Geo - Sprijiniri - 2014

8.
Lucrri de sprijinire a pmntului

8. Lucrri de sprijinire a pmntului
Pentru sprijinirea masivelor de pmnt se folosesc:

Ziduri de sprijin lucrri definitive

Sprijiniri simple (ex. din lemn) lucrri provizorii pentru
susinerea spturilor

Sprijiniri cu palplane (din lemn, metal sau b.a.) lucrri
provizorii sau permanente

Sprijiniri cu perei turnai n pmnt (perei mulai, perei din
piloi.

8.1. Ziduri de sprijin. Generaliti. Forme constructive.
Zidurile de sprijin sunt construcii realizate pentru sprijinirea
unor masive de pmnt, pentru a prelua mpingerea pmntului cu
potenial alunector

Clasificarea zidurilor de sprijin:
1. Dup soluia constructiv:
Zidurile de sprijin de greutate, din piatr sau beton;
Ziduri de sprijin din gabioane;
Ziduri de sprijin cornier din beton armat;
Ziduri de sprijin din csoaie (elemente prefabricate);
Ziduri de sprijin din pmnt armat;
Ziduri de sprijin n soluii combinate.

zid de
sprijin
debleu
rambleu
umplutur
Zidurile de sprijin de greutate, din piatr sau beton;

Zidurile de sprijin din gabioane;

Zidurile de sprijin cornier din beton armat;

a.
H=4...6m
H/8...H/10
H/12
b=(
2
5
...
2
3
)H
=H/12
H/24, min 30cm
10
0
b.
b=(
2
5
...
2
3
)h
=H/12
min 30cm
t
h
c.
3...5m
placa
contrafort
min.20cm
(
1
3
...
2
3
)h
d.
Zidurile de sprijin din csoaie;

Zidurile de sprijin din pmnt armat;

9
Zidurile de sprijin n soluii combinate;

Zid de sprijin n soluie combinat gabion cu ranfori
2. Dup amplasarea fa de calea de comunicaie:
Ziduri de sprijin de rambleu (susin umplutur),
Ziduri de sprijin de debleu (susin sptur).

3. Dup materialul din care sunt realizate:
Din piatr natural,
Din beton: beton simplu, beton armat, beton precomprimat,
Din pmnt armat.

4. Dup rolul pe care l au:
Ziduri de sprijin de rezisten: preiau mpingerea pmntului,
Ziduri de sprijin de cptuire: folosite pentru protecia stncilor
degradate, uor alterabile, din care se pot desprinde buci

8.2. Proiectarea zidurilor de sprijin
Proiectarea zidurilor de sprijin are urmtoarele etape principale:
1. Conformarea zidului de sprijin: alegerea formei zidului de sprijin n
seciune transversal i a materialelor din care se execut zidul.
2. Alegerea adncimii de fundare
3. Predimensionarea zidului de sprijin, care se poate realiza:
Folosind experiena personal,
Folosind tabele cu dimensiuni prestabilite,
Folosind relaii ntre dimensiunile zidului
4. Evaluarea ncrcrilor pe zidul de sprijin, din mpingerea pmntului
i a ncrcrilor pe care le transmite zidul de sprijin, greutatea zidului
5. Verificarea zidului de sprijin:
Verificare la alunecare,
Verificare la rsturnare,
Verificare structural (n seciuni periculoase),
Verificarea capacitii portante (verificarea terenului)

1. Conformarea zidului de sprijin:

Elevatia: partea vazuta a zidului de sprijin este realizata din:
beton si parament de zidarie de piatra bruta cu mortar de ciment
zidarie de piatra bruta cu mortar de ciment
Rolul elevatiei este de a prelua sarcinile: impingerea pamantului
solicitarile produse de trafic i a le transmite fundatiei.


Paramentul:
are inclinari: 5:1, 7:1, 10:1, :1
exterior, din piatra bruta cu mortar de ciment
interior: vertical, cu inclinare pentru modificarea directiei de
impingere a pamantului si deci pentru sporirea factorului de
siguranta privind stabilitatea.

Fundatia: la majoritatea zidurilor de sprijin este realizata din beton,
Rolul fundatiei:
preia sarcinile din impingerea pamantului, sarcinile din trafic,
greutatea elevatiei i greutatea proprie;
transmite sarcinile terenului de fundare.

Rostul elevatie fundatie: cu inclinarea egala cu aceea a talpii
fundatiei, are o treapta de 20 cm (materialele se toarna la intervale
diferite) si se prevad armaturi.


Drenul:
sporeste greutatea zidului;
este realizat din piatra bruta negeliva si 20 cm latime balast
nisipos filtru invers sau piatra bruta negeliva invelita intr-un
geotextil anticontaminant;
asigura colectarea apelor din spatele zidului de sprijin.
Drenul se protejeaza la partea superioara impotriva infiltratiilor de
apa cu un capac/dop de argila compacatata cu maiul.


Cuneta:
asigura dirijarea apelor colectate din dren spre capetele
tronsoanelor de zid de sprijin si spre barbacane;
se realizeaza din beton si au panta transversala spre paramentul
interior al zidului de sprijin si panta longitudinala pentru scurgerea
apei in lungul zidului.


Barbacana:
asigura evacuarea apelor colectate pe cuneta prin dren inspre
rigola din faa zidului,
este realizata din tuburi PVC amplasate in elevatie la distante
stabilite;
rigola din spatele zidului de sprijin are pante care asigura
evacuarea apelor prin barbacane.


Hidroizolatia:
se executa la paramentul interior nspre taluzul sprijinit, dintr-o
suspensie de bitum.
Coronamentul:
se protejeaza cu o centura de beton armat pentru a-i oferi o
rezistenta sporita

2. Evaluarea adncimii de fundare
Adncimea de fundare reprezint distana de la nivelul terenului i pn la
talpa fundaiei

B
b
h
f
h
e
H
a k d
20
a
Lp/2+S1
A
x

d
r
u
m
Zidarie uscata din piatra
bruta negeliva in dren
Balast nisipos in dren(20cm)
Parament din zidarie de
piatra bruta cu mortar de ciment
Barbacane din tub PVC (O110mm)
Zidarie din piatra bruta
cu mortar de ciment
Beton ciclopian
in fundatie
B
/
5
5
:
1
Fundatia
D
>
H
i
min 10cm
Dren
Elevatia
zidului
f ingh
f TBF
f
D H (10 20)cm
D H (10 20)cm
D Adncimea la care se gaseste
un potential plan de alunecare
> +
> +
>
3. Predimensionarea zidului de sprijin

=
1
2
2
3

k=(0.501.50)m
d=(0.500.60)m
m=3 sau 5 sau 10 sau
40
B
b
h
f
h
e
H
a k d
20
a
Lp/2+S1
A
x

d
r
u
m
Zidarie uscata din piatra
bruta negeliva in dren
Balast nisipos in dren(20cm)
Parament din zidarie de
piatra bruta cu mortar de ciment
Barbacane din tub PVC (O110mm)
Zidarie din piatra bruta
cu mortar de ciment
Beton ciclopian
in fundatie
B
/
5
5
:
1
4. Evaluarea ncrcrilor
Aciunile care solicit zidul de sprijin sunt:
Greutatea proprie a zidului de sprijin, G
bi
,
Greutatea pmntului care ncarc aripile zidului din beton armat, G
Si
,
mpingerea pmntului din greutatea proprie a pmntului susinut, P
ag
,
mpingerea pmntului din aciunea suprasarcinii, P
aq
.

qd
Pahd
Pahq d
Gb1
Gb2
Gs2
Gs1
qd
Pahd
Pahq d
a. Zid de sprijin de greutate b. Zid de sprinjin din beton armat
Gb1
Gb2
Gs2
Gs1
5. Verificarea zidului de sprijin
Verificarea zidurilor de sprijin la stri limit ultim (GEO, EQU, STR)
cuprinde urmtoarele criterii:
a. Verificare la alunecare,
b. Verificare la rsturnare,
c. Verificarea capacitii portante (verificarea terenului),
d. Verificare structural (n seciuni periculoase).

a)Stabilitate generala
b)Alunecare
c)Rasturnare
d)Capacitate portanta
e)Rupere structurala
a. Verificare la alunecare

d p d d
R R H
,
+ s
Gb1
Gb2
Gs2
Gs1
qd
Pahi
Pph
A
B`
Md
Vd
Hd
B
Pcr
B-2eB
H
d
- este rezultanta componentelor orizontale a
tuturor solicitrilor de proiectare care acioneaz
la talpa zidului de sprijin,
R
d
- este rezistena la alunecare a terenului de
fundare,
R
p,d
- componenta orizontal a reaciunii pasive de
proiectare a terenului din faa zidului de sprijin
'
o =
d d d
R V tg
=
d c Ud
R A c
'
, d cv d
o =
'
,
2/ 3
d cv d
o =
c
U,k
valoarea caracteristic a coeziunii
aparente,
A
c
aria tlpii fundaiei (pe ml).
a. Verificare la alunecare

d p d d
R R H
,
+ s
Gb1
Gb2
Gs2
Gs1
qd
Pahi
Pph
A
B`
Md
Vd
Hd
B
Pcr
B-2eB
'
'
cos sin
cos sin
d d d
d d d
V V H
H H V
c c
c c
= +
=
Pentru creterea factorului de siguran la
alunecare se poate executa talpa fundaiei
nclinat cu unghiul c
) 10 (
10
1
5
1

s = c c tg
b. Verificare la rsturnare

M
ED
- momentul ncovoietor de proiectare dat de solicitrile orizontale fa
de punctul A,
M
RD
- momentul ncovoietor de proiectare de stabilitate dat de solicitrile
verticale fa de punctul A.

RD ED
M M s
Gs
Gi
ME,d
MRd
L
i
A
Pa,h
hi
c. Verificarea capacitii portante

d d
V R s
Gb1
Gb2
Gs2
Gs1
qd
Pahi
Pph
A
B`
Md
Vd
Hd
B
Pcr
B-2eB
d Ud c c c
d d c c c c q q q q
R / A' ( 2)c b s i q'
R / A' c ' N b s i q' N b s i 0.5 ' B' N b s i

t
= + +
= + +
V
d
- este rezultanta componentelor verticale de
calcul ale solicitrilor care acioneaz asupra
zidului de sprijin n una dintre combinaiile de
proiectare.
R
d
- capacitatea portant a terenului de fundare,
calculat n condiii drenate sau nedrenate
B
d
B
d
L' L( 1m), B' B 2 e A' B' L'
M
e
V
= = = =
=
d. Verificare structural (n seciuni periculoase)

Zid de sprijin
gabioane
a a a a
a a
b
b
Zid de sprijin
beton simplu
c
c
a-a
b-b
c-c
Zid de sprijin
zidarie din piatra
Zid de sprijin
talpa - beton armat
a a

a a
V'
d
M
ed
p
a1.1
p
a2.0
p
a2.a
a a
V'
d
M
ed
p
a1.1
p
a2.0
p
a2.a
b
p
max
p
max
p
min
c
b
d B
min
max
V 6 e
p 1
B 1m B
| |
=
|
\ .
max cd
p f s
min ctd
p f s
f
cd
- rezistenta la compresiune a materialului cu
valoare de calcul
f
ctd
- rezistenta la intindere a materialului cu
valoare de calcul
d
max
2 V
p
3 c 1m
=

b
e
b
c =
2


a b
B
1
B
2
p1
p2
q2 q1
h
Pah
M1 M2
v1
v2
M
V
t
b
a
b
H
Gb1
B
D
C
Gs1
V'd
o M0
a
1
Gs1
t
b
D
H
0
1,2
d
b
V M
p
B L W
=
dren executat
din piatra sparta
(100-300mm)
tub de dren
Barbacane
u100
Sprijinirile simple sunt lucrari de sustinere cu caracter temporar,
utilizate pentru sprijinirea excavatiilor, atunci cnd:
Adncimea sapaturii este mai mare dect naltimea la care pamntul
s-ar mentine la verticala nesprijinit,
realizarea unei sapaturi taluzate ar fi imposibila (din ratiuni de spatiu
disponibil) sau neeconomica.

Au forma unor pereti verticali neetansi.
Elementele sprijinirilor simple sunt realizate de regula din lemn
si/sau metal.

Avantajul acestor sprijiniri este dat de simplitatea executiei si de
costul relativ redus.
Datorita faptului ca nu sunt etanse nu pot fi folosite sub nivelul
apelor subterane.

8.3. Sprijiniri simple
1. Sprijiniri simple din lemn:
Sprijiniri simple cu dulapi orizontali:
dulapi orizontali, dispusi joantiv, n cazul pamnturilor cu coeziune redusa sau cu
interspatii, daca pamntul are o coeziune mai mare;
filate, elemente verticale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe naltime;
spraituri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal sau nclinat, fixate prin
mpanare.

Sprijiniri simple cu dulapi orizontali:
n cazul unei sapaturi de latime mare, peste 6m, spraiturile orizontale trebuie
contravntuite prin grinzi si contrafise n plan orizontal si sprijinite pe verticala n
dreptul nodurilor (cu popi) pentru a evita cedarea prin flambaj sau ncovoiere sub
greutate proprie

Sprijiniri simple cu spraituri inclinate

Sprijiniri simple cu dulapi verticali:
dulapi verticali, dispusi joantiv;
filate, elemente orizontale e solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe
naltime;
spraituri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal, fixate prin
mpanare

2. Sprijiniri berlineze
Utilizate pentru sprijinirea temporara
a excavatiilor
Gauri forate in lungul peretelui la 2-
3m distanta, pana la nivelul inferior al
excavatiei
Elementele metalice fixate in aceste
gauri prin betonarea partii inferioare
Elementele din lemn (uneori din beton
prefabricat) sunt introduse in teren
intre elementele metalice

36
3. Sprijiniri cu palplane
Palplansele sunt elemente prefabricate din metal, beton armat sau lemn,
introduse n pamnt prin batere, vibrare sau presare astfel nct sa
formeze pereti continui cu rol de sustinere si etansare.
Palplansele sunt prevazute cu mbinari care asigura continuitatea peretelui
din punct de vedere al etansarii.
Palplansele pot fi utilizate pentru
lucrari definitive sau temporare.

Palplane din lemn: utilizate pentru excavatii mici, pana la 4-5 m.

Palplane metalice: au seciunea n forma de Z, S sau U, putnd fi
combinate rezultnd sectiuni compuse n functie de conditiile de stabilitate
si rezistenta pe care trebuie sa le ndeplineasca

Forma U

Forma S

Forma Z

Imbinari

Palplane metalice

41
42
4.Sprijiniri cu perei turnai n pmnt (perei mulai, perei din piloi.
Pereti din beton armat

4.Sprijiniri cu perei turnai n pmnt (perei mulai, perei din piloi.
Pereti din piloi

45
Geotehnica examen 5 ECTS
47

Nota finala
30% Nota testelor de laborator (5) (participarea la
toate orele de lucrari (sau recuperarea) conditie
eliminatorie de participare la examen)
20% Problema (5) (test scris, inainte de teorie, conditie
eliminatorie pentru a participa la partea de teorie, 1
problema durata max. 45 min.)
50% Teoria (5) (test scris, 3-4 subiecte, fiecare subiect
trebuie tratat si va fi notat durata max. 1,5h)

Programarea examenului la disciplina

GEOTEHNIC An II IC - seria B
Gr. 5 i 7 28.06. 2014, ora 11 Amf. CII / Baritiu 25
Gr. 6 i 8 28.06. 2014, ora 14 Amf. CII / Baritiu 25

Programarea consultaiilor
la disciplina GEOTEHNIC - an II IC - seria B
(examen 28.06.2014)
26.06.2014 ora 15
sala 136A (Lab. Geotehnica) / Baritiu 25

Do not worry if you have
built your castles in the
air. They are where they
should be. Now put the
foundations under them

Henry David Thoreau
CHESTIONARE DE EVALUARE A ACTIVITII DIDACTICE - Curs GEOTEHNIC Semestrul II 2013-2014
INTERACTIUNE
C
O
M
E
N
T
A
R
I
I

Nivel general a interaciunii
Tipul de ntrebri n timpul cursului (retorice, deschise, nchise) i frecvena acestora
Invitarea studenilor s pun ntrebri i acordarea de timp suficient pentru a
rspunde
Verificarea nelegerii termenilor n mod regulat
LIMBAJ
Utilizarea limbajului specific (limbaj tehnic)
Presupunerea unor cunotine anterioare despre subiectul cursului
Alegerea limbajului de predare
Sublinierea aspectelor importante prin repetiie si sublinierea acestora
Pauze n discurs, accentuarea cuvintelor cheie
PREZENTAREA CURSULUI
Introducere, ncheiere, parte de mijloc
Gesturi, comunicare nonverbal (Body language)
Folosirea glumelor, anectodelor
Folosirea imaginilor, filmelor (ajutor vizual)
Ritm de vorbire
Pauze

Geo - Sprijiniri - 2014

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geo - Sprijiniri - 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8.

Lucrri de sprijinire a pmntului

S-ar putea să vă placă și