Constantin Brncoveanu, domnul celor "25 de ani fr rzboaie"

Pe 15 august se mplinesc 2 de ani de la e!ecu"ia lui ConstantinBrncoveanu #i a fiilor

si$ "%espot luminat", dar nu tiran, "prin" al aurului", dar modest, cinstit si incoruptibil,
Brncoveanu a asimilat deopotriv virtu"ile unui adevrat sfnt, a leunui mare caracter si ale
unui veritabil politician$
&ogofat ntre anii 1'(2)1'((, Constantin Brncoveanu se tragea din stirpea Basarabilor,
fiind stranepot al lui *atei Basarab, dar si nepot al stolnicului Constantin Cantacuzino$ %espre
acest boier, Brncoveanu spunea+ "C eu tat n)am pomenit, de vreme ce am rmas mic de tat,
fr ct pe dumnealui tata Costandin l)am cunoscut printe n locul ttne)mieu", dar va avea o
crunta dezamagire$ Brncoveanu nu a vrut sa fie domnitor al ,arii -omnesti$

A fost urcat pe tron din vrerea boierilor

Boierii pamnteni, nemaidorind sa i conduca un cantacuzin,
aproape ca l)au fortat sa preia domnia$ .isera cu
totii+ "&ogofete, noi cu totii po/tim sa ne fii domn"$ 0l
zise "%ar ce as vrea eu cu domniia, de vreme ce ca un domn
sunt la casamea1 nu)mi trebuie sa fiu"$ 2ar ei zisera+ "3e rugam,
nu lasa tara sa ntre alti oameni sau rai, sau nebuni sa o strice,
ci fii4"$ 5i)l luara de mini si)l mpingeau de spate$
6 fost uns domnitor la mitropolia Bucurestilor, n prezenta
patriar/ului bizantin %ionisie si a mitropolitului vala/ 6ntim$
7n biserica, Brncoveanu a spus+ "%omniia aceasta eu nu o
po/tesc ca sa)mi nmultesc gri8ile si nevoile, ci dumneavoastra
m)ati po/tit si fara voia mea m)ati pus domn n vremuri ca
acestea turburate, ncungiurati de osti de vra8masi1 ci dar acum
iar ntreb+ este)va cu voia tuturor9"$ :i toti raspunsera+ ",oti
voim, toti po/tim"$ .ise iar+ "%eaca po/titi toti, mi)e voia si
mie sa)mi dati un 8uramnt naintea &ui ;ristos precum veti fi cu dreptate si de ar veni vreo
prime8die domnii mele, despre vreo parte, sa stati cu mine toti"$

%upa depunerea 8uramntului de catre boieri, au iesit cu totii din biserica, voievodul fiind
ntmpinat de salvele de tun, "nsa doua tunuri s)au slobozit, iar unul nu s)au putut slobozi1 de
care zicea multi ca va fi acesta un semn rau, nsa pa urma s)au vazut ca sunt babesti cuvinte"$

7n tot acest timp, cadavrul domnitorului 5erban Cantacuzino, zacea pe catafalcul bisericii
Cotroceni, parasit de toti, inclusiv de membrii familiei sale$ %e aceea, Brncoveanu nsusi i)a
organizat o nmormntare crestineasca$ "5arban)voda mortul zacea ca un om den cei prosti,
numai cu muierea lui si cu fetele lui plngnd$$$ ca avusese nade8de sa puie pe fiiu)sau domn,
dar n)au vrut %umnezeu si tiraniile tatni)sau, ce facuse boierilor si saracilor tarii si nca de la o
vreme nici muierea lui, nici fetele lui nu sadea lnga dnsul, ca)si strngea avutiia si o
ascundea, ca)i era frica sa nu)i ia avutiia Constandin)voda1 $$$zacea pa o masa strvul, parasit de
toti pna a doaa zi dimineata$ %eaci l)au radicat cu cinste domnul si l)au dus la Cotraceni, la
mnastirea lui, de l)au ngropat si s)au dus"$

<oda 5erban, un bun diplomat si om de spirit, la rndul lui, sperase pna n ultima clipa
ca i va urma la tron fiul sau, 2ordac/e, dar boierii pamnteni erau satui de prigoana
Cantacuzinilor$
6stfel, putem spune ca Brncoveanu a fost primul sef de stat romn ales liber si n unanimitate
de voturi$ "%in ele!iea tarii s)au pus Constandin)voda domn"$ 6legerea a primit girul
cancelariilor marilor puteri, care nu aveau sa regrete acest fapt, deoarece aveau sa cunoasca n
noul voievod un diplomat e!emplar, pentru care pacea era prioritara$

Cantacuzinii uneltesc 25 de ani mpotriva Domnitorului

%in momentul acestei alegeri, Cantacuzinii au uneltit timp de 25 de ani mpotriva lui
Brncoveanu si nu s)au oprit pna cnd nu si)au atins mrsavul scop, croindu)si n acelasi timp
propriul drum spre esafod$ 0i i)au avut complici pe boierii Balaceni, care "totdeauna si ntindea
mintea dupa niste pareri nebunesti$$$ 7n zilele lui 6ntonie)voda, au ucis niste negutatori
moscovlii, mpreuna cu care erau si calugari mersi pentru mila la *osc"$


6lti complici au fost boierii 5tirbesti$ %esi ctiva dintre respectivii boieri fusesera
condamnati de divan la moarte sau la nc/isoare pentru diferite infractiuni, Brncoveanu i)a
iertat si i)a gratiat mereu, nestiind pe cine$ 3u iubea razbunarea$ 0ra un om blnd si iertator, asa
cum trebuie sa fie crestinul$ 2ubitor de cultura si de credinta ortodo!a, Brncoveanu a spri8init
aceste domenii, neconditionat$ Biserica "5fntu 3icolae", manastirea 5tavropoleos din
Bucuresti, manastirea ;urezu, manastirea 5mbata de 5us construita n 6rdeal, biserica "5fintii
7mparati Constantin si 0lena", din Constantinopol, 5pitalul Brncovenesc, ansamblul
ar/itectural de la *ogosoaia, nfiintarea unui numar mare de tipografii la Bucuresti, 5nagov,
-mnic, Buzau, nfiintarea 5colii %omnesti de la 5f$ 5ava ) iata numai cteva din contributiile
lui Brncoveanu la cultura si civilizatie$ 5a nu uitam de lacasele de cult pe care le)a ctitorit la
5fntul *unte 6t/os, n ar/ipelagul grecesc si n Bulgaria de azi$

Stilul brncovenesc si tiparirea de carte

&a acestea se adauga renovarea attor biserici si mnastiri din vremea naintasilor$ 5tilul
brncovenesc s)a impus cu succes n ar/itectura ultimelor secole$ 0ste caracterizat de elemente
ale ar/itecturii taranesti din *untenia, e!primate la o scara mai mare, mbinate discret cu
elemente bizantine, vizibile n coloanele teraselor si balcoanelor, coloane care de multe ori nu
au celebrele ornamente la terminatii, care sa determine un caracter doric, ionic sau corintic$
5tilul brncovenesc mai e caracterizat de pecetea unor basoreliefuri originale, ca celebrul
"vultur cruciat", precum si de culoarea alba imaculat a peretilor e!teriori$ *ai sunt si e!ceptii,
ca n cazul comple!ului de la *ogosoaia, unde domina culoarea caramizie a materialului de
constructie$

7n <ala/ia s)au tiparit cele mai multe carti, att originale, ct si
de traducere$ &a curtea domneasca, cultura era coordonata de
eruditi precum mitropolitul 6ntim 2vireanul, un alt mucenic al
ortodo!iei, cel mai mare autor de oratorie sacra, sau
italianul 6ntonio del C/iaro, autorul unei carti de impresii
despre <ala/ia$ ,oate acestea au contribuit si la o buna imagine
a <ala/iei pe plan e!tern$ %omnitorul muntean era un politician
abil, un foarte bun diplomat, reusind prin faptele si calitatile
sale, dar nu n ultimul rnd prin caracterul sau, sa pastreze
relatii de prietenie cu marile cancelarii europene, cu papalitatea,
dar si cu Poarta, evitnd conflictele diplomatice sau armate$
"=ericiti facatorii de pace$$$"$

ncearc o uniune cu Moldova

%oresc n primul rnd sa subliniez vederile sale unioniste cu caracter pacifist$ Prin
tratative diplomatice cu Poarta a cautat sa impuna domn n *oldova pe ginerele sau,
Constantin, ntrerupnd evolutia dinastiei Cantemir, dar pentru putin timp$ %aca politica lui
Brncoveanu ar fi prins radacina si n *oldova, primul pas spre unitatea nationala ar fi reusit,
mai mult, ar fi fost evitat regimul fanariot$ %upa cum s)a vazut, falimentul politic al dinastiei
Cantemir n *oldova >1?11@ si uneltirile viclene ale Cantacuzinilor vala/i, descoperite de
Poarta n 1?1', au aruncat cele doua tari romne n bratele regimului fanariot, pentru un secol
de coruptie, 8af si umilinta$

2ata ce pericol putea fi evitat daca idealul unionist al lui Brncoveanu, deloc vitregit de
avizul marilor puteri, ar fi reusit$ Cu att mai mult ne putem da seama de prime8dia n care au
vrt tara unii domnitori lacomi, iresponsabili sau neaveniti A$$$B$$
Cn mare cstig era pacea pentru ,ara -omneasca, avnd n frunte un domnitor iubitor
de %umnezeu, la care simplii cetateni erau bineveniti n audienta$ -espectul pe care l impunea
n fata marilor cancelarii europene a influentat atitudinea acestora fata de ,ara -omneasca$ 7n
spiritul sau gndeau si cei mai multi dintre membrii divanului, care la 8udecata sanctionau foarte
aspru pe boierii prinsi ca fura pe oamenii simpli si pe cei saraci$ 5frsitul domniei si al vietii
marelui voievod au marcat trecerea sa n rndul mucenicilor &ui 2isus C/ristos$

Trdarea se mplineste n Sptmna atimilor

Cantacuzinii si complicii lor mituisera ctiva mari dregatori turci, pentru a)l minti pe
sultan ca Brncoveanu unelteste mpotriva sa$ %ezinformarea a prins roade, iar voievodul a fost
detronat prin firman de la Poarta, n Doia *are$ 6poi, alaturi de familia sa, a fost dus la 5tanbul
si nc/is n nc/isoarea celor sapte turnuri$ 6ici au fost torturati$ 7n ziua praznuirii 6dormirii
5fintei *aria, pe 2' august >15 august, pe stil nou@, sase membri ai familiei Brncoveanu au
fost e!ecutati n public la 5tanbul$ 0ste vorba de voievod, de patru fii ai sai, Constantin, 5tefan,
-adu, *atei si de 2anac/e <acarescu, ginerele domnitorului$ 6nterior e!ecutiei li s)a propus ca
n sc/imbul vietii, sa treaca la religia musulmana, dar romnii &)au ales pe C/ristos$


"Cu acest fel de multamita s)au aratat 5aitane#tii >cum erau porecliti de popor
Cantacuzinii ) n$n$@ catra Constandin)voda pentru binele si cinstea care le facuse$ =ostu)i)au
stins casa, si pe dnsul, si pe feciorii lui$$$ 6ici n tara, 5tefan)voda >Cantacuzino, noul domnitor
) n$n$@ cerea averea lui Constandin)vod sa o gaseasca cu mare po/ta si o au gasit1 ci una au dat)
o imbri/orului >reprezentantul Portii la Bucuresti ) n$n$@ n seama mparatiei, alta au mncat)o el
cu imbri/orul si i)au stins casa din fata pamntului, nu ca unii rude si facator de bine, ci ca unui
vra8mas foarte mare ce ar fi fost$$$"$ 5aitane#tii"tuturor domnilor celor mai denainte s)au aratat
cu ficlesug si cu raotate, si domnului Constantin)voda nca au nceput sa)l ficleneasca, de la
carele mult bine au avut$$$"$
3oul domnitor 5tefan Cantacuzino "era om nestatornic n cuvinte si n fapte, si n 8afuri fara
cale si fara dreptate, att ct n)au ramas episcop egumen, calugar, negutatoriu, boieriu mari si
mici, care sa nu fie 8afuiti si pradati$$$"$

Trdtorii nu se bucur prea mult

Cantacuzinii nu au savurat prea mult timp roadele
tradarii$ "7ntia minune au fost ca, trimitnd 5tefan)voda pe
doamna)sa si pe coconii lui la *nastirea %e)un)&emn,
unde este o icoana a *aicai Preacestii, facatoare de minuni,
pentru nc/inaciune si pentru c/ip de evlavie, ntmplndu)
sa n ziua de 5nta *ariia mare, adeca adormirea
Preacistii$$$ n care zi si la ,arigrad au taiat pe Constandin)
voda si coconii lui >o minune4@, ntr)aceeasi au lovit pe
aceasta doamna a lui 5tefan)voda nevoie, lovitura, ndracire
ct s)au spariiat toti cti era acolo cu dnsa si sa mira ce sa)
i faca$ 5i multa vreme cu acea ndracire au fost"$
%emonizarea primei doamne a tarii, a carei e!orcizare nu stim daca s)a realizat, l)a attat si mai
rau pe tiranul 5tefan Cantacuzino, care, sub prete!tul ca sotia sa ar fi fost fermecata de
calugarite, a ordonat persecutarea acestora si c/iar spnzurarea unora dintre ele$ >n$r$ n
imagine, :tefan Cantacuzino #i Puna %oamna, zugrvi"i la mnstirea Biserica dintr)un lemn,
8ud$ <lcea@$
"6ceasta pocainta facea ei pentru pacatele lor$ 5i nu s)au ndastulat 5tefan)voda numai pe
moartea lui Constandin)voda si a feciorilor lui"$ %upa nici doi ani de domnie, cei care i)au
grabit moartea sfntului mucenic Constantin, aveau sa fie e!ecutati n acelasi loc$ &a ')? iunie
1?1', 5tefan Cantacuzino si tatal sau, stolnicul Constantin, au fost decapitati la Constantinopol$
%upa mai bine de un veac, manastirea Cotroceni, ctitoria lui 5erban Cantacuzino a fost
devastata si 8efuita, iar mormintele ctitorului si ale familiei sale au fost profanate cu salbaticie
de pandurii lui ,udor <ladimirescu$