Sunteți pe pagina 1din 34

Managmentul deseurilor

solide
Curs 1

Managementul deseurilor.
Deseuri. Notiuni introductive.

Tematica curs MDS
1. Managementul deseurilor. Deseuri. Notiuni introductive.
2. Cadrul legislativ i normativ al gestionrii deeurilor.
Directivele UE privind managementul deseurilor.
3. Prevenirea i minimizarea fluxului de deeuri
4. Deseuri menajere solide (DMS). Colectarea i transportul
deeurilor
5. Sortarea Separarea deseuri menajere solide (DMS).
6. Reducere, reutilizare, reciclare
7. Metode de utilizare si eliminare a deseurilor. Valorificarea
biologica a deseurilor
8-9. Metode de utilizare si eliminare a deseurilor.
Valorificarea energetica a deseurilor
10. Eliminare. Depozite de deseuri

Managementul deseurilor
Managementul deseurilor reprezinta o succesiune de
actiuni: colectare, transportare, prelucrare, reciclare
si depozitarea deseurilor.

Obiective principale:

Reducerea la sursa a cantitatilor de deseu generat si a
nocivitatii acestuia;
Colectarea separata a deseului in vederea reciclarii si
valorificarii unor materiale intr-o proportie cat mai
mare;
Tratarea deseului prin mijloace diverse, pe cat posibil
complemntare;
Depozitarea reziduurilor intr-o maniera care sa nu
aduca prejudicii mediului




Management integrat al deseurilor analiza
problemelor din perspective multiple: ecologica,
economica, tehnica, etica etc.

Managementul modern al deseurilor prevede si:

separarea deseurilor pe tipuri (hrtie si carton,
textile, metale, plastic, sticla, lemn etc.)

evaluarea conditiilor locale sau regionale

gasirea celei mai bune solutii de eliminare pentru
fiecare tip de deseu, astfel nct cantitatile de
deseuri ultime rezultate sa fie minime.

Metodele de management al deseurilor difera in
functie de:

- gradul de dezvoltare al unei tari,

- tipul zonei (rural, urban, industrial, rezidential)

- tipul deseului.

Definirea termenului de deseu a derivat din Directiva EC
Waste Framework 75/442/CEE 1975, ca fiind orice substanta
sau obiect pe care un utilizator o poate arunca si care face
parte din categoriile prezentate initial in Directiva, si anume:


Rezidurile rezultate in urma productiei sau a consumului
de substante-produse
Produse expirate
Rebuturi sau orice alte materiale si echipamente
contaminate
Materiale contaminate in urma anumitor activitati
(contaminare cu acizi, cu solventi, catalizatori inactivi etc)
Reziduri ale proceselor industriale
Reziduri rezultate in urma procesului de poluare
Bravuri rezultate in urma obtinerii unor produse
Rezuduri rezultate in urma prelucrarii materiilor prime (in
agricultura, menaj, in comert etc)
Produse neutilizate, care au atins un anumi grad de uzura.
Determinarea deseurilor n Romnia s-a realizat n
trecut numai pe baza standardului tehnic SR 13
350/96, prin care se efectua o ncadrare foarte
general n grupe de deseuri.

Prima preluare a CED in Romania s-a realizat in
anul 1999, prin emiterea HG nr. 155/1999,
publicat pe 23 martie 1999 n Monitorul Oficial
nr. 118. Aceasta a fost abrogata recent, prin HG
856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV
Clasificarea deseurilor in Romania
Deseuri - clasificare


Directiva Consiliu 75/442/CEE si Directiva 91/156/CEE

a. Surse majore :
deseuri agricole (cel mai mare contribuabil)
deseuri miniere si de la cariere
deseuri de fabricatie (industriale)
deseuri municipale
deseuri de la generarea energiei
b. Directiile din care apar
deseuri agricole
deseuri din constructii si demolari
echipamente electrice si electronice
vehicule la sfarsitul perioadei de utilizare (viata)
sticla
deseuri verzi
deseuri miniere si de la cariere
hartie
materiale plastice
deseuri de la furnale si zgura de la otelarii
textile si imbracaminte
deseuri de lemn

c. Natura si efectul asupra oamenilor
radioactive
periculoase
benigne

Directiva Comisiei
91/156/CEE Lista
de deseuri care
apartin categoriilor
din Anexa I a
Directivei
75/442/CEE -
Catalogul European
al Deseurilor (CED),
(adoptat prin
Decizia Comsiei EU
94/3/CEE din 1993,
publicata in Jurnalul
Oficial 1994).


CED lista ilustrativa, divizata in 20 categorii,
orientata pe proces/mod de producere
3 niveluri clasificare a deseurilor:
(a) categoria pricipala ;
(b) subcategoria ;
(c) tipul
776 tipuri deseuri, cele mai importante:
deseurile radioactive, efluentii gazosi emisi in
atmosfera, expozivii neutilzati.

Obs. Nu exista un inventar al producerii/compozitiei/cailor de
depozitare a D pentru Europa.
Identificarea deseurilor - Hotararea
Guvernului Romaniei 856/2002

identificarea activitatatii generatoare de deseuri din cap. 0-
12 sau 17-20.
identificarea subcapitolului de incadrare a deseurilor
identificarea deseurilor in subcapitol, conf. cod de 6 cifre,
excluzand codurile terminate cu 99.
neidentificare in 01-12 sau 17-20 examinare cap. 13, 14
sau 15.
neidentificare in cap. 13, 14 sau 15 examinare cap. 16.
neidentificare in cap. 16 examinare codurile terminte cu
99 (alte deseuri)
deseuri rezultate din colectarea ambalajelor se incadreaza la
codurile 15.

Deeurile solide sunt clasificate n dou grupe:
deeuri municipale generate n activitile zilnice
umane; (deeuri municipale solide i excremente,
inclusiv cele care nu fac parte din categoria
deeurilor industriale);

deeuri solide industriale produse de ctre
activitile economice, excepie fcnd deeurile
radioactive. Deeurile solide industriale sunt
clasificate n 19 categorii, aa cum sunt prezentate
n figura
Deeuri neradioactive
Deeuri din activitile
economice
Deeuri din activitatea
zilnic
Deeuri
industriale
Deeuri genarale din
activitile economice
Deeuri
municipale
Steril
nmol
ulei uzat
deeuri acide
deeuri bazice
materiale plastice
hrtie
lemn
reziduuri animale i vegetale
textile
cauciuc
metal
sticl i ceramic
zgur
deeuri din construcii
dejecii animale
cadavre de animale
praf
alte deeuri industriale tratate
Dejecii umane
Deeuri solide
Deeuri voluminoase
Mobil, biciclete, aparatur
electro-casnic, altele
Deeuri combustibile
Hrtie, gunoi, textile,
lemn, plastice
Deeuri necombustibile
Metale, sticl i ceramic,
plastice, cauciuc i altele
Principii de baza n managementul
deseurilor
Principiul protectiei resurselor primare
stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea
resurselor primare, n special a celor neregenerabile, punnd
accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

Principiul utilizarii BATNEEC
(Best available techniques not entailing excessive costs
Cele mai bune tehnici care nu presupun costuri excesive)
pentru orice activitate trebuie sa se tina cont de:
stadiul actual de dezvoltare al tehnologiilor
cerintele privind protectia mediului,
alegerea si aplicarea masurilor fezabile din punct de vedere
economic.
Principiul "poluatorul plateste" (PPP)

costurile aferente gestionarii deseurilor sunt suportate de
generatorul acestora.
companiile care produc, importa si/sau vnd produse si
ambalaje sunt responsabile, financiar sau fizic, pentru acele
produse si dupa ce durata de viata utila a lor a expirat.
Ele trebuie fie sa primeasca napoi produsele uzate si sa le
gestioneze prin refolosire, reciclare sau prin valorificare
energetica, fie sa delege aceasta responsabilitate unei terte
parti, platita de producator pentru a gestiona produsele uzate.
Responsabilitatea pentru deseuri = mutata de la autoritati la
companii
Producatorii, importatorii sau comerciantii sunt obligati sa
includa costuri de gestionare a deseurilor n pretul produselor
lor.
Principiul grijii fata de produs

extindere a principiului PPP
toti cei implicati n "viata" unui produs trebuie sa-si
asume responsabilitati n sensul reducerii impactului
sau asupra mediului.

Pentru producatori proiectare adecvata a produsului
pentru a asigura reciclarea sau depozitarea controlata
a produsului la sfrsitul vietii sale utile.
Pentru comercianti si consumatori - rol activ n
asigurarea depozitarii adecvate sau a reciclarii unui
produs aflat la sfrsitul existentei sale utile.

Exemplu de implementare:
"taxa verde" aplicata produselor electrice si
electronice.
Principiul precautiei
trebuie luate toate masurile pentru a preveni aparitia
unor probleme n viitor

Principiul substitutiei
necesitatea nlocuirii materiilor prime periculoase cu
materii prime nepericuloase, astfel nct sa se evite
aparitia de deseuri periculoase.

Principiul proximitatii corelat cu principiul autonomiei
stabilete c deeurile trebuie s fie tratate i
eliminate pe ct posibil pe teritoriul naional i ct mai
aproape de sursa de generare; n plus, exportul
deeurilor periculoase este acceptat numai ctre acele
ri care dispun de tehnologii adecvate de eliminare i
numai n condiiile respectrii cerinelor privind
comerul internaional cu deeuri..
Principiul subsidiaritii (corelat i cu principiul
proximitii i cu principiul autonomiei) stabilete
acordarea competenelor astfel nct deciziile n
domeniul gestionrii deeurilor s fie luate la cel mai
sczut nivel administrativ fa de sursa de generare,
dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional i
naional.

Principiul integrarii
stabileste ca activitatile de management al
deseurilor fac parte integranta din activitatile
social-economice care le genereaza

Principiul ierarhizarii optiunilor
Situaia n domeniul promovrii principiilor ierarhiei
managementului deeurilor n contextul implementrii
strategiilor i politicilor dezvoltrii durabile.
Anexa I a Conveniei- cadru a Organizaiei Naiunilor Unite privind Schimbarea Climei (CONUSC) pentru anul 2004
rile industrializate (Elveia, Olanda, Japonia, Danemarca) au redus volumele
deeurilor eliminate prin depozitare sub 10%, iar rata de reciclare a deerilor n
Danemarca i Olanda a atins cota de 60-80 %.
Managementul deeurilor la nivel
internaional
Conferina Naiunilor Unite de la Rio (1992) a fost definita relaia
de simbioz dintre dezvoltare i mediul ambiant, afirmnd c
dezvoltarea economic nu poate fi durabil, sau garantat, fr
protecia mediului ambiant.

Problema central a secolului XXI o constituie obinerea unui mediu
durabil, iar conceptul dezvoltrii durabile se bazeaz pe urmtoarele
principii:
ritmul consumului resurselor regenerabile s nu depeasc ritmul
restabilirii acestora;
intensitatea emisiilor substanelor poluante nu trebuie s
depeasc posibilitile mediului de a le absorbi (ncorpora).
toate resursele urmeaz s fie consumate cu o eficacitate
maximal
Agenda 21 - definete noiunea de dezvoltare
durabil drept o dezvoltare economic, care ia
n consideraie protecia social i protecia mediului
ambiant.
Totodat sunt formulate urmtoarele aspecte n gestionarea
durabila a deeurilor:
eliminare sigur din punctul de vedere al proteciei mediului a
deeurilor periculoase;
mpiedicarea folosirii ilegale a unor astfel de deeuri pe plan
internaional;
gestionarea compatibil cu mediul ambiant a deeurilor solide i
a nmolurilor de la staia de epurare a apelor uzate;
gestionarea sigur din punctul de vedere al proteciei mediului a
deeurilor radioactive.

Concomitent snt stabilite obiective clare privind gestionarea
bunurilor de consum n spiritul unei gospodriri ciclice.
Principiul dezvoltrii durabile n domeniul
gestionrii deeurilor se reflect prin:

reducerea cantitii de deeuri, inclusiv a celor
periculoase
utilizarea deeurilor n calitate de materie prim
secundar;
nhumarea deeurilor nerecuperabile la depozite
fr a cauza prejudiciu mediului;
utilizarea deeurilor combustibile n calitate de
combustibil alternativ n scopul producerii energiei
electrice i termice.

Gestionarea neadecvat a deeurilor are impact
direct asupra mediului
Strategia UE privind Managementul Deeurilor
(COM (96) 399final) a stabilit urmtoarele
principii, relevante procesului de planificare a
gestionrii deeurilor:
Minimizarea generrii deeurilor n scopul
conservrii mediului ambiant i resurselor
naturale;
Reducerea impactului cauzat sntii umane i
mediului ambiant de deeuri, n mod special prin
reducerea coninutului substanelor periculoase n
deeuri i prin implementarea principiului
precauiei.
Asigurarea plii pentru poluarea mediului de ctre
generatorii de deeuri, prin implementarea
principiului poluatorul pltete.
Asigurarea infrastructurii adecvate, prin stabilirea
unei reele integre de faciliti de eliminare a
deeurilor, bazate pe principiul proximitii i
autogestionare
Strategia UE privind managementul deeurilor
puncteaz i necesitile privind:
reducerea transportrii transfrontiere a deeurilor i
eliminarea acestora n surs,
mbuntirea regulamentului privind transportarea
deeurilor;
elaborarea noilor instrumente, aa ca cele economice i
regulatorii;
stabilirea i promovarea unei statistici privind
deeurile, relevant i comparabil ntre Statele
membre.

Un rol deosebit este acordat Planurilor de gestionare a
deeurilor i regulamentelor de aplicarea a legislaiei
existente.
Generarea deeurilor pe cap de
locuitor n Europa, kg/an
Evolutia cantitatii de deseuri generate
in UE si in Romania, in kg/locuitor
Sursa datelor Eurostat, Municipal wastegeneration per capita, disponibil online pe site-ul European Environmental Agency
: http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/municipal-waste-generation/municipal-waste-generation-assessment-published-3,
ultima accesare aprilie 2011.
Deseuri municipale, generate si tratate,
kg/pers, 2009

Sursa datelor. Eurostat, Newsrelease N37/2011 - 08 March 2011, disponibil online la:
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/waste/data/sectors/ municipal_waste, ultima accesare aprilie 2011.
Deseuri municipale tratate, tipuri de
tratamente ca procent din total, in 2009
Sursa datelor Eurostat, Newsrelease N37/2011 - 08 March 2011, disponibil online la:
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/waste/data/sectors/ municipal_waste, ultima accesare aprilie 2011.
Procent deseuri municipale reciclate
Sursa datelor Eurostat, Newsrelease N37/2011 - 08 March 2011, disponibil online la:
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/waste/data/sectors/ municipal_waste, ultima accesare aprilie 2011.

S-ar putea să vă placă și