferite organizatii .uropene au
solicitat sustinere si control!
Progrese !n cadrul !ngrijirilor paliative !n #omania
Oferirea serviciilor )ngrijirilor paliative a crescut )n ultima decada )n /omania! & )nceput cu
fondarea catorva hospices-uri cu zece ani )n urma!
+n /omania 0 ca )n multe alte tari 0oamenii mor acasa )ngrijiti de familiile lor! Membrii familiilor si
pacientii prefera )ngrijirile la domiciliu care pot fi oferite de echipe locale e1istente formate din
medici generalisti, asistenti medicali, asistenti sociali )n colaborare cu alti specialisti ca si
consultanti! #ecesitatea consultarii altor specialisti )n cazurile acute2 complicatiilor este clar
demonstrata de evaluarea sutelor de cazuri de )ngrijiri paliative! +ngrijirile paliative la domiciliu
pot avea prioritate )n fata )ngrijirilor paliative din institutii datorita preferintei pacientilor,
legaturilor familiale e1istente si a raportului cost-beneficiu! 3aptul ca aceaste )ngrijiri paliative la
domiciliu pot functiona bine si pot oferi servicii de calitate a fost dovedit )n proiectul 4+ngrijiri
*aliative )n /omania5 ! Situatia din /omania este relativ unica comparand-o cu tarile vestice ca
Statele 6nite ale &mericii sau Olanda, unde cei mai multi oameni mor )n institutii (spitale,
aziluri!
$and un domeniu nou se dezvolta, cum ar fi cel al )ngrijirilor paliative, interesul public este
imens asa cum arata emisiunile televizate, articolele din ziare si numarul persoanelor care au fost
prezente la )ntalnirile cu aceasta tema din cadrul proiectului 4+ngrijiri *aliative )n /omania5! (ar,
)n acelasi timp, e1ista o lipsa de informare privind ceea ce sunt )ngrijirile paliative si modalitatea
de organizare a acestora!
+n /omania, nevoia de )ngrijiri paliative este enorma, asa cum remarca medicii generalisti! &cesta
necesitate la nivel individual este demonstrata de simptomatologia vasta si intensitatea durerii
pacientilor cand acestia apeleaza la sistemul )ngrijirilor paliative la domiciliu! (intre pacientii
care s-au )nscris )n proiectul 4+ngrijiri *aliative )n /omania5, 789 raportau :: simptome sau
chiar mai mult! &cest procent este semnificativ mai crescut decat cifrele din vestul .uropei! #oua
din zece pacienti raportau durere si pierderea greutatii! (eshidratarea pielii, greata si dificultatea
de a respira au fost mentionate de aproape 7-9 dintre pacienti! "ntensitatea durerii a fost rapotata
ca fiind foarte crescuta de peste o treime dintre pacienti! &celasi proiect a demonstrat ca pacientii
si familiile lor sunt interesati si au nevoie de )ngrijiri paliative mai ales de cele oferite la
domiciliu! #umarul acestor servicii de )ngrijiri paliative, la domiciliu este )nca redus! $onstruirea
unui astfel de sistem este dificila )n conditiile )n care nu e1ista un program suport directionat,
cunostintele si izic, psihosocial si spiritual! +ngrijirile paliative nu privesc d e1perienta echipelor
medicale nefiind suficiente! O alta problema este reprezentata de lipsa informarii asupra
posibilitatilor, obiectivelor si progreselor )n ceea ce priveste )ngrijirile paliative! .ste necesar
accesul la informatii recente asupra progreselor facute )n acest domeniu ceea ce este dificil de
realizat )n /omania! ;ipsa informarii poate afecta calitatea actului medical! 6n sistem de
acordare a consultatiilor este o parte a unui sistem responsabil de )ngrijiri paliative; asta )nseamna
ca un numar de specialisti )n diferite domenii trebuie solicitati pentru a acorda sfaturi pe probleme
specifice, chiar pe termen scurt cand acestea sunt necesare! (e asemenea, abordarea problemelor
specifice )ngrijirilor paliative, cooperarea multidisciplinara si lucrul cu voluntarii reprezinta
aspecte care necesita informare adecvata si consultanta! &ceste informatii variate trebuie
administrate de o organizatie, de e1emplu echipa de )ngrijiri paliative sau centrul de e1pertiza,
astfel )ncat sa fie accesibile si sa ofere raspunsuri si solutii care raspund necesitatilor practice!
$eea ce lipseste este o coordonare regionala a acestor informatii cu scopul de a sprijini echipele
locale de )ngrijiri paliative! &cesta situatie este comparabila cu cea din Olanda, unde "ntegral
$ancer $enters au construit retele regionale de )ngrijiri paliative la solicitarea Ministerului
Sanatatii!
#ecesitatea )ngrijirilor paliative nu este foarte crescuta )n acest moment! &ceasta necesitate va
creste )n urmatoarea decada datorita procesului de )mbatranire a populatiei si incidentei crescute a
cancerului )n /omania! <otusi, cu toate progresele )n acest domeniu, o deficienta )n oferirea
)ngrijirilor paliative e1ista! &cest lucru este recunoscut de personalul medical si trebuie sa
reprezinte o prioritate pentru oamenii legii!
$onsiliul .uropei a recomandat implementarea )ngrijirilor paliative acolo unde este nevoie!
&ceasta recomandare se bazeaza pe drepturile pacientilor! *acientii au dreptul de a primi
)ngrijirile medicale de care au nevoie, servicii care trebuie sa fie disponibile si accesibile!
*acientii cu boli terminale au dreptul de a primi )ngrijiri medicale de cea mai buna calitate care
asigura un bun management al simptomelor si contribuie la asigurarea calitatii vietii!
&ccesibilitatea acestor servicii si calitatea actului medical sunt )nca problematice )n /omania! O
atentie relativ minora este acordata, )n practica, rolului familiei si voluntarilor din sistemul
medical!
Suportul acordat familiilor pacientilor care primesc )ngrijiri paliative la domiciliu este )nca un
aspect ce trebuie dezvoltat! +ngrijirile la domiciliu pentru pacientii grav bolnavi sunt acordate de
membrii familiei )n /omania!
<otusi, aceste familii trebuie sustinute prin o mai buna informare si acordarea unui ajutor
aditional din partea voluntarilor! &ceasta este o practica relativ noua si necunoscuta )n /omania!
"mplicarea voluntarilor )n )ngrijirile medicale are un statut similar!
"mplicarea pacientilor, membrilor familiilor si voluntarilor )n serviciile de sanatate contribuie la
luarea deciziilor si sustin drepturile pacientilor! 6ltimul aspect a fost legiferat )n ;egea privind
(repturile *acientilor )n /omania, dar nu a fost pus )n practica )nca!
&stfel, drepturile pacientilor e1ista teoretic dar nu si )n practica! &cest fapt reprezinta un
important aspect etic atat pentru politicieni cat si pentru cei din domeniul sanatatii! $e masuri
sunt luate pentru a conecta teoria cu practica= Sunt medicii pregatiti sa respecte drepturile
pacientilor= &ceste )ntrebari aduc )n prim plan aspectele etice specifice )ngrijirilor paliative!
(ecizia de a trai sau a muri apartine pacientului chiar daca medicii au alta parere! Opinia familiei
poate fi luata )n considerare dar niciodata nu va avea prioritate )n fata opiniei pacientului! &stfel,
autonomia pacientului reprezinta o valoare centrala )n cazul )ngrijirilor paliative fiind poate
diferita de situatiile cu care ne confruntam )n cazul bolilor acute! *rin autonomie se )ntelege
dreptul fiecarui individ de a lua decizii privind viata sa!
/espectul pentru persoana este primordial )n domeniul )ngrijirilor medicale si poate deveni foarte
important cand pacientii devin dependenti sau se afla )n faza terminala a unei boli! /espectul
pentru demnitatea persoanei implica )ngrijirea pacientilor )n concordanta valorile si credintele lor,
indiferent de valorile si credintele personalului medical! 'alorile morale diferite pot genera
conflicte intrapersonale care nu trebuie sa afecteze niciodata calitatea )ngrijirilor acordate
pacientului!
"nformatiile privind diagnosticul si prognosticul reprezinta un subiect delicat )n special )n
societatile unde discutiile deschise pe aceste teme nu constituie ceva obisnuit! *ersonalului
medical i s-ar putea cere de catre membrii familiei sa nu comunice diagnosticul e1act sau
prognosticul pacientului! 3amilia deseori argumenteaza o astfel de cerere prin faptul ca pacientul
nu poate suporta >adevarul5! *oate pacientul, familia si personalul medical trai )n minciuna=
&cestea si alte probleme etice trebuie discutate pentru ca drepturile pacientilor sa fie respectate si
)n practica!
&laturi de necesitatea )ngrijirilor paliative )n /omania, de respectarea drepturilor pacientilor, se
situeaza nevoia de informatie si de resurse necesare )ngrijirilor paliative! "ngrijirile paliative
trebuie sa faca parte curricula pentru pregatirea personalului medical deoarece o mare parte din
acesta va fi confruntat cu problemele mentionate anterior! +n acelasi timp, cercetarea )n acest
domeniu este necesara! "ata cateva e1emple de subiecte de cercetare: tratamentul complicatiilor,
luarea deciziilor )n ceea ce priveste tratamentul, adresarea necesitatilor psihosociale, cooperarea
interdisciplinara si alcatuirea echipelor, comunicarea )ntre pacient familie si personalul medical,
raportul cost-beneficiu )n cazul )ngrijirilor paliative, rolul consultantei, evaluarea riscului
complicatiilor si a lipsei de control a simptomatologiei!
I$%#I&I#I'( P)'I)*I+( SI *(#MI$)'(
"ngrijirile paliative reprezinta ingrijirile necesare in fazele ireversibile in care boala nu mai
raspunde la tratamentul curativ! "ngrijirile paliative urmaresc combaterea simptomelor care
afecteaza starea generala a bolnavului, asa cum ar fi durerea, dispneea, varsaturile, anore1ici,
slabirea in greutate, an1ietatea, depresia si declinul!
"ngrijirile terminale reprezinta ingrijirile care se acorda bolnavilor in fazele de sfarsit ale bolilor,
dinaintea mortii!
"ngrijirile paliative si terminale sunt importante pentru mf, deoarece majoritatea bolnavilor vor sa
moara acasa! (e aceea majoritatea bolnavilor ajunsi in acest stadiu refuza internarea sau daca
sunt internati in spital solicita e1ternarea!
:! "ngrijirile paliative! "ngrijirile paliative pun urmatoarele problema:
&! Stabilirea diagnosticului de faza ireversibila
?! $omunicarea acestui lucru bolnavului si familiei
$! &sigurarea unui sfarsit demn
(! $ombaterea simptomelor care afecteaza calitatea vietii
.! "ngrijirea si alimentatia bolnavului
3! Sustinerea psihica a bolnavului si a familiei
%! /espectarea autonomiei bolnavului
@! /espectarea bolilor in vigoare
"! $olaborarea cu familia
A! $olaborarea cu ceilalti factori interesati
). Stabilirea diagnosticului de faza ireversibila, sau de faza incurabila, reprezinta o etapa
foarte importanta in evolutia unei boli cronice, deoarece ea anunta moartea bolnavului! (e aceea
diagnosticul de faza incurabila trebuie stabilit cu mare atentie, daca se poate de mai multi medici!
(e multe ori acest diagnostic se stabileste de specialistii care au ingrijit bolnavul respectiv!
6neori diagnosticul trebuie stabilit de mf care este bine sa solicite ajutorul specialistului
respectiv! (e multe ori diagnosticul de faza ireversibila este sugerat chiar de bolnav, sau de
apartinatori!
(iagnosticul de faza ireversibila este un diagnostic evolutiv care se stabileste treptat, si se bazeaza
pe lipsa de raspuns a bolnavului si chiar pe agravarea bolii in pofida tratamentului administrat!
(aca la acesta se mai adauga si varsta foarte inaintata a bolnavului, diagnosticul de faza
ireversibila devine si mai plauzibil!
(upa unii autori, in aparitia metastazelor cerebrale, a ascitei maligne, a pleureziei maligne, sau a
dispneei de repaus care nu cedeaza la tratament, speranta de supravietuire a bolnavului nu
depaseste 7 luni! "ar in cazul meningitei canceroase, a pericarditei maligne sau a metastazelor
hepatice cu icter, speranta de supravietuire a bolnavului nu depaseste B luni de zile!
,. Comunicarea diagnosticului de faza incurabila. (esi si diagnosticul de cancer, sau de
ciroza, au fost niste vesti rele, diagnosticul de faza incurabila este o veste mult mai rea, deoarece
ea presupune decesul intr-o perioada relativ scurta a bolnavului! $u toate acestea mf trebuie sa
comunice acest lucru bolnavului si familiei! *entru a comunica diagnosticul de faza incurabila,
mf trebuie sa stabileasca mai intai daca bolnavul ar dori sa stie acest lucru si daca este pregatit sa
il afle, iar in cazul in care bolnavul ar dori sa stie adevarul despre boala sa, mf trebuie sa-i
comunice bolnavului acest lucru cu mult tact:
a! Sa caute timpul si locul potrivit
b! Sa respecte sensibilitatea bolnavului
c! Sa foloseasca e1presii potrivite nevelului de intelegere a bolnavului
d! Sa dea dovada de atasament si de compasiune
e! Sa raspunda la intrebarile bolnavului
f! Sa nu e1cluda orice speranta a bolnavului
g! Sa stabileasca obiective realiste
h! Sa-l asigure pe bolnav ca va face tot ce este posibil
i! Si ca va tine seama de parerile bolnavului!
C. )sigurarea unui sfarsit demn. (esi boala este incurabila si nu se mai poate face nimic
pentru a opri evolutia bolii, bolnavul are dreptul la un sfarsit demn! (upa cum se arata in $odul
de deontologie medicala, bolnavul incurabil trebuie tratat cu aceeasi grije si atentie ca si ceilalti
bolnavi! "ar dupa cum se arata in (eclaratia privind drepturile pacientului, orice persoana are
dreptul la o ingrijire umana si de a muri in demnitate!
-. Combaterea simptomelor care afecteaza calitatea vietii bolnavului. (eoarece faza
incurabila este de obicei intovarasita de niste simptome care afecteaza grav calitatea vietii
bolnavului, chiar daca evolutia bolii de fond nu mai poate fi influentata, mf trebuie sa faca tot ce
este posibil pentru a combate aceste simptome si a face viata bolnavului cat mai suportabila!
a. Combaterea durerii. (urerea este prezenta in foarte multe boli ireversibile si aproape la toti
bolnavii cancerosi!
(urerea poate fi de tip visceral sau de tip somatic!
(urerea poate avea intensitati diferite! "ntensitatea durerii a fost impartita in :- grade, de la lipsa
durerii si pana la durerea chinuitoare, insuportabila:
- 0 3ara durere, rela1are, e1presie calma
:-, 0 (urere minima, usor stresat, e1presie tensionata
B-C 0 (urere usoara, miscari retinute, grimaze
D-7 0 (urere moderata, gemete, agitatie
E-8 0 (urere severa, tipete
F-:- 0 (urere chinuitoare, tipete, agitatie
<ratamentul durerii se face in trepte in functie de intensitatea durerii si de raspunsul ei la tratament:
- <reapta intaia: (urerea usoara sau moderata care nu a mai fost tratata anterior, se va face cu
paracetamol, cu aspirina, brufen, diclofenac, pira1icam, vioo1, etc!
- <reapta a doua: (urerea usoara sau moderata, care nu cedeaza la medicamentele anterioare,
va putea fi tratata cu opioide usoare, asa cum ar fi tramadolul sau codeina, sau si ami bine in
asociere cu analgezicele
- <reapta a treia: Durerea moderata care nu a cedat la medicamentele anterioara, precum si
durerea severa sau chinuitoare, se poate trata cu opioide puternice, asa cum ar fi neafina,
hidromafenul si pentazocinul!
*e langa medicamente, in tratamentul durerii se mai poate apela la fizioterapie!
b. Tratamentul dispneei! (ispneea poate fi intalnita la foarte multi bolnavi in faza incurabila!
(upa cum arata unii autori, in D,9 din cazuri, dispneea este produsa de un bronhospasm, in C-9
din cazuri de o hipo1ie, iar in ,-9 din cazuri de o anemie! "n tratamentul dispneei se pot folosi
bronhodilatatoare, asa cum ar fi salbutanolul, fenoterolul si miofilinul si corticoizi, asa cum ar fi
beclametazonul si triamcinololul!
"n cazul in care dispneea nu cedeaza cu bronhodilatatoare si cu corticoizi, se poate apela la opioide,
in doze mici, asa cum ar fi morfina si hidromafenul!
c. Tratamentul greturilor si varsaturilor, intalnite in C,9 din bolnavii cu cancer, se pot
administra antidopaminergice, asa cum ar fi haloperidolul si droperidolul, antihistaminice, asa
cum ar fi promethazina, antiserotoninice, asa cum ar fi dolasterenul, proGinetice, asa cum ar fi
metoclopramidul, sau anticolinergice asa cum ar fi scopolamina!
d. Tratamentul constipatiei, care poate fi accentuata de imobilizarea la pat si de tratamentul cu
opioide, se poate face cu lactuloza, cu la1ativ, serina, psHlla, galcorin si triticum, care contin fibre
din tarata de grau!
e. Tratamentul insomniei
,! "ngrijirile terminale reprezinta ingrijirile din ultima parte a fazei ireversibile, dinaintea decesului!
"ntrarea in faza terminala poate fi sugerata de faptul ca bolnavul nu se mai poate alimenta oral, de
tulburarile de respiratie, cu horcaituri, de aparitia unor secretii orofaringiene abundente, de
e1tremitatile reci, de marmorarea pielii, de oligurie si de starea de confuzie si delir, care anunta
faza agonica a bolii, care poate dura B-D zile!
"n aceasta faza trebuie asigurata alimentatia si hidratarea bolnavului, pe sonda nazogastrica, sau
prin perfuzii! (e asemenea trebuie asigurata respecarea conditiilor de igiena personala a
bolnavului!
.. Sustinerea psihologica a bolnavului si a familiei.
a. Sustinerea psihologica a bolnavului. Majoritatea bolnavilor din faza ireversibila prezinta o
stare de an1ietate si de depresie psihica! (e aceea bolnavul aflat in faza ireversibila trebuie
sustinut psihologic de mf! (esi nu ne putem astepta la o imbunatatire a starii de sanatate a
bolnavului, este necesara o psihoterapie de sustinere, pentru combaterea an1ietatii si a depresiei,
care agraveaza starea bolnavului!
b. Sustinerea psihologica a familiei. (eoarece imbolnavirea unui membru al familiei reprezinta
un stres foarte important, iar decesul unui membru al familiei reprezinta un stres si mai mare, mf
trebuie sa acorde importanta cuvenita si sustinerii psihologice a familiei! "n acest sens, mf trebuie
sa informeze corect familia si sa o pregateasca, sa o invete ce are de facut!
3. Sustinerea spirituala a bolnavului. (esi sustinerea spirituala a bolnavului este necesara in toate
cazurile, dar probabil ca in nici o alta situatie, sustinerea spirituala a bolnavului nu este mai
necesara ca in fazele terminale ale vietii! *entru ca in nici o alta situatie a vietii bolnavul nu este
mai tentat sa se intrebe asupra semnificatiei vietii si a mortii!
(e aceea mf trebuie sa il asculte pe bolnavul care abordeaza aceste probleme! Sa il ajute sa
inteleaga sensurile profunde ale vietii si ale mortii! "n acest sens, ar fi bine ca mf sa colaboreze cu
preotul, cu psihiatrul si cu psihologul!
Cum putem ridica duhul celui care se afl/ pe patul de moarte?
(e multe ori ne intrebIm ce ajutor am putea sI acordIm celor ce practic nu mai au nici o JansI sI
mai supraveKuiascI din pricina unei boli! #u Jtim ce cuvinte sa le spunem, cu sI ne comportIm Ji
nici cum sI-i privim )n ochi! <otuJi aceJti oameni au nevoie de atenKia Ji suportul nostru! $e
putem face noiL
0. M!ng!indu1l 2i !ncuraj!ndu1l.
O vorbI din popor zice: 4'orba dulce mult aduce!5 ?iblia spune: 4;imba dulce este un pom de
viaKI, dar limba stricatI zdrobeJte sufletul5 (*roverbe :D:C! 4Moartea Ji viaKa sunt )n puterea
limbii; oricine o iubeJte , )i va m)nca roadele5! (*roverbe :8:,:
.. )jut!ndu1i s/ primeasc/ aceast/ boal/ ca din m!na lui -umnezeu.
Dumnezeu este Cel ce ngduie boala.4SI JtiKi dar cI .u sunt (umnezeu Ji cI nu este alt dumnezeu
afarI de Mine; .u dau viaKI Ji .u omor, .u rInesc Ji .u tImIduiesc Ji nimeni nu poate scoate pe
cineva din m)na Mea!5 ((euteronom B,:BF
Satana nu poate face nimic fr permisiunea lui Dumnezeu. (umnezeu i-a )ngIduit Satanei sI se
atingI de averea lui "ov, de trupul lui, de familia lui, dar nu i-a )ngIduit sI se atingI de sufletul
lui! (.1emplul lui "ov
3. )jut!ndu1i s/ !n4eleag/ de ce -umnezeu !ng/duie boala.
Ca s ncerce credina (Exemplul lui Iov
Din cauza pcatului. (umnezeu a zis: 4(acI vei asculta cu luare aminte glasul (omnului ,
(umnezeului tIu, dacI vei face ce este bine )naintea ;ui,dacI vei asculta de poruncile ;ui Ji dacI
vei pIzi ;egile ;ui, nu te voi lovi cu nici una din bolile cu care am lovit pe egipteni; cIci .u sunt
(omnul care te vindecI5(Exodul !"#$%
Ca s&'i descopere slava Sa.?iblia ne spune cI boala nu este )ntotdeauna o consecinKI a pIcatului!
4$)nd trecea, "sus a vIzut pe un orb din naJtere! 6cenicii Mui ;-au )ntrebat: 5+nvIKItorule, cine a
pIcItuit: omul acesta sau pIrinKii lui, de s-a nIscut orb=5 "sus "-a rIspuns:5#-a pIcItuit nici omul
acesta, nici pIrinKii lui; ci s-a nIscut aJa, ca sI se arate )n el lucrIrile lui (umnezeu!5&poi
(omnul "sus a vindecat pe acest orb din naJtere Ji aceastI minune a adus multI slavI lui
(umnezeu!
5. -!ndu1i direc4ii cum s/ procedeze atunci c!nd este bolnav.
4.ste vreunul printre voi bolnav= SI cheme pe presbiterii bisericii; si s/ se roage pentru el, dupI
ce-l vor unge cu untdelemn )n #umele (omnului! #ug/ciunea f/cut/ cu credin4/ va m)ntui pe
cel bolnav Ji (omnul )l va )nsInItoJa; Ji dacI a fIcut pIcate, )i vor fi iertate! M/rturisi4i1v/ unii
altora pIcatele Ji ruga4i1v/ unii pentru alKii, ca sI fiKi vindecaKi! Mare putere are rug/ciunea
fierbinte a celui neprih/nit6 ("acov D::C-:8
7. )jut!ndu1i s/ !n4eleag/ c/ -umnezeu poate s/ ierte orice p/cat.
<)lharul de pe cruce l-a rugat pe (omnul "sus: 4(oamne, adu-Ki aminte de mine, c)nd vei veni )n
+mpIrIKia <aN5 "sus a rIspuns: 4&devIrat )Ki spun cI astIzi vei fi cu Mine )n rai!5(;uca ,B:C,-CB
4$opilaJilor, vI scriu aceste lucruri , ca sI nu pIcItuiKi! (ar dacI cineva a pIcItuit , avem la <atIl
un Mijlocitor (&vocat, apIrItor, ajutor, pe "sus @ristos, $el neprihInit! .l este jertfa de ispIJire
pentru pIcatele noastre; Ji nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale lumii 5 (" "oan ,::-,
8. )jut!ndu1i s/ !n4eleag/ c/ nu omul decide lungimea zilelor lui 9nu putem noi gr/bi clipa
mor4ii :
4$)nd nu eram dec)t un plod fIrI chip, ochii <Ii mI vedeau; Ji )n cartea <a erau scrise toate zilele
cari-mi erau r)nduite, mai )nainte de a fi fost vreuna din ele!5(*s! :BF::7
;. #espect!nd credin4a, convingerile 2i dorin4ele bolnavului.
Se poate )nt)mpla sI nu )mpIrtIJeJti aceleaJi concepte sau convingeri religioase ori despre lume pe
care le are bolnavul! #u-i impune convingerile tale! (umnezeu respectI libertatea fiecIrui om!
<otuJi, fiecare este responsabil de alegerile sale Ji va purta consecinKele! $onsecinKele nu se
limiteazI doar la viaKa aceasta , ci Ji la cea de dupI moarte! #oi doar trebuie sI ajutIm pe bolnavi
sI ia decizii )nKelepte )n ce priveJete relaKia $u (umnezeu!
<. (ste foarte important ca pacien4ii no2tri s/ 2tie c/ -umnezeu schimb/ =
+ntunericul )n luminIL,/obia )n libertateL$onflictul )n paceLScrumul )n frumuseKeL*ovara )n
laudIL?oala )n sInItateL.l a schimbat moartea )n viaKI!
Ingrijirea pacientilor in faza terminala
Moartea este un fenomen implacabil, obligatoriu! *rin prelungirea sperantei de viata, astazi,
moartea este mai putin prezenta in viata cotidiana!
.1ista o tendinta nemarturisita, tot mai frecventa, de a indeparta moartea din familie, de a o muta in
institutii medicale! Oricare ar fi situatia, tratamentul muribundului, nu va fi suspendat, pana in
ultimul moment! Medicul si cadrele au1iliare au obligatia morala sa nu-si schimbe conduita in
fata muribundului! <rebuie sa fie asigurate acestuia nevoile fundamentale de confort, igiena,
hrana, respiratie etc!, nevoile specifice (de pilda combaterea durerii, dar si nevoile personale
(prezenta umana, comunicarea!
.ste bine ca e1itusul sa se petreaca in familie, sa se combata tendinta de 4a scoate moartea din
casa", transferand-o in spital !! Obligatia medicului si a asistentelor este de a sustine psihologic
bolnavul si familia, de a asigura toate ingrijirile necesare (combaterea durerii, hidratarea,
ingrijirea cavitatii bucale, ingrijirile fundamentale - igiena, nevoile sfincteriene, alimentatii si
altele! #u se vor omite nevoile si preferintele personale, dorintele bolnavului de a-si vedea
rudele, prietenii sau preotul! itotdeauna prezenta umana trebuie sa fie permanenta!
"ngrijirea pacientilor muribunzi poate fi facuta acasa, la spital sau intr-un sanatoriu!
O alta alternativa o constituie ingrijirea in cadrul unui azil, care asigura ingrijiri paliative sau suport
emotional si spiritual pacientilor cu boli in stadiu terminal! Medicul specialist poate continua
ingrijirea pacientilor si orientarea lor catre alte alternative terapeutice! 3amilia, prietenii si
medicul specialist sunt cei care pot asigura ingrijirile necesare pacientilor muribunzi!
Subiecte de gandire la sfarsitul vietii
"n mod ideal ar trebui sa ne gandim la mai multe aspecte legate de sfarsitul vietii, atat timp cat
suntem activi si capabili sa ne comunicam dorintele! 3acand aranjamente din timp, se poate folosi
timpul ramas pentru alte chestiuni mai importante ca: petrecerea timpului cu persoanele dragi,
influentarea (orientarea catre sau dirijarea altor relatii!
Se recomanda luarea in considerare a urmatoarelor=
- -modalitatea de ingrijire si procedurile medicale folosite
- -scrierea unor instructiuni cu anticipatie (in avans care includ un testament si o imputernicire
legala medicala: un testament este un document legal, care e1prima dorintele in ceea ce priveste
modalitatea de ingrijire in cazul in care pacientul nu poate vorbi sau nu poate lua decizii singur; o
imputernicire medicala legala (sau o imputernicire pe termen lung asupra modalitatii de ingrijire
ii permite pacientului sa numeasca o persoana care sa ia decizii in locul lui asupra tipului de
tratament, nu numai pentru persoanele muribunde, ci si in cazul in care pacientul nu poate vorbi
singur
- -daca se doreste donarea de organe: in acest caz se completeaza un card pentru donare de organe,
un document care atesta dorinta pacientului de a dona anumite organe in momentul decesului;
multe dintre state permit editarea acestor dorinte pe permisul de conducere!
.ste foarte importanta comunicarea dorintelor deschis si concis persoanelor dragi si medicului
curant! & face planuri pentru ultima parte a vietii atat timp cat mai esti capabil, poate usura si da
un sens sfarsitului!'a e1ista un moment cand va trebui sa alegem intre tratamentul paliativ si cel
curativ! "n majoritatea cazurilor pacientii primesc un tratament curativ pe masura ce fac si un
tratament paliativ, care ii ajuta sa duca o viata confortabila (amelioreaza simptomele, dar nu
trateaza boala! "n unele cazuri pacientul trebuie sa aleaga unul dintre cele doua tipuri de
tratament!
Oprirea tratamentului curativ este o optiune atunci cand pacientul prezinta o boala incurabila (fara
alternative terapeutice! $oncentrarea pe diminuarea (ameliorarea durerii si pe managementul
simptomelor nu inseamna ca pacientul nu mai are acces la medicul curant sau nu beneficiaza de
ingrijire optima! Medicul curant va continua sa trateze boala si nu va abandona pacientul care a
ales sa se concentreze numai pe ameliorarea simptomelor! (e asemenea tratamentul curativ sau
tratamentul care prelungeste durata vietii vor ramane optiuni terapeutice! (aca evolutia bolii se
schimba, pacientul se poate reorienta catre un tratament curativ!
-ecizii importante
Se recomanda persoanelor aflate la sfarsitul vietii, sa ia multe decizii importante atat timp cat sunt
active si isi pot comunica dorintele despre felul cum vor sa fie ingrijite la sfarsitul vietii! 3acandu-
se planuri din timp se poate petrece timp pretios alaturi de cei dragi!
Ingrijirea sanatatii
&lcatuind din timp niste instructiuni care cuprind preferintele despre ingrijirea sanatatii, o persoana
se poate asigura ca dorintele ii vor fi respectate atunci cand nu le mai poate comunica! &ceste
instructiuni pot fi modificate pe masura ce se schimba scopurile si nevoile personale!
&ceste instructiuni pot include :
- un testament lasat in timpul vietii, care este un document legal, ce e1prima dorintele de ingrijire
medicala ale unei persoane, in cazul in care este incapabila sa vorbeasca sau sa ia decizii pentru
ea; acest document ii permite sa pastreze controlul asupra deciziilor asupra tratamentului medical
pe care sa-l urmeze la sfarsitul vietii; trebuie verificate legile despre testamentul facut in timpul
vietii, e1istente pe teritoriul respectiv;
- o imputernicire medicala (o imputernicire pe termen lung asupra modalitatii de ingrijire la
sfarsitul vietii este un document care permite numirea legala a unui agent de ingrijire medicala,
pentru a lua el deciziile asupra modalitatii de ingrijire medicala, nu numai la sfarsitul vietii dar si
oricand persoana este incapabila de a lua o decizie; se poate si ar trebui sa se ia decizii ci privire
la tratamentul medical, atat timp cat persoana este capabila sa le comunice! $u toate acestea, cand
nu este posibil, agentul de ingrijire a sanatatii poate folosi atat informatiile din testament cat si
ceea ce cunoaste despre pacient, pentru a lua personal decizii despre modalitatea de ingrijire!
-onarea de organe
(onarea de organe este o alta decizie importanta care trebuie luata in considerare la sfarsitul vietii!
Multi oameni au nevoie de transplant de organe datorita unor afectiuni ca insuficienta renala,
afectiuni ale corneei sau disfunctii cardiace! (upa moarte unii oameni pot dona anumite organe in
functie de afectiunile pree1istente! <rebuie consultat medicul, care stabileste daca afectiunea
e1istenta permite sau nu ca organele sa fie donate!
"n cazul donarii, organele pot fi distribuite unuia sau multor persoane, in functie de tipul sanguin si
compatibilitatea genica, de gravitatea situatiei primitorului, de timpul de asteptare al primitorului
si de locatia geografica!
O persoana interesata in a dona organe o poate specifica intr-un document, care atesta cu martori
dorinta de a dona organe! *e acest document se poate stabili care sunt organele care urmeaza a fi
donate sau se poate alege donarea oricarui organ, de care este nevoie la momentul mortii! "n
multe tari li se permite oamenilor sa specifice dorintele privind donarea de organe pe permisul de
conducere!
$opiii sub :8 ani trebuie sa aiba consimtamantul parintelui sau tutorelui, pentru a dona
organe!$hiar daca se completeaza un document sau se indica pe permisul de conducere, este
important sa se discute acest lucru cu familia! (upa moarte, familiei i se poate cere
consimtamantul inaintea donarii organelor! (e aceea este importanta implicarea familiei in luarea
deciziilor! (onarea organelor nu va desfigura cadavrul si nici nu va avea influenta asupra
inmormantarii, chiar daca aceasta se desfasoara cu sicriul deschis! 3amilia decedatului nu va
suporta costurile asociate donarii organului, acestea sunt platite de persoana care primeste
organul!
%estiunea posesiunilor
&tunci cand se iau decizii pentru sfarsitul vietii, un avocat poate consilia despre modalitatea optima
de organizare a averii, pentru ca familia sa poata prelua afacerile dupa moarte! (e asemenea, un
planificator financiar sau un asistent social poate fi disponibil in cadrul comunitatii, prin
intermediul unui spital sau unui ospiciu! (aca finantele sunt limitate, unii avocati si contabili
ofera servicii cu rata redusa sau pe gratis!
%estiunea posesiunilor poate include:
- -scrierea unui testament: daca e1ista unul deja, poate fi necesara actualizarea acestuia; daca nu
sunt specificate dorintele intr-un testament, decizia despre ce se intampla cu proprietatile dupa
moarte, poate fi luata de catre stat ("n general averea este distribuita sotului, sotiei, copilului sau
altor rude; daca nu e1ista rude in viata, averea va fi luata de catre stat! Se poate lua in calcul
numirea unei persoane care sa gestioneze averea dupa moartea acesteia: aceasta este numita
e1ecutor!
-odata ce testamentul este scris, trebuie pastrat intr-un loc sigur si instiintat e1ecutorul si membrii
familiei despre locul unde se afla
- -numirea unei persoane pentru luarea deciziilor financiare, in cazul inabilitatii proprietarului de a
face asta
- -alegerea uneia sau mai multor persoane pentru ingrijirea copiilor minori (tutele; tutela este un
aranjament legal prin care un adult este imputernicit de catre un tribunal sa aiba in grija un copil
sub :8 ani sau un adult handicapat
- -asigurarea ca actele sunt intr-un loc sigur si accesibil; documentele despre asigurarea de viata,
pensie, cont de pensii sau anuitati, ar trebui pastrate intr-un loc sigur, impreuna cu informatiile
despre contul bancar, actele de proprietate imobiliara sau informatii despre investitii; membrii
apropiati ai familiei, e1ecutorul proprietatilor imobiliare si avocatul, ar trebui sa stie unde sunt
pastrate aceste informatii!
)legerea tratamentului dorit
$and cineva este diagnosticat cu o boala incurabila, este dificil de stiut daca ar trebui sa se
concentreze asupra tratamentului curativ sau incercarii de prelungire a duratei vietii, sau asupra
tratamentului paliativ care urmareste diminuarea durerii sau mentinerea confortului fizic!
Mai multi factori pot avea impact asupra deciziilor despre tipul de ingrijire dorita si anume:
- tipul de boala: in cazul diagnosticarii unei boli severe, e1ista posibilitatea unui tratament curativ;
anumite boli ca, cancerul de piele, testicular si cervical sunt tratate cu tratament medical potrivit;
alte boli grave ca diabetul sau infectia cu @"', nu pot fi vindecate, dar pot fi controlate timp de
mai multi ani; din contra, unele boli sunt mai agresive si limiteaza posibilitatile vietii
- optiuni terapeutice: multe optiuni de tratament medical ofera sansa vindecarii bolii cu putin
impact asupra calitatii vietii; totusi alte tratamente pot prelungi viata, dar se asociaza cu efecte
secundare care scad mult calitatea vietii
-varsta si alte afectiuni asociate: spre deosebire de oamenii mai tineri si mai sanatosi, este mai
probabil ca persoanele varstnice, cu multiple probleme de sanatate, sa aleaga o ingrijire care se
concentreaza asupra confortului decat asupra prelungirii duratei de viata!
Comunicarea cu medicul specialist
&tunci cand este pus un diagnostic de boala incurabila, este important sa se comunice medicului
specialist fara echivoc, preferintele si preocuparile pacientului! (e asemenea, este de asteptat ca
medicul specialist sa comunice deschis si intr-o maniera sensibila cu pacientul si rudele sale!
&cesta poate oferi informatii, raspunsuri la intrebari si sfaturi! <otusi, deciziile apartin in
intregime persoanei! Se recomanda informarea cat mai detaliata asupra bolii, iar in cazul unor
nelamuriri, trebuie puse toate intrebarile necesare! *oate fi de folos redactarea intrebarilor
importante inaintea intalnirii!
Intrebarile importante care pot fi puse medicului specialist sunt urmatoarele=
- $are este diagnosticul=
- $are sunt optiunile de tratament=
- $are sunt efectele secundare ale tratamentului=
- $e se poate intampla in cazul in care pacientul refuza tratamentul=
- $at timp mai are de trait=
- $at de repede trebuie sa se ia o decizie, asupra tipului de tratament care trebuie sau nu folosit=
- $um ii va afecta boala pe cei apropiati=
<rebuie e1plorate toate posibilitatile impreuna cu specialistul si cu rudele! .1ista posibilitatea unei
ameliorari fizice si psihice a pacientului comparativ cu alti pacienti!*ot fi momente cand sunt
dificultati in intelegerea medicului specialist! $ateodata este dificil de efectuat o buna
comunicare, mai ales cand este vorba despre chestiuni legate de sfarsitul vietii! &tunci cand
specialistul nu comunica deschis sau evita intrebarile, persoana se poate simti frustrata!
"ntelegerea faptului ca aceste probleme apar cateodata, pot diminua frustrarea persoanei si sa
ajute la gasirea unor moduri de imbunatatire a comunicarii!
$omunicarea vestilor proaste unei persoane este totdeauna dificila! *oate ca medicul specialist a
oferit ingrijire indelungata persoanei, poate ca se simte apropiat de aceasta! <rebuie sa ne amintim
ca si acesta este o fiinta umana si desi se doreste cunoasterea a cat mai multe despre boala, nu se
poate prezice cand se va termina viata pacientului! 6n studiu recent arata ca, cu cat un medic isi
cunoaste mai bine pacientul, este probabil ca acesta sa supraestimeze speranta de viata a
pacientului si sa intarzie momentul ingrijirii specifice ultimelor clipe de viata! Medicul specialist
poate supraestima timpul de supravietuire, pentru ca nu vrea sa creada ca un pacient care i-a fost
apropiat, nu se simte bine! *oate fi de ajutor consultarea unui alt medic care sa emita si o alta
parere!
&numitor medici le este foarte dificil sa le vorbeasca pacientilor despre problemele de la sfarsitul
vietii, pentru ca ei vad moartea ca pe o nereusita profesionala! Medicii au fost invatati sa vindece
bolile si sa salveze pacientii, astfel incat ei pot simti ca au esuat in fata pacientilor! "n concluzie
trebuie comunicate clar si concis scopurile!
*ana recent scolile medicale nu predau despre ingrijirea pacientilor muribunzi! *rin urmare, multi
medici pot avea dificultati in a comunica cu oamenii despre moarte! *e masura ce, din ce in ce
mai multe facultati de medicina, cuprind in programa ingrijirea acordata pacientilor la sfarsitul
vietii, medicii vor invata sa comunice cu mai mult tact cu pacientii aflati pe moarte! $autand
sprijin din e1terior, cum ar fi un grup de sprijin pentru pacientii cu boli incurabile, pot ajuta o
persoana sa treaca prin acest moment emotional dificil!
&numiti medici simt ca ofera cea mai buna ingrijire posibila numai daca ofera cel mai avansat
tratament din punct de vedere tehnologic, ca ventilatia mecanica! 6nii medici au temeri ca pot fi
dati in judecata pentru malpra1is daca nu ofera tratamente de inalta tehnologie, chiar si in situatia
in care moartea este sigura! $ea mai buna cale de a evita tratamente medicale nedorite la sfarsitul
vietii, este stabilirea tratamentelor care sunt sau nu dorite de catre pacient, care trebuie sa-si
comunice gandurile in mod clar si direct si sa-si consemneze dorintele in scris print-un document!
?oala poate impiedica o persoana sa vorbeasca deschis cu medicul specialist! (e asemenea, acesta
poate e1plica situatia in termeni care sunt greu de inteles! .ste de ajutor cooptarea unui membru
al familiei la intalnirea cu medicul specialist! O alta persoana poate fi de ajutor in intelegerea
alternativelor terapeutice! #u trebuie ezitat sa se ia notite, daca acest lucru este considerat necesar
sau ca medicul sa fie rugat sa e1plice mai lent!
#u trebuie evitata discutarea chestiunilor spirituale cu medicul, mai ales daca persoana are credinte
religioase care afecteaza optiunile de tratament! (esi nu te poti astepta ca medicul sa rezolve
problemele spirituale, discutarea acestora cu el poate face pacientul sa inteleaga mai bine
problemele emotionale! <impul limitat petrecut cu un medic specialist a fost intotdeauna o
preocupare pentru pacienti, dar si pentru medici! "ntalnirile trebuie pregatite prin consemnarea
preocuparilor si intrebarilor intr-un document si prezentarea acestora in cadrul intalnirii! &ceasta
ajuta la amintirea chestiunilor celor mai importante! (aca un membru al familiei sau un prieten
insoteste o persoana la intalnire, trebuie repetat cu aceasta persoana ce parti din discutie trebuie
acoperite in cadrul intalnirii!
*e masura ce boala avanseaza, persoana se poate afla in incapacitatea de a se deplasa la spital sau
sa-i vorbeasca la telefon! "n cazul in care pacientul doreste sa ramana acasa in ultimele clipe, este
bine sa desemneze un singur membru al familiei care sa comunice cu medicul specialist! &legerea
unei persoane de incredere pentru a transmite mesajele, va fi de ajutor pentru evitarea confuziei
provocata de mai multi oameni care ar incerca sa comunice cu medicul specialist!
*ratamente medicale agresive pentru sustinerea vietii
<rebuie consultati medicul specialist si rudele asupra tratamentului pentru sustinerea vietii!
#esuscitarea cardio1respiratorie
O decizie dificila poate fi aceea de a hotara daca se doreste sau nu, efectuarea resuscitarii cardio-
respiratorii ($*/, in cazul in care apare stop cardio-respirator! "n cazul in care apare stopul
respirator si este efectuata $*/, un ventilator sau un aparat de respiratie artificiala poate fi folosit
pentru respiratia mecanica! (esi respiratia mecanica poate prelungi viata, ultimele zile din viata
pot fi petrecute intr-o unitate de terapie intensiva a unui spital, conectat la un echipament de
intretinere a vietii! *ersoana poate sa nu fie pe deplin constienta si poate fi incapabila sa
vorbeasca!
<rebuie consultat medicul specialist despre boala, optiunile de tratament specifice si sansele de
recuperare! 3amilia este o parte integranta a acestui proces si trebuie e1primate in mod clar
dorintele fata de restul familiei! 6nii pacienti care infrunta moartea, au sentimente precise si
puternice despre $*/ si decizia pro sau contra asupra mentinerii vietii cu aparatura artificiala
poate fi usor de luat! "n cazul altora, aceasta decizie este foarte dificila!
)limentatia si hidratarea artificiala
O alta problema importanta a tratamentului este decizia daca se doreste folosirea cateterelor
intravenoase (i!v! pentru alimentatia parenterala, in cazul in care persoana nu mai este capabila
sa se alimenteze singura! &cest lucru se numeste alimentatie si hidratare artificiala! O sonda de
hranire poate fi ori un tub inserat in stomac pe la nivelul orificiului nazal (sonda nasogastrica sau
o sonda inserata chirurgical in stomac pe la nivelul abdomenului (gastrostomie sau sonda
perigastrica! $at despre o linie i!v!, suplimentele nutritive lichide, lichide sau medicamente, pot
fi administrate prin intermediul unui cateter! *acientul trebuie sa discute cu medicul daca este
necesara alimentatia si hidratarea artificiala! Stabilirea unui plan pentru administrarea fluidelor pe
cale i!v! si pe calea sondei naso-gastrice inca de la inceputul bolii, poate fi de folos mai tarziu in
luarea deciziei de a continua sau a abandona aceste tratamente! #u trebuie uitata comunicarea in
mod clar a dorintelor cu familia si medicul!
-ializa renala
& hotara intreruperea dializei renale, poate fi o decizie dificila pentru pacientii cu insuficienta
renala! 6n pacient cu insuficienta renala poate necesita dializa sau un transplant de rinichi pentru
a supravietui! "nsuficienta renala apare frecvent dupa :- sau mai multi ani de la afectarea initiala
renala! $auza obisnuita a insuficientei renale este o boala cronica ca insuficienta renala cronica
sau diabetul, care afecteaza lent rinichiul si ii reduce din functii de-a lungul timpului! (esi dializa
intretine viata, nu este un tratament curativ pentru insuficienta renala cronica! Multi oameni cu
insuficienta renala traiesc o viata activa in timp ce isi continua in mod regulat dializa! <otusi,
altii, nu se simt la fel de puternici si se confrunta cu complicatiile dializei!
Optiuni de ingrijire
(ecizia unde sa se acorde ingrijirile pe masura ce boala progreseaza poate fi dificila, dar un plan
efectuat in prezent pentru ingrijire, iti poate diminua an1ietatea mai tarziu! <rebuie discutat cu cei
apropiati despre tipul de ingrijire care va fi acordat la sfarsitul vietii! <rebuie discutate atat
asteptarile cat si dorintele, nevoile, finantele si nevoile familiei! &legerea se poate schimba pe
masura ce se schimba si boala! Mai multe optiuni de ingrijire sunt disponibile! &cestea includ
ingrijirea in cadrul unui azil, ingrijirea la domiciliu, ingrijirea la domiciliu asistata de sora
medicala sau mentinerea vietii asistata artificial!
Ingrijirea in cadrul unui azil
*e masura apropierii mortii, pacientul poate alege ingrijirea in cadrul unui azil! &ici se poate pune
accentul pe folosirea terapiilor paliative, cu scopul e1clusiv de ameliorare a durerii si a altor
simptome, in cazul in care nu e1ista tratament curativ, iar sfarsitul se asteapta in urmatoarele 7
luni! Mare parte a acestui tip de ingrijire asigura mentinerea activa si confortabila a pacientului,
intr-un mediu familiar, inconjurat de familie si prieteni! "n cazul alegerii azilului ca si modalitate
de ingrijire, pacientul va renunta la tratamentele curative sau la cele care mentin viata in mod
artificial! $u toate acestea, pacientul isi poate modifica modalitatea de tratament in orice moment!
"ngrijirea in cadrul unui azil, este asigurata de catre o echipa de persoane ce includ asistente,
asistenti sociali, voluntari, consilieri si asistenti medicali personali! Medicul specialist care l-a
ingrijit inainte, poate continua sa ingrijeasca bolnavul si sa colaboreze cu pacientul si echipa de la
nivelul azilului! "ngrijirea de tip azil se desfasoara cel mai frecvent acasa, desi poate fi acordata si
intr-un azil, spital sau ospiciu! "n cazul in care se desfasoara acasa, echipa de persoane
specializate, va sprijini familia in acordarea ingrijirii! "ar familia nu consta numai in sotie
(partener sau rudele de sange! *rietenii de la servici, biserica, comunitate sau vecinii, pot fi
considerati ca facand parte din familie!
"ngrijirea de tip azil cauta sa amelioreze simptomele fizice si sa satisfaca nevoile emotionale,
sociale si spirituale, ca si nevoile persoanelor apropiate! &zilul ofera o sansa de rezolvare a unor
chestiuni dificile dar obisnuite, pe care pacientul si persoanele apropiate le pot avea, in legatura
cu moartea si disparitia unei persoane, ca durerea, chestiuni nerezolvate si nevoi de ingrijire! "n
cazul alegerii suportului si sfaturilor oferite in cadrul unui azil, e1ista posibilitatea de rezolvare a
unor chestiuni spirituale importante si de reparare a unor relatii importante!
.chipa din cadrul azilului se poate ocupa de chestiunile legale si financiare, precum si de editarea
documentelor privind modalitatea de ingrijire! (e asemenea, personalul sanitar poate raspunde
intrebarilor privind tratamentul si a ceea ce se intampla in timpul procesului de incetare a
functiilor vitale! Suportul este necesar si in ceea ce priveste nevoile fizice, ca spalarea si controlul
durerii!Serviciile azilului reprezinta un beneficiu al multor polite ale asigurarilor de sanatate
private!
Ingrijirea la domiciliu
*acientul poate alege sa fie ingrijit acasa, mai ales daca beneficiaza de ajutorul familiei si
prietenilor! &lt factor care poate determina pacientul sa ia aceasta decizie, o reprezinta e1istenta
resurselor financiare pentru angajarea unor persoane specializate, care vor contribui alaturi de
familie, la oferirea ingrijirii necesare pacientului! "n acest caz ingrijirea pacientului acasa,
inconjurat de un mediu familiar, poate fi cea mai buna alegere facuta! Serviciile comunitatii sunt
oferite familiei in vederea ingrijirii pacientului acasa! Se recomanda consultarea medicului curant,
in vederea obtinerii de ajutor din parte unui azil sau a unui sanatoriu! *acientul poate edita o lista
cu persoanele care pot ajuta familia pentru ingrijirea pacientului, incluzand persoane de la
serviciu, de la biserica sau din cadrul comunitatii! "n cadrul comunitatilor numeroase, e1ista
institutii private de management al serviciilor necesare pentru ingrijirea pacientului acasa!
Ingrijirea in cadrul unui sanatoriu particular
.1ista si situatia cand pacientul nu poate fi ingrijit acasa si in acest caz el poate alege sa fie ingrijit
intr-un sanatoriu particular! 6n sanatoriu particular poate fi o optiune si in cazul in care se doresc
servicii mai avansate decat cele care e1ista acasa, sau in cazul in care celalalt membru al familiei
nu poate ingriji pacientul din cauza ca ea sau el, este fie bolnav(a, fie handicapat(a, fie este prea
invarsta!O lista sistematica a sanatoriilor, poate ajuta pacientul sa se decida asupra unuia dintre
acestea, in functie de serviciile oferite!
Ingrijirea in unitati de asistenta sociala
6nitatile de asistenta sociala sunt o alternativa a sanatoriilor particulare, in cazul persoanelor care
se pot ingriji singure! .le ofera in general camere individuale, cu facilitati minime de bucatarie in
fiecare unitate! *ersoanele care locuiesc in ele se intalnesc in sufragerie pentru a servi masa! "n
general sunt oferite servicii de gospodarie si de spalatorie, activitati sociale si acces la sistemul
sanitar! 6nele unitati de asistenta sociala au legaturi cu un sanatoriu particular; in acest caz un
pacient care nu mai poate avea grija de el, poate fi transferat intr-un sanatoriu unde poate fi
ingrijit adecvat! Se recomanda ca pacientul sa-si e1prime clar preferintele de ingrijire, in cazul in
care el nu se mai poate ingriji singur! Majoritatea unitatilor de asistenta sociala recomanda
mutarea pacientului intr-un sanatoriu sau angajarea unei persoane care sa ii ofere ingrijirea
necesara! /egulamentele in cazul serviciilor de asistenta sociala variaza de la stat la stat!
-iagnostic de moarte
"n cazul persoanelor muribunde, pot aparea o serie de intrebari si preocupari legate de ceea ce o sa
se intample, din punct de vedere fizic si emotional, la moartea unei persoane! 6rmatoarele
informatii pot fi de ajutor pentru clarificarea acestor intrebari!
Semne ale mortii apropiate
*rocesul mortii este la fel de instabil (variabil ca si nasterea! Ora e1acta a mortii nu poate fi
precizata ca si mecanismul e1act prin care o persoana moare! $u toate acestea, pacientii aflati in
stadiul terminal al bolii, pot prezenta o serie de simptome similare in ultimele momente ale vietii,
indiferent de tipul de boala!
O serie de modificari fizice si emotionale pot aparea la sfarsitul vietii, ca de e1emplu:
- -somnolenta si slabiciune e1cesiva pe masura ce perioadele de constienta devin tot mai rare si
energia generala scade
- -disfunctii respiratorii: ca perioade de polipnee (respiratie rapida alternand cu bradipnee
(respiratii rare
- -halucinatii vizuale si auditive: pacientul vede persoane sau lucruri pe care ceilalti nu le vad
- -inapetenta, cu diminuarea metabolismului si pierderea apetitului
- -disfunctii intestinale si urinare, ca hematurie sau urina neagra si tranzit intestinal diminuat
(constipatie
- -modificari ale temperaturii corpului, ca stari de hipertermie (febra, alternand cu stari de
hipotermie
- -disfunctii emotionale, ca pierderea interesului pentru lumea din jur si scaderea comunicarii cu
persoanele din jur!
*ersoanele muribunde pot prezenta simptome legate de boala specifica! Medicul poate fi intrebat
asupra acestor simptome! "n cazul in care pacientul a ales azilul, ca si modalitate de ingrijire,
echipa de specialisti din cadrul acestuia poate oferi raspunsuri la intrebarile legate de procesul
mortii! "nformarea asupra acestora va facilita intelegerea a ceea ce urmeaza sa se intample!
*ratamentul durerii
<ratamentul paliativ poate ameliora o serie de simptome legate de boala, ca greata sau dispneea
(respiratia dificila! (urerea si controlul simptomelor este o parte importanta a tratamentului bolii
si a imbunatatirii calitatii vietii! (aca o persoana prezinta dureri in zilele dinaintea mortii, acest
lucru se datoreaza tipului de boala! 6nele boli terminale ca si cancerul osos sau pancreatic, sunt
mai frecvent acompaniate de dureri decat alte boli terminale! (urerea si alte simptome pot fi asa
de importante, incat pacientul se poate gandi la eutanasie! $u toate acestea, durerea asociata
mortii poate fi usor controlata! Orice durere trebuie comunicata medicului! Multe medicamente si
metode alternative (ca masajul sunt disponibile pentru tratamentul durerii aparuta inainte de
procesul mortii! "n cazul in care afectiunea impiedica pacientul sa comunice cu medicul, se
recomanda ca acesta sa comunice cu persoanele apropiate! .1ista pacienti care vor sa-si protejeze
familia in legatura cu suferinta lor! $u toate acestea, este indicat ca acestia sa comunice gradul de
tolerabilitate al durerii, pentru a putea fi informat medicul curant!
Spiritualitatea
Spiritualitatea se refera la sensurile si scopul in viata a unei persoane! Se refera de asemenea la
relatia persoanei fata de o putere superioara sau o energie care da sens vietii! 6nii oameni nu se
gandesc frecvent la problemele spirituale! *entru altii spiritualitatea face parte din viata zilnica!
$atre sfarsitul vietii, oamenii se gandesc din ce in ce mai frecvent la chestiunile spirituale!
Organizatiile religioase ofera confort spiritual multor persoane aflate catre sfarsitul vietii! &ltii
pot gasi alinare in e1plorarea naturii, prin intermediul comunitatii, consolidandu-si relatiile sau
dezvoltandu-si noi relatii! Se recomanda unei persoane aflate in stadiul terminal, sa se gandeasca
la lucrurile care-i ofera confort si suport emotional, la intrebarile si problemele care o framanta si
sa nu ezite sa ceara ajutorul in randul prietenilor, familiei, in cadrul azilului sau consilierilor
spirituali!
Ingrijirea unei persoane dragi
*erioada dinaintea mortii unei persoane, poate fi un timp al maturizarii! .l ofera persoanei
muribunde, familiei si prietenilor, posibilitatea consolidarii unor relatii, impartasirii unor amintiri
si acceptarii pierderii persoanei dragi! "n cazul persoanelor ce ingrijesc pacienti muribunzi, se
recomanda comunicarea deschisa cu pacientul! (e asemenea este benefic cererea ajutorului altora
si ingrijirea proprie, pentru a evita e1tenuarea fizica si psihica!
)utopsia
O autopsie este o e1aminare minutioasa a unui cadavru, cu scopul de a stabilii cum si din ce cauza
s-a produs decesul! &utopsiile nu mai sunt efectuate la fel de frecvent precum erau in trecut, mai
ales in cazul in care moartea era iminenta! O autopsie nu este necesara atunci cand o persoana
moare din cauza unei boli sau afectiuni care fusese diagnosticata! "n cazul in care diagnosticul si
cauza mortii au fost neclare, unele familii pot cere efectuarea unei autopsii! &ceasta poate furniza
membrilor familiei informatii despre bolile sau afectiunile pe care ei insisi le pot dezvolta pe
viitor! Membrii familiei ar trebui sa se intereseze despre costul unei autopsii, inainte de a cere
efectuarea uneia!
Plangerea unei persoane dragi
(urerea cauzata de moartea unei persoane este o reactie normala si sanatoasa! .ste un proces
treptat, care ajuta oamenii sa accepte pierderea suferita si sa se adapteze la o viata fara persoana
draga! (e obicei dureaza , sau mai multi ani, pentru a trece prin procesul emotional de pierdere a
unei persoane dragi! (esi durerea pierderii scade cu timpul, semnificatia pierderii persoanei dragi
nu dispare niciodata!
Oamenii traiesc durerea fizica si emotionala in moduri diferite! (upa pierderea cuiva,
supravietuitorii se intreaba daca durerea lor este normala! Socul, negarea, supararea si vinovatia,
sunt toate reactii obisnuite la pierderea unei persoane dragi! (e e1emplu o persoana poate simti
manie (furie fata de ceilalti membri ai familiei, fata de o putere suprema sau chiar fata de
persoana care a murit! Sau supravietuitorii se pot simti vinovati, in cazul in care persoana care a
murit a avut o boala de lunga durata si acum ei se simt usurati ca aceasta a scapat de suferinta!
&cestea sunt reactii normale la pierderea unei persoane dragi!Supravietuitorii trebuie sa fie
rabdatori cu ei insisi si ar trebui sa caute ajutor si suport din partea celorlati! $onsilierii
specializati pot ajuta unii oameni cu dificultati in depasirea procesului de pierdere a unei
persoane!
Ingrijirea bolnavului muribund
Singura alternativa etic, acceptabila intre incapatanarea terapeutica inutila si eutanasia activa,
insotirea muribunzilor si ingrijirile paleative fac din ce in ce mai mult parte integranta din
practica geriatrica curenta! (e fapt, daca un anumit numar de bolnavi in varsta decedeaza brutal,
altii, pe de alta parte, vor muri in mod progresiv si traiesc, inainte de moarte, o perioada de mai
multe zile sau de mai multe saptamani in timpul carora este absolut necesar sa li se procure
ingrijiri adaptate, ca si pastrarea relatiei cu acestia! Oricare ar fi procesul sau procesele patologice
ce sunt la originea situatiei terminale (cancer, polipatologie, insuficienta viscerala sau boala
&lzheimer intr-un stadiu foarte avansat, raman esentiale un anumit numar de obiective.
:!Permiterea, pe cat posibil, bolnavului sa moara intr1un cadru ce-i este propriu, evitand
transferurile in spital sau in alt serviciu, mutarile prin camere sau izolarea intr-un loc special, in
e1tremis! (e fapt, toate aceste demersuri ce priveaza bolnavul de mediul sau material si uman
obisnuit sunt generatoare de teama si de disconfort!
..(liminarea durerii fizice, de fiecare data cand e1ista cunoscand ca:
-aceasta este deseori dificil de evaluat la muribundul varstnic datorita tulburarilor de comunicare
frecvente (aici e1ista interese de evaluare comportamentala a durerii!
-necesita deci a fi observata (valoarea modificarilor mimicii obisnuite, ale fetei si ale atitudinii
corpului in pat!
-este foarte frecvent subestimata datorita absentei plangerilor si a unei atitudini de prostratie sau
retragere!
-are mai multe sanse de a fi recunoscuta de mai multi observatori iar infirmierele si ingrijitorii au
sanse mai mari de a observa decat medicul!
-este deseori autentificata a posteriori de catre rezultatele pozitive ale unui test terapeutic, care
trebuie realizat intotdeauna, in caz de indoiala!
-daca ea nu este eliminata corect, ceea ce este realizabil la ora actuala in mai mult de F-9 din
cazurile de dureri canceroase, mai ales, ea este generatoare de cereri de eutanasie de catre bolnavi
dar mai ales de catre familie si ingrijitori!
(iagnosticul etiologic precis al durerii va orienta utilizarea antalgicelor:
"ntensitatea durerii poate justifica recursul la morfina de la debut!
"n toate cazurile, medicamentele nu trebuie administrate la cerere, ci, din contra, la fiecare C ore,
pentru a preveni reaparitia durerii si chiar de a-" sterge amintirea din mintea bolnavului (daca
bolnavul doarme noaptea fara a fi trezit de catre durere putem suprima priza nocturna! (aca este
trezit de durere trebuie sa-" administram doza nocturna prescrisa!
#u trebuie sa ezitam sa recurgem la morfina, care este un medicament eficace, si, conform
e1perientei noastre, nepericulos, si aceasta impotriva tuturor ideilor primite se a acelora a priori
livresti, atunci cand este prescrisa corect!
(ar trebuie sa tinem cont de reducerea functiei renale, ce e1ista in mod fiziologic la batrani si care
favorizeaza acumularea de morfina si a metabolitilor sai activi! <rebuie deci sa incepem prin
administrarea de doze mici de morfina la batrani, adaptand progresiv doza in functie de
intensitatea durerii si de rezultatul observat dupa fiecare priza!

"n toate cazurile tratamentul antalgic morfinic minor sau major justifica o supraveghere a
tranzitului intestinal si prescrierea cvasistematica a la1ativelor!
6neori, la inceputul tratamentului se poate observa somnolenta (somn de recuperare, dar un
tratament bine dozat poate permite eliminarea durerii in mod eficace, fara alterarea vigilentei
pacientului!
%returile si varsaturile produse de morfina sunt rare in practica geriatrica! $and apar, trebuie sa
ne faca sa cautam alta cauza si pot fi eliminate in mod eficace prin mici doze de antiemetice sau
de neuroleptice!
3.)sigurarea alimentarii si hidratarii adaptate starii bolnavului
"n faza terminala, alimentatia sa fie deseori fractionala, ghidata inainte de toate de gusturile si
placerile bolnavului! Se vor privilegia aporturile putin voluminoase, bogate in calorii si agreabile,
la fel ca si dorintele de bauturi sau de preparate particulare e1primate de catre bolnav!
&petitul poate fi ameliorat si cu ajutorul alcoolului (vin sau aperitive sau cu corticoterapie in
doza mica! $olaborarea intregii echipe de ingrijire, a dieteticianului si2sau a familei este aici
primordiala!
@idratarea poate fi asigurate pe cale orala daca se fractioneaza aportul, alegand lichidele apreciate
de catre bolnav si folosind mijloace precum cescute cu cioc, pipete sau seringi, turnand in santul
gingivolabial! "n acest caz scopul nu este asigurarea echilibrului hidroelectrolitic corect, ci de a
impiedica eventuala senzatie de sete, stiind ca oricum batranii prezinta o diminuare fiziologica a
senzatiei de sete!
&limentarea si hidratarea acestor bolnavi presupun ingrijiri regulate ale gurii! &cestea din urma,
asociate cu pulverizari apoase regulate ale cavitatii bucale inlocuiesc in mod avantajos perfuziile
intravenoase sau subcutanate terminale, conform e1perientei noastre si a celor cu care am putut
face schimb de informatii
5.)sigurarea confortului=
$ontrolul durerii, alimentatiei si al hidratarii adaptate nu sunt suficiente! Mai trezuie realizat un
nursing perfect, care in afara de rolul sau in prevenirea escarelor prin masaj si decubitul altern
regulat, favorizeaza anturajul psihoactiv al bolnavului si mentin comunicarea chiar atunci cand
comunicarea verbala devine dificila! <rebuie asigurata o ambianta calma, de siguranta, care are si
ea rolul sau in controlul durerii si in eliminarea an1ietatii, pe care o pot resimti anumiti pacienti!
6neori trebuie controlate si alte simptome decat durerea, mai ales:
-dispneea poate beneficia, dupa etiologie, de o1igenoterapie, corticoterapie sau de administrarea
de opiacee! "n special, micile doze de morfina, , pot ameliora confortul respiratoriu al anumitor
pacienti!
-an1ietatea, atunci cand rezista la un anturaj relational satisfacator, poate justifica prescrierea de
doze mici de an1iolotice!
-contracturile musculare pot fi ameliorate prin folosirea de miorela1ante de tipul 'aliumului!
-ralurile terminale, datorate incarcarii plamanilor si cailor respiratorii superioare cu secretii care nu
mai pot fi drenate , foarte impresionante pentru anturaj, pot beneficia de administrarea de
7.>avorizarea prezentei membrilor familiei si a apropiatilor in jurul muribundului in varsta:
"n ciuda mortii din ce in ce mai frecvente in institutii, aceasta este inainte de toate un eveniment
familial si trebuie sa ramana astfel! &ceasta presupune oferirea tuturor informatiilor necesare
familiei, ca si a tuturor posibilitatilor materiale a timpului si a sprijinirilor adaptate pentru ca
familia sa-si poata juca rolul indispensabil in jurul rudei lor di aceasta, la fel de bine la domiciliu
ca si in institutii! $unoscand faptul ca nivelul ingrijirilor oferite muribundului in timpul perioadei
terminale, sprijinul oferit familiei, posibilitatile pe care le va avea familia in sprijinirea rudei sale
prin prezenta si gesturi vor facilita doliul ulterior!
&cest lucru cu familia face parte integranta din insotirea muribunzilor! #ecesita cooperarea si
coordonarea tuturor profesionistilor ce graviteaza in jurul bolnavului si poate continua dupa deces
(prelucrarea urmarilor doliului pentru familiile care o necesita!
8.Mentinerea comunicatiei=
Stiind:
-ca este ceea ce permite ascultarea dorintelor si nevoilor bolnavului!
-ca este mai usor de mentinut comunicare cand se cunoaste deja bine bolnavul!
-faptul ca intelegera reciproca nu se e1prima intotdeauna in mod verbal! Multi batrani vorbesc
putin sau deloc dar contactul se poate mentine, mai ales prin intermediul atingerilor!
-ca ea se poate stabili in mod privilegiat cu un anumit ingrijitor!
-ca in ciuda tuturor acestor dificultati, poate imbogati starea psihica a bolnavului dar si a
ingrijitorilor!
;.Satisfacerea nevoilor si cererilor=
.ste incercarea de a satisface ultimele dorinte mici sau mari ale unui bolnav fara a incerca sa
facem judecati de valoare, respectand in special dorintele spirituale si religioase pe care le poate
e1prima!
CO$C'?@II=
Merita a fi subliniate C notiuni:
a!Mai mult de un deces din doua se petrece astazi la o persoana in varsta de ED de ani sau mai
mult!
b!E-9 din decese si chiar mai mult, in marile aglomerari urbane, nu mai au loc la domiciliu intr-
o ambianta familiala ci la spital sau intr-o institutie sanitara de tip camin de batrani, unde
profesinistii trebuie sa se formeze pentru insotirea muribunzilor!
c!(iversitatea varstelor si a situatiilor patologice conduce din ce in ce mai mult la
individualizarea unor specificitati: ingrijiri paleative cancerologice, ingrijiri paleative pentru
pacientii cu S"(&, ingrijiri paleative in cursul bolilor neurologice cu evolutie fatala! (eci ni se
pare pertinent sa propunem individualizarea, valorizarea si instituirea ingrijirilor paleative
gerontologice!
d!(ar realizarea insotirilor si a ingrijirilor paleative necesita indiscutabil in afara de formare, si
stabiliarea comunicarii, a concertarii si a coordonarii tuturor profesionistilor ce intervin in jurul
pacientului, pe scurt, instaurarea unei cooperari autentice de echipa multidisciplinara!
Ingrijirile paliative versus euthanasia
& sti si a putea ingriji pacientul de la nastere pana la moarte este ambitia din totdeauna a medicini!
& prelungi viata, a intarzia moartea ramane una din marile ei sperante! Speranta imposibila de la
un anumit punct! "ntre incercarea disperata de a mentine viata cu orice pret (incrancenarea
terapeutica si spectrul eutanasiei, in ultimii ,- de ani, in medicina occidentala s-a conturat o
noua disciplina: ingrijirile paliative!
OMS a definit ingrijirile paliative ca ingrijirile active si complete ale pacientilor suferind de
o maladie ce nu mai raspunde la un tratament curativ.
>ilozofia ingrijirilor paliative include 7 principii=
- acceptarea ca a muri este un fenomen normal;
- ameliorarea simptomelor, care perturba stadiul terminal, este un scop al tratamentului;
- unitatea de ingrijire paliativa cuprinde pacientul si anturajul sau apropiat;
- este necesar sa se sustina familia in timpul doliului;
- o echipa pluridisciplinara compusa din profesionisti si benevoli, este cea mai apta de a aplica
acest tip de tratament!
*e de alta parte, pentru sustinatorii ei, eutanasia reprezinta o ultima forma de libertate a celor grav
bolnavi sau a varstnicilor la sfarsitul vietii care pot refuza astfel suferinta, nesansa, pierderea
demnitatii! .utanasia este in acest caz vazuta ca singurul raspuns posibil la un disperat strigat de
ajutor, o solutie demna, umana si convenabila in lumea noastra moderna!
(in totdeauna a e1istat un larg curent de opinie impotriva eutanasiei! &u fost dezbateri mai mult
sau mai putin argumentate, pro sau contra intre medici, filozofi, bioeticieni, preoti, etc! "nsa,
contraargumentele cele mai clare au venit din cu totul alta directie! (inspre ingrijirile paliative!
Situatia in care pacientii cer ingrijitorilor sa puna capat vietii si suferintelor este bine cunoscuta
tuturor celor care lucreaza in cadrul ingrijirilor paliative! .a nu este frecventa si profesionistii din
domeniu afirma ca in mod cert acest tip de cerere este inspirata mai mult de dezbaterile publice
asupra eutanasiei decat de dorinta sincera si sustinuta de a muri a pacientilor! "n acelasi timp, se
afirma ca este posibil ca profesionistii din ingrijirile paliative sa fie in mod particular sensibili la
un apel la eutanasie pentru ca acesta reprezinta un esec in controlul simptomelor!
"n :FF-, la primul congres al &sociatiei .uropene de "ngrijiri *aliative, psihiatrul francez .!
%oldenberg a vorbit despre cererea de eutanasie ca despre o ultima cerere disperata de ajutor! .a
fiind o ultima tentativa de comunicare a unei persoane supusa unei suferinte globale! .utanasia
acceptata devine in consecinta o tentativa de comunicare ce este pierduta, o cerere de ajutor ce nu
a fost inteleasa!
$ererea de eutanasie este in acest caz, mai putin o problema legata de moarte cat o problema a
pacientului legata de schimbarea identitatii si valorii vieti sale in momentul in care moartea se
apropie! .a nu survine decat atunci cand angoasa pacientului este foarte crescuta dar, in ciuda
aparentelor ea creste si mai mult cand eutanasia este acceptata, culminand in momentul efectuarii
ei!
"n acest conte1t &sociatia .uropeana de "ngrijiri *aliative a elaborat un principiu referitor la
refuzul a priori al eutanasiei! Medicul nu trebuie sa intreprinda nimic din cea ce ar putea sa
prelungeasca sau sa agraveze suferinta pacientului sau si trebuie sa faca totul pentru a tamadui
suferinta morala si spirituala!
Probleme de etic/, legisla4ie 2i standarde de !ngrijire
(tic/ A ethos 0 este consideratI JtiinKa comportamentului, moravurilor, studiul teoretic al
principiilor care guverneazI problemele practice!
&sistenta medicalI pe lOngI )ngrijirile profesioniste oferite mai are un rol deosebit de
important, Ji anume urmIrirea principiilor etice Ji respectarea standardelor de )ngrijire integrate,
)ntr-un mod cOt se poate de responsabil Ji riguros! $onsumatorul de servicii trebuie sI primeascI
o )ngrijire foarte sigurI Ji potrivitI stIrii )n care se aflI!
Principii etice - stabilesc dacI acKiunile trebuie sau nu trebuie sI aibI loc Ji au ca scop
justificarea regulilor de urmat )n )ngrijirea pacientului! &ceste principii sunt valabile )n toate
KIrile, dar pot fi aplicate diferit, de la KarI la KarI, )n funcKie de educaKie Ji model cultural!
Se identificI cOteva principii Ji valori etice de care trebuie sI KinI seama asistentul medical:
autonomia
binefacerea (beneficienKa
non-maleficienKa
dreptatea
veracitatea
sinceritatea
confidenKialitatea
)utonomia 0 conform acestui principiu, individual trebuie sI i se dea posibilitatea de a hotIr)
singur asupra propriilor acKiuni
,eneficien4a 0 reprezintI obligaKia de a face bine Ji de a evita producerea de prejudicii altor
persoane! & acKiona conform acestui principiu )nseamnI a-i ajuta pe pacienKi sI obKinI ceea ce le
este benefic Ji de a reduce riscurile!
&sistentele medicale sunt obligate ( s promoveze sntatea) s previn mbolnvirile) s redea
sntatea *i s aline suferinele( (I.C.+.) !,-.) Codul de Etic
&ceste linii de conduitI profesionalI se materializeazI )n efecte benefice pentru persoana )ngrijitI
sInItoasI sau bolnavI!
$on1maleficien4a - prin tot ceea ce facem nu trebuie sI facem rIu persoanei )ngrijite!
-reptatea - asistentul medical trebuie sI trateze cu aceeaJi responsabilitate Ji profesionalism toKi
pacienKii indiferent de vOrstI, condiKie socialI, economicI, criterii religioase, etnie
+eracitatea - obligaKia de a spune adevIrul, de a nu minKi pacientul! /elaKia )ntre asistentul
medical Ji pacient trebuie sI se bazeze pe adevIr!
Sinceritatea - este consideratI o dovadI de respect datoratI persoanei )ngrijite! &sistentele
medicale au obligaKia sI fie sincere Ji de bunI credinKI, sI spunI adevIrul despre boalI, despre
tratament, fIrI )nsI sI-Ji depIJeascI limitele de competenKI!
Confiden4ialitatea - asistenta medicalI este obligatI sI pIstreze secretul profesional; toate
informaKiile cu privire starea pacientului nu vor fi )mpIrtIJite altei persoane din afara echipei de
)ngrijire, decOt cu consimKImOntul pacientului, facOnd e1cepKie cazurile prevIzute )n mod e1pres
de lege!
Rspundere i responsabilitate n nursing
&ceste douI attribute fIrI de care asistentul medical nu-Ji poate desfIJura activitatea!
#/spunderea profesional/ 0 concept etic important care are la bazI relaKia asistent medical-
pacient )n acordarea )ngrijirilor! &sistenta medicalI are rIspundere faKI de pacient, profesia sa Ji
societate, pentru ce a fIcut sau nu a fIcut )n activitatea de )ngrijire!
#esponsabilitatea profesional/ - este o autoangajare conJtientI Ji voitI )ntr-o acKiune! 3iind
conJtienKi de fiecare atitudine Ji acKiune, )nKelegem sI justificIm Ji sI luIm asupra noastrI toate
consecinKele! &sistentul medical are responsabilitIKi individuale, de grup precum Ji specificului
unde lucreazI! .l )Ji desfIJoarI activitatea )n cadrul echipei de )ngrijire bazOndu-se pe relaKii de
parteneriat Ji solidaritate profesionalI, complementaritate! &ctivitatea )n echipI presupune
respectarea autonomiei profesiei cOt Ji buna colaborare pentru realizarea scopului propus ducOnd
astfel la satisfacKia profesionalI!
#ursele au responsabilitatea de a propaga drepturile pacientului:
sI-i asigure o )ngrijire adecvatI )n orice condiKie;
)ngrijirea sI fie echitabilI, umanI Ji fIrI discriminIri privind, rasa, culoarea, naKionalitatea,
resursele financiare ori convingeri etice;
sI informeze pacientul despre tratament, riscurile aferente, )n termeni pe care ei Ji familia lor sI-i
)nKeleagI cu uJurinKI, iar ei sI-Ji dea consimKImOntul dupI ce s-au informat Ji au )nKeles tot;
sI-i informeze Ji sI-i facI sI participe la toate deciziile legate de sInItatea lor;
sI li se asigure confidenKialitatea )n timpul discuKiilor, e1aminIrii Ji tratamentului;
sI le respecte decizia privind refuzul tratamentelor, participarea la cercetIri sau e1perimente, fIrI
sI recurgI la acKiuni primitive )mpotriva lor;
pacienKii au dreptul sI fie educaKi Ji informaKi de cItre personalul care )i )ngrijeJte )n aJa fel )ncOt
sI fie capabili sI-Ji asigure un nivel optim de stare de bine Ji sI )nKeleagI care le sunt nevoile de
bazI!
;egislativ 0 asistenta medicalI are datoria de a :
promova ce e cel mai bine pentru pacient
se asigura cI toate nevoile pacientului au fost rezolvate
proteja drepturile pacientului!
Standarde de )ngrijire 0 asistenta medicalI trebuie sI respecte :
standardul de )ngrijire profesionalI: evaluare, diagnostic, identificarea efectelor, rezultatelor,
planning;
standardul de practicI profesionalI: )ngrijiri de calitate, educaKie, colaborare, eticI, utilizarea
resurselor, cercetare, performanKI, evaluare!
Concluzii=
:! rezultI C responsabilitIKi esenKiale ale asistentului medical:
promovarea pIstrIrii sInItIKii;
prevenirea )mbolnIvirilor;
restaurarea sInItIKii;
inlIturarea suferinKei!
acestea au o semnificaKie de nezdruncinat, pe care se pot structura metode Ji programe indiferent de
definiKii, strategii, opinii, metalitIKi Ji care stau la baza standerdelor peentru un comportament
etic!
,! in procesul de )ngrijire se impune necondiKionat parteneriatul cu pacientul, echipa de )ngrijire
( medic, as!med, medic, infirmierI, etc
B! persoanele )ngrijite au nevoie de asistenKi medicali, iar asistenKii medicali au nevoie de
recunoaJterea importanKei activitIKii lor de cItre pacienKi, medici, cOt Ji de societate!
(upI cum JtiKi sistemul medical este )ntr-un process de schimbare structuralI majorI! &ceastI
schimbare necesitI timp Ji se confruntI cu o rezistenKI la nou , deJi se Jtie cI schimbarea
)nseamnI progres, chiar dacI este )nsoKitI de imprevizibil! <rebuie sI militIm pentru
transformarea mentalitIKii individualiste spre munca )n echipI Ji )n acest conte1t a rolului
tradiKional al asistentei medicale de >asistare a medicului5 )ntr-o profesionistI respectatI Ji
consideratI un partener egal )n cadrul echipei de )ngrijire a sInItIKii, cu sarcini, limite de
autonomie Ji responsabilitIKi bine precizate