Sunteți pe pagina 1din 15

Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

46
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect


Unitatea de nvare nr. 3

Instalaii separatoare de reziduuri petroliere


Cuprins Pagina

Obiectivele unitii de nvare nr. 3 48
3.1 Instalaii separatoare de reziduuri petroliere generalitati, destinatie, cerine
impuse
48
3.2 Schema de funcionare a unei instalaii separatoare de reziduuri petroliere 48
3.3 Controlul manual si controlul automat al al instalaiei: schema, elementele
componente i funcionarea
49
3.4 Procese de aglomerare i separare din ap a reziduurilor petroliere 50
3.5 Sedimentarea n cmp gravitaional: demonstratie

51
3.6 Sedimentarea n cmp gravi-centrifugal: demonstratie. hidrociclonul:
schema de principiu i funcionarea
51
3.7 Aglomerarea pe talere 52
3.8 Aerarea 53
3.9 Filtrarea 53
3.10 Exploatarea instalaiilor. Pompa de santina cu surub: schema, elementele
componente i funcionarea
54
3.11 Separatorul fluvial: schema, elementele componente i funcionarea 55
3.12 Separatorul TURBULO: schema, elementele componente i funcionarea 56
3.13 Separatorul INVERTO: schema, elementele componente i funcionarea 56
3.14 Separatorul SEREP: schema, elementele componente i funcionarea 57
3.15 Separatorul AKER: schema, elementele componente i funcionarea 57
3.16 Separatorul BBGM EISSING: schema, elementele componente i
funcionarea
58
Lucrare de verificare unitatea de nvare nr. 3 59
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare 59
Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

47
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect
Bibliografie unitatea de nvare nr. 3 60






Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

48
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 3

Principalele obiective ale Unitii de nvare nr. 1 sunt:

- nelegerea cerintelor Anexei I MARPOL referitoare la
instalatiile separatoare de santina (Regulile 14, 16, 17,
31, 32)
- Familiarizarea cu principiile fizice ale separarii
- Sublinierea aspectelor practice
- Elemente constructive specifice ale unor tipuri
reprezentative de separatoare




De reinut!

Toate elementele sunt cuprinse in IMO STCW-
(Standards of Training, Certification and
Watchkeeping) privind calificarea minimala a ofiterului
de cart, deci trebuie retinute



INSTALAII SEPARATOARE DE REZIDUURI PETROLIERE


Pentru a preveni poluarea de ctre nave a mediului marin, Convenia internaional
MARPOL 1973 si documentele semnate ulterior n legtur cu ea a stabilit ca toate navele
cu tonaj mai mare de
400 TRB s fie prevzute cu instalaii separatoare de reziduuri petroliere pentru ca apa
evacuat peste bord s aibe un coninut minim de hidrocarburi.

1. SCHEMA DE FUNCIONARE A UNEI INSTALAII SEPARATOARE DE REZIDUURI
PETROLIERE

Amestecul de reziduuri petroliere este aspirat dintr-un tanc de colectare printr-un
sorb de ctre o pomp si trimis spre separatorul de reziduuri (fig. 1). Dac coninutul de
hidrocarburi se ncadreaz n limita valorilor admisibile, atunci apa curat este evacuat
peste bord printr-o armtur cu clapet. n situaia n care apa conine hidrocarburi ntr-un
procent mai mare, ea trece prin analizorul de concentraie si este trimis din nou n circuitul

Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

49
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect
separatorului. Evacuarea reziduurilor din separator se face intermitent, ele adunndu-se n
partea superioar a separatorului, de unde printr-un ventil electromagnetic si o armtur
manual sunt trimise spre tancul de reziduuri. La bordul navelor se utilizeaz separatoare
de reziduuri centrifugale cu palei sau separatoare care au la baz principiul diferenelor de
greuti specifice ntre fazele componente ( ap de mare si hidrocarburi petroliere).




Fig. 1
1 tanc de colectare amestecuri;
2 sorb;
3 pomp;
4 separator de reziduuri;
5 armtur cu clapet pentru evacuarea apei curate peste bord;
6 armtur manual;
7 ventil electromagnetic;
8 tablou de comand a ventilului electromagnetic
9 tanc de depozitare reziduuri;
10 traductori pentru comanda ventilului








Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

50
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect



2. CONTROLUL INSTALAIEI

Instalaia separatoare de reziduuri petroliere poate fi controlat automat (fig. 2. a)
sau manual (fig. 2 b).



1 traductor de nivel minim (nchide ventilul 3);
2 - traductor de nivel maxim (deschide ventilul 3);
3 ventil electromagnetic;

Fig. 2.a


1 tub intrare ap santin;
2 tub evacuare produse petroliere;
3 robinet control zona apa;
4 robinet control zona reziduuri;
5 tub evacuare ap peste bord;
6 separator.

Fig. 2.b

3. PROCESE DE AGLOMERARE I SEPARARE DIN AP A REZIDUURILOR
PETROLIERE

Cele mai eficiente procese utilizate ntr-o instalaie naval sunt: sedimentarea n
cmp gravitaional, sedimentarea n cmp gravicentrifugal, laminarea , aglomerarea pe

Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

51
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect
talere, aerarea si filtrarea.
Toate procesele se desfoar n separatoare de santin care au la baz principiul
diferenei de greutate specific ntre apa de mare i hidrocar-burile petroliere, nefiind
recomandate procesele de curare chimic.


3.1 SEDIMENTAREA N CMP GRAVITAIONAL

Este un proces fizic n cadrul cruia are loc separarea n faze a sistemelor eterogene
disperse, prin aciunea difereniat a gravitaiei asupra fazelor componente cu densiti
diferite. Astfel, considerm dispersantul cu densitatea
a
(fig.3) i faza dispers cu
densitatea i volumul V. Conform principiului lui Arhimede asupra fazei disperse
r

acioneaz pe vertical n sus fora F
1
si n jos fora de rezisten la naintare F
2
. Scriind
ecuaia de echilibru, F
1
= F
2
, se poate determina viteza de sedimentare gravitaional a fazei
disperse :

( )
a
a
g
A
V g
v
r
,

=

2
(1)

unde
, - coeficient de rezisten la naintare a fazei disperse;
v
g
viteza de sedimentare a fazei disperse;
A - aria frontal a fazei disperse.

Fazele disperse sunt particule cu diametre ntre 50..150 .







Fig. 3

3.2. SEDIMENTAREA N CMP GRAVICENTRIFUGAL

Este un procedeu de provocare a aglomerrii particulelor de hidrocarburi,
sedimentarea reziduurilor petroliere realizndu-se ascensional sub efectul combinat al
gravitaiei si al centrifugrii. Centrifugarea se realizeaz cu ajutorul unor icane ( fig. 4 ) si
hidrocicloane ( fig. 5 ). icanele sunt elemente constructive plasate n calea particulelor
astfel nct s provoace devierea lor pe o traiectorie curbilinie, aprnd forele centrifugale
de sedimentare. Ele pot fi icane sus jos sus ( 4 a ) la care traiectoriile celor dou faze

Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

52
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect
nu se intersecteaz ) si icane jos sus jos ( fig. 4 b ) la care traiectoriile se
intersecteaz.Hidrocicloanele ( fig. 5 ) sunt aparate care realizeaz centrifugarea
amestecului cu ajutorul presiunii dinamice a acestuia. Ele au trei racorduri, unul pentru
intrarea amestecului ap si reziduuri si dou racorduri de ieire separat pentru ap si
reziduuri. Spre deosebire de primul procedeu, acceleraia gravitaional este nlocuit cu
acceleraia normal. Particulele de reziduuri se aglomereaz n zona central a
hidrociclonului, de unde pot fi evacuate printr-un racord plasat corespunztor.






Fig. 4 Fig. 5





3.5 AGLOMERAREA PE TALERE

Este un procedeu prin care particulele de reziduuri sunt obligate s adere la talere
plane sau conice, astfel nct prin contact s se produc aglomerarea lor ( fig. 6 ). Asupra
unei particule de reziduuri care a aderat la taler si se afl ntr-un curent de ap de vitez v ,
acioneaz fora arhimedic F
1
care se descompune n dou componente : -
t
F
1

tangenial la taler ; - normal. Sub efectul componentei normale particula se
n
F
1

deplaseaz n lungul talerului opunndu-i-se o for de frecare si o for de rezisten la
naintare. Pentru ca particula de reziduu s poat avea o micare ascensional de
aglomerare si separare trebuie ca viteza curentului s fie mai mic dect viteza ei.

Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

53
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect





Fig. 6






3.4 AERAREA

Este un procedeu de separare gravitaional forat, n care particulele de reziduuri
ader la bule de aer de flotabilitate mrit. La partea inferioar a separatorului exist o plac
poroas prin care se sufl aer comprimat (fig. 7).









Fig. 7









3.5 FILTRAREA

Este operaia de separare a sistemului lichid ap reziduuri petroliere n cele dou
faze constituente cu ajutorul unui mediu de filtrare. Procesul depinde de natura, grosimea,
dimensiunile porilor, viteza, diferena de presiune, temperatura si condiiile de regenerare a
filtrelor . Filtrele folosite la
separatoare pot fi de suprafa (site) sau volumice (baterii), caracterizate prin forma
particulelor i porozitate. Forma particulelor poate fi neregulat sau cu geometrie elaborat
(sferic). Porozitatea reprezint fracia de goluri, adic raportul dintre diferena volumului
total al filtrului i volumul ocupat de impuriti raportat la volumul total adic

Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

54
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

V
V V
p

= c (2 )

4. EXPLOATAREA INSTALAIILOR SEPARATOARE DE REZIDUURI

Pentru o instalaie de santin structura cuprinde pompe, separatoare, aparate de
msur i control, ventile electromagnetice, armturi manuale. Pompele folosite n aceste
instalaii sunt pompele elicoidale cu urub si pompele centrifugale. Cnd separatorul de
santin se monteaz pe traseul de aspiraie este indicat utilizarea pompei centrifugale,
plasat ntre separator si filtru. Cnd separatorul se monteaz pe refulare se foloseste
pompa cu urub, care este o pomp volumic, format dintr-un rotor excentric melcat, un
stator din cauciuc rezistent la reziduuri petroliere, un arbore principal antrenat de un motor
electric si un arbore secundar cu dou cuplaje. Rotorul este de fapt un urub cu pas mare
din oel inoxidabil. Statorul are pas dublu fa de al rotorului.
Separatoarele de santin cele mai utilizate n instalaiile separatoare de reziduuri
sunt: TURBULO, care folosete centrifugare n camera superioar si aglomerarea
particulelor pe site si pe talere conice, SEREP, care folosete o serie de icane tronconice
ce realizeaz aglomerarea particulelor de reziduuri, SP 11 care utilizeaz principiul
aglomerrii pe talere si a gravicentrifugrii, SEROM, romnesc care folosete
hidrocicloanele si sedimentarea gravicentrifugal precum si aglomerarea pe inele si filtrarea
volumic, SAREX, care folosete separarea depresiv ntr-un corp primar i filtrarea cu
suprapresiune ntr-un corp secundar si INVERTO, care folosete principiul diferenei de
greuti specifice si filtrarea prin mai multe straturi de nisip cu granulaii diferite.
Deversarea apei peste bord se realizeaz conform normelor interna-ionale, n urma
trecerii amestecului de ap si reziduuri printr-un analizor de concentraie de reziduuri si
anume : proba de ap trece printr-un filtru care reine reziduurile ce sunt mai departe
iluminate de o celul fotoelectric care transmite semnalul la un alt aparat de msur unde
pe baza variaiei spectrului amestecului de gaze i raze de lumin este sesizat coninutul de
reziduuri n pri per milion (ppm). Aparatul de msur fiind electric, semnalele sale pot fi
transpuse grafic si sonor. Valorile admisibile pentru deversarea apei peste bord sunt
dependente de zona de navigaie.
Aspectele cu privire la exploatarea instalaiilor navale din punct de vedere al polurii sunt
prezentate n MARPOL Anexa 1.

Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

55
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect
Pompa cu surub separator santina
1. Melc 2. Stator cauciuc 3. arborele pompei 4. cuplaj 5. ax 6. lagar


Separatorul fluvial

Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

56
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

Separatorul TURBULO
Separatorul INVERTO

Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

57
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

Separatorul SEREP

Separatorul AKER

Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

58
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

Separatorul BBGM EISSING




Test de autoevaluare
1 Schema de principiu a instalaiei separatorului de santin
2 Instalatii de separare a hidrocarburilor. Controlul manual si controlul
automat al functionarii.
3 Procese de aglomerare si separare a hidrocarburilor: sedimentarea in
camp gravitational. Descrieti principiul separarii gravitationale (schita).
Calculati viteza de sedimentare pentru o particula oarecare si pentru
cazul particular de particula sferica
4
5 Procese de aglomerare si separare a hidrocarburilor: sedimentarea in
camp gravicentrifugal. Descrieti principiul separarii gravi-centrifugale
(schita). Calculati viteza de sedimentare pentru o particula oarecare si
pentru cazul particular de particula sferica. Hidrociclonul.
6 Procedee de aglomerare si separare a hidrocarburilor: aglomerarea pe
talere, aerarea si filtrarea. Descrieti principiul aglomerarii pe talere.
Reprezentare.Calculati viteza de sedimentare functie de unghiul de
inclinare al talerelor. Descrieti principiul aerarii (schita). Precizati
elementele componente ale aeratorului si rolul fiecaruia. Descrieti
principiile filtrarii in suprafata si in volum.
7 Separatorul folosit in flota fluvial: schema, elemente componente,
functionare
8 Separatorul TURBULO: schema, elemente componente, functionare:
schema, elemente componente, functionare.
9 Separatorul INVERTO: principiul de functionare, elemente specifice

Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

59
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect
(fara schema).
10 Separatorul SEREP: schema, elemente componente, functionare.
11 Separatorul B.B.G.M. EISSING: schema, elemente componente,
functionare.
12 Separatorul de santina AKER: schema, elemente componente,
functionare.


Lucrare de verificare la Unitatea de nvare nr. 3
Verificarea se va face avand ca baz subiectele enumerate la Test de
autoevaluare







Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele
de autoevaluare

Conform obiectivelor.
Raspunsurile se puncteaza astfel:
-redarea corecta principial a schemei= 40%
-identificarea elementelor componente =30%
-Rolul elementelor componente si explicarea functionarii
instalatiei=30%




Recapitulare





Concluzii




Instalaii separatoare de reziduuri petroliere

60
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect







Bibliografie
Fanel-Viorel PANAITESCU, Mariana PANAITESCU-
Masini si instalatii Navale Editia 2 Revizuita Ed. Ex
Ponto, Constanta, 2009