1

Management operational suport de curs

Curs 1: Administrativ

Curs 2: Introducere

Producia const n crearea de bunuri i servicii.
MO este ansamblul de activiti care creeaz valoare sub form de bunuri i servicii prin
transformarea intrrilor n ieiri.
Principalele funciuni ale organizaiei
Marketing creeaz cererea
Producia creeaz produsul/serviciul
Financiar/Contabil urmrete bunul mers al organizaiei,
colecteaz resursele financiare, pltete facturile etc.
Resurse Umane asigur i administreaz fora de munc a
organizaiei
Practica economic arat c ndeplinirea obiectivelor prezentate, presupune
folosirea raional a resurselor de producie i anume:
folosirea eficient a capacitilor de producie;
utilizarea maxim a bazei de materii prime;
folosirea superioar a forei de munc.
Locul managementului operaional n contextul managementului:







2

Obiectivele managementului operational
obiectivul fundamental, obiectivul principal, obiective derivate i obiectivul
corolar
Obiectivul fundamental - ndeplinirea programelor produciei fizice din punct
de vedere al termenelor de livrare, cantitilor i structurilor sortimentale contractate.
funcia-obiectiv a procesului de management operaional al
produciei este:
Realizarea obiectivului fundamental presupune ndeplinirea celui principal i anume
asigurarea ritmicitii fabricaiei. Managementul proceselor trebuie s asigure o egalitate ntre
cheltuielile de timp, de munc i disponibil, la nivelul tuturor verigilor structurale, pe
intervale reduse de timp

Funcia-obiectiv
Min F=
i i
p
k
k
ij
m
j
n
i
P X Q

1 1 1

n care:
- reprezint cantitatea de produse i, prevzute cu prioritatea j, n perioada k;
X
i
- preul produsului i;
P
i
- penalizarea pe unitatea de valoare, pentru nerespectarea clauzelor
contractuale;
p - numrul perioadelor;
m - numrul prioritilor;
n - numrul produselor.

Principiile sistemului de management operational
a) principiul transparenei;
b) principiul balanelor;
c) principiul variantelor;
d) principiul perspectivei;
e) principiul determinrii incomplete;
f) principiul eficienei.

Principalele probleme ale MO
strategii operaionale;
prognozare;
planificare agregat;
programare;
planificarea capacitii;
controlul stocului;
asigurare material;
amplasarea centrelor de producie;
organizare spaial;
proiectare;
mentenan;
controlul calitii;
msurarea muncii.




k
ij
Q
3

Paradigma procesrii i managementul operational
Toate aciunile desfurate n unitile economice, n special industriale sunt
subordonate cerinelor formulate de clieni -paradigma fabricaiei. Astfel, elementul
esenial n managementul operaional este sistemul resurselor directe, acestea pot fi
gndite ca cei cinci p, i anume:
fora de munc direct sau indirect (people);
factori, servicii ramificate care asigur producia n afar, la
locurile cerute (plants);
materiale care parcurg sistemul productiv de la un capt la altul
(parts);
echipamente i paii urmai n sistemul de producie (processes);
proceduri i informri utilizate de management pentru
funcionarea sistemului (planning and control).


Curs 3

Planificarea in management operational:
planificare strategica oe familiile de produs: 3-5 ani;
planificare agregata pe grupa de produse;
planificarea programului master pe produse;
MRP= planificarea necesarului de materiale pe subgrupe;
MRP pentru planul master.
Planificarea agregata= planificarea globala a resurselor necesare pentru obtinerea programului
de productrie (grupe de productie).
Strategii (planificare agregata)
a) Strategii de urmarire a cererii
a.1.) strategii de urmarire a cererii bazate pe supramunca/ inactivitate;
a.2.) strategii de urmarire a cererii bazate pe angajari/ demiteri;
b) strategii in care productia= cererea medie;
c) alte strategii posibile.

Extracosturile planificarii agregate:
C1= extracosturi de intretinere a stocurilor de produse finite= c1t(Q(ts)-Q(td)+S(t-1))
c1t= extracost unitar de intretinere a stocurilor de produse finite;
Q(ts)=productia in perioada t;
Q(td)=cererea in perioada t;
S(t-1)=stocul din perioada (t-1).

C2= extracost de supramunca = c2(Q(ts)-Q(tr)); Q(ts)>Q(tr)
Q(tr)= productia normala
c2t= extracost pe unitate de supramunca

4

C3= extracost de inactivitate =
))

c3t= extracost unitar de inactivitate
q= norma de productie pe muncitor
C4= extracostul cu deficitul de produse
o Stoc: =c4t (Q(td)-Q(ts)+S(t-1))
o Deficit: = c4t ( Q(td)-Q(ts)-D(t-1)
o %=c4t (Q(td)-Q(ts))
c4t= extracost unitar cu deficitul de produse;
D(t-1)= deficitul de produse in perioada anterioara

C5= extracostul de angajare/demitere = + sau c5t * (
))

)
c5t= extracost unitar de angajare/demitere.


Curs 4

Programarea calendaristica= defalcarea planului de productie pe pozitii constructive si de
dimensiuni permite realizarea procesului de programre calendaristica.
Atunci cand realizam programarea calendaristica tinem cont de:
1. Capacitate (i=1,n)(j=1,m) xij*tij(k) <= Fdisp ore masina
xij= cantitatea de produse i folosite cu prioritatea j;
tij= timpul de realizare a produsului i cu prioritatea j
k= perioada
Fdisp= fond disponibil.

2. Resursa umana: (i=1,n)(j=1,m) xij* tij(k) <= Fdisp ore om

3. Materia prima: (i=1,n)(j=1,m) xij*Cmz <= Fdisp materii prime
Cmz= consum mediu zilnic
Defalcarea pe pozitii constructive si de dimensiuni duce la obtinerea unui plan de productie
MASTER (PM).
Planul master contine informatii: denumire produs, cantitate, destinatie, proritate. Se obtin
informatiile pentru realizarea planului de productie (specialitate pe produs si tehnologica).
SP=planul sectiei= PM
ST= planul productiei=> Pb= (K*Pf+S+L) * ( 1 *

)
Armonizarea comenzilor cu resursele (umane, materiale, de capacitate) se realizeaza:
1. Algoritmi euristici;
2. Reguli de proritate= determinarea ordinii de lucru in fabricatie, dar nu si a
momentului;
3. Marimi numerice de proritate= numar (data calendaristica) in functie de care
putem determina ordinea de lansare in fabricatie.

5


Curs 5

Criterii de repartizare a sarcinilor pe executanti directi
1. Criteriul tehnologic= sarcinile se repartizeaza astfel incat timpul de realizare al
productiei sa fie cat mai mic;
2. Criteriul economic= repartizarea sarcinilor trebuie sa duca la timpi de
realizarea cat mai mici, grad de incarcare cat mai mic, viteza de rotatie cat mai mare,
perioada de imobilizare mica;
3. Criteriul organizatoric= corelarea categoriei lucrarii cu cea a muncitorului
Planificarea in functie de marimea seriei de fabricatie
Seria mare si masa

1. Graficul bazat pe circulatia produselor in functie de operati, masura si tact
permite determinarea exacta a momentului de incepere si finalizare a fiecarei operatii,
a gradului de incarcare, determinarea ciclului de fabricatie si identificarea exacta a
fiecarui reper-operatie-utilaj.
2. Graficul de urmarire a productiei zilnice= dreptunghi pe OX si timpul pe OY.
Se poate determina avansurile si intarzierile in procesul de fabricatie.
Curs 6

Programarea produselor de serie mica si unicat

Pentru acestea se utilizeaza un grafic preferential ABC

A= 15% din sarcini reprezinta 75% din valoare
B=35% din sarcini represinta 20%
C= 50% din sarcini reprezinta 5% din valoare


Planificarea reperelor in zona A se realizeaza prin utilizarea numerelor de propritate.
Pentru reperele din zona B se utilizeaza reguli de prioritate.

Sarcinile din zona C utilizeaza metoda: Spe= Ssig+ Cmz ( stoc de siguranta + consum
mediu zilnic)

Functia organizatorica= functia managementului operational

Determinarea tipologiei productiei este influentata de anumit factori precum volumul,
complexitatea constructiva si tehnologia, nivelul si formula de specializare, nivelul de
pregatire al resursei umane, nivelul de dezvoltare a tehnologiei.
Metode de determinare:
1. Determinarea timpului de productie la nivelul unei sectiuni de productie.
Criteriul principal folosit la aceasta metoda se refera la nomenclatorul numar de durata
operatie care se executa la un loc de munca
N=1=productie de masa;
N=2;6=productie serie mare;
6

N=6;10= productie serie mijlocie;
N=10;20= productie de serie mica;
N>20= productie individuala.

2. Determinarea tipului de productie la nivel de reper de organizatie. Aceasta
metoda ia in considerare gradul de omogenitate i continuitate in timp a lucrarilor care
se executa la locul de munca.
Gradul de omogenitate si continuitate se masoara prin intermediul unui indicator TP
(tipologie productiei) pentru fiecare reper g si operatie k.

TPkg=

, Rg=ritmul de fabricatie minim/bucata; tuk= timpul unitat al operatiei k.

TPkg>1=> operatie se incadreaza in productia de serie

TPkg<=1 => operatia corepunde productiei de masa

1< TPkg <= 10 => operatia corespunde productiei de serie mare


10 < TPkg <= 20 => operatie corespunde productiei de serie mijlocie

20 < TPkg => operatia corespunde productiei de serie mica

Data toti indicatorii se incadreza in una dintre categorii, atunci aceasta va fi tipul de
productie dominant. Daca nu toate operatiile se incadreaza intr-o singura categorie, atunci
se vor calcula nomenclatorul matricelor:

A%=

B%=

C%=

D%=

n= numar de operatii
M, SM, SMj, Sm= numarul de operatii care sa incadreaza in productia de serie mare, mijlocie,
mica si unicat.

Daca unul din ABDC este ma mare de 50%, atunci acela va fi liderul predominant in
productie.

Daca niciunul dintre ABDC nu este mai mare de 50%, atunci:

A+B >50 => B
B+C >50 => C
C+D >50 => D

Tipul de productie va fi determinar de numarul inferior al sumei care este mai mare ca 50%.

7


Curs 7

CONTROLUL funcie a managementului operaional al produciei
A controla = a stabili standardele pentru a msura progresul n realizarea
obiectivelor de proiectare a sistemelor informaionale de reacie (informare,
avertizare), de determinare a abaterilor i de msurare a semnificaiei acestora, n
vederea lurii msurilor de folosire eficient a resurselor organizaiei.
O aciune bine pregtit necesit un minimum de corecii!
Procesul de control const n trei etape principale:
Stabilirea standardelor;
Msurarea performanei;
Introducerea msurilor de corecie.
Standardele = caracteristici ale unui proces (produs), definite anterior
desfurrii acestuia.
se refer la produsul rezultat sub aspect cantitativ i calitativ, ntr-un
interval de timp;
pot fi reguli care descriu modul de desfurare a unei operaii, timpul i
resursele necesare;
de management i tehnice;
element de referin cu care este comparat rezultatul.
Msurarea performanei = compararea realizrilor cu standardele cu ajutorul
unor metode, instrumente sau mijloace adecvate.
corelarea a ce este i ceea ce trebuie s fie;
dac ceea ce rezult din comparaie nu se ncadreaz n limitele
acceptate, se impun msuri de corecie.
Introducerea msurilor corective se desfoar n raport de nivelul
standardului, precizia msurrii, interpretarea dat cauzelor abaterilor. Corectivele pot
fi gndite n avans sau n mod operativ, prin analiza cauzelor care le-au generat.

Tipologia controlului
n raport de etapa procesului de producie, controlul poate fi: - de recepie;
- control interfazic sau interoperaional;
- control final.
n raport de momentul desfurrii controlului, acesta poate fi:
- preventiv;
- direct (on line);
- postoperativ sau final.
Controlul operaional:
- operaii repetitive
- proiecte (timp/resurse; diagrame Gantt, PERT)

Controlul cantitativ al produciei
A controla cantitativ producia nseamn a controla fluxul de fabricaie, ceea ce
presupune programe detaliate, pn la nivelul operaiilor.
Circuitul informaional al datelor cu privire la planificarea produciei cuprinde:
fluxul informaional descendent;
fluxul informaional ascendent.
Obiectul activitii de control cantitativ:
sarcina de producie;
8

locul de munc.
Informaii cu privire la stadiul ndeplinirii programului de producie, al
respectrii termenelor de execuie, precum i la gradul utilizrii capacitii de
producie.
Activitatea de urmrire i control cantitativ al produciei:
urmrirea pe orizontal - produs;
urmrirea pe vertical unitatea structural de producie, o multitudine
de produse.
Alegerea uneia sau alteia din cele dou forme se face pe baza condiiilor de
fabricaie (tipul de producie, procesul tehnologic, nomenclatura de fabricaie etc.).
urmrirea i controlul cantitativ al produciei pe baz de program-grafic
(Gantt, de tip reea);
urmrirea i controlul cantitativ al produciei pe baz de documente;
urmrirea i controlul cantitativ al produciei pe baz de stocuri.
Cercul calitii (Deming)














Triada calitii (Juran)



Curs 8

Coordonarea= o planificare in dinamica a resurselor in timp si spatiu

Parametrii managementului operational:
1. Lotul de fabricatie= cantitatea de produse lansate simultan in fabricatie care
se realizeaza pe aceleasi masini-unelte si necesita acelasi timp de pragatire incheiere.
Factori care influenteaza lotul de fabricatie:
Externi intreprinderii: volumul productiei, cooperarea de alte
intreprinderi, nivelul de aprovizionare tehnica;
Interni intreprinderii: tehnologia (lot mare), structura organizatorica,
structura financiara (lot mic)


1
2
3
4 CALITATEA
A PLANIFICA
A FACE
A

A
C

I
O
N
A
A CONTROLA

9

Factori care cer un lot mare: cresterea productivitatii anuale, cresterea calitatii, scaderea
costului de fabricatie
Factori care cer un lot mic: imobilizarea mijloacelor circulante
Factori care ce o anume cantitate: masura mijloacelor de depozitare, numarul de produse care
se realizeaza intre doua reglari succesive a resurselor.
Metode de determinare:
1. Criteriul economic ia in calcul volumul productiei si cheltuielile cu timpul de
pregatire- incheierei
Lo=

Lo=

b= cheltuielile cu timpul de pregatire incheiere
N= volumul productiei
c= cheltuielile cu lotul la intrarea acestuia in fabricatie
cp= cheltuieli de fabricatie
G=numar de loturi lansate simultan in fabricatie
= coeficient care tine cont de perioada de imobilizare a mijloacelor circulante
2. Metoda tehnico-economica se utilizeaza pentru produsele a caror tehnologie
necesita timp de pregatire-incheiere foarte mari
Lo=
)

T(p-i), tu= maximeaza raportul T(p-i)
q= coeficient al procesului de fabricatie
3. Criteriul financiar= o anumita valoare a imobilizarilor exploatate pentru firma

4. Criteriul contabil= maximizarea lotului este data de volumul de produse
realizate intr-o perioada contabile


5. Criteriul tehnologic= numarul de produse realizate intre doua reglari ale sectiei
tehnologice

6. Criteriul organizatoric= multiplu de 1/1, , , 1/6, 1/8 de reglare a productiei

2. Perioada de repetare in fabricatie= intervalul de timp intre doua lansari succesive a
lotului de fabricatie
R=

nL=

T= perioada de timp
nL=numar de loturi
N= volumul productiei

Fata de durata ciclului de fabricatie (Dcf), R poate fi mai mic, egal sau mai mare.
10

Curs 9

ANTRENAREA funcie a managementului operaional al produciei
Transmiterea ctre executani a sarcinilor de producie ce urmeaz a fi
ndeplinite pentru atingerea obiectivelor propuse.
Se realizeaz prin intermediul LANSRII N FABRICAIE = ansamblul
activitilor prin care sunt elaborate i transmise documentele n vederea declanrii
produciei la nivelul centrelor efectorii.
Are urmtoarele obiective:
stabilirea cheltuielilor normate cu materia prim i manopera pe unitatea de
produs i total produse cuprinse n programele de fabricaie;
asigurarea ealonat, n funcie de cerinele subactivitii de programare, a
tuturor informaiilor necesare locurilor de munc pentru execuia produselor;
raionalizarea documentaiei economice care circul la executanii direci;
reducerea deplasrilor executanilor direci pentru procurarea i restituirea
documentaiei;
utilizarea unor sisteme moderne de lansare a produselor n fabricaie care s
asigure reducerea costului de producie i creterea operativitii n asigurarea
informaiilor necesare execuiei i dimensionrii cheltuielilor de producie.

Documente utilizate
Se elaboreaz pe baza informaiilor din subactivitatea de programare i din
activitatea de pregtire tehnic a produciei.
Bonurile de consum (bonuri de materiale), bonurile (dispoziiile) de lucru,
notele de predare a pieselor (reperelor), fiele de nsoire, borderoul documentelor de
lansare.
Coninutul, formatul i frecvena acestor documente depind de condiiile de
fabricaie, precum i de metodele de programare i mijloacele tehnice de prelucrare a
datelor utilizate.

Etape ale lansrii produselor n fabricaie
Determinarea necesarului de articole (piese, repere etc.)
Elaborarea bonului de materiale i a borderoului de materiale
Elaborarea dispoziiei (bonului, fiei) de lucru i a borderoului de manoper
Controlul, evidena, difuzarea i arhivarea documentelor economice de lansare
a produselor n fabricaie

Forme i metode de lansare a produselor n fabricaie
lansarea pe baz de grafice; prevd numai lansarea elementelor principale
(reperele conductoare), celelalte elemente se lanseaz n paralel;
lansarea pe baz de devansri const n stabilirea termenului final cnd
elementele (reperele) trebuie executate; din acest termen final, se scade durata de
devansare, adic momentul cel mai tardiv cnd va trebui lansat elementul respectiv n
fabricaie;
lansarea pe baz de stoc presupune cunoaterea ritmului n care se vor
consuma diferitele elemente necesare realizrii produsului finit, crendu-se un stoc
intermediar din care se va alimenta fabricaia;
lansarea grupat este aplicabil n cazul tehnologiei de grup. Elementele
aparinnd aceleiai grupe se lanseaz n bloc, asigurndu-se astfel condiiile necesare
11

fabricaiei de serie; pentru fiecare element component al grupei va trebui verificat dac
se respect devansrile calendaristice.

Algoritmi de ordonanare a lansrii n fabricaie
Tij =
, n care: i = j





tij timpul de reglare a utilajului, necesar trecerii de la fabricarea reperului (i)
la fabricarea reperului (j).
Pentru i = j, soluionarea problemei se poate face prin aplicarea unei reguli
elaborate de W.J. Gavet i intitulate NB (Next Best), ceea ce nseamn urmtorul cel
mai bun, n trei variante.
NB cu origine fix, potrivit creia, dat fiind primul reper care se execut, se va
alege urmtorul reper acela care corespunde celui mai mic timp de reglare a utilajului,
dup executarea reperului anterior.
Deci, dac (i) este reperul care se execut primul, reperul care urmeaz a fi
executat este acela care satisface relaia: r
j
= t
ij
.
Se continu astfel procedeul pn la stabilirea succesiunii de lansare a
penultimului reper, ultimul rezultnd n mod evident.
NB cu origine variabil, conform creia se va considera c primul reper se
prelucreaz oricare dintre cele ce urmeaz a fi fabricate pe utilajul respectiv, iar pentru
celelalte urmndu-se procedura de mai sus. Se vor obine astfel (n) variante pentru
care se vor stabili sumele timpilor de reglare, suma minim indicnd varianta optim
de succesiune a fabricaiei.
c) NB cu reducerea coloanelor presupune stabilirea n cadrul matricei a
timpului minim de pe fiecare coloan i scderea acestuia din toate elementele
coloanei respective. Se va obine, astfel, cel puin cte un zero pe fiecare coloan, care
va indica produsul (reperul) ce urmeaz a fi executat, dup reperul deja lansat pe linia
care conine zeroul respectiv.
Dac ntr-o organizaie exist dou locuri de munc, considerate locuri nguste,
care condiioneaz utilizarea capacitii celorlalte verigi de producie, se va urmri
optimizarea succesiunii executrii programului operativ de producie pe aceste utilaje,
cu scopul reducerii timpului de executare i a utilizrii eficiente a capacitii de
producie Algoritmul lui Johnson
Dac pe trei utilaje urmeaz a fi executate mai multe repere, care au aceeai
succesiune a executrii operaiilor, se pune problema ordonrii lansrilor, n funcie de
minimizarea timpului total de prelucrare - metoda Branch sau Bound (ramific i
mrginete)
Metoda amonte pornete de la termenele de predare a reperelor, dar n sens
invers desfurrii procesului tehnologic, se vor stabili termenele cele mai trzii de
lansare, avnd n vedere disponibilitile utilajelor.

nn n n n
in i i i
n j
n j
t t t t
t t t t
t t t t
t t t t

3 2 1
3 2 1
2 2 23 21
1 1 13 12
12

Curs 10: Structura bilet examen: 6 numere, 10 subiecte din care:
5 teorie (2 mai mari, 3 mai mici)
5 probleme (programare agregata, proritate, MRP, ordonanta, proiect)









Planific
are,
Control
,
MBUN
TI
RE