Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea

potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate.

Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de
crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului
si sa fie intr-o crestere continua.
Valoarea adugata se poate determina prin metoda sintetica prin care se scad
consumurile intermediare din productia exercitiului si se adauga marja comerciala si
marja activitatii de leasing sau prin metoda de repartitie (aditiva) prin care
insumeaza cheltuielile cu personalul, impozitele si taxele, amortizarea si profitul din
exploatare.
Formula de calcul:
VA = MC + MAL + ! - C"!L#$I!LI !%#!&'!
MC - mar(a comerciala
MAL - mar(a activitatii de leasing
! = productia exercitiului
C"!L#$I!LI !%#!&'!) *ve+i articolul ,Soldurile Intermediare de estiune,-
Alti indicatori in care este inclusa valoarea adaugata in analiza:
VALOAREA ADAUGAA LA U! LEU "RODU#$E REAL$%AA &VA"R'
Masoara cantitatea efectiva din productia marfa reali+ata adaugata de intreprindere
peste ac.i+itiile reali+ate.
Formula de calcul:
VA& = VA / M&
VA = valoarea adaugata
M& = productia marfa reali+ata
VALOAREA ADAUGAA "E (ALAR$A &VA('
0etermina eficienta folosirii factorului uman. &aportul trebuie sa fie intr-o crestere
continua.
Formula de calcul:
VA1 = *VA / '1- x 233
VA = valoarea adaugata
'1 = numarul mediu/total de salariati sau numarul mediu/total de ore de lucru
#)ELU$EL$LE DE "ER(O!AL $! VALOAREA ADAUGAA &#)"VA'
&ata masoara ponderea c.eltuielilor de personalul in valoarea adaugata. $n
coeficient mai mare de 435 nu este benefic pentru societate deoarece inseamna
multa munca manuala. Industria de lux poate depasii acest prag deoarece se
lucrea+a foarte mult manual. 0aca raportul nu este repre+entat procentual *imultit cu
233- indicatorul este cunoscut sub denumirea de ,!ontri"utia factorului uman la
formarea valorii adaugate,.
Formula de calcul:
C"VA = *C" / VA- x 233
C" = c.eltuieli de personal
VA = valoarea adaugata
GRADUL DE $!EGRARE "E VER$#ALA * RAA VALOR$$ ADAUGAE &G$V'
Cu cat societatea prelucrea+a mai mult materiile prime gradul de integrare creste. In
industria textila gradul de integrare pe verticala este redus deoarece se lucrea+a
foarte mult in lo.n si forta de munca este ieftina. 1i in industria de lux se lucrea+a
foarte mult manual dar forta de munca este inalt calificata iar gradul de integrare pe
verticala este ridicat.
Formula de calcul:
6IV = *VA / CA- x 233
VA = valoarea adaugata
CA = cifra de afaceri
0e retinut7
Acesti indicatori trebuie anali+ati in dinamica de la o perioada la alta, ori+ontul de
anali+a fiind de minim 8 ani. &egula este aceeasi ca pentru orice indicator financiar
care ,spune, mai multe daca este anali+a in dinamica *valoric si procentual- si nu
doar static pe o singura perioada.
Incepand cu situatiile financiare aprobate prin 9M: 2;<=/=33< apar doua randuri noi
in contul de profit si pierdere) veniturile obtinute din contractele de leasing si
c.eltuielile aferente. 0esi, in teorie 1I6 nu contin un indicator care sa cuantifice
castigul din aceasta activitate, am considerat oportun sa introducem acest indicator
aplicand acelasi principiu ca si in activitatea comerciala. Indicatorul l-am
intitulat +,AR-A A#$V$A$$ DE LEA($!G+.
(oldurile intermediare de gestiune:
+ Venituri din van+area marfurilor
- C.eltuieli privind marfurile
. ,AR-A #O,ER#$ALA &,#'
+ Venituri din doban+i obtinute din activitatea de leasing
- C.eltuieli privind doban+ile de refinantare
. ,AR-A A#$V$A$$ DE LEA($!G &,AL'
+ roductia vanduta
+ Variatia stocurilor
+ roductia imobili+ata
. "RODU#$A E/ER#$$ULU$ &"E'
- Consumuri de bunuri si servicii si alte cumparari si c.eltuieli externe
VALOAREA ADAUGAA &VA'
+ Venituri din subventii de exploatare *inclusiv cele pentru salarii-
- C.eltuieli cu personalul *exclusiv subventiile pentru salarii-
- C.eltuieli cu alte impo+ite, taxe si varsaminte asimilate
. E/#EDE!UL 0RU DE E/"LOAARE &E0E'
- Amorti+ari, provi+ioane si alte a(ustari
+ Alte venituri din exploatare
- Alte c.eltuieli de exploatare
. RE%ULAUL D$! E/"LOAARE &RE'
Consumuri de bunuri si servicii si alte cumparari si cheltuieli externe:
- c.eltuieli cu materii prime si materiale consumabile>
- alte c.eltuieli materiale>
- alte c.eltuieli din afara *cu energia si apa->
- c.eltuieli privind prestatiile externe>
- c.eltuieli cu despagubiri si activele cedate>
2
1old intermediar de gestiune.
!xprima o creare de valoare sau cresterea de valoare pe care intreprinderea o
aduce bunurilor si serviciilor provenind de la terti.
1e determina pe ba+a relatiei)
Mar(a comerciala
+ roductia exercitiului
- Consumatia exercitiului provenind de la terti *din conturile ?33-?34, exclusiv
?3;, conturile ?2 si ?=-
= Valoarea adaugata
Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea
macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din
exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala *interna-)
- c.eltuieli cu stocurile din cumparari *materii prime si materiale consumabile->
- c.eltuieli cu combustibili, energie si apa>
- c.eltuieli cu lucrari si servicii executate de terti *pentru intretinere si reparatii,
redevente, locatii de gestiune si c.irii, prime de asigurare, c.eltuieli cu studiile si
cercetarile, c.eltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.->
- alte c.eltuieli materiale.
Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest
indicator repre+inta o valoare adaugata bruta deoarece c.eltuielile cu
amorti+area nu sunt consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului
economic *imobili+arilor- nu este luata in considerare, re+ultand o valoare
adaugata bruta, care include si amorti+area. 0iminuarea valorii adaugate brute
cu amorti+area imobili+arilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii
adaugate nete.
In valoarea adaugata se transmit caracteristicile eterogenitatii valorice a notiunii
de productie. In consecinta, o parte din acest sold de gestiune este o valoare
adaugata vanduta, deoarece corespunde productiei vandute, confirmata de
piata.
In sc.imb, valoarea adaugata aferenta productiei stocate si productiei de
imobili+ari este o valoare adaugata produsa, neconfirmata de piata.
=
1
http://www.macrostandard.ro/indicatorul-valoarea-adaugata.html
2
http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=240
Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare re+ultata din utili+area factorilor de productie, indeosebi a
factorilor munca si capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor si serviciilor cumparate de
intreprindere de la terti si asigura remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a
intreprinderii) personalul, statul, creditorii, actionarii etc.
Citeste mai mult) .ttp)//@@@.avocatnet.ro/content/forum5;CdisplaA#opicage/topicI0B232==4/Valoarea-
adaugata-bruta..tmlCix++=DL+3@nr!
:ollo@ us) Avocatnetro on :acebooD
Analiza valorii adaugate
1 Aspecte conceptuale
Valoarea adaugata este masura randamentului global care este distribuit tuturor partenerilor ntreprinderii.
Conceptul de valoare adaugata vizeaza sa furnizeze utilizatorilor de informatii financiare un indiciu al contributiei
ntreprinderii la crearea bogatiei nationale. Valoarea adaugata furnizeaza o perspectiva mai larga cu privire la
utilitatea situatiilor financiare care, traditional, sunt centrate pe un singur grup de utilizatori, investitorii. Prin
prisma valorii adaugate, beneficiul apare ca rezultat al eforturilor colective ale proprietarilor, managerilor,
creditorilor, statului si salariatilor. Nu este de neglijat ca, n prezent, majoritatea guvernelor si fondeaza
strategiile economice pe criterii legate de valoarea adaugata.
n majoritatea tarilor europene, un mare numar de ntreprinderi prezinta informatii privind capacitatea de a
genera valoare adaugata. irectiva a !V"a europeana prescrie informatiile necesare calculului valorii adaugate.
n #$A, %Committee on accounting and Auditing &easurement% al American
Accounting Association 'AAA( a recomandat sa fie publicata informatia despre valoarea adaugata '1))1(.
Partizanii valorii adaugate pretind ca ea permite considerarea rezultatului net al ntreprinderii pe aceeasi pozitie
cu salariile si c*eltuielile financiare.
Valoarea adaugata este unul din cei mai importanti indicatori de reflectare a performantelor economico"financiare
ale unei firme. Pe baza valorii adaugate consideram ca poate fi apreciata adevarata dimensiune a activitatii unei
firme. #pre deosebire de cifra de afaceri, care include si valoarea cumpararilor de materii prime, materiale si
servicii care se regasesc n cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adaugata cuprinde numai ec*ivalentul
activitatii ntreprinderii n cauza.
Valoarea adaugata, poate fi determinata prin doua metode+
a( &etoda sintetica, conform careia din volumul total de activitate de productie si comerciala se scad consumurile
intermediare de la terti.
" n cazul n care firma desfasoara numai activitate de productie, valoarea adaugata se determina astfel+
VA , -e & , n care+
& reprezinta consumurile intermediare de la terti aferente activitatii de productie.
" n situatia n care ntreprinderea desfasoara pe l.nga activitatea de productie si activitate de comert atunci
valoarea adaugata se stabileste astfel+
VA , '-e / &c( " & , n care+
&c reprezinta marja comerciala0
& " consumurile intermediare de la terti 'pentru firmele cu activitate de productie si
comercializare(
&arja comerciala se determina ca diferenta ntre valoarea marfurilor v.ndute 'ct.121( si costul lor 'ct. 321(.
Consumurile intermediare de la terti se preiau din contabilitatea financiara din conturile 322 la 345, mai putin
contul 321 care a fost luat n calcul la stabilirea marjei comerciale.
b( &etoda de repartitie 'aditiva(, conform careia valoarea adaugata este rezultatul nsumarii urmatoarelor
elemente+ salarii, contributii pentru asigurari si protectie sociala, amortizare, provizioane, c*eltuieli cu impozite si
ta6e 'fara impozitul pe profit( si rezultatul e6ploatarii.
Potrivit abordarii valorii adaugate dupa aceasta metoda, rezulta ca ea este formata din remunerarea urmatorilor
subiecti 'parteneri sociali(+ salariati, actionari, stat, institutiile care acorda credite ntreprinderii etc.
7atele de remunerare ale valorii adaugate, reprezinta ponderea detinuta de fiecare element component 'ca
e6presie a remunerarii partenerilor sociali( n valoarea adaugata.
8ig. 1 7epartitia valorii adaugate ntre partenerii sociali
n literatura de specialitate se opereaza pe l.nga valoarea adaugata, n sens traditional tratata mai sus, cu un
nou concept care ncearca sa e6plice succesul firmelor si anume acela de valoare adaugata de piata denumita
&VA '&ar9et Value Added(.
Acest concept este operational n activitatea de evaluare a firmelor. &VA se determina ca diferenta ntre valoarea
de piata a firmei 'V( si valoarea actuala cumulata a capitalurilor investite de actionari 'Ci( si a profitului reinvestit
'Pr(, astfel+
&VA , V " 'Ci / Pr(
n fapt, &VA reprezinta un surplus fata de valoarea actuala a capitalului investit de actionari si respectiv a
profitului reinvestit n firma.
4. Analiza dinamicii si structurii valorii adaugate
Procedeele de analiza folosite n acest caz sunt+
" modificarile absolute pe total si pe elemente0
" indicii pe total si pe elemente0
" ponderile elementelor componente 'ratele de remunerare ale valorii adaugate(.
Pentru analiza dinamicii si structurii valorii adaugate informatiile se impun a fi structurate astfel+
Valoarea adugat = Marja comercial + Producia vndut + Venituri din producia
stocat + Venituri din producia de imobilizri Cheltuieli cu materiile prime
Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli cu energia i apa Cheltuieli cu lucrri
i servicii e!ecutate de teri
2. Aspecte conceptuale
9rice Entreprindere, pentru a-si putea desfasura activitatea, trebuie sa faca
fata urmatoarelor ,constrFngeri, elementare)
pentru a produce, trebuie sa utili+e+e factori G=Gb2<( de productie>
factorii de productie nu sunt inepui+abili si de aceea trebuie utili+ati cFt
mai eficient>
pentru a supravietui si a se de+volta, trebuie sa fie rentabila>
activitatea economico-financiara trebuie astfel condusa EncFt nivelul
performantelor obtinute sa fie cFt mai ridicat.
Ca urmare a celor pre+entate, re+ulta ca activitatea Entreprinderii generea+a
doua categorii de fluxuri)
intrari de factori de productie, care pe masura consumarii lor se gasesc
En fluxurile de c.eltuieli ale Entreprinderii>
iesiri de bunuri materiale care sunt produse de Entreprindere si puse la
dispo+itia altor Entreprinderi, care generea+a, la rFndul lor, un flux de
venituri obtinute En urma comerciali+arii acestora.
1c.ematic, aceste categorii de fluxuri se pre+inta astfel *figura 2-)
1igura 2. Fluxurile de intrare si fluxurile de iesire ale #ntreprinderii
lusul de valoare *bogatie- creat de Entreprindere, ca efect al utili+arii
eficiente a potentialului de care dispune, peste valoarea consumului factorilor de
productie proveniti de la terti, Embraca forma valorii adaugate.
Valoarea adaugata este unul dintre cei mai importanti indicatori de
reflectare a performantelor economico-financiare ale unei firme. e ba+a valorii
adaugate consideram ca poate fi apreciata adevarata dimensiune a activitatii
unei firme, ea fiind expresia rolului acesteia. 1pre deosebire de cifra de afaceri,
care include si valoarea cumpararilor de materii prime, materiale si servicii care
se regasesc En cifra de afaceri a firmelor furni+oare, valoarea adaugata cuprinde
numai ec.ivalentul activitatii Entreprinderii En cau+a.
Valoarea adaugata poate fi determinata prin doua metode)
a' ,etoda sintetica3 conform careia din volumul total al activitatii de productie
si comerciali+are a firmei se scad consumurile intermediare de la terti.
Hn ca+ul En care firma desfasoara numai activitate de productie, valoarea
adaugata se determina astfel)
VA = Ie - M
En care)
M * consumurile intermediare de la terti aferente activitatii de productie.
Hn situatia En care Entreprinderea desfasoara, pe lFnga activitatea de
productie, si activitate de comert, atunci valoarea adaugata se stabileste astfel)
VA = *Ie + Mc- - MJ
En care)
Mc * mar(a comerciala>
MJ * consumurile intermediare de la terti *pentru firmele cu activitate de
productie si comerciali+are-.
Mar(a comerciala se determina ca diferenta Entre valoarea marfurilor
vFndute *ct. ;3;- si costul lor *ct. ?3;-.
Consumurile intermediare de la terti se preiau din contabilitatea financiara,
respectiv din conturile ?32 la ?=4, exclusiv contul ?3;, care a fost luat En calcul la
stabilirea mar(ei comerciale, si contul ?=2 ,c.eltuieli cu colaboratorii,, care se
regasesc En c.eltuielile cu personalul.
b' ,etoda de repartitie &aditiva'3 conform careia valoarea adaugata este
re+ultatul Ensumarii urmatoarelor elemente) salarii si contributii privind asigurarile
si protectia sociala, amorti+are, provi+ioane aferente exploatarii, dobFn+i,
impo+ite si taxe *exclusiv impo+itul pe profit-, re+ultatul exploatarii recalculat
*re+ultatul aferent cifrei de afaceri din care se scad dobFn+ile-.
AbordFnd valoarea adaugata potrivit acestei metode, re+ulta ca ea serveste
la remunerarea urmatorilor subiecti *parteneri sociali-) salariati, actionari, stat,
institutiile care acorda credite Entreprinderii etc.
=. Anali+a dinamicii si structurii valorii adaugate
rocedeele folosite En anali+a dinamicii si structurii valorii adaugate sunt)
modificarile absolute si indicii calculati pe total si pe elemente componente ale
valorii adaugate si ponderile *ratele de structura/remunerare ale valorii
adaugate-.
entru anali+a dinamicii si structurii valorii adaugate, informatiile necesare
pot fi structurate astfel)
abelul 4.5
Nr.
crt.
Indicatori
Nivel de
compa-
ratie
Nivel
efectiv
Structura (ratele)
valorii adaugate
(%)
Modificarea
absoluta
Indici
(%)
(0) (1) (0) (1)
0 1 2 3 4 5 6=3-2 7=3/2x100
Indicatorii ce trebuie selectati sunt)
2. c.eltuieli cu salariile personalului>
=. c.eltuieli privind asigurarile si protectia sociala>
8. c.eltuieli cu personalul *2 + = = 8->
K. c.eltuieli cu amorti+arile si provi+ioanele>
<. c.eltuieli cu impo+ite, taxe si varsaminte asimilate *exclusiv impo+itul pe
profit->
?. c.eltuieli privind dobFn+ile>
;. re+ultatul exploatarii recalculat *exclusiv c.eltuielile financiare cu dobFn-
+ile si re+ultatul din alte operatiuni decFt cifra de afaceri->
4. valoarea adaugata *8 la ;-.
entru a aprecia contributia elementelor componente la formarea si
modificarea valorii adaugate, se compara indicii acestora cu indicele valorii
adaugate si respectiv cu indicele volumului total de activitate *productia exercitiului
plus mar(a comerciala-. Hn ca+ul En care indicele unui element component este mai
mic decFt indicele valorii adaugate, atunci se Enregistrea+a o scadere a ponderii
acelui element En valoarea adaugata si invers. La nivel de Entreprindere, se
considera ca situatia este normala atunci cFnd scade ponderea elementelor de
natura c.eltuielilor En valoarea adaugata *En suma absoluta acestea putFnd sa
creasca- si creste ponderea profitului din exploatare.
rin compararea indicilor elementelor de natura c.eltuielilor cu indicele
volumului total de activitate, re+ulta aspecte legate de eficienta activitatii Entre-
prinderii. Hn ca+ul En care indicele c.eltuielilor este mai mic decFt indicele volumului
de activitate, atunci se Enregistrea+a o sporire a eficientei acelor c.eltuieli.
Valoarea adaugata poate fi anali+ata din punct de vedere metodologic, atFt
En marimi absolute, pe ba+a metodelor mai sus pre+entate, cFt si En marimi
relative, sub forma ratelor valorii adaugate.
Hn ca+ul Entreprinderilor industriale, pot fi considerate ca operationale
urmatoarele rate)
a' Rata medie a valorii adaugate aferenta cifrei de afaceri
Aceasta rata reflecta ponderea valorii adaugate En cifra de afaceri si
masoara gradul de integrare pe verticala a Entreprinderilor cu activitati de
productie si comerciali+are. e ba+a sa poate fi apreciata strategia industriala a
Entreprinderii, respectiv gradul de utili+are a factorilor de productie.
Hn ca+ul En care gradul de integrare se apropie de 2, atunci En Entreprindere
se reali+ea+a un numar mare de etape pentru obtinerea produsului finit.
Aprecierea eficientei integrarii se impune a fi facuta En corelatie cu riscul din
exploatare, care depinde Endeosebi de marimea c.eltuielilor fixe si rentabilitatea
Entreprinderii.
Hn mod similar poate fi determinata si rata medie a valorii adaugate aferente
productiei exercitiului.
!a reflecta, de asemenea, gradul de integrare pe verticala a Entreprinderilor
cu activitate specifica de productie. Cu cFt nivelul ratei este mai ridicat, cu atFt
gradul de valorificare a resurselor te.nice, umane si financiare ale Entreprinderii
este mai mare.
b' Ratele de structura sau ratele de remunerare ale valorii adaugate se
construiesc pe ba+a elementelor componente ale valorii adaugate, determinata
potrivit metodei aditive si servesc la efectuarea de comparatii sectoriale si
interexercitii.
&atele de structura *remunerare- ale valorii adaugate repre+inta ponderea
detinuta de fiecare element component *ca expresie a remunerarii partenerilor
sociali- En valoarea adaugata.
onderea c.eltuielilor cu personalul En valoarea adaugata poate Enregistra
variatii semnificative de la o perioada la alta. rogresul te.nic, automati+area si
mecani+area productiei creea+a premisele cresterii gradului de En+estrare
te.nica a muncii si a c.eltuielilor cu amorti+area, concomitent cu reali+area unei
economii relative de personal ca efect al cresterii productivitatii muncii * -
si scaderea ponderii c.eltuielilor cu manopera.
Hn aceste conditii, Embunatatirea nivelului calificarii fortei de munca poate
constitui suportul cresterii rentabilitatii viitoare a Entreprinderii.
onderea c.eltuielilor cu amorti+area En valoarea adaugata reflecta, prin
nivelul sau, consecintele procesului de reEnnoire a capitalului fix. $n nivel ridicat
al acestei rate este cu atFt mai mult apreciat, cu cFt cresterea gradului de
te.nicitate se reali+ea+a pe ba+a autofinantarii.
c' Rata valorii adaugate la 266 sau 2.666 lei active imobilizate,
constituie En fapt un indicator de eficienta economica. Cresterea potentialului
te.nic al muncii creea+a premisele obtinerii de efecte, care, prin nivelul lor,
reflecta utili+area eficienta a acestuia.