Sunteți pe pagina 1din 14

EsECUL sCOLAR sI CAUZELE LUI

Ce este esecul scolar? Este esec scolar cnd un elev absenteaza, cnd obtine rezultate
scolare slabe, cnd nu mai participa cu interes la activitatile
scolare?
Esecul scolar reprezinta discrepanta dintre exigentele scolare, posibilitatile si rezultatele
elevului.El determina efecte negative n plan psihologic, elevul n cauza pierzndu-si
ncrederea n propriile posibilitati, ct si n plan social, ducnd la o marginalizare
sociala.Esecul scolar dovedeste ori un nivel scazut de competenta la elevi explicat prin
ntrzieri n dezvoltarea intelectuala,ori inadaptarea acestora la exigentele ambiantei
scolare.Dintre cauzele care conduc la esecul scolar as enumera:abandonarea scolii,
inadaptarea scolara, esecul la examenele finale, incapacitatea de a atinge obiectivele
pedagogice.
Esecul scolar poate avea o amplitudine redusa,atunci cnd ramnerea n urma la
nvatatura este episodica, cnd lacunele privesc o singura disciplina la nivelul unui semestru
(privesc o serie de teme sau capitole dintr-o disciplina de nvatamnt) sau dobndeste un
caracter generalizat, cnd esecul vizeaza toate materiile de nvatamnt.n acest caz, elevul
absenteaza,prezinta lacune grave n cunostinte, manifesta dispret fata de activitatea
scolara.Nendeplinirea de catre elevi a cerintelor obligatorii de programe, dupa ce s-au folosit
toate strategiile adecvate pentru obtinerea succesului scolar si totusi elevii se mentin ntr-o
situatie de nereusita scolara, impune ndreptarea acestora catre alte scoli care corespund
posibilitatilor lor de pregatire scolara.
Pentru eliminarea efectelor negative ale esecului scolar este necesara cunoasterea
cauzelor care au produs-o.Dintre cauzele esecului scolar care tin de elev sunt cauze
fiziologice (tulburari somatice, neurologice si endocrine ) si cauze de ordin psihic (tulburari de
comportament ) .De asemenea si familia contribuie la esecul scolar:familii dezorganizate, lipsa
de conditii materiale necesare vietii,nivel scazut cultural n familie, relatii intrafamiliale
negative,nivel cobort de comunicare umana cerinte exagerate ale unor parinti,lipsa legaturii
unor parinti cu scoala.nsa si scoala poate contribui la esecul scolar al unui elev. Nu se
respecta particularitatile de vrsta si individuale ale elevilor,pregatirea necorespunzatoare a
profesorilor, exista diferente semnificative ntre profesori si chiar scoli cu ocazia transferului
elevului de la o clasa la alta, de la un ciclu la altul,numarul mare de elevi face dificila
obtinerea coparticiparii elevilor la activitatea de predare- nvatare, stiluri didactice deficitare
,evaluari injuste, o autoritate excesiva, conlucrare precara cu familia,o metodologie didactica
pasiva si neadecvata unei participari active si deficiente privind resursele scolare (lipsa de
laboratoare, materiale didactice).Unii elevi nu reusesc sa obtina randament scolar si datorita
suprasolicitarii capacitatilor lor psiho- nervoase. De aceea sunt necesare masuri de igiena a
muncii intelectuale si de protectie afectiva generala a elevului.
Esecul scolar poate fi diagnosticat corect printr-o colaborare strnsa ntre medicul scolar,
nvatator si familie.Ca modalitati de remediere a insuccesului scolar se impune identificarea
elevilor cu nevoi speciale, organizarea unei retele de consiliere psihopedagogica, adaptarea
metodelor si mijloacelor utilizate la specificul vrstei, clasei si disciplinei, dar si evitarea
surmenajului si suprancarcarii.Realizarea si evaluarea procesului de instructie si educatie
trebuie sa aiba n vedere att factorii succesului scolar, ct si pe cei care determina insuccesul
scolar.
Pentru a preveni si nlatura esecul scolar se impune sporirea rolului nvatamntului
prescolar, realizarea unui parteneriat ntre scoala si familie, spijinirea scolii cu resurse
materiale si umane corespunzatoare unui nvatamnt de calitate,desfasurarea activitatilor
scolare de catre cadre didactice bine pregatite profesional si desfasurarea unor activitati de
orientare scolar-profesionala adecvate.Colaborarea dintre nvatator si familiile elevilor nu
nseamna colaborare cu parintii elevilor foarte buni la nvatatura, ci cu toti parintii,n special cu
cei ai caror copii ntmpina dificultati n diferite planuri. n activitatile desfasurate cu parintii se
pot aborda teme referitoare la dezvoltarea interesului pentru nvatatura, respectarea regimului
zilnic de activitate si odihna, cunoasterea anturajului copiilor, ndrumarea si verificarea lecturii
copiilor de catre parinti.

BIBLIOGRAFIE
Psihologie scolara ,Andrei Cosmovici, Luminita Iacob, Ed. Polirom, Iasi,1999
Invatamntul primar 1/2004, Ed. Miniped,Bucuresti,2004
Prevenirea i combaterea eecului colar
Printre manifestrile care nsoesc eecul colar se ntlnesc de multe ori devieri comportamentale i chiar
abandonul colar dac fenomenul nu este observat la timp i nu se intervine prompt. Inteligena colar nu este
singura premis pentru succesul colar; ea trebuie s fie susinut de motivaie i de nivelul de aspiraie
(deoarece eforturile pe care elevul le face pentru ndeplinirea unei sarcini sunt funcie de acest nivel), de relaia
profesor-elevi, de condiiile social-economice ale familiei etc.
Am constatat c prsirea timpurie a colii este strns legat de un mediu dezavantajat din punct de vedere
socio-economic i de un nivel sczut de educaie i de aceea consider c fiecare cauz generatoare de eec
colar necesit msuri specifice de combatere i remediere.

Reuita colar a tuturor elevilor se apreciaz n funcie de atingerea unui nivel de performan standard
minimal. Cnd unii elevi nu pot atinge acest nivel concretizat n discrepana dintre competenele precizate n
curriculumul colar i rezultatele nregistrate de elev se apreciaz c exist situaia de insucces colar (eec
colar).
n prevenirea i combaterea eecului colar trebuie s avem n vedere faptul c motivele pentru care elevii
prsesc coala, nainte de a-i finaliza educaia i formarea, sunt individuale.
Fenomenul rmnerii n urm la nvtur comport dou aspecte:
Apariia precoce i rapid: primele manifesri se profileaz la sfritul clasei a II-a cnd un numr de elevi (cca 10%) nu mai
reuesc s ating performanele colare minimal- acceptabile n raport cu programele colare.
Profunzimea de-a lungul colaritii, fenomenul rmnerii n urm la nvtur cunoate o cretere cantitativ dar i una de
ordin calitativ : elevul cumuleaz tot mai multe i mai profunde lacune instrucionale care se repercuteaz negativ, n primul rnd
asupra capacitii lui de a nelege noile cunotine.
Insuccesul colar se poate manifesta ca rmnere n urm la nvtur, la anumite materii i pe un interval de
timp determinat (semestru) sau n forma cea mai grav eecul colar (elevul are numeroase lacune n
cunotine, este turbulent la ore, chiulete, manifest dispre fa de coal).
Pentru evaluarea corect a insuccesului colar trebuie avut n vedere faptul c eecul colar poate fi de tip
cognitiv ( care const n nerealizarea de ctre elevi a obiectivelor pedagogice) dar poate fi i de tip necognitiv
(care se refer la incapacitatea elevului de a rspunde adecvat i de a se adapta la exigenele colii), precum i
faptul c insuccesul colar poate fi sporadic sau permanent.
Printre manifestrile care nsoesc eecul colar se ntlnesc de multe ori devieri comportamentale i chiar
abandonul colar dac fenomenul nu este observat la timp i nu se intervine prompt. De accea este necesar ca
factorii responsabili (i aici avem n vedere pe profesori, dar i pe prini ) s sesizeze primele schimbri care
survin n atitudinea elevilor fa de activitatea colar i s reacioneze adecvat. De multe ori, constatm c unii
copii nu se acomodeaz la mediul colar, nu se relaioneaz uor cu colegii, nu-i pot ndeplini activitile la
clas, nu sunt motivai pentru activitatea colar.
Printre cauzele care pot genera insuccesul colar identificm factori care in de elev (dezvoltarea fizico-psihic,
intelectual), mediul familial i cultural, mediul colar.
Profesorul poate s intervin eficient pentru a determina succesul colar al elevului plecnd de la cunoaterea
posibilitilor de implicare n activitatea colar ale acestuia. tiind c fiecare fiin uman este unicat, varietatea
diferenelor individuale pentru copii de aceeai vrst este normal i ca urmare pot aprea stadii diferite ale
maturizrii psihice, un interes deosebit prezentndu-l unele ntrzieri n dezvoltarea intelectual.
n general, succesul colar este considerat o msur a inteligenei, dar s-a constatat c aceasta nu este o
premis unic pentru succesul colar. Reuita colar trebuie s fie susinut de motivaie, care poate fi
motivaie extrinsec (nvarea pentru o not bun, aprecieri din partea profesorului sau colegilor, laude sau
cadouri din partea prinilor) dar mai ales motivaie intrinsec (declanat de nsui interesul pentru procesul de
cunoatere curiozitatea, plcerea de a nelege, de a descoperi). n motivarea actelor de conduit, nivelul de
aspiraie are un rol important, deoarece eforturile pe care elevul le face pentru ndeplinirea unei sarcini sunt
funcie de acest nivel. ntre nivelul de aspiraie i rezultatele obinute exist o condiionare reciproc: un nivel mai
nalt mobilizeaz resursele i eforturile elevului pentru obinerea de rezultate mai bune n timp ce un nivel de
aspiraie sczut nu antreneaz elevul n oinerea performanei; succesul face s creasc nivelul de aspiraie, n
timp ce eecul l coboar. Nivelul de aspiraie trebuie s fie n concordan cu posibilitile elevului deoarece un
nivel prea nalt n raport cu posibilitile reale este duntor pentru c angajarea n activiti care nu pot fi
ndeplinite duce la insuccese i decepii. Un nivel sczut al aspiraiei duce la nevalorificarea capacitilor elevului
i acesta nu poate progresa.
Evitarea eecului colar presupune deci o instruire bazat pe motivaie intrinsec i satisfacia nvrii, pentru c
numai un comportament de nvare care se ncheie cu o stare de satisfacie tinde s se repete, n caz contrar
dac starea de insatisfacie persist, se instituie o conduit opus, de respingere a nvrii!
Printre factorii care in de mediul familial se remarc nivelul de instruire, aspiraiile, condiiile social-economice
ale familiei etc. Dac elevul provine dintr-o familie cu nivel sczut de instruire i aspiraie n care exist conflicte,
fr preocupare pentru activitatea colar a copilului, atunci acesta va fi mai puin motivat s nvee, va avea un
nivel sczut de ncredere n sine, va prezenta instabilitate emoional, tulburri afective, ceea ce reduce
performana colar. Familia, ca i clasa de elevi, trebuie s asigure un mediu n care copilul se simte n
siguran, ncurajat, stimulat i apreciat, nvarea trebuie s se desfoare n condiii de confort psihic.
Nu n ultimul rnd, activitatea de nvare a elevului i realizrile sale depind de profesor i de personalitatea
acestuia.
Esecul scolar poate fi descoperit inca de la formele incipite ale sale, ori de profesor ori de parinte si se
poate incerca contracararea sa prin diversele metode existente, prin stimularea neajunsurilor copilului si
oferirea unei imagini realiste a sa.
In primul rand, esecul scolar, numit si insucces scolar sau nereusita, se diferentiaza dupa aria de
cuprindere, in esec partial (electiv) sau esec generalizat. Esecul electiv numeste situatia in care numarul de
obiective neatinse de catre elev este mic (una - doua discipline). Esecul generalizat in schimb, este
caracterizat de neatingerea unui numar mare de obiective, la toate sau aproape toate obiectele de studiu
(materii). Ca si indicatori ai esecului putem indentifica:
In plan individual : numarul de absente, abandonul scolar, trairea subiectiva a esecului
In planul institutiei scolare : rezultate slabe la examene si concursuri si rata repetentei
In planul extern scolii : tipul de orientare scolara dupa scolaritatea obligatorie, intreruperea scolii,
rata de somaj, rata de analfabetism.
Etapele prin care esecul scolar trece sunt:

1. Prima faza, data de incetinire a ritmului de invatare, se caracterizeaza prin aparitia primelor dificultati sub
forma absentei intelegerii pentru unele sarcini didactice, slaba participare la lectii, sau in urmarirea
explicatiilor profesorului. In afara scolii apar nemultumiri legate de scoala si indoieli privind capacitatile
propii. Cand "golurile" incep sa se mareasca incepe sa scada si interesul pentru activitatile scolare.

2. In a doua faza, cea data de ramanerea in urma, se acumuleaza dificultati, elevul ne mai putand sa
participe la cea mai mare parte a activitatilor scolare. Pe plan afectiv apare aversiunea fata de scoala,
ocolirea sarcinilor primite (temele de casa, spre exemplu) si oscilatii ale stimei de sine.

3. A treia faza este cea de agravare, constand in generalizarea lipsei de cunostinte si incapacitatea de a
raspunde la cerintele scolii. Pe plan afectiv poate aparea fie un simptom pozitiv, concretizat in revolta
asupra cadrelor didactice, a normelor scolare, a parintilor. Acest comportament va fi sanctionat si mai
puternic. In caz contrar un simptom negativ isi va face aparitia exprimat prin retragere in sine, imagine de
sine nefavorabila, indiferenta fata de scoala si cautarea altor medii de afirmare.

4. Ultima faza este cea a esecului pedagogic, exprimat in corigente, repetarea anului scolar sau chiar
exmatriculare.

Evolutia esecului scolar nu este fatala, putand fi remediata in oricare dintre cele 4 faze (desigur, in prima
este mult mai usor, cu pagube minore, in schimb in a patra faza remedierea se face mult mai greu, pe o
durata de timp mai mare iar pagubele pot fi destul de mari).

Cauzele esecului scolar
Esecul scolar este de cele mai multe ori stimulat de anumiti factori, interni sau externi care inainte de a se
putea trece la tratarea propiu zisa a esecului trebuie inlaturati prin metode pedagogice. Esecul scolar este
legat, direct sau indirect, de aproape orice caracteristica a copilului sau mediului din jurul sau, de aceea
acesti factori pot fi extrem de multi si cat mai diversi. Cu toate acestea ei au fost grupati in trei clase, si
anume factori individuali, factori ai mediului scolar si factori familiali.

1. Factorii individuali:

Cei mai frecvent intalniti din aceasta clasa sunt factorii biologici si psihologici. Factorii psihologici non-
intelectuali cei mai intalniti sunt:
imaturitate scolara
lipsa de pregatire pentru scoala
nefrecventarea gradinitei
atitudinea negativa fata de scoala
inadaptabilitatea scolara
orientarea extrinseca a motivatiei
Factorii intelectuali ai inscucesului scolar sunt:
nivel scazut al inteligentei sau deficiente senzoriale
gandire abstracta slab dezvoltata
goluri deosebit de mari in cunostintele anterioare
intarzieri in dezvoltarea structurilor cognitive
reprezentari neadecvate ale activitatilor scolare

Imaturitatea scolara poate fi o imaturitate armoica recuperabila in 1-2 ani, sau o maturitate disarmonica. Ca
exemplu, unii elevi au un nivel intelectual ridicat, dar slaba toleranta la frustrare ori capacitatea redusa de
comunicare cu perosane straine. Aceste caracteristici actioneaza defavorabil fata de factorii intelectuali
conducand la esec. In general, se considera ca gradul de maturizare bio-psihica-sociala a copilului este un
bun predictor al succesului scolar.

2. Factorii familiali:
Acestia includ conflictele intrafamiliale, reactiile neadecvate ale parintilor la unele tulburari minore de
comportament ale copilului, supraprotectia sau dimpotriva neingrijirea, nivelul scazut de instructie al familiei
(in sens de educatie), mediul defavorizant, nivelul scazut la aspiratiilor scolare, valori si norme diferite de
ale scolii.

3. Factorii scolari:

Cei mai relevanti sunt:
relatii socio-afective profesor-elev deficitare, asteptari scazute ale profesorilor fata de elevi,
subsolicitare ori suprasolicitare
volumul prea mare sau prea mic al claselor
ritmuri scolare accelerate
tulburari de relationare in grupul scolar; frustrari, complexe, climat nefavorabil sau relatii neadecvate
cu profesorul, inclusiv procedee defectuoase din sistemul de apreciere a rezultatelor elevului
manifestate si prin supraestimarea capacitatilor elevilor cu rezultate bune
sistemul de formare initiala si continua a cadrelor didactice; exista opinii conform carora esecul
scolar se contruieste in scoala ca rezultat al interactiunii profesor-elevi.
Efectele esecului scolar asupra elevului vizeaza formarea unei imagini de sine cu grad scazut de
pozitivitate, aparitia anxietatii sau a agresivitatii, a sentimentelor de culpabilitate, inferioritatea concomitente
cu cautarea unor alte medii de afirmare. Esecul scolar poate fi premisa delicventei juvenile si a
infractionalitatii.

Proiect de cercetare-actiune: Esecul scolar
1) TEMA: ESECUL SCOLAR
2) IPOTEZA:
Copilul cu nevoile sale concret-individuale este produsul scolii si, pentru ca
el sa ajunga la reusita scolara, trebuie sa beneficieze de o scoala, ea insasi
reusita ca institutie educativa;
3) OBIECTIVELE PROIECTULUI:
Cunoasterea opiniilor parintilor privind educatia copilului in familie si scoala.
Cunoasterea opiniilor elevilor fata de propria lor activitate.
Cunoasterea opiniilor profesorilor privind cauzele esecului scolar.
Urmarirea concordantei dintre opiniile formulate de parinti, elevi si profesori
privind activitatea scolara, respectiv esecul scolar.
Determinarea cauzelor obiective si subiective ale esecului scolar atat in
ciclul gimnazial cat si in cel primar.
Elaborarea, pe baza concluziilor obtinute, a unui program concret pentru
prevenirea si diminuarea esecului scolar la nivelul scolii.
4) ESALONAREA PE ETAPE:
1) Studiul si documentarea psiho-pedagogica privind Esecul scolar.
2) Investigarea opiniilor elevilor, parintilor si profesorilor.
3) Centralizarea opiniilor si elaborarea concluziilor.
4) Intocmirea si realizarea programului de actiuni.
5) MODALITATI DE VALORIFICARE:
1) In activitatea comisiilor metodice din scoala.
2) Utilizarea chestionarelor pentru alte activitati scolare.
3) Utilizarea rezultatelor in activitatea cu familiile elevilor.
6) CALENDARUL CECETARII: parcursul unui an scolar.
7) DESCRIEREA ESANTIONULUI:
25 cadre didactice;
50 parinti;
50 elevi.
INSTRUMENTE DE CERCETARE
A. Chestionar pentru profesori
Pentru a ajunge la reusita scolara, elevul trebuie sa beneficieze de o scoala, ea insasi
reusita ca institutie educativa, iar aceasta, la randul ei , nu poate fi decat produsul unei
reforme reusite.
Pentru a ne ajuta in activitatea noastra de cercetare a cauzelor nereusitei scolare, va
rugam sa raspundeti cu toata sinceritatea la urmatoarele intrebari:
1. Care este motivatia asumarii rolului de dascal pe care il aveti?
2. Ce numiti dumneavoastra insucces scolar?
3. Care sunt, dupa parerea dumneavoastra, cauzele insuccesului scolar?
4. In ce masura motivatia pentru anumite obiecte corespunde capacitatii elevului?
5. Cum va explicati faptul ca, desi inteligenti, exista elevi care nu invata bine?
6. Ce raporturi sunt intre dumneavoastra si elevii dumneavoastra?
7. Ati observat in clasa dumneavoastra stari afective de anxietate? Care este cauza
lor?
8. Ce discutati cu profesorii care predau la clasa dumneavoastra?
9. De ce trebuie sa existe in scoala o unitate de actiune si de vointa a tuturor
cadrelor didactice la toate clasele si asupra tuturor elevilor?
10. Apreciati cu obiectivitate elevii? Care sunt efectele sub / supra aprecierii elevilor?
11. Cum procedati cand un elev este nemultumit de nota acordata?
12. Ce inseamna pentru dumneavoastra un elev lenes?
13. Ce dificultati intampina elevii in pregatirea temelor pentru acasa la disciplina dumneavoastra?
14. Care sunt mijloacele de stimulare sau de pedepsire pe care le utilizati si ce efecte
au asupra elevilor?
15. Cunoasteti vreo deficienta didactogena a elevilor?
16. Doi-trei elevi v-au oferit flori. De ce au facut-o fiecare?
17. Ce v-a impresionat mai mult in vizitele pe care le-ati facut la domiciliul elevilor?
18. Ce credeti despre eficienta consultatiilor pedagogice acordate parintilor?
19. Ce solutii puteti denumi pentru preintampinarea si / sau diminuarea insuccesului
scolar?
B. Chestionar pentru parinti
1. Ce parere aveti despre expresia Invatam pentru viata, nu pentru scoala!
(Seneca)?
2. Cine se ocupa mai mult in familia dumneavoastra de controlul copiilor si cum?
3. Ce raporturi exista intre dumneavoastra si copii?
4. Aveti obiceiul sa discutati in familie despre educatia copilului?
5. Ce climat domina in familia dumneavoastra?
6. De ce conditii materiale dispune familia dumneavoastra?
7. Copilul isi face lectiile cu interes sau are nevoie sa fie stimulat?
8. La ce obiect invata mai usor copilul dumneavoastra si la care intampina dificultati
mai mari? Cum explicati?
9. Cum apreciati starea sanatatii copilului dumneavoastra?
10. Care sunt ocupatiile preferate ale copilului dumneavoastra?
11. Cat de des luati legatura cu dirigintele / invatatorul?
C. Chestionar pentru elevi
1. Ce parere ai de proverbul Ai carte, ai parte?
2. Ce atitudine manifesta familia fata de activitatea ta scolara?
3. Exista intelegere in familia ta?
4. Cum te impaci cu fratii tai?
5. Ce inseamna pentru tine succesul sau insuccesul scolar?
6. Ce obiecte de invatamant iti plac mai mult?
7. Ce te impiedica sa progresezi la invatatura?
8. Te supara o observatie, chiar daca este justa?
9. Ce activitati te atrag mai mult in scoala, acasa, in timpul liber?
10. Te preocupa problema idealului in viata?
PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR
a) asupra chestionarului adresat elevilor
Chestionarul a avut drept scop evidentierea factorilor determinanti ai esecului scolar pe un
esantion de 50 de elevi. Cea mai mare parte din acesti elevi sunt constienti de necesitatea
pregatirii scolare.
Un numar de intrebari a vizat dezvaluirea conditiilor socio-familiale ale elevilor.
Raspunsurile au relevat, in cea mai mare parte, o atitudine corecta a familiei fata de
activitatea scolara, existenta unor relatii de buna colaborare cu actul educational si de
relatii normale intre frati.
Un alt grup de intrebari a urmarit sa reliefeze factorii pedagogici si cei psihologici ai
esecului scolar. In determinarea preferintelor, optiunilor elevilor, un rol hotarator il au
factorii pedagogici. Un lucru deosebit de semnificativ este faptul ca elevii inscriu pe lista
preferintelor chiar si acele obiecte la care, de regula, obtin note mai putin bune. Eliminand
unele optiuni subiective, se desprind chiar o serie de cauze ale esecului scolar.
Analiza de ansamblu a cauzelor esecului scolar situeaza pe primul plan factorii pedagogici
(in proportie de 50% - nu inteleg explicatiile profesorului, nu le place sa invete), urmati de
cei psihologici (in proportie de 35% - posibilitati intelectuale limitate, nu au vointa) si socio-
familiali ( in proportie de 15% - se joaca prea mult, urmaresc multe emisiuni TV etc.)
Figurile 4, 5, 6.



Fig 4



Fig.5
Numar de elevi Factori
pedagogici
Factori
psihologici
Factori socio -
familiali
50 25 18 7
Fig.6
Din toate cele aratate se desprinde o concluzie si anume: este nevoie, in primul
rand, de o cunoastere cat mai reala a situatiilor din familiile de unde provin elevii. De
asemenea, este nevoie ca scoala, prin toate potentele sale educative, sa gaseasca din timp
cauzele care pot conduce la esec scolar pentru unii dintre elevii ei.
b) asupra chestionarelor adresate parintilor
Chestionarul adresat parintilor ai caror copii inregistreaza o situatie de esec scolar
evidentiaza in buna parte cauzele acestuia. O buna parte din parinti nu realizeaza
semnificatia scolii pentru viitorul copilului. Astfel, 35% pun in prim plan factorii pedagogici,
20% factorii psihologici, 45% factorii socio-familiali.
In alte familii exista un climat social favorabil, raporturi normale cu copiii, de preocupare
pentru indrumarea si controlul acestora. Cea mai mare parte a familiilor au o situatie
materiala buna, ceea ce contribuie la dezvoltarea armonioasa a copiilor. Parintii sunt
interesati de situatia scolara a copiilor si sunt interesati de viitorul lor, discuta frecvent cu
dirigintii si cu ceilalti profesori.





Acesti parinti chestionati nu intampina greutati pe plan educativ iar putinii care o fac
trebuie sa li se acorde o educatie atenta si sa fie antrenati mai mult in viata scolara
(Figurile 7, 8, 9 ).
Fig.7


Fig.8
Numarul
parintilor
Factori
pedagogici
Factori psihologici Factori socio - familiali
50 18 10 22

Fig.9
c) asupra chestionarelor adresate profesorilor
In realizarea chestionarelor au fost antrenati un numar de 25 profesori ai scolii. In
chestionar au fost formulate un numar de 19 de intrebari care au incercat sa descopere
factorii determinanti ai reusitei scolare si solutii concrete privind preintampinarea si / sau
diminuarea insuccesului scolar.
Motivatia afectiva a asumarii rolului de dascal s-a dovedit a fi majoritara. Din cele patru
coordonate ale insuccesului scolar, atentia profesorilor se centreaza asupra ramanerii in
urma la invatatura, acordand mai mica atentie sau ignorand celelalte (abandonul scolar).


Raspunsurile la cateva intrebari au reliefat faptul ca, pe primul loc al cauzelor insucesului
scolar se situeaza factori pedagogici (in proportie de 40%) si nu cei socio-familiali (in
proportie de 29%) sau cei psihologici ( in proportie de 31%). Urmatoarele raspunsuri au
dezvaluit nereusitele factorilor pedagogici precum si relatia factori pedagogici factori
socio-familiali. Astfel, raportul profesor elev este caracterizat de afectivitate in mica
masura; mai putin de jumatate din cei chestionati considera ca nu este necesara unitatea
colectivului de cadre didactice; o buna parte nu cunosc date despre activitatea
extrascolara si etrafamiliala a elevului; multi profesori numesc solutii pentru
preintampinarea esecului scolar, activitati care fac parte din apanajul muncii didactice de zi
cu zi (Figurile 10, 11, 12).



Fig.10



Fig.11
Numar de
profesori
Factori
pedagogici
Factori psihologici Factori socio - familiali
25 10 8 7

Fig.12
Este imbucurator faptul ca profesorii nu remarca stari de anxietate la elev
decat in cazuri rare (cauze familiale), ca ei cunosc efectele daunatoare ale unei aprecieri
denaturate, ca folosesc mijloace de stimulare a elevilor si de disciplinare a clasei, ca cea
mai mare parte considera ca unitatea colectivului este cheia succesului scolar, ca ei
cunosc conditiile socio-familiale si de habitat interior, ca ei considera binevenite
consultatiile pedagogice acordate parintilor.
Au fost formulate mai multe propuneri privind preintampinarea si / sau diminuare
insuccesului scolar, dintre care semnalam: supravegherea atenta a elevului pentru
depistarea precoce a conditiilor nefavorabile de climat familial sau de grup, metode
moderne de predare, prezenta in scoala a consilierului, cresterea eficientei actiunilor de
orientare scolara si profesionala, interdisciplinaritate etc.
PROGRAM DE INTERVENTIE
Activitatea de preintampinare a esecului scolar este extrem de complexa. In realizarea ei
este necesara o coordonare eficienta a tuturor factorilor educationali in care, desigur,
scoala si familia detin prioritatea. Si, pentru ca scoala sa-si indeplineasca menirea ei,
trebuie sa fie slujita de oameni nu numai cu o temeinica pregatire stiintifica si psiho-
pedagogica, ci si dornici sa aplice in practica cunostintele profesionale. In acest scop se
propune:
Pentru elevi:
Obiective:
Cresterea increderii in sine a copilului prin imbunatatirea imaginii de sine;
Stimularea motivatiei copilului pentru invatare.
Actiuni
Intalniri intre elevi de clase, niveluri diferite in vederea impartasirii din experienta
privind modalitatile si conditiile de invatare in familie (trimestrial);
Realizarea unui program de consultanta cu elevii ce dovedesc lacune in
cunoastere (saptamanal);
Dezbateri pe tema Succesul scolar asigura reusita in viata? (trimestrial).
Pentru parinti:
Obiective:
Sensibilizarea familiei in privinta relatiei cu scoala;
Ridicarea standardului de civism al familiei din circumscriptia scolara.
Actiuni:
Initierea unui curs de educatie a parintilor cu copii-problema (trimestrial);
Oferirea unui plus de competenta psiho-pedagogica prin consiliere permanenta
in cadrul Cabinetului interscolar de asistenta psiho-pedagogica (permanent);
Intalniri cu medici si psihiatri pe tema: Modificari fizice si psihice in viata
copilului (trimestrial);
Dezbateri in colectivele de parinti pe clase cu tema Familia o institutie cu rol
fundamental in viata copilului.
Pentru profesori:
Obiective:
Cunoasterea psiho-comportamentala a preadolescentului;
Actiuni:
Modalitati de cunoastere psiho-pedagogica a puberului. Program de colaborare
cu Casa Corpului Didactic Botosani (lunar);
Schimb de experienta intre cadrele didactice pe tema Empatia si relatia profesor
elev;
Dezbateri pe marginea cercetarii privind cauzele favorizante ale esecului scolar;
Intensificarea vizitelor la domiciliul elevilor.

EVALUAREA PROGRAMULUI - se va realiza in doua modalitati:
O evaluare informala, continua ca parte integranta a actiunilor din program
(discutii, aprecieri, sugestii);
O evaluare formala chestionar aplicat celor trei categorii de subiecti (elevi,
parinti, profesori) continand intrebari explicite privitoare la eficienta programului
oferit. Aceasta evaluare are drept scop o eventuala reluare a programului pentru
anul scolar urmator, in conditii imbunatatite.
CONCLUZII

Intr-o epoca in care toate se schimba cu viteza ametitoare, in care e destul de dificil sa selectezi din noianul de
informatii exact pe cele care ar fi cele mai semnificative pentru tine ca individ si in conditiile in care sursele informationale sunt
extrem de variate dar nu neaparat si pertinente, scoala trebuie in primul rand sa isi gaseasca mijloacele de supravietuire ca
formator de fiinte ce vor guverna societatea de maine .
E improbabil ca scoala sa dispara ca si institutie chiar daca formele sub care ea se va desfasura vor fi altele. Nu
e importanta supravietuirea ei oricum ci intr-o forma care sa o impuna pe piata de consum ca lider in formare .Menirea scolii
e aceea de a forma prin informare .
Tot mai adesea auzim de necesitatea unei colaborari tot mai stranse intre toate institutiile caci acestea sunt
create in folosul oamenilor. De ce atunci scoala care este intr-un contact atat de strans cu comunitatea in care exista ar alege
drumul izolarii ? Din contra, ea trebuie sa caute cai de comunicare cu institutii si mai ales sa fie activa in comunitatea locala.
Parintii elevilor sunt parte a acestei comunitati si e datoria noastra sa gasim mijloacele optime de colaborare cu acestia. Daca
climatul dintr-o scoala este deschis, prietenos, se creeaza conditii pentru o implicare activa a parintilor. Ei ar putea avea roluri
diferite ca: muncitori pentru lucrari de reparatii, organizatori de petreceri aniversare, asistenti in unele activitati la cl asa,
colectori de fonduri, coordonatori de evenimente speciale. Atrasi catre viata scolii ei ar deveni o resursa de o valoare
inestimabila pentru scoala .
Malagouzzi afirma ca: ,,Profesorii trebuie sa descopere modalitati de comunicare si consemnare a
experientelor pe care le dezvolta copiii la scoala . Trebuie sa pregateasca o curgere continua de informatii de calitate
indreptate asupra parintilor (care) introduce parintii la o calitate de cunoastere care le schimba tangibil asteptarile. Ei isi
reexamineaza prezumtiile privind rolul lor de parinti si opiniile lor despre experienta pe care copiii lor o traiesc si abordeaza
din nou si mai curios intreaga experienta din cadrul scolii. Cand familiile sunt parte activa in viata scolii castiga toata lumea:
parintii mai multa experienta in cunoasterea copilul, elevul e ajutat caci atentia si ajutorul in indeplinirea cu succes a sarcinilor
scolare vine atat din partea cadrelor didactice cat si a parintilor, cadrele didactice sunt ajutate sa atinga obiectivul de
individualizare a procesului instructiv educativ .
Familiile si scoala atunci cand colaboreaza deschis isi transmit informatii despre copii /elevi utile ambelor pentru
a stimula dezvoltarea lor. Pentru ca este constienta de importanta familiei pentru scoala aceasta, prin reprezentantii ei
cadrele didactice, trebuie sa faca primul pas si sa genereze situatii de implicare a parintilor .
Cand parintii vin in scoala si ajung sa cunoasca activitatea ei devin mai constienti de efortul pe care aceasta il
presupune si apreciaza mai exact activitatea cadrelor didactice .
Lucrarea de fata demonstreaza o data in plus rolul si locul scolii si al familiei contemporane in educatia copiilor,
prezinta functiile si stilurile educative ale familiilor contemporane si raporturile acestora cu scoala propunand de asemenea
alternative de ameliorare a relatiei scolii cu familia.
Referirile la familiile contemporane surprind mai ales realitatile familiilor din tari cu traditie democratica -pentru ca
societatea romaneasca spre aceasta accede- insa nu uita familia romaneasca asa cum se gaseste ea in acest moment de
evolutie istorica. Toate problemele colaborarii dintre cele doua institutii (scoala si familia) sunt abordate dintr-o perspectiva
constructiva neincercandu-se a se face altceva decat o critica nepartinitoare, realista si constructiva a acestora pentru a arata
ambelor ca isi sunt necesare una celeilalte, ca nu sunt combatanti in tabere diferite ci trebuie sa-si canalizeze energiile spre
aceleasi valori pentru succesul copiilor ca viitori adulti.
Cum am putea cere elevilor nostri sa lucreze in echipe daca noi, adultii , suntem incapabili sa o facem ?
Cand familia si scoala coopereaza eficient rezulta o experienta de invatare pozitiva ai carei primi beneficiari
sunt copiii .Orice parinte doreste succesul copilului sau si sta in puterea noastra , a cadrelor didactice sa ni i apropiem in
vederea asigurarii succesului scolar caci, sa nu uitam, scoala pregateste pentru viata .
Vazand adultii cooperand in beneficiul lor, copiii se simt in siguranta, ocrotiti de adulti, importanti.
Crearea unui climat de colaborare cu familia se realizeaza si se intretine prin actiuni si atitudini permanente din
partea cadrului didactic. Cand se adreseaza parintilor acesta trebuie sa fie: atent, prietenos, vivace, relaxat.
Marturisesc ca reusind sa imi apropii familiile imi desfasor toate activitatile legate de scoala mult mai
usor. Acum idei de activitati vin de la parinti care sunt gata sa fie parte activa in orice actiune. Consider ca atitudinea lor
deschisa e legata implicit de deschiderea si disponibilitatea mea fata de ei . Simtind interesul meu fata de copiii lor la scoala,
implicandu-i pe acestia in actiuni care le cultiva interesele si datorita faptului ca le scot in evidenta constant aspectele pozitive
din fiecare copil a facut ca scoala sa nu fie locul unde vin cu o oarecare strangere de inima si numai pentru ca trebuie ci un
loc in care se simt mereu bineveniti si in care gasesc ajutor la nevoie .