Subiecul 2 - Economiile: definitie, economii private si publice, ecuatia

economiilor

Economiile reprezint partea rmas din venit dup acoperirea nevoilor de consum. Se clasific
n economii publice (deschise) i economii private (nchise). La rndul lor economiile deschise
pot fi mici i mari. O economie deschis mic reprezint o economie naional a crei for
economic nu este de natur s influeneze rata dobnzii internaional.

r = rata real intern a dobnzii
r* = rata real a dobnzii n restul lumii

Economia mic preia rata dobnzii internaionale. Perfecta mobilitate a capitalului are loc atunci
cnd agenii economici au acces liber la pieele financiare internaionale.

NX = EX IM Export net
Cererea programat D devine D = C + G + I + NX
La echilibru avem relaia Y = D = C + G + I + NX

Y C G I = NX (Y C G =S , unde S=economiile totale)
S = economii private + economii publice = (YD-C)+(T-G-TR)=Y-T+TR-C+T-G-TR=Y-C-G

Notaii
D=cerere programat sau planificat i reprezint suma pe care o anticipeaz agenii economici
c o vor consuma n perioada dat
D=C+I - pentru o economie nchis fr sector guvernamental i fr sector extern
D=C+I+G pentru o economie nchis cu sector guvernamental i fr sector extern
D=C+I+G+NY pentru o economie deschis cu sector guvernamental
Y=oferta agregat

Echilibrul macroeconomic este dat de relaia S-I=NX
S-I = oferta disponibil de capital n economia naional
NX = fluxul net de bunuri i servicii
NX = S I(r*)
I(r*) = I0 + t * r*

Dac I < S barat => NX > 0 (avem excedent commercial)
NX < 0 => deficit commercial

Spre deosebire de economiile deschise mici , economiile deschise mari au potenialul de a
influena rata dobnzii internaionale.

Economiile nchise
O economie nchis este o economie care nu ia parte la schimbul internaional.
Facem ipoteza Ip 0 ntruct investiiile depind ntotdeauna de rata real a dobnzii , iar cererea
de moned depinde ntotdeauna de rata nominal a dobnzii. Vom folosi formula lui Fischer :

r = i e ( la puterea e)
e = rata ateptat a inflaiei
Y = oferta pe piaa bunurilor
Y = C(YD) + I(i- e) + G
C(YD)=C0 + c ( Y T0 tY + TR)
I(i- e) = I0 + i ( i- e)

Modelul devine => Y = C0 + cY c T0 itY + c TR + I0 + ii i* e + G
A = C0 c T0 + c TR + I0 i e + G0
IS : [1-c(1-t)]Y=A+ii
i=1-c(1-t) / i - A/i
LM : m = k y + l i
i=m/l k/l * y
Pentru a determina curba AD intersectm IS cu IM tiind c m = M / P
Expresia curbei AD este :
1/M {[ r (1-c(1-t))/i + k] y l / i * A}=1/P

Economii deschise mici
Formulm ipoteza :
Scade P => M/P crete (masa real crete) => LM* se mut la dreapta.Observm n acelai timp
o depreciere real i o cretere a CC (n-am idee ce nseamn CC)

Formalismul :
r=r*
Y=C(YD) + i(r*) + G + NX (1/)
A=C0 + c TR c T0 + G0 + I0 + i r* + a0
IS* : (1/) = 1-c(1-t) / a1 A/a1
LM* : M/P = k y + e r*
1/P = 1/M (kY + l r*) => curba AD* pt economii deschise mici

Economii deschise mari
Y = C(YD) + I(i- e) + G + FNCE( i- e) ( la puterea e)
I(i- e) = I0 + i(i- e)
FNCE( i- e) = a(r* - i + e)
Y=C0 + cY c T0 c t Y + c TR + I0 + I(i- e) + G0 + ar* - ai + a e

IS * : [1-c(1-t)]Y = A + i(i-a)
A=c0 c T0 +c TR + I0 i e + G0 + a r* + a e

I = [1 c (1-t) ] / i-a * Y - A / i-a

LM* : M/P = k y + l i I = M / lP k/l Y




Echilibrul IS-LM

1-c(1-t)Y / i-a * Y A / i-a = M / lP k / c Y

1/M {[ l [1-c(1-t)] / i A + k ] Y l / i a * A} = 1/P curba AD* pt economii deschise
mari


SUBIECTELE 5,6,7 INVESTIIILE

Definitie : Investitiile reprezinta fluxul de cheltuieli destinate cresterii sau mentinerii stocului de
capital real sau fluxul de cheltuieli menite proiectelor de producer a bunurilor care nu sunt
destinate unui consum imediat. Se impart in mai multe categorii : investitii brute , investitii nete,
investitii fixe -> in capital fix , investitii rezidentiale (locuinte) , investitii in stocuri. Investitiile
brute au ca sursa economiile si amortizarea iar investitiile nete au ca sursa economiile.

Teoria investitiilor : Literatura economica evidentiaza 3 teorii fundamentale ale investitiilor :
1) Teoria neoclasica Dale Jorgenson in 1963
2) Teoria q-Tobin in 1981
3) Teoria portofoliilor

Teoria neoclasica Jorgenson
Are 2 stadii :
1) Stadiul timpuriu presupune ca exogen se da stocul de capital dorit , tehnologia sau functia de
productie care are venituri constante la scala. Implicit se da si q (factorul de productie).
Determina investitia optimala.
2) Al doilea stadiu Aici se dezvolta teoria investitiei cu costurile de ajustare. Costurile de
ajustare reprezinta cheltuieli pe care firma trebuie sa le faca pentru instalarea noilor investitii :
calificarea personalului , rodarea utilajului etc.

In anul 1981 Tobin introduce indicatorul q care tine seama de piata financiara si pe baza careia
investitia este sau nu adoptata. Lucas Prescott a afirmat ca teoria q-Tobin completeaza stadiul 2
cu asteptarile si cu informatia completa. In 1982 Hayaschy completeaza indicatorul q
introducand taxele , amortizarile si dobanzile.

Pretul capitalului
R = renta
P = indicele pretului
R/P = renta reala
PMK = cererea de capital
Pretul factorului de productie = productivitatea sa marginala

CK = iPK - Pk + Pk
CK = i P K
Pk = pret de achizitie
iPK =dobanda platita de achizitie pt capital
= rata amortizarii
CK = costul capitalului
CK = PK (i- Pk / Pk + ) = Pk (i- +)=Pk(r+d)
Ipoteza : Pk / Pk =
Fischer : r = i
CRK (costul real al capitalului) = Pk / P (r+ )
PR = R / P Pk / P (r+ )
R/P = venit capital
Pk/P(r+ ) = cost capital

i = K / r unde i = sensibilitatea investitiei nete la modificarea ratei dobanzii
K = variatia neta

Teoria q-Tobin
Cu aceasta teorie Tobin leaga piata bunurilor de piata financiara.
q = valoarea de piata a capitalului / valoarea de inlocuire a capitalului
q > 1 investim
q < 1 nu investim

q intra in structura unor modele de portofoliu.

qm = valoarea de piata a capitalului / valoarea de inlocuire a capitalului
q = qm cand tehnologia are randamente constante la scala

Tipuri de investitii
-investitii fixe (in capital fix)
-rezidentiale (locuinte)
-in stocuri

Investitiile in stocuri
Formeaza 1%-2% din PIB.
50 % din variatia cererii agregate se datoreaza investitiei in stocuri. Poate fi un instrument bun in
reglarea anti-criza.


Modelul accelerator al stocurilor
N=Beta * Y
N=volumul stocurilor
Beta *Y=ponderea bunurilor in PIB
N (variatia stocurilor) = Beta * Y
Y>0 N>0 (cresc stocurile)
Y<0 N<0 (scad stocurile)

n t
PV = Vt / (1 + r) unde PV = valoarea prezenta neta
i
Cu valoarea prezenta neta putem lua o decizie pe termen lung pt un activ unde n=durata
maxima de folosinta a capitalului si a veniturilor reale ale capitalului.

Vt = venituri reale / actuale ale capitalului
Daca Pv > Pk putem sa investim. O alta metoda este aceea de a compara rata interna a venitului
capitalului cu rata reala a dobanzii. Punem conditia PV = Pk si obtinem :


n t
Pk = Vt / (1 + x ) x = rata interna a venitului capitalului
t=1

SUBIECTUL 8 - Multiplicatori fiscali si monetari pentru o economie inchisa
cu piata bunurilor, piata monetara si sector guvernamental

Piata monetara este piata care functioneaza in jurul sistemului bancar. In sistemul bancar locul
central il ocupa banca central , singura autorizata sa emita si sa retraga moneda. In prezent oferta
de moneda este compusa din bani fara acoperire in bunuri : FIAT MONEY (bani fara acoperire
in bunuri). Controlul ofertei de bani se realizeaza pe de o parte de banca central iar pe de alta
parte de trezoreria ministerului de finante care colecteaza disponibilitatile / taxele , finanteaza
cheltuielile , finanteaza deficitele punand in vanzare bondurile. Oferta de moneda se creeaza in
jurul bazei monetare care este compusa din rezerva de moneda la bancile comerciale si
numerarul in circulatie , factori care influenteaza oferta de moneda.
Baza monetara (BM)
-rata dobanzii de politica monetara (d) cu care banca central atrage depozite , certificate de
deposit pe termen foarte scurt (1 saptamana pe piata monetara)
-rata dobanzii de referinta (d) sta la baza ratei dobanzii interbancare a obligatiunilor si a
certificatelor de deposit.
Teoria cantitativa a banilor
Ecuatia cantitativa a banilor MV = PT
M=masa monetara nominal
V=viteza de rotatie sau circulatie a banilor (nr de operatiuni de vanzare,cumparare si de plati
efectuate de o unitate monetara intr-o perioada de timp).
P=nivelul preturilor
T=nr mediu de tranzactii (operatiuni de vanzare,cumparare si de plati) si se aproximeaza prin
produsul : Y * L(i) , unde Y = PIB real si L(i) = o functie care depinde de rata nominal a
dobanzii
MV = PY * L(i)
PY = pib nominal
M d = PY * L(i) (d vine deasupra lui M)
M d este structura in 2 componente
M d = Nd + Dd (Nd=cererea de numerar , Dd=cererea de depozite la vedere)
Ipoteze : Nd = c Md (d vine deasupra)
Dd = (1-c) Md
Putem sa exprimam baza monetara in functie de cererea de moneda
Din rata rezervelor de moneda () putem formula :
R d = * Dd = (1-c) * Md (d=indice sus)
BM = [ C + (1-C) ] Md
BM / C + (1-C) = oferta de moneda
Md = cererea de moneda

K = 1 / C + ( 1-C) > 1
K=multiplicator monetar
BM * Km = Md
BM * Km =PY * L(i)
BM * Km = oferta de moneda
PY * L(i) = cererea de moneda
BM se mai numeste moneda cu potential intrucat modificarea redusa a BM va duce la cresterea
importanta a ofertei de moneda intrucat Km este supraunitar.

Echilibrul pe piata monetara
Ms = BM * KM oferta de moneda
Ms (s indices us)
Md = P Y * L(i) (d indice sus)
Pentru piata bunurilor si monetara avem urmatoarele relatii:
a1 < 0
y* -fixat
Creste G Creste A1 = A 0 + G
LM : y* = m l r* / k = constant
IS : (1/) = 1 c (1-t) / a1 y* - A1 / a1 creste creste IS se deplaseaza la dreapta LM :
y*=m-l r* / k
A1 = A0 + a0 > A0 creste (1/) unde 1/=curs valutar real Euro/Leu
10.Balanta de plati externe.:definitie,conturile BP, starile BP
BP= document contabil in care sunt inregistrate toate tranzactiile unei economii nationale cu
restul lumii.
-
Contul curent compus din:
- Balanta comerciala sau exportul net( Ex-Im). Exportul- articol de credit,
intrucat aduce valuta (+). Importul articol de debit, intrucat utilizeaza valuta (-
). Deficit commercial -=> EX< Im; Surplus commercial=> Ex>Im
- Venituri nete din strainatate (VN)- rente, dividente,dobanzi primate din
strainatate (+)
- Plati transferabile nete (PN): (+) plati din strainatate catre economia nationala;
(-) plati din economia nationala catre strainatate
- Contul de capital: inregistreaza modificarile activelor private si publice
obtinute de guvern sau de rezidenti, in exterior sau de cetatenii straini si
guvernele straine in economia nationala.Cuprinde: fluxurile nete de capital din
economia nationala catre exterior( FNCE) si variatia rezervelor oficiale-
inregistreaza operatiile bancii central cu exteriorul,
Cursul de schimb: pretul la care se schimba doua valute
Curs de schimb nominal:-pretul relative al valutei: (1/e)= lei/euro=> e=euro/leu
Curs de schimb real: -pretul relative al bunurilor a doua tari :1/=
(

, P* =pretul extern,
P=pretul intern
11.Sistemul monetar Breton-Woods:caracteristici, avantaje,
dezavantaje
-ratele de schimb sunt fixate
-politica economica este dedicate- exclusive mentinerii cursului de schimb la nivelul anuntat

Avantajele cursului de schimb fixat:
-se inlatura incertitudinea in relatiile economice international

Dezavantajele cursului de schimb fixat:
-politica monetara este ineficienta-> dedicate exclusive mentinerii cursului de schimb fixat
-datorita cresterii si scaderii ofertei de moneda pentru mentinerea cursului de schimb-> Y este
foarte instabil-> preturile sunt foarte volatile


12.Sistemul monetar cu rate de schimb flexibile:caractesistici, avantaje ,
dezavantaje
Bancile central lasa cursul de schimb sa fluctueze liber:
- Curs de schimb curat: cursul de schimb fluctueaza absolut liber
- Curs de schimb condus: banca central influenteaza cursul de schimb
- Curs de schimb regim tinta: o combinatie a primelor doua
Avantaje: politicile monetare sunt effective
Dezavantaje: ratele de schimb nominale si reale devin mai volatile,furnizeaza arbitrajele
internationale si dezavantajeaza investitorii.

13. Condiia Marshal Lerner, Curba I
Alfred + Marshall, Abba Lerner
Condiia M-L: deprecierea real a monedei naionale (

) are drept consecin creterea NX (creterea

exporturilor nete), genernd un excedent de cont curent.
Procesul se desfoar cu ntrziere, astfel nct pe termen scurt, condiia M-L nu este satisfcut,
ntruct agenii economici nu au timp s-i adapteze comportamentul n conformitate cu deprecierea
monedei naionale. Este posibil chiar o nrutire a situaiei balanei comerciale.
Curba I: procesul de ajustare lent a soldului balanei comerciale ca urmare a deprecierii reale a
monedei naionale.

t0 momentul deprecierii monedei naionale
AB-> creterea deficitului imediat dup deprecierea monedei naionale
BC -> scade deficitul, treptat
CD-> pe termen lung, deficitul se reduce la zero.
Exemplu: 1985 - deprecierea substaniala a dolarului american
1985-1986 deficitul de CC a crescut n SUA
1987 deficitul de CC a nceput s scad n SUA


15.1 Piaa valutar definiie, instrumente (valute i devize)
Definiie: sistem de relaii financiar-valutare bazat pe tranzacii cu valute, devite i cu monede
internaionale.
Valute: monede naionale n circulaie folosite ca mijloc de plat i pentru formarea rezervelor unei ri
(, $, )
Devize:
a) titluri de credit (efecte comerciale) exprimate n moned strin
- cambie titlu de credit pe termen scurt, reflect o crean care trebuie stins ntr-un
anumit termen- Are dou forme:
o bilete de ordin instrument de credit prin care emitentul se oblig s plteasc
beneficiarului o anumit sum de bani, la un anumit termen
o hal (?!?) instrument de plat n care trgtorul d ordin trasului de a plti, la
vedere sau la termen, unei tere persoane, o sum de bani
b) titluri bancare: CEC-uri, certificate de deposit
c) titluri financiare : aciuni, obligaiuni, bunuri de tezaur
15.2 Analiza echilibrului integrat al pieei bunurilor, monetar i al BP : Modelul IS-LM-BP
a). Efectul politicii fiscal expansive (G > 0)
(i)

Echilibrul iniial IS-LM-BP

(ii)

G > 0 -> la dreapta: Y creste, r crete, excedent de BP (B este la stnga lui BP0) -> oferta de valut
strin > cererea de valut strin -> apreciere net[ a monedei naionale (1/epsilon) crete -> NX(1/eps)
scade
(iii)


Scade NX(1/Eps) -> BP se mut la stnga la BP, scade excedentul de BP.
Obs: n economie deschis mare, efectul final al politicii fiscale expansive este de crowding out (att
asupra investiiilor ct i asupra exportuui net -> efectu de multipicare al expansiunii fiscal este
nesemnificativ).
b). Efectul politici monetare expansive (m>0)


Echilibrul iniial IS-LM-BP
Curba BP
Curba FNCE(r) = a(r* -r); a>0;r r*; r* - rata dobanzii ???nu inteleg
Ec curbei BP: BP=NX(y,1/e) FNCE (r)= g n(1/e) mY-ar*+ar; Conditie de echilibru BP=0;
BP>0 => surplus de BP-> oferta de valuta straina>cererea de valuta straina => moneda nationala se
apreciaza (1/e creste) => nx(1/e) scade => deficit de cc
BP<0 => deficit de BP -> oferta de valuta straina<cererea de valuta straina =>moneda nationala se
depreciaza (1/e scade) => nx(1/e) creste => excedent de cc

Subiectul 19-Oferta agregata pe termen scurt si lung
AS (Agregate Supply) furnizeaza o relatie intre cantitatea de bunuri si servicii oferite si
nivelul preturilor.
Preturile sunt flexibile pe termen lung (TL)
Preturile sunt rigide pe termen scurt (TS)
LRAS (Long Run Aggregate Supply) se determina pe baza modelului classic, care
determina comportamentul pe termen lung :venitul pe TL este egal cu nivelul sau potential;
este produs prin utilizarea complete a factorilor de productie
Y =F(K ,L),
Oferta agregata pe termen lung depinde de stocul disponibil de capital,forta de munca
disponibila si de tehnologia disponibila; nu depinde de nivelul preturilor.
SRAS(Short Run Aggregate Supply) depinde de rata inflatiei :
mare-> coeficientul estimate este mare -> SRAS abrupta
mic-> coeficientul estimate este mic, SRAS aplatizata


Subiect 20-Echilibrul AD-AS pe termen scurt si lung; mecanismul de reglare pe termen
mediu si lung
Echilibrul pe termen scurt: LRAS-SRAS-AD


Mecanismul de reglare a echilibrului pe termen lung
Pe termen scurt preturile sunt rigide, datorita costurilor menu si contractelor firmelor pe
termen lung.
Costuri menu-costuri de publicitate,de intocmire a cataloagelor
Preturi rigide: curba ofertei aggregate pe termen scurt este orizontala; o variatie a cererii agregate
va determina cresterea productiei, preturile ramanand constante.


A- Echilibrul initial
B- Scade oferta asupra cererii-> AD0
se muta la AD
1

C- Cresterea preturilor de la pe la p1
->
creste oferta producatorilor
->
SRAS
0
se muta la
SRAS1
Curba ofertei agregate nu rezulta orizontala, ci are o dependent pozitiva de nivel pozitiv

Subiect 21-Oferta de moneda; baza monetara; panta ofertei de moneda;teoria cantitativa a
banilor; echilibrul cerere/oferta de moneda

Echilibrul cerere/oferta de moneda se realizeaza prin intermediul sistemului bancar:
Fiat money: bani fara ocupare in bunuri, bazat numai pe incredere
Banca centraa(BC)- locul central in structura sistemului bancar,singura autorizata sa
emita sau sa retraga moneda
Canalul ofertei de bani:-il realizeaza BC
-Il realizeaza guvernul prin intermediul Trezoreriei Ministerului de
Finante
Baza monetara: BM=R+N, unde R-rezerva de moneda in sistemul bancar; N= numerarul in
circulatie (detinut de agenitii economici)
Panta ofertei de moneda:


Teoria cantitativa a banilor
Mv=p*T (ecuatia cantitativa a banilor)
M*v-oferta de moneda;
p*T-cererea de moneda( depinde de nivelul p al functiilor si al tranzactiilor T)
v-viteza de rotatie/ circulatie a banilor; numarul mediu de operatiuni de vanzare/cumparare si de
plati effectuate de o unitate monetara intr-o perioada de timp.

cererea de moneda depinde de: pib-ul nominal(p*Y) si L(i) o functie care depinde de rata
nominal a dobanzii
Echilibrul cerere-oferta de moneda:

(oferta de moneda)

=>

=pYL(i) (cerera de moneda)

Subiectul 22-definitie; cauze inflatie;relatia inflatia-rata dobanzii(efectul Fisher)

Inflatia-proces de crestere semnificativa si persistenta a nivelului preturtilor si scaderea
puterii de cumparare a nivelului preturilor.
Cauze: - Cresterea datoriilor si a costurilor (inflatia salariilor si a costurilor): cresc salariile->
cresc costurile-> cresc preturile-> creste inflatia
-Cresterea cererii (inflatie prin cerere): creste cererea agregata si oferta agregata->cresc
preturile->inflatie
-Structuri de piata (monopol,monopson)- structure administrative care nu stimuleaza
aprobarea ofertei la nivelul si structura cererii(inflatie structurala)
Relatia inflatie-rata dobanzii (efectul Fisher):
a) Mv=p*Y-> %M+%v=%p+%Y
Daca %v=%Y=0=> o crestere cu 1% a ratei de crestere monetara, determina o crestere cu
1% a ratei inflatiei
b) I=

=> o crestere cu 1% a ratei asteptate a inflatiei determina o crestere cu 1% a ratei

nominale a dobanzii (daca r=ct)

Subiect 23-Seignorage: definite, relatie de calcul, limitele finantarii monetare a deficitelor
Seignorage= acoperirea deficitelor bugetare prin emitere de moneda
Relatia de calcul:

, unde

- rata de crestere monetara

- masa monetara reala

Limitele finantarii monetare a deficitelor:
Tarile nu isi pot acoperi intotdeauna deficitele prin emisiune de bonuri, nu pot fi intotdeauna
solvent
O rata prea mare de cere de bani poate avea ca efect scaderea, nu crestrea veniturilor din
Seignorage.
Modelul Cogan- estimeaza relatia economica intre rata de crestre monetara () si rata inflatiei.
Pentru crestrea continua a veniturilor din Seignorage, guvernele trebuie sa creasca continuu ->
se obtine hiper-inflatie.
Subiectul 24 Taxa inflatiei: definitie, relatie de calcul
Definitie: Taxa inflatiei reprezinta devalorizarea ofertei reale de bani datorita inflatiei

Subiectul25- Hiperinflatie: definitie, efectele acesteia, politici de stabilizare
Phillip Cogan (1965): stimeaza relatia econometrica intre rata de crestere monetara() si rata
inflatiei.
- In anumite situatii >

. De exemplu:

=32%, =12200% dupa Al doilea razboi

Mondial.
- Pentru cresterea continua a veniturilor din Seigniorage, guvernele trebuie sa creasca
continuu rata de crestere monetara () => in acest fel se obtine hiperinflatia.
Efectele Hiperinflatiei(in general negative)
Efectul Tranzi-Olivera(1978): intarzierea in colectarea taxelor=> scaderea
valorii reale a taxelor si creste deficitul real al bugetului de stat
Observatie: cand rata inflatiei este mare este necesara indentarea taxelor si
scaderea intarzierilor in colectarea taxelor
Efectul Patimkim(1993): intarzierile in cheltuielili bugetare=> scaderea valorii reale
a platilor bugetare si scaderea deficitului real

- Pe termen scurt hiperinflatia poate avea efecte expansive pana la cresterea preturilor.
- Hiperinflatia ingreuneaza tranzactiile
- Hiperinflatia ingreuneaza formularea asteptarilor reflationiste, intrucat inflatia este foarte
variabila.
- Hiperinflatia blocheaza imprumuturile datorita deprecierii valorii reale
Politici de stabilizare:
Reforma fiscala de reducere credibila a deficitului bugetar
- Reducerea subventiilor
- Restructurarea taxelor
Banca centrala poate sa anunte o procupare credibila de renuntare a monitorizarii
deficitelor bugetare
Asigurarea independentei BC, adica aceasta sa nu raspunda la presiunile guvernului
de a finanta deficitele bugetare.
Introducerea politicilor de venit: controlul valorii si al preturilor
Reducerea cererii agregate:
- Scade G si creste T=> scade D
- Creste r => I(r) => scade D
Politica monetara contractiva
- Scade M -> LM la stanga
- Scade Y si creste r ->scade IS
Indexarea salariilor si pensiilor
Subiectul 30- Somajul: definitie, indicatori de masurare
Nu exista o definitie unanim acceptata a somajului . Exista cateva definitii, derivate din
metode de calcul a numarului de someri.
- Persoane care au inregistrate cereri pentru un loc de munca un loc de munca, la oficiile de
plasare a pietei de munca.
- Biroul International al Muncii (BIM) , somer:
o Nu are loc de munca
o Cauta loc de munca
o Poate incepe lucrul intr-un termen de 15 zile
Indicatori de masurare a somajului:
- Rata globala standardizata BIM:
n=someri/populatie activa totala * 100
- Rata globala standardizata UE
n=someri/ (- populatia activa civila) * 100
- Rata compusa a somajului
n= timp de munca neocupat/ timpul total de munca disponibil *100

Subiectul 31- Somajul:categorii de somaj, masurarea somajului
Categorii de somaj:
- Somajul voluntar: corespunde ratei naturale a somajului, persoane care refuza
oportunitatile de angajare, datorita salariilor prea mici
- Somaj involuntar: nu sunt locuri de munca pe piata muncii , la nivelul salariilor existente

32) Rata naturala a somajului. Definitie.
Corespunde functionarii normale a pietei muncii si este asociata cu ocuparea totala a
fortei de munca, respectiv a PIB-ului potential. ()
I)Definitia Blanchard 1995 ( Y-AN functia de productie macroeconomica, A-productivitaea
muncii, N-personal ocupat, A=1, Y=N, p-pretul unei unitati de productie, w-costul unei unitati
de forta de munca, p=w -> conditie de optim). Datorita imperfectiunii petelor, firmele ridica
pretul peste costul marginal. () depinde de politicile economice.
p=(1+)w, =markup(adaos);
w/p=1/(1+ ) (salariul real fixat de firme)
w=p F(u,z) (sindicatele stabilesc salariul)
u=rata somajului, z=alti factori
Rata naturala a somajului () - rata somajului pentru care deciziile de pret si deciziile de
salarii sunt egale.
II) MANKIW 1990 - rata naturala a somajului este cea in jurul careia se manifesta fluctuatii
economice - se calculeaza pe baza curbei Philips pe termen scurt, iar rata inflatiei este constanta.
III) James Tobin 1999 - () este rata somajului pentru care nivelul somajului este aproximativ
constant
IV) BARRO 2000 - () este rata somajului pentru care inflatia salriilor si ininflatia preturilor
sunt constante, la nivele acceptabile
V) PRESCOTT 2002 - () corespunde nivelului somajului pentru care toti somerii sunt
voluntari, poate fi determinat prin filtrarea HP a seriei de somaj, cu () ca variabila trend (exista
doar somaj ciclic si sezonier)

33) Curba Philips : definitie, forma analitica, concept, termen scurt si lung
Obiective generale : reducerea inflatiei, reducerea somajului, cresterea productiei.
1926 - Irving Fisher - sugereaza o legatura cauzala inversa intre inflatie si somaj
1958 - Philips A.W. - datele statistice ale Regatului Unit al Marii Britanii, constata o relatie
negativa intre inflatia salariilor si rata somajului
1960 - Milton Friedman - introduc asteptarile inflationiste in Curba lui Philips
1972 - Opec - genereaza primul soc petrolier, crescand semnificativ pretul petrolului -
economistii au introdus socul ofertei

- (

- ) +

, >0,

- = somaj ciclic,

= socul ofertei, = rata naturala a somajului

Asteptarile adaptive :

, proces stochastic de tip mers aleator => exista inertie

inflationista
Curba Philips pune in evidenta 3 factori de care depinde rata inflatiei : inflatia asteptata,
somajul ciclic si somajul asupra ofertei agregate. Este un mod alternativ de a exprima curba
ofertei agregate pe termen scurt.
Curba Philips este definita pe termen scurt. Pe termen lung, venitul tinde catre venitul
potential u=.
Proportia sacrificiului = procentul din PIB ce trebuie sacrificat pt ca rata inflationista sa
scada cu 1% (se estimeaza Pib scade cu 5% pe an).

34) Curba Philips : asteptarile adaptive si relatia inflationista, asteptarile rationale si reducerea
inflatiei
Asteptari adaptive : asteptarile prezente sunt la nivelul asteptarilor din perioada precenta
plus o eroare.

urmeaza un proces stohastic de tip "random walk".

Asteptarile adaptive :

, proces stochastic de tip mers aleator => exista inertie

inflationista
Curba Philips cu asteptari adaptive :

- (

- ) +

Asteptarile adaptive => inflatia prezinta o componenta inertiala
Inertie inflationista => curbele cererii si a ofertei se muta continuu in sus, din cauza preturilor
asteptate si a ofertei de moneda
Decizie politica recomandata : banca centrala sa intrerupa cresterea continua de moneda.
Analiza economica a curbei Philips cu asteptari adaptive : somaj mic - inflatie mare,
somaj mare - inflatie mica, >0 inflatie prin costuri, advers asupra ofertei, <0 favorabil asupra
ofertei.
Asteptarile inflationiste exercita o influenta si dualitatea inflatie-somaj. O alternativa a
asteptarilor adaptive o constituie asteptarile rationale: persoanele isi formuleaza asteptarile luand
in calcul toate rationalitatile disponibile, inclusiv politicile economice.
Conditii pt ca politica deflationista sa nu genereze exces : (Thomas Sargent) programul
deflationist sa fie anuntat inainte ca populatia sa-si formuleze asteprarile, anuntul sa fie credibil
pt ca agentul economic sa se conformeze.

35) Deflatie si proportia sacrificiului
Proportia sacrificiului = procentul din PIB ce trebuie sacrificat pt ca rata inflationista sa
scada cu 1% (se estimeaza Pib scade cu 5% pe an).
Din curba Philips : scade - creste u - scade Y.
Estimari : pentru reducerea cu 1%, PIB scade cu 5% pe an - necesitate.
Conditii pt ca politica deflationista sa nu genereze exces : (Thomas Sargent) programul
deflationist sa fie anuntat inainte ca populatia sa-si formuleze asteprarile, anuntul sa fie credibil
pt ca agentul economic sa se conformeze.
*( Deflaia este un fenomen economic care reprezint opusul inflaiei, caracterizat prin scderea
preurilor bunurilor i serviciilor. Acest fenomen are consecine asupra unei economii naionale
la fel de grave ca i inflatia. El poate fi determinat, n principal, prin reducerea masei monetare i
a creditului.)




36) Legea OKUM : definitie, estimatori econometrici
Legea OKUM vizeaza corelatia rata somajului - rata de crestere economica.

= - (

- ). 0< <1 viteza de ajustare a somajului in raport cu deviatia ratei de

crestere a PIB (

) de la rata normala de crestere(). O deviatie a ratei de crestere a g cu 1%

implica o deviatia a somajului cu 1%.
Cauze :
- firmele isi ajusteaza personalul intr-o proportie mai mica decat outputul intrucat personalul
administrativ ramane acelasi
- labor hoarding (conservarea muncii pe timp de criza)
- cresterea ratei de participare la munca
NAIRU - tinta si instrument de politica monetara, corespunde ratei somajului cand venitul este la
nivelul potential, este variabil, este un concept analitic necesar pt a reduce cauzele inflatiei,
necesar in aplicatii empirice pentru predictia inflatiei, tinta si instrument in politicile monetare.
Variatia sa este cauzata de hysteresis si de insider-outsider.
NAWRU - rata somajului consistent cu o inflatie a salariilor stabila
NAILO - nivelul outputului pentru o variatie a inflatiei stabila
Subiect 37 si 38: NAIRU si HYSTERESIS
NAIRU: Non Accelerating Inflation Rate of Unemployment (Rata somajului neinfaltionista)
Rata naturala a somajului este
NAIRU corespunde ratei somajului cand venitul este la nivel potential.
NAIRU este variabil:
- Fluctuatiile NAIRU au fost puse pe seama fluctuatiilor productivitatii.
- Este un concept analitic:
o Necesar pentru a intelege cauzele inflatiei
o Necesar in aplicatii empirice pentru predictia inflatiei
o Tinta si instrument in politicile monetare
Cauzele variatiei NAIRU:
A) HYSTERESIS:
Hysteresis: concept din fizica -> un obiect nu se poate intoarce la pozitia initiala chiar
daca dispare forta externa care l-a modificat.
Daca exista un soc al ofertei care sa creasca valoarea initiala dupa disparitia socului ->
NAIRU va creste datorita cresterii persistente a somajului.
i). Comportamentul INSIDER-OUTSIDER
insiderii doresc slarii mai mari,
outsiderii accepta sa fie someri, daca au indemnizatii mari
Somajul este persistent => NAIRU creste
ii).somerii isi pierd abilitatea -> puterea lor de negociere scade -> somaj ridicat=>
hysteresis
iii). Factori sociali -> societatea se obisnuieste cu rata ridicata a somajului si o
accepta
iv). Raspunsul politic -> se activeaza programul de ajutor social.
v) modificarile de productivitate -> rata de crestere a salariului real este mai mare
decat rata de crestere a productivitati => somaj persistent => hysteresis.
Subiectul 41

Scoala Keynesiana

Consideram esecurile si imperfectiunile pietelor ca sursa a fluctuatiilor economice.

Modelele utilizate:IS,LM,AD,SRAS,LRAS
Consideram preturile si salariile rigide.
Apare Noua teorie Keynesiana a ciclurilor economice


-Ciclurile economice sunt variatii ale venitului si ocuparii de la nucleul lor natural
-Salariile si preturile se ajusteaza lent la modificarea cererei si ofertei->curba SRAS ore panta-pozitiva

Rigiditatea preturilor este data de costurile meniu (costuri de desfacere-reclama)
-Producatorii isi modifica pretul de vanzare cand diferenta intre venit si costul meniu este maxim, venitul
net este maxim.
-Costurile meniu po mentine, pentru o perioada pretul fictic neschimbat-> creste cererea agregata

Creste IGP-datorita costurilor meniu mari, anumiti producatori isi mentin pretul constant->
externalitatea pozitiva pentru acele firme care folosesc produsul cu pret neschimbat ca factor de
productie-> creste cererea pentru acel produs -> creste cererea agregata

Ajutarile nominale incomplete
-Salariile si preturile cresc lent datorita asincroniei in fixarea salariilor si preturilor
-genereaza imperfectiuni nominale.
-R.Lucas,E.Phelps(1970) :modelul informatiei imperfecte-producatori nu observa pretul agregat
,generand in acest fel imperfectiuni nominale.
-Producatorul observa ca ceilalti producatori ,care produc produsul respectiv isi cresc pretul,procedand
si el in acelasi mod (pretul propriului produs creste p creste)
-Producatorul nu observa cresterea celorlate produse (creste p) si is va mentine pretul asteptat p la
puterea a -> (p/pla puterea a) creste pretul relativ creste -> creste p/pla puterea a -> Y recesiune

Teoria perceptiilor eronate (Milton Friedman Edmund Philips 1970)
-preturile cresc neasteptat
-muncitori nu percep aceasta crestere generala a pretului sis mentin pa
-S/pa > S/P salariul net asteptat mai mare decat salariul real actual -| creste oferta de munca ( creste N)
-> creste Y - > somatia productiei.











Subiectul 42


Capcana de lichiditati


Cazul in care politica monetara devine ineficare concept introdus de Keynes in " General Theory of
Employment , Interest and Money" 1936 si fundamentat de Hicks si Hansen in modelul IS-LM.


Acceptiunea lui Keynes:
-rata nominala a dobanzii este foarte mica si ...... poate fi influentata prin intermediul ofertei
suplimentare de moneda-> curba LM este perfect elastica la o anumita rata a dobanzii (f. Mica,
aproape de zero)
-teoria moderna a LT:Paul Kougman actualizeaza conditiile aparitiei si iesiri din LT, analizeaza LT a
Japoniei
imposibilitatea bancii Japoneze de a iesi din LT si a reduce criza Japoneza.


Grafic



Mecanismul de intrare in LT
-Echilibrul pe piata monetera :oferta de moneta = cererea de moneda

Fisher Ivring : (1+it)=(1+rt)

Ip: agentii economici perfect prevazatori:

, dat exogen

Politica monetara:modifica oferta relativa de bani si bonduri
Presupunem o politica monetara expansiva: Banca centrala scade oferta de bonduri si creste oferta de
bani=> trebuie sa scada it ( rata marginala a dobanzii = costul de oportunitate al detinerii bondurilor)=>
agentii economici isi vor realoca portofoliilor din bonduri si bani.

Exista 2 cazuri:
a.Preturile sunt flexibile

Yt=

Rt=r*-rata reala a dobanzii este constanta
(1+it)=(1+r*)

- dat exogen
Pt trebuie sa creasca
Preturile fiind flexibile
=>Pt poate creste
=> r* ramane constanta
=> Yt=

ramane constanta
=> politica monetara expansiva nu are efecte reale pe TL






b.Exista regiditati nominale(pe TS)
preturile sunt vascoase => Pt nu poate creste => scade it se obtine prin scadera ratei reale rt a
dobanzii.

(1+it)=(1+r*)

- constant
Trb sa scada

Rt trebuie sa scada pentru a face it sa scada
Este afectate activitatea reala si ocuparea





Mecanismul de iesire din LT

Economia are nevoie de cresterea cererii agregata care sa anunte curba IS la drepata IS1

Posibilitati de mentine a curbei IS
-scaderea Pt
-Politica fiscal expansiva pentru a creste cererea agregata la orice rata a dobanzii
Eficienta politicii fiscal depinde de multiplicatorul fiscal

<0 comision la depozitele in lei si in valuta

>0 costul de oportunitate al depunerii bondurilor va fi pozitiv exista un activ cu un venit

pozitiv- se iese din LT.
43. Tinte si instrumente de politica monetara
Obiectivele autoritatilor monetare:
1) Deviatii cat mai mari ale outputului de la nivelul potential (al ocuparii totale) -> banca centrala
nu tinteste Yt> intrucat trebuie sa sacrifice inflatia, iar ea doreste sa isi pastreze reputatia
2) Deviatii ale inflatiei cat mai mari de la valoarea tinta

, pentru a-si pastra reputatia

3) BC nu tinteste nivelul preturilor, in locul tintei inflatiei, intrucat, in cazul unui soc al
ofertei, de exemplu schimbarea preturilor materiei prime, nivelul outputului devine
foarte volatil.

Fig: tintirea pretului, poate reduce variatii mari ale outpului in cazul unui soc asupra ofertei (SRAS1
advers, SRAS2 favorabil)
4) Tintele : -output potential
-inflatia
Banca central rezolva problema:
-max wt=

functia obiectiv a autoritatii monetare

SRAS:yt= +(

=0 ->tinta pusa a deviatiei outputului
=M (un numar foarte mare) ->tinta pusa a inflatiei

-> inflatia asteptata, data exogen

-> socul ofertei, de medie zero

>0
->PIB potential in masuri logaritmice(dat exogen)

Tinta operationala: intersectia MPR SRAS care defineste relatia output-inflatie, optimala
pentru banca central si construit cu echilibrul pietei muncii.
Tinta intermediara(se fixeaza Yt cu ajutorul tintelor intermediare):
1) Banca centrala stabileste

, pe care o intersecteaza cu IS(

si obtine

=ln

, pe baza
caruia stabileste

), conform functiei de reactive

2) Banca central stabileste oferta reala de moneda

=> stabileste

din modelul IS-LM

intr-o vecinatate a valorii

Socul asupra lui

poate proven, deci prin IS sau prin LM

Incertitudinea asuprea sursei socului(piata bunurilor sau piata activelor)=> alegerea
instrumentului intermediar

sau Mt. depinde probabilitatea socului pe cele doua piete.

- Probabilitatea socului prin canalul LM( pe piata activelor) este mai mare => banca
centrala alege drept tinta intrarea

, intrucat piata activelor este mai valabila decat

piata bunurilor
- Probabilitatea socului prin canalul IS(piata bunurilor) este mare=> banca central
alege tinta intermediara

3) Banca central alege drept tinta intermediara, rata de crestere monetara

Economistii sugereaza ca relatia intre rata de crestere monetara si inflatie, este instabila:

Concluzie:`
-tintele interemediare nu sunt solutie optimala
-banca central trebuie sa tinteasca obiectivele finale, utilizand un model structural al economiei
si toata inflatia disponibila