Sunteți pe pagina 1din 42

UNIVERSITATEA POLITEHNICA

BUCURESTI
TRANSMISIA CARDANICA
Student :Alexe DragosMar!an
"ru#a:$%&'
1
CUPRINS:
%( CONSTRUCTIE SI )UNCTIONARE
%(%( Rol* +ond!t!!* +las!,!+are
%(-( Constru+t!a trans.!s!e! +ardan!+e
-(CINEMATICA TRANSMISIEI CARDANICE
-(%(C!ne.at!+a art!+ulat!e! +ardan!+e
-(-(C!ne.at!+a trans.!s!e! +ardan!+e
/( CALCULUL TRANSMISIEI CARDANICE
/(%(Deter.!narea .o.entulu! de +al+ul
/(-(Cal+ulul art!+ulat!e! +ardan!+e
/(/( Cal+ulul ar0or!lor +ardan!+!
2
Ca#!tolul %( CONSTRUCTIE SI )UNCTIONARE
%(%( Rol* +ond!t!!* +las!,!+are
Transmisia cardanica este o componenta independenta a transmisiei
automobilului cu rolul de a transmite prin miscari de rotatie momentul
motor, fara a-l modifica, intre ansambluri ale transmisiei, dispuse la distanta,
in planuri diferite si cu pozitie relativa cel mai adesea variabila. Deoarece
arborii care compun transmisia cardanica sunt dispusi frecvent intr-un plan
longitudinal, transmisia cardanica este prezentata si sub denumirea de
transmisie longitudinala. Denumirea de transmisie cardanica este justificata
de faptul ca articulatia care intra in compunerea sa este articulatia cardanica.
Transmisia cardanica se intalneste la automobilele organizate dupa
solutia clasica, la automobilele cu mai multe punti motoare, in general la
automobilele la care exista o distanta intre motor sisau !" si puntea
motoare.
#n figura 1.1 este prezentata compunerea transmisiei cardanice. #ntre
arborele secundar $ al !" % &arbore conducator' si arborele pinionului de
atac ( &arbore condus', arbori cu axele dispuse in plane diferite, este montat
arborele cardanic ) cu ung*iurile + fata de axele celor doi arbori. ,ng*iul +
este variabil, deoarece in timpul deplasarii automobilului distanta dintre cei
doi arbori variaza in functie de incarcatura utila, rigiditatea suspensiei - si
denivelarile drumului. .entru a compensa variatiile ung*iulare, arborele
cardanic este prevazut cu articulatiile cardanice 1 si 2, iar pentru a compensa
variatia distantei dintre arborii conducator si condus, este prevazut cu
cuplajul de compensare axiala /.
)
0ig.1.1.1ompunerea transmisiei cardanice
1onditiile impuse transmisiei cardanice sunt2
- sa asigure sincronismul miscarii arborilor cuplati indiferent de
ung*iurile dintre axele lor3
- sa asigure compensarile ung*iulare si axiale necesare3
- sa realizeze amortizarea vibratiilor si atenuarea socurilor
torsionale3
- sa fie bine ec*ilibrata dinamic si sa nu atinga turatia critica
corespunzatoare regimului de rezonanta3
- sa aiba durabilitate mare si randament ridicat3
- montarea si demontarea sa fie usoare, iar intretinerea cat mai
redusa3
- constructia si te*nologia sa fie simple si economice.
.entru a indeplini aceste conditii, in compunerea T1 intra si alte tipuri
de cuplaje si de articulatii.
1lasificarea transmisiilor cardanice se face dupa urmatoarele criterii2
1. Dupa legea de transmitere a miscarii, T1 pot fi2
- asicrone, la care raportul de transmitere este o marime periodica,
avand valoarea medie egala cu unu3
$
- sincrone &*omocinetice', la care raportul de transmitere este
constant si egal cu unu3
2. Dupa modul de constructie, T1 pot fi2
- desc*ise3
- inc*ise, la care arborii cardanici sunt dispusi intr-un tub central sau
intr-un carter3
). Dupa numarul articulatiilor cardanice se disting2 T1
monocardanice, bicardanice, tricardanice etc.
%(-( Constru+t!a trans.!s!e! +ardan!+e
%(-(%( S+1e.e de trans.!s!! +ardan!+e
#n figura 1.2 sunt prezentate sc*eme de transmisii cardanice folosite la
automobilele $42.
0ig.1.2.!c*eme de transmisii cardanice utilizate la automobilele $4$2
a.transmisie momocardanica cu tub central3
%
b.transmisie bicardanica cu un singur arbore cardanic3
c.transmisie tricardanica cu doi arbori cardanici si palier intermediar
elastic folosita la automobile cu ampatament marit3
d.transmisie cu $ articulatii cardanice, doi arbori si palier intermediar
rigid folosita la autocamioane.
#n figura 1.) se prezinta sc*ema unei transmisii cardanice pentru un
automobil $4$ si 5D montat pe cadru separat de !". Transmisia are trei
arbori2 1 intre !" si 5D3 2 intre 5D si puntea motoare din spate3 ) intre 5D
si puntea motoare din fata.
0ig.1.).!c*ema transmisiei cardanice la automobilele $4$2 1-arbore
cardanic intermediar3 2-arbore cardanic pentru puntea din spate3 )-
arbore cardanic pentru puntea din fata3 $-articulatii cardanice3 %-
reductor-distribuitor.
#n figura 1.$ se prezinta sc*emele unor transmisii cardanice folosite la
automobile 64$.
6
0ig.1.$.!c*eme de transmisii cardanice folosite la automobilele 64$2a-
fara 5D si cu arbori dispusi in serie3 b-cu 5D si arbori dispusi in serie3
c-cu 5D si arbori dispusi in paralel3 1-cutie de viteze3 2-reductor-
distribuitor3 ) si $-punti motoare3 %-articulatii cardanice3 6-arbori
cardanici.
#n figura $.% se prezinta sc*eme de transmisii cardanice utilizate la
automobile 646, cu arborii pentru puntile motoare din spate in serie sau in
paralel.
-
0ig.1.%.!c*eme de transmisii cardanice folosite la automobile 6462 1-
cutie de viteze3 2-reductor-distribuitor3 ),$,%-punti motoare3 6-
articulatii cardanice.
%(-(-(Constru+t!a art!+ulat!e! +ardan!+e
1ea mai folosita articulatie cardanica pentru T1 este articulatia
cardanica asincronica rigida de tip desc*is. 1onstructia sa este prezentata in
figura 1.6. 7ste alcatuita din crucea cardanica 2 cu brate egale si
perpendiculare si din doua furci cardanice 1 si ) dispuse in plane
perpendiculare. 0urcile pot fi cu flansa &furca 1' sau cu corp cilindric pentru
asamblarea prin sudura cu arborele tubular &furca )'. 8agarele dintre bratele
furcilor si fusurile crucii sunt lagare de rostogolire si sunt asigurate de
rulmenti cu ace de constructie speciala. 9cestia au urmatoarele particularitati
constructive2
-au numai inel exterior infundat la un capat 1: &in forma de pa*ar'3
-rolele ac, fara separator, ruleaza direct pe fusul crucii, sunt montate in
alezajul inelului pe pat de vaselina si mentinute usor prin sprijinirea pe
manseta de etansare, iar centrarea pe un sant prelucrat pe fundul inelului3
(
-inelul rulmentului este usor presat in bratul furcii si este asigurat
radial prin siguranta elastica interioara 1) &fig.$.6.b', prin siguranta elastica
exterioara 1$ &fig.$.6.c', sau prin placa de inc*idere ( fixata pe bratul furcii
cu suruburile 11. !olutia se aplica la autocamioane unde dimensiunile
furcilor permit aceasta asamblare si prezinta avantajul ca asigura o etansare
mai buna imbinarii presate dintre rulment si furca. ,ngerea rulmentilor se
face cu niplul de ungere $. .entru siguranta etansarii se foloseste un inel
suplimentar de etansare montat pe fucul crucii.
0ig.1.6.1onstructia articulatiei cardanice de tip desc*is
/
"aselina este dirijata spre lagarele articulatiei prin canalele din corpul
crucii, asa cum se vede in figura 1.-. 1ompletarea cu vaselina se face in
cadrul intretinerilor periodice pana cand iese vaselina pe la baza rulmentului
prin dispozitivul de etansare.
0ig.1.-.,ngerea si etansarea articulatiei cardanice
Durata de viata a articulatiei este determinata in mare masura de
asigurarea unei bune etansari a lagarelor cu rulmenti. !olutii pentru
asigurarea etansarii sunt prezentate in figurile 1.- si 1.(. &descrierea
solutiilor'. #ntotdeauna baza fusului crucii cardanice are prelucrata o
suprafata cilindrica sau conica pe care ruleaza manseta de etansare, iar
uneori pentru marirea sigurantei dispozitivului de etansare pe baza fusului,
in continuare se preseaza un inel de protectia din tabla &inel deflector'.
Dispozitivul de etansare este inclus, cel mai adesea, in rulmentul cu ace al
articulatiei &figurile b,c si d', sau menseta de etansare este presata pe baza
fusului crucii &figura a'.
1:
0ig.1.(.!isteme de etansare folosite la articulatiile cardanice
11
.entru a compensa deformatiile elastice ale sistemului inel exterior-
rola ac-fus, fusurile crucii se prelucreaza cu o usoara conicitate de
:,1;.:,%< din diametrul mediu, asigurandu-se astfel o geometrie corecta
rulmentului.
1and compensarile ung*iulare sunt mici se folosesc articulatii
cardanice asincrone elastice, care se monteaza spre !" si au in plus rolul de
a micsora sarcinile dinamice la torsiune. 1onstructia unei astfel de articulatii
este prezentata in figura 1./. 7a este compusa din furcile 2 si $ cu cate trei
brate dispuse la 12:= unul fata de altul, fixate cu suruburile 6 de discul
elastic din cauciuc ). 0urcile sunt montate pe arborele 1 cu pana dreapta si
pe con, respectiv pe arborele % prin caneluri. Deformariile discului elastic
permit compensari ung*iulare de );..%= intre arbori. > astfel de articulatie
este de fapt un cuplaj elastic.
0ig.1./.1onstructia articulatiei cardanice elastice
12
.entru a usura montarea, dar mai ales demontarea crucii cardanice
bratele furcilor corp comun cu rulmentii sunt demontabile, se monteaza pe
corpurile furcilor cu suruburi, iar momentul se transmite printr-un sistem de
pene frontale, asa cum se vede in figura 1.1:. !olutia se aplica la T1 ale
autocamioanelor unde momentele sunt mari, iar dimensiunile articulatiei
permit montarea cu suruburi.
0ig.1.1:.9rticulatie cardanica cu bratele furcilor demantabile2 a-
vederi plane3 b-vedere in spatiu
1)
%(-(/(Constru+t!a s! d!s#unerea +u#la2elor de +o.#ensare ax!ala
1uplajele de compensare axiala sunt cuplaje canelate cu deplasare
axiala . 7le sunt montate al capatul cel mai protejat de murdarie si umezeala
al arborelui si trebuie sa introduca forte axiale de frecare cat mai mici in
arbore. .entru indeplinirea acestei conditii cuplajul de compensare axiala
este prevazut cu un sistem de ungere si de etansare cat mai eficient.
>bservatii2
1. 1uplajul nu se amplaseaza spre mijlocul arborelui pentru a nu-i
mari sageata3
2. Daca cuplajul este orientat spre fata, arborele cardanic trebuie
asigurat cu un suport transversal, pentru ca in caz de rupere sa nu
se infiga in drum si sa produca rasturnarea automobilului3
). !epararea cuplajului de arbore constitue un avantaj, deoarece
arborele va fi tubular pe toate lungimea sa si deci mai usor de
ec*ilibrat.
"ariante constructive ale acestui cuplaj cand acesta este dispus pe
arborele cardanic fractionat si cu lungime variabila, sunt prezentate in figura
1.11. #n fig.a. etansarea se face cu garnitura si piulita olandeza 6, in
fig.b.etansarea se face cu garnitura 1 montata intr-un manson si cu burduful
2, iar in fig.c. etansarea se face cu garniturile 1,) si $ si cu tubul telescopic
suplimentar -. 0ormarea pernelor de aer in timpul deplasarilor axiale se evita
prin orificiul de aerisire %. ,ngerea se face prin niplul $ &figura a'.
1$
0ig.1.11.1onstructia cuplajului de compensare axiala dispus pe
arborele cardanic cu lungime variabila &din doua bucati'
!olutii foarte eficiente pentru ungerea si etansarea cuplajului de
compensare axiala, dar si pentru omogenizarea sectiunii transversale a
arborelui cardanic, sunt prezentate in figura 1.12. #n fig.a. cuplajul este
dispus in dreptul palierului intermediar, iar arborele nu mai trebuie asigurat.
#n fig.b. cuplajul este dispus in capacul posterior alungit al !"3 se obtine
astfel o ungere eficienta si o foarte buna protectie. #n figurile din mijloc sunt
prezentate detalii privind etansarea crucii cardanice, cu mansetele de
etansare montate pe inelele rulmentilor cu ace si suprafetele cilindrice de
rulare a mansetelor dispuse in continuarea fusului crucii cardanice.
1%
0ig.1.12.!olutii de dispunere a cuplajului de compensare axiala2 a-in
dreptul palierului intermediar3 b-in capacul din spate al !".
.entru a micsora frecarile din cuplajul de compensare axiala, frecarea
de alunecare se inlocuieste cu frecare de rostogolire, asa cum se vede din
figura 1.1). 5olul canelurilor este preluat de patru siruri de role cilindrice 1,
care ruleaza in cai prelucrate in semiarborele exterior si in semiarborele
interior, ambele avand o sectiune aproximativ patrata.
!unt constructii care folosesc pentru reducerea frecarii bile sau
bolturi.
16
0ig.1.1).1uplaj de compensare axiala cu frecare de rostogolire
%(-('(Constru+t!a #al!erulu! !nter.ed!ar
.alierul intermediar se foloseste cand T1 are doi arbori &ampatament
marit al automobilului', iar intre ei se monteaza o articulatie cardanica care
nu poate prelua forte transversale. 7l consta dintr-un lagar care monteaza pe
cadru sau pe caroseria autoportanta, in zona articulatiei cardanice centrale
pentru a o sustine.
#n figura 1.1$. se prezinta constructia pentru palierul intermediar in
varianta elastica &a' si varianta rigida &b'. .rima se foloseste la automobile
usoare &autoturisme sau autoutilitare', iar a doua la autocamioane grele.
0ig.1.1$.1onstructia palierului intermediar
1-
%(-(3(Constru+t!a ar0or!lor +ardan!+!
9rborii cardanici fac legatura intre doua articulatii cardanice sau intre
o articulatie si una dintre componentele transmisiei si au rolul de a transmite
la distanta momentul motor.
,n arbore cardanic este compus dintr-o parte centrala de sectiune
circulara, care formeaza arborele propriuzis si piese de legatura pentru
prinderea articulatiilor. .artea centrala poate fi plina &in zona cuplajului de
compensare axiala' sau tubulara. 9ceasta prezinta avantajul ca este mai
rigida si permite marirea turatiei de functionare.
Daca cuplajul de compensare axiala este dispus pe arbore, acesta are
lungime variabila si sectiune neomogena &tubulara in zona centrala si plina
spre capat in zona cuplajului', iar daca cuplajul este separat de arbore,
arborele are lungime constanta si sectiune tubulara pe toata lungimea sa. #n
figura 1.1$ se prezinta arbori cardanici cu lungime constanta, iar in figura
1.1% se prezinta arbori cardanici cu lungime variabila.
0ig.1.1$.9rbori cardanici cu lungime constanta2 a-cu sectiune tubulara
constanta3 b-cu sectiune tubulara variabila &cilindru la mijloc,
trunc*iuri de con spre capete'
1(
0ig.1.1%.1onstructia arborilor cardanici cu lungime variabila
&telescopici'2 a-sectiune constanta pentru partea tubulara3 b-sectiune
variabila pentru partea tubulara3 c-cu furcile de la capete montate prin
flansa cu suruburi pe arborele propriuzis3 d-semiarborele cu canelura
exterioara sudat de furca.
0olosirea arborilor cardanici cu lungime constanta este avantajoasa
deoarece ec*ilibrarea este mai usoara si pot functiona la turatii mai mari.
!unt T1 care folosesc numai arbori cardanici de lungime constanta daca se
adopta constructii speciale pentru cuplajul de compensare axiala si palierul
intermediar3 o astfel de solutie este prezentata in figura 1.16.
1/
0ig.1.16.T1 cu arbori de lungime constanta2 1-articulatie cardanica
elastica3 2-arbore cardanic scurt3 )-palier intermediar elastic3 $-
articulatie cardanica3 %-arbore cardanic lung3 6-suruburi pentru
montarea traversei suport a palierului intermediar3 --traversa suport.
Dupa montarea arborelui cardanic, ansamblul se supune unei
ec*ilibrari dinamice, mai intai la o turatie joasa, intre 6:: si 1::: rotmin,
urmata de o verificare la turatia nominala. 7c*ilibrarea se realizeaza cu
adaosuri de material prin sudarea unor placute pe arbore. #n scopul eliminarii
necesitatii reec*ilibrarii dupa demontarile din exploatare a arborilor
telescopici, intre cei doi semiarbori se marc*eaza pozitia de la prima
ec*ilibrare. 1a valori admisibile pentru dezec*ilibrarea remanenta
permanenta se recomanda valorile2
- 1:;..1% g?cm pentru autoturisme3
- %: g.cm pentru autocamioane mijlocii3
- -% g.cm pentru autocamioane grele.
2:
Observatie:
.entru a realiza o ec*ilibrare buna, lungimea arborilor cardanici se
limiteaza la 1,(;..2,: m &dupa unii constructori la 1,%m'.
> solutie constructiva moderna este realizarea arborilor cardanici din
materiale compozite care prezinta urmatoarele avantaje2
- rezistenta la torsiune dubla in comparatie cu cei obtinuti din oteluri uzuale
la aceleasi dimensiuni3
- rigiditatea poate sa depaseasca de 2,% ori pe cea a otelurilor si aliajelor din
aluminiu3
- capacitate de amortizare interna3
- rezistenta la oboseala si la coroziune.
,n model experimental de arbore cardanic a fost proiectat si executat din
rasini armate cu fibre de carbon pentru un autoturism 0>5D 1ortina.
9rborele din otel cantarea 1:,2 @g, iar cel din materiale compozite numai $,%
@g, din care ),) @g erau mufele de legatura de la capete. #nlocuirea cu un
material similar si a articulatiei cardanice a redus greutatea cu inca 1,) @g.
#n figura 1.1- se prezinta constructia arborilor cardanici din materiale
compozite, iar in tabelul 1.1 caracteristicile transmisiilor cardanice din astfel
de materiale.
21
0ig.1.1-.1onstructia arborilor cardanici din materiale compozite
%(-(4(Constru+t!! de trans.!s!!l +ardan!+e ,olos!te #e auto.o0!le
Dintre transmisiile cardanice mai deosebite folosite pe automobile se
remarca cele de pe autobuze.
#n figura 1.1( se prezinta T1 folosita pe autobuzul 112 ,D.
#n figura 1.1/ se prezinta T1 folosita pe autobuzul !@oda !A11.
#n figura 1.2:.a se prezinta T1 de pe autobuzul !aviem !1 1:, iar in
figura 1.2:.b cuplajul elastic al acestei transmisii.
22
0ig.1.1(.Transmisie cardanica de autobuz &112,D'
0ig.1.1/.Transmisie cardanica pentru autobuz cu transmisie automata
% montata separat de motor &!A 11'
2)
a.
b.
0ig.1.2:.Transmisie cardanica pentru autobuz cu motor in fata, punte
motoare spate si transmisie semiautomata &ambreiaj centrifugal B !"
planetar' montata central separat de motor2 a-transmisia cardanica
propriuzisa3 b-cuplajul elastic montat pe volant.
2$
Ca#!tolul -(CINEMATICA TRANSMISIEI CARDANICE
-(%(C!ne.at!+a art!+ulat!e! +ardan!+e
C.1ardano &1%:1D1%-6' a utilizat la suspensia busolei marine un
mecanism care permitea mentinerea pozitiei orizontale, independent de
oscilatiile navei, denumit mai tarziu suspensie cardanica.
5.Eoo@e &16)%D1-:)' a brevetat un dispozitiv pentru transmiterea
miscarii de rotatie intre doi arbori cu axe concurente.
8.5enault in 1(/( a folosit cuplajul cardanic in componenta T1 la
automobile.
!c*ema structurala si sc*ema cinematica a articulatiei cardanice sunt
prezentate in figura 2.1.
#n timpul rotirii arborelui conducator 1, bratul
F
: :
A A
descrie traectoria
), dispusa intr-un plan perpendicular pe arborele 1, iar bratul
F
: o
B B
al
arborelui condus 2, dispus inclinat fata de arborele 1 cu ung*iul +
12
, descrie
traectoria $, aflata intr-un plan inclinat cu ung*iul +
12
fata de planul
traectoriei ). 1ele doua brate definesc crucea cardanica cu brate egale si
perpendiculare.
.rin rotirea arborelui 1 cu ung*iul 1

, punctul :
A
ajunge in 9,
deplasandu-se pe un arc de cerc, iar puctul :
B
ajunge in G, arborele condus
2 rotindu-se cu ung*iul 2

. #ntre deplasarile ung*iulare a celor doi arbori


exista relatia2
cos
2 1
=tg tg
&2.1'
Din aceasta relatie se vede ca in cazul deplasarii ung*iulare uniforme
a arborelui conducator 1, arborele condus 2 va avea deplsari ung*iulare
2%
neuniforme. 9sincronismul miscarii furcilor articulatiei cardanice poate fi
apreciat prin raportul de transmitere al vitezelor ung*iulare ale celor doi
arbori.
0ig.2.1.!c*ema structurala &a' si sc*ema cinematica &b' a articulatiei
cardanice
Diferentiind relatia &2.1' se obtine2

cos
cos cos
2
2
2
1
2
1
=
d d
&2.2'
#mpartind ambii membri cu dt si tinand cont de definitia vitezelor
ung*iulare, din relatia &2.2' se obtine2
26
2
2
1
2
2
1
2
1
cos
cos cos


= = =
d
d
i
c
&2.)'
7liminand pe
2
cos
cu relatia &2.1' se obtine2

cos
sin cos 1
2
1
2
2
1

= =
c
i
&2.$'
Din relatia &2.$', la rotirea partii conducatoare se obtin urmatoarele
valori extreme2
-pentru
1 cos 1 cos .... 2 3 3 :
min 1
2
1
= = =
c
i

-pentru
1
cos
1
: cos .....
2
)
3
2
max 1
2
1
= = =

c
i
#n consecinta, raportul de transmitere cinematic al articulatiei
cardanice variaza intre limitele de mai sus, limite care sunt cu atat mai
apropiate una de alta si ambele apropiate de valoarea unu, cu cat ung*iul
dintre cei doi arbori este mai mic. 8a o rotatie completa a arborelui
conducator 1, raportul de transmitere atinge de doua ori valoarea minima si
de doua ori valoarea maxima, deci arborele condus 2 ramane de doua ori in
urma arborelui conducator si il intrece de doua ori.
.entru aprecierea asincronismului vitezelor ung*iulare ale elementului
conducator si condus, pentru articulatia cardanica, se utilizeaza marimile2
- coeficientul de asincronism
sin
min max
= = tg i i U
c c &2.%'

- decalajul ung*iular maxim
( ) ( )

= =


cos 2
cos 1
max 2 1 max
arctg
&2.6'
#n figura 2.2 sunt prezentate variatiile acestor coeficienti pentru cazul
unui cuplaj cardanic cu ung*iul dintre arbori de %:=, cand arborele
conducator se roteste cu 1(:=.
2-
9sincronismul are drept consecinta aparitia unor vibratii, functionarea
zgomotoasa, scaderea randamentului si a durabilitatii transmisiei.
0ig.2.2."ariatiile coeficientilor pentru aprecierea asincronismului
-(-(C!ne.at!+a trans.!s!e! +ardan!+e
.entru a se obtine sincronismul miscarii trebuiesc indeplinite
conditiile2
1.transmisia trebuie sa fie bicardanica, adica un arbore trebuie sa aiba
cate o articulatie cardanica la fiecare capat3
2.furcile de capat ale arborelui sa fie in acelasi plan3
).aplicand relatia &2.1' pentru fiecare articulatie cardanica se obtine2
= =
2 1 &2.-'
adica ung*iurile de asezare ale arborilor cardanici trebuie sa fie egale.
9sezarea arborilor cardanici poate fi in H sau in A, asa cum se
vede din figura 2.).
2(
0ig.2.).9sezarea arborilor cardanici2 a-in H3 b-in A
T1 se obtin prin inserierea mai multor elemente, asa cum se vede din
figura 2.$.&a.T1 cu doua articulatii cardanice si un singur arbore3 b.T1 cu $
articulatii, 2 arbori, un palier intermediar rigid si montaj in H3 c.T1 cu )
articulatii, 2 arbori, un palier intermediar si montaj mixt'.
2/
0ig.2.$.!c*eme de inseriere si de montaj pentru componentele T1
Ca#!tolul /( CALCULUL TRANSMISIEI CARDANICE
1alculul transmisiei cardanice cuprinde determinarea momentului de
calcul si calculul de rezistenta al articulatiilor si arborilor cardanici.
)(%(Deter.!narea .o.entulu! de +al+ul
Aomentul de calcul notat cu A
c
se determina in doua moduri2
- cand motorul functioneaza in regim de moment maxim, iar !" este
cuplat in treapta intai2
1 max SV c
i M M =
&).1'
- in cazulul automobilelor cu mai multe punti motoare, cand nu se
cunoaste distributia momentului motor la arborii cardanici dispusi
dupa reductorul distribuitor, momentul de calcul se determina in
functie de conditia de aderenta la rotile motoare2

:
i
r Z
M
d m
c

=

&).2'
,nde2H
m
este reactiunea normala dinanica la puntea motoare3 I este
coeficientul de aderenta &pentru calcule uzuale I J :,-;..:,('3 r
d
este
raza dinamica a rotii motoare3 i
:
este raportul de transmitere al
transmisiei principale.
.entru acelasi automobil se considera valoarea cea mai mare a
momentului de calcul, deoarece nu se accepta ca, pe acelasi automobil, sa se
foloseasca articulatii cardanice de dimensiuni diferite.
):
)(-(Cal+ulul art!+ulat!e! +ardan!+e
a5 Cal+ulul ,ur+!! +ardan!+e
0urca cardanica este solicitata de forta 0 &actioneaza in punctul G si
este perpendiculara pe planul furcii'. !ectiunea periculoasa 9-9, de
incastrare cu butucul, este solicitata la incovoiere si la torsiune. !c*ema de
calcul este prezentata in figura ).1.
0ig.).1. !c*ema de calcul a furcii
cardanice
R
M
F
c

=
2
&).)'
unde 5 este raza medie la care actioneaza forta 0 si se adopta constructiv.
Tensiunea la incovoiere in sectiunea 9-9 este2
i i
i
i

l F

M
= =
&).$'
unde
6
2
! b

i

= pentru sectiunea dreptung*iulara si
1:
2
! b

i

= pentru
sectiunea eliptica.
Tensiunea la torsiune este2
t t
t
t

l F

M
1

= =
&).%'
)1
unde
! b
t
=
2

pentru sectiunea dreptung*iulara si ! b


! b

t


=
2
2
2 , :
16


pentru sectiunea eliptica. 1oeficientul K depinde de raportul *b si se adopta
din tabelul ).1.
Tabelul ).1. "alorile coeficientului K
1 1,2 1,% 1,-% 2 2,% ) $ % 6 ( 1:
K :,2:: :,2:( :,2)1 :,2)/ :,2$6 :,2%( :,26- :,2(2 :,2/1 :,2// :,):- :,)12
#n tabelul ).2 se dau principalele dimensiuni ale furcilor cardanice in
functie de momentul maxim transmis.
Tabelul ).2 .rincipalele dimensiuni ale furcilor cardanice in functie de
momentul maxim transmis
0urcile cardanice se executa din oteluri cu continut mediu de carbon,
:,)%;..:,$%<, sau din oteluri de imbunatatire slab aliate. Dupa calire si
revenire, duritatea furcilor variaza intre 1/-;..):: EG in functie de tipul
automobilului.
)2
05 Cal+ulul +ru+!! +ardan!+e
1rucea cardanica este supusa
solicitarilor de incovoiere, forfecare si
strivire de catre forta 0
1
&figura ).2'.
9supra fusurilor crucii actioneaza doua
cupluri ale fortelor 0
1
, unul din partea
arborelui conducator, iar al doilea din
partea arborelui condus.
0ig. ).2. !c*ema de calcul a crucii cardanice
0orta 0
1


se calculeaza cu relatia2
cos
1
F
F =
&).6'
unde + este ung*iul maxim dintre axele arborilor.
Tensiunea la incovoiere, in sectiunea 9-9, se calculeaza cu relatia2
)
1
1 1
1 , :
2
d
"
! F

M
i
i
i


= =
&).-'
Tensiunea la forfecare la baza fusului se determina cu relatia2
2
F
$
d
F
#

&).('
unde 0
L
se calculeaza cu relatia2
( ) cos % , : 2
F

=
! R
M
F
c
&)./'
"erificarea la strivire se face determinand presiunea specifica pe fusul
crucii, sub actiunea fortei 0
1
, cu relatia2
! d
F
s

=
1

&).1:'
))
#n tabelul ).) se dau principalele dimensiuni ale crucilor cardanice in
functie de momentul maxim transmis.
Tabelul ).) .rincipalele dimensiuni ale crucilor cardanice functie de
momentul maxim transmis
1rucile cardanice se executa din oteluri aliate de cementare, elemental
principal de aliere fiind cromul. 1ementarea se face pe o adancime de
:,-;..1,% mm, iar duritatea variaza intre %6 si 6% E51.
+5 Alegerea rul.ent!lor +u a+e
5ulmentii cu ace folositi la articulatiile cardanice se caracterizeaza
printr-o miscare oscilatorie. 7i se aleg cunoscand diametrul fusului crucii
cardanice si tinand cont de capacitatea portanta dinamica care se calculeaza
cu relatia2
S $ # % =
MdaNO &).11'
)$
,nde2 K este un coeficient ce tine cont de caracterul rotatiei. .entru rulmentii
cu inel exterior forjat, KJ:,66 in cazul rotatiei continue si KJ:,6 in cazul
rotatiei oscilatorii3
f este coeficientul ce tine cont de conditiile de incarcare si de
functionare. .entru sarcina variabila, se recomanda f J :,-3
P este sarcina specifica in MdaNcm
2
O si se adopta in functie de
durabilitatea necesara in M*O, de viteza periferica in MmsO din calea de rulare
a inelului interior, sau mai simplu in functie de produsul dintre turatia
ec*ivalenta n
e
in rotmin si diametrul caii de rulare in mm, din figura ).).
0ig.).). !arcina specifica P in functie de durablitate si de produsul nd
)%
.entru miscarea de rotatie oscilatorie, turatia ec*ivalenta se determina cu
relatia2
/:

=
n
n
e &).12'
unde n este turatia arborelui cardanic in MrotminO3 + este ung*iul dintre
arbori in grade.
! este suprafata ec*ivalenta si se calculeaza cu relatia2
1::
d l
S

=
Mcm
2
O &).1)'
unde l este lungimea acului &fusului crucii' in mm.
"alorile lui P determinate cu ajutorul diagramei din figura ).) corespund
unei duritati E51 J 6:. Daca duritatea este mai redusa, valoarea lui P
trebuie corectata cu relatia P
L
JQP, valorile coeficientului Q fiind date in
figura ).$ &curba 2 pentru rulmentii cu inel exterior forjat, curba 1 pentru
ceilalti rulmenti cu ace'.
.entru valorile extreme ale diametrului caii
de rulare d si ale turatiei n, valorile
teoretice de calcul determinate cu relatia
&).11' nu corespund sarcinilor admisibile
reale, mai ales in cazul turatiilor mici. De
aceea se recomanda ca, pentru rulmentii cu
inel exterior forjat valorile sarcinii specifice
sa nu depaseasca valoarea P
max
J%::
daNcm
2
.
0ig.).$. 1oeficientul Q de influenta a duritatii asupra sarcinii specifice P
Daca se foloseste drept criteriu pentru alegerea rulmentilor capacitatea
portanta statica, aceasta se determina cu relatia2
)6
S $ % =
: :
66 , :
, unde P
:
J16%: daNcm
2
&).1$'
/(/( Cal+ulul ar0or!lor +ardan!+!
9rborele cardanic se predimensioneaza din conditia de rezistenta la
solicitarea de torsiune sub actiunea momentului de calcul, apoi se verifica
deformatia la torsiune si turatia critica.
a5 Cal+ulul ar0orelu! la sol!+!tarea de tors!une
Tensiunea la torsiune se determina pentru zonele in care modulul de
rezistenta polar este minim cu relatiile2
- pentru arborele cu sectiune circulara plina2
)
2 , : D
M

M
c
t
c
t

= =
&).1%'
- pentru arborele cu sectiune tubulara2
( )
$ $
16
d D
M D

M
c
t
c
t


= =

&).16'
unde 2 D este diametrul exterior al arborelui3 d este diametrul interior al
arborelui.
Tensiunea admisibila la torsiune se determina adoptand un coeficient de
siguranta de );..),% fata de limita de curgere.
1alculul de rezistenta al cuplajului de compensare axiala se face
conform !T9! 1-6--6(, pentru caneluri dreptung*iulare sau in evolventa.
.artea tubulara a arborelui se executa din teava din otel trasa la rece
fara sudura, din teava din otel sudata electric cap la cap prin rezistenta sau
din teava din otel trasa la rece si sudata electric cap la cap prin rezistenta.
#n tabelele ).$ si ).% sunt date caracteristicile mecanice ale otelurilor,
respectiv dimensiunile recomandate pentru tevile partii tubulare ale arborilor
cardanici.
)-
Tabelul $.$. 1aracteristicile mecanice ale otelurilor pentru tevile arborilor
Tabelul $.%. Dimensiunile recomandate pentru tevile arborilor
0' Ver!,!+area de,or.at!e! la rasu+!re
,ng*iul de rasucire, exprimat in grade, se determina cu relatia2
)(

1(:

=
p
c
& '
" M
&).1-'
,nde2 A
c
este momentul de calcul3 8 este lungimea arborelui cardanic3 C
este modulul de elasticitate transversal3 #
p
este momentul de inertie polar al
arborelui &
)2
$
D
&
p

=

pentru arborele cu sectiune circulara plina si


( )
)2
$ $
d D
&
p

=

pentru cel cu sectiune tubulara'.
Deformatia admisibila la rasucire este de -;..(=.
+5 Ver!,!+area la turat!e +r!t!+a
Datorita neuniformitatii materialului in lungul arborelui si inexactitatii
la montaj, in arborii cardanici apar forte centrifuge insemnate care produc
deformatii la incovoiere, amplificand efectele fortelor centrifuge. Daca
frecventa oscilatiilor de incovoiere determinate de forta centrifuga se
suprapune peste frecventa proprie de oscilatie a arborelui, apare rezonanta si
transmisia cardanica se poate distruge. "erificarea arborelui cardanic la
turatia critica de functionare &adica determinarea turatiei maxime pe care o
poate suporta fara sa apara fenomenul de rezonanta al vibratiilor de
incovoiere' este necesara deoarece la automobilele moderne turatia de
functionare este mare.
Daca centrul de masa al arborelui este deplasat fata de axa de rotatie
cu distanta e, forta centrifuga care provoaca invovoierea arborelui cu sageata
f va fi2
( )
2
+ = # e m F
c
, unde m este masa arborelui &).1('
7a este ec*ilibrata de forta elastica 0
e
, data de relatia2
)
"
& (
# c F
p
e

= &).1/'
)/
,nde2 c este un coeficient care tine cont de caracterul incarcarii si tipul
reazemelor arborelui &pentru arborele cu sarcina uniform distribuita pe
lungimea 8 ce se poate deplasa liber in reazeme c J )($%, iar pentru
arborele ce nu se poate deplasa liber in rezeme c J )($'3 7 este modulul de
elasticitate longitudinal3 #
p
este momentul de inertie al arborelui3 8 este
lungimea arborelui.
Din conditia de ec*ilibru a celor doua forte se obtine pentru sageata
arborelui expresia2
2
)
2


=
m
"
& (
c
e m
#
p
&).2:'
Daca numitorul relatiei &).2:' tinde catre :, sageata tinde catre infinit si
arborele se rupe. "iteza ung*iulara a arborelui in regim de rezonanta este2
)
" m
& ( c
p
cr


= MradsecO &).21'
iar turatia critica 2
)
): ):
" m
& ( c
n
p
cr cr


= =

MrotminO &).22'
.entru arborii din otel, cu 7J2,1?1:
%
Nmm
2
si RJ-,( @gdm
)
se obtine2
( )
2
2 2
6
1: 22% , 1
"
d D c
n
cr

= MrotminO pentru arborii tubulari &).2)'
c
"
D
n
cr 2
6
1: 22% , 1 =
MrotminO pentru arborii cu sectiune plina &).2$'
Trebuie aratat ca ruperea arborelui nu se produce instantaneu, iar daca
se trece repede peste turatia critica, ruperea arborelui poate sa nu se produca.
8a alegerea arborelui cardanic se recomanda ca
: , 2 ..... 2 , 1
max
=
n
n
cr
&n
max
este
$:
turatia maxima a arborelui cardanic', limita minima se admite pentru arborii
cardanici scurti, cu sectiune omogena si foarte bine ec*ilibrati.

B!0l!ogra,!e
$1
Transmisii cardanice SC*eorg*e Ailoiu 7ditura2 Te*nica
Transmisii mecanice moderne-.aul Ailitaru 7ditura2 Te*nica
TTT.*oTstuffTor@s.com
$2