Sunteți pe pagina 1din 24

Subiecte patrimoniu

1. Principii de restaurare Camilo Boito


2.Cum se aplica Charta de la Venetia in Romania
3.Camilo Boito- profunzimea si complexitatea interventiilor in functie de perioada istorica
4.Stefan Bals-tot
5.Raffael Stern-tot
6.Comparatie intre teoria lui Brandi, Boito si legatura cu Charta de la Venetia
8.Ruine- art. 15 Crt. de la Venetia + UNESCO art
10.Viollet le Duc- definitia restaurarii si cartea pe care a scris-o
12.Columna lui Traian
13.Def. restaurarii dupa Brandi (ca act metodologic)
14.Alois Riegl
15.Felul in care Charta de la Venetia abordeaza tehnicile moderne de restaurare
16. Institutii si Organisme ale statului si instrumentele prin care se reglementeaza in Romania
17.Legea 422
18.Autenticitate in restaurare- principii, cand a aparut
19.Ce spunea J .Ruskin despre restaurarile lui Viollet le Duc
20.Afirmatia lui Teodoric- de comentat din perspectiva contemporana
21.Clasarea/ Clasificarea monumentelor istorice in Romania. Exemple
22.Tipuri de restaurare - Camillo Boito
23.Aplicabilitatea Crt. de la Venetia si a hotararii comisiei UNESCO 1976 asupra monumentelor din Romania-
asemanari si deosebiri intre ce implica ( se vorbeste despre art.6 si art. 14 Crt. Venetia si faptul ca UNESCO '76
este cel care defineste monumentul, situl si amplasamentul)
24. Comentarea motivului ptr care Senatul Romaniei a decis conservarea Columnei lui Traian si a statutului
juridic pe care l-a capatat ea raportat la statutul juridic pe care il aveau monumentele in legislatia romaneasca
25.Procedeele de a marca interventia contemporana a lui C. Boito
27.Tipologia interventiilor asupra monumentelor istorice (clasif.,rel cu crt de la venetia, art 9 si 16,specialistii)
28.art 15 crt de la venetia- despre siturile arheologice

SUBIECTUL 1
Camilo Boito este fondatorul restaurarii ca si
disciplina!!!
Autenticitatea este un concept care a aparut odata cu
opera teoretica a lui Camilo Boito prin care devine o
notiune de baza a Restaurarii. In raport cu acest element
central Camilo Boito elaboreaza cateva principii
conform carora un monument este compus din diverse
straturi- o constructie ajunge ca un nucleu inglobat in
diverse straturi de-a-lungul timpurilor. (descopera acest
lucru si il valorizeaza=uzura semnificativa)
Acest invelis = componenta a autenticitatii pe care
restaurarea trebuie sa-l pastreze =>orice completare la
Principii de restaurare Camilo Boito
un monument trebuie facuta astfel incat sa se vada ca
este interventie contemporana, iar interventiile efectuate
de-a-lungul timpului trebuiesc pastrate ca si parte
integrata a monumentului.
Este de preferat sa consolidezi decat sa repari si este de
preferat sa repari decat sa restaurezi- interventia de
restaurareataca materialul autentic al monumentului ptr
ca trebuie sa ajunga in nucleul monumentului de aceea
este de preferat strictul necesar.
Apoi refuzul tipologiei stilistice in formula lui V le Duc
ptr ca ea nu duce catre ceva ca a existat vreodata.
Pledeaza ptr legitimitatea prezentului asupra trecutului
(deci ptr interventie) si marcarea ostentativa! a oricarei
interventii de restaurare. Pe deasupra este importanta
descrierea si cercetarea amanuntita a monumentului cu
ierarhizarea profunzimii si complexitatii interventiilor
in funtie de perioada istorica. Orice adaugare trebuie
marcata distinctiv si trebuie realizata in materialele si
tehnologiile contemporane. Nu se accepta completarea
monumentului, operatiunea cea mai indicata este
anastiloza. Monumentele "vii" pot avea utilizari
prezente cu conditia ca acestea sa nu presupuna alterari
majore.
-mai trebuie sa mai vorbesti despre cele 8 procedee de
marcare distinctiva
Criteriile autenticitatii stau in : autenticitatea
materialului (pastrarea materialelor originale de
constructie si prelucrarea lor in tehnicile traditionale);
autenticitatea conceptiei ( pastrarea conceptiei originale
si a celor ulterior survenite prin separarea diferitelor
etape de constructie si conservarea lor); autenticitatea
executiei ( conservarea edificiului in tehnica
traditionala sau contemporana dar probata);
autenticitatea amplasamentului ( grija ptr ambientul
original al monumentului , pastrarea rapoartelor de
volum , masa, culoare, textura).


SUBIECTUL 2
Cele 16 articole sunt de aplicat contextului cultural =>
adaptabilitatea la sensul locului , a culturii si
civilizatiei. In Romania au fost reabilitate o serie mare
de cladiri religioase - biserici, mitropolii, turnuri- atunci
cand au fost realizate , arh a avut la indemana o baza de
date saraca-pictura cu ctitorul care arata existenta turlei
dar nu avea date despre inaltimi, raporturi=>s-a mers pe
calea reconstructiei turlelor desi inaltimea lor era , in
sensul Chartei de la Venetia doar o ipoteza , nu ceva
documentat. Ori Charta de la Venetia spune ca
restaurarea trebuie sa se opreasca atunci cand incepe
ipoteza- sa ramana in spectrul obiectivului. Insa rolul
turlei ptr bisericadpdv al desfasurarii ritualului si in
raport cu contextul =>accentul vertical da sens satului
romanesc. Astfel analizate arh nu au gresit atat timp cat
au marcat distinctiv interventia contemporana de
material original.
Cum se aplica Charta de la Venetia in Romania



SUBIECTUL 3
Pe fondul unor importante interventii in Italia generate
de constituirea statului national si de nevoia de a arata
istoria caracterizate prin grija de a recupera
integralitatea si de a obtine un monument perfect apare
opera lui Camilo Boito cu preocuparea de felul in care
se intervenea asupra constructiilor trecutului
considerate monumente.



SUBIECTUL 4
Stefan Bals s-a distins in santierele in care se punea
problema reconstruirii turlelor la bisericile romanesti in
conditiile in care baza documentara este redusa sau nu
exista deloc. La Biserica Kretulescu care avea o turla,
Bals mai adauga o turla peste pronaos si o realizeaza in
maniera primei. Turla de la Paraclistul Mitropoliei -a-2-
a si turnul clopotnita la Patriarhie- suprainaltare. In
aceste cazuri exista o diferenta data de nuanta caramizii
- deci se vede ce s-a reconstruit. O alta lucrare la Sf,
Ioan din Piatra- indeparteaza vestibulul se reface
acoperisul inalt; se conserva si se prezinta in situ
portalul dintre naos si pronaos.
SUBIECTUL 5:
Camilo Boito- profunzimea si complexitatea interventiilor in functie de
perioada istorica
Stefan Bals-tot
Raffael Stern-tot

Plecand de la ideea lui Schinkel care pleda ptr un
minimum necesar de interventie, la inceputul sec 19
apar cateva restaurari considerate exemplare. Rafael
Stern si G. Valadier sunt doi arhitecti numiti de Papa sa
consolideze si sa restaureze Arcul lui Constantin (Stern)
si Colosseum (Stern cont de Valadier)
Prin interventia sa de la Arcul lui Constantin, Stern este
primul care aduce terenul la starea din momentul in
care a fost ridicat, elimina constructiile si degajeaza
pana la nivelul pavimentului roman; realizeazacu
elemente de metal o consolidare a constructiei si o
ancorare a elementelor sculpturale. Tot el este chemat
sa intervina la Colosseum unde intampina problema
consolidarii acestei constructii care din cauza folosirii
anterioare isi pierduse integralitatea geometrica (lucru
care crea un pericol de prabusire). Stern aplica
principiul constrafortului care sa sprijine impingerile
latrale. Stern alege sa faca acest gest din caramida
evidenta astfel incat se observa unde este material antic
si unde este materialul secolului 19.
In partea opusa Valadier are aceiasi operatiune creand
un contrafort gol cu arcade in retragere pe verticala tot
din caramida. Caramida este exclusiv utilizata cu
exceptia locurilor unde trebuiau refacute elemente de
profilatura. Interventia este surprinzator de corecta din
perspectiva contemporana.
Valadier mai lucreaza Arcul lui Titus unde reconstituie
stilizat, simplificat partile lipsa iar decoratia este
reprodusa astfel incat interventia sa fie evidenta.

SUBIECTUL 6
Teoria lui Cesare Brandi =ultima inainte de Carta de la
Venetia. El defineste restaurarea ca act metodologic a
carei esenta sta in a transforma 60% din intreg in 100%
cu conditia ca materia prima sa comunice ceva despre
starea monumentului - in caz contrar nu exista
restaurare. Atrage atentia asupra aspectului artistic si
istoric in operatiune ptr ca avand 60% in cei 40% sa nu
fie dpdv artistic ceea ce era fie dpdv istoric sa nu arate
cum a evoluat in timp constructia. Deci Brandi
pastreaza ideea ca trecerea in timp , patina este parte a
istoriei edificiului ( idee de la Boito). Ceea ce se
remarca e ca analogia trebuie respinsa- adica ceea ce se
restaureaza este o operatiune de arta unica si ca nu se
pot trage concluzii ptr a o imita ( nu se pot restaura
bratele lui Venus din Milo) ; in arhitectura exista
situatii cand se pot restaura constructiile in baza datelor
obtinute din alte parti dar nu este o regula , este o
exceptie. Brandi enunta 2 principii : 1) se intervine doar
asupra materiei operei de arta si nu asupra mesajului si
2) restaurarea vizeaza obtinerea unei unitati potentiale a
operei de arta ( interventia va reda o reunificare a
partilor semnificative). Conceptul de integrare
(reintregire a constructiei) apare in situatia in care o
Comparatie intre teoria lui Brandi, Boito si legatura cu
Charta de la Venetia
parte din obiect nu mai exista caz in care Brandi
urmareste inchiderea formei ( unitate formala) si nu
unitate stilistica, iar interventia aceasta trebuie sa se
limiteze la folosirea sugestiilor continute in
fragmentelor existente- ceea ce Boito numea marcarea
prin simplificare. Brandi arata ca aceasta marcare
trebuie sa fie perceputa numai din apropiere ( Arcul lui
Titus-Valadier) . Aceasta interventie afecteaza 2
straturi- daca existe limite in rezolvarea stratului vizibil,
substratul poate fi stabilit cu o mai mare libertate ptr ca
nu e observabil. Brandi mai afirma ca este importanta
gandirea in perspectiva - oice restaurare trebuie sa
facilizeze eventuale viitoare interventii si sa fie
reversibila. Ruinele-inceputul-VEZI SUBIECTUL 8
Adaugarile pastrate sunt un lucru firesc ptr operatiunea
de restaurare in timp ce eliminarea lor nu este ( Vezi
Boito care spuneam la fel), iar ele trebuiesc foarte bine
justificate.
+BOITO+SUBIECT 18+CHARTA DE LA VENETIA
(ART 11, 12, 13, 15, 9, 16)
SUBIECTUL 8
Ruinele sunt tratate ca si un capitol separat intrucat
exista intotdeauna tentatia de a reconstitui resturile
ramase pe teritoriu ptr a ajunge la imaginea initiala ptr
ca dpdv politic era avantajos. Restaurarea lor trebuie sa
se rezume la actiunea de conservare si protejare ptr ca
ele prezinta mult prea putin material original ptr a
reface unitatea formala si duce in zona falsului (
Ruine- art. 15 Crt. de la Venetia + UNESCO art
conform lui Brandi). Conform Chartei de la Venetia
singura operatiune permisa este anastiloza, completarile
sunt interzise. Materialul utilizat ptr acest proces trebuie
sa fie recogniscibil si trebuie sa fie utilizat in doza
minima. Sapaturile trebuie realizate in conformitate cu
standardele stiintifice +HOTARARILE UNESCO.
HOTARARI UNESCO- fiecare stat trebuie sa pastreze
neatins un numar de situri arheologice din diferite
perioade ptr ca cercetarea acestora sa poata beneficia de
viitoare tehnici imbunatatite.In orice sit arheologic
excavat, acolo unde solul permite trebuiesc lasate zone
martor cu scopul permiterii unor verificari ulterioare
privind stratigrafia si compozitia arheologica a sitului.
SUBIECTUL 10
Viollet le Duc este cel care pentru prima data defineste
termenul " restaurare" ca termen modern in articolul
"Sour la restoration" in cartea sa "Dictionnaire reisonne
de l'architecture" (1864) in care mai da definitii si unor
termeni de arhitectura. Conform lui, restaurarea ca
termen si actiune este ceva modern care nu a existat
pana atunci si "a restaura nu inseamna a repara, a
conserva,a reconstrui, este a restabili o integralitate care
poate sa nu fi existat niciodata". Aceasta definitie este
data dupa ani de practica in urma carora conchide ca
orice fel de interventie da o mai mare speranta de viata,
ca orice element care exista are o ratiune de a fi, ca
nimic nu este in plus. Stilul=ratiunea care guverneaza
existenta pieselor in constructie iar atunci cand
Viollet le Duc- definitia restaurarii si cartea pe care a scris-o
intervenim trebuie sa ne punem in locul autorului initial
si spiritul stilului.
Arata ca ptr prima data in sec 19 este momentul cand se
poate efectua restaurarea - atunci cand se stia destule
despre trecut. Interventiile sale si a scolii sale urmaresc
atingerea perfectiunii stilului, doctrina numindu-se
"Unitate de Stil"- nu se urmarea aducerea constructiei la
o stare care a avut-o candva ci la o stare utopica,
perfectionista- deci interventiile nu pot fi considerate
certitudini.
La restaurarea NoTre Dame el scrie ca trebuie sa existe
o supunere fata de ratiunea edificiului, restaurarea
devenind de fapt o expresie a gandurilor despre calea
care trebuie urmarita de arhitectura- deci cu cat
ajungem in viitor e nevoie de mai multe repere in
trecut. El reface flesa de la Notre Dame =perfectiune a
stilului gotic si nu are nici o legatura cu flesa originala.
Aduce sculpturi si modifica goluri de ferestre ptr a
aduce la o unitate si valoare stilistica.
SUBIECTUL 12
In anul 1162 se decide protejarea columnei de orice fel
de amenintare naturala sau umana. In conflictul dintre
Imparat si Papa ( imp=Frederich Barbarosa), Roma
tine partea imparatului ptr a obtine statutul de oras liber,
supus direct imparatului=>1143 Roma devine cetate
libera . Acest fapt cerea o modalitate de reprezentare. In
opinia Senatului situatia este asemanatoare perioadei
impreiului roman=> se indreapta catre ceva ce se
12.Columna lui Traian
intamplase cu 1000 de ani inainte=> Columnele lui
Marc Aurelius si Traian devin belvederi. Columna lui
Traian era amplasata in for, locatie deosebita si deci
este un simbol mai clar al libertatii abia cucerite, vorbea
despre aceiasi libertate pe care romanii o aveau. In
decret se folosesc cuvintele " astfel incat sa nu fie
nicicand distrusa ci pastrata ptr onoarea poporului
roman (...) atat timp cat lumea va exista"- se reia ideea
lui Teodoric ( nemuritoare tinerete). Si acest demers
reprezinta o exceptie din interes, in rest nu exista
obligatii fata de trecut
-fata de legislatia romana- operatiunea declasare art 8
+art 7 +definitia monumentului




SUBIECTUL 13
Cesare Brandi este cel care pune bazele si condece
Institutul Central de Restaurare. El genereaza norme si
metode asupra restaurarilor care compun Teoria
Restaurarii. El defineste restaurarea ca o modalitate de
interventie umana specifica actiunilor noastre asupra
operelor de arta si arata diferenta dintre reabilitare,
reparare si restaurare- deci o interventie umana in
lumea obiectelor de arta. El arata ca sunt obiecte care
desi folosite sunt plasate in zona artei printr0un
mecanism subiectiv. Deci cand se vorbeste despre
Def. restaurarii dupa Brandi (ca act metodologic)
restaurare 1) se recunoaste ca acel obiect apartine lumei
artei, deci se acorda o calitate diferita fata de functiunea
sa uzuala 2) se referala existenta unui menaj de
materiale , tencuieli, finisaje - se actioneaza asupra
materialelor constienti de dimensiunea estetica a
obiectului si ca actiune asupra acestuia e realizata ptr ca
semnificatiile si mesajele sa fie transmise mai departe->
restaurarea este momentul metodologic al recunoasterii
operei de arta in consistenta sa fizica si dubla sa
polaritate estetica si istorica ( trecerea prin timp a
obiectului supus rastaurarii) in vederea transmiterii ei
catre viitor=>2 principii: 1) se intervine doar asupra
materiei operei de arta si nu asupra mesajului si 2)
restaurarea vizeaza obtinerea unei unitati potentiale a
operei de arta ( interventia va reda o reunificare a
partilor semnificative). In esenta inseamna a avea 60%
din tot intregul iar prin restaurare sa arate ca si cum ar fi
100%.
SUBIECTUL 14
Personalitate in lumea vieneza, Alois Riegl manifesta
interes in denumirea termenilor de "monument" si
"monument istoric" . In lucrarile sale pledeaza ptr o
lege de protectie a monumentelor. Inainte de a face o
propunere ptr aceasta lege , el decide sa studieze dpdv
teoretic problematica monument-monument istoric si
valorie pe care acesti termeni le desemneaza. El scrie
"Der moderne denkmalkultus" care este considerata una
din lucrarile de capatai ptr definirea monumentului
Alois Riegl
istoric. A.R. descopera faptul ca exista diferente de
limbak si tematica intre cei doi termeni si arata ca
"monument" este din start incarcat cu o valoare de
rememorare- Columna lui Traian ridicata in cinstea
victoriei- in cazul termenului de "monument istoric"
care este ridicat cu o anumita functiune si capata valori
de rememorare de-a-lungul timpului, lucru care il
diferentiaza de "monument" ( arhitectii nu proiecteaza
monumente istorice) => monumente intentionate=
monument iar monumente neintentionate=monument
istoric.
Dar in familia monumentelor istorice sunt incluse si
monumentele- Columna lui Traian=monument din start
dar ea dobandeste in timp si alte valori ca prima
constructie protejata=>devine monument istoric.
Relevanta acestora consta in observatia ca atat timp cat
va exista acea categorie careia ii este adresata
semnificatia de monument ea se va ocupa de ingrijirea
structurii ( de exemplu monumentele funerare) .
Monumentele istorice nu creeaza o relatie particulara cu
un anumit grup ptr a exista acea responsabilitate=>
Riegl spune ca legea trebuie sa se adreseze
MONUMENTELOR ISTORICE ptr ca ele comunica cu
comunitatea, iar aceasta este relatia care trebuie
reglementata.
Apoi el pleaca de la ideea de a privi un monument
istoric nu numai ca o entitate tehnica ci ca si un element
desemnat de societate prin diverse valori care exista in
structura fizica a monumentului istoric ptr ca a
restaura=a feri, a proteja, a salva valorile, esenta=>
Riegl analizeaza si defineste valorile monumentale
(zidul Berlinului- intre realismul socialist si
capitalismul decadent). Elementul central il constituie
"valoarea de rememorare" fara de care nu poate exista
un monument istoric ( un Gehry nu poate sa fie un
monument istoric-for now) . Acesta categorie este
compusa din cateva tipuri de valori : val. de vechime -
semnele materiale care vorbesc despre existenta istorica
a obiectului, aspectul ne-modern, uzura, patina;
val.istorica- rememorarea catre privitor a unor
informatii legate de istoria edificiului; val de
rememorare intentionala - mesajul pus de la inceput in
constructie care vorbeste despre un lucru precis si care
e intotdeauna gasit in monument. Pe langa acestea mai
exista val de contemporaneitate- cele prin care
monumentul exista ptr noi, care a garantat existenta lui
si protejarea; val de utilizaresi de arta- care in opera lui
Riegl= val de noutate si de arta relativa care nu
reprezinta ceea ce e de preferat artistic, existenta
placerii admirarii creatiilor trecutului care nu mai pot fi
realizate in prezent. Riegl arata ca ptr a interveni trebuie
facute acele operatiuni care se adreseaza corect
fiecareia dintre valori ptr ca ele fac diferenta intre
reparare si restaurare. Totodata remarca dificultatea
care apare in momentul in care unele interventii care se
adreseaza corect unor valori nu se adreseaza corect
altora de unde este imperios necesara ierarhizarea
valorilor in vederea luarii deciziilor.
SUBIECTUL 15 - Charta de la Venetia le abordeaza cu
retinere - nu vom utiliza o solutie contemporana care sa
rezolve toate problemele pr ca sensibilitatea
primeaza.(Sf. Sofia - cupola- oamenii au incercat sa
gaseasca o solutie) .

SUBIECTUL 16
-lista monumentelor istorice
-legea 422,50/91 - avizele de la MCC
-autoritati prin care Ministerul se declara de acord cu
interventiile propuse asupra monumentelor
- proiecte emise de arhitect
-clasarea monumentelor- dosarul de clasare
-zona de protectie
-dreptul de preemtiune -autoritatea publica este primul
ofertant si trebuie sa stie de orice vazare a obiectului
declarat monument istoric
-expropierea pe cauza de utilizare publica
-scutiri de taxe
-subventionarea lucrarilor de restaurare
-mecanismele de creditare
SUBIECTUL 17
Legea privind protejarea monumentelor istorice -
LEGEA 422-2001
ART 3 - se stabilesc urmatoarele categorii de
monumente istorice , bunuri imobile supraterane,
Felul in care Charta de la Venetia abordeaza tehnicile moderne de
restaurare
Institutii si Organisme ale statului si instrumentele prin care se
reglementeaza in Romania
Legea 422
subterane si subacvatice : a) monument=constructie
sau parte de constructie +instalatie , mobila_ terenul
aferent delimitat topografic =marturii cultural-istorice
semnificative dpdv arhitectural, arheologic, istoric. b)
ansamblu= grup coerent dpdv cultural,
istoric,arhitectural, urbanistic de constructii care +
terenul aferent formeaza o unitate delimitata topografic
si =marturie cultural-istorica. c) sit=teren delimitat
topografic cuprinzand creatiile in cadrul natural
care=marturii cultural-istorice semnificative
ART 7-monumentele istorice se claseaza in : a) grupa
A= valoare nationala si universala si b) grupa B -
valoare reprezentativa ptr patrimoniul cultural local
ART 8- ptr fiecare monument se instituie zona de
protectie care asigura conservarea monumentului si a
cadrului sau construit sau natural.->zona se delimiteaza
simultan cu clasarea bunului. In ea se pot institui
servituti de utilitate publica si regulamente speciale de
construire.
ART 11- evidenta monumentelor istorice rezulta din
procedura de alcatuire a fisei fiecarui monument care
contine informatii tehnice si stiintifice, toate
interventiile umane +modificarile naturale survenite in
decursul timpului.
-clasarea=procedura prin care se atribuie regimul de
monument istorice unui bun imobil conform art 7
ART 17-monumentele istorice si zonele de protectie
sunt evidentiate in planurile urbanistice
ART 22-interventiile asupra monumentelor istorice se
fac numai in baza avizului emis de MCC , exceptie
facand interventiile determinate de forta majora cu
conditia ca modificarile sa fie reversibile - lucrarile de
cercetare,constructii, extindere, reparare, consolidare,
conservare, restaurare, amenajare, executare de mulaje
de pe componente ale monumentului istoric;amplasari
de imprejurimi, constructii de protectie, piese de
mobilier fix, panouri, firme, sticle; schimbari ale
destinatiei monumentului istoric, stramutarea
monumentelor istorice, amenajarea de cai de acces,
pietonale , carosabile
-autorizatiile de constructie , autorizatiile de desfiintare
si autorizatiile referitoare la interventii sunt eliberate de
MCC.

SUBIECTUL 18
Autenticitatea este un concept care a aparut odata cu
opera teoretica a lui Camilo Boito prin care devine o
notiune de baza a Restaurarii. In raport cu acest element
central Camilo Boito elaboreaza cateva principii
conform carora un monument este compus din diverse
straturi- o constructie ajunge ca un nucleu inglobat in
diverse straturi de-a-lungul timpurilor. (descopera acest
lucru si il valorizeaza=uzura semnificativa)
Acest invelis = componenta a autenticitatii pe care
restaurarea trebuie sa-l pastreze =>orice completare la
un monument trebuie facuta astfel incat sa se vada ca
Autenticitate in restaurare- principii, cand a aparut
este interventie contemporana, iar interventiile efectuate
de-a-lungul timpului trebuiesc pastrate ca si parte
integrata a monumentului.
Este de preferat sa consolidezi decat sa repari si este de
preferat sa repari decat sa restaurezi- interventia de
restaurareataca materialul autentic al monumentului ptr
ca trebuie sa ajunga in nucleul monumentului de aceea
este de preferat strictul necesar.
Apoi refuzul tipologiei stilistice in formula lui V le Duc
ptr ca ea nu duce catre ceva ca a existat vreodata.
Pledeaza ptr legitimitatea prezentului asupra trecutului
(deci ptr interventie) si marcarea ostentativa! a oricarei
interventii de restaurare. Pe deasupra este importanta
descrierea si cercetarea amanuntita a monumentului cu
ierarhizarea profunzimii si complexitatii interventiilor
in funtie de perioada istorica. Orice adaugare trebuie
marcata distinctiv si trebuie realizata in materialele si
tehnologiile contemporane. Nu se accepta completarea
monumentului, operatiunea cea mai indicata este
anastiloza. Monumentele "vii" pot avea utilizari
prezente cu conditia ca acestea sa nu presupuna alterari
majore.
-mai trebuie sa mai vorbesti despre cele 8 procedee de
marcare distinctiva
Criteriile autenticitatii stau in : autenticitatea
materialului (pastrarea materialelor originale de
constructie si prelucrarea lor in tehnicile traditionale);
autenticitatea conceptiei ( pastrarea conceptiei originale
si a celor ulterior survenite prin separarea diferitelor
etape de constructie si conservarea lor); autenticitatea
executiei ( conservarea edificiului in tehnica
traditionala sau contemporana dar probata);
autenticitatea amplasamentului ( grija ptr ambientul
original al monumentului , pastrarea rapoartelor de
volum , masa, culoare, textura).

SUBIECTUL 19

Viollet le Duc devine tinta unor critici acide, dintre care
cea mai reprezentativa pentru teoria restaurarii apartine
lui J . Ruskin, teoretician arhitect si figura emblematica
victoriana cu idei caracteristice perioadei victoriene.
Apare pe fondul victoriei Angliei asupra Frantei in
urma careia se deschide continentul catre publicul
britanic , fapt ce genereaza interesul turistilor asupra
valorilor culturale ale continentului.
In urma cercetarii trecutului arh Ruskin scrie "Cele 7
lampi ale arhitecturii" si conduce Doctrina
antiinterventionista. In cap.6 , Lampa Memoriei exista
principalele opinii despre monument si restaurare. In
primul rand o afirmatie foarte clara- fara arhitectura nu
ne putem aduce aminte, iar rolul arhitectului este acela
de a proiecta monumentele epocilor viitoare si sa
ingrijeasca constructiile trecutului ptr ca ele ne aduc
aminte. Totodata include in patrimoniul istoric
constructiile modeste ce definesc "ansamblul urban" ptr
Ce spunea J.Ruskin despre restaurarile lui Viollet le Duc
ca vorbesc despre felul in care a trait o categorie de
oameni si rupe definitia monumentului ca o cladire cu
emfaza.
Prin doctrina antiinterventionista Ruskin aduce critica
restaurarii definite de le Duc . Pornind de la ideea ca
monumentul este o opera de creatie, asa cum nu se
intervine nici asupra picturii nu ar trebui sa se intervina
nici asupra monumentului trecutului ptr ca noi suntem
doar niste mijlocitori intre trecut si generatiile viitoare.
In aceasta consecinta sta de fapt critica intrucat V. le
Duc afirma ca are voie sa intervina asupra unui
monument cu conditia de a intregi ratiunea interna a
arhitecturii. Ruskin afirma ca de fapt ceea ce se poate
face este "ingrijirea" astfel incat ruinarea sa fie
incetinita si sa acceptam ca asa cum totul are un sfarsit
asa are si patrimoniul ptr ca "restaurarea" lui le Duc
este o minciuna absoluta!, un fals intrucat se ia ceva ce
este adevarat , se inlocuieste si apoi este prezentat ca
opera a trecutului=> (spune R) ca restaurarea este
distrugerea totala pe care o poate suferi o constructie
urmata de o falsa descriere a munumentului. Este o
pozitie transanta care duce lucrurile la cealalta extrema
- ingrijire, intretinere dar nu exista dpdv moral! dreptul
de a modifica creatia trecutului. Textul se aplica
definitiei termenului de "restaurare" enuntate de le Duc.
Ruskine pune apoi bazele Societatii ptr Protectia
Constructiilor Istorice alaturi de Morris- acesta
pledeaza ptr conservare si defineste DEZVOLTAREA
DURABILA aducand in prim plan responsabilitatea
fata de generatiile viitoare.
SUBIECTUL 20
Teodoric ordona in scrisorile sale ca monumentele si
operele de arta ale Romei sa fie reabilitate, pastrate,
consolidate "astfel incat sa meritam multumirile
trecutilor regi a caror opera noi i-am dat o nemuritoare
tinerete".Prin acest demers Teodoric isi asigura
simpatia poporului ptr a guverna mai usor. Totodata el
isi gasea legitimitate, intrucat era un barbar, un militar
si nu descendent de imparat facand lucruri pe care nu le
faceau decat mostenitorii. El putea sa castige dpdv
militar dar era mai greu sa guverneze intr-un teritoriu in
care nu avea nici un fel de legitimitate. El se raporta
astfel la valorile trecutului din interes politic =>
oamenii se vor uita la el ca la un mostenitor intrucat
termentul de "patrimoniu" reprezinta un bun transmis
din tata in fiu care nu poate fi refuzat si care trebuie
intretinut.
Sintagma "o nemuritoare tinerete"= protectia unui
monument este pentru totdeauna; aceasta idee apare ptr
prima oara in afirmatia lui Teodoric.
Ce a cerut Teodoric reprezinta exceptia; regula era ca
lucrurile erau pastrate atat timp cat foloseau la ceva-
materiale de constructie, fundatii, schimbare de
functiune etc.
SUBIECTUL 21
Afirmatia lui Teodoric- de comentat din perspectiva
contemporana
Clasarea/ Clasificarea monumentelor istorice in
Romania. Exemple
Clasarea =procedura prin care se confera un regim de
monument istoric a unui bun imobil si este inscris in
lista monumentelor istorice. Procedura se declanseaza
de catre directiile ptr cultura , culte si patrimoniu
cultural national judetene astfel : 1) din oficiu ptr: a)
bunurile imobile care apartin statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale;b) bunurile imobile care apartin
cultelor religioase; c) bunurile imobile descoperite
intamplator sau in cadrul unor cercetari arheologice
sistematice.2) la cerere ptr a) proprietar;b)primar;c)
asociatii si fundatii legal constituite cu activitatea in
domeniul protejarii monumentelor ; d) institutiile
publice cu activitatea in domeniu protejarii
monumentelor. Dosarul de clasare contine:
documentatie tehnica ( plan situatie, releveu, fotografii,
date referitoare la functiune,expertiza tehnica);
documentatia istorica -studiu istoric; documentatia
privind situatia juridica ( dreptul de proprietate, planuri
cadastrale, carte funciara); acte administrative. Dosarul
este intocmit de serviciile Ministerului Culturii si
Cultelor (sau cum se mai numeste) si se inainteaza
compartimentului de specialitate din cadrul aceluiasi
minister care il prezinta COMINIEI NATIONALE DE
ARHEOLOGIE si/sau COMISIEI NATIONALE A
MONUMENTELOR ISTORICE. Secretarii din cadrul
ultimei mentionate elaboreaza proiectul de ordin pe
care il inainteaza ministrului culturii si cultelor spre
aprobare.

SUBIECTUL 22
Camilo Boito este fondatorul restaurarii ca si disciplina.
El neaga cele doua extremitati prezentate de Ruskin si
le Duc dar pledeaza in favoarea interventiei cu
argumente din trecut.
Tipurile de restaurare sunt: restaurarea arheologica=
prin anastiloza ptr obiectele antice, operatiune ce
implica ridicarea pieselor gasite "in situ" (anastiloza
templului Atenei Nike - Balanos); restaurarea
"pittorico"- ptr constructiile Evului Mediu si presupune
o restaurare discreta cu interventia redusa la minimum
necesar; restaurarea arhitecturala= ptr monumentele
Renasterii pana in perioada contemporana unde sunt
permise interventii de anvergura cu inlocuiri de parti
lipsa si completari cu conditia ca acestea sa fie marcate
distinctiv si sa fie realizate cu materialele si tehnologiile
contemporane.
SUBIECTUL 24:
In anul 1162 se decide protejarea columnei de orice fel
de amenintare naturala sau umana. In conflictul dintre
Imparat si Papa ( imp=Frederich Barbarosa), Roma
tine partea imparatului ptr a obtine statutul de oras liber,
supus direct imparatului=>1143 Roma devine cetate
libera . Acest fapt cerea o modalitate de reprezentare. In
opinia Senatului situatia este asemanatoare perioadei
impreiului roman=> se indreapta catre ceva ce se
intamplase cu 1000 de ani inainte=> Columnele lui
Tipuri de restaurare - Camillo Boito
Comentarea motivului ptr care Senatul Romaniei a decis conservarea
Columnei lui Traian si a statutului
juridic pe care l-a capatat ea raportat la statutul juridic pe care il aveau
monumentele in legislatia romaneasca
Marc Aurelius si Traian devin belvederi. Columna lui
Traian era amplasata in for, locatie deosebita si deci
este un simbol mai clar al libertatii abia cucerite, vorbea
despre aceiasi libertate pe care romanii o aveau. In
decret se folosesc cuvintele " astfel incat sa nu fie
nicicand distrusa ci pastrata ptr onoarea poporului
roman (...) atat timp cat lumea va exista"- se reia ideea
lui Teodoric ( nemuritoare tinerete). Si acest demers
reprezinta o exceptie din interes, in rest nu exista
obligatii fata de trecut
-fata de legislatia romana- operatiunea declasare art 8
+art 7 +definitia monumentului

SUBIECTUL 25
-diferentierea stilului
-diferentierea materialului
-eliminarea figurilor sau ornamentatiei
-expunerea partilor vechi suprimate - intr-un loc deschis
publicului
-inscrierea pe fiecare element reintregit a datei
restaurarii sau a unui semn conventional
-epigrafii descriptive pe monument
-descrierea fotografica si scrisa a interventiilor, separata
in etape
-notorietatea
SUBIECTUL 27
conservarea- stoparea actiunilor distructive si reparatii
de prevenire a degradarilor
Procedeele de a marca interventia contemporana a lui
C. Boito
Tipologia interventiilor asupra monumentelor istorice (clasif.,rel cu crt de
la venetia, art 9 si 16,specialistii)
consolidare-cu tehnici traditionale//cu tehnici
moderne//masuri temporare de consolidare
restaurare-anastiloza // restaurare de eliberare//
restaurarea de intregire// restaurare de reconstituire //
reintregire stilistica
reabilitare- cu alterare volumetrica// fara alterare
volumetrica
reconstructie- cu materiale contemporane , pastrarea
amplsamentului si a trasaturilor arhitecturale// stamutari
- in cadrul ansamblului/ pe alt amplasament/
translatarea constructiei
SUBIECTUL 28
ART 15: cercetarile si siturile arheologice , ruinele.
Pleaca de la normele care ghideaza activitatea. Insista
ca ruina nu se reconstituie, singurul lucru=conservarea
in situ a acestora si a obiectelor descopeirte ptr ca
materialul pierdut e mare deci se trece in zona ipotezei.
Se accepta anastiloza- in domeniul certitudinii ( Forul
Roman- anastiloza - prezenta materialului de
completare distins de cel original)

art 15 crt de la venetia- despre siturile arheologice