1. Chirurgia OMF, specialitate stomatologic .

Importana i locul chirurgiei OMF n rndul

celorlalte specialiti stomatologice i de medicin general.
COMF- disiplin stomatologic clinic ce se ocup de cercetarea i tratamentul afec iunilor chirurgicale, maladiilor
dentare, a cavit ii bucale, a reg. fe ei i gtului, oaselor scheletului facial. COMF se afl n strns legtur cu
celelalte specialit i stomatologice, precum i cu alte specialit i medicale: O!, oftalmologie, terapie, chirurgie,
neurologie, roentghenologie, radiologie. "fec iunile COMF se mpart n:
#."fec iuni inflamatorii.
$.%raumele reg.OMF.
&."fec iunile nervilor reg OMF i a "%M.
'.%umorile reg OMF.
(.)eforma iile i defectele nnscute i dobndite ale reg OMF.
2. Asepsia i antisepsia. e!in"ecia n secie #ca$inet% de chirurgie OMF.
"sepsia- sistem de msuri profilactice ndreptate spre mpiedicarea ptrunderii infec iei n cmpul operator n timpul
interven iei chirurgicale i prentmpinarea rspndirii infec iei no*ocomiale. "sepsia include un comple+ de msuri
ce ofer sterilitatea instrumentariului, materialului de pansament i respectarea regulilor de efectuare a interven iilor
chirurgicale.
"ntisepsia- ac iunea preparatelor chimice sau biologice asupra microflorei, elementelor celulare ale plgii i asupra
organismului n ntregime. "ntisepsia chimic se efectuia* cu a,utorul preparatelor furanice, metronida*olului,
antisepticelor etc. "ntisepsia biologic- cu a,utorul antibioticelor, fermen ilor proteolitici, bacteriofagilor, preparatelor
imune.
&.Aneste!ia n chirurgia OMF' ser(iciul aneste!iologic, indicaii i contraindicaii de aneste!ie
local i general.
"neste*ia n COMF se mparte n local, general i combinat.
-ndica ii la aneste*ia local:
Orice interven ie n cavitatea bucal provoac dureri, deci orice interven ie chirurgical este indica ie direct a
aneste*iei..nele categorii de bolnavi la care este contraindicat aneste*ia general, pot fi operate de urgen sub
aneste*ie local.
Contraindica iile aneste*iei locale:
-nterven ii chirurgicale masive i de durat, alergii i sensibilitate sporit la anesteticele locale, starea psiho-
emo ional labil a pacientului, unele opera ii plastice, cnd infiltrarea anesteticului modific rapoartele cmpului
operator.
-ndica ii la aneste*ia general:
#. generale: eac ii alergice la efectuarea aneste*iei locale/
0ensibilitate sporit la aneste*icii locali/
1eeficacitatea sau imposibilitatea efecturii aneste*iei locale/
2acien i cu labilitate psihic, psihoemotivi/
3olnavi psihici/
-nterven ii masive, traumati*ante/
-nterven ii chirurgicale la copii.
$. speciale: depind de caracterul procesului patologic, locali*area lui, traumei posibile n timpul opera iei,
durata opera iei, vrsta bolnavului, starea organismului acestuia,particularit ile farmacologice a substan ei
aneste*ice. %oate n grup determin posibilitatea efecturii aneste*iei generale i substan a folosit n cadrul
ei. "ceasta este n competen a aneste*iologului.
Contraindica ii la aneste*ia general: Maladii acute ale organelor parenchimatoase, -nsuficien cardio-vascular
decompensat, -nfarct miocardic i perioada postinfarctului pn la 4 luni, "nemie sever, "stm bron ic form
grav, 5brietate acut alcoolic sau narcotic, "fec iuni ale suprarenalelor, "dministrarea ndelungat a
corticoi*ilor, -nfec ii respiratorii acute a cilor respiratorii superioare, 2neumonia, %ireoto+ico* pronun at,
)iabet *aharat necompensat, "ccese frecvente de epilepsie, 0tomacul plin.
).Clasi"icarea i caracteri!area metodelor de aneste!ie "olosite n chirurgia OMF. Caracteristica
"armaco*clinic a anesteticilor contemporani "olosii n chirurgia OMF. +tili!area preparatelor
(a!oconstrictoare n aneste!ia local.
"neste*ia n COMF se mparte n:
#. general: prin inhalare 6cu proto+id de a*ot, ciclopropan, ftorotan, trichloretilen, pentan, chloroform7, i8v 6he+enal,
tiopental-1a, sombrevin, 9etonal etc.7, neuroleptanalge*ia, ataralge*ia, analge*ia central, audioaneste*ia,
electronarco*a, prin acupunctur, hipno*a.
$. local: 1ein,ectabil 6fi*c, chimic, fi*ico-chimic7/
-n,ectabil 6infiltrativ cu toate variet ile sale, truncular periferic i central7/
&.combinat: local:neuroleptanalge*ie sau ataralge*ie etc.
2erioada contemporan este epoca anesteticilor de categoria -; pe ba* de "%-C"-1< i sunt mai inofensive i cu
efect mai pronun at fa de cele din cat. -- 6procaina sau novocaina7 i a ---6lidocaina i trimecaina7.
Cerin ele ctre substan a anestetic:
-solubilitate rapid i adecvat n ap i solu iile fi*iologice/
-stabilitate n solu ie/
-stabilitate n timpul sterili*rii/
-to+icitate minim/
-efect terapeutic ma+im/
-ptrundere u oar n esuturi/
-blocare rapid a impulsului nervos n termina iunile nervoase/
-efect aneste*icprofund, deplin i ndelungat/
-lipsa efectului iritant i destructiv asupra esuturilor/
-metabolism fr formarea substan elor to+ice/
-reac ii adverse minime/
-termen de pstrare ndelungat 6$-& ani7.
!a moment se folosesc aneste*ici pe ba* de:
lidocain $= 6>?lonor7,
mepivacain $-&= 60candonest7, bupivacain 6Marcain7- din grupa amidelor
articain '= 60eptanest, .ltracain, .biste*in7.
2entru efect va*oconstrictor ce mpiedic absrob ia rapid a anesteticului i n a a mod prelunge te timpul de ac iune
i puterea lui, se folose te adrenalina 6epinefrina7 sau noradrenalina n diferite concentra ii: #:#@@@@@, #:$@@@@@.
,.Complicaiile locale ale aneste!iei loco*regionale.
1. legate de ac iunea anesteticului: ischemia pielii, diplopia, pare*a i parali*ia mu chilor mimici.
2. legate de gre eli tehnice n efectuarea aneste*iei: lipsa efectului anesteticului, traumarea nervului, vaselor sanguine,
mu chilor, ruperea acului, hematom, emfi*em subcutanat.
&. complica ii aprute dup efectuarea aneste*iei: abces purulent, trism, necro*a esuturilor, nevrie, nevralgii, dureri
postanestetice.
-.Complicaiile generale n timpul aneste!iei loco*regionale.
2recoce: !ipotimia, into+ica ie cu sol. anestetic, colaps, reac ii alergice 6 oc anafilactic, edem Auinc9e, acces
astmatic, urticarie7.
%ardive: reac ii alergice tardive, hepatite virale, 0-)".
. .Aneste!ia troncular peri"erica a ner(ului in"raor$ital. Calea endo si e/o$ucala. 0ehnica, !ona de
aneste!ie , complicatii.
-ndicatii ---aneste*ia dintilor frontali si parodontiul acestora, a mucoasei vestibulare si a osului alveolar a acestora,a
peretelui anterior a sinusului ma+ilar, a obra*ului, a pleoapei inferioare, aripii nasului, bu*ei superioare #B$
Calea endo---tehnicaCcapul in e+tensie usoara, cu arcadele dentare in contact sau usor intredeschise.
epere Dorificiul orbital este situatla E-#@ mm sub maarginea inferioara a orbitei., la ( mm inauntru liniei medio-
pupilare sau a verticalei care trece prin mi,locul marginii inferioare a orbitei,orificiul infraorbital se gaseste pe aceeasi
linie verticala cu orificiu mentonier si supraorbital.
)irectia canalului ifraorbital este oblic in ,os medial si anterior, astfel incit a+ele celor $ canale se intersectea*a pe linia
mediana intre incisivii centrali superiori
2unctia aneste*ica se practica in fosa canina in mucoasa mobila, deasupra virfului radacinii caninului.
)irectia acului este in sus, lateral si posterior6in afara7.se traversea*a partile moi pina la contactul cu osul si apoi se
merge dea lungul fosei canine la $ cm patrun*ind in orificiul suborbital. 2entru a obtine aneste*ia dintilor frontali e
necesar ca acul sa patrunda in canal # cm si sa lase # ml de aneste*ic
Calea e+obucala---punctia se face inferior si medial de orif. -nfraorbital in dreptul aripii nasuluila @.(-# cm. )irectia
acului este oblica, in sus, inapoi si inafara6distal7. )upa ce strabate tesuturile moi si strabate la os si pastram aceeasi
directie pina patrunde la orificiul infraorbital. "cul in orificiu devine fi+ si nu se deplasea*a lateral. 2atrundem cu acul
in canal @.( mm pentru a nu le*a globul ocular
Complicatii :
-in,ectarea globului oculrcare pot crea hemoragii, hematoame, diplopie, lipsa temporara a vederii, tulburari de vedere.
E. Aneste!ia tronculara peri"erica a ner(ului al(eolar superios. Calea endo si e/o$ucala. 0ehnica, !ona
de aneste!ie , complicatii.
Zone anesteziate: -molarii 1, 2, 3 superiori (cu exceptia radacinii meziovestibulare a m. 1, care e inervata de
n. dentari supero-mojlocii).
-osul alveolar si periostul ce acopera molarii
-mucoasa vestibulara
-peretele lat. si post. si mucoasa sinusului ma+ilar corespun*ator
Indicatii: -in terapia dentara si oasoasa corespun*ator inervatiei
-cand aneste*ia ple+ala nu e eficienta
-cand e contraindicata aneste*ia ple+ala
-6la hemofilici se recomanda aneste*ia ple+ala sau intraligamentara.7
Avantaje: -este atraumatica 6rar simtita de pacient, dat. ariei mari de tesut moale in care se depune "!., si dat.
faptului ca osul nu se atinge cu acul7.
-reducerea unui nr. mare de intepaturi pt. aneste*ia ple+ala
-reducerea cantitatii de solutie aneste*ica
-eficienta este ma+ima.
)e*avanta,e: -are cel mai mare risc dintre toate tipurile de aneste*ie , de a se produce un hematom 6dat. ple+ului venos
pterigoidian7. 2re*inta aspiratie po*itiva frecventa.
-necesitatea celei de a $-a intepaturi pt. tratamentul primului molar superior, pt. radacina me*io-vestibulara.
"lternativa: -aneste*ia ple+ala
-aneste*ia tronculara ba*ala a n. ma+ilar
eperele orificiilor la tubero*itate: -pe peretele posteroe+tern al tubero*itatii
-la $@-&@ mm deasupra marginii alveolare
-la tineri se afla pe tubero*itate ceva mai ,os
-pe verticala inapoia ultimului molar
%ehnica 6calea endobucala7: - 5ste folosita curent in practica.
- 0e utili*ea*a ace de dimensiuni mici.
- 2acientul e cu gura intredeschisa 6dat. procesului coronoidian7.
- 0e aplica aneste*ic local topic, se de*infectea*a mucoasa cu alcool
- 0e reperea*a creasta *igomato-alveolara cu degetul
- !ocul de intepatura: la nivelul mucoasei mobile in forni+ul vestibular superior, spre post., in dreptul radacinii me*iale
a molarului $ superior, la # cm. de creasta alveolara, inapoia crestei *igomato-alveolare.
- )irectia acului este in sus, inapoi si inauntru, realin*and un unghi de '(F cu planul de oclu*ie. 6"cul trebuie sa
pastre*e contactul cu osul, altfel e+istand riscul le*arii ple+ului venos pterigoidian.7
- 0e intra in profun*ime #4 mm., 6la copii se intra #@-#' mm.7, se aspira si se in,ectea*a $-& ml.
"neste*ia se instalea*a in (-4 min. si durea*a 4@-G@ min.
- 0pre deosebire de aneste*ia n. suborbitar, la tubero*itate, pacientul nu poate preci*a teritoriul aneste*iat, 6doar daca
acesta a avut dureri inaintea aneste*iei si au disparut dupa efectuarea ei7.
%ehnica 6calea e+obucala7: - 5 folosita rar si numai atunci cand accesul endobucal este dificil 6supuratii, tumori7.
- 0e utili*ea*a ace de dimensiuni mai lungi.
- 2acientul are gura inchisa, se de*infectea*a pielea cu tra de iod si apoi cu alcool.
- 0e reperea*a marginea inferioara a osului malar, marginea ant. a m. maseter si destul de greu evidentiata prin palpare,
cresta *igomato-alveolara.
- !ocul de intepatura: acul se introduce in obra*, sub unghiul inferior al osului malar, tangent- inaintea marginii ant. a
m. maseter si imediat inapoia crestei *igomato-alveolare.
- )irectia acului: in sus, inauntru si usor inapoi.
- "cul trebuie sa fie in contact permanent cu osul la nivelul tubero*itatii si se introduce &,(-',(cm in profun*ime.
G. Aneste!ia troncular peri"erica a ner(ului na!opalatin. Calea endo si e/o$ucala. 0ehnica, !ona de
aneste!ie , complicatii.
Hone aneste*iate: -fibromucoasa palatina in #8& ant. a boltii palatine
-peretele alveolar palatin ant. corespun*ator
-are anastomo*e cu filetele ple+ului nervos dentar antero-superior
-ndicatii:
-interventii chirurgicale in #8& ant. a fibromucoasei palatine
-in e+tractia incisivilor si caninului in combinatie cu aneste*ia tronculara sau ple+ala vestibulara
)e*avanta,e: -e cea mai traumati*anta si dureroasa aneste*ie endobucala deoarece la marginea papielei, unde e locul de
intepatura, tesutul moale e dens, f. aderent si sensibil, si pt. ca trebuie patruns 6(-4 mm7 cu acul in gaura incisiva 6de
partea opusa partii care dorim sa o aneste*iem7, aici sub presiunea aneste*icului durerea e f. accentuata.
"lternative:
-aneste*ia ple+ala
-aneste*ia topica na*ala
-aneste*ia tronculara ba*ala a nervului ma+ilar
epere:
- repere osoase pt. gaura incisiva:
-pe linia mediana palatina in port. sa ant.
-la # cm inapoia si deasupra marginii crestei alveolare frontale
- repere parti moi pt. gaura incisiva:
-la # cm inapoia si deasupra festonului gingival
-papila incisiva acopera gaura incisiva
- repere dentare pt. gaura incisiva:
-la # cm de coletul incisivilor centrali, intre incisivii centrali, pe linia mediana palatina
- reperele traseului canalului na*o-palatin:
-canalul e paralel cu fata vestib. a crestei alveolare frontale din regiunea incisivilor centrali
-canalul e paralel cu a+ul incisivilor centrali
- reperele orificiilor na*ale ale n. na*o-palatini: -la ba*a septului na*al, bilateral
-pe planseul foselor na*ale, bilateral
-la #,( cm inapoia pragului narinar, bilateral
Tehnica (calea endobucala7: - Calea endobucala e cea mai frecvent folosita.
- 2acientul are gura larg deschisa, se de*infectea*a fibromucoasa cu alcool.
- !ocul de intepatura: varful acului se plasea*a in marginea papilei retroincisive de partea
opusa partii pe care intervenim chirurgical, se introduce incet, se in,ectea*a lent cateva
picaturi, apoi se orientea*a acul paralel cu a+ul incisivilor centrali, si se patrunde (-4 mm in
canalul na*o-incisiv, fara a a,unge insa in fosa na*ala. 0e in,ectea*a @,$ ml "!.
)eoarece papila incisiva are o bogata inervatie si vasculari*atie, punctia directa a acesteia
poate oca*iona hemoragie si dureri, chiar si postaneste*ic, de aceea se evita intepatura sa.
- )irectia acului: in sus, inapoi si usor in afara spre partea pe care se intervine chirurgical.
- 2recautii: nu se inteapa papila incisiva, ci marginea ei, aneste*icul se va depune lent si in
cantitate mica, se va patrunde obligator in gaura incisiva si in canalul na*o-palatin.
Tehnica (calea exobucala7: - !ocul de intepatura e la #,( cm inapoia pragului narinar, la ba*a septului na*al, in
planseul na*al. 0e patrunde cu acul $-& mm in profun*ime si se lasa aneste*icul la nivelul orificiilor na*ale.
)irectia acului e inapoi, ori*ontal si usor in ,os la ba*a septului na*al
11. Aneste!ia troncular peri"erica la spina spi/ Calea endo si e/o$ucala. 0ehnica, !ona de aneste!ie ,
complicatii.
1ervii aneste*iati: -n. dentar inf , -n. lingual
Hone aneste*iate: -dintii mandibulari pe o hemiarcada
-corpul mandibulei si port. inf. a ramurii ascendente
-mucoperiostul vestibular de la molarul # spre linia mediana 6n. mentonier7
-cele $8& ant. ale limbii si planseul bucal 6n. lingual7
-tesuturile moi linguale si periostul de pe versantul lingual al fetei interne a ramurii ori*ontale a
mandibulei 6n. lingual7
)e*avanta,e: -aneste*ia bu*ei si limbii 6disconfortul pacientului7
-posibil hemtom 6e obligatorie aspiratia inainte de depo*itarea ".!.7
"lternative: -aneste*ia n. mentonier, pt. tesuturile moi vestibulare anterior de molarul #, a bu*ei inf. si a barbiei
-aneste*ia n. incisiv, pt. dinti si os, anterior de gaura mentoniera
-aneste*ia ple+ala vestibulara a incisivilor si caninului
-aneste*ia intraligamentara a oricarui dinte mandibular
-aneste*ia nervului mandibular 6tehnica IOJ-I"%50 si "K-1O07
-aneste*ia tronculara ba*ala a n. mandibular la gaura ovala
epere osoase:
-gaura mandib. se afla in centrul fetei interne a ramurii ascendente a mandibulei
-la mi,locul distantei dintre marginea ant. si marginea post. a ram. ascen. a mandib. 6sau la unirea #8& post. cu cele $8&
ant. a fetei int. a ramurii ascendente7
-la mi,locul distantei dintre inci*ura sigmoida si marginea inf. a mandib.
-e marginita ant. de spina lui spi+ dentare:
-pe aceeasi linie ori*ontala cu planul de oclu*ie al molarilor inf. 6sau la # cm deasupra7
parti moi: -la mi,locul liniei drepte care uneste tragusul cu punctul cel mai inf. al marginii ant. a m. Maseter
epere pt. aneste*ia endobucala la spi+, parti moi: -ligamentul pterigomandibular 6da insertie m. buccinator si
constrictorului superior al faringelui7, intins intre carligul aripei interne a apofi*ei pterigoide si marginea mediala a
trigonului retromolar/ apare endobucal ca si o plica situata medial de ramura ascendenta a mandibulei.
osoase: -creasta temporala se desprinde din varful procesului coronoidian, merge pe fata mediala a ramurii ascendente
si pe masura ce coboara, se distantia*a de marginea ant. a ramurii ascendente, continuandu-se cu linia oblica interna
6Llinia milohioidiana7, 6care se afla pe fata interna a ramurii ori*ontale a mandibulei si pe care se insera m.
milohioidian7
-marginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei are forma unei creste osoase care coboara de la apofi*a coronoida si
se continua cu linia oblica e+terna
-trigonul retromolar, e un spatiu triunghiular, acoperit cu mucoasa fi+a, situat intre marginea ant. a ramurii ascendente,
creasta temporala si in ,os de o linie ori*ontala inapoia ultimului molar inferior
-tuberculul mandibular, e o proeminenta osoasa situata deasupra si usor inaintea gaurii mandibulei dentare: -planul de
oclu*ie al molarilor inferiori 6aneste*ia se face la # cm deasupra liniei ori*ontale care continua planul de oclu*ie7
"nest. tronc. periferica a n. dentar inf. sau aneste*ia la spina lui 0pi+%ehnica aneste*iei directe la spi+:
%ehnica poate fi sistemati*ata in 4 timpi:
#.)eterminarea planului de inaltime al locului de intepatura 6la # cm...7
$.)et. locului 6vf. acului se plasea*a la intersectia planului ce trece la # cm deasupra planului oclu*al inf. si a fundului
*onei pterigomandibulare in afara plicii pterigomandibulare si inauntrul crestei temporale7.
&.2lasarea corpului seringii pe premolarii inf. de partea opusa
'.2unctia: $,(-&,( cm profun*ime 6ori*ontal, inapoi si in afara7
(.etragerea acului ca. $-&mm si se aspira
4.-n,ectarea a #-#,( ml solutie aneste*ica f lent 6#ml8min7
- !ungimea acului introdus in tesut depinde de latimea ant.-post. a ram. ascendente si de inclinarea planului fetei
interne a ram. ascendente. 6Cand acul patrunde mai mult de $,(-&,( cm fara sa intalneasca un contact osos e preferabil
sa nu se depuna solutia aneste*ica. 0e insista din nou, retragand acul si reorientand seringa7. Iaura mandib. la adulti se
afla la # cm deasupra planului de oclu*ie, la copii de M-E ani la acelasi nivel cu planul de oclu*ie, la edentati mai sus
decat la adulti.
- Cand osul este contactat prea rapid prin tehnica indirecta, inseamna ca ne aflam cu acul in trigonul retromolar. Cand
acul e introdus prea mult si s-a pierdut contactul cu osul, ne aflam cu varful aculuidistal de marginea post. a ram.
ascendente 6in glanda parotida: daca s-a depo*itat aneste*ic apare pare*a faciala tran*itorie7.
Calea exobucala: - Calea submandibulara:
0e foloseste ac lung de E cm. !ocul de intepatura: la #,( cm de marginea post. a ramurii ascendente, la #,( cm de
unghiul mandibulei, la #,( cm sub marginea inferioara a mandibulei. )irectia acului: acul pastrea*a permanent
contactul cu fata interna a ramurii ascendente. "cul trebuie sa a,unga mai sus de nivelul gaurii mandibulare 6'-',( cm7.
!a (,( cm se va aneste*ia 1. lingual si la 4,( cm 1. bucal.
- Calea retromandibulara 0icher
0e foloseste f rar. !ocu de intepatura e sub lobul urechii, la ,umatatea distantei dintre arcada temporo*igomatica si
gonion, inapoia si inauntrul marginii post a ramurii ascendente. )irectia acului: ori*ontala si inainte, pastrand contactul
cu osul. 0e patrunde $,(-&,( cm in profun*ime. "ccidente:
pare*a tran*itorie a 1 facial, inteparea arterei parotide e+terne si venei ,ugulare e+terne.
- Calea superioara
0e foloseste f rar, in ca* de trismus. !ocul de intepatura: sub arcada temporo-*igomatica, in inci*urasigmoida.
1. dentar inf., lingual si bucal se gasesc f. aproape unul de altul la nivelul tuberculului mandibular.
%ehnica aneste*iei: - 3olnavul cu gura larg deschisa.
- !ocul intepaturii: la dentati: in afara plicii pterigomandibulre, la @,( cm. sub planul oclu*al molar sup. la edentati: in
afara plicii pterigomandib., la #,( cm sub planul crestei alv. ma+ilare.
- )irectia acului: perpendiculara pe mucoasa la locul intepaturii, corpul seringii fiind spre comisura de partea opusa in
dreptul premolarilor sau molarilor
- 2rofun*imea: #,(-$ cm. 62ana cand acul intalneste osul la nivelul tuberculului mandibular, se lasa aneste*ic pt. n.
dentar inf. si n. bucal. 0e retrage acul ( mm si se depo*itea*a aneste*ic pt. n. lingual.7
%ehnica aneste*iei: - 3olnavul cu gura intredeschisa.
- !ocul intepaturii: la # cm deasupra planului de oclu*ie molar inf., in dreptul liniei oblice e+terne, in continuarea
marginii ant. a ramurii ascendente a mandibulei.
- )irectia acului: inapoi, usor in afara si paralel cu planul de oclu*ie inf.
- 2rofun*ime: &-' mm pana la marginea ant. a ramurii ascendente, unde se depo*itea*a "! pt. n. bucal.
- )irectia acului apoi: ori*ontal, inapoi si in afara.
- 2rofun*ime: #( mm, unde se depo*itea*a "! pt. n. maseterin.
- )irectia acului dupa aceea: se retrage acul pana la marginea ant. 6sau se scoate7 si se repo*itionea*a pt.
aneste*ia tronculara a n. dentar inf., la #,(-$ cm profun*ime, se retrage acul ca. # cm si se aneste*ia*a n. lingual.
- "ccidente si complicatii: ruperea acului, trismus, le*iunea partilor moi prin miscari de directionare a
acului
##. "neste!ia troncular peri"erica a ner(ului mentonier. Calea endo si e/o$ucala. 0ehnica, !ona de
aneste!ie , complicatii.
1ervii aneste*iati: -n. mentonier
-n. incisiv
Hone aneste*iate: -tesuturile moi vestibulare ant. de gaura mentoniera
-tesuturile moi ale bu*ei inf.
-pielea bu*ei inf si a mentonului, pana la linia mediana
-ndicatii:
-interventii chirurgicale me*ial de gaura mentoniera, in *ona ant a mandib si a structurilor moi pana la linia mediana
"vanta,e: -tehnica usoara, atraumatica
"lternative: -infiltratie locala
-aneste*ie intraligamentara
-aneste*ie intraseptala
-aneste*ia n. dentar inf.
-aneste*ia n. mandibular
epere osoase: -gaura mentoniera e situata pe fata antero-e+terna a ramurii ori*ontale a mandibulei
-deasupra portiunii incipiente a liniei oblice e+terne
-la mi,locul distantei dintre marginea inferioara a mandibulei si marginea superioara a crestei alveolare
-pe verticala ce uneste gaura supraorbitara, gaura suborbitara si gaura mentoniera
dentare: -sub si intre radacinile celor $ premolari inf.6in (@=din ca*uri7/ 6uneori se afla la nivelul radacinii celui de al
$-lea premolar 6$(=7, primului premolar 6$@=7, distal de radacina premolarului $ 6(=7, sau ant. de radacina
premolarului
parti moi: -pe linia verticala care trece prin comisura bucala, prin marginea interna a corneei, la ( mm
inauntrul liniei verticale mediopupilare cand pacientul priveste inainte
-la edentati: repere osoase: dat. atrofiei crestei alveolare, gaura ment. e mai aproape de marginea sup. osoasa
mandibulara, uneori chiar pe creasta alveolara, sub mucoasa gingivala.
eper mi+t 6osoase si parti moi7 la ,umatatea distantei dintre linia mediana si marginea ant. a muschiului maseter.
Tehnica (calea endobucala): - 5 frecvent folosita.
- Iura pacientului e usor intredeschisa. ;estibulul inf. se de*infectea*a cu alcool.
- !ocul de intepatura: in mucoasa mobila, in fundul de sac vestibular inf., inapoia gaurii mentoniere, in dreptul
radacinii me*iale a primului molar inf.
- )irectia acului: in ,os, inainte si inauntru
- 2atrunderea: pt. aneste*ia n. mentonier nu e necesara patrunderea cu acul in gaura mentoniera. 2t. aneste*ia n. incisiv
e necesara patrunderea in gaura mentoniera si in canalul mentonier circa ( mm. -n acest ca* si n. mentonier se
aneste*ia*a.
- 0emne si simptome: furnicaturi sau aneste*ia bu*ei inf.
"neste*ia bilaterala a n. dentar inf. se utili*ea*a f rar dat. disconfortului.
- 2t. aneste*ia n. incisiv nu e totdeauna obligatoriu patrunderea in gaura mentoniera, prin presiune aneste*icul se poate
diri,a in gaura mentoniera. )e*avanta,e care pot aparea cand se patrunde in gaura mentoniera: tehnica e mai grea,
e+ista riscul traumati*arii nervului mentonier si8sau incisiv.
Tehnica (calea exobucala7: - 0e de*infectea*a pielea cu tra de iod si alcool.
- !ocul de intepatura: in obra*, pe o linie ori*ontala ce trece prin comisura bucala, apro+. la
#,(-$ cm inapoia comisurii bucale.
- 0e patrunde cu acul la. $-$,( cm.
- Complicatii: hematom, care se re*olva prin compresiune locala cutanata.
#$. Indicatiile si contraindicatiile operatiei e/tractiei dentare. Indicatiile e/tractiei dentare
-ndicatii:
- )inti ce pre*inta distructie coronoradiculara intinsa, care nu pot fi reconstituiti prinmi,loace protetice/ - )inti inclusi,
care nu mai au posibilitatea de a erupe in mod normal pe arcadadentara/
- )inti cu fracturi radiculare longitudinal/- )inti care au provocat complicatii infectioase perima+ilare severe precumfl
egmoane, abcese, adenite supurate/ - )inti i*olati, ce sunt restanti la nivelul arcadei ma+ilare si impiedica aplicarea
uneiprote*e mobile corespun*atoare/- )inti cu gangrene complicate, care nu pot beneficia de tratament conservatorend
odontic/ - )inti supranumerari care produc tulburari functionale/ - )inti implantati in procese tumorale maligne ce
urmea*a a fi tratate prin radiatiiioni*ante, in scopul prevenirii complicatiilor septic osoase sau prema+ilaresecundare/-
)inti cau*ali ai osteomielitelor de ma+ilare sau implantati pe sechestre osoase de,adetasate/- )inti cu procese
parodontale marginale cornice ce pre*inta o mobilitate accentuata,resorbtie avansata a osului alveolar si pungi adanci
ce nu pot fi tratate prin
metodeu*uale de tratament medical sau chirurgical/- )inti in malpo*itie ce nu pot fi aliniati prin metode ortodontice sa
u dinti ceimpiedica anumite redresari ortodontice/ - )inti din focarele de fractura a ma+ilarelor care nu pot beneficia de
un tratamentconservator

endodontic/- )inti care generea*a tulburari severe de eruptie/-)inti mult e+tru*ati, ce pre*inta devieri importante ale a+
ului de implantare,impiedicand astfel aplicarea unui tratament protetic corect/- )inti care intretin procese patologice
infectioase acute sau cornice sinu*ale sauganglionare/- )inti cu procese patologice periapicale sau parodontale, care
provoaca manifestarisevere la distanta in cadrul bolilor de focar
Contraindicatii: *Factori generali' a"ectiuni sanguine ale aparatului cardio(ascular, a"ectiuni
hepatice renale, endocrine, sindroamele hemoragipare, a"ectiuni reumatice, leuco!ele acute.
Factori locali' supuratiile perima/ilare de cau!a odontala, sinu!itele acute ma/ilarede cau!a na!ala
#&. Instrumentariul p*u e/tractia dentara, constructia, clasi"icarea, etapele e/tractiei dentare cu
a2utorul clestelor si ele(atoareleor.

2regatirea instrumentarului necesar
- -nstrumentar destinat e+amenului cavitatii orale: pensa, oglinda, sonda
dentara/- -nstrumentar utili*at pentru aneste*ie: seriga si ace de marimi potrivite/- -nstrumentar pentru e+tractie: clesti
si elevatoare adecvate dintilor sau radacinilorce vor urma sa fie e+trase.
2rincipii generale utili*ate in tehnica e+tractiei dentare
#. !argirea alveolei, pentru a permite radacinii sa iasa din locul sau anatomic/
$. Coroanele mici, fara conve+itati bine repre*entate, necesita folosireaelevatoarelor, urmata apoi de aplicarea clestelui
de e+tractie pe suprafata dintelui/
&. )upa dilatarea alveolei, dintele este e+tras prin ruperea fibrelor ligamentareperiodontale/
'. -nstrumentele folosite pentru aceasta tehnica de e+tractie dentara sunt de obicei
cestii si elevatoarele. "ceste instrumente sunt confectionate astfel incat saactione*e in a+ul lung al dintelui, iar partea
lor activa sa se adapte*e perfect pe gatuldintelui si pe portiunea cervicala a radacinii.
(. Cu a,utorul clestilor se e+trag: dintii a caror coroana este integra sau
distrusapartial, radacinile dentare care pre*inta o portiune e+traalveolara suficient deproeminenta, radacinile dentare ca
re se gasesc la limita peretelui alveolar.
%ehnica e+tractiei cu a,utorul clestilor
"ceasta tehnica are avanta,ul canu pro duce le!iuni ale tesuturilor peridentare,
nu "racturea!a osul si nu s"asie mucoasa gingi(ala.
Clestii au di"erite "orme, in "unctie grupele de dinti si arcadele pentru care suntdestinati, ast"el incat sa se poata
actiona cu el in a/ul lung al dintelui. eschi!aturaclestelui este si ea di"erita deoarece dimensiunile coroanelor
este (aria$ila de la unindi(id la altul.
0impii operatori parcursi in aceasta etapa'
- 0indesmotomia/
- "plicarea clestelui/- !u+atia dintelui/- 5+tractia propriu-*isa.
5>%"CN-" C. "O.%O.! 5!5;"%O"5!O
5+tracPia resturilor radiculare mici, situate profund n alveol
-ndicaPii:
restul radicular poate fi vi*uali*at pe fundul alveolei
)ac metoda nu permite e+tracPia restului radicular restant, se indic alveolotomia.
#'. 3rincipiile generale de tehnica a e/tractiei dentare. 4/tractia dintilor ale arcadelor superioare.
0ehnica.3rincipii generale utili!ate in tehnica e/tractiei dentare'
#. !argirea alveolei, pentru a permite radacinii sa iasa din locul sau anatomic/
$. Coroanele mici, fara conve+itati bine repre*entate, necesita folosirea elevatoarelor, urmata apoi de aplicarea clestelui
de e+tractie pe suprafata dintelui/ &. )upa dilatarea alveolei, dintele este e+tras prin ruperea fibrelor ligamentare
periodontale/ '. -nstrumentele folosite pentru aceasta tehnica de e+tractie dentara sunt de obicei
clestii si elevatoarele. "ceste instrumente sunt confectionate astfel incat sa actione*e in a+ul lung al dintelui, iar partea
lor activa sa se adapte*e perfect pe gatul dintelui si pe portiunea cervicala a radacinii. (. Cu a,utorul clestilor se e+trag:
dintii a caror coroana este integra sau distrusa partial, radacinile dentare care pre*inta o portiune e+tra
alveolara suficient deproeminenta, radacinile dentare care se gasesc la limita peretelui alveolar
5+tractia incisivilor centrali superiori
adacina incisivului central superior este dreapta si are forma conica rotun,ita. 0e reali*ea*a aneste*ie ple+ala
prin infiltratie submucoasa. Ca si instrumente vor fi folosite sindemotoame sau elevatoare drepte Qin ,gheabR sau Qin
flacaraR. 2entru etapa de e+tractie propriu-*isa se va utili*a un cleste drept cu falci de dimensiuni
convenabile, care se vor adapta perfect a+ial si circular la coletul dintelui.Cu a,utorul inde+ului de la mana stanga, se
va indeparta bu*a superioara, fi+and totodata vestibular, creasta alveolara la nivelul dintelui ce urmea*a a fi e+tras. 0e
reali*ea*a decolarea gingiei si sectionarea ligamentului circular cu a,utorul
sindesmotomului sau elevatorului. "re loc adaptarea clestelui. 5+tractia lui se reali*ea*a dupa ce s-au efectuat miscari
de basculare vestibulo-palatinale si miscareade tractiune finala.
5+tractia incisivilor laterali superiori
-n acest ca* este indicata aneste*ia ple+ala sau tronculara periferica, efectuata la
gaura infraorbitara sau incisiva. 0unt utili*ate elevatoarele drepte sau sindesmotoamele, dar nu trebuie uitat si clestele
drept cu falcile mai subtiri, care permite o adaptare perfecta la coletul dintelui. Cu a,utorul elevatorului sau al
sindesmotomului se va reali*a decolarea gingiei, iar apoi prin aplicarea clestelui pe suprafata dintelui, acesta se va lu+a
prin miscari de basculare vestibulo- palatinale.
5+tractia caninilor superiori
"cest dinte pre*inta cea mai lunga radacina si are o po*itie verticala, ape+ul avand
frec(ent o cur$ura orientata distal sau (esti$ular. 5ingia este decolata cat mai pro"und cu a2utorul
sindesmotomului sau ele(atorului, iar apoi se aplica "alcile clestelui, urmarindu*se in acelasi timp o insinuare
cat mai pro"unda a acestuia. 6u/atia se reali!ea!a prin e"ectuarea unor miscari de $ascularein sens (esti$ulo*
palatinal, urmata apoi de e/tractia dintelui printr*o miscare detractiune.
4/tractia primilor premolarilor superiori
Acest dinte pre!inta doua radacini in mod "rec(ent, orientate una spre (esti$ular, iar
cealalta spre palatinal, a(and o directie di(ergenta spre ape/.
7e reali!ea!a decolarea gingiei cu a2utorul sindesmotoamelor sau ele(atoarelor,
urmata apoi de aplicarea clestelui si e"ectuarea de miscari de $asculare in sens (esti$ulo*palatinal.
4/tractia premolarilor doi superiori
Acest dinte pre!inta o singura radacina. ecolarea gingiei tre$uie sa se e"ectue!e cat mai pro"und, ca mai apoi
"alcile clestilor sa "ie aplicate pe supra"ata dintelui in (ederea lu/atiei dintelui prin miscari de
$asculare in sens (esti$ulo*palatinal.
5+tractia molarilor unu si doi superiori
"cest dinte se numara printre cei mai voluminosi si pre*inta trei radacini dintre care
una este palatinala si doua vestibulare.
"neste*ia se reali*ea*a la nivelul tu$ero!itatii, completata apoi de o in"iltratie (esti$ulara.
Instrumentele utili!ate sunt repre!entate de ele(atoare drepte 8in 2ghea$9, 8 in$aioneta9, si sindesmotoame,
precum si clesti pentru molari care sunt indoiti pe lat, a(and "alcile "oarte (oluminoase. Clestii sunt pereche, se
po!itionea!a cu pintenulpre!ent la (ar"ul "alcii pe "ata (esti$ulara a dintelui intre cele doua radacini
(esti$ulare. ecolarea gingiei este reali!ata cu a2utorul ele(atorului sau sindesmotomului drept. Creasta
al(eolara se "i/ea!a intre inde/ si police, iar decolarea gingiei se reali!ea!a
cu a2utorul ele(atoarelor sau sindesmotoamelor drepte.
6u/atia dintelui se "ace prin miscari de $asculare (esti$ulo*palatinale, crescandprogresi( amplitudinea miscaril
or.
4/tractia molarilor de minte superiori
Acest dinte pre!inta o mare (arietate de "orme atat in ceea ce pri(este "orma
coroanei cat si numarul de radacini. Instrumentarul utili!at in e/tractia acestui dinte este repre!entat de
ele(atoare 8in$aioneta9 si cleste cu du$la cur$ura si "alci rotun2ite. Cu a2utorul ele(atorului se (a decola gingia
de pe supra"ata dintelui, iar apoi cleste se(a aplica in a/ul dintelui reali!and lu/atia lui prin miscari de
$asculare in sens(esti$ulo*palatinal. 4/tractia este insotita de miscari de tractiune lente e(itand ast"el
"racturarea (ar"urilor e"ilate ale radacinilor
#(. 4/tractia dintilor arcadie in"erioare. 0ehnica. 4/tractia radacinilor dentare cu a2utorul clestelelor
si ele(atoarelor.
5+tractia incisivilor centrali si laterali inferiori
"cestia repre*inta dintii cei mai mici din cavitatea orala. -nstrumentele utili*ate sunt elevatoarele curbe cu cioc lateral
sau sindesmotoame curbe si clesti pentru incisivii inferiori.
0e decolea*a gingia cu a,utorul elevatorului, urmata apoi de aplicarea falcilor clestelui pe suprafata dintelui in scopul
reali*arii lu+atiei dintelui prin miscari de basculare in sens vestibulo-lingual.

5+tractia caninilor inferiori
Caninul inferior este un dinte foarte puternic si pre*inta o radacina robusta si lunga. 2acientul trebuie sa ocupe o
po*itie care sa-i favori*e*e operatorului accesul facil la acest dinte: cu capul drept si gura larg deschisa. "neste*ia este
reali*ata troncular periferic la spina lui 0pi+.
-nstrumentele utili*ate sunt elevatoarele cu cioc lung pentru mandibula, cleste indoit pe muchie. Iingia este
decolata cu a,utorul sindesmotoamelor sau elevatoarelor apoi falcile clestilor se vor insinua cat mai profund adaptandu-
se perfect la coletul dintelui. .rmea*a apoi lu+area dintelui prin efectuarea miscarilor de basculare in sens vestibulo-
lingual.
5+tractia premolarilor inferiori
"cesti dinti au o singura radacina ce este puternica si foarte lunga. -nstrumentarul utili*at este acelasi ca si in ca*ul
caninilor, aneste*ia reali*andu-se tot la spina 0pi+.
%ehnica de e+tractie este intocmai ca si la canini, urmand aceeasi pasi.
5+tractia molarilor # si $ inferiori
0unt dinti pluriradiculari, pre*entad o radacina situata me*ial si una distal. 2acientul va avea o po*itie ce ii confera
operatorului un acces cat mai facil la dinte: capul va fispri,init in tetiera, iar in functie de hemiarcada la care se
lucrea*a, capul va fi rotat spre dreapta sau spre stanga. "neste*ia se va reali*e la spina lui 0pi+ a nervului lingual si al
nervului alveolar inferior. -nstrumentarul utili*at va fi repre*entat de: sindesmotoame curbe, elevatoare curbe
mandibulare cu cioc lateral, cleste cu falcileindoite pe muchie. 0e initia*a decolarea gingiei cu a,utorul elevatoarelor,
apoi falcile clestelui se vor insinua cat mai profund, mai intai cea linguala urmata apoi de cea vestibulara.
0e lu+ea*a dintele efectuandu-se miscari de basculare in sens vestibulo- lingual.

5stractia molarilor & inferiori 6de minte7
"cest dinte poate pre*enta o varietate de forme atat coronare car si
radiculare,astfel ca poate pre*enta una, doua, trei sau chiar patru radacini. 2entru e+tractia acestui dinte, pacientul va
ocupa o po*itie rela+ata, cu capul usor ine+tensie si gura larg deschisa.-nstrumentarul necesar acestei manopere este:
elevator !ecluse, Qlimba de crapR, cleste indoit pe lat, a carui falci pot pre*enta sau nu pinteni. 0e decolea*a gingia cu
a,utorul elevatorului, apoi se insera falcile clestelui cat mai profund, fiind in contact strans cu suprafata dintelui. 0e
lu+ea*a apoi prin efectuareade miscari in sens vestibulo-lingual. 5+tractia trebuie sa se reali*e*e prin tractiune in
a+ insotita de o usoara inclinatie in a+
5+tractia reali*ata cu a,utorul clestelui
%ipul clestelui va fi ales in functie de marimea si forma radacinii. 0e decolea*a gingiacu a,utorul unui elevator si apoi
se insera clestele, mai intai falca orala, apoi ceavestibulara. !u+atia radacinii se reali*ea*a prin miscari de basculare in
sens vestibulo-oral.
1-. 4/tractia prin al(eolotomie #e/tractia atipica%.
-ndicatii: in ca*urile radacinilor ramase intraalveolar care nu pot fi e+trase cu clestii sau lu+ate cu
elevatoarele, fie ca radacinile nu sint vi*ibile, datorita profun*imii la care sa produs fractura fie datorita unei
hemoragii abundente.
a7 resturi radiculare profunde intraosoase ramase dupa e+tractii vechi, b7 resturi radiculare situate sub punti
dentare c7 radacini situate in *one unde spatiul sa ingustat prin migrarea dintilor vecini d7 radacini foarte
recurbate care ar risca sa se fracture*e in cursul tentativei de e+tractive cu clestele sau elevatoarele e7
radacini inportiunea ape+iana in ,,limba de clopotR datorita unor procese de hipercimento*a f7 radacini
deformate prin procese tumorale 6odontoame, cementoame7 g7 radacini sudate la peretele alveolar reali*ind
asa numitele anchilo*e dento-alveolare, h7 radacini cu carii profunde care subminea*a foarte mult substanta
cementodentinara, sca*indui re*istenta.
"lveolotomia cu lambou este tehnica cel mai frecvent folosita intrucit prin descoperirea larga a peretel?i
alveolar ofera o vi*ibilitate foarte buna asupra cimpului operator , permitind ca re*ectia osoasa sa se faca atit
cit este necesar pentru descoperirea si indepartarea radacinii dentare.
-nci*ia: -n functie de locali*area si dimensiunea restului radicular alveola va fi descoperita pe o arie mai
redusa sau mai intinsa folosindu-se mai multe tipuri de inci*ii: a7 inci*ie trape*oidala formata din doua inci*ii
vertical-oblice de o parte si de alta a alveolei, prelungite pina la nivelul mucoasei mobile, divergente catre
fundul de sant vestibular si unite printr-o inci*ie ori*ontala la nivelul orificiului alveolar. 2rin aceasta inci*ie
se crea*a un lambou de forma unui trape*, cu ba*a mare orientate catre fundul santului vestibular. Forma
trape*oidala a lamboului are avanta,ul de a asigura o irigatie buna/ b7 inci*ie in ! reali*ind un lambou
triunghiular- o inci*ie ori*ontala la nivelul limitei me*iale a alveolei. -nci*ia verticala poate depasi cu #-$mm
limita alveolei, catre fundul de sant vestibular inci*ia va fi prelungita pina la nivelul mucoasei mobile.
!amboul triunghiular reali*at astfel va avea o ba*a de implantare distala care-i asigura o buna irigatie/ c7
inci*ie curba la limita dintre mucoasa fi+a si cea mobila, cu cnve+itatea orientate catre fundul de sant
vestibular. "ceasta inci*ie se foloseste in ca*ul radacinilor mici situate profund intaalveolar, ramase dupa
e+tractii vechi si urmareste descoperirea osului strict la nivelul ape+ului.
)ecolarea lamboului periosteomucos. -n ca*ul inci*iei trape*oidale si al inci*iei in ! se introduce un
decolator fin intre mucoasa si os la nivelul marginii libere a alveolei. )ecolarea se face prin miscari blinde de
insinuare a instrumentului, desprin*ind periosteomucoasa de os. -n ca*ul invci*iei curbe decolarea se face
mai mult catre fundul santului vestibular, mucoasa fi+a fiind indepartata atit cit sa permita o buna evidentiere
a osului in dreptul ape+ului radacinii respective. !amboul de mucoasa reali*at va descoperi peretele
vestibular a alveolei in dreptul dintelui care urmea*a sa fie e+tras atit cit este necesar.
%repanarea osului: se va face urmarind ca radacinile sa fie descoperite si lu+ate sacrificind cit mai putin din
table vestibulara. -n raport cu marimea si profun*imea la care se gasesc radacinile se pot folosi & procedee de
trepanaresi re*ectie osoasa: a7 re*ectia marginala partiala a tablei vestibulare/ b7 re*ectia totala a peretelui
alveolar vestibular/ c7 re*ectia partiala a peretelui alveolar vestibular la nivelul ape+ului este indicate in ca*ul
resturilor radiculare mici, profunde, ramase dupa e+tractii vechisau a radacinilor situate sub punti dentare.
!u+atia radacinii: -n timpul trepanarii se urmareste sa se cree*e cu daltSa sau cu fre*a santuri in ,urul
radacinilor in care sa poata fi insinuate elevatorul. !u+atia se face cu elevatorul adecvat introdus fie pe fetele
laterale a radacinii, fie sub radacina daca ape+ul este deformat globulos. -n timpul trepanarii osoase si al
lu+arii radacinilor se va evita la ma+ilar deschiderea sinusului, iar la mandibular deschiderea canalului
mandibularsau le*area pachetului vasculo-nervos mentonier. )upa e+tractia radacinii se controlea*a alveola
inlaturinduse cu a,utorul chiuretei eventualele tesuturi patologice. 0e face apoi regulari*area osului,
re*ecindu-se cu o pensa ciupitoare si cu chiureta, toate ciocurile si marginile osoase proeminente. 2laga se
spala cu sol. de ser fi*iologic caldut sau cu apa o+igenata, pentru a indeparta eventualele eschile osoase/ se
controlea*a singerarea plagii osoase si a plagii mucosae.
0utura: 0e aplica lamboul periosteomucos peste os carte este necesar sa fie complet acoperit. )aca lamboul
de mucoasa este insuficient pentru acoperirea alveolei se va incerca o decolare a ba*ei sale de implantare
catre mucoasa mobile si apoi alunecarea lui catre mucoasa versantului oral. "ceasta metoda pre*inta
de*avanta,ul ca poate produce o micsorare a santului vestibular. 0e aplica fire de sutura separate ,
nere*orbabile aprontind cit mai correct marginile plagii, astfel incit osul sa fie complet acoperit. 2entru ca
vindecarea sa se produca fara complicatii, sa nu se forme*e hematoame care s-ar putea infecta este necesar ca
lamboul periosteomucos sa adere cit mai bine la suprafata osoasa, acoperind-o cit mai complet. -n acest scop
peste lambou se aplica p8u $'-'E ore un pansament iodoformat usor compresiv care suprima eventual spatiul
mortcare s-ar forma intre os si lambou. Firele de sutura se suprima dupa (-M *ile de la interventie.
1.. 4(olutia al(eolei dupa e/tractie si ingri2irea ei. Complicatiile locale in timpul e/tractiei dentare.
Cau!ele, tratamentul si pro"ila/ia.
-n ca*urile in care e+tractia a decurs fara incidente, radacinile au iesit integre, in alveola nu a ramas elemente
patologice si traumatismul operator nu a provocat le*iuni e+tinse ale osului si mucoasei se observa deobicei o
singerare redusa care pre*inta o tendinta manifesta si rapida de organi*are a chegului.)aca dintele a iesit
complet iar perpendicular nu e+ista procese infectioase sau tumorale chistice, chiuretarea alveolei este
contraindicate. 2rin chiuretarea membrane parodontale se desfiintea*a o bariera de protectie a osului
intir*iindu-se aparitia vaselor de neoformatie si cicatri*area alveolei. 0int contraindicate in aceste ca*uri
spalaturile intraaalveolare cu substante antiseptic, introducerea in alveola a substantelor caustice sau
antiseptic de tip iodoform, a meselor. -odoformul introdus in alveola nu se resoarbe ci este eliminate ca orice
corp strain si in loc sa previna favori*ea*a producerea de alveolite prin de*organi*area structurii fibrilare a
cheagului. -n ca*ul e+tractiilor obisnuite atitudinea fata de plaga poste+tractionala va fi cit se poate de
simpla: se evacuea*a din cavitatea bucala single si secretiile cu a,utorul unor tampoane sterile sau cu
aspiratorul, daca secretiile sunt abundente bolnavul este rugat sa-si clateasca gura usor fara forta, se palpea*a
marginile alveolei cu pulpa degetului pentru a depista ciocuri osoase proeminente care trebuie nete*ite cu
a,utorul unei chiurete, intre inde+ si police se string marginile alveolei apropiind cit mai mult tablele osoase
si gingivomucoasa vestibulara de cea orala astfel deschiderea plagii va fi cit mai mica, evitindu-se tendinta
de ectropionare a gingiei, peste alveola se aplica un tampon de comprese sterile avind gri,a ca
gingivomucoasa sa fie rasfrinta inauntru peste plaga osoasa astfel incit marginile plagii sa nu ramina
dehiscente, se recomanda bolnavului sa inchida gura muscind peste tampon. %amponul aplicat trebuie sa fie
usor compresiv reali*ind pe linga protectia plagii si o hemosta*a, bolnavul va fi tinut in observatie cel putin
&@min dupa e+tractie cind se va controla plaga pentru a depista daca singerarea continua sau s-a oprit si daca
in alveola s-a format de,a un cheag. %amponul se indepartea*a dupa $ ore.
Complicatiile locale' #."ccidente dentare: a7fracturarea coroanei sau a radacinii, b7lu+atii ale dintilor vecini
c7fracturarea dintilor vecini sau antagonisti, d7smulgerea sau le*area mugurilor dintilor permanenti $.
!e*iuni ale partilor moi perima+ilare: a7plagi gingivale liniare se produc prin deraparea elevatorului sau prin
aplicarea falcilor clestelui peste mucoasa, b7plagile intinse cu denudari mari ale osului se produc in e+tractiile
laborioase, traumati*ante, c7 plagi ale mucoasei palatinale se produc prin deraparea elevatoarelor, d7 plagi ale
limbii se produc prin deraparea elevatoarelor curbe ascutite sau a elevatorului ,, limba de crapR in timpul
e+tractiei molarilor de minte inferiori, e7plagi ale planseului bucal se produc prin inteparea mucoasi cu virful
elevatorului care derapea*a. &. !e*iuni osoase: a7fracturile alveolare sint fracturile limitate de obicei la
alveola dintelui e+tras, interesind unul dintre pereti, b7 fractura tubero*itatii ma+ilarului superior se produce
in lu+atia distala cu elevatoarele a molarului de minte superior. c7 fractura mandibulei se produce in timpul
e+tractiei molarului de minte inferior, d7 lu+atia mandibulei este un accident care se produce deobicei la
bolnavii cu la+itate capsuloligamentara accentuata aparind in timpul e+tractiei dintilor inferiori prin
deschiderea e+agerata a gurii si tractiunea inainte a mandibulei, e 7 accidente sinusale: deschiderea sinusului
D se poate produce chiar dupa e+tractia cu clestele a unui dinte sinusal/ impingerea radacinilor in cavitatea
sinusala- se produce daca in timpul e+tractiei cu elevatoarele a radacinilor premolarilor si molarilor superiori
se actionea*a cu instrumentele catre fundul alveolei, '. !e*iuni ale nervilor- prin perforarea tavanului
canalului mandibular in timpul e+tractiei radacinilor sau al chiureta,ului profund alveolar poate fi le*at nervul
alveolar inferior, la nivelul gaurii mentoniere nervul poate fi le*at prin inci*ia mucoasei sau in timpul
trepanarii osoase practicate in vederea alveolotomiei.2entru a preveni acest incident in timpul inci*iilor
vertical va fi evitat spatiul dintre cei doi premolari. -n ca*ul fracturarii peretelui oral al alveolei molarului de
minte cind se reali*ea*a indepartarea fragmentului ososdetasat si regulari*area osoase, poate fi le*at nervul
lingual. (. "spirarea fragmentelor dentare sau osoase.
1:. 3er"oratia sinusului ma/ilar in timpul e/tractiei dentare. Cau!ele si tratamentul.Indicatiile catre
spitali!area $olna(ilor cu complicatii dupa e/tractii dentare.
eschiderea sinusului se poate produce chiar dupa e+tractia cu clestele a unui dinte sinusal. "lteori
sinusul se deschide in timpul chiureta,ului alveolar. )e multe ori deschiderea accidental a sinusului ma+ilar
poate trece neobservata/ se produce o singerere ceva mai abundenta a alveolei respective, singele avind
uneori un character aerat. )aca se e+plorea*a cu un stilet butonat se constata ca fundul alveolei este complet
disparut, stiletul patrun*ind in cavitate. -n aceste ca*uri este bine ca e+plorarea cu stiletul sa fie cit mai putin
traumati*anta pentru a nu infecta sinusul. 5ste contraindicate manevra ;alsava care in aceste ca*uri va mari
bresa mucoasa favori*ind infectarea sinusului prin alveola poste+tractionala. "titudinea terapeutica va urmari
cicatri*area alveolei fara incidente favori*ind inchiderea per primam a comunicarii bucosinusale. 0e va face
toaleta plagii urmarind ca alveola sa fie acoperita complt cu gingivomucoasa. -n ca*ul in care alveola este
mare cu pereti ososi indepartati nepermitind alunecarea si suturarea gingivomucoasei nu pot fi complt
afrontate se vor aplica #-$ fire de sutura care vor apropia cit mai mult gingia vestibulara de cea palatinala,
micsorind gura alveolei. -n ambele situatii se va urmari aplicarea cit mai intima a gingivomucoasei pe osul
subiacent aplicind pentru o perioada de M-E*ile un tampon iodoformat care va fi mentinut cu ligature de sirma
in E trecute in punte peste alveola respective. 0e recomanda pacientilor ca timp de $-& saptamini sa nu-si
sufle nasul si sa mentina o igiena bucala si antisepsie na*ala riguroasa.
-mpingerea radacinilor in cavitateasinusala se produce daca in timpul e+tractiei cu elevatoarele a radacinilor
premolarilor si molarilor superiori se actionea*a cu instrumentele catre fundul alveolei. Operatorul constata
ca radacina a disparut din alveola. 2ot e+ista $ posibilitati: fie radacina a fost impinsa sub mucoasa sinusala,
fara ca acesta sa fie perforate/ fie s-a produs o perforare a mucoasei sinusale, radacina fiind proiectata in
plina cavitate. -n momentul in care s-a produs un asemenea accident este necesar sa se preci*e*e sediul
radacinii prin radiografii cu film retroalveolar si radiografia sinusului ma+ilar. adacinele dentare impinse
sub mucoasa sinusala se e+trag pe cale alveolara largita, dupa tehnica descrisa de Jasmundt. )e o parte si de
alta a alveolei se fac $ inci*ii vertical-oblice divergente pina in fundul santului vestibular. 0e decolea*a
periosteomucoasa cit mai sus pina la podeaua sinusului, descoperindu-se restul radicular. Cu o pensa sau
chiureta se prinde restul radcular si se e+trage. -n timpul manoperelor de trepanare si e+tractive se va avea
gri,a sa nu se perfore*e mucoasa sinusala sis a nu se impinga radacina in plina cavitate de unde nu mai poate
fi e+trasa pe aceeiasi cale. Marginile osoase se regulari*ea*a cu o chiureta iar lamboul periosteomucos este
readus peste plaga si suturat. 2entru a mentine lamboul intim adherent la os se aplica o mesa iodoformata de
protective mentinuta fie prin ligature de sirma inE fie cu o placa de protective din acrilat confectionata de
urgenta in ca*urile in care nu e+ista dinti vecini. esturile radiculare impinse in plina cavitate sinusala este
necesar sa fie e+trase cit mai urgent, in ma+imum 'E ore de la producerea accidentului prin trepanarea
sinusului la locul de electie 6metoda CaldTel !uc7 , pentru a nu determina infectarea mucoasei sinusale.
1;. 3ro"ila/ia complicatiilor la e"ectuarea e/tractiei dentare.
O buna parte din accidente pot fi evitate printr-un e+amen minutios , clinic si radiologic facut inainte de
e+tractie, alegindu-se in functie de datele obtinute tehnica operatorie si utili*ind manoperele cele mai
potrivite ca*ului repectiv.
21. Clasi"icarea proceselor in"lamatorii regiunii o.m.".
2rocesele inflamatorii in regiunea omf pot fi odontogene si neodontogene/ infectioase - specifice si nespecifice si
Tashpe neinfectioase, adica alergice, traumatice, stiti voi de la fi*pat, acute si cronice. -nflamatiile neodontogene au
drept sursa alte structuri ale cavitatii bucale, faciale sau la distanta: tonsilogene, rinogene, otogene 6di la urechi nna7,
etc.. -nflamatiile odontogene detin un loc ma,or in chir. OMF. Cele mai frecvente afectiuni inflamatorii sunt:
limfadenitele, flegmoane si abcese, chisturile 6inflamatie productive7, periostitele, osteomielitele, periodontitele,
sinusite, granulom subcutan Uodontogene ma,oritarV frunculi si carbunculi, sialoadenite si mai putin agresive/
stomatite, glosite, dermatite, foliculite, ateroame suprainfectate i.t.d.i.t.p. )aW nu uitati ca ne interesea*a mai mult cele
odontogeneX
0har9gorods9i 6#GE(7 clasifica astfel:
-nfla. OMF : -Odontogene
-0tomatogene :
2eriodontita: acuta Y cronica/
2eriostita: acut D seros Y cronic, cronic/
Osteita: acut D forma reactivZtran*itorie Y cronic D rarefiant Y hiperplastic 6shi contrastX 7/
Osteomielita ma+ilara: acut, subacuta, cronica Y cronica de novo/
"bcese si flegmoane: acut Y subacut/
!imfadenita: acuta, cronica D productiva, productiva in acuti*are/
0inusitele: acute Y cronice.
- "ltele 6WWinflamatiaWW de la morfopat7
"u fost multi savanti medicali care au propus diverse si diverse clasificari, ca pina la urma obustova sa conclu*ione*e
o clasificare unica si fundamentala 6tipa necopieta de 0har9gorods9i7:
2eriodontita: acuta, cronica Y cronica in acuti*are/
$.2eriostita: acut D seros Y cronic, cronic/
Osteita: a disparut din clasificare/
&.Osteomielita ma+ilara: acut, subacuta, cronica Y cronica de novo/
'."bcese si flegmoane: acut Y subacut/
!imfadenita: acuta, cronica D productiva, productiva in acuti*are/
0inusitele: acute Y cronice.
21.4tiologia proceselor in"lamatorii regiunii o.<m.<".
-n producerea infectiilor regiunii ma+ilo-faciale avem mai multi factori favori*anti si
determinanti.Factorii favori*anti sunt :locali si generali.Factorii favori*anti locali sunt:le*iunile traumatice
osoase 6de obicei fracture deschise in cavitatea bucala7 $.%umorile ma+ilarelor,mai ales chisturile
suprainfectate &.Corpii straini patrunsi accidental prin mucoasa '.Complicatiile aneste*iei loco-
regionale,nerespectarea asepsiei ,antisepsiei (.complicatiile e+tractiei dentare6e+tractii
traumati*ante,alveolite,chiureta, insufficient 4.Complicatiile diferitor tratamente stomatologice:obturatii cu
mortificari pulpare,obturatii de canal cu depasire dupa ape+,coroane incorect adaptate cu iritari a
parodontiului marginal,tratamente ortodontice cu e+ercitari de presiune ce duc la mortificarea lenta a
dintelui.
Factori favori*anti generali:#.;arsta,$.eactivitatea diminuata a organismului,imunodefienta &.0tarile de
emaciere,case+ie,starile de denutritie din bolile cronice si carentiale '."fectiunile neurologice sau
neuropsihice6nu se asigura igiena cav. bucale7 (.%ratamentul indelungat cu antibiotice sau corticosteroi*i
Factori determinant:#.!e*iunile dentoparodontale intre care mai frecvente sunt:a7gangrene pulpare
complicate cu parodontite apicale acute sau cronice in acuti*are b7pungi parodontale adanci c7fracturi dentare
d7accidente de eruptie ale dintilor temporari si permanenti $.5+acerbarea virulentei germenilor patogeni in
urma capatarii a acestor agenti a re*istentei la antibiotic.
22.4(olutia clinica a proceselor in"lamatorii ale regiunii OMF
-nflamatia este o reactie comple+a a tesuturilor la actiunea unor stimuli nocivi cu implicarea mulotor mecanisme de
aparare si compensare, adaptare a intregului organism. 5tiologia :
Microorganism patogene 6baterii, virusuri7
"genti para*itari
"genti chimici 6aci*i, ba*e7
%raumatisme mecanice
Corpi straini
"genti fi*ici 6caldura, electricitate, radiatie7
2rodusi endogeni ai metabolismului 6cholesterol, acis uric, calciu7
-nflamatia poate fi acuta# e/sudati(a% si cronica #proli"erati(a7.
In"lamatia acuta D semnele principale calor, rubor, dolor, tumor si functia lesa. 0e caracteri*ea*a prin reactii
vasculare, e+sudative si alterative. eactii vasculare D dupa o scurta vasoconstrictie initiala urmea*a o vasodilatare
arteriolo-capilara cu h?peremia active si cresterea permeabilitatii capilare. "ceste fenumoene sunt declansate de
stimuli nervosa si de mediatorii chimici 6histamine si serotinina7. "re loc diapede*a leucotitelor, ce vor migra spre
focarul inflamator. eactiii e+sudative D formarea edemului inflamator. 5+sudatul e constituit din component lichida
6plasma 7 si celulara 6polimorfonucleare, monocite si macrofage7 din cau*a cresterii permeabilitatii vasculare. "re loc
fagocito*a. eactii alterative D degenerarea si necro*a celulelor si a substantelor intersitiale determinate de agentul
pathogen sau de tulburarile circulatorii. Materialul cerotic este un corp strain, irritant ce poate intensifica reactiile
inflamatorii.
)upa natura caracterului e+sudatului inflamator se deosebesc inflamatii: seroase, fibrinoase, pseudomembranose6pe
suprafata mucoaselor sunt depo*ite alb cenusii formind pseudomembrane7, hemoragica, catarala 6character
seromucinos sau muco-purulent7, supurativa.
Caile de diseminare a infectiei din focarul inflamator D limfatica sau hematogena, calea directa6punctii septic, corpi
straini7, transosoasa si submucoasa.
Modalitati evolutive ale inflamatiei acute:
#. e*olutia D revenirea la normal a tesutuirlor inflamate
$. epararea D inlocuirea tesutului distrus prin tesut de granulatie, cu formarea de cicatricii fibrinoase
&. -nflamatia cronica
In"lamatia cronica
2oate avea caracter proliferativ si granulomatos6 de corp strain sau infectii de focar7. Caracterul proliferativ este dat
de popularea focarului cu infiltrate celulare de origine somatic si tisulara6limfocite, plasmocite, mononucleare, celule
polinucleare, fibroblasti7. !eucocitele polimorfonucleare sunt reduse sau absente. eactiile vasculare, e+sudative si
alterative sunt discrete si nu ating intensitatea celor din inflamatia acuta.
2&. =olile de erupie a dinilor' etiologia, diagnosticul, tratamentul .
"ccidente de eruptie ale dintilor temporari.
5tiologie :
- terenul, starea de hiperreflectivitate naturala a copilului mic, marita in cursul diferitor boli care
diminua in aceleasi timp re*istenta organismului. .n rol important ii revine eriditatii , disendocriniilor ,
rahitismuluii, hipovitamino*elor.
- -ritatia filetelor gingivoalveolare ale trigemenului
- -nfectia pericornara directa sau indirecta
"ccidente si complicatii locale:
- 5ruptia precoce
- 5ruptia tardiva sau intir*iatat pericoronarita congestiva
- 2ericoronarita supurativa
- Iingivostomatita
- Chistul de eruptie
"ccidente regionale:
- sialoree ,rinoree, epifora, congestie, con,unctiva, fotobie .
"ccidente generale
- tulburari digestive
- tulburari respiratorii
- tulburari urinare
- tulburari de crestere
%ratament:
2rofilactic : local D spalturi bucale cu sol antiseptice slabe, bade,onarea mucoasei gingivale cu sol
analge*ica
general- administrarea de sedative si vit. C,",)$
%ratament Ihirurgical in pericoronarita supurata: sub aneste*ie de contact sau analge*ie generala, se
inci*ea*a abcesul.
2) 3ericoronarita
inflamaPia Pesuturilor moi pericoronare. 5ste cea mai frecvent [i cea mai important complicaPie a
erupPiei molarului de minte inferior.
"re la origine impulsul de erupPie a molarului & inferior, care, n ascensiunea sa, pune n tensiune
capi[onul de mucoas pe care l fisurea*, [i traumatismul oclu*al al antagonistului, la care se adaug infecPia
din mediul bucal. 2trunderea infecPiei n sacul folicular se face fie prin efracPia mucoasei datorit
traumatismului oclu*al provocat de ctre antagonist, fie consecutiv, prin desprinderea capi[onului de faPa
distal a molarului $.
Flora microbian este cea ntlnit n cavitatea bucal: streptococi, stafilococi [i fu*ospirili. 1u sunt
e+clu[i ns nici ceilalPi microbi cunoscuPi, care pot a,unge fie prin cale direct, fie mai rar, indirect. Ca
orice proces inflamator, pericoronarita se pre*int sub formele acut [i cronic. Pericoronarita acut, la
rndul ei, n ordinea gravitPii, mbrac dou aspecte: con- gestiv i supurat.
&1.Caracteristica generala a a$ceselor si "legmoanelor reg. OMF'
"3C50.! L forma locali*ata a unei colectii purulente,delimitat de memebrana piogena. Clinic :
tumefactie,hiperemie,fluctuenta, curbatura,febra,frisoane,durere locala
F!5IMO1.! L forma difu*a,necro*anta,buloasa cu sfacele. Clinic : tumefactie difu*a,tegument si mucoasa livide,
infiltrat indurat,dureros, aspect to+ico-septic.
&1.A$ces a santului mandi$ulo*lingual'topogra"ia,etiopatogenia , clinica si tratamentul'
"1"%OM-5
anterior: mucoasa
posterior: m miloh
Medial: genioglos,geniohiloidian si hioglos
!ateo-ant: fosa sublg
Comunicari : lo,a sublg controlat si submand
Contine : gl sublg, port sublg Jarthon,M;1 sublg,>--
5%-O2"%OI
2m : Minf, pericoronarite supurate M& inf.
0upuratii se datorea*a : litia*a inf Jarthon,punctii septice sau corpi straini,difu*are din lo,a controlat:submand
C!-1-C
congestie:tumefactie sublg unilat, plica sublg acop de depo*ite fibrinoaseL\creasta de cocos:
Consistenta indurata
0tare generala alterata,durere pulsatila in planseu,tulb functionale
%"%"M51%
)eschiderea cutanata
"neste*ie generala sau loco-reg:ba*ala,inci*ie '-(cm, paramedian intre marg ba* mentoniera si hiod
0e sect tegumentul,plat?sma si facsia cerv, se perforea*a m miloh cu o pensa 2ean sub control palpatoriu endobucal
)rena, cu $ tuburi de cauciuc $'-'Eh
Calea endobuc D colectia superficiala,inci*ie $-& cm sub aneste*ie 0pi+ intre cr sublg-os pe bombarea ma+ima stric
muco*al, drena, cu o lama de cauciuc.
Complicatii : difu*are spre lo,ile vecine
&2.A$ces si "legmon a lo2ei su$mandi$ulare' topogra"ia,etiopatogenia ,clinica si tratamentul'
"1"%OM-5
- locali*are: planseu bucal posterior
- delimitata sup-median de mucoasa, milohiodian si hioglos/ infero-lateral de fascia,plat?sma si tegumente. 2eretele
lateral L fata int a corpului mandib, peretele medialLdigastric,stiloh,miloh,hioglos,stiloglos si fasc faringoglos al
constrict sup faring.
- interstitiul hiogloso-miloh : duct Jarthon,M;1 lg si >--
- lo,a : gl submand,duct Jarthon,n lg,a si v fac, a si v lg,tes la+
- comunic : lo,a sublg,parot,trigon carotic,lo,a paraamigd
5%-O2"%OI

2rocese septice punct de plecare M inf
"denite supurate submand
0ialolitia*a submand inf
2ropagare inf din lo,i vecine
C!-1-C
i.i. #8& distala a corpului mand, tumefactie importanta
%egumente congestionate,impastare tisulara
%rismus,congestia muc pl buc:pilier ant
2alpare orala dureroasa,fluctuenta sau impastare
)ureri spontane lancinante
0tare generala alterata
%"%"M51%
- "neste*ie
-nci*ie curba (-4cm, #8& post submand, $ cm inauntrul marg ba*
0ect teg,plat?sma si fascia cerv, se patrunde cu pensa 2ean
5+plorare atenta cu inde+ul pt a evita decolararea inutila a periostului
)rena, cu $ tuburi de cauciuc taiate in bi*ou, ase*ate la nivele diferite,fi+ate cu fir nere*orbabil 'E-M$h
-nci*ie e+ofac : supuratii masive
-ndicatie inci*ie endobucala : supuratie in reces submand. Cu bombare in ,umat distala a santului mandibulo-lg
- -nfiltratie prin inci* sigm pt trismus
- -nci*ie de $cm in dreptului bombarii ma+ime
- 0e patrunde in lo,a submand cu vf pensei pean
)rena, lama cauciuc $'-'Eh
&&.A$ces si "legmon a lo2ei maseteriene' topogra"ia,etiopatogenia ,clinica si tratamentul'
"1"%OM-5
Fata e+t ram mand-fascia maset
0up : arcada *ig
-nf : #8& post a marg ba*:gonion
"nt : marg ant maseter
2ost : marg post ram mand
$ compartimente : profund ram-muschi
superf muschi-fascie
- Contine : muschi:prelung parot:0tenon,M;1 maset:;--
5%-O2"%OI
- Osteomielita ram, suprainfect chist de ram, M& inf, agenti traumatici
C!-1-C
%umefactie unghi-arcada *ig
%eg congestionate
-mpastare dureroasa sau fluctuenta
0tare gen alterata
%rismus puternic
%"%"M51%
5+obuc : superf si prof e+tensive
anest loc8gen
inci*ie arcuata (-4cm
se introduce pensa 2ean supero-anterior sau profund pana la os
drena, lama8tub 'E-M$h
5ndobuc : evol submucos
anest loc
inci*ie vertic retromolara
se introduce 2ean
drena, &-'* lama8tub
5;O!.%-5 D e+tindere spre lo,ile invecinate, constrictie mand
&).A$ces si "legmon a lo2ei pterigomandi$ulare topogra"ia, etiopatogenia ,clinica si tratamentul'
%opografie:spatiul intre suprafata anterioara a ramurei mandibulei si suprafata e+terioara a muschiului piterigoindian
intern .
5tiologie: sursa infectiei -procese in.f a dt. de minte inf. ,ostiomielita mandibulei in reg unghiului si a ramurei,
nerespectarea sterilitatii in timpul aneste*iei mandibulare, le*area vaselor cu formarea hematoamelor care apoi se
infectea*a.
Clinica: durere la deglutitie,deschiderea gurii limitata si dureroasa, cefale,e slabiciuni .
5+obucal: nu-s asimetrii, rar pielea sub marginea mandibulei din reg unghiului e umflata si hiperemiata, palpator sub
unghiul mandibulei si in interior e infiltrat dureros si solid.
0e e+tind rapin in *onele invecinate
%ratamentul: deschiderea, inci*ie e+o si endo bucala, endo- inci*ia pe traiectul santului pterigomandibular ,e+trava*am
puroiul si efectuam drena,/
e+obucal- din partea unghiului m
&,. A$ces si "legmon a lo2ei latero"aringiene' topogra"ia, etiopatogenia, clinica si tratamentul.
7patiul latero"aringian #para"aringian%, limitele: ramul ascendent mandibular, lo,a parotidiana, peretele faringelui,
fascia prevertebral si ba*a craniului. 5ste mpr it de buchetul lui iolan n $ compartimente: #7prestilian - aici se
gase te prelungirea faringian a gl.parotide/ $7retrostilian D n care se gsesc carotida e+tern, ,ugulara
intern,ganglionul simpatic cervical superior, perechile ->/>/>-/>-- de nervi cranieni. "cest spatiu comunic cu:
*ona pericoronar a M&, lo,a parotidian, lo,a submandibular, lo,a infratemporal,se deschide inferior n
lo,a marilor vase ale gtului 6bogat n Pesut celular la+7
4tiologie ' infecPii O..!. 6amigdalite7, diseminare din lo,ile vecine,pericororonarita M&, procese septice
dentare.
Clinic' debutea* ca amigdalitele cu disfagie.
Exobucal: u oar tumefac ie dureroas retromandibular, de-a lungul m.sternocleidomastoidian.
Endobucal: se constat o tumefac ie unilateral voluminoas a peretelui faringian, cu mpingerea spre linia
median a amigdalei i a pilierului amigdalian, astfel nct istmul gtului apare aproape complet nchis. !ueta
este congestionat, tumefiat i mpins ctre partea sntoas. !a palpare bimanual, cu un deget n faringe
i degetele celeilalte mini retro- i sub unghiul mandibular, se percepe o mpastare sau chiar fluctuen
6acest e+amen nu poate fi facut ntotdeauna din cau*a durerilor mari i trismusului7. Igl submandibulari [i
,ugulocarotidieni palpabili f. durero[i. %oate simptomele s8t nso ite de tulburri func ionale: disagie foarte
accentuat,degluti ia fiind imposibil chiar p8ru lichide/ !en "n respira#ie$ tris%us, mai puternic n supura ie
laterofaringiana odontogen, moderat n cele de cau* amigdalian/ tortocolis dureros cu nclinarea capului
de partea bolnav.
&tarea general: febr mare, tahicardie, cefalee, agita ie, curbatur, insomnia.
iagnostic di"eren ial. 0e face cu:
'leg%on a%igdalian: amigdala e8e hipetrofic,nu numai mpins,dar pre*int i cripte purulente
Abces de loj sub%andibular: nu e8e pre*ent bombarea faringelui.
Tu%orile lateroaringiene: au o evolu ie mai lent.
4(olu ia.
1etratate]difu*ea*]septicemii, septicopiemii]e+itus/
^emoragii ale vaselor mari 6erodare7 trombo*e "C- ;O-, trombo*a de sinus cavernos, meningite suppurate,
%ulburri nervoase ->, >, >-, >--/
;ase mari, retrofaringian 6CM, %#7]mediastin]mediastinite supurate ]sepsis/
5demul [i spasmul glotei 6mpingerea ant. a peretelui post. faringian7] asfi+ie ]e+itus/
uptura abcesului]aspiraPie]asfi+ie]e+itus.
0ratament.
Trata%entul local prevede deschiderea chirurgical a abcesului6flegmonului7, care poate fi pe cale oral sau
cutanat, n func ie de evolu ie i tulburri func ionale.
Calea endobucal se folose te cnd proc.inf. s-a superficiali*at n faringe,acoperit numai de mucoasa n
tensiune.0e face inci*ia de #-#,(cm cu bisturiul do*at,unde nu se simt pulsaPiile vasculare, ct mai decliv
posibil imediat nuntrul [i la mi,locul pilierului amigdalian. 0e introduce o sond canelat sau pens cu vrf
bont la o adncime de #cm,puroiul evacundu-se deobicei sub tensiune.2rin deschderea blnd a ramurilor
pensei se lrge te plaga. 0e drenea* $' ore cu un tub sau cu o lam de cauciuc. .neori puroiul se elimin
prin contrac ia mu chiului constrictor superior al faringelui.
Calea cutanat se folose te n supura iile care cuprind toat lo,a i se e+teriori*ea* sub- i
retromandibular,de-a lungul m.0t-Cl-Mast.0e face o inci*ie submandibular lung de (-4cm.,unde se
introduce o pens Kocher,care traversea* lo,a submandibular,apoi e8e orientat n sus,nuntru i u or de
napoi pe o adncime de 4-Mcm.Cu degetul introdus n plag se poate controladac este deschis spa iul
laterofaringian,palpnd vrful apofi*ei stiloide.0e drenea* p8ru $' ore cu $ tuburi de cauciuc.)ac supura ia
s-a superficiali*at la tegumente se fac inci*i pre- sau retro- sternocleidomastiodian.
Trata%entul general( 0e administre* antibiotice cu spectru larg de ac iune,tonice cardiace, perfu*ii cu snge,
vitamine, o+igenoterapie.
&-.A$ces i "legmon a lo2ei in"raor$itale' topogra"ia,etiopatogenia,clinica i tratamentul.
0opogra"ie: _n esut adipos subcutanat situat intre:
0uperior: marginea inferioara a orbitei.
-nferior: fundul de sac vestibular.
Medial: partea laterala a nasului.
!ateral: osul *igomatic 6malar7
4tiologie.
Focare purulente de la din ii frontali superiori 6canini, primii premolari, incisivii laterali, mai rar premolarul
doi i incisivii centrali7/
%rauma/
Chisturi suprainfectate/
0inusite/
Flebite, tromboflebite/
Factori dermatogeni.
0a$loul clinic.
)ureri,acute,tumefactia esuturilor regiunii infraorbitale,asimetrie facial
5+amenul clinic: edem i hiperemie n regiunea fosei canine care se rspnde te spre partea laterala a
nasului, regiunea *igomatic, palpebral inferioar i bu*a superioar. 2leoapa inchide fisura orbital.
.nghiul gurii de pe partea bolnav se situea* mai ,os dect de partea sntoas. ;rful nasului se situea*
ctre partea sntoas 2lica na*olabial tears pe partea afectat. _n ca*uri grave apare edemul pleoapei
superioare. 2alpator se determin infiltrate dur, brusc dolor, fluctuient n regiunea fosei canine. )ac
procesul se situea* mai aproape de vestibulul cavit ii bucale se determin tergerea plicii vestibulare.
4(olu ie .
)e obicei flegmonul infraorbital apare ca complica ia abcesului regiunii date. 2atologia decurge brusc,cu
ferbr, dureri puternice n reguinea infiltratului insomnia, inapeten , cefalee..
Complica ii.
-Osteomielita marginii infraorbitale i a osului *igomatic..
-0inusita/
-%rombofletita venei angulare, a sinusului cavernos. Meningit.
-2trunderea infectiei n sinusurile etmoidale.
0ratament
-nci*ia se efectuea* mai des endobucal sau pe calea cutanat. -nci*ia e+obucal se efectuea* n ca*ul
situarii abcesului mai aproape de marginea infraorbital. )renarea plagii. 0e indic tratament general.
&.. A$ces i "legmon a lo2ei temporale' topogra"ia, etiopatogenia, clinica i tratamentul. epre*int
locali*area procesului infec ios la nivelul lo,ei temporale. !o,a temporal este regiunea lateral i pereche,
format din ansamblul pr ilor moi.care acoper regiunea lateral deprimat a bol ii craniene, cunoscut
n osteologie sub numele de fosa temporal. egiunea temporal cuprinde urmtoarele planuri anatomice de
la suprafa spre profun*ime: pielea, esutul celular subcutanat, mu chiul temporal, periostul, planul
scheletic. Colec ia purulent va putea fi locali*at ntre mu chi i piele sau ntre mu chi i os.
4tiologie.
Dprocese dentoparodontale, mai ales cu punct de plecare de la molarii superiori/
-in epturi de natur divers a regiunii temporale/
-corpi strini n reten ie la nivelul regiunii temporale/
-propagarea infec ieii de la nivelul lo,ilor din vecintate.
Clinica.0tarea general poate fi influen at, bolnavul pre*entind febr, frison, indispo*i ie.2e plan local,
bolnavul pre*int o tumefac ie la nivelul regiunii temporale, cu pielea congestionat, neted, lucioas/ este
constant pre*ent edemul regiunilor ncon,urtoare. 2alparea este dureroas, eviden ia* infiltra ia n ca*ul
colec iilor profunde i fluctuen a n ca*ul celor superficiale 6locali*ate intre mu chi i tegument7.
iagnosticul di"eren ial . 0e va face cu:
-plgile in epate ale regiunii temporale, snt de obicei inso ite de edem marcat, nu pre*int caracterele unei
colec ii purulente/
-abcesul fosei infratemporale este de obicei locali*at inferior n raport cu cel temporal, are o simptomatologie
local i general mult mai sever/
-tumorile temporale au o evolu ie mult mai lent, nu pre*int semnele inflama iei.
0 r a t a m e n t u l
%ratamentul chirurgical const din inci*ie i drena,. -nci*ia va fi fcut la polul cel mai decliv al forma iunii
purulente, va avea un caracter vertical sau u or oblic, descendent, pentru a fi evitat le*area vaselor i a
nervilor din profun*ime. .lterior se ptrunde cu o pens n colecie ntre mu chi i piele sau ntre mu chi i
os. )rena,ul se va face cu o lam cauciuc pentru $'-'E de ore.
&:. A$ces i "legmon a lo2ei in"ratemporale' topogra"ia, etiopatogenia, clinica i tratamentul.
0opogra"ia.
!o,a infratemporal sau groapa *igomatic este limitat:
-lateral de ramul ascendent mandibular [i arcada temporo*igomatic,
-nuntru de apofi*a pterigoid median, constrictorul superior al faringelui [i peretele faringian,
-n sus de ba*a craniului, cu aripa mare a sfenoidului nuntru [i osul temporal nafar,
-anterior de tubero*itatea ma+ilarului,
-posterior de glanda parotid.
Fosa infratemporal e8e separat de m.pterigoidian intern i fascia interpterigoidian n $ compartimente:
pterigomandibular6e+tern7 i pterigoma+ilar6intern7,deci prosesele infec ioase pot fi locali*ate n unul sau
ambele. _n aceast fos se gsesc trunchiurile nervoase ma+ilar i mandibular,ramurile terminale ale arterei
ma+ilare interne, esut la+ n abunden .
4tiologie.
*2rocesele septice dentare, osoase, sinu*ale/
--nfecPia de la dinPii superiori 6n deosebi molarul ---7/
-!o,ile vecine infectate cu care comunic6orbit, l.submandibular,spa .laterofaringian, gl.parotid, fosa
temporal7
-%raumatismele/
-2uncPia septic n ca*ul aneste*iilor la tubero*itate [i spina 0pi+/
-2uncPiile sinu*ale defectuoase.
Clinica.
&i%pto%e locale:
-5dem genian discret dedesubtul [i napoia osului malar/
-5dem in regiunea temporala si ,ugala sau asa numitul simptom \ceas de nisipR
-2lica de tran*itie edematiata, stearsa, hiperemiata
*-nfiltrat dureros peritubero*itar sau de-a lungul ramului ascendantmandibular/
*%umefacPia obra*ului, ce se poate e+tinde n regiunea temporal parotideomaseterin [i submandibular/
*)ispariPia reliefului arcadei temporo*igomatice, sau apariPia unui [anP in acest loc/
*%rismus puternic/
*%esuturile sunt mpstate/
*2alparea foarte dureroas,iradiind n globul ocular.
&i%pto%e generale:
-0tarea general foarte grav/
-)ureri cu caracter nevralgiform care iradia* n tot hemicraniul 6cefalee pronunPat7/
-"gitaPie/ Frisoane/ Febr pna la '@/ Oen dureroasa la masticaPie [i deglutiPie/
------0tare septic, cu dureri spontane, e+acerbate la palpare, care nu cedea* la analge*icele u*uale/
-"par semne oculare precum: edem palpebral, mai ales inferior,chemosis, u[oar e+oftalmie, globul
ocular dureros la presiune/ vederea este pastrat/
-_n urin [i snge sunt devieri pronunPate.
0ratamentul.
;a fi chirurgical, asociat cu cel madicamentos. )eschiderea e+o- sau endobucal se face n func ie de
locali*area i e+tinderea procesului.
2e cale endobucal pterigo%andibular se deschid supura iile din compartimentul respectiv, printr-o inci*ie
de &-' cm de-a lungul marginii anterioare a ramului mandibulei, se introduce pensa Kocher ntre
m.pterigoidian intern i fa a intern a a ramului mandib., se drenea* cu o lama de cauciuc.
Calea endobucal retro%axilar este folosit n supura iile spa iului pterigoma+ilar, se face o inci*ie
peritubero*itar n fundul an ilui vestibular superior,se introduce pensa cu directia n sus, napoi i
nuntru cu $-$,( cm. 0e drenea* cu lama de cauciuc pe &-' *ile.
Calea cutanat se utili*. n supura iile ambelor compartimente a fosei infratemp., i n cele asociate cu
regiunile vecine.-nci*iile cutanate pentru deschiderea abceselor de fosa infratemporal - inci*ii temporale,
supra*igomatice, sub*igomatice si submandibulare.)eseori ele se asocia* cu inci*ii endobucale. _n ca* dac
supura ia este de origine sinu*al6empiem sinu*al7, se trepanea* pere ii sinu*ali anterior i posterior,
urmat de drena,.
Farmacoterapia
0e administrea* i8v sistema de perfu*ie, serfi*iologic, sol. 1atriu clorid @,E(=, gluco* (-(,(=,
sol.Calciu clorid $,(=, Ihe+ametilentetramin (-#@ml.'@= 6cu actiune antimicrobian [i neutrali*ant
ato+inelor7/
"ntidoloranPi: "nalgin, )e+algin, Melo+, Ketanov,3rustan/
"ntibiotice cu spectru larg de actiune: Cefa*olin,"ugmentin, !incomicin, "ccef/
"ntihistaminice: )imedrol, 0uprastin, )ia*olin
0e administrea* hormonii suprarenalelor: 2redni*ol,2redni*olon/
Comple+ de vitamin in,ectabile: 3#, 34, 3#$, C/
"limentatie bogat n vitamine: fructe, lactate, etc.
&;. Flegmon al plan eului $ucal' topogra"ia, etiopatogenia, clinica i tratamentul.
Cunoscut sub numele de angina !udTig,constituie un proces infecPios gangrenos, hiperto+ic, difu*
`l planseului bucal 6#o,i#e submandibulare, sublinguale, regiunea submentonier7, difu*nd ctre limb,
spatiul laterofaringian, fosa infratemporal, regiunea anterocervical [i torace. Cel mai frecvent, flegmonul
da plan[eu are c` punct da plecare abcesul lo,ei sublinguale.
4tiologie.
*procese dentoparodontale ale dinPilor mandibulari /
-litia*a infectat ` canalului Jharton/
-nPepturi septice sau corpi strini locali*ati #` nivelul plan[eului anterior/
-furuncule bu #ocali*are n ,urul eta,ului inferior `# fePei.
Clinica.
"fec iunea debutea* prin tumefactia lo,ii sublinguale,apoi sint prinse de procesul inflamator si lo,ile
submandibular si submentonier, procesul trecnd de partea opus. !a tumefactia difu*a care cuprinde
intregul eta, inferior al fe ei se adaug un edem al regiunilor genian bilateral i a regiunilor anterocervicala
i anterotoracica.%egumentele nu au seme de inflamatie acut, sunt cenusii-violacee,marmorate, pre*int
flictene si sfacele . !a palpare apare duritate lemnoas,far semne de fluctuient.
Exa%enul endobucal evidentia* mucoasa sublingual proeminent \in creasta de coco R,poate dep i
marginea inci*al a d.infer. / mucoasa apare in tensiune, de culoare rosietic-violacee, acoperit de depo*ite
alb-cenusii fibrinoleucocitare. !imba este tumefiat in totalitate, pe marginile ei laterale se vd amprentele
din ilor. 2acientul pre*int trismus,hipersaliva ie,halena fetid.%ulburri func ionale: masticatie, deglutitie ,
fonatie, respiratie.
&tarea general to+ico-septic se instalea* n primele $ *ile. 3olnavul e8e agitat,facies
pmntiu,subicteric,cianotic, febra &G-'@
@
C.."poi pulsul devine tahicardic6#$@8min7 greu perceptibil, febra
scade la &M-&M,(
@
. )ac nu se intervine urgent, fenomenele to+ico-infectioase generale si starea clinica local
devin critic, putnd aprea accidente acute care grabesc sfir itul letal: edem sau spasm al glotei, sincope
to+ice bulbare, colaps cardiac.
0ratament.
;a fi efectuat ct mai precoce.)rena,ul chirurgical va fi asociat cu un tratament medicamentos intens. 0ub
aneste*ie general sau local infiltrativ se face o inci*ie n potcoav, dedesubtul i nuntru arcului
mandibular, mergnd parallel cu marginea ba*ilar de la un gonion la cellalt. 0e sec ionea* pe straturi
esuturile6tegumente, platisma, fascia cervical superficial, m.digastrici i m.miliohioidian7, care sunt
infiltrate cu o sero*itate murdar foarte fetid, ru delimitate de cele sntoase/ sunt pre*ente sfacele. Cu
pensa Kocher se disocia* esuturile, se supun aeresirii. !a fel se deschid fosa infratemporal i
sp.laterofaringian.Cnd procesul gangrenos implic i limba, pensa Kocher se introduce pe linia median, sub
control palpatoriu,disociind parenchinul lingual infiltrate.%oate lo,ile deschise vor fi drenate cu tuburi de
cauciuc perechi, p8ru a permite o irigare cu solu ii antiseptic,sol.)a9in, ^
$
O
$,
cloramin etc. 5volu ia
favorabil a bolii se manifest prin apari ia n plag a puroiului,apari ia febrei,dispari ia semnelor to+ico-
septice.
Farmacoterapia
0e administrea* i8v sistema de perfu*ie, serfi*iologic, sol. 1atriu clorid @,E(=, gluco* (-(,(=,
sol.Calciu clorid $,(=, Ihe+ametilentetramin (-#@ml.'@= 6cu actiune antimicrobian [i neutrali*ant
ato+inelor7/
"ntidoloranPi: "nalgin, )e+algin, Melo+, Ketanov,3rustan/
"ntibiotice cu spectru larg de actiune: Cefa*olin,"ugmentin, !incomicin, "ccef/
"ntihistaminice: )imedrol, 0uprastin, )ia*olin
0e administrea* hormonii suprarenalelor: 2redni*ol,2redni*olon/
Comple+ de vitamin in,ectabile: 3#, 34, 3#$, C/
"limentatie bogat n vitamine: fructe, lactate, etc.
),.3arotidita acut #"ormele%' etiopatogenia,clinica, tratamentul.
0e cunosc : -parotidita acuta epidemica6oreionul7
-parotidita inflamatorie simpla,catarala
-parotidita supurata
-parotidita gangrenoasa
5tiopatogenie :
Cau*ele favori*ante sint numeroase si variate : igiena bucala defectuoasa, patrunderea de corpi straini
pe canalele e+cretorii, boli cronice ale glandelor salivare, diminuarea secretiei salivare consecutiv
administrarii unor medicamente, infectii grave si in mod deosebit stari casectice si postoperatorii.
Cau*a determinanta o repre*inta speciile microbiene banale : stafilococul auriu, pneumococul. .nele
virusuri au un tropism selectiv pentru glandele salivare6virusul parotiditei epidemice, gripei, ru,eolei7
-n patogenia sialadenitelor acute intervin : tulburarile functiei de secretie salivara 6hipo- sau asialite7,
tulburarea functiei de eliminare a salivei prin blocarea ostiumului si invadarea glandei de catre agentii
patogeni pe una din urmatoarele cai6canaliculara, interstitiala, hematogena, directa7
%ratament :
%ratamentul profilactic- prin asanarea cavitatii bucale, igiena bucala, rehidratarea bolnavilor operati,
convalescenti sau cu infectii grave, cresterea activitatii functionale a glandelor salivare.
%ratamentul curativ D -n perioada de debut si presupurativa radioterapie antiinflamatoare de urgenta
asociata cu antibioticoterapie, analge*ice, vitaminoterapie, rehidratare intensa, sustinerea starii generale,
stimularea secretiei salivare prin sialogoge, masticoterapie, tratament re*olutiv local, in,ectii intracanaliculare
cu tripsina sau antibiotice -n stadiu supurativ, inci*ie si drena,. 0e fac inci*ia la marginea anterioara a
sternocleidomastoidianului, inci*ii mici ori*ontale, la nevoie multiple sau inci*ie subangulomandibulara.
)-.3arotidita cronic #"ormele%' etiopatogenia, clinica, tratamentul.
Formele : 2ot fi specifice6%uberculo*a, "ctinomico*a primitiva, sarcoido*a7, nespecifice 6simpla,
recidivanta7 sau alergice.
)arotidita cronica si%pla(3olnavul este un vechi parotidian care acu*a uscaciunea gurii, ,ena dureroasa in
regiunea parotidiana si care la intervale variabile a pre*entat cri*e usoare de tumefiere parotidiana. Ilandele
parotidan sunt marite in volum in totalitate sau partial,uni- sau bilateral, cu planurile superficiale
nemodificate, consistenta elastica sau renitenta. 2rin orificiul canalului 0tenon edematiat, congestionat , iese
la presiune pe glanda o cantitate redusa de saliva viscoasa, opalescenta, mucopurulenta. -n formele scleroase
secretia salivara este absenta.
)arotidite cronice recidivante se intilnesc atit la copii de la E luni la #$ ani cu o virsta medie de &-'ani, cit si
la adulti la care pot prelungi o evolutie din copilarie sau se instalea*a ulterior. %umefierile parotidiene, uni-
sau bilaterale, au durata variabila, de la citeva *ile la citeva luni. 0ecretia salivara este mai redusa si
modificata . -ntre episoadele acute persista uneori un grad de parotidomegalie. 5+ista o mare tendinta la
infectie secundara.
%ratament :
5ste dificil si consta in : asanarea cavitatii bucale si igiena bucala riguroasa : administrarea de
sialogoge si de*infectante salivare , permiabili*area in unele ca*uri a canalelor e+cretorii prin in,ectii
intracanaliculare cu en*ime proteolitice, administrarea de antibiotice intracanicular sau hidrocorti*on :
antibiotice, vitaminoterapie " si C in do*e mari, tratament general prelungit cu antibiotice in unele ca*uri.
Cind tratamentele precedente nu dau re*ultate se recomanda suprimarea functionala sau anatomica a glandei.
).. 7ialodenita glandei su$mandi$ulare' etiopatogenia, clinica, tratamentul.
5ste datorita cel mai adesea unei cau*e locale, pe cale canaliculara sau interstitiala. 0tarea generala este
alterata, cu febra, dureri subangulomandibulare, ,ena la deglutitie, hiposialie. egiunea
subangulomandibulara este tumefiata fara limite precise, pielea rosie, intinsa. Ilanda submandibulara marita
de volum, dura, dureroasa, face repede corp comun cu lo,a. Mucoasa sublinguala este edematiata,
congestionata, prin orificiul canalului Tharton intredeschis, tumefiat, iese puroi la presiune pe glanda.
5volutia este frecventa spre supuratie si fistuli*are. )iagnosticul diferential se face cu supuratia odontogena a
lo,i submandibulare si cu adenoflegmonul submandibular.
%ratament :
%ratamentul profilactic- prin asanarea cavitatii bucale, igiena bucala, rehidratarea bolnavilor operati,
convalescenti sau cu infectii grave, cresterea activitatii functionale a glandelor salivare.
%ratamentul curativ D -n perioada de debut si presupurativa radioterapie antiinflamatoare de urgenta asociata
cu antibioticoterapie, analge*ice, vitaminoterapie, rehidratare intensa, sustinerea starii generale, stimularea
secretiei salivare prin sialogoge, masticoterapie, tratament re*olutiv local, in,ectii intracanaliculare cu tripsina
sau antibiotice -n stadiu supurativ, inci*ie si drena,. 0e face inci*ia la un lat de deget dedesubtul marginii
ba*ilare a mandibulei.
): 0raumatismele dento*paradontale' clasi"icarea, "ormele clinice, etiologia, patogenia, ta$loul clinic,
diagnostic i tratament.
"u o frecventa crescuta in *ona frontala ma+ilara si determina tulburai fi*ionomice, psihice si
sociale.5tiopatogenia D caderi, lovituri, accidente sportive si de circulatie.
Factori predispo*anti
D inoclu*ia sagitala mare cu protru*ia -C0 si inoclu*ia labial
D malpo*itii dentare
D ^8hipo calcificari dentare
D %ulburari de vedere
D Obe*itatea - prin lipsa de indeminare
D 0tarea dintilor frontali 6carii :8- obturatii mari7
D ^andicap psific 6lipsa de coordonare7
Factori determinant
- accidente de ,oaca8 sport8 rutiere8 masticatie 6alimente dure7
- agresiuni
- iatrogenii in e+tractii sau in timpul intubarii Dpentru aneste*ia generala
- &',4= - sport
- G,4= - violent
- ',$= - accidente de munca
- $M,$= - ,oaca
- M,(= - accidente rutiere
- #,4= - nespecific
- #(,&= - accidente casnice
- accidentele sportive au o incidenta ma+ima in a $-a decada de viata
- cele casnice si de ,oc% prima decada
- accidente rutiere in a &-a decada 6&M,M=7
Mecanism de producere D traumatism direct 6lovituri pe dinti8bu*a7 sau indirect prin inchiderea brusca a
arcadelor dentare cind arcada inferioara circumscrie pe cea superioara.
Clasificarea OM0:
#. le*iuni dentare:
- fisuri smalt
- fracturi smalt
- fracturi amelo-dentinare necomplicate
- fracturi amelo-dentinare complicate
- fracturi corono-radiculare necomplicate
- fracturi corono-radiculare complicate
- fracturi radiculare
$. le*iuni parodontale:
- contu*ia
- sublu+atia
- lu+atia:intru*ia
- lu+atia:e+tru*ia
- lu+atia laterala
- avulsia
&. le*iuni ale suportului osos
- fractura cominutiva de alveola
- fractura peretelui alveolar
- fractura procesului alveolar
- fracturi m+8md
'. le*iuni ale gingiei si mucoasa orala:
- dilacerarea
- contu*ia
- lipsa de substanta
Clasificarea 5llis:
-. fracturi smalt8sm:dentina in mica masura
--. fracturi sm:dentina fara e+punerea pulpara
---. sm:dentina:e+punerea pulpara
-;. fracturi ale tesuturilor dure coronare:necro*a pulpara
;. avulsia dentara
;-. fractura rd cu8fara fracturi de tesuturi dure coronare
;--. lu+atii partiale a dintelui cu8fara fractura coronara sau rad
;---. fractura coronara integral.
5pidemiologia
- fracventa ma+ima intre (-$@ani
- afectea*a in general baietii pe #-mai multi dinti
- locali*are frecventa -C0, apoi -C-, -!0
)iagnostic
D anamne*a:
- cum s-a produs accidentul
- unde
- cind
- e+ista le*iuni traumatice anterioare
- efectuarea altor tratamente anterioare
- e+istenta pierderii cunostintei: cit, pre*enta durerilor de cap, greturi, vars/ daca )" se va cere
consult neurologic
- stare generala: alergii, hemofilii
0ubiectiv:
- e+ista dureri spontane 6le*iuni pulpare8 ligamente7
- reactii la stimuli termici
- dureri in masticatie8oclu*ie: apare in lu+atii, fracturi ma+ilare, fracturi corono-radiculare
Obiectiv:
- parti moi D inspectie mucoase si gingii
- palparea contururi osoase
- e+amenul tesuturilor dentare: fisuri, fracturi, marimea e+punerii pulpare, aspectul pulpar:
modificarea de culoare
- modificarea de po*itie ale dintilor: directia si distanta de deplasare
- modificari de oclu*ie
- teste de mobilitate D ;-O8a+ial. 0e face )g diferential cu mobilitatea fi*iologica a dintelui si
mobilitatea din perioada permutarii dentare
- fractura dentara mai aproape de ape+ D mobilitate dentara sca*uta. 2oate apare mobilitatea
dintilor vecini cu care se face dg diferential
- 0e face palparea procesului alveolar8 contururi osoase
2ercutia: se face manual la copiii mici ci nu cu instrumentarul
2araclinic:
#. teste de vitalitate:
- mecanice 6*girieturi cu sonda pe 0 dentara7
- termice
- electrice
$. adiografii e+traorale pentru fracturile de ma+ilar, cind e+ista plagi se fac pentru determinarea de
corpi straini.6film pentru mucoasa ,ugala: centrare tangentiala7.
%ratament:
-. )e urgenta
-n prima sedinta se va face profila+ia antitetanica, antiinfectioasa D igieni*area plagii si administrarea de "3,
antiinflamatoare
- combaterea durerii
- reducerea si imobili*area fracturilor osoase
- e+tractia dintilor irecuperabili
- protectia : e+tirparea pulpara
- reastaurarea provi*orie8definitive
--. -ntermediar
- tempori*area tratamentului D urmarirea reactivitatii dento-parodontale, sau re*ultatul unor tehnici
ortodontice8 protetice.
---. )efinitiv
- tratament conservativ odontal 6obturatii simple, armate, fatetari7
- tratament protetic: incrustatii8 reconstituiri8 coronae
);. Fracturi de mandi$ul' "ormele clinice, etiologia, patogenia, ta$loul clinic, diagnostic i tratament.
Cau*e traumatice 6accidentale7
agresiuni-barbati $@-'@ ani
caderi accidentale-femei
accidente de ,oaca-copii
accidente rutiere
accidente de munca
accidente sportive
accidente provocate de animale
accidente iatrogene
fracturi prin arme de foc
Cau*ele patologice
boli inflamatorii - osteomielita, tbc, lues
tumori - chisturi, tu parenchimatoase, tu maligne
boli degenerative - distrofii sau displa*ii osoase
fracturi in os patologic
Cau*ele chirurgicale
planificate D osteotomii
iatrogene D e+tractii dentare, e+tirpari chisturi sau tumori
Hone de re*istenta sca*uta
apofi*a condiliana
unghiul mandibulei
foramenul mentonier
parasimfi*a mentoniera
apofi*a alveolara
Factori ce tin de varsta
mugurii dentari in copilarie
edentatia si re*orbtia accentuata la varstnici
inclu*iunile dentare
)upa locul de aplicare al traumatismuluifracturile pot fi
- directe
- indirecte
Clasi"icare
)upa mecanismul de producere
- fle+ie
- tasare
- forfecare
- smulgere
- torsiune
Iradul de interesare a latimii osoase
fracturi partiale
fracturi totale
1umarul liniilor de fractura
fracturi unice
fracturi duble
fracturi triple
fracturi cominutive
Fracturi
- inchise
- deschise
Iradul de cointeresare al periostului
fracturi complete
fracturi incomplete \in lemn verdeR
elatia focarului de fractura cu mediul e+tern
simple
compuse
7emne si simptome comune
4/ooral
5demul partilor moi
5chimo*e 8 hematoame
5scoriatii 8 plagi
)eformatiile fetei 6infundare os 8 stergere relief7
Miscari mandibulare anormale
%rismus
2alparea
)urerea D manevrele !e 3ourg8 semn aproape sigur
#. presiune antero-posterioara pe menton
$. presiune verticala pe unghiul mandibular
&. compresiune spre medial pe ambele c mandibulare
2alparea
2areste*ia sau aneste*ia
7emne si simptome comune
4ndooral
- semne comune: saliva amestecat cu snge
sialoree refle+
dificultPi de deglutiPie
hemoragii
halena
modificarea conturului arcadei8planului oclu*al
- semne particulare: echimo*ele [i hematoamele mucoase
Fracturile ramurii ori!ontale ale mandi$ulei'
Fracturi simfi*are 6sau ale simfi*ei mentoniere7 putnd fi mediane 6mediosimfi*are7 [i paramediane
6parasimfi*are7
Fracturi laterale
Fracturile regiunii unghiului mandibular:
_naintea inserPiei musculare
_n plin inserPie muscular
Fracturile ramurii ascendente:
"le ramurii propriu-*ise
"le apofi*ei condiliene
"le apofi*ei coronoide
Fracturile mediane #mediosim"i!are%
- linia de fractur porne[te dintre cei doi incisivi centrali inferiori orientndu-se n ,os, nu urmre[te simfi*a
de cele mai multe ori, trece pe lng ea [i a,unge n final parasimfi*ar
Clinic
5ndooral - se constat le*iunile mucoase, plaga gingival dintre cei doi incisivi centrali
- este pre*ent hematomul plan[eului oral n *ona papilelor Jharton
mi[care n armonic
un fragment ascensionat [i cellalt cobort [i linguali*at 8 decala, oclu*al
Fracturile paramediane #parasim"i!are%
- fragmentul lung n ,os [i napoi 6m. suprahioidieni7
- fragmentul scurt n sus 6m. ridictori7
Fracturile du$le paramediane
grupul incisiv rsturnat spre labial8ori*ontali*area marginii ba*ilare a fragmentului intermediar
- bonturile laterale n sus [i nuntru
Fracturile laterale #ale corpului mandi$ular%
- fragmentul mare, anterior, este tras de ctre musculatura suprahioidian n ,os, napoi [i spre focarul de
fractur
- fragmentul mic, distal, este tras n sens invers de ctre mu[chii ridictori
Fracturile du$le laterale
liniile pot fi situate de aceea[i parte a mandibulei
cte o linie pe fiecare parte 6dreapta [i stnga7 a ramurii ori*ontale 6fracturi duble bilaterale7
Fracturile unghiului mandi$ular
Molarul de minte are rol important
- dac linia de fractur este situat naintea inserPiilor musculare ale maseterului [i pterigoidianului intern,
fragmentele osoase sufer deplasri importante
- dac linia de fractur trece n plin mas muscular, nu se produc dislocri ale celor dou fragmente
ntruct masa muscular menPine bonturile n legtur unul cu cellalt, reali*nd un hamac
fractura [i are sediul naintea inserPiilor musculare
fragmentul mare d pro+imal d este tras n ,os [i napoi de mu[chii suprahioidieni [i lateral de
partea fracturat de ctre pterigoidianul e+tern al prPii sntoase
fragmentul mic d distal d este tras n sus [i nainte de ctre ridictorii mandibulei.
Fracturile du$le ale regiunii unghiului mandi$ular
eta,ul inferior al fePei este alungit prin cderea mandibulei
lips de contact interdentar pe tot ntinsul arcadei dentare
fragmentele mici d posterioare d proemin submucos sau se vd libere n cavitatea bucal prin
intermediul plgilor mucoase
tulburrile funcPionale sunt foarte accentuate
Fracturile ramurii ascendente a mandi$ulei
;erticale sau ori*ontale
Fracturile apo"i!ei coronoide
Cele mai rare
diagnosticul se stabile[te numai pe ba*a radiografiei n incidenP defilat sau ^irt*
Fracturile apo"i!ei condiliene
fracturile de condil apar, n ma,oritatea ca*urilor, ca urmare a loviturilor indirecte aplicate pe menton
sau unghi
se disting fracturi subcondiliene ,oase, nalte [i de cap condilian

Fracturile su$condiliene 2oase
sub acPiunea pterigoidianului e+tern 6lateral7 care deplasea* fragmentul scurt n ,os, nuntru [i
nainte, n opo*iPie cu mu[chii ridictori, maseter, temporal [i pterigoidian intern care tracPionea*
fragmentul lung n sus [i napoi, scurtnd ramura ascendent
Fracturile su$condiliene nalte
corespund fracturii colului anatomic al condilului mandibular
poate fi o fractur e+tra sau intracapsular
inserPia mu[chiului pterigoidian e+tern pe condil influenPea* deplasarea fragmentului scurt n ,os [i
nuntru
fragmentul lung sufer o ascensiune [i retropo*iPie care determin scurtarea ramurii ascendente [i
devierea mandibulei spre partea le*at
n fracturile nsoPite de lu+aPii condiliene, capul articular prse[te cavitatea glenoid putnd, n
funcPie de direcPia [i amploarea lu+aPiei, s pstre*e relaPia cu aparatul discal sau s rup [i s
prseasc capsula
Obiectiv
urmele traumatismului facial
tumefacPia preauricular [i e+agerarea sau declan[area durerii prin palparea direct a articulaPiei sau
prin manevrele !e 3ourg
mi[crile condilului nu se mai transmit n conductul auditiv e+tern sau preauricular
5+amenul endooral
tulburri oclu*ale
fractur unilateral - o scurtare a ramurii ascendente - contact oclu*al prematur la nivelul ultimei
perechi de dinPi antagoni[ti, inoclu*ie frontal, oclu*ie n doi timpi [i o deviere a mentonului de
partea fracturat
n fractura bilateral - o oclu*ie prematur bilateral posterioar, fr devierea liniei mediane, [i
oclu*ie deschis frontal
eta,ul inferior al fePei este u[or alungit
Fracturile partiale de condil
- polul medial al condilului
- oclu*ia rmne nemodificat
- nu se impun msuri speciale terapeutice ntruct funcPionalitatea este menPinut prin suprafaPa articular a
bontului restant
Fracturile cominuti(e de condil
- *drobiri ale capului condilian
- se asocia* cu fracturi ale cavitPii glenoide sau conductului auditiv e+tern [i importante le*iuni ale
meniscului
- discul articular poate fi deplasat, pliat, strivit sau rupt n articulaPie
0ubiectiv
- dureri n articulaPia temporo-mandibular
Obiectiv
- tumefacPie sau un hematom situate deasupra articulaPiei temporo-mandibulare
- la palpare - sensibilitate
- palparea n conductul auditiv e+tern este dureroas
- fractura trebuie confirmat radiologic
- radiografiile articulaPiei - incidenPa transorbitar 3eal, 2arma sau ^ofrat, tomografiile computeri*ate
- le*iunile meniscului 6discului7 articular sunt evidenPiabile prin re*onanP magnetic nuclear 6.M.1.7
- duble, triple sau multiple
- una dintre fracturi este produs prin mecanism direct, celelalte prin mecanism indirect
Fracturile paramediane com$inate cu "racturi laterale sau de unghi
- re*ult un fragment intermediar asimetric [i alte dou fragmente distale
- fragmentul intermediar supus mu[chilor suprahioidieni, ce l vor cobor [i vor rsturna vestibular sau oral
- inoclu*ia va aprea n sens vertical ct [i ori*ontal, cu oclu*ie ncruci[at sau orali*at
Fracturile mediane sau paramediane com$inate cu "racturi ale ramurii (erticale sau ale apo"i!ei
condiliene
- lovituri mediane, paramediane sau laterale
- important modificare posttraumatic a faciesului, n sensul lrgirii acestuia
- lrgire sau deschidere a arcului mandibular prin ndeprtarea de linia median a celor dou unghiuri
mandibulare
- aspectul clinic const n lrgirea eta,ului inferior al fePei [i turtirea proeminenPei mentoniere
- \faPa lPitR
- vestibulo-po*iPia molarilor
- oclu*ie ncruci[at n *ona posterioar
- treapt sagital n *ona frontal
0ratamentul "racturilor de mandi$ul * se des"oar n urmtoarele etape'
- tratamentul de urgenP sau provi*oriu
- tratamentul primar sau definitiv
- tratamentul secundar sau de ntrePinere
- tratamentul tardiv sau al complicaPiilor tardive
Tratamentul de urgen
*educerea racturilor
%etode de reducere "nchise - nesngernde
%etode de reducere deschise - sngernde
Reducerea nchis
imobili*area sau fi+area mandibulei la ma+ilarul superior
educerea manual
- n fracturile recente
- aneste*ie troncular periferic
- aneste*ie de ba*
- se prind fragmentele de fractur ntre degetele celor dou mini de o parte [i de cealalt a liniei de
fractur
Reducerea nchis
educerea ortopedic
- prin tracPiune elastic mandibulo-ma+ilar
- prin cuie, [uruburi sau prin bro[e osoase transcutane
educerea prin trac #iune elastic %andibulo-%axilar
- la pacienPii dentaPi
- la pacienPi - instalarea spasmelor musculare [i organi*rii cheagului
- angrenri multiple [i cu tendinP la consolidri
- politraumati*aPi ma+ilo-facial cu fracturi combinate
- inelele de cauciuc fi+ate pe crligele ata[ate pe dinPii celor dou arcade
3regtiri preoperatorii
- asanare
- e+tracPia rdcinilor inutili*abile [i cu focare de infecPie periapicale
- drena,ul dinPilor gangreno[i, dac ei vor fi utili*aPi n sistemul de reducere [i imobili*are
- tratamentul cariilor cu obturaPii provi*orii [i8sau definitive
- materialului pentru reducerea fracturii const - atele sau bare arcuite din oPel ino+idabil moale
- srm simpl rotund, semirotund sau aplati*at - grosime de @,Md@,E mm
- atel laminat [tanPat
Reducerea deschis
- poate fi instrumental [i8sau chirurgical
- urmat de imobili*are 6fi+are7 prin osteosinte*
educerea instrumental
- introducerea instrumentului ntre fragmentele osoase nclecate
educerea chirurgical
- se e+ecut sub controlul direct al vederii
- cutanat 6e+ooral7 sau mucos 6endooral7.
I%obili+area racturilor de %andibul
Imobilizarea n urgen imediat sau provizorie
- reduce riscul hemoragic, asfi+ic, [ocogen [i septic
- reduce durerea [i spasmele musculare
- asigur condiPiile necesare pn cnd bolnavul a,unge ntr-un serviciu calificat
-mobili*area sau fi+area mandibulo-cranian
- imobili*area mandibulei folosind spri,inul cranian pentru aplicarea ei pe ma+ilar 6doar la pacienPii
dentaPi7
,( -andajul %ento-cealic
- banda,ul 3arton
- banda,ul cu patru capete sub form de pra[tie
.( 'ronda %entonier cu capelin
- au tendinPa de a deplasa mandibula spre posterior
- ele nu pot fi utili*ate n fracturile bilaterale 6duble sau triple7 - ntruct contribuie la accentuarea
deplasrii
- nu pot fi utili*ate la bolnavii edentaPi [i cu att mai puPin la bolnavii n stare de incon[tienP
-mobili*area mandibulo-ma+ilar 6interma+ilar7
I%obili+area rigid
- se poate reali*a prin ligaturi interdentare mandibulo-ma+ilare
a) ligatura /eblanc
- ligatur individual de srm care leag mpreun o pereche de dinPi antagoni[ti
b) ligatura Ernst
c) ligatura Iv0
d) ligatura cu ir continuu de s1r%
-mobili*area monoma+ilar
- imobili*area monoma+ilar
- numai n fracturile ramurii ori*ontale a mandibulei
,( /igaturile si%ple interdentare %andibulare
a) ligatura hipocratic
b) ligatura "n scar )onro0
c) ligatura "n punte
.( Atelele %etalice sau barele arcuite %ono%axilare
a) atela %etalic si%pl sau bara arcuit vestibular
b) atela %etalic dubl2 vestibulo-oral
c) atela cu bra# de extensie i pelot 3a+anjian
d) arcul )ont
e) ina -rac4et
Imobilizarea definitiv sau n urgen amnat a fracturilor de mandibul
Mi,loacele ortopedice - nesngernde
Mi,loacele chirurgicale
Mi,loacele chirurgical-ortopedice
.( 5ispo+itivele %andibulo-%axilare (inter%axilare)
- sunt repre*entate de bloca,ul elastic [i de cel rigid interma+ilar
- bloca,ul rigid mandibulo-ma+ilar se reali*ea* pe acelea[i atele prin nlocuirea inelelor de cauciuc cu srm
de @,#d@,$ mm grosime trecut n *ig-*ag de pe atela mandibular pe cea ma+ilar, de-a lungul arcadelor
dentare [i prin diversele ligaturi mandibulo-ma+ilare de srm
urata imobilizrii
pentru copii este de &d' sptmni, pentru adulPi 'd4 sptmni, iar pentru pacienPii n vrst [i
pentru cei taraPi este de 4dE sptmni.
- pre*enPa sau absenPa dinPilor n focarul de fractur este un criteriu important n stabilirea duratei
- alimentaPia bolnavilor blocaPi mandibulo-ma+ilar trebuie s fie normo-caloric sau chiar hipercaloric
Metodele chirurgicale de imobili*are a mandibulei
,( I%obili+area cu ixare indirect (paraocal)
- materialul destinat imobili*rii este introdus [i acPionea* la distanP de focarul de fractur L parafocal L
sau n vecintatea lui, n ,urul lui L perifocal L
- dispo*itivele parafocale
cercla,ul mandibular sau ligaturile de srm circummandibulare
suspensiile interne scheletice de tip "dams
dispo*itivele perifocale imobili*area cu fi+atori e+terni
Imobilizarea monoma!ilar cu fi!atori e!terni
- dispo*itive metalice din material inert 6titan sau tantal7 sub form de cuie, [uruburi [i bare metalice
Imobilizarea monoma!ilar cu ti"e intramedulare
- preluat din ortopedia general
pentru fracturile din *ona arcului mentonier
fracturile cominutive [i ndeosebi cele cu lips de substanP beneficia* n mod e+pres de aceast
metod datorit deperiostrilor foarte limitate
bro[a Kirschner cu $ mm diametru, fie cea 0teinmann
.( I%obili+area %andibulei prin ixare direct 6 intraocal
- intervin n focarul de fractur, descoperindu-l [i e+punndu-l privirii directe
manopera este cunoscut sub numele de osteosinte+
osteosinte*a cu fir metalic
osteosinte*a cu tutore ba*ilar [i fir metalic
osteosinte*a cu: d plcuPe [i [uruburi/
d cu miniplcuPe/
d cu macroplcuPe/
d cu plcuPe tridimensionale/
d cu plcuPe [i [uruburi resorbabile
osteosinte*a cu plase metalice/
osteosinte*a cu ben*i circumferenPiale din 1?lon
- calea de abord este e+tra [i intraoral
,1. Fracturile eta2ului mi2lociu a "eei' clasi"icarea, "ormele clinice, etiologia, patogenia, ta$loul clinic,
diagnostic i tratament.
4tiologie
#8& din totalul celor mandibulare
fracturile traumatice au cea mai mare frecvenP, n raport cu cele n os patologic sau cele produse
iatrogen
cau*e rutiere, agresiunile, accidentele de munc, accidentele sportive, cderile accidentale, loviturile
produse de animale sau de arme de foc
3atogenie
fracturile eta,ului mi,lociu al fePei se produc ca re*ultat al impactului dintre agentul efector [i cel
receptor
arhitectura eta,ului mi,lociu al fePei, organi*at n *one de re*istenP ma+im [i minim, influenPea*
traiectele [i formele anatomo-clinice ale fracturilor
mecanismul de producere este cel direct
fracurile pot fi sau nu asociate cu le*iuni ale prPilor moi [i ale organelor sen*oriale cuprinse n
masivul facial
mecanismul indirect de producere a fracturilor eta,ului mi,lociu are loc ca urmare a loviturilor sau
cderilor pe menton cu gura nchis.
efectul - fractura sagital sau fractura ori*ontal ,oas 6!e Fort -7.
Forme anatomo#cliniceFracturi ale masivului facial
Fracturi ale comple!ului zigomatic
Fracturile parPiale ale masivului facial
- procesul alveolar
- tubero*itatea ma+ilar
- bolta palatin
- peretele antero-lateral al sinusului ma+ilar
- apofi*a ascendent 6montant7 a ma+ilarului
- porPiuni limitate din osul *igomatic
Fracturile procesului alveolar
- frecvente n *ona frontal: la copii, n cursul cderilor accidentale [i la adulPi prin agresiune sau accidente
diverse
- pot fi provocate [i iatrogen, n cursul e+tracPiilor intempestive
- fracturile crestei alveolare n *ona lateral sunt mai rar ntlnite
$natomopatologic
- cu fragmente unice sau multiple, chiar [i sub form de *drobiri ale procesului alveolar sau creast
asociat - fracturi sau e+pul*ii ale dinPilor vecini, temporari sau permanenPi
fragmentul e+tins n *ona frontal superioar, intercepta*a fosa na*al, iar cnd este e+tins spre *ona
lateral, linia de fractur poate intercepta sinusul ma+ilar
%linic
le*iuni ale prPilor moi labiale, ,ugale, gingivale, sub forma echimo*elor, hematoamelor, e+coriaPiilor
sau plgilor sngernde, impregnate sau nu cu corpi strini sau cu fragmente dento-osoase
gingia poate fi decolat sau *drobit, fran,urat sau cu lips de substanP. )up cteva ore, este
decolat, retractat [i rulat, devenind mai scurt
fragmentul osos mobil poate fi deplasat spre oral sau spre vestibular. )eplasrile verticale, determin
modificri ale planului [i rapoartelor de oclu*ie.
fragmentul osos mobil poate fi deplasat spre oral sau spre vestibular. )eplasrile verticale, determin
modificri ale planului [i rapoartelor de oclu*ie.
poate fi pre*ent hemoragia prin deschiderea foselor na*ale sau a sinusului ma+ilar
ortopantomografia ofer imagini privind traiectul liniei de fractur, relaPia ei cu dinPii sau cu sinusul
ma+ilar [i informaPii privind starea dinPilor [i8sau a mugurilor dentari
Fractura tu$ero!itii ma/ilare
- este rareori re*ultatul unui traumatism accidental
- adesea, este provocat iatrogen, prin:
e aplicarea gre[it a elevatorului
e e+tracPia unui molar de minte
e e+tracPia n ca*ul anchilo*elor dento-dentare sau dento-alveolare
e e+tracPia intempestiv, prin aplicarea braPelor active ale cle[telui pe osul alveolar
e odontectomia molarilor de minte inclu[i n po*iPie nalt
%linic
- sen*aPie de rupere osoas
- deplasarea dintelui se face n bloc cu tubero*itatea
- interdentar apare o spaPiere prin care se scurge o cantitate abundent de snge aerat, mai mare dect
n ca*ul e+tracPiei necomplicate
- fragmentul osos tubero*itar rmne ata[at pe dintele e+tras
- modificri n relaPiile oclu*ale, oclu*ia n doi timpi
- relaPii oclu*ale de lateralitate.
Fractura $olii palatine
accident ntlnit la copii care se ,oac cu creioane, bePe sau tuburi Pinute n gur
fractura bolPii palatine care este rareori linear, de cele mai multe ori fiind rotund sau ovalar, lund
forma corpului contondent
asociat fracturii, apar plgi ale fibromucoasei palatine [i8sau ale vlului palatin. 5le sunt *drobite,
decolate, cu lips de substanP
%linic
dureri [i hemoragie oral [i na*al
apare vocea na*onat [i refluarea alimentelor pe nas n timpul deglutiPiei
obiectiv, pe lng soluPia de continuitate a fibromucoasei palatine, la cateteri*area cu sonda butonat
sau cu un instrument bont se poate ptrunde n fosa na*al
Fracturile apo"i!ei montante #ascendente% a ma/ilarului superior
se corelea* cu fracturile piramidei na*ale
%linic
deformare lateral prin nfundare a piramidei na*ale, epista+is, sen*aPie de obstrucPie na*al, epifor.
dup cteva ore posttraumatic, se instalea* edemul [i hematomul care maschea* depresiunea osoas
posttraumatic
n traumatismele violente, fractura se poate asocia cu plgi ale prPilor moi [i cu fractura peretelui
anterior al sinusului ma+ilar
Fracturile peretelui anterior sinusal
- nfundare a osului n fosa canin, urmat de hemosinus [i epista+is
&volu ia 'i complicaiile fracturilor pariale
n fracturile limitate, fr pierdere de substanP osoas sau de prPi moi, consolidarea are loc n &-'
sptmni de la imobili*are, la tineri, [i de '-4 sptmni
n fracturile multiple, n care nu s-a obPinut o delimitare [i o repo*iPionare corect a fragmentelor sau
acolo unde reducerea, din diverse motive, nu s-a reali*at la timp, este de a[teptat o ntr*ierea
consolidrii
apariPia infecPiei
aceast infecPie se poate datora fracturii deschise n mediul septic oral [i proceselor septice
periapicale
sinusul ma+ilar poate fi infectat de la focarul de fractur
modificri oclu*ale [i modificri ale cmpului protetic
pierderea posttraumatic a tubero*itPii ma+ilare
consolidarea vicioas a ramurii montante a ma+ilarului antrenea* tulburri fi*ionomice [i
funcPionale respiratorii [i de drena, al secrePiei lacrimale 6epifor7

Tratamentul fracturilor par iale
imobili*area n fracturile fr deplasare sau reducere [i imobili*are n fracturile cu deplasare
>educerea "racturii
- se poate face manual, ortopedic sau chirurgical
*educerea %anual este recomandat n fracturile simple ale procesului alveolar
cu a,utorul instrumentului, se poate face reducerea apofi*ei montante a ma+ilarului, n condiPii de
aneste*ie
reu[ita reducerii se aprecia* prin reconturarea piramidei na*ale, prin reinstalarea pasa,ului aerian
transnarinar [i prin dispariPia epiforei
*educerea ortopedic
- este utili*at n ca*urile amnate
condiPiile de aplicare sunt ca fragmentul osos de proces alveolar s fie dentat [i s e+iste dinPi
antagoni[ti cu care s se reali*e*e oclu*ia
prin tracPiunea elastic mandibulo-ma+ilar pe dinPii snto[i, de o parte [i de alta a focarului
fracturile cu telescopare - reducerea se face prin tracPiune elastic la o atel metalic vestibular
n fracturile tubero*itPii ma+ilare se recurge la reducerea ortopedic, prin tracPiune elastic
mandibulo-ma+ilar, cu condiPia ca pe fragmentul tubero*itar s e+iste dinPi
*educerea chirurgical
fracturi cu deplasare accentuat
evidenPierea focarului de fractur [i ndeprtarea obstacolelor
- timpi operatori:
einci*ia mucoasei gingivale
ese eliberea* de corpii strini, cheagurile sangvine sau prPile moi
ese va evita chiureta,ul marginilor fragmentelor osoase
erepo*iPionarea fragmentului
Imo$ili!area "racturilor pariale
- imobili*area ortopedic sau nchis, nesngernd
- imobili*area combinat, prin mi,loace ortopedice asociate cu mi,loace chirurgicale prin tehnici de
osteosinte*
- imobili*area chirurgical sau deschis
I%obili+area ortopedic
n fracturile rebordului alveolar:
eligatura circumdentar
eligatura la atela vestibular fi+at pe dinPii snto[i [i completat cu osteosinte*
ecnd fractura este reductibil - ligatura fragmentului dento-osos la o atel vestibular
edac fragmentul are tendinPa de a cobor - ligatur n hamac
- n fracturile rebordului alveolar n care lipsesc condiPiile de aplicare a atelei vestibulare
eplaca palatinal acrilic, confecPionat pe modelul redus
ecnd fragmentul dentat are tendinPa de coborre n plan oclu*al [i dispune de dinPi antagoni[ti -
imobili*area prin bloca, rigid mandibulo-ma+ilar n oclu*ie corect
eorientarea corect - prin tracPiunea elastic
edac nu e+ist dinPi antagoni[ti - o plac acrilic mandibular cu [ablon de oclu*ie - reali*ea*
bloca,ul rigid
- fractura tubero*it Pii ma+ilare
e se poate imobili*a monoma+ilar cu plci acrilice palatine
n fractura rebordului alveolar edentat
eimobili*area se re*um la aplicarea lambourilor [i sutura periostal [i mucoas
- n fracturile bol Pii palatine
eplac palatinal acrilic care acoper orificiul de comunicare oro-na*al pn la apariPia condiPiilor
de nchidere plastic a orificiului
I%obili+area chirurgical
- descoper focarul de fractur
- imobili*area prin osteosinte* cu fir metalic cu plcuPe [i [uruburi metalice
I%obili+area co%binat ortopedic [i chirurgical
- se pot combina una din tehnicile de osteosinte* cu o tehnic ortopedic: atela metalic, placa acrilic,
gutiera sau brac9et-uri
- dinPii controlaPi periodic dup reducere din punctul de vedere al vitalitPii
- dac dau semne de necro*, vor fi depulpaPi [i obturaPi pe canal
- tratamentul endodontic s se reali*e*e nainte de a suprima sistemul de imobili*are, deoarece acesta
prote,ea* dinPii n cursul tratamentului
Fracturile totale ale masi(ului "acial
- interesea* ma+ilarul n toat grosimea sa, trecnd n teritoriul celorlalte oase
- n funcPie de direcPia de acPiune a forPei
efracturi ori*ontale
efracturi verticale sau oblice
efracturi combinate
efracturi cominutive
Fracturile ori*ontale
Fractura orizontal inferioar
- fractura transversal ,oas sau fractura de tip (e Fort I
se produce prin mecanism direct n regiunea incisiv sau lateral, n regiunea premolar-molar
- prin mecanism indirect, prin aplicarea forPei pe menton 6cdere sau lovire7, pacientul fiind surprins cu gura
nchis
- linia de fractur porne[te bilateral de la aperturile piriforme spre posterior, pe deasupra procesului alveolar,
la tubero*itatea ma+ilar [i apofi*a pterigoid, n *ona de unire a treimii inferioare
n plan median, linia de fractur se poate e+tinde [i la vomer [i cartilagiul septal
segment inferior al ma+ilarului superior se desprinde ca o prote* total
%linic
hematoame, e+coriaPii sau plgi labiale sau na*o-genio-labiale
echimo*e la nivelul mucoasei vestibulo-,ugale - ncon,urnd tubero*itatea
- hematomul de la nivelul ,oncPiunii velo-palatine e+prim fractura vrfului apofi*ei pterigoide
n fracturile fr deplasare lipsesc tulburrile de oclu*ie
n fracturile cu deplasare - o inversare mai mult sau mai puPin accentuat a oclu*iei
- n fracturile cu deplasare lateral - oclu*ia ncruci[at
- durere de-a lungul fundului de [anP vestibular, n punctele aperturii piriforme, crestei *igomato-alveolare ,
retrotubero*itar
sensibilitatea marcat la palpare napoia molarului de minte superior
- provocarea mobilitPii se poate face prin prinderea arcadei dentare ntre police [i inde+ ca o prote* total
epista+isul poate aprea fie consecutiv le*iunii mucoasei na*ale, fie hemosinusului
edemul [i hematomul endona*al, ca [i cheagurile sangvine, antrenea* dificultPi respiratorii
- traumatismele dento-parodontale pot nsoPi aceste le*iuni osoase
investigaPiilor complementare D ortopantomografia, radiografia n proiecPie semia+ial
Fractura orizontal mi"locie )(e Fort II*
- fractur transversal mi,locie
- produs prin mecanism direct - traumatism pe piramida na*al
- linia de fractur se deplasea* oblic n ,os [i napoi, pe urmtorul traseu: oasele na*ale, ntr-o po*iPie mai
nalt sau mai ,oas, osul lacrimal, apofi*a ascendent a ma+ilarului superior, rebordul orbitei la nivelul
gurii suborbitare, pn la fisura sfeno-ma+ilar
din acest loc, linia de fractur coboar oblic n ,os [i n afar, ntrerupnd peretele antero-lateral al
sinusului, se nscrie pe sub osul malar, rupnd creasta *igomato-alveolar [i a,unge la apofi*a
pterigoidian, n treimea ei medie
ma+ilarul superior este desprins n cea mai mare parte de craniu sau chiar complet, dac se rupe [i
septul na*al, vomerul [i peretele e+tern al fosei na*ale, reali*ndu-se astfel dis,uncPia cranio-facial
,oas
7imptomele na!ale
Cutanate D edem, echimo*e, hematoame, e+coriaPii sau plgi
7soase D discontinuitate cu treapt sagital sau lateral, cu nfundare n [a 6scolio*7, mobilitate
patologic
8asculare D epista+is sau cheaguri sangvine narinare
*espiratorii D obstrucPie na*al
7imptome or$itare
Cutanate D hematoame palpebrale inferioare, chemo*is con,unctivo-bulbar
7soase D discontinuitatea marginii infraorbitare
?er(oase
pareste*ii, hipo sau aneste*ii n teritoriul nervului infraorbitar
7inusale
hemosinus [i epista+is, emfi*em
7cheletice
facies turtit, cu nfundare ntre proeminenPele malare
[i profil facial inversat, mobilitate patologic
Orale
9odiicri oclu+ale - vertical, sagital, oclu*ie deschis
frontal, retrognaPie prin deplasare primar, oclu*ie funcPional n doi timp
:ipo sau aneste+ie - nervul palatin
Fractura orizontal superioar )(e Fort III*
- dis,uncPie cranio-facial nalt
- fractura acPiunii directe asupra glabelei sau asupra osului *igomatic
- fracturi fr deplasare
- deplasarea ntregului eta, mi,lociu al fePei
- linia de fractur : ,oncPiunea fronto-na*ale
apofi*a ascendent a ma+ilarului
oasele lacrimale
peretele infero-intern al orbitei cu componenta etmoidal 6osul planum7
fanta sfeno-ma+ilar
- traseul: apofi*a frontal a malarului
apofi*a pterigoid
rupe vomerul
lama perpendicular
arcada *igomatic
%linic
n fracturile u[oare, fr deplasare, simptomatologia obiectiv se conturea* n ,urul glabelei [i
orbitelor prin hematoamele palpebrale bilaterale 6n ochelari7
- chemo*isul con,unctivo-bulbar [i mobilitatea patologic discret
- n accidentele grave, cu deplasri ale masivului facial
6a e/amenul de ansam$lu
deplasarea napoi [i n ,os, ntre ba*a craniului [i mandibul a eta,ului mi,lociu facial, reproducnd
un facies progenic.
dac se poate ntrePine o conversaPie cu pacientul, se remarc mobilitatea patologic a eta,ului
mi,lociu facial, care se ridic [i coboar 6n armonic7 de cte ori nchide [i deschide gura
6a e/amenul de detaliu
- la ,oncPiunea na*o-fronto-orbitar soluPia de continuitate tegumentar [i osoas, cu treapt negativ
[i mobilitate patologic
- provocat prin presiunile e+ercitate intraoral, n sens vertical, la nivelul grupului dentar frontal
ma+ilar
epista+isul abundent, uneori chiar fudroaiant, prin le*area arterelor etmoidale
edemul posttraumatic al mucoasei na*ale, hemoragia [i cheagurile sangvine provoac dificultPi
respiratorii [i agitaPia pacientului n stare de con[tienP
dac s-a reali*at hemosta*a spontan, pe lng cheaguri se poate remarca scurgerea lichidului cefalo-
rahidian, consecutiv ruperii lamei ciuruite a etmoidului
6a ni(elul regiunii or$itare
- edemele [i hematoamele masive, care nchid fanta palpebral
hematoamele con,unctivo-bulbare
enoftalmia poate repre*enta o consecinP a e+pansiunii orbitei
e+oftalmia [i tulburrile funcPionale ale globului ocular 6diplopia, strabismul, cecitatea pasager sau
definitiv7 pot fi consecinPa hematoamelor retrobulbare [i, mai ales, a fracturilor perePilor [i
plan[eului orbitei, asociate cu ruperea ligamentelor [i mu[chilor globului ocular sau cu inclu*iunea
6nglobarea7 acestora ntre fragmentele osoase ale orbitei
6a palparea arcadei !igomatice, se poate constata denivelarea conturului osos, sensibilitate [i, eventual,
mobilitate patologic
- n unele ca*uri, la ni(elul conductului auditi( e/tern * otolicvoree
- disfuncPia nervului facial poate s aib aceea[i semnificaPie
6a e/amenul intraoral, se remarc atitudinea bolnavului cu gura deschis
- oclu*ia este modificat substanPial: inoclu*ie vertical [i sagital n *ona frontal cnd impactul a
avut loc la nivelul piramidei na*ale sau oclu*ie ncruci[at cnd impactul a avut loc la nivelul osului
*igomatic
- n *ona distal a arcadei dentare apare contactul prematur prin coborrea n ,os [i napoi a masivului
facial
3rin palparea endooral
- se poate provoca mobilitatea ntregului masiv facial
- sensibilitate crescut n fundul de [anP peritubero*itar
n ca*urile grave, cu deplasri importante ale masivului facial, tulburrile funcPionale de masticaPie,
deglutiPie [i fonaPie sunt remarcabile
mai mult, [i respiraPia poate fi ameninPat prin po*iPionarea posterioar a vlului palatin, prin edemul
[i hematomul perifaringian sau chiar prin hemoragia activ
- aceste hemoragii diminu substanPial sau chiar ncetea* imediat ce s-a reali*at o reducere [i
imobili*are a ma+ilarului superior, fie ea [i provi*orie, cu dispo*itivul Q*bal\
- incidenPa semia+ial este cea mai utili*at
- se poate completa cu ortopantomografia
computer tomografia
- un traseu n plan sagital, interesnd ma+ilarul parPial sau total
Mecanismul indirect apare atunci cnd lovitura este aplicat pe mandibul, cu direcPie de ,os n sus
- despicarea median, paramedian sau chiar lateral a ma+ilarului
Mecanismul direct
I. Fractura medio#sagital sau dis"uncia interma!ilar
- traversea* creasta alveolar ntre incisivii centrali superiori
pn la plan[eul na*al
pn la nivelul vlului, stabilind comunicarea cu fosa na*al
- nu este strict median
%linic
- o cre[tere a spaPiului interdentar dintre incisivii centrali 6diastem7, cu sau fr soluPia de
continuitate a mucoasei gingivale vestibulare dar ntotdeauna pre*ent palatinal, prelungindu-se sub
forma unei plgi a fibromucoasei
comunicarea oro-na*al
arcada dentar superioar o poate circumscrie complet pe cea inferioar
- eventuale fracturi dentare, echimo*e vestibulare [i ale vlului palatin, mobilitatea patologic
interfragmentar 6ori*ontal7
- Qmi[care n armonicR sau Qn acordeonR, de apropiere [i ndeprtare a celor dou fragmente
modificrile funcPionale sunt importante
masticaPia este perturbat datorit tulburrilor oclu*ale [i instabilitPii fragmentelor
deglutiPia este dificil datorit reflurii pe nas a alimentelor
provoac iritaPia mucoasei na*ale [i strnutul
- fonaPia este complet modificat
- rinolalie deschis
- respiraPia este [i ea ngreunat datorit edemului vlului palatin [i obstrucPiei na*ale cu cheaguri
sangvine sau alimente
- halen fetid datorit re*iduurilor alimentare [i cheagurilor sangvine pe cale de descompunere
- hematoame, e+coriaPii [i plgi labiale, na*ale, mentoniere
Fracturile verticale [i oblice
Fracturile latero-sagitale
n aria anatomic situat distal de canin
rareori - o direcPie net vertical
de cele mai multe ori - oblic
Fracturile multiple [i cominutive
- liniile de fractur cu diferite trasee
se combin ntre ele
re*ultatul unor traumatisme violente
eprin arme de foc sau alte e+plo*ii
eaccidente rutiere sau de munc
ei*birile cu pietre rotative
eloviturile de copit de cal
- *drobiri ale masivului facial
- pierderi de substanP la nivelul prPilor moi [i osoase
- deschideri ale cavitPilor naturale, hemoragii masive
- se pot asocia cu fracturi de mandibul
cu fracturi ale neurocraniului
- orientri diferite
Reducerea 'i imobilizarea fracturilor
I%obili+area de urgen#
=anda2ele mento*ce"alice
banda,ul 3arton
banda,ul cu patru capete sub form de pra[tie
fronda mentonier
- n fracturile verticale fr deplasare
- se poate utili*a fronda mentonier
- n fracturile verticale cu deplasare mai important
- ligatura transversal
- imobili*area cu atel metalic vestibular
- sistemul combinat dintre atela vestibular butonat [i inelele elastice palatinale transversale
;n racturile ori+ontale %edii i "nalte - tracPiunea elastic cranio-ma+ilar
&iste%ele cranio-%axilare
- dispo*itiv cefalic - preconfecPionat
- dispo*itivul oral - dintr-o plac palatinal
pe bare se aplic inelele elastice sau sistemele rigide care solidari*ea* sistemul oral de cel cefalic
sisteme moderni*ate de fi+are

la edentaPi - prote*ele ad,uncte vechi
- gutiere sau [abloane de oclu*ie
- atele Iunning
- n fracturile combinate ori*ontale [i verticale sau cominutive, se combin mi,loacele de reducere [i
imobili*are
II. @n "racturile cu deplasare
- durerea se accentuea* odat cu mi[crile de deschidere a gurii sau la mobili*area globului ocular
- epista+is
- aneste*ia n teritoriul nervului infraorbitar [i8sau *igomatic
dispariPia sau nfundarea proeminenPei malare, crend o asimetrie frapant
pot aprea *one de proeminenP cnd, n cursul dislocrii, malarul sufer [i mi[cri de rotaPie
aceste aspecte sunt sesi*abile mai bine atunci cnd pacientul este a[e*at n decubit dorsal simetric iar
medicul este plasat n spate
- dac traumatismul este violent, poate fi modificat ntreg conturul orbitei
- discontinuitate la nivelul marginii infraorbitare
- cnd marginea infraorbitar este fracturat cominutiv, se pot palpa dou sau mai multe fragmente
separate care la nivelul ,oncPiunii fronto-*igomatice - o depresiune osoas care poate s dispar rapid
dup instalarea edemului
- la nivelul ,oncPiunii dintre arcada temporo-*igomatic [i malar
- palparea intraoral poate evidenPia modificri n vestibulul superior
- discontinuitPi a crestei *igomato-alveolare
0ul$urrile oculare
hematomul palpebral inferior, infraorbitar sau periorbitar D n monoclu
- pto*a palpebral, se poate datora edemului posttraumatic
- scurtarea pleoapei inferioare datorit deplasrii n acela[i sens a cantusului lateral
- evidenPierea e+agerat a sclerei [i chiar ectropionul
- pierderea parPial a po*iPiei anatomice a globului ocular
- enoftalmia
- relaPionate cu fractura plan[eului orbitar 6QbloT outR7 cnd o parte din conPinutul orbitei coboar n sinus
- pierderea sau limitarea parPial a mi[crilor globului ocular, nsoPit de diplopie [i8sau strabism
- cnd o parte din sistemul musculo-fibros [i ligamentar este ncastrat ntre liniile de fractur sau cnd, n
procesul traumatic, sunt interesaPi [i nervii oculomotorii
- n fracturile cu deplasare medial a osului *igomatic orbita se mic[orea*, avnd ca re*ultat e+oftalmia
unilateral
0ul$urrile "uncionale
- limitarea mi[crilor de deschidere a gurii
- cnd corpul malar este prbu[it semnificativ ctre posterior, blocnd mi[crile apofi*ei coronoide
- datorit edemului e+tins n ariile musculare ale ridictorilor
Fracturile partiale
- simple fisuri sau fracturi cu deta[area unui fragment mic din marginile orbitei sau din plan[eul orbitar
la inspecPie: echimo*e, hematoame, e+coriaPii sau plgi
denivelri ale conturului osos orbitar, n sensul unor nfundri sau proeminenPe
la palpare, denivelrile sunt sesi*abile numai n primele ore, nainte de instalarea edemului [i8sau
hematoamelor
- n fracturile plan[eului orbitar - semne indirecte de edem, echimo* palpebral sau chiar hematom,
chemo*is [i eventual o u[oar diplopie care nu se manifest imediat posttraumatic ci abia dup retragerea
edemului
- n fracturile cu distrugerea plan[eului orbitei, QbloT outR
- o parte din conPinutul orbitei cobornd n cavitatea sinusal
- lovirea globului ocular cu mingea de tenis sau cu pumnul
- imediat posttraumatic, apare enoftalmia, diplopia [i epista+isul
iagnosticul
- pe ba*a semnelor clinice
- e+aminri radiologice
- proiecPie semia+ial ^irt*
- gradul de dislocare a fragmentelor osoase
- computer tomografia n proiecPie coronal [i re*onanPa magnetic nuclear 6M17 - imagine Qn picturR
- conPinutul orbitei care hernia* n sinus
4(oluia fracturilor anterioare de comple+ *igomatic
- tratate la timp se consolidea* rapid, n #(-$@ *ile
- nerecunoscute la timp se consolidea* vicios
deformri ale reliefului facial, enoftalmii sau e+oftalmii, diplopie, strabism [i limitarea mi[crilor de
deschidere a gurii
complicaPiile septice sunt rare
0ratamentul
- fracturile fr deplasare nu necesit un alt tratament dect cel re*olutiv
- fracturile cu deplasare - intervenPia precoce, n primele (-4 *ile
deoarece secPiunile transversale ale oaselor sunt mici, iar interdigitaPiile marginilor se resorb rapid [i,
prin dispariPia lor, oasele nu [i mai pstrea* locul n po*iPia redus
0ratamentul
I. Calea cutanat su$or$itar
educerea cu a,utorul crligului 0trohme?er sau Iinestet
n fracturile proaspete, reductibile
introducerea crligului sub malar
1. Calea cutanat su$or$itar
-educerea direct [i imobili*area prin osteosinte*
- prin sutur cu fir metalic sau cu a,utorul plcuPelor [i [uruburilor miniaturi*ate
2. Calea temporala
pentru reducerea fracturii osului malar, ct [i pentru cea a arcadei temporo-*igomatice
printr-o inci*ie temporal, se ptrunde sub placa malar nfundat
- fragmentul osos se ridic n po*iPie anatomic
- dac osul *igomatic are tendinPa de recdere, instrumentul reductor se las pe loc pentru a spri,ini osul timp
de E-#@ *ile
&. Calea endooral
- reducere manual
- se ptrunde sub placa malar, creia i se imprim mi[carea invers celei pe care ea a parcurs-o
- reducerea instrumental prin metoda Friedel D Iinestet
- se ptrunde cu unul dintre instrumentele de,a preci*ate sub marginea posterioar a plcii malare
). Calea rino*sinusal
- se recomand n fracturile cominutive ale corpului malar sau ale plan[eului orbitei
- inci*ie a mucoasei vestibulului superior
- se eliberea* sinusul de hematom
- se ridic malarul sau plan[eul orbitei prbu[ite n sinus
imobili*area oaselor n po*iPie corectat
se poate face cu:
- me[ iodoformat [i gomenolat care umple sinusul [i care ofer spri,in malarului repo*iPionat timp
de #@-#$ *ile
- balona[ gonflabil
,1.Metodele ortopedice i chirurgicale utili!ate n tratamentul "racturilor masi(ului ma/ilo*"acial
%ratamentul de urgenta in fracturile ma+ilei
Fi+area provi*orie-banda,ele mentocefalice,fronta mentoniera,prastia,ligaturi interdentare
"tele monoma+ilare-dispo*itiv de *abala

%ratamentul difinitiv in fracturile ma+ilei
educerea fragmentelor de fractura a ma+ilarului superior se efectuia*a prin mai multe metode :
-Manualafortopedicafinstrumentala..chirurgicala
educerea ortopedica se efectuia*a cu atele individuale cu diferite forme de cirlige
-se infaptueste tractiune elastica interma+ilara, interma+ilo-mandibulara, intercranio-ma+ilara
ManulaCrepunerea fragmentelor in po*itie anatomica

-ndicatii si metode chirurgicale in tratamentul fractuilor ma+ilei
-ndicatii:-edentatii,fracturi eschiloase,fracturi multiple,fracturi care nu se tratea*a ortopedic -fracturi vicios
consolidate,mobilitate vadida,trauma prin arma de foc
Metoda parafocare:esenta consta in fi+area arcadei dentare superioare de partile fi+e ale craniului cu fire metalice
trecute prin partile moi faciale
Metode intrafocare:cu fir metalic.cu placute cu suruburi, Cu brose transma+ilare si transna*ale si metode combinate
,2.Accidente i complicaii n chirurgia OMF #as"i/ia, hemoragia%.
2ot fi: immediate,secundare si tardive. Complicatiile imediate ca apar in primele ore dupa traumatism, sinte grave si
pot pune viata in pericol. 2e prim plan se sit: soc traumatic, hemoragia, tulburari respiratorii, comotia cerebrala.
compl secundate: infectioase, pot aparea supuratii sinu*ale sau ale obra*ului. Osteoomielita ma+ilara postraumatica
este mai rar intilnit decit la mandibula si are o evolutie favorabila.
%ardive: sint date de consolidari vicioase 6deformari faciale, asimetrii, maloclu*ii, tulburari de masticatie si fonatie,
comunicari buco-na*ale7
Forme de afi+ie in OMF:
Formele 6clasifi carea7 de asfi+ie n traumatismele OMF 60KO)"7:
#. 0tenotic.
$. ;alvular 6Klapan7.
&. Obturare.
'. )islocare.
(. "spirare.
#. "sfi+ia stenotic. 5dem al faringelui, laringelui [i ligamentelor vocale ori obturarea cu un hematom sau emfi *em.
%ratamentul de urgenP const n intubarea orotraheal sau na*otraheal, dac nu este sufi cient, atunci se efectuea* [i
traheostomia.
$. "sfi+ia valvular 6Klapan7. !ambou de Pesut al palatului moale, peretele posterior al laringelui sau limbii ce
obturea* cile respiratorii superioare [i dereglea* respiraPia. !a e+piraPie lamboul se deplasea* superior, la inspiraPie
obturea* cile respiratorii superioare [i din ce n ce n plmni rmne mai puPin o+igen. %ratamentul trebuie s fi e
ct mai urgent [i const n ridicarea lamboului [i suturarea, fi +area lui sau inci*m lamboul.
&. "sfi+ia prin obturare. Obturarea cilor respiratorii cu corp strin 6dinte, piatr, obiect metalic sau de mase plastice,
materie, bucPi de prote*e7, chiaguri de snge, mase vometante. %ratamentul: nlturarea corpilor strini, chiagurilor de
snge cu un tifon nf[urat n ,urul degetului ori cu un dispo*itiv de aspiraPie. %raheostomia.
'. "sfi+ia prin dislocare. _n ca*ul fracturii mentoniere bilaterale ori a le*rii mu[chilor ce
fi +ea* limba 6m. geniohioid, m. m?lohioid, m. digastricus7. !imba se deplasea* posterior [i obturea* cile
respiratorii superioare. 2o*iPia bolnavului fr cuno[tinP: culcat cu capul lateral pe partea afectat sau cu faPa n ,os.
3olnavul cu cuno[tinP n po*iPie semi[e*nd ori semiculcat. 0e fi +ea* limba cu diferite mi,loace: suturarea limbii,
fi +area limbii cu bold, ligaturarea, fi +area cu fi +ator de limb. epo*iPia [i fi +area temporar a fragmentelor
fracturate cu a,utorul pansamentului standard de transport.
(. "sfi+ia prin aspirare. "spirarea corpilor strini n cile respiratorii superioare 6mas vometant, chiag, eschil,
dinte7. %ratamentul const n aspiraPia cu a,utorul tubului introdus n trahee.
_n urma acumulrii de saliv, snge [i chiaguri de snge la bolnavii care se afl n com, la care refl e+ele protectoare
6tuse, nghiPire7 lipsesc ori ei nu pot s-[i gseasc o po*iPie pentru a elimina lichidele acumulate, se blochea* arborele
respirator la diferite niveluri [i se instituie insufi cienPa respiratorie acut. .neori sngele este nghiPit, se acumulea*
n stomac, apoi este vometat [i aspirat n cile respiratorii. 5+emplul de mai sus demonstrea* cum starea general a
organismului agravea* insufi cienPa respiratorie acut, determinnd a[a-numitul Q0imptomul agravrii reciproceR.
Corpul strin, a,ungnd n cile respiratorii superioare, se manifest clinic diferit, putnd fi inofensiv 6are dimensiuni
mici7 sau deosebit de periculos cnd obturea* orifi ciul glotic, e+presia fePei devenind alarmant.
,&. Maladiile articulaiei temporo*mandi$ulare' artrita, artro!a' diagnosticul,ta$loul clinic i
tratament
"rtrite nespecifice acute

5tiopatogenia nespecifice se datorea*a patrunderii de germeni patogeni in cavitatea articulara 6in urma unor
traumatisme,e+tinderea unor procese infectioase ca osteite mandibulare,furuncul,otite medii supurate,abcese ale fosei
temporale abcese parotidiene7.2e calea hematogena artrite din cursul bolilor infectioase6scarlatina,febra tifoida,
ru,eola7.
"natomie patologica:procesul inflaator interesea*a la inceput sinovia,mai apoi meniscul articular,in unele forme
cartilagiile articulare.-nitial aceste elemente sunt infiltrate,mai apoi apar le*iuni ulcerative sau proliferari.Meniscul si
cartilagiile se alterea*a,iar procesul septic purulent depaseste capsula si se e+tinde la tesuturile periarticulare.
0imptome: triada simptomatica:dureri,limitarea miscarii mandibulei,semne de inflamatie acuta.)urerile sunt
spontane,intense,pulsatile,iradia*a in ureche,regiunea temporala si geniana.

0imptomatologia artritelor acute,diagnostic,evolutie si complicatii.

0imptome: triada simptomatica:dureri,limitarea miscarii mandibulei,semne de inflamatie acuta.)urerile sunt
spontane,intense,pulsatile,iradia*a in ureche,regiunea temporala si geniana,dureri mai puternice la miscarea
mandibulei.Miscarile in "%M la inceput reduse,apoi imposibile din cau*a durerii si trismusului.!a bolnavi gura
intredeschisa cu mandibula usor deviata spre partea bolnava.Masticatia imposibila,fonatia dificila.2alparea in
conductul auditiv e+tern e+trem de dureroasa.
5vol,complicatii: formele usoare sunt reversibile in decurs de #@-#( *ile.Formele purulente se e+tind in tesuturile
invecinate,pina la urechea medie,mastoida,osul temporal,parotida,etc.Complicatia cea mai de temut este anchilo*a
temporo-mandibulara6mai ales la copii7
)iagnostic :0emne locale si generale.
in stadii avansate apar neregularitati si chiar erodari ale conturului condililor mandibulari sau ale peretilor cavitatii
glenoide,2unctia in scop diagnostic pentru a vedea dacva este puroi in articulatie si pentru antibioticograma.
)iagnosticul diferential:foliculita sau furuncul pretragian,parotiditele nespecifice,otomastoidita.

%ratamentul artritelor acute: "plicatii cu prisnite."ntibiotice de spectru larg,in formele subacute,vaccinoterapia
nespecifica."rticulatia este pusa in repaus aplicinduse o fronda mentoniera.-n formele purulente unde nu se vindeca pri
tratament local este indicata artrotomia,"rticultia se deschide prin o inci*ie mica pretragiana si se drenea*a colectia
purulenta.%rebuie efectuata retrocedarea activa si pasiva a articulatiei pentru a preveni constrictia sau anchilo*a.
"rtrite cronice,etiopatogenie simptomatologie.

5tiopatogenie :Cel mai des incriiminat este microtraumatismele continue al "%M prin de*echilibru oclu*oarticular
produs de edentatii totale neprote*ate sau prote*ate incorect,edentatii partiale terminale molare,malpo*itii
dentare,migrari ale dintilor,prote*e sau obturatii incorecte ce duc la contacte premature ale dintilor.)in lipsa ghida,ului
articularii interdentare miscarile devin traumati*ante,agresive,capsula articulara devenind la+a in urma
suprasolicitarii.!a+itatea capsulo-ligamentara atrage dupa sine suprasolicitarea meniscului care la fel duc la modificari
ale cartila,ului articular
0imptome: )urere,cracmente,tulburari in mecanica articulara.)urerea varia*a:poate fi numai in regiunea
articulatiei,declansata de miscarile mandibulei sau poate fi nevralgie faciala,fara locali*are precias..neori durerea
iradia*a in ureche,timpla,limba,git.Cracmentele rareori sunt percepute numai de bolnavi,pocnituri aspre,cel mai des la
deschiderea gurii6cracmentul se produce datorita i*birii condilului mandibular de cel temporal7.%ulburaile in mecanica
mandibulara se traduc prin limitarea si dedublarea miscarii de deschidere ,dupa (-#(mm gura deschi*induse greoi.!a
fel poate fi:cefalee,migrena,sen*atie de nas infundat,rinoree.

"rtrite cronice,diagnostic,evolutie,tratament.

5volutie:
2oate duce la constrictii de mandibula sau lu+atii ireductibile,deformatii pseudotumorale ale condilului mandibular
)iagnostic:1ovocaini*area periarticulara urmata de sedarea fenomenelor dureroase poate fi luata in considerare in
stabilirea diagnosticului.)iagnosticul diferential se face cu artropatiile specifice.5ste foarte important diagnosticul
etiologic,investigate cau*ele aparitiei.
%ratament: 0e inlatura factorii oclu*oarticulari,se fac prote*e corecte,inaltari sau coboriri de oclu*ie,aplicarea
gutierelor oclu*ale pun un timp articulatia in repaus si durerile se remit.2ot fi fi calmate durerile si cu solutii de
aneste*ic slabe infiltrate periarticular.)aca e+ista de,a le*iuni ale capetelor osoase se pot practica in,ectii intraarticulare
cu hidrocorti*on si penicilina.
,) Contractura, trismul i anchilo!a temporo*mandi$ular' etiologia, patogenia, ta$loul clinic,
tratamentul.
Contractura
5ste limitarea permanenta,totala sau partiala a miscarilor mandibulei,datorita imbolnavirilor sau sechelelor dupa
procese patologice.
5tiopatogenie:2oate fi de cau*a periarticulara,musculara,cutaneo-mucoasa.
25-"%-C.!"":apare dupa supuratii sau traumatisme articulare,dupa interv chirurg pe "%M.0e produce o
transformare sclerocicatriceala a capsulei articulare si ligamentelor care devin ine+tensibile.
M.0C.!"" apare prin sclero*a muschilor ridicatori ai mandibulei,sau hipertonia lor.0clero*a apare in urma unor
traumatisme musculare,corpi straini intramusculari,fracturi de mandibula vicios consolidata.Fibrele musculare isi pierd
elasticitatea
C.%"15O-M.CO"0" din cau*a cicatricilor retractile,scleroase,ale tegumentelor obra,ilor si regiunii maseterine,ale
tesutului subcutanat,mucoasei ,ugale.-n urma traumatismelor cu pierdere de substanta ramin cicatrice,bride scleroase
care impiedica miscarile mandibulei.
Cel mai des sunt cele musculare,cutaneo-mucoase si periarticulare.

0imptomatologia constrictiei de mandibula,diagnosticul.
0unt accentuate limitarea miscarilor de coborire,mai putin a celor de lateralitae si propulsie.3olnavul simte ca o
piedica si nu poate deschide gura.)eschiderea fortata a gurii provoaca dureri.Mandibula devia*a lateral de partea
le*iunii.5ndobucal se pun in evidenta cicatricele sau bridele mucoasei bucale.Miscarile condilului mandibular au o
amplitudine redusa,in functie de gradul de constrictie."par dereglari de masticatie,fonatie,lipsa de autocuratire,aparitia
carii,halena fetida.3olnavii se alimentea*a cu alimente moi.
)iagnosticul: 2e ba*a semnelor clinice si radiografice.
adiografic nu se observa le*iuni in "%M insa pot fi observate cau*ele care au dus la constrictie6fracturi vicios
consolidate,corpi straini in partile moi7.
)iagnosticul diferential se face cu trismusul si anchilo*a tempor-mandib.

%ratamentul conservativ si chirurgical in constrictia mandibulei.
Conservativ:asuplisarea tesuturilor cicatriceale si mobili*area mandibulei.Mecanoterapia cu agenti fi*ici si
en*ime.Mecanoterapia-dispo*itive care deschid gura,dilatarea se face lent progresiv,amplitudinea dilatarii se creste cu
#-$mm pe *i timp de &@-'@ *ile.-n,ectii cu hialuronida*a,masa, ra*e ultrascurte.
Chirurgicale:1umai daca conservator nu-s re*ultate si trebuie de inlaturat obstacolul.e+:-sectiunea simpla a bridelor
cutanate sau mucoase
-sectiunea transversala si sutura longitudinala
-de*insertia muschiului maseter si pterigoidian intern in ca*urile de sclero*a cicatriceala a acestora
-sectiunea muschilor temporali de pe apofi*a coronoida
-ndiferent de metoda trebuie dupa asta mecanoterapia.
"nchilo*a temporo-mandibulara.5tiopatogenie ,clasificare.

!imitarea permanenta a miscarilor mandibulei datorita organi*arii unuii tesut osos care sudea*a mandibula de osul
temporal,practic dispare articulatia.
"pare mai des la copii,de obicei e unilaterala E(=.-n mare parte e cau*ata de traumatisme'(=,infectii loco-regionale
&E=.!e*iunile care duc sunt:fracturile intraarticulare ale condilului,fracturile cavitatii glenoide,plagile articulatiei.
Cau*ele anchilo*ei post-infectioase sunt supuratiile otomastoidiene,supuratii in ,urul ramului ascendent
mandibular,scarlatina.2rin traumatisme se distrug elementele articulare.timpul minim de instalare este de ( lui pentru
traumatism direct si #E luni pentru indirect.

0imptomatologia anchilo*ei temporo-mandibulare.

"bsenta totala a miscarilor mandibulei.-n anchilo*e partiale arcadele pot fi indepartate pe @,(- #mm.Mentonul este
deviat spre partea bolnava.^emimandibula de partea bolnava este mai scurta.!inia interincisiva este deviata de partea
bolnava.-n anchilo*e bilaterale relieful mentonului este sters,bolnavii in profil au \aspect de pasareR .-ncisivii inferiori
sunt vestibulari*ati.!ipsa igieni*arii duce la form depo*itelor mari de tartru.;ocea este suierata printre dinti si are o
intensitate redusa.0tarea generala afectata din cau*a alimentatiei slabe.

%ratamentul anchilo*ei temporo-mandibulare.

%rebuie prevenita afectiunea:orice lovitura pe menton trebuie sa fie urmata de o e+aminare minutioasa a "%M,in ca*
de fractura condiliana imobili*area va fi urmata obligatoriu de mecanoterapie.-n anchilo*ele formate singurul tratament
este cel chirurgical,se urmareste crearea unei noi articulatii pentru a reda miscarea mandibulei."rtroplastia cu
interpo*itie de piele totala.2ielea introdusa intre cele $ suprafete singerinde opreeste formarea calusuui osos,induce
metapla*ia cartilaginoasa.Mecanoterapia este obligatorie.
,,.Chisturile epiteliale odontogene de ma/ilare'etiologia, patogenia, ta$loul clinic, diagnosticul
di"erenial i tratament.
)efinitie:
- Chistul de ma+ilar este o le*iune patologica cavitara care se de*volta in grosimea oaselor ma+ilare
- pre*inta un continut lichid 6continutul poate fi si semifluid sau ga*os7
- membrana epiteliala nu este pre*enta in mod obligatoriu la toate ca*urile.
C!"0-F-C"5" C^-0%.-!O )5 M">-!"
-.Chisturi epiteliale
-".Chisturi epiteliale odontogene
gde de*voltare
#.chist primordial 69eratochist7
$.chist folicular 6dentiger7
&.chist de eruptie
'.chist periodontal lateral
(.chistul gingival al sugarului
4.chist gingival al adultului
M.chist odontogen calcificat
ginflamatorii
#.chist radicular
$.chist re*idual
&.chist inflamator lateral
'.chist paradental
C""C%5-0%-C- C!-1-C5 I515"!5
-5volutia este adesea asimptomatica
F"H" 25COC5 de de*voltare 6perioada de latenta7
- pre*enta dintilor devitali, cu carii profunde, coloratii ale dintilor
- modificari de po*itie dentara
- persistenta dintilor temporari sau lipsa dinte definitiv
F"H" )5 )5H;O!%"5
- deformarea osoasa, mai ales vestibular
- palpare
- a7 consistenta dura, forma hemisferica
- b7 consistenta elastica, sen*atie \minge de celuloidR
- c7 consistenta fluctuenta, margini de os deformat
-devieri ale po*itiei dentare
- mobili*are dentara
- vitalitatea dentara se poate mentine in: 9eratochist, chisturi globuloma+ilare, solitare si e negativ in radicular
COM2!-C"%--
#.COM2!-C"%-- 052%-C5
$. F-0%.!-H"5
&. Fr"C%." 02O1%"1" \-1 O0 2"%O!OI-CR
'. )5I515!50C51%" M"!-I1"
)-"I1O0%-C
05M15!5 C!-1-C5
-5+. adiologic D radiotransparenta uniloculara sau policiclica, cu contur radioopac
-2unctie aspirativa - lichid serocitrin cu cristole cholesterol continut hemoragic8purulent
-5+. ^istopatologic al membranei
-%este vitalitate
)-"I1O0%-C )-F551%-"!
-%umori ma+ilar 38M -)ispla*ii si distrofii osoase
-Osteomielita -^emangioame
%"%"M51%.! C^-0%.-!O O0O"05 M">-!"5
%ratamentul este chirurgical
Obiective: - indepartarea tesutului patologic
- conservarea dintilor
- conservarea structurilor vecine
- restaurarea *onei afectate
%ehnici: - marsupiali*are6decompresie7
- cura radicala 6enucleerea7
- cura radicala prin metoda rinologica
- decompresie prin drena,ul continutului
lichidian 6met. temporara de tratament7
,-.Amelo$lastomul' etiologia, patogenia, ta$loul clinic, diagnosticul di"erenial i tratament
"meloblastomul este o tumora epiteliala odontogenica, cu caracter benign, ce se de*volta din ameloblaste, resturi
epiteliale ale organului adamantin, de unde si denumirea de adamantinom.
"meloblastomul repre*inta apro+imativ #= din tumorile orale epiteliale odontogenice.
"meloblastomul se clasifica in :
-"meloblastom solid, multichistic 6cel mai des intalnit7
apare la adulti in ,urul varstei de &@-'@ ani dimensiuni variabile si forma multiloculara cu septuri distincte care impart
le*iunea in compartimente/ rar cu aspect in \fagureR, \baloane de sapunRmargini bine definite, netede si ondulate
"spect radiografic: adiotransparenta cu septuri interne radio-opace, asociata in E@ = din ca*uri cu
un M& inclus care deplasea*a dintii adiacenti, ii subtia*a sau determina re*orbtia lor
-"meloblastom unichistic
epre*inta #@-#(= din totalul ameloblastoamelor, locali*at in G@= din ca*uri la mandibula, predominant posterior.
adiotransparenta uniloculara, cu contur net, intens opac, cau*and e+pansiunea corpului si a ramului mandibulei pana
la creasta sigmoida si gatul condilului, deplasarea spre inferior a M$ mandibular si re*orbtia radiculara a M#.
)iagnostic diferential: chist folicular, chist re*idual, chist osos posttraumatic, chist
esential, 9eratochist, granulom cu celule gigante. 2rognostic: este o le*iune care uneori este confundata cu un chist
periapical, care recidivea*a si trebuie urmarita multi ani.
-"meloblastom desmoplastic
5ste o varianta de ameloblastom cu aspect specific clinic, imagistic si
histopatologic, locali*at la ma+ilar sau mandibula, predominant in regiunea anterioara a mandibulei.
adiografic are un aspect mi+t radiotransparent si radioopac cu margini difu*e sugestive pentru o le*iune fibro-osoasa
vi*ibila pe O2%, radiografii in incidenta de craniu \de fataR si in incidenta mandibula defilata .
2rognostic: este o le*iune care recidivea*a si trebuie urmarita multi ani
-"meloblastom e+traosos periferic
5ste omologul ameloblastomului multichistic solid intraosos !ocali*at la nivelul gingiei aferente dintilor ma+ilari sau
mandibulari sau la mucoasa alveolara a pacientului edentat/ poate fi si multicentric.
adiografic: aspect mi+t radiotransparent si radioopac al crestei dentare care poate fi insotit de o depresie sau o
ero*iune a acesteia
)iagnostic diferential: fibromul odontogenic periferic, tumora odontogenica scuamoasa
2rognostic: este o le*iune care recidivea*a dupa multi ani, este agresiva local si poate maligni*a
Ma,oritatea ameloblastoamelor 6E@=7 se de*volta la mandibula, in regiunea molarilor , dar se pot e+tinde pana in *ona
simfi*ara. !a ma+ilar, le*iunile apar de obicei in *ona molarului trei si se e+tind pana in sinusul ma+ilar si planseul
na*al.
%ratament
Cel mai des se practica re*ectia chirurgicala, tinandu-se cont de tendinta tumorii de a invada tesuturile osoase
adiacente. C% si -M permit determinarea e+acta a e+tinderii tumorii.
-n ca*ul tumorilor inoperabile, cum sunt cele ma+ilare posterioare, se utili*ea*a terapia cu radiatii.
,;.0ratamentul Chirurgical a paradontitelor marginale cornice.
Medicamentele indicate-#.Metronida*ol @,( D #comprimat $ + *i, timp de E-#@-#' *ile, n funcPie de gravitatea
procesului/ do+aciclin @,# D - *i - $ capsule n pri* unic, n urmtoarele *ile - # capsul pe *i/ M?cos?st #(@ mg D #
capsul n (-M *ile. 2entru mbuntPirea troficitPii dereglate prin mecanismul patogenic al inamaPiei n Pesuturile
parodontale, a fost administrat un comple+ de vitamine [i minerale Q)uovit R, timp de #( *ile sau 3io D # capsul $ +
*i, cu $@ de minute nainte de mas, timp de #@ *ile
1.3f;iorica Chetrus a scris te*a de doctor- %"%"M51%.! 2"O)O1%-%5- M"I-1"!5 CO1-C5 2-1
.%-!-H"5" M"%-C5- _1 3"H" )5 3-O;-%OC5"M-C" 0- CO!"I51.
Chiureta,ul pungilor parodontale pe cmp nchis. 2rocedura se reali*ea* n lipsa vi*ibilitPii directe [i se indic cnd
sunt pre*ente pungi parodontale cu o profun*ime ce nu dep[esc ' mm. 0e efectuea*a cu un set de chiurete 6standard
sau setul de chiurete Irace?7 [i aneste*ie adecvat.
.na din condiPiile de ba* estet lichidarea n prealabil a inflamaPiei 6etapa tratamentului iniPial7, nlturarea depo*itelor
dentare moi [i a tartrului dentar supra- [i subgingival D manual sau cu ultrasunetul. )eto+icarea suprafePelor radiculare
D nlturarea mecanic a cementului mbibat cu endoto+ine n unele ca*uri a fost combinat cu etapa de deepiteli*are a
peretelui moale 6 gingival7. )up care a urmat [lefuirea [i lustruirea suprafePelor radiculare 6surfasa,ul7 cu diverse
chiurete [i fre*e diamantate, cupe etc. 5vitarea perforrii gingiei, nlturarea epiteliului patologic de pe suprafaPa
peretelui moale a pungii parodontale, se reali*ea*a prin suportul digital din e+terior. Chiureta este introdus pn la
ba*a pungii, partea activ fiind orientat la '( de grade spre peretele moale al 22r. _ntre etapele de lucru, pungile
parodontale vor fi irigate cu soluPii antiseptice 6sol. clorhe+idin @,@(=7.
Metoda de tratament prin operaPii cu lambou mucoperiostal %ehnica de tunelare. !e*iunile interradiculare sunt
repre*entate de defecte osoase att n plan ori*ontal, ct [i n plan vertical.%ehnica de tuneli*are face parte din
categoria operaPiilor cu lambou mucoperiostal, ns cu un [ir de particularitPi tehnice. 5a este indicat numai la molarii
inferiori cu le*iune interradicular, clasa --- dup ^ump, resorbPie n plan ori*ontal .
)eci unul dintre obiectivele de ba* ale acestei tehnici este menPinerea dinPilor pe arcada dentar [i funcPionalitatea lor
[i, nu mai puPin important, crearea condiPiilor de igieni*are a *onei tunelare obPinut dup vindecarea complet.
Ca tehnic, procedeul a fost reali*at prin urmtorele etape chirurgicale:
aneste*ie/
o inci*ie intrasulcular [i dou inci*ii verticale 6pe suprafePele oral [i vestibular7, cu pstrarea papilelor interdentare
la dinPii nvecinaPi, n ca*urile cnd ele erau pre*ente/
decolarea lamboului mucoperiostal/
nlturarea Pesuturilor de granulaPie prin chiureta, pe cmp deschis din *ona furcaPiei/
surfasa,ul *onei furcaPiei:
repo*iPionarea lamboului mucoperiostal [i suturarea n spaPiile interdentare/
pentru menPinerea spaPiului tunelar nou creat, noi am recurs la aplicarea unei suturi prin acest tunel n a[a mod, nct
nivelul osului interradicular restant s fie acoperit cu lamboul repo*iPionat coronar. -mportant de menPionat c pentru a
obPine o acoperire mai bun a *onei tunelare cu aplicarea suturii spre vestibular, lamboul mucoperiostal de pe partea
oral va fi decolat mai profund/
pentru o vindecare mai rapid [i menPinerea spaPiului tunelar n perioada postoperatorie 6pe parcursul a (-M *ile, dup
ca*7,este aplicat o me[ din tifon 6(+$@ mm7, mbibat cu iodoform, care era schimbat *ilnic n vi*itele pentru
pansament postoperatoriu. 0uturile se nlturau la a E-#@-a *i postoperatoriu 6dup ca*7.
%ehnica de tuneli*are poate fi combinat [i cu tehnica de %I n ca*urile n care resorbPia Pesutului osos pe vertical,
n *ona furcaPiei, este de '-4 mm - clasa --, sau M mm [i mai mult D clasa ---, dup %arnoT )., Fletcher 2., #GE'.
%ehnica de regenerare tisular ghidat. %I repre*int o tehnic de operaPie cu lambou, al crei obiectiv este
regenerarea optim a Pesuturilor le*ate [i infectate cu bacterii. 5a const n curParea suprafePelor radiculare de
granulaPii, tartru, cement necro*at, cu aplicarea ulterior a unei membrane, avnd ca scop i*olarea suprafePei rdcinii de
celulele epiteliale, astfel, contribuind la apariPia unei inserPii epiteliale noi.
2ungile parodontale supra- [i infraosoase pot fi lichidate numai prin tehnicile chirurgiei parodontale 6chiureta, pe cmp
deschis, operaPii cu lambou, tehnica %I etc.7. )eoarece 2MC evoluea* cu resorbPie osoas, att ori*ontal ct [i
vertical, cu formarea pungilor parodontale infraosoase 6cratere osoase7, re*ultate bune n refacerea acestor defecte
osoase putem obPine numai prin tehnica de regenerare tisular ghidat. "ceast ipote* corespunde obiectivului de
ba* al parodontologiei moderne: refacerea Pesuturilor pierdute cu menPinerea [i funcPionalitatea dinPilor pe arcada
dentara.
-1.0umorile Maligne,rolul stomatologului in diagnosticul precoce.
0+MO>I64 MA6I5?4 A64 3A>BI6O> MOI O>O*FACIA64
Clasificarea tumorilor Maligne a pielei -cancer ba*ocelular, cancer plat, tumori pigmentate.
Concer ba*o-celular varieteti- fibroasa,epiteliala,ulceroasa,sclera-dermala,pigmentata,primar multiplu, infiltrative,
metatipica, lenta,agresiva,nu da metasta*a si nu afectea*a ganglioni limfatici
Cancer 2lat varietati-cu 9eratini*are fara Keratini*are,slab diferentiat,nedeferentiat,glandele sebacee, sudoriparef
formele metatipice acro-speroma-maligna,hidrocistoma,seringoma,celinohoma.
%umori pigmentate-Melanoma cu pigment si farafsimptome de maligni*are schimba culoarea,eliminari limfa,
ganglioni mariti,hiperemie,forma umdeda si uscata.
40IO3A0O54?IA CA?C4>+6+I O>O*FACIA6Factori'
,( Tutunul i alcoolul concentrat
.( Absen#a igienei orale
<( Agen#ii industriali poluan#i =( Agen#ii virali >( 'actorii din %ediul extern
?( 81rsta2 ereditatea2 elul ali%enta#iei2ane%iile etc
@( Trata%entele antitu%orale A( 'actorii i%unitari B( Cenele supresoare de tu%ori
64CI+?I O>A64 C+ 3O04?BIA6 4 MA6I5?ICA>44>I0>O36ACIA
- dis9erato* rar ntlnit, cu o component displa*ic sever, evoluea* cu regularitate spre maligni*are
4tiopatogenia
- este necunoscut#

Clinica $olii
- afecPiunea este asimptomatic [i sub aceast form poate evolua pn la canceri*are#. forma hipertrofic$. forma
atrofic
Distopatologic
- caracterele unui carcinom \in situR
iagnosticul di"erenial
- stomatitele infecPioase, provocate de prote* [i de agenPi fi*ici sau chimici- enantemele medicamentoase- lichenul
plan 6forma ero*iv7- le*iunile luetice sau tuberculoase- candido*ele cronice
4(oluia
- de lung durat- cu timpul a,unge s se maligni*e*e un carcinom spinocelular - maligni*area - apariPia unor ero*iuni
pe suprafaPa plcii eritropla*ice, care se acoper de cruste
0ratamentul
- suprimarea factorilor presupu[i cau*ali- instituirea unui tratament antiinflamator cu colutorii sau irigaPii cu soluPii
alcaline, timp de M -#@ *ile- tratament cu antibiotice [i corticoi*i