Sunteți pe pagina 1din 19

INTRODUCERE

Datorita avantajelor functionale pe care le confera, materialele poroase sinterizate ,


materiale cu porozitate deschisa ridicata si foarte ridicata, prezinta un interes din ce in ce mai mare in
tehnica moderna, avand o aplicabilitate larga in diferite ramuri industriale si ale cercetarii stiintifice
ca: - filtre
- schimbatoare de caldura
- placi poroase cu suprafata activa mare
- opritoare de flacari
- amortizoare de zgomot
- placi distribuitoare pentru fluide
- catalizatori
- electrozi
In functie de de porozitate, materialele sinterizate se clasifica in trei grupe, dupa cum
urmeza;
materiale sinterizate de porozitate scazuta (sub 8% utilizate
pentru fabricarea pieselor de rezistenta;
materiale poroase sinterizate, de porozitate medie
( 8!"#$%, utilizate in special pentru lagare poroase
autolubrefiante;
materiale poroase sinterizate, de porozitate ridicata (#$!
%&%, aplicate in domeniile amintite mai sus ca sisteme
permeabile"
'entru materiale din a doua si a treia grupa , porozitatea reprezinta o caracteristica structurala
functionala , care determina filtratia si permeabilitatea"

In ceea ce priveste porozitatea aceasta este intens studiata si abordata in intreaga lume"

(stfel la laboratorul (rgonne din )hicago o echip* de cercet*tori pare s* sfideze legile
fizicii, prin descoperirea unei metode de a aplica presiune pentru a face materialele s* se e+tind*, ,n
loc s* se comprime"
-. ca i c/nd ai stoarce o piatr* i s-ar forma un burete uria 0, afirm* 1arena )hapman,
chimist* ,n cadrul Departamentului de .nergetic* al laboratorului" -2aterialele devin mai dense i
mai compacte atunci c/nd se aplic* presiune asupra lor" Dar noi vedem petrec/ndu-se e+act
contrariul" 2aterialul supus presiunii are jum*tate din densitatea originar*" (cest fenomen e
contraintuitiv fa * de legile fizicii0, a ad*ugat ea"
3ntruc/t acest comportament pare imposibil, )hapman i colegii s*i au petrecut mai
mul i ani test/nd i retest/nd materialul p/n* c/nd s-au convins" -4eg*turile din cadrul materialului
pur i simplu se rearanjeaz*0, afirm* )hapman" -5unt efectiv uluit* de acest lucru0, continu* ea"
(ceast* descoperire nu doar c* rescrie manualele de tiin *, ci ar putea conduce la o dublare a
variet* ii de materiale cu porozit* i e+istente pe pia * ,n domeniile produc iei, medicinei i
sustenabilit* ii mediului" )ercet*torii folosesc aceste materiale rezultate, care au numeroase g*uri ca
de burete ,n structura lor, pentru a capta, stoca i filtra alte materiale" 3n consecin *, noile materiale
pot func iona ca filtre de ap* sau senzori chimici i pentru producerea a orice, de la plastic la produse
alimentare"
)ercet*torii au ob inut aceast* nou* stare a materiei prin aplicarea asupra cianurii de zinc a unei
presiuni de apro+imativ 68"&&& de ori mai mare dec/t presiunea atmosferic* la nivelul m*rii" (ceast*
presiune ,nalt* poate fi ob inut* i cu ajutorul aparaturii industriale"
'rin aplicarea a diferite lichide ,n jurul materialului, cercet*torii au creat cinci noi st*ri intermediare
ale materialului, dou* dintre ele re in/ndu- i porozitatea i odat* cu revenirea la presiune normal*"
(ceasta este prima oar* c/nd presiunea hidrostatic* a reu it s* transforme un material dens ,ntr-un
material '7875"

)ercet*torii 4aboratorului )avendish, din cadrul 9niversit* ii )ambridge, coordona i de
dr" .asan 5ivaniah, au dezvoltat o nou* metot* de a crea materiale nanoporoase ce au poten iale
aplica ii ,n multe arii de activitate, de la purificarea apei i p/n* la senzorii chimici"
Producerea unui material poros implic mai multe componente" (tunci c/nd componenta minor*
este ,ndep*rtat*, mici pori r*m/n ,n locul s*u" '/n* acum, realizarea de materiale nanoporoase era
limitat*, deoarece se credea c* o component* minor* trebuia conectat* at/t printr-o structur* c/t i pe
e+teriorul ei i apoi ,nl*turat* pentru a ob ine caracteristica nanoporoas* a unui material"
(cum, un nou studiu a demonstrat o metod mult mai eficient i mai flexibil : ocul osmotic
colectiv (CO! : pentru crearea structurilor poroase" )ercetarea speciali tilor de la )ambridge a
demonstrat cum, prin folosirea for elor osmotice , chiar i structuri ce au componente minore
complet ,ncapsulate ,ntr-o matrice pot fi f*cute poroase (sau nanoporoase"
Experimentul este oarecum similar cu demonstra ia de coal* general* care folose te un balon cu
ap salin" )um face cineva s* elibere"e sarea din balon; 5olu ia este introducerea balonului ,ntr- o
baie de ap dulce" 5area nu poate p*r*si balonul, dar apa poate intra i astfel reduce salinitatea din
balon" 'e m*sur* ce tot mai mult* ap* intr*, balonul se umfl* i ,n final e+plodeaz* eliber/nd
complet sarea"
3n e+perimentul britanicilor, oarecum acela i principiu func ioneaz* ,n cazul componentelor minore
captive, printr-o serie de mici #explo"ii$ conectate %ntre ele dar i cu exteriorul , care elibereaz*
componentele captive i las %n urm un material poros desc&is"
)ercet*torii au demonstrat i cum materialele nanoporoase create prin procesul unic pot fi folosite
pentru a dezvolta filtre capabile s %ndeprte"e particule minuscule din ap" 'otrivit dr" 5ivaniah,
este vorba despre un sistem de epurare eficient care ar putea fi utilizat cu succes ,n rile cu acces
limitat la ap potabil, sau pentru a ,nl*tura metalele grele i de eurile industriale din sursele de
ap* subteran*"
elul cel mai ambi ios i pe termen lung al echipei este s* foloseasc* noua te&nolo'ie pentru a
transforma apa de mare din ap potabil, prin intermediul unor mijloace lo<-tech i lo<-po<er"
(lte aplica ii e+plorate sunt ,n sensul fotonicii i al optoelectronicii, ,n cadrul c*rora materialele
)75 promit s* se arate eficiente pe post de senzori care , i schimb* culoarea ca r*spuns la detectarea
unor cantit* i de substan e chimice, sau pentru ,n strucuta componentelor optice"
5copul lucr*rii cuprinde analiza stadiului actual al inova ilor, a noilor descoperiri din domeniul
materialelor poroase precum i elaborarea i caracterizarea materialelor din pulberi (luminiu si
=itan"
() TRUCTUR* +*TERI*,E,OR PORO*E

Datorit* rezisten ei combinate cu greutatea specifica foarte mica materialele celulare sunt
gasite frecvent ,n natur* in structura plantelor, a lemnului, frunzelor i ,n corpul uman oasele i
alveolele pulmonare i multe altele" 3n figura 6"6 sunt prezentate c/teva microstructurii poroase
naturale"
2aterialele metalice celulare pot fi caracterizate ,n mai multe moduri, obiectivele fiind
ob>inerea ?i cuantificarea proprieta>ilor mecanice, fizice ?i chimice caracteristice materialului celular
studiat sau realizarea unei descrieri tehnologice a unui astfel de material"
Din punct de vedere atomic sau molecular, un material celular const* ,ntr-o multitudine de bare,
membrane sau alte elemente, care au proprieta>ile mecanice ale unei mase mari de metal"
'orozitatea, @, este un parametru structural de baz* al materialelor celulare" 5e face
referire la acest parametru atunci c/nd se analizeaz* at/t caracteristicile mecanice c/t ?i cele func>ionale"
.ste determinat prin ,mp*r>irea volumului porilor (Ap, la volumul total al corpului poros, (A"
@ B ApCA
unde: Ap : volumul porilor;
A : volumul total al corpului poros;
5e disting trei tipuri de pori:
pori deschi?i interconecta>i;
pori deschi?i ,nfunda>i;
pori ,nchi?i (izola>i"
'orii deschi?i interconecta>i fac leg*tura dintre suprafe>ele opuse ale corpului poros, put/nd
prelua func>ia de filtre" .i formeaz* porozitatea intercomunicant* a materialului D poros" 'orii ,nfunda>i
pot primi un rol func>ional ,n cazul materialelor pentru lag*re auto lubrifiante" 'orii ,nchi?i sau izola>i pot
prelua func>ia de absorban>i de energie"
#"
6" 'luta
#" 4emn de balsa
E" Furete
G" 7s trabecular
$" )oral
H" 7s sepie
D" =esut frunza
8" =ulpina plantei

Iorma porilor influen>eaz*
deopotriv* propriet*>ile mecanice ?i
permeabilitatea materialului poros" 3ntr-un
material celular forma porilor este comple+* ?i
variat*" )/teva e+emple referitoare la diferitele
forme ale porilor sunt prezentate in figura :

Iorma porilor: ( : 'ori ,nchi?i poliedrici iregulari;
F : 'ori mici deschi?i iregulari;
) : 'ori ,nchi?i de diferite m*rimi;
D : 'ori sferici deschi?i de diferite dimensiuni;
. : 'ori alungi>i;
I : 'ori iregulari de diferite m*rimi rezulta>i ,n urma sinteriz*rii
)el mai u or material metalic din lume a fost creat la 9niversitateadin )alifornia de
c*tre o echip* de cercet*tori av/nd o densitate de &"%JgCmE circa de 6&& de ori mai u or dec/t
polistirenul, acesta av/nd %%,%%%pori prin realizarea microstructuri la dimensiuni
nanometrice, grosimea peretelui unui tub fiind de o mie de ori mai mic* decat a unui fir de
p*r" (rhitectura acestui material ,i permite s* revin* la forma ini ial* dup* o
comprimare de $&% av/nd de asemenea i o absorb ie mare de energie"
.tapele realiz*rii materialului nanostructurat i ordinele de m*rime a structurii"
2. APLICATII MEDII POROASE
K chimie - proiectarea reactoarelor (catalitice sau inerte, filtrare, celule de
combustie, uscare si deshidratare, transfer de mas*, etc"
K mediu - hidrologia apelor subterane, depozitarea de?eurilor menajere,
dispersia poluan>ilor, iriga>ii, decontaminare, etc"
K inginerie - schimb*toare de c*ldur*, izolare, combustie, energie solar*,
energie geotermal*, catalizatori auto, modelarea z*c*mintelor
petroliere, etc"
K biomedicin* - materiale dentare si protetice, aparatur* medical*, industria
medicamentelor, etc"

5chimbator de caldura
Iiltru grasime (hota
)atalizator auto (rzator poros (no+e reduse
Iiltru hepa )ooler procesor
8eactor poros
-) Proprietati specifice ale +aterialelor Poroase
interi"ate

Propriet i structurale

Densitatea i distribu ia , este cea mai semnificativ* caracteristic* structural*,
distribu ia densit* ii materialelor poroase este influen at* de mai multe caracteristici
structurale cum ar fi: - m*rimea porilor
- orientarea porilor
- num*rul de leg*turi dintre particule
- grosimeaClungimea pere ilor particulelor
- num*rul defectelor ,n materialul particulelor
- distribu ia metalului din structura particulelor"
7data cu cresterea volumului porilor din material scade densitatea acestuia" )a
urmare raportul dintre volumului porilor si masa totala a materialului are un rol foarte
important"

Poro"itatea ca parametru structural poate fi considerat* factor de influen *
orientativ asupra unor caracteristici func ionale filtrante ale structurilor poroase permeabile:
permeabilitatea i capacitatea de filtrare"
Dimensiunea porilor dimensiunea ma+im* a porilor echivalat* cu diametrul ma+im
echivalent al porilor, este o caracteristic* structural* important* ,n cazul filtrelor, deoarece
determin* dimensiunea ma+im* teoretic* a granulelor impurit* ilor care pot trece prin filtru"
uprafa a specific a porilor este o caracteristic* structural* important* ,n cazul
utiliz*rii materialelor poroase ca schimb*toare de c*ldur*, amortizoare de zgomot i ,n
general la piesele care necesit* suprafa * specific* mare" 'rin suprafa a specific* a porilor se
,n elege suprafa a total* a porilor intercomunican i dintr-o unitate de volum i depinde de
porozitatea materialului i de dimensiunile particulelor pulberii"
Proprietati fi"ice si mecanice


Proprietatile fi"ice si mecanice ale materialelor sinterizate poroase sunt
determinate si influentate de mai multi factori, dintre care cei mai importanti sunt: felul
materialului pulberii initiale (compozitia chimica si parametrii structurali: porozitatea,
forma,dimensiunile si distributia porilor, compozitia granulometrica a pulberii initiale"
Dependenta proprietatilor corpurilor sinterizate, de porozitate este obiectul unor mare
numar de cercetari" In prima apro+imatie datele publicate pot fi analizate din din graficul
Falsin-Lunting care este prezentat in fig" (ceste dependente pot fi apro+imate cu relatia:
R.((/P!0
9nde: 8 sunt propritatile specifice relative (de e+emplu: raportul dintre rezistenta
mecanica a materialui poros si al materialui compact al matricei metalice, '-porozitatea
materialui poros, iar nB&!6&
In functie de valoarea lui n, se pot clasifica patru grupe de prorietati"
)urba 6, reprezinta dependenta proietatilor care nu depind de porozitate, ca de e+emplu
microduritatea si temperatura de topire(nB&"
)urba #,reprezinta cateva dintre proprietatile fizice , coeficientul de dilatare termica ,
caldura specifica, susceptibiliatea magnetica, raportate la unitatea de volum, care depinde deci
de felul si cantitatea materialului (nB6
)urba E, arata dependenta prorietatilor de tipul conductivitatii electrice si termice, modul
de elasticitate, conductivitate electrica si permeabilitate magnetica (mB6"$!""#"
)urba G, prezinta influenta proprietatilor sensibile la structura specifica: rezistenta
mecanica, plasticitatea, rezilienta, tenacitatea si altele"
Influenta calitativa a porozitatii asupra proprietatilor
materialelor sinterizate
Porietati mecanice

)racteristicile mecanice, care reprezinta interes practic, sunt: rezistenta la rupere,
rezistanta la oboseala, rezistenta la temperaturi inalte, alungirea specifica si caracteristicile
elastice"
2ajoritatea autorilor sustin ca scaderea in general a proprietatilor mecanice, cu
porozitatea, este datorita efectului de concentrare al eforturilor in jurul porilor, distributiei
neuniforme a acestora in sectiunea de rupere, precum si a directiilor de orientare diferite in
spatiu ale sectiunilor gaturilor intergranulare, ca sectiuni portante ale materialului poros"
.fectele acestor cauze se suprapun cu efectul principal datorat sectiunii scazute a
mateialui poros , in zona de rupere a gaturilor"
2ultitudinea de relatii de dependenta , teoretice si empirice de tipul 8Bf(', se
e+plica pe de o parte prin numarul mare de factori care intra in calcul" 'e de alta parte, datele
incercarilor obtinute cu epruvte de fiferite porozitati nu pot fi comparate deoarece forma
porilor, marimea granulelor, continutul fractiilor granulometrice difera substantial de la pisele
cu poroziate redusa, pana la cele cu porozitate ridicata si chiar la cele cu aceeasi porozitate"

Proprietati c&imice
9na din cele mai importante proprietati chimice ale materialelor poroase, care sunt
strabatute de diferite medii agresive, este rezistenta la coroziune si o+idare"
4ichidele si gazele agresive, dar uneori si particulele solide, pot avea o actiune
coroziva asupra suprafetei porilor si a contactelor intergranulare ale materialului poros" 5pre
deosebire de materialele compacte ale caror coroziune se produce de regula la suprafata, la
materialele poroase coroziunea actioneaza in tot volumul materialului datorita porilor
intercomunicanti si a suprafetei relativ mari"
'entru imbunatatirea rezistentei la coroziune si o+idare a materialelor poroase
sinterizate, se poate face prin rducerea porozitatii(temperaturi de interizare ridicate,
impregnarea cu uleiuri si rasini a porilor, acoperiri galvanice, chimica si electrochimica,
pasivizarea in aer etc"
1) Procedee de obtinere a materialelor poroase sinteri"ate

'entru a putea obtine un material poros, trebuie urmat procesul tehnologic de fabricatie:
- alegerea si pregatirea pulberilor metalice
- formarea semifabicatelor
- sinterizarea semifabricatelor
- controlul parametrilor structurali
- operatii suplimentare de prelucrare
- controlul final al caracteristicilor functionale, de rezistenta, precizie
dimensionala si de forma"
=ehnologia adoptata trebuie sa permita obtinerea unor materiale poroase sinterizate
permeabile care sa indeplineasca urmatoarele functii:
- porozitate intercomunicanta mare (#$!%&%
- permeabilitate ridicata si uniforma (determinata de porozitate, marimea si
forma porilor, de distributia marimii lor
- rezistenta la coroziune
- rezistenta mecanica corespunzatoare
- proprietati fizice necesare
- finetea filtrarii solicitata (determinata de marimea, distributia si
uniformitatea porilor
- capacitatea de deformare, necesara obtinerii unor forme constructive prin
deformari plastice
- posibilitatea regenerarii plastice
- reproductibilitate buna a caracteristicilor filtrante dupa regenerare
- pret de cost redus
Presarea in matrita
'resarea in matrita este un procedeu de obtinere a pieselor poroase si se
realizeaza prin presare unilaterala " 2etoda presupune obtinerea unei piese de
forma finala necesara printr-un procedeu simplu cu proprietatii fizico-mecanice
ridicate in functie de presiunea de compactizare"
5ub actiunea fortei de compactizare se remarca E etape in desfasurarea a
procesului:
6" redistribuirea neuniforma a granulelor in spatiul cavitatii
matritei, datorita valorilor diferite a fortelor de frecare dintre
granule
#" cresterea presiunii de compactizare fara influente mari asupra
densificarii datorita rezistentei la compresiune manifestate de
fiecare granula in parte
E" la depasirea rezistentei la deformare a materialului granulei,
se realizeaza deformarea plastica si creste gradul de
compactizare al presatului din matriata"
'resiunea de compactizare se alege din din curba de
presabilitate a pulberii, in functie de densitatea ceruta a presatului"
'rocedeul de presare in matrita nu se va utiliza la piesele
cu grosimi mici ale peretilor , cu inaltimi mari si la pulberi ce au
presabilitate redusa" 'resiunea de compactizare are ca efect
scaderea porozitatii deschise, prin inchiderea porilor si reducerea
numarului de pori intercomunicanti"
'entru a se obtine o uniformitate acceptabila a porozitatii
prin aceste procedee se urmareste ca raportul dintre inaltime si
diametrul presatului sa nu depaseasca #"$""E"
Presarea i"ostatica

'rincipiul presarii izostatice consta in compactizarea pulberii prin presare in
toate directiile prin intermediul presiunii hidrostatice a fluidului de lucru e+istent in camera de
presiune care actioneaza asupra membranelor elastice e+terioare si inferioare"
6" dop
#" fluid de lucru (ulei
E" camera de presiune
G" miez
$" pulbere
H" si D"membrana elastica
5chema presarii izostatice
9n avantaj al acestui
procedeu il considera distributia
uniforma a porozitattii" De asemenea
acest procedeu permite si obtinerea
unor piese tubulare cu pereti subtiri de
forme finale si comple+e, eliminand problemele de la procedeul de presare in matrita"
'rocedeul implica echipamente destul de costisitoare cu gabarit si caracteristici
care depind in special de forta de presare si de marimea piselor de presat" 'ermeabilitatea
obtinuta in urma acestui procedeu este in general scazute" 'roprietatile fizico-mecanice sunt
ridicate"
2) Cercetari asupra materialelor poroase sinteri"ate din
pulberi de *luminiu si Titan
+ateriale permeabile din pulberi de aluminiu
In ceea ce priveste sinterizarea pulberilor de (luminu aceasta se realizeaza in vid sau in
medii protectoare uscate (cu punct de roua mai mic de -G& grade ), datorita capacitatii
ridicate de o+idare a acestora" 'elicula superficiala de o+id e+istenta pe suprafata granulelor
pulberii initiale constitiuie un obstacol pentru mecanismul de formare a puntilor
intergranulare la sinterizare" Inainte de sinterizare sau in timpul sinterizarii, pelicula de o+izi
din zona contactelor dintre granule se distruge prin deformarea plastica a granulelor sau se
dizolva pe cale chimica"
5interizarea in stare solida a pulberilor de aluminiu se realizeaza in domeniul de
temperatura (HH&""H8$ grade ) si durata de sinterizare (6-# ore " 'rocesul de sinterizare a
pulberilor de aluminiu poate fi activat prin adaugarea de 5i si )u, care formeaza cu (luminul,
constituentilor eutectici"
Mranulatia 'orozitatea
)oeficient de
permeabilitate
Dimensiunea porilor
(Nm (%
Ov P6& -6# (m# Dp ma+
(Nm
Dp med
(Nm
Q6& - G&
QG& - $&
Q$& - HE
QHE - 6#&
EE
E8
E$
EE
6"$H

D"#6
6&"G6
6G"E#

$

6&
6G

#&
E
D"H

%

6#"$
In comparatie cu structurile poroase din pulberi de fier si cupru, cele obtinute din
din pulberi de aluminiu, ofera o rezistenta la coroziune superioara si densitate redusa" )u toate
aceste avantaje, utilizarea lor este insa restransa datorita prezentei peliculei de o+izi pe
suprafata granulelor, care impiedica formarea contactelor metalice intre particule"
In tabelul de mai sus se dau proprietatile materialelor poaroase din pulbere de
aluminiu, obtinute prin presare si sinterizare in vid la temperatura de HE& grade ), timp de o
ora" De mentionat, ca structurile poroase sinterizate din pulberi de aluminiu prezinta
capaciatate ridicata de absortie acustica oferind posibilitatea utilizarii lor ca amortizoare de
zgomot"
+ateriale permeabile din pulberi de Titan
5interizarea pulberilor de titan se realizeaza cu urmatoarele regimuri de
sinterizare: pulbere electrolitica (%&&""6#$& grade ); durata de sinterizare (#!G ore;
atmosfera cuptorului: vid sau argon" 8egimul de sinterizare are o influenta hotaratoare asupra
proprietatilor mecanice al pieselor sinterizate " (ctivarea sinterizarii pulberilor de titan se
poate realiza prin introducerea in amestec a unor adaosuri de bicarbonat de amoniu, o+alat de
amoniu, clorura de amoniu, a halogenilor care provoaca formarea unei pelicule de o+id la
suprafata granulelor, intensificand procesele de difuzie si mecanismel de transport de
substanta" De asemenea, sinterizarea pulberilor de titan poate fi intensificata prin aplicarea
unor cicluri de incalzire in intervalul de temperatura (8&&""66&& grade )"
8ezistenta la coroziune ridicat a acestor tipuri de materiale poroase ofera
posibilitatea utilizarii lor in medii puternic agresive: acid azotic, acizi organici, apa de mare,
acid azotic, acizi organici etc"
9tilizarea unor pulberi de titan aliate cu crom, molibden si paladiu, are ca efect
cresterea rezistentei la coroziune in medii corozive, la temperaturi ridicate"
'entru piese poroase tubulare din pulbere de titan ( G&RE$R$& obtinute prin
presare si sinterizare (6&&&-66&& grade ), principalele caracteristici structurale si filtrante
sunt in tebelul de mai jos:
Mranulatia
(Nm
'orozitatea
(%
)oeficient de
permeabilitate
Ov P6& -6# (m#
Diametrul mediu al
'orilor
(Nm
QHE - 6&&
Q6&& - #&&
Q#&& - E&&
QE&& - G&&
QG&& - H&&
QH&& - 8&&
E8!$&
E8!"G&
E8!"G&
E8!"G&

E8!""G&
E8!"G&
6"&!"6"E

6"6!6"E
#"G!#"$
#"$!E"&
E"8!$"&
G"#!$"H

#&
#$
E&
$$

D$
8E




3) Cercetrii experimentale asupra ob inerii i
caracteri"rii
materialelor poroase sinteri"ate

3)() Pro'ram experimental
7biectivul principal al lucr*rii de licen * este:
ob inerea materialelor poroase sinterizate din pulberi de (luminiu si =itan
(ctivit* ile de cercetare sunt:
caracterizarea pulberilor utilizate;
ob inerea compactelor crude prin presare;

sinterizarea compactelor crude;

caracterizarea spumelor metalice;
3)3 *nali"a pulberilor de *luminu si Titan
3)3)() Distribu ia 'ranulometric
Distribu ia granulometric* a pulberi de (l si =i poate
fi determinat* cu analizorul de particule Iritsch
analSsette ## acesta determin/nd distribu ia
particulelor de pulbere dintr-o suspensie"
)omparativ cu metodele clasice de determinare
a distribu iei granulometrice prin aceast* metod* avem
unele avantaje precum timp de analiz* scurt,
reproductibilitate a rezultatelor i precizie alaturi de o
calibrare simpl* si un domeniu de m*surare cuprins
,ntre &"&6 Tm i #&&& Tm"
"
3)3)3 Proprietati te&nolo'ice ale pulberilor
3)3)3)()4luiditatea
)apacitatea de curgere a pulberilor metalice este un termen pentru evaluarea
calitativ* a comport*rii unei pulberi la curgerea printr-un orificiu (I57 GG%&:#&&8 'ulberi
metalice" Determinarea capacit* ii de curgere cu ajutorul p/lniei calibrate Ufluometrul LallV"
Indicele care e+prim* capacitatea de curgere (fluiditatea este timpul de curgere" Iluiditatea
pulberilor depinde de materialul pulberii, forma i calitatea suprafe ei particulelor, reparti ia
granulometric*, compozi ia granulometric* a amestecului frac iilor i con inutului de
impurit* i din pulbere" 'ulberile fine curg mai greu dec/t cele mari, iar cele foarte fine (sub
circa E& Tm nu curg prin orificii de diametre mici" 'ulberile fine au capacitatea de curgere
sc*zut*, datorit* frec*rii intense dintre particule, ca urmare a suprafe ei specifice mari" 9na
din modalit* ile pentru determinarea fluidit* ii pulberilor metalice, inclusiv ale celor pentru
aliaje dure, este cea a fluometrului Lall, care const* ,n m*surarea timpului de curgere a
pulberii printr-o p/lnie cu orificiu calibrat, de form* i dimensiuni bine determinate" '/lnia
este realizat* dintr-un material metalic, nemagnetic, rezistent la coroziune, av/nd grosimea
peretelui i duritatea, suficiente pentru a rezista la deformare i la uzur*" )antitatea de
pulbere utilizat* este de $& de grame"
3"3)3)3 Densitatea aparent a pulberilor

Densitatea aparent* este un indice al capacit* ii de umplere a cavit* ilor, pe
care pulberile o manifest* pe parcursul fazei de alimentare a matri elor de formare" .a se
e+prim* prin masa pe unitate de volum a unei m*rci de pulbere, ,n condi ii standardizate (I57
#%#E- 6:#&&8 i I57 #%#E-#:#&&8" Din punct de vedere practic, cunoa terea densit* ii
aparente este important* la dimensionarea sculelor pentru compactizare sau alte metode de
formare" (stfel, ,n cazul compactiz*rii, volumul cavit* ii matri ei ,n care se realizeaz*
presarea pulberilor trebuie s* permit* introducerea prin curgere liber* a cantit* ii necesare de
pulbere" )u c/t pulberea este mai af/nat* dup* curgere, adic* are o densitate aparent* mai
mic*, volumul necesar al cavit* ii matri ei va fi mai mare"
De asemenea, la compactizarea pulberilor, reducerea de volum se face, ,n prim*
instan *, prin rearanjarea particulelor" 8educerea de volum va fi cu at/t mai mare cu c/t
densitatea aparent* dup* curgere este mai mic*, raportat la densitatea teoretic* a materialului
respectiv" (cest raport dintre densitatea aparent* a pulberilor ?i densitatea teoretic* a
materialului determin* valorile curselor de presare, la valori cu at/t mai mari cu c/t acest
raport are valori mai mari" 2etoda se aplic* pulberilor metalice care curg liber printr-un
orificiu circular cu diametrul de #,$ mm" (cele pulberi care curg greu printr-un orificiul
circular cu diametrul de #,$ mm sunt investigate prin curgere liber* printr-unul orificiu cu
diametrul de $ mm" 'rincipiul de lucru se bazeaz* pe c/nt*rirea unei cantit*>i de pulbere care
,n stare liber v*rsat* umple complet un recipient de volum cunoscut" 'entru umplerea
recipientului cu volum cunoscut, prin curgere liber v*rsat* se folose?te o p/lnie plasat* la o
anumit* distan>* deasupra recipientului" 8aportul dintre masa pulberii ?i volumul ocupat de
pulbere reprezint* densitatea aparent*" Densitatea aparent* se determin* prin calcul pe baza
rezultatelor e+perimentale, utiliz/nd un aparat numit fluometru prin raportul ,ntre masa
cantit*>ii de pulbere care umple recipientul ?i volumul recipientului, de regul* de #$ cmE, cu
respectearea prescrip>iilor din standardele men>ionate" Determin*rile e+perimentale bazate pe
curgerea liber* folosesc un set de # p/lnii, una cu diametrul orificiului de #,$ &Q&,# mm, iar
cealalt* cu un orificiu de diametru $ &Q&,# mm" (spectul general ?i dimensiunile acestor
p/lnii se prezint* ,n figura" 8ecipientul cilindric folosit pentru colectarea pulberii ,n curgere
liber* se recomand* a avea capacitatea de #$ cmEW&,&$ cmE, iar diametrul interior s* fie de
E& mmW 6 mm" Ii+area ?i pozi>ionarea relativ* a p/lniei ?i a recipientului se realizeaz* printr-
un stativ vertical cu baza orizontal*, insensibil la vibra>iile produse de manevr*rile
e+perimentale" 5tativul permite mentinerea orificiului p/lniei la apro+imativ #$ mm deasupra
suprafe>ei superioare a recipientului ?i coa+ial cu acesta" 8ecipientul ?i p/lniile trebuie
realizate dintr-un material metalic nemagnetic, rezistent la coroziune, cu o grosime ?i o
duritate suficient* pentru a evita orice deforma>ii sau uzuri importante" 5uprafe>ele interne ale
recipientului ?i p/lniilor trebuie lustruite" )/nt*ririle se fac cu o balan>* de capacitate
suficient*, care permite c/nt*rirea probei de pulbere la o precizie de W&,&$ g"
'roba pentru ,ncerc*ri trebuie s* aib* un volum minim de 6&& cmE pentru a permite
efectuarea a cel pu>in trei determin*ri diferite" 3n general pulberea trebuie ,ncercat* ,n
condi>iile de recep>ie"
Dac* pulberea a fost depozitat* perioade lungi de timp sau a fost e+pus* ,n
atmosfer*
se impune ,n prealabil s* fie uscat*" 3n cazul ,n care pulberea este susceptibil* la o+idare,
uscarea trebuie efectuat* ,n vid sau ,n atmosfer* inert*" Dac* pulberea con>ine substan>e
volatile, ea nu trebuie uscat*"
3)3)3)-) Presabilitatea