Sunteți pe pagina 1din 12

PERSONALITATEA PROFESORULUI

Personalitatea profesorului presupune i o serie ntreag de calitti, determinate de


specificul i complexitatea muncii pe care o desfoar.
1.Calittile atitudinale:
a. umanismul, n general, i dragostea de copii, n special
b. calitati atitudinale de natur caracterial-moral: corectitudinea, modestia,
fermitatea, rbdarea, optimismul, stpnirea de sine
c.contiina responsabilitii si a misiunii sale : in minile sale se afl, ntr-un fel, nu
numai iitorul copilului, ci i al naiunii al crei membru este
!. "ptitudini pedagogice
a. "ptitudini didactice- referitoare la actiitatea de instruire
b. "ptitudini educatie- priitoare la actiitatea de modelare a personalitatii umane
#iecare din aceste categorii include apoi aptitudini legate de reali$area unei sarcini
concrete:
- aptitudini metodice %
- aptitudini de ealuare %
- aptitudini educatie in domeniul educatiei morale, estetice, de mediu,
de sanatate.
Categorii de aptitudini pedagogice :
- Aptitudini ce asigura calitatea gandirii & capacitatea de anali$a si sinte$a,
flexibilitatea, originalitatea %
- Aptitudini ce asigura calitatea limbajului- capacitatea de a folosi in mod adecat
acest instrument de comunicare este pre$enta in toate aptitudinile
pedagogice :inteligibilitatea, claritatea, plasticitatea, expresiitatea, fluenta %
- Aptitudini ce garanteaza calitatea atentiei-concentrarea, intensitatea,
distributivitatea, comutativitatea ;
- Aptitudini ce determina calitatea memoriei- rapiditatea memoriei, trainicia pastrarii
si promtitudinea recunoasterii si reproducerii.
- "ptitudinea de a cunoaste si intelege psi'icul celui supus actiunii educatie-
capacitatea intuitia, patrunderea si sesi$area rapida a particularitatilor psi'ice
indiiduale.Contactul permanent cu eleii, compensat cu o pregatire continua, de$olta si
perfectionea$a aceasta aptitudine %
- Aptitudinea empatica- ii ofera profesorului posibilitatea de a prii toate influentele
prin prisma celor carora li se adresea$a si de a preedea, nu numai eentualele dificultati, dar
si posibilile re$ultate %
- Aptitudini organizatorice- se manifesta in intrega actiitate desfasurata de profesor :
planificarea propriei munci, pregatirea si desfasurarea lectiilor, indrumarea actiitatii
colectiului de elei %
- Spiritul de observatie- capacitatea ce permite sesi$area celor mai fine nuante si
manifestari ale actiunii educatie.Cu a(utorul ei profesorul poate surprinde si intui,, starea de
spirit si intentiile eleilor, dupa expresia fetei si anumite miscari
- Miestria psihopedagogic repre$int capacitatea complex personal i specific a
profesorului de a concepe, organi$a, proiecta i conduce cu competen i prestigiu, spirit
creati i eficien sporit procesul de nmnt, procesul de educare i de instruire a
eleilor. )iestria psi'opedagogic este re$ultat att al pregtirii ct i al experienei
didactice ndelungate, ba$at pe interaciunea tututor calitilor personalitii profesorului i,
ntr-o msur important, pregtirea psi'opedagogic.
-Tactul pedagogic- capacitatea de a gasi, la momentul oportun, forma cea mai
adecata de atitudine si tratare a eleilor % se poate aprecia ca tactul este capacitatea
profesorului de a-si mentine si consolida starile psi'ice po$itie si de a le domina si in'iba pe
cele negatie, oferind astfel raspunsuri si solutii promte tuturor solicitarilor procesului
instructi-educati.
Componente ale aptitudinilor pedagogice :
- competenta stiintifica - implica o buna pregatire de specialitate
- competenta psi'opedagogica - ansamblul de capacitati necesare pentru construirea
diferitelor componente ale personalitati eleilor
- competenta psi'osociala- ansamblul de capacitati necesare optimi$arii relatiilor
interumane
*. Calitatea memoriei
+e caut s se determine n ce msur personalitatea profesorului este o variabil
cauzal, responsabil e reu!ita sau nereu!ita invtrii"
,n aceast priint, se estimea$ c, dincolo de unele caracteristici biologice inerente,
ca cele de rst i sex, profesorul ar putea s influente$e, n mod satisfactor, inarea i
re$ultatele ei, atitudinile i interesele, aspiratiile i orientrile profesionale ale celor care
inat prin comportamentele si atitudinile sale, prin empatia si relatiile sale cu acetia.
Aectivitatea ar constitui una dintre acele atribute ale personalitii care poate fi pus
n corelatie strns cu randamentul intrii la elei. "a se explic de ce, remarc aceiai
cercettori, -profesorii cu personaliti afectuoase tind s fie apreciai mai faorabil de catre
inspectori, directori colari i de ctre alti obseratori..
Spiritul de ordine ce caracteri$ea$ profesorii ordonati, sistematici, metodici i cu
responsabilitate facilitea$, ntr-o mare masur, inarea.
+ tructurile motivationale /frustratiile i satisfacfile predrii0 ce caracteri$ea$
profesorii i re$ultatele induse la elei.
STATUT
+tatutul exprima:
- persoana ca membra a societatii%
- indatoririle, drepturile si obligatiile persoanei
ROLURI
- Profesorul, ca e#pert al actului e preare$invlare: el poate lua deci$ii priitoare
la tot ceea ce se intmpl n procesul de nmnt.
- Profesorul, ca a%ent &otivator declanea$ i ntreine interesul curio$itatea i
dorina lor pentru actiitatea de nare.
- Profesorul, ca lier: conduce un grup de elei, exercitndu-i puterea asupra
principalelor fenomene ce se produc aici. 1ste un prieten i confident al eleilor, un substitut
al prinilor, obiect de afeciune, spri(in n ameliorarea strilor de anxietate.
- Profesorul n iposta$a de consilier: este un obserator sensibil comportamentului
eleilor, un ndrumtor persuasi i un sftuitor al acestora.
- Profesorul, ca &oel: prin ntreaga sa personalitate, prin aciunile comportamentul
su este un exemplu po$iti pentru elei.
- Profesorul, ca profesionist refle#iv: se strduiete tot timpul s ineleaga, i s
reflecte$e asupra ntmplrilor inedite din clas, s studie$e i anali$e$e fenomenele
psi'opedagogice cu care se confrunt.
- Profesorul, ca &ana%er: supraeg'ea$ ntreaga actiitate din clasa, asigur
consensul cu ceilali profesori, cu prinii i cu ceilali factori.
2ipuri de relaii intre profesori i elei:
a.3elaii autoritariste,
b.3elaii democratice,
c.3elaii libere.
'O(PETEN)E
- sunt condiionate de aptitudinile pedagogice ale profesorului i de nielul culturii
profesionale
a.Comunicatie /relaia profesor - ele din prisma relaiilor de transmitere i
decodificare a mesa(ului informaiilor0.
b. 4nformaional /cmpul de cunotine, actualitatea i actuali$area acestora0.
c. 2eleologic /capacitatea de a concepe re$ultatele educaiei din punctul de edere al
unor scopuri plurale nuanate, raional gndite i operaionali$ate0.
d. 4nstrumental / de creare a unor performane comportamentale ale eleilor adecate
scopurilor urmrite printr-un ansamblu de metode i mi(loace pedagogice0.
e. 5eci$ional / alegerea ntre cel puin dou ariante de aciune a ariantei care este
mai optim, mai aloroas sau mai util0.
f. "preciati /ealuare i autoealuare corect0.
Profesiunea didactic reclam din partea persoanei implicat n actiiti de tip
instructi-formati patru categorii de competene:
!" competen# $tiin#iic
abiliti cognitie necesare pentru procesarea informaiilor%
informaii tiinifice selectate, actuali$ate, exacte%
capaciti de e'iculare a cunotinelor%
experien didactic flexibil%
capacitatea de recurs la strategii re$olutie ariate%
aptitudini necesare pentru cercetare i experimentare%
strategii creatie%
operaii mentale flexibile i dinamice%
capacitate de transfer i aplicare a cunotinelor%
%" competen# psihosocial
capacitatea de a stabili fr dificultate relaii interpersonale adecate cu eleii%
capacitatea de adaptare la roluri dierse%
capacitatea de comunicare eficient att cu grupul ct i cu eleii, separat%
abiliti de adecare a forei6autoritii la situaiile educaionale concrete /arierea
raportului libertate-autoritate, indulgen-exigen n funcie de specificul situaiilor aprute0%
disponibiliti de adaptare la ariate stiluri educaionale%
entu$iasm, nelegere, prietenie%
&" competen# managerial
capacitate de influenare a clasei i a fiecrui ele n parte%
abiliti de planificare i proiectare%
capacitate deci$ional%
capacitatea de a organi$a, monitori$a i coordona actiitatea clasei6eleului%
administrarea corect a sanciunilor i recompenselor%
ec'ilibru autoritate-putere-responsabilitate
re$isten la situaiile de stres
'" competen# psihopedagogic
capacitate de determinare a gradului de dificultate a unui coninut%
capacitate de a face accesibil informaia transmis%
empatie, capacitate de nelegere a disponibilitilor interne ale eleilor%
creatiitate n actiitatea instructi-formati%
atitudine stimulati, energic, creati%
tact pedagogic /organi$area contient, controlat, a propriului demers pedagogic
i capacitatea de restructurare 7din mers8 a acestuia, n funcie de ariabilele nou surenite pe
parcursul derulrii procesului instructi-formati0%
spirit metodic i clari$iune n actiitate%
FOR(ARE INITIALA SI 'ONTINUA, E*ALUARE SI AUTOE*ALUARE
#ormarea iniial a personalului didactic, indiferent de legislaia n igoare, trebuie s
cuprind:
- 9 pregtire psi'ologic prin care s se cree$e condiiile cunoaterii i
autocunoaterii autentice, s se cree$e nelegerea locului i rolului personalitii 4n lume%
- 9 pregtire pedagogic n ba$a creia cel care dorete s imbrie$e cariera
didactic s fie n msur s cunoasc, s ineleag i s aplice filo$ofia educaiei, s-i
forme$e un baga( de cunotine, priceperi i deprinderi pentru a aplica teoriile curriculare,
teoriile ealurii, teoriile instruirii, metodologia didactic pentru a-i forma o competen
psi'opedagogic%
Perfectionarea prin efinitivare !i %rae iclactice. 5up o ec'ime de doi ani i n
ba$a unor inspecii de specialitate, fiecare dascl este obligat s susin examenul de
definitiare n intmnt. "cest examen se poate susine de maximum trei ori ntr-o perioad
de !-: ani e'ime. 1xamenul de definitiat const n:
- o prob scris la specialitate i metodica predrii ei%
- o prob oral de specialitate i metodic%
- o prob scris de Pedagogie.
5up patru ani de ec'ime de la definitiare orice dascl poate s susin examenul
pentru obinerea gradului didactic 44. "cest examen, la care are dreptul s se pre$inte n ba$a
conclu$iilor unor inspecii de specialitate, const din:
- o prob scris la specialitate i la metodica predrii ei%
- o prob oral la Pedagogie i elementele de psi'ologie /programa analitic mai
complex decat cea pentru definitiat0.
5up ali patru ani ec'ime dup gradul 44, orice dascl poate participa la examenele
pentru obinerea gradului didactic 4. Pentru gradul 4, dup trei ani ec'ime i n ba$a unor
conclu$ii ale inspeciilor de specialitate, dasclul particip la un colociu de admitere la
gradul 4. "cest colociu const dintr-un interiu din: specialitate, metodic, psi'o-pedagogie
i mai ales din metodologia cercetrii tiinifice.
For&area contiun a personalului didactic implic:
#ormarea continu odat la cinci ani, aciune pe care fiecare dascl trebuie s-o urme$e
pn la pensionare. "ceast actiitate se reali$ea$ prin parcurgerea mai multor programe
oferite mai ales prin departamentele speciali$ate ale uniersitilor.
1xplo$ia informaional deosebit, ca urmare a progresului tiinific, te'nic, cultural,
urmat de sc'imbri continue, c'iar de mutaii n cadrul disciplinelor predate, n profesiuni,
n actiitile sociale utile, n condiiile economice, necesit o preocupare i o capacitate
deosebit de a asigura o perfecionare continu a pregtirii profesionale, de specialitate i
psi'opedagogice, n primul rnd, dar i o perfecionare n planurile cultural, etic, (uridic i
cetenesc, deoarece toate domeniile ieii sociale sunt n de$oltare, att sub aspect
cantitati, ct mai ales sub aspect calitati.
Perfecionarea profesional a profesorului este necesar, ca n toate profesiile, datorit
potenialelor pierderi cognitie. ;umai printr-o reactuali$are i perfecionare sistematic i
constant a pregtirii profesionale la un niel nalt de performan, printr-o formare continu
se poate eita ceea ce se numete plafonare profesional, rutin, pregtire slab sau mediocr.
Perfecionarea profesional se reali$ea$ prin forme organi$ate care au un caracter formal sau
informal: de exemplu prin cursuri de perfecionare de o anumit durat% cursuri
postuniersitare, studii aprofundate, doctorate, sau actiiti n comisii metodice i ale
diriginilor, cercuri pedagogice, simpo$ioane tiinifice, ntlniri pedagogice, reuniuni.
#ormarea continu este coordonat de )inisterul 1ducaiei ;aionale i se reali$ea$
prin uniti de nmnt, case ale corpului didactic, centre, instituii i alte forme
instituionali$ate pentru pregtirea i perfecionarea personalului de conducere, ndrumare i
control.
"ceste instituii se pot asocia cu alte instituii similare din ar i din strintate,
conform reglementrilor legale.
,ntreaga actiitate de formare continu a cadrelor didactice urmrete reali$area
obiectielor fundamentale ale educaiei i nmntului:
< de$oltarea identitii naionale, n contextul integrrii europene i mondiale%
< de$oltarea cultural, tiinific, te'nic i profesional%
< de$oltarea capacitii de anticipare i de adaptare la sc'imbare, pentru progres
psi'osocial i integrare%
< formarea i de$oltarea personalitii umane integrale, armonioase, creatoare,
independente i interdependente%
< de$oltarea caracterului prospecti i permanent al educaiei%
< democrati$area educaiei i a nmntului, asigurarea condiiilor de egali$are
relati i gradat a anselor de acces i parcurgere, pentru de$oltarea maxim a
potenialului psi'ofi$ic al fiecrui indiid, pentru reali$area caracterului desc'is al
nmntului%
< formarea capacitilor cognitie, afecti-motiaionale, oliti-acionale, atitudinale
i aptitudinale, a stilului actiitii intelectuale, a contiinei de sine i a celei sociale, a
concepiei despre om i societate%
< de$oltarea personalitii capabile de cooperare, comunicare, deci$ie, inoare i de
adaptare creatoare la mediu i a mediului la condiia uman%
< educarea in spiritul alorilor democratice, moral-ciice i patriotice, estetice i
culturale ale societii contemporane%
< reali$area unei noi armonii ntre cultura general, de specialitate i cea profesional,
la nielul exigenelor formatie ale societii postindustriale informati$ate, n funcie de
profilul de formare determinat%
< formarea tinerei generaii pentru integrare cultural i socioprofesional eficient,
pentru de$oltarea culturii i ciili$aiei.
,n scopul reali$rii acestor obiectie, actiitatea de formare continu a fi axat pe
obiectie specifice de$oltrii competenelor psi'opedagogice i metodice n specialitate i
psi'orelaionale, teoretico-metodologice, practic-acionale i constructi-creatoare.
,n acest context, restructurarea formrii continue a cadrelor didactice constituie
obiectiul prioritar al asigurrii calitii nmntului, ansa reformei nmntului.
9 priire de ansamblu asupra modurilor de abordare a procesului de formare pentru
cariera didactic de ctre dierse sisteme de n mnt de-a lungul timpului poate a(uta
pentru con tienti$area semnifica iilor de natur teoretic i practic ale sc'imbrilor pe care
le traiesc oamenii colii.
)arcel =esne /1>>?0 a conturat trei modele ale ac iunii educatie, n func ie de
obiectiele procesului de formare sunt:
modelul transmisi - normati
modelul incitati & personal
modelul ac'i$i iei prin inser ie social
)odelul incitati & personal se ba$ea$ pe stimularea motia iei eleilor i pe
de$oltarea poten ialului indiidual, modelul ac'i$i iei prin inser ie social este ba$at pe
ntarea profesiunii n context profesional real. "ceste trei modele se pot regsi, n diferite
propor ii n toate componentele unui program de formare: al metodologiei, desf urarea i
programarea examenelor.
Plecnd de la premise ca fiin a uman este conceput ca produs social, ca actor
social ori ca agent social, intreaga construc ie educational destinat formrii sale
profesionale trebuie in mod obligatoriu s tin cont de aceste dimensiuni.
Personalitatea profesorului este determinat de o serie de aptitudini si calitati.
Categorii de aptitudini pedagogice:
"ptitudinea ce asigur calitatea gndirii & originalitatea, flexibilitatea, capacitatea de a
anali$a i sinteti$a.
"ptitudini ce asigur calitatea limba(ului,
+piritul de obsera ie & aceast capacitate permite sesi$area celor mai fine nuan e i
manifestri ale ac iunii educatie. "stfel profesorul poate surprinde i intui, starea de spirit si
inten iile eleilor, dup anumite mi cri i expresia fe ei.
"ptitudini organi$atorice se manifest n ntreaga actiitate, pregtirea i
desf urarea lec iilor, ndrumarea actiit ii colectiului de elei.
2actul pedagogic & capacitatea de a gsi, la momentul oportun, forma cea mai
adecat de atitudine si tratare a eleilor, se poate aprecia c tactul este capacitatea
profesorului de a oferi rspunsuri i solu ii promte tuturor solicitrilor.
Profesiunea didactic reclam din partea persoanei implicat n actiit i de tip
instructi & formati patru categorii de competen e:
1.Competen a tiin ific
"bilit i cognitie necesare pentru procesarea informa iilor.
Capacit i de e'iculare a cuno tiin elor.
1xperien a didactic flexibil.
Capacitatea de recurs la strategii re$olutie ariate
+trategii creatie
!.Competen a psi'osocial
Capacitatea de a stabili fr dificultate rela ii impersonale adecate ca eleii.
Capacitatea de adaptare de roluri dierse
1ntu$iasm, n elegere, prietenie.
*.Competen a managerial
Capacitate de influen are a clasei i a fiecrui ele n parte.
Capacitate deci$ional.
Capacitatea de a organi$a, monitori$a i coordona actiitatea eleului 6 clasei.
3e$istent la situa iile de stres.
@.Competen a psi'opedagogic
Capacitate de determinare a gradului de dificultate a unui continut.
1mpatie,capacitate de intelegere a disponibilitatilor interne ale eleilor.
"titudine simulati, energic, creati.
1ficien a profesorului nu este altcea dect progresul i eficaciatatea unei actiit i
derulate, ndeplinirea misiunii i a obiectielor urmrite de indii$i. "stfel eficien a depinde
de anumite elemente ce formea$ un ntreg co de alori profesionale si personale.
3eali$area sarcinilor si a obiectielor inatamantului depinde in mare msur de
calit ile i competen ele profesorului. Prin personalitatea sa, profesorul repre$int un model
pentru elei, un spri(in pentru familie un factor de cultur in societate.
" fi profesor inseamn un risc asumat, deoarece pregtirea pentru a preda, pentru a-i
n a pe al ii cum s ne e este o oper nc'eiat i care implic mult rbdare, multe
momente de incertitudine, descura(are i multe ore de studio, iar re$ulatele nu pot fi masurate
nici cantitati nici imediat.
Profesorul are ca obiecti moral indeplinirea misiunii educatie.+e informea$a prin
dierse canale, cele mai moderne fiind, inatarea si comunicarea on-line, care cere o atitudine
cura(oasa, dar si aptitudini te'nice.
Competenele de predare ale unui cadru didactic sunt considerate definitorii pentru
ntreaga sa actiitate educati. Anele din aceste competene aparin tiinei predrii i
pot fi standardi$ate, astfel nct pot fi descrise concret actiitile care se cer desfurate,
performanele ateptate n actiitatea profesorului i criteriile dup care i a fi ealuat
prestaia.
Pe de alt parte, exist i competene nestandardi$abile, care in de arta predrii, de
elementele personale ale educatorului, care nu pot fi surprinse n performane msurabile,
dar care fac actiitatea educati autentic i adaptat contextual.
"nali$nd concepiile teoretice i practicile educatie concrete, care pot fi identificate
n dierse sisteme de nmnt din lume n ceea ce priete formarea iitorilor profesori,
putem remarca elemente asemntoare. 1xist, cu siguran, un punct comun, identificabil n
cadrul tuturor concepiilor de formare, indiferent de paradigma care le fundamentea$, i
anume necesitatea mbinrii pregtirii teoretice cu cea practic. "spectele prin care
programele de formare se diferenia$ priesc: raportul dintre pregtirea teoretic i cea
practic, durata programului de formare, elementele cu specific naional, politicile
educaionale i instituionale, raporturile dintre organismele central si institutiile din teritoriu
in derularea programelor de formare initiala si continua.
Conceptul de profesor ii cuprinde, in sfera sa, pe toti specialistii inestiti ca
educatori in inatamantul de toate gradele. Profesorul indeplineste o profesiune de o
deosebita importanta, aceea care asigura formarea si pregatirea personalitatii tinerelor
generatii si pregatirea lor profesionala in cadrul institutiilor de inatamant, strans legate de
iata, de actiitatea socioprofesionala, morala, cetateneasca. Profesorul este principalul factor
al educarii si pregatirii tinerilor.1l este inestit cu un rol indrumator, contribuind insa la
pregatirea omului pentru actiitatea si creatia independenta, in contextual unor relatii de
cooperare si a(utor reciproc intre el si tineri. )unca si personalitatea educatie a profesorului
pot lasa urme frumoase in mintea si comportarea tinerilor, oferindu-le prile(ul de a-si aminti
cu placere, respect si c'iar cu eneratie de fostii dascali, cu care pot mentine legaturi spiritual
pentru toata iata.
Comportamentul pedagogic al profesorului se manifesta atat macrosocial, la
nielul sistemului social de educatie si inatamant, cat si la niel microsocial, al clasei de
elei.
2raditional orbind profesorul a fost repre$entant al stiintei, era stiutorul in
domeniul sau de speciali$are, care-i conferee autoritate epistemica. 1l media didactic relatia
eleului cu stiinta si era agentul actiunilor educatie, informatie si formatie.
+e considera faptul ca dincolo de caracteristicile biologice inerente, cum ar fi cele
de arsta si sex, profesorul ar putea sa influente$e, in mod satisfacator, inatarea si re$ultatele
ei, atitudinile si interesele, aspiratiile si orientarile profesionale ale celor care inata prin
comportamentele si atitudinile sale, prin empatia si relatiile sale cu acestia.
Pregatirea de specialitate temeinica constituie calitatea esentiala pentru exercitarea
cu competent si eficienta a muncii de professor. ;u poti exercita profesia de professor daca
nu ai o pregatire temeinica de specialitate, caci nu ii poti pregatii pe altii, daca tu ca professor
nu esti bine pregatit.
Pregatirea de specialitate temeinica cere responsabilitate, eforturi, staruinta,
pasiune, indeosebi iubirea de adear, de a sti cat mai mult. Pentru reali$area si manifestarea
acestei calitati se cere respectarea catora conditii si anume: sa ne controlam nielul pregatirii
in domeniul stiintei pe care o predam, pentru a constata ceea ce ne-am insusit si ceea ce mai
trebuie completat, sa continuam pregatirea de specialitate si dupa terminarea studiilor.
Profesorul in calitatea de intellectual cu o pregatire de specialiate temeinica,
foloseste tot ceea ce stiinta a creat in domeniul disciplinelor predate, documentandu-se
continuu.
9 data stapanind foarte bine un domeniu de specialitate, profesorul nu trebuie sa
se multumeasca numai cu asimilarea si transmiterea datelor oferite de documentare. 1l
trebuie sa-si de$olte treptat si capacitatea de creatie in domeniul disciplinei predate la
inceput, prin anumite prelucrari, anali$e, combinari de date existente, reali$ate independent,
care sa sporeasca informatia si aplicatia in domeniul de specialitate, apoi treptate, pentru cei
care predau discipline experimental-aplicatie, inclusie informatice de inestigatie, in
ederea aducerii a cea nou sub raport ideatic sau practice.
Biata a doedit ca spiritul creatie al profesorului i-a sporit pregatirea si alentele
profesionale, de specialist, i-a de$oltat autoritatea si prestigiul ca intellectual si dascal, l-a
definit ca cercetator, ca om de stiinta.
Pregatirea obtinuta in scoala si facultate nu este suficienta, ea trebuie mereu
perfectionata, prin integrarea in ea a tuturor noutatilor esentiale de natura ideatica si practica
ce apar, si, in acelasi timp, prin eliminarea a ceea ce s-a u$at moral, a ceea ce nu mai pre$inta
fiabilitate cognitia sau actionala. 5aca nu am reali$a reactuali$area si perfectionarea
sistematica si continua a pregatirii profesionale la nielul de performanta cerut profesorului,
atunci dacalul s-ar plafona, s-ar ruina, si-ar diminua pregatirea.
Profesorul nu este numai un instructor professional. 1l este un modelator uman,
etic si cetatenesc al tinerilor. )odelul etic demn profesorului constituie c'eia educarii mora-
cetatenesti demne si ciili$ate a tinerilor. 1l este o sursa si o forta de influentare etico-
cetateneasca a eleilor mai ales. 5e aceea autocontrolul asupra atitudinilor si modului de
comportare in orice situatie, in familie, pe strada, in mi(loacele de transport trebuie sa
insoteasca in pemanenta iata profesorului. Profesorul a cauta sa fie un model etico-
cetatenesc pentru elei, dinami$and spiritual critic, spiritual de independent si creatiitatea la
elei, pentru ca treptat atitudinile si comportamentul lor sa capete amprenta personala, sa
deina propriul modelator etico-cetatenesc, in care autoeducatia mora-ciica sa capete o
pondere tot mai mare.
Conceptul de personalitate tinde s acopere toate procesele psi'ice i astfel, s
pre$inte un tablou coerent al modalitilor n care o persoan gndete, simte i se comport0.
2ipuri de definiii ale personalitii:
5up criteriul coninutului, C. "llport clasific definiiile personalitii n trei grupe:
< 5efiniii prin efect extern: iau n considerare modul de manifestare a personalitii n
exterior%
< 5efiniii prin structur intern: personalitatea are o consisten proprie, o structur
intern specific.
< 5efiniii po$itiiste /formale0: susin c -structura intern8, c'iar dac exist, nu
poate fi studiat, este inaccesibil tiinei.
!. 5up criteriul sferei, delimitm dou categorii de definiii:
< 5efiniii reducionist-unidimensionale: reduc personalitatea la o singur
component,%
< 5efiniii multidimensional-globale: pre$int personalitatea ca entitate complex.
C'eia problematicii educatiei ne-o da cunoasterea eleului. 9ricat de stapan pe sine ar
fi profesorul, actiunea sa nu poate incepe fara o foarte buna cunoastere a potentialului
copiilor, fara a stablili un scop, o tendinta, un ideal pentru demersurile sale educatie.
Biata scolara nu poate fi rupta de iata sociala pentru ca .a inata in scoala inseamna
a inata iata% iata scolara este un fragment decupat din iata sociala. /".;eculau, " fi
ele0. Curentul scolii actie orbea despre scoala ca de o comunitate sociala ce ofera prile(uri
de inatare psi'osociala. 1. 5urD'eim nu afirma la intamplare ca scoala este in primul rand
institutie sociala, iar .educatia este un fapt social..
+e orbeste tot mai mult in pedagogie de cadrul didactic-manager al clasei de
elei.+impla alaturare a obligatiilor de manager profesionist determina o detaliere a functiilor
didactice: functia managerial de planificare repre$inta structura etapelor de planificare si
proiectare didactica.
7Proiectul de lectie este un instrument intermediar intre prefigurarile mentale si
concreti$arile faptice ale actiunilor instructie-educatie8/C.Cucos, 1>>E0."celasi pedagog ca
si ceilalti teoriticieni asupra proiectarii sustin ca un proiect efficient are urmatoarele
caracteristici:
"decare & la situatii didactice concrete%
9perationalitate & adaptabilitate la eenimente noi, asimilarea din mers a unor
strategii mai eficiente decat cele proiectate initial%
1conomicitate & un cadru didactic trebuie sa configure$e un plan strategic simplu si
efficient in practica, a concepe cea sofisticat nu inseamna a reali$a actiitati eficiente.
Profesorul este persoana care o pregatire speciala intr-un anumit domeniu de
actiitate si care preda o materie, persoana care indruma, educa pe cinea.
4n conceptia mea, profesorul este cel responsabil pentru procesul de educare.
Procesul de educare intitutionali$at este unul extreme de complex, atat ca organi$are, cat si ca
fundamenatare stiintifica.Profesorul este responsabil de modelarea personalitatii umane, cum
numea filo$oful Constantin ;oica 7deenirea fiinta a omului8.
Psi'ologia este stiinta care se ocupa cu studiul psi'icului, a sufletului omului in
complexitatea structurii sale intime. F. Gouc'er unul din psi'ologii secolului !H, scria ca
pedagogia nu poate fi o arta serioasa si eficace decat daca se spri(ina pe psi'ologie.
4n acesta mare a inatamantului, nu oricine poate indeplini cerintele complexului
act educati.
Pedagogia este stiinta care are ca obiect cercertarea si aplicarea celor mai bune
modalitati de educare a copiilor, tineretului si adultului. 5idactica este ramura pedagogiei
care se ocupa cu teoria generala a instructiei, cu formele de organi$are.)etodica este o
didactica speciala, particulara care arata drumul de urmat intr-o anumita disciplina.
4n opinia mea profesorul ideal trebui sa indeplineasca o serie de calitati.4n primul
rand pentru a merge in fata unei clase de elei, consider ca o buna pregatire de specialitate
este bine enita.1ste inadmisibil ca a(ungand in fata clasei fie ei elei sau student, sa nu
cunoasca material pe care o preda sau sa fie limitat doar la manual.
4n al doilea rand este inclinatia catre meserie, deoarece aceasta meserie trebuie
facuta din placer si nu din obligatie.
3abdarea este un atuu dupa parerea mea in lucrul ca si professor, pentru ca multi
din elei nu au tendinta sa priceapa din prima fie ca nu sunt atenti, fie ca nu sunt genii.
9 trasatura importanta pentru un profesor este comunicarea pentru ca degeaba are
un imens baga( de cunostiinte daca nu se poate exprima clar, pentru a-si expune opiniile si
gandurile.
2rebuie sa fie creati, sa nu fie obedient, pana la pierderea identitatii sale
profesionale.
Profesorul este factorul determinat al succesului unei lectii, trebuie sa fie
ingenious.Profesorul trebuie sa fie un g'id,care indruma eforturile receptie ale eleilor, un
g'id compentent, intelligent, sensibil.
9ri$ontul lui cultural-artistic trebuie sa fie intins si sa-i permita a stabili, spontan,
referiri la artele conexe, ale caror limba(e trebuie sa-i fie accesibile.
Profesorul ideal este acela care nu pune accent pe notarea eleului pentru ca nu
notarea contea$a, nu notarea este cardinal. ;u ne formea$a in nici un fel aceasta notare. Cel
mai important este ca profesorul sa ne inete sa fim corecti cu noi insine dar si cu ceilalti, sa
muncim cinstit sis a ne respectam pentru ceea ce suntem nu pentru ceea ce parem a fi.
4n functie de abilitatea acestuia de a ne atrage, eu l-as identifica pe profesorul
ideal ca fiind o persoana calda, cu limba( calm care in acelasi timp trebuie sa impuna si
respect in randurile eleilor.
4n interactiunile cu ceilalti, profesorul este persoana care seaman in eleii sai nu
numai cunostiinte, dar si primele atitudini. "titudini fata de propria persoana, fata de scoala,
fata de oameni si de lumea incon(uratoare.
Profesorul efficient este un bun collaborator, acordand o mare aloare
colegialitatii. 1l isi impartaseste ideile, solicita implicarea parintilor in actiitatea de predare-
inatare si cauta spri(inul colegilor.
Profesorul de success este un idealist, un alt fel de idealist, fiind ferm conins ca
fara ideal nu poate exista eolutie. 1l se recunoaste in fiecare ele, reali$and care i-a fost
contributia si influenta in ietile inataceilor sai.
An profesor efficient este un reolutionar care stie ca rolul sau este unul dintre
cele mai itale pe pamant in pastrarea sactitatii ietii si a re$ultatului ei firesc & eleatia
umanitatii.
Profesorii au rolul de a-i inata pe elei cea util pentru iitor , de a le propune
solutii contribuind la re$olarea problemelor si de a-i spri(ini in diferite actiitati. =a randul
lor ,eleii au obligatia de a frecenta cursurile scolare , de a fi atenti laore si de a-si face
temele din respect pentru profesori.
Cadrele didactice trebuie sa inete sa monitori$e$esemnalele enite din partea eleilor
si parintilor inainte sa fie preatar$iu. ;umai in acest fel se a pastra o relatie buna de
colaborareintre cadrele didactice si elei. Profesorii ar trebui sa repre$inte un model
pentruelei , indemnandu-i spre diferite cariere profesionale , in care ii asteapta un iitor
stralucit. 1i au o meserie foarte grea , deoarecenu este usor sa predai in fata unei clase de *H
de elei , dar saconstitue un model pentru ceilalti trebuie sa aiba un caracter frumos.
1leul intelege numai atunci cand profesorul orbesteclar si raspicat. 3e$ola
problemele din cadrul diferitelor materii ,atunci cand i se explica concret ceea ce are de facut
si i se oferaexemple care sa contribuie la solutii corecte in contextul re$olarii problemelor.
Cunostintele cuprinse n manuale sau n alte surse informatie dobndesc forta
educatia prin actiunea profesorului, care utili$ea$a cunostinte metodice si psi'opedagogice
operationali$ate n cadrul unor modalitati si te'nici de lucru eficiente. 5atorita acestor
cunostinte, priceperilor si deprinderilor dobndite, el a putea transforma informatiile
cultural-stiintifice n autentice mesa(e educationale. #ormarea eleilor conform idealului
educational depinde de capacitatea profesorilor de a actiona nu numai ca buni specialisti ntr-
un domeniu, ci si ca pedagogi ai specialitatii lor. Profesorul este pregatit, att n ceea ce
prieste nsusirea la un niel nalt a alorilor sociale, ct si pentru a le transmite eleilor sai.
)aiestria pedagogica este re$ultatul mbinarii.
Profesorul ideal trebuie sa aiba perseerenta, perseerena presupune reali$area
efortului oluntar o perioad ndelungat de timp, c'iar i in condiiile in care, aparent, nu ar
fi posibil continuarea actiitii. Perseerena este susinut att de aloarea scopului ct i
de ncrederea in forele proprii.
=a inceput dascalul are un cu totul si cu totul alt interes decat impartasirea
cunostintelor sale. 1l trebuie mai intai sa se faca au$it, sa se faca inteles si nu in ultimul rand,
sa atraga atentia, sa fascine$e prin ceea ce spune.
+e poate afirma ca eficienta intregii actiitati didactice este determinate, in mod
substantial, de relatiile pedagogice existente. )ulte dificultati de inatare, lipsuri in
pregatirea si educarea eleilor, in constituirea colectiului clasei, re$ulta din relatiile
deficitare sau incordate dintre profesor si elei.
3elatiile socio- affectie ne atrag atentia ca intre profesor si elei se pot manifesta
spontan sentimente de atractie sau respingere, de simpatie sau antipatie, de acceptare sau
neacceptare. 4n general, atunci cand profesorul apare in fata clasei doar in calitate de
transmitator de informatii, preocupat doar ca eleii sa recepte$e aceste informatii, lipsit de
orice aloare emotional, afectia & relatiile sale cu clasa dein traumati$ante pentru elei si
aceasta cu atat mai mult, cu cat eleii sunt de arste mai mici.
+uccesul obtinut de tineri in scoala, ac'i$itiile dobandite in aceasta perioada or pune
amprenta in de$oltarea lor profesionala, tocmai de aceea rolul profesorului este foarte
important. 1xperienta indelungata a scolii arata ca eleii inata si se formea$a asa cum sunt ei
calau$iti de profesor. 1i absorb atitudinea profesorului, ii impartasesc coningerile, ii imita
conduita, ii citea$a afirmatiile. Probleme cum sunt motiatia, disciplina conduit sociala,
succese scolare, setae continua de cunostinte, toate sunt organi$ate in (urul personalitatii
profesorului, care induce eleilor sai starea de a fi gata pentru a indeplini orice sarcini si
interdictii.
Procesul instruciei, care este oglinda competenelor i aptitudinilor profesorului, este
un mod de relaionare informaional cu eleul, ba$at pe te'nologia cuntului. 1a repre$int,
dup cum arat F. Gruner, conducerea celui ce na printr-o succesiune de enunuri i
reenunuri ale unui corp de cunotine, alt caracteristic a procesului de instruire ca form de
manifestare competenelor didactice,este faptul c ea se exercit ca aciune formatoare asupra
sferei motiaionale a celui care na.
4mportana existenei i de$oltrii competenelor didactice i a tuturor
caracteristicilor acesteia este o condiie esenial n derularea cu succes a procesului educati
precum i pentru formarea spiritului ntreprin$tor, iniiatiei i performanelor eleilor.
'oncluzii
Profesorul trebuie s acorde o atenie sporit configurrii et'osului comunicati, date
fiind influenele acestui subsistem asupra tuturor componentelor actiitii educatie.
Profesorul trebuie s se asigure o instrumentiali$are i o initiere a eleilor n
strategiile de discurs, astfel nct acetia s fie n stare s sesi$e$e, s nteleag, s
ierar'i$e$e, s-si forme$e o competen informaional & premis a narii eficiente.
An profesor bun trebuie s aiba raspuns la orice ntrebare / legata de lecie0.
Profesorul trebuie s-i arate eleului c absolut tot n lume poate fi pus n discutie.
Profesorul trebuie s fie un model pentru toi eleii i s respecte intimitatea i
confidenialitatea unor informaii cu priire la iaa personal a eleului.
Profesorul trebuie s le fac eleilor cunoscute diferitele obiectie ce urmea$ a fi
ntinse n actiitatea lor.
Profesorul trebuie s forme$e pe ele pentru societatea n care s-a nascut i n care se
de$olt, deoarece alorile spirituale nu se creea$ dect n societate i pentru societate.
Profesorul trebuie s nee eleul cum s nee, trebuie s-l fac s aib ncredere n
el, n opiunile lui s poat s se exprime liber fr in'ibiii.
An profesor ideal este acela care stie s i formule$e ideile, poate s se fac nteles.
9rice profesor si a prefigura mental coninutul i forma discursului.