Sunteți pe pagina 1din 7

TESTUL BERKELEY

- Manual -
Testul Berkeley a fost realizat de ctre Keith Harray (Institute of Advanced Psychology,
San rancisco! si "illen #onah ($niversity of %alifornia, Berkeley!& "l cu'rinde un nu(r
de )* de ite(i& Su+iectul are de evaluat fiecare ite( re'rezent,nd un atri+ut 'sihic 'rin
ra'ortarea la 'atru as'ecte ale "u-lui&
oaia de rs'uns a testului Berkeley, a.a cu( a fost el ada'tat de institutul de Psihologie
a Acade(iei /o(,ne, 0nce'e cu ur(torul instructa12
" Chestionarul se refera la individualitatea dvs. si cuprinde cte 35 de atribute grupate
pe 4 aspecte ale Eu-lui.
La fiecare nsuire corespund 5 alternative de rspuns. Le ve!i ncercui pe cele care
corespund aprecierii dvs.. orientndu-v nu"ai dup gradele de acord-de#acord
ordonate n titluri iar nu dup valorea cifrei pe care o ncercui!i."
iecare atri+ut 'sihic a fost a'reciat 'rin alegerea unui 'uncta1 'e o scala 0n * tre'te2
de la 3dezacord total4 (5!
Ia ,&acord total4 (*!&
Pentru unde dintre atri+ute scala a fost inversata, 3dezacordul total4 fiind notat cu (*! iar
3acordul total4 cu (5!, evit,ndu-se astfel, 'e c,t 'osi+il, asocierea cu ,,dezira+il4sau
3indezira+il4 a vreuneia dintre alternativele de rs'uns
%ele )* de atri+ute sunt e6'resiile a * factori psihologici& Ace.ti factori 'sihologici,
nu(i7i stiluri, sunt2
l $tilul e%presiv& #escrie o di(ensiune ce variaz 0ntre 3caracter lini.tit si rezervat4 ',na
la 3caracter entuziast si orientat s're lu(ea e6terioara4&
"6e('le de atri+ute care 0ncarc acest factor sunt2
fire deschisa, socia+ila8
ti(id si inhi+at8
vor+re7&
'. $tilul interpersonal& Are ca 'oli 30nc'7,nare si distan7are4, res'ectiv 3cldura si
rece'tivitate4&
"6e('le de atri+ute care 0ncarc acest factor sunt2
fire rece, distanta8
coo'erant 0n activitate8
neatent si nedelicat cu al7ii8
0ncreztor in al7ii&
3. $tilul de "unc& Arata felul 0n care 'ersoana se concentreaz asu'ra sarcinilor si
(odul 0n care 0.i 0nde'line.te res'onsa+ilit7ile&
"6e('lele de atri+ute care 0ncarc acest factor sunt2
o( harnic, de nde1de8
fire dezordonata8
serios, s,rguincios in (unca8
eficient 0n ac7iuni&
5
4. $tilul e"o!ional& #escrie 3te('era(entul4 si 3rezistenta la stres4&
"6e('le de atri+ute care 0ncarc acest factor sunt2
cal( in orice situa7ie8
usor irita+il8
sta+il e(o7ional, lini.tit8
(ereu 0ngri1orat&
5. $tilul intelectual& 9ariaz 0ntre un 'ol organizat s're 3tradi7ie si si('litate4 0n contrast
cu 3s'iritul inovator si co('le6itatea4&
"6e('le de atri+ute care 0ncarc acest factor sunt2
dotat cu (ulta i(agina7ie8
0nclina7ie s're tradi7ie8
'referin7a 'entru rutina8
inventiv, ingenios&
Pentru fiecare dintre cele )* de atri+ute (de e6e('lu2 vor+re7! su+iectul a avut de ales o
nota 0ntre l si * 'entru ur(toarele 0ntre+ri2
1. Cum va vedei dumneavoastr?
2. Corn credei ca va vad ceilali?
3. Cum ai dori sa fii?
4 Cum nu va place sau nu v-ar plcea si chiar v-ar nemulumi sa fii?
#e e6e('lu, daca su+iectul se considera a nu fi foarte vor+re7, el 'oate sa aleag nota
4)4 (si 4da4 si 4nu4! 'entru a rs'unde la 'ri(a 0ntre+are referitoare la atri+utul discutat&
#aca el crede ca al7ii 0l considera vor+re7, 'oate alege nota 4* 4 (3acord total4! 'entru a
rs'unde la 0nt:+area 3%u( credeti ca va vad ceilal7i;
Pentru rs'unsul la 0ntre+area 3%u( (i va 'lace sau nu v-ar 'lcea si chiar v-ar
ne(ul7u(i sa fi7i;4, notele sunt e6'licate nu 'rin referire la 3acord-dezacord4 ci 'rin
e6'resiile 3Hotr,t nu4 , 3<ai (ult nu4, 3#a si nu4, 3<ai (ult da4, 3Hotr,t da4& "l va
alege astfel nota cores'unztoare rs'unsului 3<ai (ult nu4 daca nu 'rea 0i 'lace ideea ca
ar fi vor+re7&
%ele 'atru 0ntre+ri sunt considerate a tri(ite la as'ecte diferite ale "u-lui& Aceste as'ecte
sunt2
1 imaginea de sine (nu(it si (auto-i"aginea")* rezult,nd din rs'unsurile de evaluare
a celor )* de atri+ute 'rin 'ris(a 0ntre+rii "Cum v vedei dumneavoastr?"
2 aprecierea perceput din partea celorlali (nu(ita si (hetero-i"aginea"! rezult,nd
din rs'unsurile la 0ntre+area2 "Cum credei c v vd ceilali?".&
3 Eu-l ideal, rezult,nd din rs'unsurile la 0ntre+area: Cum ai dori sa fii?.
4. Eu-l anxios: (felul 0n care su+iectul ar dori sa nu fie, sau 3"u-5 dis're7uit4, 3scenariul
cel (ai 'rost al 'ersoanei ce ar 'utea sa fie4!, rezult,nd din rs'unsurile la 0ntre+area2
"Cum vu v place sau nu v-ar plcea sau v-ar nemulumi s fii?"&
5. Eu-l real, (edia dintre &&i(aginea de sine4 si 3a'recierea fcuta de ceilal7i asu'ra
'ro'riei 'ersoane, fiind considerata ca fiind o i(agine (ai realista asu'ra 'ersoanei&
Autorii testului Berkeley nu(esc imagine de sine reala (edia scorurilor dintre
felul 0n care su+iectul se vede 'e ei 0nsusi
=
felul 0n care el considera ca este vzut de ceilal7i
"i arata ca aceasta (edie d o infor(a7ie (ai consistenta dec,t oricare dintre cele doua
esti(ri luate se'arat&
Scorurile 'entru 3i(aginea de sine4 si res'ectiv, 3 hetero-i(agine4, ra'ortate la fiecare
stil 0n 'arte (e6'resiv, inter'ersonal, de (unca, e(o7ional si intelectual! se calculeaz
astfel2
5&- Se adun 'entru stilul e%presiv 'uncta1ul la ite(ii2 1, !, 11, 1!, 21, 2!, 31.
2.- Se adun 'entru stilul interpersonal 'uncta1ul la ite(ii2 2, ", 12, 1", 22, 2", 32.
3.- Se adun 'entru stilul de "unc 'uncta1ul la ite(ii2 3, #, 13, 1#, 23, 2#, 33.
4.- Se adun 'entru stilul e"o!ional 'uncta1ul la ite(ii2 4, $, 14, 24, 2$, 34.
5.- Se adun 'entru stilul intelectual 'uncta1ul la ite(ii2 5, 1%, 15, 25, 3%, 35.
Pentru a calcula 3imaginea de sine reala&& se face (edia arit(etica dintre
3i(aginea de sine4
3hetero-i(agine4
'entru fiecare stil 0n 'arte&
Stilul
e6'resiv
('ortocaliu!
Stilul
inter'erson
ai (verde!
Stilul de
(unca
(gal+en!
Stilul
e(o7ional
(ro.u!
Stilul
intelectual
(al+astru!
Scorul
actualei
i(agini de
sine (A!

Pentru 'imaginea de sine real, notele 0nsu(ate ale unui su+iect 'ot conduce la un
'uncta1 variind 0ntre "-35 Inter'retarea se face confor( ulti(elor ta+ele&
%alcularea scorurilor ideale ('Eu-l ideal&&! se face adun,nd ite(ii din coloana a treia a
foii de rs'uns, gru'a7i 'e stilulri, a.a cu( a( 'recizat anterior&
>n ta+elul de (ai 1os se vor trece 'e 'ri(a linie scorurile ideale, iar 'e a doua, scorurile
i(aginii de sine, din 'ri(ul ta+el& Pe ulti(ul r,nd, se vor calcula diferentele& #aca scorul
ideal este (ai (are, se va trece diferen7a 0n dre'tul lui I, altfel in dre'tul lui A&
Stilul
e6'resiv
('ortocaliu!
Stilul
inter'ersona
i (verde!
Stilul de
(unca
(gal+en!
Stilul
e(o7ional
(ro.u!
Stilul
intelectual
(al+astru!
Scorurile
ideale

Scorul
actualei
i(agini de
sine

)
#iferen7a I
A
I
A
I
A
I
A
I
A
Pentru a co('leta ur(torul ta+el de scoruri se vor ur(a 0ntoc(ai aceia.i 'a.i ca Ia
calcularea scorului ideal, doar ca su(ele se vor face folosind coloana a 'atra din ta+elul
rs'unsurilor& Se vor o+7ine astfel scorurile te(erilor& Pe linia a doua a ta+elului de (ai
1os, se vor co'ia 0ntoc(ai scorurile i(aginii de sine& Pe ulti(ul r,nd, se vor calcula
diferentele #aca scorul te(erilor e (ai (are, se va trece diferen7a 0n dre'tul Iui T, altfel 0n
dre'tul lui A&
Stilul
e6'resiv
('ortocaliu!
Stilul
tnter'ersona
l (verde!
Stilul de
(unca
(gal+en!
Stilul
e(o7ionai
(ro.u!
Stilul
intelectual
(al+astru!
Scorurile
te(erilor

Scorul
actualei
i(agini de
sine

#iferen7a T
A
T
A
T
A
T
A
T
A
?
)*+E,-,E+.,E. /01,232)
4ac scorul
d5 este 6ntre
/tilul
expresi5
/tilul
interpersonal
/tilul
de munc
/tilul
emoional
/tilul
intelectual

/corul
imaginii
de
sine
" - 14
7oarte tcut, re-
8er5at sau reinut
9i pro:a:il timid,
sau modest
7oarte distant 9i
6ntreine greu o
discuie, nu a fost
cum5a prea dur
cu el 6nsu9i;
-e unde5a
iresponsa:il,
poate impulsi5
sau 8pcit.
.nxios 9i chinuit
de gri<i, las
stresul s ia cei
mai :un din el.
0on5enional sau
conser5ator. *u
este interesat de
filosofie sau arte.
15 - 21
-uin reinut, dar
nu timid sau
6nchis.
2neori dificil sau
distant, dar o
persoan cu care
te poi 6nelege.
*egli<ent fa
de munc 9i
responsa:iliti,
nu 6ntotdeauna
serios.
2n pic tensionat
9i u9or suprat,
dar nu dominat
de stres.
=oderat 6n
6nsu9irea unor idei
noi sau ie9ite din
comun.
22 - 2#
4eschi 9i>sau plin
de energie, dar nu
dominant
hiperacti5.
0ald 9i
6nelegtor, atent
9i delicat.
Eficient,
responsa:il 9i
de 6ncredere,
duce cu :ine
tre:urile la
capt.
?n general calm
9i capa:il s
controle8e
e5enimentele
stresante.
4estul de deschis
spre ori8onturi
noi.
2$ - 35
7oarte socia:il 9i
deschis, plin de
energie 9i
entu8iast
7oarte darnic,
6ntotdeauna gata
s-9i 6ntrerup
drumul pentru a
a<uta pe cine5a
-erfecionist,
foarte dedicat
muncii.
+ot timpul
temperat 9i
foarte rar
m@nios. 0alm 6n
faa stresului.
)maginati5, dornic
s 6ncerce lucruri
noi 9i s pri5easc
ideile din mai
multe puncte de
5edere.
As'ira7ia fata de 'ro'ria 'ersoana (fata de 'ro'ria i(agine de sine! e6'ri(a direc7ia de
dezvoltare 'e care 'ersoana si-ar dori sa (earg si, si(ultan, reflecta o atitudine fata de
sine, o evaluare a ceea ce 'ersoana este - din 'ers'ectiva 'ro'rilui siste( a6iologic&
Atitudinea fata de o 'ersoana este, de fa't, atitudinea fata de ima!inea 'e care o ave(
despre acea persoana, si la fel stau lucrurile si 0n 'rivin7a atitudinii fata de 'ro'ria
'ersoana, fata de sine& Atitudinea fata de sine este de o i('ortanta cruciala at,t 'entru
dinantica 'sihologica interna, 'entru rela7ia cu sine, c,t si 'entru rela7iile cu ceilal7i&
Testul Berkeley trateaz aceasta chestiune 'rin co('ararea realei i(agini de sine cu
i(aginea ideal 'roiectat de su+iect& #ac idealul .i realul se su'ra'un, dac su+iectul
este (ul7u(it de felul 0n care consider c este, atunci diferen7a dintre 4scorul ideal4 .i
4scorul real4 este zero sau a'ro'iat de zero& >n caz contrar, variate diferen7e 'ot s a'ar
ca e6'resie a diferitelor ti'uri de insatisfac7ie fa7 de sine&
<ri(ea diferen7elor 'oate s fie 0ntre % .i 2# de 'uncte, 'ozitiv ( c,nd scorul ideal este
(ai (are! sau negativ ( c,nd scorul real este (ai (are!&
*

Ta+elul arat se(nifica7ia 'sihologic a diferen7elor dintre 4scorul ideal4 .i 4scorul real4
(al i(aginii de sine reale!&
4ac scorul
d5 este 6ntre
/tilul
expresi5
/tilul
interpersonal
/tilul
de munc
/tilul
emoional
/tilul
intelectual

/coruri
ideale
ale
imaginii
de
sine
@ - )
@ AB- )
I sau A

/untei satisfcut
de felul 6n care
5 comportai
social.
/untei satisfcut
de
comportamentul
fa de ceilali
/untei mulumit
de modul 6n care
facei fa
responsa:ilitilor
i5ite.
/untei
satisfcut de
modul 6n care
5 dominai
anxietile.
/untei satisfcut
de apropierea d5s.
fa de noile idei.
I2
-?&&&&&-C
?&&&&& C

A-ar place s fii
un pic mai
deschis.
A-ar place s fii
un pic mai cald
cu ceilali.
A-ar plcea s fii
ce5a mai eficient.
A-ar place s
fii mai calm 6n
situaiile
stresante.
A-ar place s fii
mai deschis fa de
noile idei.
A2
?&&&&&C
A-ar place s fii
un pic mai
re8er5at.
/imii c suntei
un pic prea
darnic cu ceilali.
A considerai un
pic prea prins de
munc.
A-ar place s 5
exprimai mai
mult emoiile.
A-ar place s fii
ce5a mai
con5enional.
I2
-D&&&&-5E
D&&&&& 5E
A-ar place s fii
mai socia:il 9i
mai plin de 5ia
A-ar plcea s fii
un pic mai ama:il
sau mai 6nelegtor
A-ar place s fii
un pic mai
responsa:il.
A-ar place s
fii un pic mai
relaxat 9i mai
sigur de sine.
A-ar place s
facei fa mai
:ine
contradiciilor 9i
nesiguranei.
A2
D&&&&&&5E
A-ar place s fii
mai reinut
A-ar place s fii
mai distant 9i s
5 autoprote<ai.
A-ar place s nu
fii at@t de
6mptimii de
munc.
A-ar place s
fii
mai sentimental
A-ar place s 5
6ntoarcei 6ntr-un
timp mai sigur,
mai tradiional.
5C - =D
AB-
I sau A
/-ar putea s a5ei
dorine
nereali8a:ile 6n
5iaa d5s. social.
*u pri5ii 6n mod
o:iecti5 relaiile cu
ceilali, put@nd
manifesta dorine
nerealiste.
/-ar putea s
pri5ii nerealist
modul 6n care
muncii.
/-ar prea c
a5ei preri
nerealiste
despre modul 6n
care 5
controlai
emoiile.
/-ar putea s
ideali8ai lucrurile
simple ale 5ieii
sau s stai prea
mult cu capul 6n
nori.

E
>n (od analog se 'rocedeaz 'entru a analiza 4"u-l an6ios4& Ta+elul arat se(nifica7ia
'sihologic a diferen7elor dintre scorul 4te(erilor4 .i cel 4real4&
4ac scorul
d5 este 6ntre
/tilul
expresi5
/tilul
interpersonal
/tilul
de munc
/tilul
emoional
/tilul
intelectual

/coruri
ale

temeri-
lor
@ - )
@ AB- )
I sau A

*u 5
preocupai s
de5enii mai
acti5 social.
*u dorii
schim:ri 6n
comportamentul
fa de ceilali.
*u dorii
schim:ri 6n felul
6n care muncii.
*u a5ei temeri
6n pri5ina
controlrii
emoiilor.
*u suntei
interesat de modul
6n care 5 6nsu9ii
lucrurile noi.
I2
-?&&&&&-C
?&&&&& C

A este team c
5 exprimai
prea deschis.
A este team c 5ei de5eni
prea :l@nd 9i
ser5ia:il cuceilali
A e team c 5ei
de5eni
perfecionist.
A e team c
nu putei s 5
exprimai
emoiile.
A e team c nu
respectai
6ndea<uns
tradiiile.
A2
?&&&&&C
A este team c
nu 5 exprimai
destul de deschis.
A e team c
5ei de5eni prea
indiferent 9i
egocentrist.
A e team c nu
5ei putea face
fa muncii.
A e team c
5ei de5eni prea
irita:il sau
stresat.
A e team c 5ei
de5eni nerecepti5
la noile idei.
I2
-D&&&&-5E
D&&&&& 5E
A este team s
nu de5enii
centrul ateniei
sau prea
dominant.
A e team c
dai celorlali
prea mult din d5s.
A e team c 5ei
de5eni prea prins
de munc.
A e team c
5ei a5ea o
inim de ghea.
A e team c 5ei
fi cople9it de
complexitatea
unor lucruri.
A2
D&&&&&&5E
A este team c
5ei de5eni mai
puin socia:il
9i lipsit de
enerigie.
A e team c
de5enii egoist 9i
insensi:il.
A e team s nu
de5enii prea
indulgent cu d5s.
A e team c
5ei pierde
controlul
asupra
emoiilor.
A e team c 5ei
de5eni rigid sau
incapa:il s 5
adaptai rapid.
5C - =D
AB-
I sau A
.5ei temeri
puternice c se
5a schim:a
modul d5s. de
exprimare sau
c 5ei pierde
din fora d5s.
/-ar putea s
a5ei temeri inutile
6n pri5ina
meninerii unui
ni5el optim de
intimitate.
/-ar putea s
a5ei temeri
inutile 6n pri5ina
implicrii 6n
munc.
/untei prea
interesat de
controlul
emoiilor.
/untei prea
interesat de felul
6n care receptai
ideile noi.
C