CUPRINS

CUPRINS.................................................................................................................2
INTRODUCERE.....................................................................................................3
COLECTAREA I TRANSPORTUL DEEURILOR.......................................4
1. Procedee de colectare...............................................................................................4
1.1. Procedee de golire................................................................................................ 4
1.2. Procedee cu recipient de schimb..........................................................................5
1.3. Procedee cu recipient de unic folosin..............................................................5
1.4. Procedeul fr pubel........................................................................................... 6
2. Container pentr colectarea !noili "ena#er $i al de$erile pro%enite de la
nit&'i de prodc'ie...................................................................................................... (
2.1. Containere mari de gunoi conform standardelor europene...................................6
2.2. Recipiente de schimb containere!......................................................................."
3. )a$ini de colectare................................................................................................... *
3.1. #ipuri de ma$ini................................................................................................... "
3.2. Cerine tehnice pentru ma$inile care ridic de$eurile solide.................................%
3.2.1. &utogunoiere compactoare........................................................................................%
4. Or!ani+area colect&rii de$erilor..........................................................................1,
4.1. Cerine pri'ind sistemele de colectare................................................................1(
4.2. )istemele de colectare........................................................................................ 1(
4.4. *rec'ena de amplasare a recipientelor..............................................................12
4.5. Ritmul de ridicare..............................................................................................12
4.6. +ocurile de amplasare a recipientelor.................................................................12
4.". Pregtirea pubelelor pentru golire......................................................................12
4.%. ,ispo-iie........................................................................................................... 13
4... /ncinta seciei de salubri-are..............................................................................13
-I-LIO.RA/IE...................................................................................................14
ANE0E...................................................................................................................11
INTRODUCERE
)ocietatea de consum a adus0 pe l1ng binefacerile sale0 $i multiple probleme dificile0
printre care cele de ordin tehnic0 economic $i 2uridic pri'ind e3istena de$eurilor $i cerina
eliminrii diminurii! acestora.
4na dintre numeroasele probleme ale 'ieii moderne o constituie cea a stocrii0
neutrali-rii ori eliminrii de$eurilor. ,in punct de 'edere al pro'enienei lor0 acestea pot fi5
de$euri mena2ere0 de$euri industriale0 de$euri agroalimentare $i de$euri nucleare.
,e$eurile mena2ere cuprind 6n special gunoaiele mena2ere propriu7-ise0 grme-ile de
de$euri0 de$eurile legate de folosirea automobilelor epa'e0 pneuri0 bidoane! etc.
Cantitile de de$euri casnice produse0 difer de la o ar la alta0 6n funcie de ni'elul de
de-'oltare0 tradiie0 etc. &stfel0 6n 1..(0 un france- arunca -ilnic 1 8g de gunoi0 cantitate
comparabil cu cea produs de ctre ceilali 'est7europeni0 dar inferioar de aproape dou ori
celei produse de un american ori un canadian.
)e constat 6n ultimele decenii cre$terea ponderii0 6n cadrul de$eurilor mena2ere0 a h1rtiei
$i a cartonului0 a materialelor putrescibile etc.
#ratamentul de$eurilor mena2ere. Principala cale o constituie 6n acest sens reciclarea0
pentru care sunt folosite curent trei metode5 composta2ul0 incinerarea0 depo-itarea. Ponderea
acestora este foarte 'ariabil de la o ar la alta0 de la o epoc la alta. ,e e3emplu0 6n *rana0
incinerarea este folosit de 459 din populaie0 fa de %9 care folose$te composta2ul $i 45 90
descrcarea :controlat;.
<n /talia0 composta2ul nu pri'e$te dec1t 2739 din gunoi= 6n >area ?ritanie0 incinerarea
acestor de$euri 'i-ea- 4( 9 din populaia urban. <n alte state de-'oltate0 incinerarea 'aria- de
la cca 1( 9 &merica de @ord! p1n la peste "(9 Aaponia0 Bl'eia!.
,e$i efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata e3ploatrii
depo-itului0 reconstrucia ecologica reali-ata dup eliberarea -onei de sarcini tehnologice nu 'a
mai putea restabili echilibrul biologic iniial0 e'oluia biosistemului fiind ire'ersibil modificata.
&ctualele practici de colectare transport Cdepo-itare a de$eurilor urbane facilitea- 6nmulirea $i
diseminarea agenilor patogeni $i a 'ectorilor acestora5 insecte0 $obolani0 ciori0 c1ini 'agabon-i.
Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase inclusi' nmolurile to3ice0
produse petroliere0 re-iduuri de la 'opsitorii0 -guri metalurgice! care sunt depo-itate 6n comun cu
de$euri solide or$ene$ti. &ceasta situaie poate genera apariia unor amestecuri $i combinaii
inflamabile0 e3plo-i'e sau coro-i'e= pe de alta parte0 pre-enta re-iduurilor mena2ere u$or
degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase comple3e si reduce
poluarea mediului.
4n aspect negati' este acela c multe materiale reciclabile $i utile sunt depo-itate
6mpreuna cu cele nereciclabile= fiind amestecate $i contaminate din punct de 'edere chimic $i
biologic0 recuperarea lor este dificil.
3
COLECTAREA I TRANSPORTUL DEEURILOR
<n ultimii ani0 posibilitile de 'alorificare a materialelor din gunoiul mena2er s7au
6mbuntit considerabil0 prin tehnologiile noi0 mai bune. Ca urmare a acestui fapt $i a
obiecti'ului de a 6mbunti0 prin 'alorificarea de$eurilor0 prote2area mediului $i resurselor0 6n
4niunea Buropean0 e3tragerea substanelor 'alorificabile a de'enit o cerin legal. Rom1nia s7
a aliniat acestei strategii prin actuala legislaie pri'ind de$eurilor.
&mbala2ele de folosin multipl sunt inferioare actualmente0 la multe produse0 celor de
unic folosin. &cestea0 ca de e3. ambala2ele pentru buturi din PB#0 ca $i cutiile din tabl alb
sunt formate din materii prime pentru a cror 'alorificare reciclare! e3ist bune premise tehnico7
metodologice. &mbala2ele din sticl rm1n 6n continuare recipientul preferat pentru multe
produse.
Dalorificarea de$eurilor din metale feroase $i neferoase este o metod de reciclare
'erificat $i practicat de muli ani. /ndustria oelului a de-'oltat reprimirea metalului 'echi $i a
definit cerinele pentru componena li'rrilor. <n Rom1nia0 6n aprilie 1...0 a fost introdus
standardul )R 6(5%C15 materiale 'alorificabile din fier . legat de topirea fierului.
Pentru clasificarea materiilor prime secundare $i a de$eurilor din metale neferoase0 este
'alabil standardul )#&) 3(1"7"%. Colectarea metalelor feroase $i neferoase din gunoiul mena2er
c1$tig 6n importan0 deoarece recunoa$terea automat $i separarea aluminiului $i tablei albe din
flu3urile de de$euri sunt ast-i lipsite de probleme. &mbala2ele conin ast-i0 6n form pur0 ca
folii sau 6n materialul mi3t0 metale neferoase care pot fi recuperate.
,ispunem de metode automate de recunoa$tere a cutiilor de carton de la buturi. &ceste
materiale mi3te pot fi 6mprite 6n final 6n cartoane $i nemetale. Colectarea materialelor
problematice de e3. baterii0 resturi de 'opsea0 medicamente0 produse de curat! este obligatorie
din perspecti' ecologic0 deoarece aceste materiale0 6n cursul 6ndeprtrii de$eurilor0 mresc
potenialul to3ic al deponiilor sau pricinuiesc probleme la tratarea de$eurilor.
Colectarea separat $i tratarea de$eurilor biologice sunt componente importante ale
conceptelor moderne integrate de management al de$eurilor.
+a fel de difereniate0 ca $i potenialul de 'alorificare din de$eul din localiti0 trebuie s
fie $i sistemele de colectare $i transport al de$eurilor 6n 'ederea 'alorificrii sau 6ndeprtrii0
pentru a corespunde proprietilor diferitelor tipuri de de$euri $i a domeniilor lor de pro'enien.
Ergani-area colectrii de$eurilor a de'enit ast-i o sarcin comple3. Blementele sistemului
tipuri de recipiente0 'ehicule! sunt oferite 6ntr7o mare di'ersitate $i trebuie astfel alese 6nc1t
cerinele sistemului de colectare s fie 6ndeplinite cel mai bine.
1. Procedee de colectare
Procedeele colectrii de$eurilor se deosebesc 6n mare dup tipul utili-rii recipientelor de
colectare0 dup cum urmea-5
F procedee de golire=
F procedee cu recipient de schimb=
F procedee cu recipient de unic folosin=
F procedee fr pubel.
1.1. Procedee de !olire
+a procedeele de golire0 'ehiculul de colectare $i transport preia0 6ntr7un ciclu de
colectare de$eul din recipientele de la faa locului proces de golire!.
4
+a colectarea de$eurilor re-iduale0 'ehiculele cu sistem de compactare sunt dotate cu unul
sau mai multe dispo-iti'e de ridicare0 respecti' de rsturnare pentru recipientele standard de e3.
pubele mari 6n format european!. /n acest ca-0 sunt folosite 6n principal recipiente mari cu
capacitatea de p1n la 101 m3 pentru gunoiul mena2er $i pentru de$eurile de producie asimilabile
cu acesta.
,ac nu e3ist recipiente de colectare la faa locului0 de$eurile sunt rsturnate 6ntr7o cup
ata$at 'ehiculului0 care0 acti'ata hidraulic0 se gole$te 6n interiorul 'ehiculului. Pentru colectarea
materialelor 'alorificabile 6n procedeul de golire0 se utili-ea- pubele mari cu capacitatea de 24(
l $i 1.1(( l pe rotile sau containere de depo-itare. Colectarea separat a h1rtiei $i cartonului din
de$eul mena2er este un procedeu de golire foarte rsp1ndit 6n Buropa $i practicat ca metod de
reciclare. /ndustria h1rtiei a definit standarde de calitate pentru reprimirea h1rtiei 'echi0 conform
crora se face $i remuneraia. <n Rom1nia e3ist standardele )#&) 452"C17%1 $i 452"C27%10 care
reglementea- cerinele de calitate0 structura $i manipularea ca $i recuperarea h1rtiei $i
cartona2elor.
Colectarea selecti' trebuie s fie alctuit 6n a$a fel 6nc1t s se obin o puritate c1t mai
mare a materialului $i deci o clas de calitate. Procedeul de golire cu utili-area recipientelor de
24( G 1.1(( l este potri'it 6ndeplinirii acestei sarcini. Ca recipiente de colectare pentru de$eul
biologic0 6n procedeul de golire0 s7au fi3at pubelele cu capacitatea de 6( . 24(l. +a utili-area
pubelelor mai mari0 din cau-a greutii 'olumetrice a de$eului biologic0 apar adeseori probleme
de randament ale puterii de ridicare a dispo-iti'ului de rsturnare.
1.2. Procedee c recipient de 2c3i"4
+a procedeul cu recipient de schimb0 'ehiculul de transport preia recipientele umplute $i
le transport la punctul de golire deponie0 staie de tratare0 depo-it pentru materiale
'alorificabile0 6ntreprinderi industriale etc.!. Bste 'orba in acest ca- despre containere mari de
peste 3 mH pentru de$euri amestecate sau containere cu unul sau mai multe compartimente pentru
colectarea materialelor 'alorificabile.
B3emple de sisteme de recipiente de schimb5
F colectarea sticlei0 h1rtiei0 PB# $i a cutiilor de buturi 6n recipiente cu unul sau mai multe
compartimente0
F containere conca'e pentru de$eurile din construcii0 F recipiente de schimb pentru de$eu
re-idual sau materiale 'alorificabile 6n campinguri0 ca-arme0 alte comple3uri multifuncionale0
F containere pentru fier 'echi pentru 6ntreprinderile industriale0
F containere mari pentru h1rtieC cartonC cartona2e de e3. de la tipografii $i cu dispo-iti' de
compactare 6ncorporat!.
1.3. Procedee c recipient de nic& 5olo2in'&
+a acest procedeu0 'ehiculul de colectare preia de$eul 6n recipiente de unic folosin0
6ntr7un tur de colectare.
B3emple de utili-are5
F colectarea selecti' a materialelor 'alorificabile ambala2e mi3te0 plastic0 metal! 6n .saci
pentru materiale 'alorificabile. din plastic=
F colectarea se-onal selecti' a frun-elor 6n .saci de frun-e. din h1rtie compostabile! =
F colectarea gunoiului re-idual 6n saci din plastic.
Recipientele de unic folosin sacii! sunt de obicei colectate $i transportate cu 'ehicule
de gunoi con'enionale0 cu pres $i spaiu deschis de 6ncrcare sau 6n camioane de serie cu
remorc.
5
1.4. Procedel 5&r& p4el&
+a colectarea fr pubel0 un singur tip de de$eu0 mane'rabil manual0 este preluat de un
camion cu remorc sau de un 'ehicul de colectare dotat cu o deschi-tur mare de 6ncrcare $i cu
pres.
B3emplu5
F colectarea de$eului 'oluminos mobil etc.! =
F colectarea de frigidere=
F colectarea h1rtiei 'echi 6n baloturi=
F colectarea fierului 'echi=
F colectarea se-oniera a resturilor de copaci $i arbu$ti legate 6n snopi.
2. Container pentr colectarea !noili "ena#er $i al de$erile pro%enite de
la nit&'i de prodc'ie
Pentru colectarea at1t a gunoiului mena2er c1t $i a celui de producie asemntor de$eului
mena2er0 se pot utili-a 6n principiu pubelele mari standardi-ate de norma european @B %4(
p1n la 1"(( l!. )unt hidroi-olate $i re-istente la aciunea substanelor chimice. Iolirea acestor
tipuri de recipiente 6n 'ehiculele de gunoi cu pres este reali-at din punct de 'edere tehnic0
folosindu7se echipamentul hidraulic al 'ehiculului.
&legerea mrimii recipientelor pentru de$eul din unitile de producie ca mari
productori de de$euri! se reali-ea- mai ales in1ndu7se cont de rentabilitate ritm de ridicare!0
6n timp ce la gospodriile pri'ate0 igiena staionarea de$eului 6n recipient! este cea care st 6n
prim plan.
Colectarea $i ridicarea gunoiului mena2er $i a de$eurilor de producie asemntoare celor
mena2ere este mai eficient 6n containere mari de de$euri sau 6n containere la schimb ane3a 1!5
F din uniti de producie mari=
F la o densitate foarte mare de locuitori a unei localiti=
F la spaiile de petrecere a timpului liber $i a 'acanelor=
F 6n -one mai 6ndeprtate0 cu distante de transport mare.
2.1. Containere "ari de !noi con5or" 2tandardelor eropene
Containerele mari de gunoi se utili-ea- 6n 6ntreaga Burop $i au mrimi uni'ersale.
Comitetul Buropean de @ormare CB@ a descris 6n norma european @B %4( 6n 5 pri!
recipiente de colectare a de$eurilor cu 'olumul de %( . 1"(( l. @ormele sunt5
@B %4(7151.." 7 Recipiente mobile de colectare a de$eurilor . partea 15 recipiente cu roi $i
un 'olum de %( l p1n la 3.( l pentru sisteme pieptene!.
@B %4(7251.." 7 Recipiente mobile de colectare a de$eurilor . partea 25 recipiente cu 4 roi
$i 'olum de 5(( l p1n la 12(( l cu capac plan pentru sistemele pi'ot $iCsau pieptene!.
@B %4(7351.." 7 Recipiente mobile de colectare a de$eurilor . partea 35 recipiente cu 4 roi
$i 'olum de ""( l p1n la 13(( l cu capac glisant pentru sistemele pi'ot $iCsau pieptene!.
@B %4(745 1.." 7 Recipiente mobile de colectare a de$eurilor . partea 45 recipiente cu 4 roi
$i 'olum de "5( l p1n la 1"(( l cu capac plan pentru umpleri late cu sistem pi'ot sau
umpleri cu utila2e de construcie $iCsau pentru sisteme pieptene late!.
@B %4(755 1.." 7 Recipiente mobile de colectare a de$eurilor . partea 55 cerinele pentru
sistemele de ridicare $i metoda de 'erificare.
)tatele Comunitii Buropene au preluat normele CB@ pri'ind recipientele de colectare a
de$eurilor 6n sistemele naionale de norme. B3emple5
?ritish )tandards ?) B@ %4(715 1.."
,eutsche @orm ,/@ B@ %4(715 1.."
@ormes francaises @* B@ %4(715 1.."
6
Pubelele mari0 conform @B %4(71 %( l0 12( l0 24( l etc.! sunt pre'-ute cu o a3
cauciucat0 sunt produse din plastic de 6nalta densitate polietilen!0 fr 6mbinri0 prin metoda
turnrii sub presiune0 6n diferite 'ariante de culori de e3. ro$u0 'erde0 galben0 maro0 albastru0
gri!. Cu etrieri corespun-tori0 trebuie folosit un sac de gunoi ane3a 2!.
2.2. Recipiente de 2c3i"4 6containere7
4n e3emplu tipic de colectare a de$eurilor prin procedeul recipientului la schimb este
salubri-area campingurilor din -onele de petrecere a 'acanelor. &ici sunt produse0 6n funcie $i
de se-on0 cantiti mari de de$eu asemntor cu cel mena2er. <n gunoiul 6n care e3ist $i material
organic0 germenii se 6nmulesc repede.
,ac spaiul respecti' se afl 6ntr7o -on unde nu e3ist un sistem public de colectare a
de$eurilor0 din moti'e igienice0 trebuie respectat un ritm de ridicare rapid. &stfel 'olumul de
recipient necesar nu este stabilit de rentabilitatea dorit de 6ntreprinderea de ridicare. <n plus0 se
poate calcula dinainte un grad optim de umplere la ridicare $i deci o mrime de recipient
rentabil $i adaptat perioadei de staionare.
3. )a$ini de colectare
3.1. Tipri de "a$ini
#ipologia 'ehiculelor de ridicare a de$eurilor solide este foarte di'ersificata si cuprinde
at1t modele de 'ehicule utilitare de serie cat $i camioane cu dispo-iti'e speciale0 adaptate fiecrei
utili-ri. <n funcie de scopul utili-rii0 se poate reali-a sistemul de recipiente de colectare $i
modelul de construcie0 conform cu urmtoarea schema5
,omenii de utili-are5
F Iunoi 'oluminos0 Iunoi mena2er 0 Iunoi din uniti de producie.
F )ticl 'eche 6n containere de deponie0 Iunoi din uniti de producie0 ,e$euri din construcii.
F J1rtie 'eche 6n baloturi0 &mbala2e u$oare 6n saci0 ,e$euri de producie.
Raportat la 'ehiculele utili-ate0 re-ult din sistemul de recipient0 3 categorii de 'ehicule5
F >a$ini de golire autogunoiere!
F >a$ini cu recipiente de schimb
F >a$ini fr sistem.
Ato!noiere. &'1nd 6n 'edere sarcina de lucru0 cele mai utili-ate sunt 'ehiculele
speciale cu auto$asiuri modificate fa de serie $i cu suprastructuri speciale0 pre'-ute cu sisteme
$i dispo-iti'e pentru golirea recipientelor $i pentru compactarea $i sfr1marea de$eurilor.
"
/nstalaiile de manipulare sunt acti'ate de regul hidraulic $i dispun de echipamente de
preluare pentru unul sau mai multe tipuri de recipiente de la 4( p1n la 1."(( l. ,ispo-iti'ele de
manipulare a recipientelor de golire pot fi amplasate 6n diferite locuri ale 'ehiculului0 astfel
e3ista 'ehicule de golire cu5
6ncrctor spate
6ncrctor lateral
6ncrctor fa auto6ncrctor cu basculare peste cap!.
Pe l1ng camioanele cu recipiente ca ane3e fi3e0 unde de$eul este compactat $i
transportat0 mai e3ist si 'ehicule la care recipientele sunt separate de echipamentele de 6ncrcare
$i compactare. &ceste recipiente pot fi cu mai multe compartimente pentru diferite de$euri de
e3. sticl pe culori!0 iar dup umplere pot fi ridicate de 'ehicule si transportate de camioane la
instalaii industriale prelucrtoare sau de salubri-are0 unde sunt golite.
Pentru ridicarea de$eului biologic se utili-ea- de cele mai multe ori 'ehicule
con'enionale0 la care dispo-iti'ul este 6ncorporat si str1ns legat de un auto$asiu de camion.
Pentru ridicarea de$eurilor biologice foarte umede0 srace 6n solide0 sunt potri'ite 6ndeosebi
'ehicule cu plac pentru presare ane3a3!.
)a$ini c recipiente de 2c3i"4. Pentru transportul recipientelor de schimb se utili-ea-
'ehicule speciale0 denumite $i autocontainiere. Ble sunt dotate cu dispo-iti'e de 6ncrcare
alternati' pentru preluarea $i depunerea recipientelor ca $i cu dispo-iti' de basculare pentru
golirea lor ane3a 4!.
Kin1nd seama de concepia tehnic0 deosebim
F basculante cu lan sau cu cablu.
Pentru ridicarea de$eurilor dispunem la acest tip0 de recipiente cu capaciti de
2G15 mH.
)a$ini 5&r& 2i2te". Bste 'orba in acest ca- despre 'ehicule con'enionale de serie! cu
ane3e tip rampa. 4n domeniu de utili-are este de e3. ridicarea gunoiului 'oluminos0 dac a'em
gri2 s nu limitm0 prin folosirea 'ehiculelor cu pres0 reutili-area anumitor pri din gunoiul
'oluminos. Pe c1t posibil fr deteriorri0 trebuie transportate adeseori frigidere0 aparate
electrice0 mobil 'eche $.a.m.d.0 unde trebuie s se utili-e-e o ane3 tip caset sau cutie.
)acii cu ambala2e u$oare sunt adesea colectai $i transportai0 pe l1ng 'ehiculele cu
pres0 $i de ctre ma$ini fr sistem.
3.2. Cerin'e te3nice pentr "a$inile care ridic& de$erile 2olide
3.2.1. Ato!noiere co"pactoare
&utogunoierele compactoarele sunt pre'-ute cu tambur rotitor sau plac de presare.
1. 8e3icle c ta"4r rotitor. Conceptul tamburului rotitor a fost elaborat de2a 6n anii .
2( $i a repre-entat clasicul 6ntre dispo-iti'ele speciale de pe 'ehiculele de colectare a de$eurilor.
Recipientul de colectare este constituit dintr7un tambur rotitor cilindric0 care se rote$te paralel cu
a3a 'ehiculului. /n interior0 e3ist ner'uri mai 2oase pe post de L mecanisme de antrenare M. <n
plus0 pe peretele din spate al recipientului se afl un $nec cu dou sensuri0 prin care se presea-
de$eul 6n recipient. Dehiculele cu tambur rotitor se folosesc la colectarea de$eului biologic 6n
anumite condiii!0 a gunoiului re-idual din gospodrii $i a de$eurilor din unitile de
producie0 cu recipiente de golire de p1n la 101 mH. &'anta2ele 'ehiculului cu tambur sunt timpul
redus de a$teptare0 6ncrcarea util mare $i consola spate redus.
2. 8e3icle c plac& de pre2are. Dehiculele cu plac de presare sunt utili-ate0 dotate
diferit cu pri spate $i de 6ncrcare0 la golirea recipientelor pentru golire sau la colectarea sacilor
de de$eu0 h1rtiei 'echi sau gunoiului 'oluminos . la procedeele fr recipiente.
+a utili-area fr dispo-iti' de golire0 preluarea de$eului se face 6n recipientele de
colectare0 prin intermediul unei cupe de 6ncrcare $i a unui mecanism de compactare 6n poriunea
%
spate. <n cupa de 6ncrcare0 aflat 6n partea inferioar a -onei de 6ncrcare $i care trebuie s aib
o muchie c1t mai 2oas0 de$eul se arunc manual.
Cupa de 6ncrcare are un 'olum de cca. 105730( mH. ,e$eul este presat de placa de
sfr1mare si compactat. /n acest mod in interiorul ma$inii a2unge o cantitate mare de de$eu.
Pentru descrcare0 cupa este ridicat0 iar de$eul este 6mpins din recipientul de colectare prin
placa de presare. ,ispo-iti'ele de rsturnare pentru recipientele la schimb sunt fi3ate de
'ehiculele cu plac de presare printr7un cadru 6ncorporat. Cupa de 6ncrcare are astfel funcia
unui spaiu de umplere. >ecanismul de presare funcionea-0 ca $i la colectarea gunoiului
'oluminos0 fr dispo-iti' de rsturnare.
3. Date le!ate de per5or"an'ele 2peci5ice %e3iclelor.
Puterea motorului. Puterea motorului 'ehiculelor de colectare trebuie s fie adaptat
greutii totale acceptate0 astfel 6nc1t ridicarea de$eurilor0 6n ciuda pornirilor $i mane'relor dese0
s poat fi derulat u$or0 iar flu3ul traficului s nu fie 6mpiedicat.
&ngrena2. ,eoarece gunoierele0 la 'ite-e mici $i pentru procesul de demarare0 necesit un
raport mic de transmisie0 necesit 6ns0 pe de alt parte0 la transport0 'ite-e mai mari0 deci un
inter'al mare al rapoartelor de transmisie. &ngrena2ele 'ehiculelor de colectare a de$eurilor sunt
dotate de aceea cu p1n la 16 trepte de 'ite-.
+a o densitate mare a recipientelor0 ca de e3. 6n -onele cu 'ile $i cu mrimi de recipiente
de 6(G24( l0 sunt necesare multe porniri. Pentru aceast situaie se recomand 'ehicule cu
angrena2 automat.
/nstalaie de 6ncrcare. ,eschiderea de umplere $i cupa de 6ncrcare trebuie s fie astfel
potri'ite0 6nc1t dou p1n la trei recipiente pentru golire s poat fi 6ncrcate fr 6ntrerupere.
*ora de ridicare a dispo-iti'elor de umplere. *ora de ridicare necesar pentru
recipientele de golire se determin din 'olumul de recipiente $i greutatea specific a de$eurilor
din recipient. ,e$eul biologic de e3. are o greutate specific mult mai mare dec1t maculatura.
*ora de ridicare necesar se refer la5
F pentru recipientele de golire de 6(G24( l N15( 8g
F pentru recipientele de golire p1n la 1.1(( l N"5( 8g
Compactare. 4tili-area compactoarelor ca 'ehicule speciale de colectare este rentabil0
fa de utili-area 'ehiculelor con'enionale0 dac greutatea 'olumetric din recipientul de
colectare de pe 'ehicul este mult mai mare0 dup compactare0 dec1t 6n recipientul de golire. @u
este deci rentabil colectarea $i transportarea molo-ului0 ca de$eu mineral0 6n compactoare0
deoarece nu este atins o producti'itate mare de compactare.
,e asemenea0 de$eurile biologice sunt puin compactabile0 deoarece 6n recipientele de
golire a'em .gunoi ud. cu un coninut mare 6n ap $i cu puin spaiu 6n porii de aer. Compactarea
6n 'ehiculul cu tambur rotitor cau-ea- mult lichid0 de aceea este mai bine s se foloseasc
'ehiculele cu plac de presare0 care prote2ea- structura.
Capacitatea de compactare a 'ehiculelor de colectare. Capacitatea de compactare se
calculea- 6mprind greutatea 'olumetric din 'ehicul la greutatea 'olumetric a de$eului din
recipientul de golire.
.
Dehiculele de colectare sunt construite 6n a$a fel 6nc1t0 in1nd cont de greutatea
'olumetric obinut prin mecanismul compactrii0 s se ating 6ncrcarea 'ehiculului0 fr s se
supra6ncarce.
Ireutile 'olumetrice din recipientele de golire 'aria- 6n funcie de fraciunea de de$eu
$i sistemul de recipiente.
4. Or!ani+area colect&rii de$erilor
Principiile de organi-are a colectrii de$eurilor determin rentabilitatea unui sistem de
colectare. /nfluenele asupra costurilor $i eficienei sistemului re-ult din5
F alegerea sistemului de recipiente=
F densitatea de recipiente alegerea numrului de recipiente $i punctele de amplasare!=
F graficele de ridicare.
*actorii tehnici $i manageriali 2oac un rol important0 influena lor fiind diferit 6n -onele
de salubri-are urbane sau rurale0 a'1nd de asemenea $i efecte diferite asupra structurii costurilor.
<n #ab. 22G20 factorii de influen sunt e'aluai 6n funcie de eficiena lor asupra costurilor.
4.1. Cerin'e pri%ind 2i2te"ele de colectare
Pentru atingerea unui eficacitii mari0 sistemele de colectare selecti' a de$eurilor
trebuie s satisfac urmtoarele cerine5
drumurile trebuie s fie scurte. &stfel cre$te disponibilitatea ctre precolectarea $i li'rarea
fraciunilor colectate separat=
posibilitile de 'alorificare a fraciunii de de$euri nu trebuie s fie diminuate prin influene
e3terioare care le mic$ore-e calitatea de e3. condiiile meteorologice!=
colectarea pe sortimente mre$te $ansele de 'alorificare0 respecti' diminuea- costurile de
6ndeprtare a materialelor problematice=
'olumul recipientului $i al transportului trebuie s fie u$or adaptabil cerinelor. )oluiile
tehnice speciale pot diminua aceast fle3ibilitate!=
punctele de colectare nu trebuie s fie contaminate prin depo-itarea aici a altor de$euri.
Problemele de igien $i de-insecia trebuie respectate=
e3tragerea materialelor in 'ederea obinerii de$eurilor 'alorificabile trebuie s se afle 6ntr7
un raport con'enabil cu costurile sistemului de colectare.
4.2. Si2te"ele de colectare
)istemele colectrii de$eurilor sunt 6mprite $i denumite 6n funcie de5
F numrul tipurilorCgrupelor de de$euri colectate la fiecare transport=
F tipul drumului de$eurilor de la surs la punctul de colectare=
F numrul tipurilorCgrupelor de de$euri colectate la fiecare recipient.
+a colectarea ni 2in!r "aterial se transport0 la fiecare 'ehicul $i tur0 numai o
component de de$eu colectat separat material 'alorificabil sau de$eu re-idual!. Pentru h1rtie
'echeCcartona2e sau sticl 'eche se utili-ea- de cele mai multe ori recipiente speciale
containere depo-it! 6n procedeu de golire sau 6n containere 6n procedeul de schimb.
+a colectarea "ai "ltor "ateriale0 sticla 'eche0 metalul $i h1rtiaCcartona2ele sunt
colectate 6ntr7un singur recipient cu mai multe compartimente container depo-it cu mai multe
compartimente!. &ici se utili-ea- de obicei containere cu depunere sau cu rulare . 6n procedeul
de schimb.
+a 2i2te"l de adcere0 utili-atorii 6$i duc gunoiul format din ambala2e0 separat dup
tipurile de materiale 'alorificabile0 la containerele depo-it publice0 aflate pe c1t posibil 6n
apropierea gospodriilor. Ridicarea materialelor 'alorificabile colectate 6n procedeul de golire
este organi-at 6n funcie de 'olumul recipientelor de colectare containere depo-it! ca sistem
1(
integrat0 parial integrat sau adiional. Dorbim despre un sistem integrat dac punctele de
amplasare a recipientelor pentru materiale 'alorificabile de e3. pentru sticl0 h1rtie $i metal! se
afl 6ntr7un punct comun de colectare a materialelor 'alorificabile $i dac ridicarea fraciunilor
'alorificabile este eficient organi-at. +a un sistem adiional0 sistemul de recipiente pentru
colectare $i ridicarea fraciunilor 'alorificabile se reali-ea- independent. Pentru colectarea
ambala2elor din sticl e3ist posibilitatea colectrii separate 6n funcie de culoare. <n containere
depo-it cu mai multe compartimente. Ergani-aiile responsabile cu salubri-area pot institui 6ns0
6n cadrul sistemului de aducere0 curi de reciclare0 unde s fie aduse ambala2e folosite.
<n 2i2te"l de prelare0 6ntreprinderea de managementul de$eurilor ia substanele
'alorificabile direct de la gospodrii. Recipientele sau sacii pentru materialele 'alorificabile sunt
utili-ate0 6n sistemul de preluare0 la colectarea de amestecuri de materiale 'alorificabile plastic0
ambala2e mi3te0 tabl alb0 aluminiu etc.!.
Colectarea se-onier a de$eurilor 'er-i resturi de copaci $i arbu$ti! se reali-ea- de
obicei tot 6n sistemul de preluare0 deoarece astfel se obine o puritate mare a materialului. B3ist
riscul ca la locurile centrale de depo-itare s se 6ndeprte-e $i alte de$euri.
Combinaiile 6ntre sistemul de aducere $i cel de preluare sunt posibile0 astfel
h1rtiaCcartonulCcartona2ele pot fi colectate at1t 6n sistemul de preluare0 c1t $i 6n cel de aducere
colectare sub form de balot $i container depo-it!.
@umim 9colectare 5&r& 2i2te": preluarea materialelor 'alorificabile sau a de$eului
re-idual din gospodrii fr utili-area recipientelor de colectare. )pre e3emplu colectarea
stradal a metalelor 'echi la cererea productorului de de$euri0 colectarea 6n baloturi a h1rtiei cu
anunare prealabil public sau 6n scris0 colectarea gunoiului 'oluminos0 comandat de
gospodrii.
Si2te" c "ai "lte recipiente
#ot despre colectare a materialelor 'alorificabile0 6n sistem de luare cu recipient pentru un
singur material0 'orbim la colectarea selecti'0 de ctre productor0 a de$eului biologic0 destinat
de e3. compostrii.
<n paralel0 6n gospodrii se colectea- 6n saci pentru materiale 'alorificabile sau 6n pubele
mari0 6n sistemul de preluare0 de e3. de$eu re-idual sau ambala2e u$oare cutii din carton de la
buturi0 ambala2e mi3te $i din plastic!. &poi trebuie organi-at ridicarea sac O sac sau recipient O
sac0 astfel 6nc1t 'orbim in acest ca- despre un sistem cu mai multe recipiente.
Si2te" c "ai "lte co"parti"ente
Dorbim despre un sistem cu mai multe compartimente atunci c1nd de$euri de diferite
tipuri sunt colectate 6n recipiente pentru mai multe materiale sau cu mai multe compartimente.
22.4.3. 4tili-area ma$inilor de colectare +a utili-area 'ehiculelor de golire a .ma$inilor
de gunoi.!0 pre'alea- de obicei scopul :colectrii; asupra scopului :transport; ctre staia de
salubri-are. ,istanele de parcurs 6n -ona de colectare formea- 6n medie 3C5 p1n la 2C3 din
6ntreaga capacitate de trafic. &cest lucru este 6ntemeiat0 6ntruc1t pentru sarcina de transport sunt
utili-abile $i 'ehicule con'enionale.
Prin utili-area recipientelor de schimb pe autocompactoare0 raportul colectareCtransport
poate fi 6mpins 6n fa'oarea .colectrii.0 deci optimi-at. Recipientele cu mai multe compartimente
pentru colectarea a dou fraciuni de de$euri sunt utili-ate 6ns rar.
#ipurile de 'ehicule utili-ate pentru colectarea diferitelor fraciuni 'alorificabile pot fi
folosite0 6n funcie de $asiu $i structur0 dup cum urmea-5
11
4.4. /rec%en'a de a"pla2are a recipientelor
&ducerea de$eurilor de la c1t mai muli productori locuitori racordai! la un punct de
6ncrcare facilitea- utili-area recipientelor de golire cu 'olum mare. Iolirea recipientelor
'oluminoase se face 6n timpi de golireCmH mai scuri $i de aceea este mai rentabil.
+a colectarea materialelor 'alorificabile 6n sistemul de aducere0 un numr prea mic de
recipiente disponibile poate duce la diminuarea cotei de colectare. <n cadrul unor anali-e
cuprin-toare0 s7a constatat PIallen8emper 1..1Q 6n Iermania c la ridicarea materialelor
'alorificabile0 cantitile specifice colectabile 6n sistemul de ridicare $i recipiente sunt
dependente0 la sistemul de aducere0 $i de frec'ena de amplasare a recipientelor. &nali-ele au
artat clar c disponibilitatea cetenilor de a aduce materialele 'alorificabile la recipientele de
colectare scdea simitor o dat cu mrirea lungimii drumului p1n la aceste recipiente.
4.1. Rit"l de ridicare
,in moti'e organi-atorice $i pentru a e'ita supra6ncrcri temporare0 ritmul de ridicare
frec'ena golirilor recipientelor de colectare! trebuie instituit ca permanen $i0 6n acela$i
anotimp0 la acelea$i inter'ale de timp. 4n ritm de ridicare inconstant nu se poate e'ita dac5
din moti'e legate de igien0 schimbarea ritmului de ridicare0 'ara $i iarna 'e-i Capitolul
2(! este necesar=
de$eul0 de7a lungul unui an0 este produs 6n cantiti foarte oscilante.
Escilaiile puternice 6n pri'ina cantitii afectea- 6ndeosebi de$eurile de ambala2e $i cele
biologice $i 'er-i. ,e$eurile din ambala2e se 6nmulesc pe perioade scurte $i 6n -ile de srbtoare.
&stfel de oscilaii pot fi compensate prin re-er'e $i posibiliti de reinere 6n gospodrii $i uniti
de producie.
Cantitile foarte mari de de$euri 'er-i din grdini $i parcuri sunt de se-on. &ceast
problem poate fi re-ol'at prin campanii de colectare de e3. pentru tieturi de copaci $i arbu$ti
din grdinile caselor . 6n forma snopilor!. )i cantitile de de$euri biologice din gospodrii sunt
supuse unor 'ariaii puternice de7a lungul anului0 6ntruc1t0 6n funcie de fa-a 'egetaiei $i oferta
de legume proaspete0 sunt produse mai multe sau mai puine resturi 'egetale. *igura 22G1.
pre-int e'oluia dependenei potenialului biologic de anotimp $i structura -onei.
4.(. Locrile de a"pla2are a recipientelor
+ocurile de amplasare a recipientelor trebuie s satisfac0 din moti'e manageriale0
cerinele legate de distanele de protecie fa de -onele de locuit $i de spaiile publice0 care
re-ult din normele de igiena.
4.*. Pre!&tirea p4elelor pentr !olire
Prin legislaia administrati'7teritorial pri'ind de$eurile sau 6n contractul pri'at de
salubri-are0 se stabile$te obligaia celui care se racordea- de a pregti recipientele de colectare
pentru golire. &stfel0 celor care se racordea- li se d oca-ia de a a$e-a liber $i accesibil
recipientele de colectare0 respect1nd distana fa de spaiul str-ii. @oua tehnic de 6ncrcare
prin lateral a 'ehiculelor de colectare poate fi utili-at cu succes0 dac oblig persoana racordat
s pun recipientele0 la momentul ridicrii0 direct la marginea str-ii.
<n acest sens0 ser'iciile pot fi5
full7ser'ice 7 recipientele sunt luate de gunoieri de la locul de amplasare0 golite $i
6napoiate. >etoda este comod pentru clieni0 dar scump prin acti'itatea manual
intens=
part7ser'ice 7 clienii se oblig s aduc recipientele cu de$euri0 6n 'ederea ridicrii lor0
6ntr7un loc con'enit prin lege de e3. marginea str-ii!.
+a full7ser'ice0 sunt de asemenea necesare c1te'a reglementri legislati'e0 care s
furni-e-e informaii pri'ind distana ma3im accesibil 6ntre locurile de amplasare a
12
recipientelor $i carosabil0 ca $i calitatea drumurilor obstacole sau trepte!. &stfel de reglementri
e'it conflictele pri'ind ser'iciile necorespun-toare $i stabilesc un tratament egal pentru clienii
salubri-rii.
4.;. Di2po+iie
Ca la toate prestrile de ser'icii0 $i la ridicarea de$eurilor0 fora de munc este un factor
important 6n formarea preurilor0 ca 6n orice sistem cu economie de pia. &legerea sistemului de
ridicare optim pentru un tip de de$eu duce la cel mai redus necesar de personal. Pentru controlul
re-ultatelor0 trebuie luate in considerare ca si criteriu de e'aluare performanele de golire.
#abelul de la ane3a 5 dore$te s furni-e-e un 6ndrumar 6n planificarea detaliat a
sistemelor de management al de$eurilor0 6ns propunerile $i datele trebuie 'erificate 6n fiecare
ca- 6n parte. Performanele de umplere sunt atinse 6n -onele de salubri-are cu construcii 6nchise.
<n spaiul rural0 cu densiti de populaie mai mici0 performanele sunt pe msur. ,e asemenea0
frec'ena de amplasare a recipientelor este diferit pentru acti'itile de gospodrire a de$eurilor.
Pentru planificarea graficelor se poate utili-a prelucrarea electronic a datelor. E ba- de
date poate gestiona informaii despre5
F numrul turelor=
F numele str-ilor=
F identitatea $i adresa clienilor=
F datele despre locurile de amplasare =
F tip0 coninut0 numr de recipiente la locul de amplasare =
F -iua din sptm1n a colectrii =
F date despre trasee.
&stfel0 turele pot fi planificate $i optimi-ate manual.
)istemele de planificare a turelor prin prelucrarea electronic a datelor dispun de ci de
optimi-are. Rona de salubri-are este repre-entat 6n calculator ca o reea de posibile trasee de
colectare $i transport!. ,erularea optim a colectrii0 respecti' a drumurilor turelor sunt
determinate prin algoritmi numerici matematici. Prelucrarea manual ulterioar este necesar de
obicei0 din cau-a trsturilor particulare ale drumurilor.
4.<. Incinta 2ec'iei de 2al4ri+are
/ncintele seciilor integrea- adeseori urmtoarele domenii funcionale5
protecie contra intemperiilor pentru 'ehicule hale0 gara2e!=
re'i-ia $i repararea 'ehiculelor=
depo-itarea $i predarea mi2loacelor de producie staie de alimentare0 ser'ice ulei etc.!
depo-itarea recipientelor pentru de$euri=
e'entual instalaie de de-infecie a recipientelor=
e'entual punct de colectare a materialelor 'alorificabile=
e'entual punct de colectare a materialelor periculoase at1ta timp c1t funcia incintei de
materiale 'alorificabile sau primirea anumitor tipuri de de$euri este integrat0 trebuie s
fie disponibil $i un c1ntar pentru 'ehicule!=
spaiu social pentru lucrtori=
birou administrati' pentru organi-area colectrii de$eurilor $i 6nregistrarea solicitrilor0
pl1ngerilor0 ca $i 6ntrebrilor productorilor de de$euri $i organi-area predrii mai departe
a materialelor 'alorificabile=
punct de comunicare staie radio!=
staie meteo 6n ca-ul 6ndeplinirii ser'iciului de des-pe-ire.
13
-I-LIO.RA/IE
1. *eher0 I.0 B'acuarea si 'alorificarea re-iduurilor mena2ere0 Bd. #ehnica0 ?ucuresti0 1.%2=
2. Prodea0 D.0 7 Po'estea celor 3R0 Bditura &lbatros0 1.%50 ?ucure$ti=
3. #apalaga0 /.0 ?erce0 P.0 7 Criogenia 6n construcia de ma$ini0 Bditura ,acia0 1.%%0 ?ucure$ti=
4. Ro2anschi0 D.0 7 Protecia $i ingineria mediului0 Bditura Bconomic0 1..20 ?ucure$ti=
5. +eopa0 &.0 7 Reciclarea de$eurilor 7 /)?@ ."37%246743710 Bditura >ongabit0 Ialai0 2((5.
14
ANE0E
Ane=a I
Ane=a II
15
Ane=a III
Ane=a I8
16
Ane=a 8
1"