NOIUNI GENERALE

Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care

interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a
ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori
poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi
erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din
activitile umane.
Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani):
poluanii biodegradabili sunt substane, care se descompun rapid n
proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz
mai rapid dect pot s se descompun. Poluanii nondegradabili sunt
materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n
mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar
imposibil s se ndeprteze aceti poluani din mediu.
poluanii nondegradabili (diclordifeniltetracloretan (DDT), dioxine,
difenili policrorurati (PCB) i materiale radioactive) care pot s ajung la
nivele periculoase de acumulare i pot s se transmit n lanul trofic
prin intermediul animalelor. Moleculele compuilor toxici pot s se
depun pe suprafaa plantelor acvatice fr s distrug acele plante.
Toxicitatea acestor elemente pentru organismul uman este influenat, pe
lng frecvena i importana aportului, de natura alimentului, condiia fiziologic
a organismului atacat (sex, vrst etc.).
Exemple: arsen, cadmiu, plumb, zinc, cupru, staniu i mercur etc.
Reacia plantelor la metale neeseniale precum Al, Cd, As, Ti, Cr, Hg, Ag
sau Au variaz cu creterea concentraiei de la nivelul de toleran la cel de
intoxicare.
Pentru a supravieui, plantele i-au dezvoltat fie mecanisme prin care
metalele absorbite sunt transformate n forme tolerate fiziologic, fie mecanisme
de inactivare metabolic a acestora. Haque, M., 2005