Sunteți pe pagina 1din 27

Introducere

AGRICULTURA ÎN JUDEŢ

Ramura de baza a economiei judeţului Ialomiţa este agricultura, suprafaţa agricola a judeţului reprezentând 2,5% din suprafaţa agricola totala a ţării. Fondul funciar avea la sfârşitul anului 2009 următoarea structura :

- Suprafaţa totala ……………………………. 445. 289 ha

Suprafaţa agricola …………………373. 907 ha

- teren arabil ……………………………. 347. 779 ha
- 18. 538 ha

-

- vii şi pepiniere viticole …………………6. 804 ha

- livezi şi pepiniere

fâneţe

85 ha

701 ha

Păduri şi terenuri forestiere…………25. 803 ha

Ape şi bălti …………………………19. 100 ha

Alte suprafeţe ………………………26. 479 ha

În judeţ exista mai multe sisteme de irigaţii care acoperă peste 50% din terenul arabil al judeţului dar din păcate, în acest moment starea de funcţionare a acestui sistem lasă de dorit. O problema importanta a judeţului o reprezintă situaţia terenurilor din Insula Ialomiţei. Insula Ialomiţei are o suprafaţa de teren arabil de 63.521 ha din care amenajata pentru irigat doar 11. 922 ha. Prezentam în tabelul de mai jos, toate unităţile existente organizatoric, cu suprafaţa pe care o ocupa şi suprafaţa amenajata pentru irigaţii prin aspersiune.

Nr.

 

Suprafaţa

Amenajat irigat

Crt.

 

UNITATEA

totala -ha-

ha

%

1

SC AGROZOOTEHNICA PIETROIU SA

8001

3305

41,3

2

SC AGRICOM BORCEA SĂ

7284

2909

40

3

SC AGROMIXT ROSETI SĂ

9505

-

-

4

SC AGROZOOTEHNICA GRĂDIŞTEA SA

10402

45

0,43

5

SC AGROZOOTEHNICA STELNICA SA

8539

2037

23,85

6

S. C.

AGROZOOTEHNICA BORDUŞANI S.

9871

615

6,23

A.

7

SC AGROZOOTEHNICA FACĂIENI SA

9919

3011

30,35

1

TOTAL 63521 11922 18,76

TOTAL

63521

11922

18,76

Aceste unitatea sunt fost I. A. S- uri, sunt unităţi cu capital de stat care în perioada 1989- 2010 au înregistrat rezultate pozitive sau negative, în funcţie de capacitatea managerilor de a conduce eficient, dar şi de condiţiile tehnice specifice fiecărei unităţi (sistemul de irigaţii şi gradul de funcţionabilitate a acestuia ; situaţia parcurilor de maşini agricole, proporţia în care au cultivat terenurile agricole deţinute ) La nivelul municipiului Feteşti cele mai importante exploataţii cu profil agricol sunt :

S.C. AGROFAM HOLDING S.R.L. , S.C. COMCEREAL S.A. , S.C. INTERCEREAL S.A. FETEŞTI, S.C. AUTOCRIST S.R.L. În cadrul acestei lucrări este analizata activitatea unei singure societatea „S. C. AGROFAM HOLDING S.R.L. ” cu o suprafaţa medie de aproximativ 20.000 ha din care 1.500 ha în Feteşti. Este o societate cu capitol privat al cărei obiectiv principal consta în exploatarea terenului arabil preluat în arenda de la proprietari, persoane fizice, în concesiune de la Agenţia Domeniilor Statului şi în participarea cu terţe persoane fizice şi juridice. Cultivarea pămâtului se face în principal cu cereale şi plante tehnice.

2

CAPITOLUCAPITOLU II -- PREZENTAREAPREZENTAREA SOCIETĂŢIISOCIETĂŢII

1.1. DATE DE IDENTIFICARE ALE AGENTULU ECONOMIC

1. Denumirea firmei : AGROFAM HOLDING

2. Numarul şi data înregistrării la Registrul Comerţului: J 21/ 1155/1994

3. Cod Unic de Înregistrare: 6900281

4. Forma juridică de constituire: S. R. L. -SOCIETATE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ

5. Adresa, telefon, fax : Mun. FETEŞTI, ALEEA ROZMARIN, VILA Z 29, AP. 1-4,

telefon 0243 363368, fax 0243 361880;

Punct de lucru : Un sediu administrativ la adresa menţionată mai sus Birouri: - Director, secretariat;

- Economic-contabilitate, casierie;

- Comercial-aprovizionări, transporturi, desfaceri;

- Oficiu de calcul, organizarea muncii şi salarizarea personalului; - Oficiu juridic.

Conducerea tehnică îşi are birourile în două centre–zone ale sferei directoare de producţie:

5.

1. - cu sediul în FNC Feteşti

5.

2. –cu sediul la Grădiştea Feteşti

Secţia de producţie: Activitatea de producţie se desfăşoară în cadrul subunităţilor de

producţie organizate în secţii şi ferme cu producţia agricolă vegetală (în număr de 6) şi secţii şi

sectoare

agricole, de reparaţii şi întreţinerea

maşinilor şi utilajelor agricole, transporturi auto, construcţii s. a.

de

deservire

privind

producerea

produselor

6. Natura capitalului

Capitalul social este integral privat Capitalul social la data înfiinţării societăţii a fost de 100 lei.

Capitalul social, în prezent este de 240.827 lei şi este constituit prin depuneri de numerar.

7. Date financiare :

 

- lei -

Indicator

2009

2010

2011

Cifra de afaceri

23.236.346

38.988.548

61.849.583

Rezultatul exploatării

1.252.373

2.513.797

3.254.472

3

1.2. SCURT ISTORIC

SC AGROFAM HOLDING SRL a luat fiinţă la 29.12.1994, având un capital social de

100 lei, lipsit de orice alta bază materială.

Activitatea de început a constat în achiziţionarea de produse agricole (cereale) de la

deţinătorii de teren persoane fizice şi apoi livrarea se făcea către societăţile de creşterea

animalelor.

Preluarea şi depozitarea cerealelor se făcea în spaţiile şi capacităţile rămase disponibile

de la fostele CEREAL COM pe care societatea le închiria în sezonul colectării produselor

agricole.

Treptat, pe măsura acumulării de resurse financiare proprii–care au fost orientate, către

dezvoltare – şi prin resurse atrase – constând din credite bancare, societatea dispune de spaţii şi

capacităţi moderne de preluare, depozitare şi procesare a produselor agricole.

Şi în ceea ce priveşte baza tehnico-materială a activităţii domeniului producţiei agricole

prin intermediul creditelor bancare s-au asigurat în timp numărul şi gama de maşini agricole

necesare acoperirii întregului volum de lucrări mecanice.

SC AGROFAM HOLDING SRL FETEŞTI a desfăşurat o activitate fără întrerupere,

rentabilă şi în continuă dezvoltare.

Cifra de afaceri în anul de început a fost de 441.100 lei, s-a aflat într-o continuă ascensiune,

astfel că în anul 2000 a fost de 1.573.000 lei, în anul 2011 să atingă nivelul de 61.849.583 lei

iar numărul de angajaţi să fie de 341 persoane la 31. 12. 2011.

Schematic principalii indicatori economici, tehnici şi sociali se prezintă astfel:

 

Specificaţii

U. m.

 

REALIZAT

REALIZAT

2008

2009

2010

2011

Teren arabil în exploatare

Ha

4.700

8.900

17.100

16.280

- în arendă

Ha

4.700

5.550

6.885

6.485

- concesionare

Ha

-

1.950

5.405

5.405

- în participaţiune

Ha

-

1.400

4.810

4.390

Nr. mediu scriptic total, din care:

Pers.

153

196

204

341

personal angajat permanent, din care:

-

Pers.

146

170

106

341

 

- ingineri agronomi

Pers.

8

11

5

12

 

- ingineri mecanici

Pers.

2

4

1

5

economişti, studii superioare

-

Pers.

4

5

1

6

 

- tehnicieni

Pers.

6

8

3

9

 

- mecanici agricoli

Pers.

65

78

6

91

 

- conducător auto

Pers.

19

25

22

30

4

 

MIJLOACELOR FIXE

 

- tractoare U 650

Buc.

31

37

40

45

- tractoare peste 190CP

Buc.

6

9

15

25

- combine recoltat

Buc.

18

16

20

26

- autocamioane

Buc.

19

25

25

30

SPAŢII DEPOZITARE-PROCESARE PRODUSE

 

- Siloz baza FNC

Tone

15.000

15.000

15.000

20.000

- Siloz demontabil Ovidiu

Tone

6.000

16.252

16.252

36.252

- magazii-depozite

Tone

30.000

30.000

30.000

60.252

TOTAL

Tone

51.000

61.252

61.252

71.252

Construcţii, clădiri

Buc.

       

- apartamente

Buc

14

16

20

20

- case de locuit

Buc.

3

3

5

5

- sedii administrative

Buc.

3

4

10

10

TOTAL

Buc

20

23

35

35

Structura organizatorică a S. C. AGROFAM HOLDING SRL. Feteşti

Structura organizatorică a acestei unităţi este de tip funcţional deoarece în cadrul sectoarelor se realizează câte o funcţiune a unităţii agricole. În cadrul unei subdiviziuni organizatorice se cuprind în principal activităţi specifice unei anumite funcţiuni a unităţii agricole. În cadrul fermelor, a atelierelor predomină funcţia de producţie, în timp ce în cadrul departamentului funcţia financiar–contabilă. Pe lângă o funcţie care este predominantă, într-un compartiment sunt înglobate şi activităţi corespunzătoare altor funcţii cum ar fi: de personal, de cercetare-dezvoltare.

5

1.2.1. Organigrama structurii organizatorice a S. C. AGROFAM

HOLDING SRL Feteşti

Conducerea executivă a unităţii Oficiul de calcul Oficiul juridic Departamentul economic Personal – salarizare
Conducerea executivă a unităţii
Oficiul de calcul
Oficiul juridic
Departamentul economic
Personal – salarizare
juridic Departamentul economic Personal – salarizare ▬ Producţie Asociaţia Lăteşti Pietroiu Ferma

Producţie Asociaţia Lăteşti Pietroiu Ferma Coslogeni Grădiştea
Producţie
Asociaţia
Lăteşti
Pietroiu
Ferma
Coslogeni
Grădiştea

Ferma

Comercial Contracte Vânzări – cumpărări Achiziţii de la persoane fizice Vânzări diverse
Comercial
Contracte
Vânzări –
cumpărări
Achiziţii de la
persoane fizice
Vânzări diverse
Prestări servicii Sector mecanic Sector A.D.T. Sector constructii Siloz Ovidiu Siloz Feteşti
Prestări servicii
Sector mecanic
Sector A.D.T.
Sector constructii
Siloz
Ovidiu
Siloz
Feteşti

Compartiment

Asocieri în

participaţie

Zootehnie

6

În cadrul acestui tip de structură se stabilesc legături de autoritate funcţională între şefii unor compartimente cu specializări diferite şi care au unii asupra altora autoritate limitată la anumite domenii. Aceste compartimente sunt plasate în afara liniei ierarhice directe ce leagă conducerea întreprinderii de compartimente de producţie şi în consecinţă, nu au o autoritate directă asupra acestor compartimente ci numai una funcţională. Caracteristicile de bază ale acestei structuri:

divizarea autorităţii pe niveluri ierarhice între conducătorii specializaţi în anumite

domenii, fiecare având în domeniul sau de activitate autoritate deplină asupra nivelurilor inferioare;

un executant primeşte dispoziţii de la mai mulţi conducători, pe specialităţi;

punerea în valoare a cadrelor specializate;

asigurarea competenţei sporite în luarea deciziilor.

Legăturile de colaborare manifestate între conducătorii unor compartimente diferite au rolul de a asigura o mai mare operativitate în muncă, lucru hotărâtor în activitatea unităţii. Asemenea relaţii există între şefii diferitelor ferme, între şefii de fermă şi seful sectorului A. D. T. şi astfel se rezolvă o serie de probleme concrete (întrajutorarea cu maşini, materiale ) evitându-se recurgerea la linia ierarhică. Asemenea legături asigură eficienţa ridicată în luarea deciziilor, dar şefii superiori ai celor care le realizează le încuviinţează în prealabil şi apoi sunt informaţi de modul în care are loc cooperarea între şefii compartimentelor pe care le coordonează, şi la nevoie ei pot facilita desfăşurarea acestor relaţii.

Prezentarea produselor / serviciilor pe categorii

Potrivit şi obiectivelor prevăzute în statutul său, societatea îşi desfăşoară activitatea având la baza cele trei principale direcţii:

cultivarea - exploatarea terenului arabil preluat în arendă de la proprietari

persoane fizice, concesionare de la Agenţia Domeniilor Statului şi asociere în participaţiune cu persoane fizice şi juridice din judeţele limitrofe.

Cea de-a doua activitate o constituie comerţul intermediar cu ridicata de produse

agricole;

Export de produse agricole.

În ceea ce priveşte exploatarea terenului arabil preluat în arendă, în participaţiune şi concesionat pentru realizări de producţie;

7

Societatea asigură aprovizionarea cu materii prime şi materiale necesare cultivării terenului ( seminţe, îngrăşăminte chimice, pesticide, s. a. ) Execută întreaga gamă de lucrări ale solului cu mijloace mecanice aflate în dotarea unităţii, înfiinţarea, întreţinerea culturilor şi recoltarea produselor obţinute. Din producţia obţinută se distribuie – plăteşte către participanţi, cota parte ce li se cuvine acestora, conform contractelor încheiate (arendatori, asociaţi şi renta), apoi diferenţa de producţie este valorificată de către societate. Programul elaborat în ceea ce priveşte producţia vegetală şi structura culturilor din acest an comparat cu anul precedent la principalele culturi este următorul:

CULTURA

U/

REALIZAT 2010

REALIZAT 2011

m

Supraf. - ha -

Prod. Medie - kg -

Prod. Totala - to -

Supraf.

Prod.

Prod.

-ha-

Medie

Totala

 

Kg/ha-

-to-

Grâu

Ha

8.565

2.451

20.994

6.600

3.800

25.080

Orzoaică

Ha

3.345

2.961

9.907

700

3.500

2.450

Fl. soarelui

Ha

2.345

1.690

3.963

6510

1860

12.109

Soia

Ha

     

1.170

2.200

2.574

Porumb

Ha

2.900

3.500

10.150

4.010

4.000

16.040

1.3. DESCRIEREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE ŞI A

PRODUSELOR

8

Obiectul activităţii principale actuale

Activitatea preponderentă începând cu anul 2003 o constituie exploatarea – cultivarea terenului arabil în suprafaţa totala de 17.800 ha, preluat:

în arendă de la proprietari de teren persoane fizice din judeţele limitrofe;

concesionarea cu Agenţia Domeniilor Statului;

cu contracte în participaţiune cu terţe persoane fizice şi juridice;

executarea de lucrări, servicii şi acordarea de asistenţă tehnică unităţilor cu

activităţi în domeniul agricol. Cea de a doua activitate o constituie comerţul intermediar cu ridicata de produse agricole. Societatea are în dotare spaţii şi capacităţi de preluare, depozitare şi procesare- condiţionare a produselor agricole precum şi personal calificat pentru efectuarea acestor operaţiuni. Pentru alte 2030 ha teren, ce aparţin altor persoane fizice şi juridice, societatea noastră efectuează întreg volumul de lucrări, servicii şi acordă asistenţa tehnică pentru cultivarea terenului. În condiţiile pedoclimatice destul de vitrege ale anului agricol 2010, rezultatele obţinute în ceea ce priveşte nivelele de producţie sunt satisfăcătoare. Seceta prelungită pe întreg anul agricol 2009-2010 (de la înfiinţare – toamna an 2009, şi pe întreg ciclul de dezvoltare şi maturare a producţiei, a dus la obţinerea unui nivel de producţii relativ scăzute pe unitatea de suprafaţa şi implicit a celei totale, la care s-a adăugat şi o diminuare a indicatorilor calitativi ai produselor. La cele de mai sus trebuie arătat ca la influenţa negativă a factorilor naturali societatea se confruntă şi cu greutăţi în valorificarea producţiei. Lipsa unei pieţe organizate a produselor agricole la nivel naţional face ca preţul aferent la livrarea produselor să fie mai mic, departe de a acoperi cheltuielile efectuate, fără a mai vorbi şi de o cotă de rentabilitate. Din aceste considerente producţia s-a aflat în stoc, nevalorificată până la 31. 10. 2010. Dar, preţul produselor pe piaţa agricolă se va îmbunătăţii, dat fiind faptul că în acest an criza cerealelor s-a ridicat la nivelul economiei naţionale. Societatea va contrabalansa lipsa de producţie cu nivelul mai scăzut al cheltuielilor realizate şi va obţine acel echilibru financiar necesar continuării şi chiar dezvoltării activităţii de producţie agricolă. Cu referire la comerţul intermediar cu ridicata, acesta constă în cele trei surse de asigurare a bazei materiale a obiectivului sau de activitate:

În ceea ce priveşte imputurile:

9

constă în asigurarea de produse agricole din producţie proprie prin cultivarea

terenului preluat în exploatare, care de altfel deţine rol preponderent;

cea de a doua sursa constă în achiziţionarea directă de produse agricole de la

producătorii privaţi, persoane fizice, prin intermediul centrelor de achiziţii organizate de

societate într-un număr de peste 24 localităţi rurale, în baza borderourilor de preluare şi cu

plata directă în numerar;

cumpărarea de produse agricole de la agenţii economici cu capital de stat şi privat

în baza contractelor economice încheiate urmate de documentele de decontare respectare –

factura, ordin de plată, ordin de plata prin virament şi numerar.

Activitatea de valorificare a produselor:

Aceasta constă în preluarea, depozitarea, conservarea şi operaţiunile de procesare prin

care produsele se aduc la un anumit stadiu de standardizare potrivit solicitărilor beneficiarilor

interni sau externi în vederea obţinerii de preţuri avantajoase.

Volumul total al produselor agricole ce se va derula în acest an comparativ cu cel

precedent va fi următorul:

Specificare

 

U/M

Realizat an 2010

Realizat an 2011

Produse

agricole

total

Tone

45.

966

66.

400

din care:

- GRÂU

 

TONE

24.

660

38.

200

- ORZ

TONE

12.

490

3.

000

- FL. SOARELUI

 

TONE

4.

570

15.

200

- PORUMB

 

TONE

4.

140

7.

000

- RAPIŢĂ

 

TONE

 

106

 

-

- SOIA

   

-

3.

000

Prin caracteristica să de producţie, activitatea agricolă este sezonieră şi prin urmare

asigurarea mijloacelor materiale şi băneşti se face în etape şi anume: la începutul anului agricol

toamna –an precedent– în prima etapa şi primăvara –an curent– în a doua etapa.

Activitatea societăţii se află în continuă derulare şi într-o curbă ascendentă de la an la an

şi cum potrivit specificului său, cheltuielile se fac pe tot parcursul anului, iar producţia şi mai cu

seamă încasarea acesteia din urmă se face o singura dată, în partea finală a anului, desigur,

societatea este nevoită să solicite credite bancare pentru acoperirea temporară a necesarului de

mijloace financiare.

10

Pentru atingerea obiectivului propus şi anume depăşirea cifrei de afaceri şi realizarea unui

echilibru financiar optim, societatea a luat unele măsuri asiguratorii printre care:

sunt incheiate contracte de aprovizionare cu principalii furnizori de materii prime,

materiale, carburanţi, piese de schimb care să asigure funcţionarea întregului parc de maşini şi

utilaje;

de asemenea acţionează pentru completarea necesarului de seminţe îngrăşăminte

chimice şi materiale auxiliare în vederea înfiinţării culturilor din acest an, bunurile materiale

ce urmează a fi aprovizionate, la care se adaugă stocurile existente care să fie în măsura să

satisfacă cerinţele actualelor etape.

În cele de mai sus am făcut referire la activitatea direct productivă dar, nu sunt de neglijat

nici măsurile ce trebuiesc luate în ceea ce priveşte întreţinerile şi remedierile necesare spaţiilor

de depozitare, capacităţilor de procesare a produselor, avându-se în vedere şi volumul mai mare

de activitate.

Segmentul de piaţă

Aprovizionare-furnizori

1.4. ANALIZA PIETEI

Sursele de aprovizionare pentru materiile prime necesare activităţii de producţie ca şi cele pentru asigurarea volumului de aprovizionare cu produse agricole se regăsesc pe următorii furnizori:

Denumirea categoriilor de mărfuri

 

Furnizorii - denumire

Pondere

Forma de

 

valorică

proprietate

a. Activitatea de producţie agricolă

   

100%

 

Seminţe

-Producţie proprie - SC AGROFAM

45%

PRIVATĂ

-

SEMROM (SUCP)

20%

DE STAT

Îngrăşăminte chimice

 

-

AMONIL SA

15%

PRIVATĂ

Pesticide

-

OLTCHIM

RM. VÂLCEA

10%

PRIVATĂ

Carburanţi

-

SC PETROM SA

5%

DE STAT

Piese de schimb

 

-

OVIDIU CONSTANTA

5%

PRIVATĂ

b. Activitatea de comerţ

 

-

100%

 

Cereale,

plante

tehnice

şi

-

Producţie proprie

52%

PRIVATĂ

oleaginoase

 

-

Producători agricoli persoane fizice,

 

achiziţii directe prin centrele locale de colectare

26%

PRIVATĂ

- SCA Pietroiu SA

10%

DE STAT

- SCA Stelnica SA

7%

DE STAT

- SCA Borduşani SA

5%

DE STAT

11

Desfacere-clienţi

Destinaţia produselor

Denumirea clientului

Ponderea

Forma de

Valorică

proprietate

-LA EXPORT

-SC ALFRED C TOEPFER GmbH HAMBURG-Germania -SC BUNGE ROMANIA SRL

65%

PRIVATA

35%

PRIVATA

-LA INTERN

-SC ERMICOM SA BRĂILA -SC MOPAN SA SUCEAVA -RATCOM FOCŞANI SRL -SC ROMAGRIBUZ SA BUZĂU -RUDNIC SUCEAVA SRL

30%

PRIVATA

30%

PRIVATA

20%

PRIVATA

10%

PRIVATA

10%

PRIVATA

Dat fiind faptul că producţia agricolă pe plan naţional se află într-o relativă criză iar

produsele acestui domeniu de activitate este vital pentru asigurarea materiilor prime în industria

alimentară ca şi cea pentru acoperirea necesarului de furaje pentru hrana animalelor, cererea de

cereale, plante tehnice şi oleaginoase pe piaţa internă nu a fost acoperită prin oferta sectorului

productiv.

De asemenea, cereri importante sunt şi în ceea ce priveşte livrările de produse la export.

Cât priveşte tendinţa pieţii de produse agricole aceasta va avea o creştere sigură pe plan

naţional şi cu atât mai mult în ceea ce priveşte unitatea analizată întrucât au fost luate măsurile

agrotehnice necesare care să asigure o creştere a productivităţii pe unitatea de suprafaţă şi

obţinerea unei mase mai mari de produse.

Prin specificul şi particularităţile de realizare a produselor agricole, caracterul sezonier dă

naştere unor dificultăţi pentru producătorii lipsiţi de posibilitatea depozitării şi conservării

produselor obţinute. Societatea are asigurate spaţiile de preluare, depozitare şi procesare ceea ce

îi dă posibilitatea livrării eşalonate a producţiei urmărind şi valorificarea avantajoasă a

mărfurilor.

În perioada de început, principalii beneficiari ai produselor erau marile complexe de

creştere a animalelor şi păsărilor. De mai bine de 7 ani societatea a stabilit relaţii comerciale de

livrare a produselor cu agenţi economici cu potenţial economic şi financiar puternic, cu

posibilităţi mari de preluare operativă, asigură plata integrală a mărfurilor şi beneficiază chiar de

anumite facilităţi în sensul că i se acordă importante avansuri băneşti, iar personalul ce reprezintă

aceste unităţi sunt adevăraţi manageri şi se bucură de credibilitate şi respect.

Relaţia de afaceri în plan extern are ca importanţi beneficiari: SC ALFRED C TOEPFER

GmbH HAMBURG şi SC BUNGE ROMANIA SRL BUCUREŞTI, între aceste firme s-au

statornicit relaţii reciproc avantajoase şi o colaborare bazată pe încredere şi loialitate.

12

În plan teritorial are ca principali concurenţi în relaţiile de afaceri societăţile cu profil de

achiziţii şi desfacere a produselor agricole (COMCEREAL, CARGILL, INTERCEREAL etc. ),

societăţi cu capital de stat devenite apoi private.

Având în dotare spaţii şi capacităţi corespunzătoare de preluare, depozitare, procesare,

care sunt în exploatare şi amplasate în apropierea producătorilor de cereale, se reuşeşte atragerea

către firmă a furnizorilor unor asemenea produse şi prin asigurarea de servicii mai avantajoase

decât unităţile tradiţionale de preluare a cerealelor.

Societatea comercializează întreaga gamă de produse agricole specifice zonei de cultură a

Bărăganului Ialomiţean între care: grâu, orz, rapiţă, floarea-soarelui, porumb.

Pentru stabilirea unor relaţii sigure asupra afacerilor de comercializarea mărfurilor,

societatea noastră încheie contracte economice cu clauze şi termene atât cu furnizorii cât şi

clienţii.

Din practica ultimilor 7 ani a reieşit ca valorificarea avantajoasă a produselor agricole o

constituie livrarea acestora la export.

Ca urmare, începând cu anul precedent când procentul de realizare la export a fost de 58

%, în acest an se previzionează un procent de 70 %, ceea ce va asigura pe lângă o derulare

operativa a produselor şi realizarea unei eficienţe economice ridicate.

În evoluţia să, volumul comerţului de aprovizionare şi desfacere cu ridicata a produselor agricole, în expresie fizică se prezintă astfel:

Specificaţie

U/M

2008

2009

2010

2011

Produse agricole TOTAL din care:

Tone

44.057

59.100

59.169

72.

349

-grâu

Tone

28.276

32.600

24.460

38.

200

-orz

Tone

6.

480

9.

800

12.490

3.

000

-floarea-soarelui

Tone

3.

265

9.

200

6.463

14.938

-porumb

Tone

4.

726

3.

100

10.150

16.040

-rapiţă

Tone

1.

310

4.

400

106

 

-

- soia

Tone

 

-

 

-

-

3.

000

DIN CARE LIVRATE LA EXPORT :

 

Produse agricole TOTAL din care:

Tone

5.

000

35.382

26.820

42.850

-grâu

Tone

-

15.303

10.000

26.650

-orz

Tone

5.

000

7.800

10.320

2.400

-floarea-soarelui

Tone

-

7.001

5.000

11.438

-porumb

Tone

-

1.000

6.500

9.000

-rapiţă

Tone

-

4.278

-

-

-soia

Tone

-

 

-

-

3.000

În exprimare relativă, în procente %, livrările la export raportate la total producţie marfă livrată reprezintă:

Procent valorificare la export

%

 

11

 

60

67

 

70

13

Clienţi potenţiali interni şi/sau externi, pe grupe de produse/servicii Societatea rămâne statornică în principiile sale referitoare la tranzacţiile comerciale în sensul că va continua să-şi păstreze aceeaşi parteneri de afaceri. Clienţii. În relaţiile de desfacere a produselor agricole la export care deţine pondere şi anume cu:

S.C. ALFRED C. TOEPFER G.m Hamburg-Germania, SC BUNGE ROMANIA SRL. Beneficiarii interni; societăţi de morărit şi panificaţie. Principalii concurenţi interni şi/sau externi,pe grupe de produse/servicii. Principalii concurenţi pe plan intern rămân în continuare, societăţile cu profil de preluare–depozitare a cerealelor: Cargill, Comcereal şi Intercereal. Măsuri întreprinse de societate în vederea îmbunătăţirii poziţiei sale pe piaţă:

cea mai

mare parte a fondului de marfa din producţie proprie, produsele fiind calitativ mai bune şi la costuri reduse.

preluarea în exploatare-cultivare a terenului arabil, unitatea îşi va asigura

cea de a doua direcţie de acţiune consta în amplasarea-construirea celor doua silozuri demontabile de preluare, depozitare, şi procesare a cerealelor în Lunca-balta Ialomiţei, adusa chiar în locul de cultivare, recoltare a produselor agricole. Pe lângă faptul că se va înlătura risipa de produse, se vor reduce cheltuielile cu transportul acestora pe drumurile publice, la distanţele mari unde se află actualele locuri de preluare societăţilor mari de colectare-preluare, va creşte implicit şi ritmul de preluare.

1.5. CAPACITATEA DE PRODUCTIE

Descrierea sumară a procesului/fluxului tehnologic actual, al activităţilor necesare realizării produselor/serviciilor. Pentru activitatea de producţie agricolă, societatea este organizată şi îşi desfăşoară activitatea potrivit specificului acestui domeniu; pentru lucrarea solului are întreaga gamă de maşini şi utilaje în dotare şi forţa de muncă angajată ce acoperă întreg volumul de activitate. De asemenea, societatea îşi asigură din producţie proprie şi cea mai mare parte a necesarului de seminţe, rămânându-i să completeze celelalte elemente necesare dezvoltării plantelor printre care, îngrăşămintele chimice şi pesticidele. Pentru cea de a doua activitate ca pondere a societăţii; comerţul intermediar cu ridicata de produse agricole, dispune de baza tehnico-materială şi persoane calificate pentru efectuarea operaţiunilor de depozitare a produselor.

14

Regimul de lucru

Programul de lucru este stabilit în funcţie de cerinţele specificului şi particularităţii

fiecărui domeniu în parte; program normal de 8 ore, cu program prelungit şi schimburi în cazul

campaniilor agricole de însămânţare şi recoltare a producţiei când ne referim la producţia

vegetală sau preluarea pentru depozitare şi procesare a produselor.

Date tehnice cu privire la principalele mijloace fixe care sunt utilizate nemijlocit la

realizarea produselor/serviciilor, aflate în proprietatea agentului economic:

   

CAPACITATE

 

GRAD DE

GRAD MEDIU

MIJLOACE FIXE

DATE

TEHNICE

MAXIMĂ

-to-

ÎNCĂRCARE

(%)

DE UZURĂ

(%)

 

CLĂDIRI

 
 

-capacităţi şi spaţii de depozitare cereale

 

-de producţie

Silozuri

41.

504

 

100

10

-depozite/magazii

Zid beton aup.

50.

000

 

55

40

-piste betonate

Beton

10.

000

 

20

30

-porumbare

Const. metalice

15.

000

 

-

45

TOTAL

TONE

116. 504

   
 

MAŞINI ŞI UTILAJE AGRICOLE

 

-tractoare total, din care:

 

75

100

35

-tractoare agricole U650 65 CP

 

45

100

65

-tractoare agricole mare cap. 190-300cp

 

25

100

30

COMBINE AUTOPROPULSATE

 

26

90

10

MIJLOACE TRANSPORT- autocamioane

 

30

100

20

Tractoare 400 cp

 

5

100

10

Am enumerat mai sus principalele grupe de mijloace fixe, acestea dispun de utilajele şi

agregatele adecvate şi se află în buna stare de funcţionare.

15

CAPITOLUL II.

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A

PRODUCŢIEI DE FLOAREA-SOARELUI ŞI VALORIFICAREA EI LA EXPORT

Orice activitate economică se întemeiază pe utilizarea factorilor de producţie. Cheltuielile cu factorii de producţie utilizaţi şi consumaţi în procesul obţinerii unor bunuri şi servicii trebuie să se regăsească în preţul (tariful) de vânzare al bunurilor, pentru a putea fi recuperate. Includerea acestor cheltuieli în preţul (tariful) de vânzare al bunului se efectuează prin costul de producţie. Aceasta constituie ceea ce îl costă, de fapt, pe întreprinzător producerea unui bun, până în stadiul în care ajunge ca oferta pe piaţă. Costul de producţie reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de o unitate patrimonială în vederea obţinerii şi vânzării produselor sale. Costul de producţie exprimă, în mod sintetic, calitatea activităţii economice desfăşurată de agenţii economici, atât în sfera producţiei, cât şi în sfera circulaţiei. În cunoaşterea costului e producţie sunt interesaţi toţi conducătorii unităţii, creşterea eficienţei economice însemnând tocmai obţinerea unor efecte superioare, profituri, cu eforturi cât mai mici, cu costuri cât mai mici. Deci între cost şi profit există o relaţie invers proporţională. Scăderea costului are ca efect creşterea profitului şi invers, creşterea costului are ca efect scăderea profitului. În structura costului de producţie se includ: costul de achiziţie a materiilor prime şi a materialelor consumabile pentru producerea bunului, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota de cheltuieli indirecte, determinate raţional, în funcţie de gradul de folosire a activităţii. Cheltuielile generale de administraţie, cheltuielile de desfacere şi cheltuielile financiare, de regulă, nu se includ în costul de producţie, dar pot fi incluse dobânzile aferente perioadei de fabricaţie (dobânzile la creditele pentru producţie). Costul de producţie este influenţat de o serie de factori tehnici, economici şi organizatorici. Tocmai de aceea agenţii economici sunt interesaţi să cunoască costul de producţie pentru ca, ulterior, să cunoască factorii care l-au influenţat, să cuantifice acţiunea lor, să extindă acţiunea factorilor favorabili. Utilizarea factorilor de producţie, respectiv a resurselor materiale (bunurilor de capital) şi a resurselor umane (munca) este diferită şi diferit este şi modul în care aceştia participă la costurile producţiei respective. Astfel o parte din resursele materiale (bunurile de capital fix), participând la mai multe criterii de exploatare, se consumă treptat, se depreciază (ireversibil) şi treptat se recuperează prin includerea în costuri a amortizării lor. O altă parte din resursele materiale (bunurile de capital circulant) se consumă, incluzându- se în costul producţiei sub forma cheltuielilor cu materiile prime, alte materiale consumabile, iar altele (resurse umane) trebuie să fie remunerate incluzându-se în costuri sub forma cheltuielilor cu remuneraţiile (salariile), contribuţia privind asigurările sociale şi protecţia socială.

16

Consumul factorilor de producţie pentru obţinerea bunurilor poate fi considerat la diferite

nivele. Astfel se disting:

consumul global – care generează ceea ce reprezintă costul global al

producţiei.

Consumul sau costul la nivelul purtătorilor de costuri – determinarea acestuia

presupunând localizarea cheltuielilor de producţie în timp, spaţiu şi pe obiecte ale

producţiei materiale.

Determinarea costurilor de producţie se realizează în vederea aflării beneficiilor obţinute în

urma valorificării producţiei. Aceste beneficii au o importanţă deosebită deoarece contribuie în

mod direct la realizarea unui profit satisfăcător sau nesatisfăcător în funcţie de rezultatul obţinut

în urma diferenţelor dintre costurile totale de producţie şi veniturile realizate în urma valorificării

produsului agricol floarea-soarelui. Aceste costuri de producţie sunt în strânsă legătură cu

producţia obţinută şi influenţează bineînţeles şi veniturile totale.

Indicatorii de producţie şi economico-financiari ai anilor 2010-2011, s-au realizat pe fondul

unor dificultăţi, în condiţiile în care producţia a fost afectată de factorii naturali care a avut drept

consecinţă diminuarea cantitativă a producţiei şi în acelaşi timp şi obţinerea unor indici de

calitate inferiori. Aceasta a creat dificultăţi în valorificarea producţiei.

Desigur că, vorbind despre dificultăţile activităţii societăţii AGROFAM, trebuie să

recunoaştem că acestora trebuie alăturate şi particularităţile specifice, întrucât din păcate, în

agricultură nu se poate pune semnul egalităţii între efortul uman şi rezultatul obţinut pentru că

adesea poate intervenii riscul – factorul natural care în unele cazuri poate fi decisiv în realizarea

obiectului propus.

2. 1. ÎNDEPLINIREA PRINCIPALILOR INDICATORI DE PRODUCŢIE ŞI ECONOMICO-FINANCIARI

I. ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE PRODUCŢIE –FLOAREA SOARELUI

În cele ce urmează vă informăm asupra modului în care au fost îndepliniţi principalii

indicatori de producţie în anii 2010-2011 la cultura de floarea-soarelui.

a)

La nivel de societate, gradul de îndeplinire a sarcinilor de producţie se prezintă astfel:

Nr.

Specific

U/

 

PROGRAMAT

REALIZAT

crt.

are

M

Suprafaţa

Producţie

Producţie

Producţie

Producţie

cultivată

medie

totală –TO-

medie

totală

kg

-kg-

-TO-

1

2010

Ha

2345

1686

3954

1690

3.963

2

2011

Ha

*3623

1750

6340

1860

12.109

17

*Menţionăm că în anul 2011 au fost programate 3623 ha pentru a se cultiva cu floarea-soarelui,

însă datorită calamităţilor naturale care au compromis total suprafeţele întinse cultivate cu grâu,

orz, ovăz, a fost nevoie reînfiinţarea terenurilor respective şi astfel s-au cultivat 6510 ha

II. ACTIVITATEA ECONOMICO-FINANCIARA

La nivel de societate principalii indicatori economico-financiari realizaţi în activitatea

economica a anilor 2010-2011 la cultura de floarea-soarelui sunt următorii:

Nr.

SPECIFICARE

ANII

Crt.

2010

2011

1

Suprafaţa cultivata HA

2.345

6.510

2

Producţia medie kg/ha

1.690

1.860

3

Producţie totala /To

3.963

12.109

4

Costuri producţie /Ha

1.610

1.950

5

Costuri totale – mii lei

3.775

12.695

6

Preţ mediu de vânzare /To

1.100

1.400

7

Venituri totale – mii lei

4.359

16.347

8

Beneficii brute –mii lei

584

652

Analizând îndeaproape aceşti indicatori economico-financiari constatam ca cele mai slabe

rezultate obţinute au fost în anul 2010, când au fost cultivate 2. 345 ha cu floarea-soarelui şi s-a

obţinut o producţie totala de 3.963 to. În anul 2011 producţia totala de floarea-soarelui a avut o

curba ascendenta în raport cu suprafaţa cultivata. În acest an s-a cultivat o suprafaţa de aproape

trei ori mai mare fata de anii precedenţi şi s-a obţinut o producţie totala de 12.109 tone de

floarea-soarelui.

Costurile de producţie au crescut şi ele ascendent de la un an la altul. În consecinţa costul

de producţie pe tona de floarea-soarelui a crescut cu 340 lei în anul 2011 fata de anul de referinţa

2010.

O alta cauza a creşterii costurilor de producţie pe tona de floarea-soarelui o mai constitui

şi scumpirea tuturor materialelor consumabile materiei prime şi auxiliare precum şi mărirea

cheltuielilor cu salariile pentru efectuarea plaţii forţei de munca care contribuie direct la

realizarea producţiilor totale.

Aceasta situaţie are desigur o explicaţie concreta. Seceta din vara anului 2010 nu a

afectat numai cantitativ producţia totala de floarea-soarelui ci a afectat şi indicii calitativi ai

acesteia care au avut de suferit. Aceasta a creat dificultatea în valorificarea producţiei şi ca efect

secundar obţinerea unui preţ de vânzare relativ mic.

Referitor la principalul obiectiv al unei întreprinderi cu activitate economica şi anume

profitul (beneficiile brute) obţinut în urma valorificării atât la intern cat şi la extern a producţiei

de floarea soarelui, au fost realizate sume oscilante de la un an la altul.

18

2. 2 COMERCIALIZAREA

Dat fiind faptul ca producţia agricola pe plan naţional se afla intr-o relativa criza iar produsele acestui domeniu sunt vitale pentru asigurarea materiilor prime în industria alimentara ca şi cea pentru acoperirea necesarului de furaje pentru hrana animalelor cererea de cereale, plante tehnice şi oleaginoase pe piaţa interna nu a fost acoperita prin oferta sectorului productiv. De asemenea, cereri importante sunt şi în ceea ce priveşte livrările de produse la export. Cu referire la comerţul intermediar cu ridicata, aceasta consta în cele trei surse de asigurare a bazei materiale a obiectului sau de activitate :

Prima sursa consta în asigurarea de produse agricole din producţie proprie prin cultivarea terenului preluat în exploatarea.

Cea de-a doua sursa consta în achiziţionarea directa de produse agricole de la producătorii privaţi, persoane fizice, prin intermediul centrelor de achiziţii organizate de societate intr-un număr de peste 24 localităţi rurale.

Cumpărarea de produse agricole de la agenţii economici cu capital de stat şi privat în

baza contractelor economice Barter prin care SC AGROFAM HOLDING, avansează unor producători agricoli sume de bani, seminţe, îngrăşăminte chimice, carburanţi şi alte bunuri materiale în schimbul produselor agricole ce le livrează acesteia la recoltarea producţiei. Cu referire la activitatea de verificare a produselor, aceasta consta în preluarea, depozitarea, conservarea şi operaţiunile de procesare prin care produsele se aduc la un anumit stadiu de standardizare potrivit solicitărilor beneficiarilor interni sau externi, în vederea obţinerii de preturi avantajoase. Dispunând de spatii şi capacitaţi de depozitare moderne AGROFAM da posibilitatea livrării eşalonate a producţiei urmărind şi valorificarea avantajoasa a mărfurilor. De mai bine de 3 ani societatea a stabilit relaţii comerciale de livrare a produselor cu agenţii economici cu potenţial economic şi financiar puternic, cu posibilităţi mari de preluare operativa, asigurând plata integrala a mărfurilor şi la rândul ei AGROFAM beneficiază chiar de anumite facilitaţi în sensul ca i se acorda importante avansuri băneşti iar personalul ce reprezintă aceste unitatea sunt adevăraţi manageri şi se bucura de credibilitate şi respect. La rândul ei societatea AGROFAM în relaţiile de afaceri a mizat pe faptul ca serviciul bun dat clientului este o investiţie sigura şi optima, reuşind astfel să statornicească relaţii de mai mulţi ani cu firma importante în domeniul comerţului cu cereale, plante tehnice şi oleaginoase.

19

PRINCIPALII CLIENŢI INTERNI ŞI EXTERNI

Denumire client din care:

Localizare

Produse

% din vânzarea anuala de produse

a)Export

     

SC ALFRED C TOEPFER GMBH

Hamburg,Germania

Cereale,oleaginoase

65

SC BUNGE ROMANIA SRL

Bucureşti

Cereale,plante

35

tehnice,oleaginoase

TOTAL

-

-

100

b)Interni

     

CERES 2000

Bucureşti

Cereale

16

TERRA SN COMPANY IMPEX

Bucureşti

Cereale

25

ULTEX

Tandrei

Cereale,oleaginoase

30

AGROFILIP SA

Bontida

Cereale

6

ALSIDO TRANS SĂ

Craiova

Cereale

15

VIOREX

Caracal

Cereale

8

TOTAL

-

-

100

LIVRAREA FLORII-SOARELUI ÎN PERIOADA 2010-2011

Specificare

Cantitate

Valoare

-

To -

- lei -

2010

6.

471

8.412.300

2011

14.

938

23.153.900

Din care la intern :

Nr. Crt.

Specificare

Cantitate

Preţ vânzare

Valoare

 

-

To -

-

lei /to -

-

lei -

1

2010 1.

 

471

 

1.100

1.618.100

2

2011 3.

 

500

 

1.400

4.900.000

Din care la export :

 

.

Nr. Crt.

Specificare

Cantitate

Preţ vânzare

Valoare

-

To -

-

lei /kg -

-

lei -

1

2010 5.

 

000

 

1.358

6.790.000

2

2011 11.

 

438

 

1.595

18.243.610

20

2. 3 EFICIENTA LIVRĂRII LA EXPORT A PRODUSULUI FLOAREA –SOARELUI

În economia de piaţa scopul producţiei îl constituie valorificarea cat mai profitabila a acesteia. În sens general valorificarea cuprinde sistemele, formele şi etapele prin care produsele sub diferite forme ajung de la producător la consumator. În relaţiile de afaceri societatea AGROFAM pentru obţinerea unor preturi avantajoase apelează la negocieri atât cu partenerii interni cat şi externi. Acest negocieri se sfârşesc de cele mai multe ori prin încheierea unor contracte. În situaţia negocierii, atât nevoile comerciantului cat şi ale clientului sunt aceleaşi, termenii şi conditiile fiind elementele care stau în calea înţelegerii lor. Negocierea devine o practica absolut necesara în care obiectivul fiecărei parţi este de a-l determina pe celalalt să adopte punctul tău de vedere utilizând argumente de necombătut. Pentru a acoperii pierderile datorate calamitaţilor naturale managerul societatii AGROFAM a încheiat contracte cu firme străine importante. Astfel a reuşit o valorificare superioara a produsului floarea soarelui şi obţinerea unui profit brut satisfăcător. Relaţiile de afaceri pe plan extern are ca importanţi beneficiari : SC ALFRED C TOEPFER GMBH Hamburg-Germania, SC BUNGE ROMANIA SRL; intre aceste firme şi SC AGROFAM HOLDING SRL s-au statornicit relaţii reciproc avantajoase şi o colaborare bazata pe încredere şi loialitate. Comerţul şi în special comerţul internaţional se bazează pe principiul avantajului comparativ. AGROFAM HOLDING SRL FETEŞTI comercializează întreaga gama de produse agricole specifice zonei cu precădere pe piaţa externa. În conditiile anilor 2010-2011 societatea a reuşit să livreze către beneficiarii externi următoarele cantităţi de floarea-soarelui :

2010 – 5. 000 t în valoare de 1.697.500 E, contravaloarea în lei fiind de 6.790.000 lei.

2011 – 11. 438 t în valoare de 4.343.716 E, contravaloarea în lei fiind de 18.243.610

lei. În total 16.438 to în valoare de 6.041.216 E, contravaloarea în lei fiind de 25.033.610lei. În cadrul acestui subcapitol vom încerca să arătam diferenţele dintre valorificarea producţiei la intern şi valorificarea producţiei la extern şi beneficiul adus societatii din activitatea comercializării produsului floarea soarelui la extern.

21

În cele ce urmează va prezentam în paralel preţul de vânzare al florii-soarelui, în perioada

2010-2011, la intern şi extern.

Specificare

INTERN

EXTERN

2010

2011

2010

2011

Cantitate

1. 471

3. 500

5. 000

11. 438

-

To -

Preţ vânzare lei / to

1.100

1.400

1.358

1.595

Valoare

1.618.100

4.900.000

6.790.000

18.243.610

-

lei -

EFICIENTA LIVRĂRII LA EXTERN COMPARATIV CU

LIVRAREA LA INTERN A FLORII-SOARELUI

- lei -

Nr.

ANII

Valoarea totala

Diferenţe

Crt

Extern

Intern

(profit)

1

2010

6.790.000

5.500.000

1.290.000

2

2011

18.243.610

16.013.200

2.230.410

În cadrul acestui tabel este prezentat clar profitul obţinut în urma valorificării florii-

soarelui la extern, în conditiile în care aceeaşi cantitate de floarea-soarelui a fost vânduta la

preţul de vânzare de la extern şi ce valoare s-ar fi obţinut daca tot aceeaşi cantitate de floarea

soarelui ar fi fost vânduta la intern cu preţul de vânzare practicat aici.

Privind în ansamblu aceasta situaţie putem trage concluzia ca valorificarea superioara a

florii soarelui s-a realizat la extern. Datorita activităţii de export a fost posibil sporirea

beneficiilor obţinute în urma valorificării produsului şi a dat încrederea societăţii AGROFAM de

a întreţine şi pe viitor strânse relaţii de afaceri cu aceste firme importante

22

CAPITOLULCAPITOLUL IIIIII -- MĂSURIMĂSURI CUCU PRIVIREPRIVIRE LALA

CREŞTEREACREŞTEREA PRODUCŢIEIPRODUCŢIEI

3.1. MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PĂRŢII TEHNICE

Îmbunătăţirea structurii de producţie, care poate asigura o valorificare superioara a capacitaţilor productive ale pământului, prin introducerea unor culturi cu rezistenţă la conditiile de seceta manifestate intens în ultimii ani în zona Reabilitatea sistemului de irigaţii menit sa asigure un factor de producţie foarte important pentru agricultura, a cărui lipsa produce diminuări mari ale producţiei datorita dependentelor existente intre aceşti factori de producţie. Deoarece majoritatea terenului acestei societati se afla grupat în Balta Ialomiţei este necesar construirea unei reţele de drumuri amenajate care ar contribuii la reducerea semnificativa a cheltuielilor de transport a produselor agricole de la locul obţinerii acestora pana la depozitare. Folosirea eficienta a potenţialului tehnic şi de depozitare este axul central al masurilor de imbunatatire a activităţii. Pentru aceasta sunt necesare investiţii pentru retehnologizare şi crearea de noi capacitaţi de depozitare a produselor agricole obţinute cât şi a celor achiziţionate. Elaborarea de programe la nivelul fiecărei subunităţi şi urmărirea îndeaproape a modului de desfăşurare a acţiunilor din câmp privind însămânţarea florii-soarelui precum şi a lucrărilor de întreţinere a culturii. Asigurarea mijloacelor materiale necesare formaţiunilor de lucru şi supravegherea modului de exploatare a utilajelor şi efectuarea calitativa a lucrărilor. Organizarea corespunzătoare a locului de munca şi urmărirea administrării eficiente a mijloacelor materiale şi înlăturarea risipei de orice fel. Cultivarea unei suprafeţe mai mari de floarea-soarelui în cadrul societatii, va da garanţia unor producţii sigure, calitativ superioare şi la costuri cat mai mici. Relaţiile dintre angajaţi şi organele de conducere sa fie bazate pe respect,onestitate şi sa fie de natura amiabila. Executarea de controale inopinate în diferite faze de vegetaţie a culturii de floarea- soarelui. Recompensarea subunităţilor cu nivelul cel mai ridicat al producţiilor, astfel încât angajaţii sa aibă satisfacţii şi sa lucreze pe viitor cu aceeaşi conştioncizitate. Acordarea unei atenţii deosebite stocării, condiţionării seminţelor de floarea-soarelui.

23

3.2. MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PĂRŢII ECONOMICE

Într-o economie de piaţă orice societate comercială trebuie să facă eforturi deosebite pentru rentabilitatea tuturor produselor şi a structurilor organizatorice. În încercarea de a atinge acest scop unităţile agricole trebuie să-şi mobilizeze toate resursele interne (materiale, umane, funciare, tehnice şi financiare) şi să le folosească în aşa fel încât să acţioneze asupra factorilor care determină şi influenţează profitul brut al societăţii. Pentru îndeplinirea acestor deziderate se impune stabilirea unor direcţii de acţiune şi a unor măsuri adecvate care să contribuie la îmbunătăţirea sectorului economic. Creşterea ponderii producţiei vândute din totalul producţiei obţinute si încheierea de contracte ferme cu unităţile beneficiare, pe baza sporirii calităţii florii-soarelui şi respectării condiţiilor stabilite în contracte; Reducerea semnificativă a costurilor de producţie, ca factor hotărâtor al creşterii profitului, prin raţionalizarea cheltuielilor; Obţinerea celui mai avantajos preţ unitar prin identificarea unor perioade optime de desfacere a produselor. Acest lucru este posibil deoarece societatea dispune de mari capacităţi de depozitare a cerealelor în condiţii adecvate pentru păstrarea în timp a calităţii produselor. Reducerea şi diminuarea pe cât posibil a riscurilor care ar putea să apară în executarea unui contract, urmărirea executării acestora de la lansare, execuţie (livrare) până la încasarea contra valorii produselor; Abordarea eticii în afaceri, bazate pe adevăr şi echitate, competiţie onestă; publicitate, care caracterizează firma; Buna conlucrare în amonte şi aval, respectiv aprovizionare şi desfacere, înglobarea logistică a acestora; Serviciul bun dat clientului este o investiţie sigură; Practicarea unui marketing agresiv; Încheierea unui contract are ca scop desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunilor şi obţinerea avantajului şi satisfacţia reciprocă a părţilor contractate; Construirea şi pe viitor a unor relaţii de încredere între societatea AGROFAM şi firmele din străinătate bazate pe sprijin, respect şi corectitudine; Depozitarea şi condiţionarea seminţelor de floarea –soarelui să se facă fără deprecierea indicilor calitativi astfel încât producţia să fie valorificată la preţul indicilor superiori; Sporirea considerabilă a numărului de contracte de finanţare; Diversificarea permanentă a relaţiilor economice cu un număr cât mai mare de parteneri; Reabilitarea sistemului de irigaţii reprezintă cel mai important aspect, deoarece producţiile de floarea-soarelui ar spori astfel cheltuielile de producţie ar scădea şi cum desigur producţia mare obţinută duce la realizarea unor venituri totale mari şi implicit a unui profit

24

considerabil poate fi obţinut şi în urma înfiinţării unei fabrici de ulei. Cu toţii ştim că pentru realizarea acestei idei este nevoie de capital, iar investiţia ar fi bineînţeles foarte mare, dar nu trebuie neglijat faptul că în urma unei astfel de activităţi profitul ar creşte semnificativ, comparativ cu comercializarea produsului floarea-soarelui ca atare.

3.3. PROBLEME DE MARKETING-PUBLICITATE

Marketingul presupune permanentă şi complexă informare a cumpărătorilor potenţiali, realizarea unor acţiuni de sprijinire şi influenţare a procesului de vânzare. Aceste activităţi care au obiective şi mijloace specifice, dar extrem de variate alcătuiesc conţinutul politicii promoţionale.

3. 3. 1 PUBLICITATEA

Publicitatea pentru promovarea unui bun sau serviciu este o componentă importantă a conceptului de marketing care implică o serie de activităţi distincte (privind produsul, preţul, distribuţia) programate cu mult timp înainte sau concomitent cu lansarea produsului pe piaţă. Trăsăturile caracteristice publicităţii :

Publicitatea reprezintă un important instrument strategic şi tactic ; Publicitatea este un mijloc de comunicare în masă ; Publicitatea contribuie, în mod deosebit la stimularea cererii. Mass-media folosite în publicitate :

1. Pressa –ziarul local ;

2. Radio local –Radio ORION FETEŞTI ;

3. Televiziunea –în cadrul unor emisiuni despre agricultură.

Alte forme de publicitate folosite de societatea AGROFAM mai sunt :

-Pliante de prezentare ; -Mape de prezentare ; -Obiecte personalizate cum ar fi : (carneţele, agende, pixuri, calendare) ; -Internetul reprezintă şi el de altfel o modalitate de informare (pagina de internet personalizată) ; -Pronunţate atribuţii promoţionale sunt reprezentate şi prin participarea firmei la târguri şi expoziţii naţionale.

25

CONCLUZII

Lucrarea de fata a avut drept scop prezentarea situaţiei şi evoluţia producţiei obţinuta în ultimii doi ani, respectiv 2010-2011, precum şi profitul obţinut în urma valorificării acesteia cu precădere către extern. În urma prelucrării şi interpretării datelor culese de la S. C. AGROFAM HOLDING S. R. L. FETEŞTI referitoare la activitatea economico-financiara a acesteia în ultimii doi ani se pot formula următoarele concluzii :

Societatea a reuşit sa se menţină pe piaţa în mediul unei concurente strânse, în pofida fluctuaţiilor economice din ultimii ani şi în conditiile în care costurile unitare au crescut în perioada analizata;

În segmentul financiar, relaţiile de echilibru şi eficienta sunt nefavorabile unei activităţi performante în perspectiva;

Reducerea cantităţilor de produse la ha a avut efecte nefavorabile asupra costurilor unitare de producţie în sensul creşterii acestora;

Nivelul capitalului permanent al societatii a avut o evoluţie oscilanta, în ultimii doi ani societatea fiind nevoita sa apeleze la credite pe termen lung şi mediu ca urmare a insuficientei acestuia pentru acoperirea mijloacelor economice;

Unitatea înregistrează profit la sfârşitul fiecărei perioade în cei doi ani şi deci nu este în incapacitatea de plata. Aprofundând totuşi aceasta situaţie se observa totuşi ca profitul brut a scăzut, datorita scăderii veniturilor totale;

Reducerea profitului a fost determinata atât de factorii cantitativi (scăderea producţiei la ha) cat şi de factorii calitativi (scăderea indicilor de calitate);

Reducerea volumului fizic al producţiei marfa este negativa din punct de vedere economico-financiar şi s-a datorat înrăutăţirii calităţii produselor obţinute din cauza unor calamitaţi naturale imprevizibile care au afectat culturile vegetale în ultimii ani;

De la an la an cantitatea de floarea soarelui livrata la export creste. Concomitent cu creşterea cantităţii se observa şi o creştere a preţului de vânzare la export comparativ cu preţul de vânzare la intern;

Creşterea costurilor de producţie are drept efect diminuarea beneficiilor obţinute în urma valorificării produsului floarea-soarelui;

Profitul brut obţinut în urma valorificării la export a florii-soarelui creste exploziv în anul 2011 comparativ anul 2010. Aceasta se datorează recoltelor mai bogate calitativ si cantitativ din acest an .

26

BIBLIOGRAFIE

A Isfanescu - Ghid practic de analiza economico-financiara, Tribuna Economica Constantin Cojocaru – Analiza economico-financiara a expluatatiilor agricole şi silvice, Editura economica Bilanţurile şi conturile de profit şi pierdere ale societatii pe anii 2009-2011 Fisa tehnologica a culturii florii-soarelui a societatii 2010-2011

27