Sunteți pe pagina 1din 20

1

Program de sanatate

Proiect de informare a
populatiei privind
zooantroponozele




Echipa: LUCHIAN DANIELA
SEREA ANDREEA
VAZDAUTAN CONSTANTIN












2







































3

Justificare
Realizarea proiectului se justifica prin urmatoarele aspecte:
- Incidenta crescuta a zoonozelor in teritoriul romanesc, comparativ
cu cea a celorlalte tari europene.
Ex: echinococoza in Romania are o incidenta de 8 cazuri/100.000
locuitori, comparativ cu Islanda in care boala e eradicata, Franta -
3.8 cazuri/100.000 locuitori etc.
Ca urmare a numrului crescut de cazuri umane i la animale, n
anul 1995, Romnia a fost ncadrat n fruntea rilor europene i
printre primele ri din ntreaga lume.

- Gradul inalt de severitate al multor zoonoze. Afectarea tuturor
categoriilor de varsta.

- Exista posibilitatea scaderii substantiale a ratei de imbolnavire,
printr-o serie de proceduri simple, ce vizeaza in principal educarea
populatiei in ideea respectarii unor masuri elementare de igiena.



Scopul proiectului:
Informarea populatiei privind principalele zooantroponoze din Romania,
modul de transmitere a acestor boli si metodele simple de preventie a
imbolnavirii. Astfel, scopul proiectului vizeaza, in final, scaderea ratei de
imbolnavire a populatiei cu germeni transmisi de animale.



Obiective:
- Explicarea principalilor factori ce favorizeaza aparitia
zooantroponozelor.
- Expunerea principalelor semne si simptome ale celor mai fecvente
zooantroponoze, in scopul recunoasterii acestora de catre
populatie, astfel incat persoanele afectate sa se prezinte din timp la
medic.
- Prezentarea unor metode de igiena, cu scop profilactic.






4

Populatia tinta:
Elevii din ciclul de invatamant liceal ai Colegiului National Garabet
Ibraileanu. Alegem aceasta categorie nu pentru faptul ca ar fi mai
expusa la imbolnavire, ci datorita receptivitatii ei la mesajul transmis, si
capacitatii ei de transmitere mai departe familii, prieteni a
informatiilor acumulate.

Metode si mijloace de realizare a proiectului:
1. Cautarea informatiilor privind tema proiectului din resurse
specializate: reviste si articole online de specialitate.
2. Selectarea informatiilor relevante pentru scopul propus al
proiectului.
3. Redactarea detaliata a proiectului.
4. Crearea unui afis care sa contina ideea de baza a proiectului.
5. Realizarea unei prezentari interactive tip PowerPoint. Aceasta a
fost expusa elevilor.
6. Formularea concluziilor.

Materiale necesare:
- Calculator, sistem de operare Windows 7, placa video tip Nvidia
GeForce.
- Aparat foto, rezolutia 10 Mpixeli, zoom x5.
- Videoproiector
- Papetarie.


















CUPRINS
5

Zooantroponozele (din gr. zoon animal, fiin vie, anthropos om i nosos
boal), sunt boli infecioase i invazive comune omului i animalelor. Sunt provocate
de ageni patogeni care pot s triasc i s se nmuleasc att n organismul
animalelor, ct i n cel al omului. Sursa de infecie pentru om o constituie, n primul
rnd, animalele bolnave, cu care el vine n contact: domestice (agricole, de paz . a.),
sinantrope (slbatice care triesc n apropierea locuinei omului roztoare, psri,
peti) i xenantrope (de vnat).
Din categoria zooantroponozelor fac parte circa 100 de boli: antraxul, bruceloza,
turbarea, leptospiroza, teniazele . a.


Zooantroponozele cauzate de paraziti

1.Teniazele sau cestodiazele. Sunt boli provocate de tenii. La noi in tara, infestarile
cele mai frecvente sunt cu Taenia solium, Taenia saginata, Botriocephalus latus si Taenia
echinococus.

Taenia solium
Gazda intermediara este porcul. Ouale sunt inghitite de porc (domestic sau salbatic)
si, odata ajunse in intestin, elibereaza embrionul hexacant, care traverseaza peretele
intestinal, trece in circulatie si ajunge in muschi, unde se fixeaza sub forma de
cisticerc.
Ingestia carnii de porc cu cisticercoza va determina in intestinul omului eliberarea
larvei, care-si va fixa scolexul pe peretele intestinului subtire, iar in 10 saptamani
parazitul adult este dezvoltat.;
Simptomatologia: Se manifesta prin usoare tulburari dispeptice, dureri periombilicale,
modificari de apetit, scadere ponderala, ameteli, prurit cutanat.

Taenia saginata
6

Este un vierme plat cu o lungime de 5 10 m. Este cestodul cel mai raspandit la om.
Proglotele (segmente ale corpului viermelui, ce contin oua), in numar de 1 000 2
000, se elimina odata cu scaunul, dar si in afara scaunelor (au miscari proprii, care le
permit trecerea prin anus).
Gazdele intermediare sunt vitele, iar ciclul de dezvoltare este la fel ca la Taenia
solium. Omul se infesteaza consumand carne de vita cruda sau insuficient fiarta sau
fripta.

Simptomatologia este aceeasi ca la Taenia solium. Totusi, Taenia sanginata nu
provoaca cisticercoza umana.

Botriocefaloza
Este o boala parazitara produsa de
parazitul Diphyllobotrium latum (taenia lata). Acest
parazit elimina zilnic circa 1 milion de oua.


7

Omul se infecteaza prin ingestia de carne de peste insuficient prelucrata termic.
Ajunsa in intestinul subtire la om, larva se dezvolta in parazit adult, care in
aproximativ o luna atinge 13 metri.
In conditii de igiena deficitara, in mediul acvatic, embrionul de parazit poate fi
ingerat de un crustaceu si se transforma in larva. Crustaceul este ingerat de un peste
rapitor iar lavele migraza in muschii si organele pestelui.
Semne si simptome
enterita nespecifica
colici abdominale
diaree
greata
cefalee
deficit de vitamina B12

Profilaxie
Profilaxia cestodiazelor consta in consumarea carnii de porc, vita sau peste numai
dupa ce a fost bine fiarta sau fripta (afumarea si sararea nu ofera siguranta),
respectarea dispozitiilor cu privire la controlul carnii, depistarea purtatorilor si
tratarea lor, educatie sanitara.


Hidatidoza = Echinococoza
Echinococoza are ca agent etiologic Echinococcus granulosus. Echinococoza este
recunoscuta ca fiind o problema importanta de sanatate in tarile mediteranene,
precum si in Romania.
Parazitul adult, Taenia
echinococcus, se afla in intestinul
cainelui. El produce oua, pe care le
elimina, si care pot fi inghitite
accidental de om.

Cum? Omul se contamineaza atunci
cand
- ingera ouale de tenie
raspandite pe sol care
contamineaza apa sau
legumele consumate crude
- cand isi duce mainile la gura fara sa si le fi spalat, dupa ce a manipulat
pamantul sau a mangaiat un caine a carui blana contine parazitul.
8

In urma digestiei, se elibereaza embrionii din ou, embrioni care penetreaza peretele
intestinal si ajung in sange. Sunt vehiculati circulator si ajung la nivel hepatic, in
plaman, uneori pot ajunge si la creier, rinichi, splina etc.
Embrionii se fixeaza in organ si determina formarea unor chisturi chistul hidatic.
Practic e o structura marginita de un perete gros si umpluta cu un lichid mai mult sau
mai putin limpede si cu scolecsi (capete de
tenie).
Un chist hidatic poate ramane asimptomatic 10-
20 de ani, timp in care creste progresiv, si foarte
lent. La un moment dat devine atat de mare,
incat comprima organul in care s-a format si
organele din jur, moment in care apar
simptomele bolii.

Simptome generale: febra
Simptome locale:
Localizare hepatica:
* durere abdominala in cadranul superior drept
*greata, varsaturi
*icter.
Localizare pulmonara:
*tuse
*hemoptizie (tuse cu sange)
*dureri toracice.

Complicatiile sunt reprezentate in general de ruperea chistului: se caracterizeaza prin
stare de rau general, febra mare, hipotensiune, pana la colaps vascular, soc, coma,
exitus.


Toxoplasmoza
Este o maladie provocata de Toxoplasma gondii, care se transmite de la animale la
om, mai frecvent pe cale orala, si se caracterizeaza clinic prin simptome de
intoxicatie, afectarea sistemului nervos, cardiovascular, gastrointestinal, limfatic,
vizual etc.
Sursa principala in toxoplasmoza o constituie pisica de casa gazda definitiva a
parazitului, care elimina cu materiile fecale oochisturi, ce se pastreaza pe parcursul a
mai multor luni in solul ograzilor, gradinilor, livezilor, in nisip, inclusiv si in nisipul
unde se joaca copiii.
9

Molipsirea omului de toxoplasmoza, de regula, are loc pe cale alimentara: la
inghitirea oochisturilor eliminate de pisici (prin intermediul mainilor murdare de
nisip sau sol, la ingrijirea pisicilor etc).
Transmiterea de la om la om are loc numai pe cale verticala de la mama la fat in
timpul dezvoltarii intrauterine.
La adulti infectia este inaparenta: lipsesc simptomele clinice practic omul este
purtator sanatos de parazit. Totodata, de la femeile cu aceste forme asimptomatice de
toxoplasmoza, infestate in timpul graviditatii, fatului pe cale verticala i se transmite
patologia data, care, dimpotriva, decurge la fat destul de grav, conducand la avorturi,
nasterea copiilor bolnavi, avand diferite defecte, sau la nasterea copiilor morti.
Profilaxia toxoplasmozei congenitale include urmatoarele masuri: depistarea
gravidelor infectate primar si tratarea lor; de investigat serologic gravidele in primul
trimestru; in caz de infectare recenta, chiar daca tabloul clinic lipseste, de efectuat
tratamentul specific.

Trichineloza
Este o boala provocata de parazitul Trichinella spiralis, nematod in forma de fir;
masculul are o lungime de 1,5 mm, iar femela masoara 3-4 mm. Omul se infecteaza
consumand carne de porc care contine larve inchistate.

Simptomatologia variaza in functie de ciclul urmat de parazit. In faza intestinala, care
dureaza o saptamana de la ingerarea carnii de porc, bolnavul prezinta greturi,
varsaturi, diaree, febra. In faza de diseminare, de 1 3 saptamani, bolnavul acuza
dureri musculare, fenomene alergice, edeme ale pleoapelor, fetei si scrotului,
urticarie, febra ridicata; muschii sunt durerosi la palpare. In ultima faza, de
incapsulare, mialgiile persita si pot aparea tulburari legate de localizarea larvelor:
cerebrale, cardiace, respiratorii; toxinele elaborate de larve pot provoca leziuni renale
si hepatice.
10

Profilaxie: Se realizeaza prin urmatoarele masuri: analiza obligatorie a carnii de
porc in abatoare si in industria conservelor, consumarea carnii de porc sau de vanat
numai bine fiarta sau fripta, congelarea carnii la 0C cel putin 24 de ore si starpirea
sobolanilor, mai cu seama in crescatoriile de porci.


Zooantroponoze cauzate de bacterii

Listerioza
Este o maladie din grupul infectiilor
zooantroponoze, provocata de niste bacterii
cu denumirea de Listeria monocytogenes,
care se transmit de la animalele bolnave la
om pe diverse cai ai se caracterizeaza clinic
prin simptome de intoxicatie, afectarea
sistemului mononuclear, de asemenea prin
variate forme clinice cu prevalarea acelora
angino-septice si neurologice.

Ca rezervor in natura servesc diverse
rozatoare (soareci, sobolani, popandai,
iepuri etc).
Majoritatea dintre animalele salbatice
suporta listerioza asimptomatic, eliminand o mare cantitate de microbi in mediul
ambiant.
Omul se imbolnaveste mai frecvent pe cale alimentara, consumand in hrana produse
animaliere de carne si lapte prelucrate termic insuficient.
Nimerind in organismul uman prin mucoasa tractului digestiv, respirator, de
asemenea prin mucoasa faringiana, oculara sau pielea lezata, listeriille se raspandesc
mai departe pe calea limfatica si hematogena. Ganglionii limfatici se maresc in
volum, insa, de regula, fara a supura. Din ei listeriile patrund in sange, unde prin
intermediul torentului sangvin se raspandesc in organele interne, multiplicandu-se in
ele si ducand la dezvoltarea maladiei propriu-zise. In formele grave are loc o
septicemie pronuntata cu aparitia unor focare necrotice (granuloame-listerioame) in
ficat, splina, ganglioni limfatici, pulmoni, suprarenale, sistemul nervos etc.
Incidenta:
- Statele membre au semnalat 1.642 de cazuri de listerioz n 2012
- rata mortalitii s-a stabilizat la 17,8%

Profilaxia listeriozei consta in aplicarea masurilor sanitaro-veterinare in gospodariile
animaliere si la abatoare; in nimicirea sistematica a rozatoarelor; in protectia
produselor alimentare si a apei de navalirea rozatoarelor. In localitatile unde se
inregistreaza listerioza laptele trebuie de consumat numai dupa o fierbere timp de 10
11

minute; de luat masuri de protectie in privinta navalirii diferitor insecte -vectorii
potentiali ai listeriilor. Metode specifice de profilaxie a listeriozei inca nu s-au
elaborat.


Bruceloza
Este o boala infectioasa grava produsa
de Brucelle, o familie de bacterii.
Boala se transmite la om prin consumul
de produse animale contaminate, ca
produse lactate care provin
din lapte nepasteurizat, sau prin
ptrunderea bacteriei prin piele i
mucoase la ngrijitorii de animale sau
personalul veterinar, fiind considerat la acetia ca o boal profesional.
Dup un timp de incubaie care poate varia ntre 14 i 21 de zile, apar primele
simptome de boal manifestate prin creterea temperaturii (febris undularis - febr
ondulant care poate atinge de 40 C), nsoit de frisoane.
Modificrile de organ sunt dup caz:
hepatosplenomegalie (creterea volumului ficatului si splinei),
osteomielit (inflamaie a mduvei osoase),
meningoencefalit (inflamaie la nivelul creierului),
endocardit (inflamaie la nivelul endocardului (inimii),
pneumonie (inflamaie - aprindere - a plmnilor).
Dac boala nu este tratat adecvat, trece n forma cronic care poate dura ani de zile,
caracterizndu-se prin simptome atipice cu dureri articulare reumatoide. Cu toate c
este o boal infecioas grav pentru unele cazuri, s-a constat c omul se infecteaz
numai de la animal. Pn n prezent nu s-a putut constata o transmitere de la om la
om.
Sunt foarte importante masurile de prevenire a brucelozei la oameni. In primul
rand vor fi dezinfectate toate produsele animaliere si materia prima provenite de la
animalele bolnave de bruceloza. Este categoric interzis consumul laptelui dulce, acru,
chisleagului, zarului, casului dulce, branzei proaspete, smantanii, untului preparat
din laptele crud al animalelor bolnave.
Consumarea acestor produse lactate este admisa numai dupa fierberea ori
pasteurizarea laptelui. Ultima se efectueaza la temperatura de +70C timp de 30 min.
Branza de oi sau de vaci preparata din laptele crud ale animalelor bolnave de
bruceloza poate fi consumata in hrana numai dupa doua luni de la preparare, fiind
tinuta intr-o saramura cu concentratia de 20%.
12

In asa mod se procedeaza si cu carnea cea sarata. La piata carnea se cumpara, numai
daca a fost examinata la punctul de control sanitaro-veterinar. Pieile jupoiate de pe
animalele bolnave de bruceloza trebuie sarate si tinute in asa mod timp de 3 luni.
Lana de la oile bolnave se impacheteaza in lazi cu pereti dubli, si poate fi prelucrata
numai dupa 2 luni de la tunsoare. In unele cazuri ea poate fi fiarta in cazane pentru a
distruge imediat brucelele.

Salmoneloza
Este o boala infectioasa acuta din grupul infectiilor zooantroponoze si intestinale,
provocata de mai multe tipuri de microbi cu denumirea de salmonele, ce patrund in
organismul uman pe cale bucala prin intermediul diferitor produse alimentare,
caracterizandu-se clinic printr-o intoxicatie pronuntata, febra, vome si scaune lichide
repetate, care duc mai frecvent la o deshidratare pronuntata si dereglarea a mai
multor sisteme ale organismului.
In calitate de sursa de infectie pot fi bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, diferite
pasari, mai ales cele inotatoare (gaste, rate), sobolani, soareci, alte rozatoare, chiar si
pestii. Mai frecvent la rate si gaste, mai rar la gaini, in ultimii ani pot fi infectate cu
salmonele si oualele lor, ce de asemenea prezinta un mare pericol pentru sanatatea
omului.
Molipsirea oamenilor are loc mai frecvent pe cale alimentara, prin intermediul
produselor animaliere infectate: carnea, laptele, ouale si pestele.
In cazuri grave, debutul bolii poate fi brusc si se caracterizeaza prin inapetenta
totala, frisoane, greturi chinuitoare, vome repetate, dureri pronuntate in abdomen,
uneori sub forma de crampe.
Lucratorii intreprinderilor alimentare, institutiilor de copii, cantinelor,
magazinelor alimentare, caselor de odihna, taberelor de camp, trebuie sa respecte
conditiile sanitaro-igienice de taiere si pastrare la rece a produselor alimentare
proaspete. Trebuie de supus prelucrarii termice suficienta carnea, parjoalele, sosurile
etc; trebuie sa se aiba grija de blocurile de bucatarie, sa fie asigurate cu apa calitativa,
sa functioneze normal frigiderele menite pentru pastrarea produselor nerealizate.



Leptospiroza
Este o infectie grava produsa de
spirochete din specia Leptospira
interrogans, care are manifestari
clinice variate. Rezervorul este
reprezentat de animale (vite, porci,
sobolani, reptile), iar transmiterea se
realizeaza direct (contact cu animalul
13

infectat) sau indirect (contact cu apa contaminata). Evolutia este bifazica, dupa o
incubatie de 10 zile:
1. FAZA LEPTOSPIREMICA se manifesta ca o boala acuta sistemica (febra, astenie,
anorexie, cefalee, mialgie, simptome gas-tro-intestinale); este urmata de o perioada
asimptomatica de 1-3 zile;
2. FAZA IMUNA dominata de meningism si posibila afectare viscerala; pacientii
prezinta afectarea mucoaselor, infectare conjunctivala, rash toracic, petesii si
hemoragii.


Antraxul = crbunele = dalac
Este o boal infecioas produs de Bacillus anthracis. Boala este o zoonoz (boal
comun omului i animalelor, fiind ntlnit mai frecvent la paricopitate ( bovine,
caprine, ovine).
Rezervorul de infectie este reprezentat de sporii din pamant. Ierbivorele fac forme
septicemice de boala, cu evolutie rapida spre deces.
Oamenii se imbolnavesc accidental, prin contact cu animalul bolnav sau decedat, sau
prin dejectele acestora.
Carbunele cutanat de poate manifesta ca pustula maligna sau edem malign. Antraxul
intern prezinta forme digestive, pulmonare, digestive sau meningocerebrale.
1. Pustula maligna - are o incubatie scurta (pana la 5 zile). Initial apare
o papula similara intepaturii unui tantar. In cateva zile se transforma intr-o pustula cu
un continut hemoragic sau seros, care se mareste si formeaza in zona centrala
o crusta de culoare neagra, cu aspect de escara (carbune sau buba neagra). Leziunea
este total nedureroasa, aspect esential pentru diagnostic. Poate fi inconjurata de o
coroana periferica de vezicula clare sau hemoragice. Pacientul
prezinta adenopatie regionala si stare generala alterata (febra, frisoane, inapetenta).
Durata evolutiei este pana la o luna de zile, daca este spre vindecare cu tratament
corect.
2. Edemul malign - este o variant de evolutie a antraxului cutanat. Se caracterizeaza
prin aparitia unui edem impresionant care deformeaza regiunea afectata. Edemul
este moale, gelatinos. Daca este prezent la nivelul gatului poate determina asfixie.

Boala zgarieturii de pisica = febra zgarieturii de pisica
Este o infectie declansata de un tip de bacterii existente in saliva de pisica, Bartonella
henselae. Bacteriile pot ramane pe labutele pisicii intrucat aceasta pentru a le curata,
le linge. Astfel, O persoana se poate molipsi de aceasta boala in urma muscaturii sau
zgarieturii de pisica
In locul infectat de muscatura sau zgarietura de pisica va apare o infectie sau o rana
care va persista intre 3-10 zile. Perioada de vindecare va fi indelungata. Un alt
simptom specific este inflamatia ganglionilor limfatici (insotita de infectarea
acestora) sau a altor glande aflate in apropierea zonei muscaturii sau zgarieturii de
pisica. De exemplu, in cazul in care muscatura pisicii este localizata la nivelul
bratului, glandele din zona axilei pot deveni sensibile la atingere, dureroase si
inflamate. De asemenea, poate sa apara si febra (in jurul valorii a 38 grade celsius).
14




Pesta = ciuma (lat. pestis = epidemie)
Este o boal infecioas deosebit de contagioas, produs de bacteria Yersinia pestis.
Infectarea este produs de pictura puricelui de obolan. Vectorul bolii, ca gazd
intermediar, transmite agentul patogen de la obolan mai departe la om.
Agentul patogen ajunge i se multiplic n snge, pacientul prezentand o febr
ridicat, frisoane, dureri de cap, stare grav de abatere, cu regiuni hemoragice
ntinse, boala are o evoluie supra acut (de la cteva ore, la 36 de ore) avnd
procentul de mortalitate 90-100% la bolnavii netratai.

15

Zooantroponoze cauzate de virusuri

Rabia (lat. rabiere, derivat din rabhas - sanscrita veche: a fi violent) = turbarea
Este o boal infecioas viral a mamiferelor provocat de virusul rabic, un virus
neurotrop din genul Lyssaviridae, familia Rhabdoviridae, care se gsete n saliva
animalelor infectate.

Sursa de virus este reprezentata atat de animale salbatice (lupi, vulpi, lilieci, sobolani,
etc) cat si de animale domestice (caini, pisici). Boala se transmite prin muscatura
animalelor infectate (excretie salivara intensa de virus). Intr-o prima etapa el se
multiplica la nivelul portii de intrare (in muschi si tesutul conjunctiv). Incubatia este
variabila (intre 10-40, rareori ani dezile ) in functie de localizarea si gravitatea plagii
muscate infectante.
Dupa multiplicarea la acest nivel, infectia disemineaza centripet (spre sistemul
nervos central), pe traiectul nervilor periferici, invadand creierul (encefalita rabica).
Datorita leziunilor nervoase centrale si periferice se produc simptome specifice:
hipersalivatie, convulsii, hipersensibilitate la locul muscaturii, excitabilitate,
pierderea sensibilitatii intr-o zona a corpului, pierderea unor functii motorii,
subfebrilitate, spasme musculare, amorteali si furnicaturi, hiperagitatie, deglutitie
dureroasa (provoaca spasme ale corzilor vocale).
Evolutia este intotdeauna letala.
Profilaxie:
Imunizarea se realizeaza cu vaccin viral inactivat. In urma muscaturii potential
infectante, profilaxia rabiei se realizeaza cu imunoglobulina umana specifica.






16

Zooantroponoze cauzate de prioni
Encefalopatia spongiform bovin (ESB), cunoscut ca boala vacii nebune
Este de crezut, dar nu dovedit, c boala poate fi transmis de oameni care consum
creier sau mduva spinrii a carcaselor infectate. La om boala este cunoscut ca noua
variant a bolii Creutzfeldt-Jakob (vCJD sau nvCJD), i n aprilie 2008, ea a ucis 163
de oameni in Marea Britanie, ateptndu-se ca numrul acestora s creasc din cauza
perioadei de incubaie a bolii. Agentul infecios al ESB este considerat a fi un tip de
protein numit prion. Acestea poart boala printre indivizi, cauznd deteriorri ale
creierului. ESB este un tip al encefalopatiei spongiforme transmisibile(EST).













17

Prezentarea proiectului:


18




19

Concluzii:
- Populatia tinta este slab informata vis-a-vis de existenta, modul de
manifestare a zoonatroponozelor, de aceea trebuie realizate
proiecte mai de amploare de informare asupra riscului de a se
imbolnavi, si asupra modalitatilor de protectie.
- Romania, dar si alte state, trebuie sa-si intareasca mecanismele de
monitorizare a alimentatiei, astfel incat sa se reduca riscul de
aparitie a zoonozelor, boli comune animalelor si oamenilor, care le-
ar afecta securitatea si stabilitatea.





























20

Bibliografie
1. http://www.ansvsa.ro/?pag=775
2. http://www.insp.gov.ro/cnscbt/
3. Azoici D. Ancheta epidemiologic n practica medical. Ed.
Polirom, Iai, 1998.
4. Azoici D, Manole A, Trifan M. Ghid pentru pregtirea n Asistena Primar a
Strii de Sntate i Epidemiologie; Editura Gr.T.Popa Iai, 2004.
5. http://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page
6. http://www.cyf-medical-distribution.ro/
7. http://www.ymed.ro/
8. http://www.zooparaz.net/scientia/2002_03_01/sp2002-pp057-pp063%20-
%20Suteu.pdf
9. http://itg.content-e.eu/Generated/pubx/173/helminthiasis/cestodes_-
_tapeworms.htm
10. http://cal.vet.upenn.edu/projects/parasit06/website/lab6new2009.htm

11. https://www.youtube.com/watch?v=NjfFpFW9OdA