1.

PROIECTAREA ECHIPAMENTULUI DE COMPLETARE A SONDEI SI

ALEGEREA CAPULUI DE POMPARE

1.1 Constructia sondei de extractie pe baza datelor initiale.
Date initiale:

diametrul nominal al coloanei de exploatare.

, - m; adancimea zonei de perforare.

m; inaltimea nivelului dinamic.

; debitul stratului productive.

; densitatea apei de zacamant.

; densitatea petrolului.

; procentul de impuritati/apa.
Se va calcula

(adancimea zonei de perforatii);

Se va calcula

(densitatea amestecului de lichid)

( )
( )

1.2 Determinarea adancimii de fixare a pompei.
Adancimea de fixare a pompei, notata cu H, reprezinta adancimea la care se afla
Sp.F (Sp.A- Supapa Fixa/de Aspiratie). Inaltimea coloanei de lichid si gaze associate din
CE, de deasupra Sp.F notata cu

, se numeste submergenta pompei si contribuie, prin

presiunea hidrostatica pe care o creaza, la buna functionare a P.Ad; se poate alege:

, -
Adancimea de fixare a pompei (H) se determina tinanad seama de nivelul dinamic
de lichid din sonda/CE (

), care sa asigure presiunea de fund/din dreptul perforatiilor

(

), necesara pentru producerea afluxului de lichid din Str.Pr in sonda, cu un anumit

debit (

). Pentru aceasta, se are in vedere curba de comportare a sondei

=(

). Astfel, cunoscand adancimea perforatiilor (

) si nivelul dinamic de
lichid din sonda/CE (

), se calculeaza adancimea de fixare a pompei cu relatia:

relatia 2.2 din [1];

Din [1] se alege

;
Se alege

Adancimea de fixare a pompei este de 1497 m.

1.3 Determinarea tipodimensiunilor de tevci de extractie.
Alegerea diametrului nominal al TE (

) in functie de diametrul CE (

) si de
diametrul pistonului P.Ad (

), care sunt impuse de debitul stratului productive (

).
In general, alegerea diametrului nominal al CE se face in functie de natura fluidului
extras (petrol sau gaze), de debitul estimate al acestui fluid si de metoda si tehnica de
extractie artificiala care se prevede a fi utilizata.
Coloana de tevi de extractie este alcatuita din tevi de extractie; acestea pot fi
reprezentatere de 1 tronson, 2 sau 3 tronsoane.
Se aleg tevi de extractie cu capete ingrosate si mufa separata.
Din datele initiale se cunoaste diametrul coloanei de exploatare (

), care este de

(168.275 mm).


Conform aplicatiei 1, tabelul 2, din [2];
,

Unde: CE-Coloana de Exploatare;

-Diametrul Coloanei de Exploatare;

-Grosimea de
Perete a Coloanei de Exploatare;

-Diametrul Coloanei de Exploatare Interior Minim.

Se va alege:

(73.025 mm) si

(19.05 mm)
Unde: TE-Teava de Exploatare; PP-Prajini de Pompare.

1.4 Alegerea tipului de pompa si a diametrului pistonului pompei.

Se va alege pompa cu piston de tip P, pompa introdusa cu prajinile de pompare.
Conform tabelului 3, Aplicatia 1, din [2] se alege;

Unde:P inseamna Pompa introdusa cu PP;

reprezinta

(Diametrul Tevilor de
Exploatare);

reprezinta

(Diametrul Pistonului);

1.5 Determinarea preliminara a structurii garniturii de prajini de pompare.
Lungimea garniturii de prajini de pompare:

Conform tabelului 4.1 API

* +

* +

* +

1.6 Verificarea preliminara a rezistentei garniturii de prajini de pompare.
Verificarea preliminara a rezistentei Gar.PP la solicitari statice consta in verificarea
indelinirii urmatoarelor doua conditii;
)

Unde

, k=1,2,3, este tensiunea maxima de tractiune care solicita tronsonul de ordinal

I al Gar.PP, adica tensiunea care ia nastere in sectiunea transversal superioara a
tronsonului de acest ordin.
Structura Gar.PP este tronsonata, cu 3 tronsoane, caracterizata prin:
-diametrul nominal al prajinilor (

),

}
-raportul dintre lungimea fiecarui tronson si lungimea Gar.PP (

* +

( )

Pentru mediu de lucru coroziv moderat, conform table 2.6 din [1]; se adopta:

Conform tabelul 2, Aplicatia 3, din [2] se alege un otele de tipul 20MoNi35 cu

Din acest calcul reiese ca se poate folosi un otel de tipul 20MoNi35
-clasa de rezistenta K
-domeniul de utilizare: Sarcina medie si mijlocie, mediu coroziv salin cu

-tratament terminc: Normalizare + Revenire

1.7 Alegerea prajinii lustruite.
Conform [1] tabelul 2.13, dimensiunile si masa prajinii lustruite si diametrul nominal
al PP cu care se imbina. Se vor alege dimensiunile prajinii lustruite.
Alegerea prajinii lustruite se face in functie de diametrul nominal al prajinii de
pompare din tronsonul superior.

Tipul filetului se alege P1 cu

, (34.9mm)
Se alege o prajina lustruita cu diametrul nominal de

)
Lungimea prajinii lustruite: 4900 mm

1.8 Dimensionarea coloanei de tevi de exploatare.
In timpul exploatarii, tevile de extractie sunt supuse, in cadrul C.TE, la urmatoarele
solicitari:
-tractiune, datorita greutatii proprii, a lichidului din interiorul C.TE si a greutatii garniturii de
prajini de pompare (Gar.PP) rupte, corespunzatoare portiunii de sub sectiunea rupta.
-intindere circumferentiala si radial din cauza presiunii hidrostatice interioare a coloanei de
lichid din TE
-comprimare circumferentiala si radial din cauza presiunii exterioare a fluidului din spatiul
inelar dintre coloana de exploatare (CE) si C.TE
-torsiune, la insurubarea imbinarilor filetate
-incovoiere, in zonele de deviere a sondei
-compresiune axiala, in partea inferioara a colonei, datorita procesului de pompare, din
care cauza poate sa se produca flambajul
-intidere axiala, din cauza dilatarii produse de temperature de adancime

In timpul procesului de pompare, la cursa ascendenta (CA) a pistonului, forta
hidrostatica produsa de coloana de lichid din interiorul C.TE este preluata de garniture de
prajini de pompare (G.PP), astfel incat C.TE sufera o contractie, iar in timpul cursei
descendente (CD), asceasta forta hidrostatica este transferata C.TE, ceea ce produce o
alungire a acesteia.

Marimile ce caracterizeaza rezisteanta TE:
-forta de curgere a tevii
-forta de curgere a imbinarii filetate
-presiunea interioara ce produce curgerea materialului tevii
-presiunea exterioara de turtire
-momentul de insurubare maxim recomandat
Coloana de tevi de extractie poate fi:
-netronsonata, adica alcatuita din TE cu acelasi diametru nominal (

) si aceeasi
grosime de perete (

);
-tronsonata, adica formata din doua sau trei tronsoane de TE, in functie de adancimeade
fixare a pompei de adancime (H);
Se aleg tevi de extractie cu

() si

Structura garniturii prajinilor de pompare

* +

* +

* +

* +, -

* +, -

Din tabelul 2.3, din [1], pentru conditii de lucru ale coloanei de tevi de extractie
(adancime mare si mediu coroziv salin) se alege un otel din clasa de rezistenta N80.

Din [1], tabelul 2.6 pentru mediu de lucru coroziv moderat se alege

()
Colona de tevi de extractie este formata dintr-un singur tronson de tevi cu diametrul
nominal

( ) si grosimea de perete

2.DETERMINAREA PARAMETRILOR REGIMULUI DE POMPARE
2.1 Determinarea frecventei de pompare si a numarului de curse duble pe minut ale
pistonului pompei de adancime.
Determinarea frecventei de pompare se face din conditia de limitare a solicitarilor
dinamice si a fenomenelor vibratorii ale garniturii de prajini de pompare, considerand un
regim static de pompare, adica (conform lui ADONIN)

Viteza unghiulara maxima obtinuta din punct de vedere al regimului static de
pompare este

Turatia maxima se calculeaza in functie de

cu relatia;

Deoarece trebuie sa indeplineasca conditia

; se adopta n=10 rot/min

Se calculeaza viteza unghiulara a manivelelor in functie de n cu relatia:

Deoarece intr-o ratie complete capul de balansier, respectiv prajina lustruita si
pistonul efectueaza o cursa dubla, atunci n este si numarul de curse duble pe minut.

Frecventa curselor capului de balansier si ca urmare, frecventa curselor prajinii
lustruite, se calculeaza cu formula (in functie de )

2.2 Verificarea conditiei de evitare a fenomenului de rezonanta a garniturii de
prajini de pompare la vibratii longitudinale.
Structura garniturii de prajini de pompare este pusa in evidenta in tabelul urmator:
Nr. ordine
tronson
1 2 3

,-,-

(19.05)

(22.225) 1 (25.4)

,- 46.3 27 26.8

,- 693.111 404.19 401.196

Evitarea manifestarii fenomenului de rezonanta impune ca viteza unghiulara sa
respecte conditia [1]
, -

Nr. ordine al
armonicei i
1 2 3

[Hz] 0.829 1.658 2.487

[Hz] 0.968 1.967 2.890

rad/s 6.082 12.359 18.158

[0.8;1.2]

rad/s
[4.866; 7.298] [9.887; 14.831]
[14.256;
21.789]

2.3 Determinarea lungimii cursei / cursei pistonului

Conform tipodimesiunii P.Ad diametrul pistonului este de 1

( )
Viteza unghiulara a manivelelor se calculeaza in functie de turatie cu expresia
cunoscuta:

Randamentul P.Ad este determinat de 2 componente, conform relatiei [1];

-randamentul de umplere cu lichid

-randamentul volumic de scurgere

Se admite ca P.Ad functioneaza fara gaze, adica s-a facut o alegere corecta a
separatorului de gaze si ca urmare:

-se alege in functie de adancimea de fixare (H) astfel pentru h=1497m se accepta
conform [1];

, -
Se alege:

Se obtine:

Astfel rezulta lungimea cursei de adancime / cursa pistonului.

2.4 Determinarea lungimii pierderii de cursa a pistonului
2.4.1 Determinarea lungimii pierderii de cursa a pistonului la cursa ascendenta (CA)

Pierderea de cursa a pistonului la CA este fenomenul de reducere a lungimii cursei
pistonului, care are loc la inceputul CA (pe durata

), din cauza deformatiilor elastic a

G.PP
Deci, lungimea pierderii de cursa a pistonului la CA reprezinta alugirea G.PP

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()

-coeficient de frecare de alunecare

Nr.Crt

1 0.90 0.25
2 0.96 0.30
3 0.98 0.60

,

Nr. de
ordinde i
1 2 3

in (mm)

()

() 1 (25.4)

- 285.023 387.948 506.707

[%] 46.3 27 26.8

[m] 836.641 487.89 484.276

[KN/m] 83.357 201.561 265.228

[KN/m] 48.243

[kg/m] 2.43 3.30 4.29

[N/m] 23.838 32.373 42.085

[KN] 19.944 15.794 20.381

[KN] 56.119

[KN] 49.033

()

()

()

()

()
(

()

Se accepta

()

()

()

()

()

()
Unde ()

, -

Se accepta viteza 1m/s

Pt:

si

=58.36 mm

( )

=1.999

1.999

{ [(
[()

,()

) (
[()

,()

)
(
[()

,()

)]}

()

()

()

()

2.4.2. Determinarea lungimii pierderii de cursa a pistonului la CD (cursa descendenta)
|

()
|

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()
/

()

()

()

)]

()

/1

()

/1

()

/1

()

( )

/
In care .

/ *
(

( )+

/ 0

( )1

()

( )

()

/ 0

( )1

()

( )

()

/ 0

( )1

()

( )

()

/ .

/ .

()

()

()

2.5 Calculul lungimii de suprafata si a lungimii supreacursei pistonului
2.5.1 Determinarea lungimii cursei de supreafata

In care:

este lungimea cursei de adancime si a fost calculate anterior:

este lungimea pierderii de cursa a pistonului:

este coeficientul de supracursa si se calculeaza cu relatia

(conform [1])

( )

Deoarece G.PP este tronsonata, coeficientul se apreciaza cu valoarea de 2.60
conform lui W.E. Gilbert;

( )

Lungimea cursei de suprafata este de 1.928 m.
2.5.2 Determinarea lungimii supracursei pistonului.
Lungimea supracursei pistonului reprezinta deformatia elastic a coloanei de prajini
de pompare.

( )

( )

Lungimea supracursei pistonului este de 0.112m.

2.6 Verificarea conditiei de limitare a efectelor dinamice din timpul procesului
de pompare.
Conditia de limitare a efectelor dinamice din timpul procesului de pompare se
exprima astfel:

3. ALEGEREA TIPULUI DE UNITATE DE POMPARE, A MOTORULUI,
REDUCTORULUI SI A TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE
3.1 Alegerea tipului de unitate de pompare
Unitatea de pompare se alege pe baza fortei sarcnii maxime de la capul de
balansier (

) si a lungimii cursei de suprafata.

) .

()

( ) .

/
Cu ajutorul aceostor date, din tabelul 4.1, din [1], se va alege:
UP 9T-2500-3500M
Cu parametrii principali:

=9 tf,

mm;
Si caracteristicile:
T-reductor transportabil
M-echilibrare pe manivele
Din tabelul 4.1; din [1]; se preiau toti parametrii UP;
* +
* +




* +

3.2 Recalcularea lungimii cursei pistonului, a frecventei de pompare, a
coeficientului de supracursa pistonului .
3.2.1 Recalcularea lungimii cursei pistonului:
Alegerea lungimii cursei de suprafata se face in functie de debitul sondei, debitul
este direct proportional cu lungimea cursei de suprafata.
Din masurile tipizate cursei efectuate de CB al UP, se alege o masura egala sau mai mare
decat cea obtinuta din calcul, adica:

Se alege:

Determinarea lungimii cursei pistonului (

) se poate rezolva numeric, prin

incercari, obtinandu-se o solutie aproximativa. Se foloseste expresia urmatoare:

( )

Si se dau valori lui

pana cand valoarea obtinuta in partea stanga este aproximativ egala

cu precizia de

, cu valoarea din partea dreapta. Apoi se calculeaza frecventa de

pompare si, dupa aceea numarul de c.d/min.
Intai vom calcula termenul din drepata:

Acum se vor da valori lui

pana cand ajungem la un rezultat apropiat de 0.353037

( )

( )

( )

( )

( )

Pentru lungimea cursei pistonului se adopta valoarea;

3.2.2 Frecventa de pompare se obtine cu formula:

3.2.3 Coeficientul de supracursa:

( )

( )

3.2.4 Lungimea supracursei pistonului:

( )

( )

3.3 Stabilirea codului pompei de adancime si prezentarea constructiei acestei
pompe
Codul (semnul graphic de nominalizare al) pompei este reprezentat de un
ansamblu de numere si litere (conform tabelului 2.10):
()

()

) (

) (

)
unde ()

este un numar format din doua cifre care indica diametrul exterior al tevilor
de extractie (

), ()

reprezinta un numar care precizeaza diametrul exterior al

pistonului (

un ansamblu de litere care pune in evidenta caracteristicile

pistonului, cilindrului si pomepei, in ansamblu, si anume:

arata modul de introducere a pompei (MIP),

* +,

reprezinta tipul pistonului (TP) (metallic sau cu garniture), tipul cilindrului (TC) (cu
camasi sau unic, cu prete gros sau subtire),

* +

locul de ancorare (LAn) (sus sau jos),

* +

tipul dispozitivului de fixare (TDF) (cu ancora metalica, adica mechanic, sau cu
cupe),

* +
(

)-valoarea numerica a masurii lungimii cilindrului (

), cu [

- ;
(

)-valoarea numerica a masurii lungimii pistonului, cu [

- ;
(

)-valoarea numerica a masurii lungimii extesiunilor (

), cu ,

- .
Conform pompei alese la punctual 1.4;

Codul pompei este:

7-2-4
Sau conform tabelului 2.10 din [1] 25-150 RHBM 7-2-4
inseamna: pompa de adancime introdusa cu prajinile de pompare (R), in tevi de extractie
de

(deci, cu diametru exterior

), cu piston metalic, cu diametrul de

si
lungimea de 2 ft, cu cilindru metalic (H) (cu diametrul interior

) cu lungimea de 7 ft,
cu ancorare/ dispozitiv de fixare amplasat jos (B), cu ancora metalica (M) si lungimea
totala a extensiilor de 7ft.

3.4 Alegerea reductorului de turatie
Reductorul este construit in conformitate cu normele API Spec. 11E. El are doua
trepte de reducere, realizate dub forma de doua angrenaje cilindrice cu dantura inclinata.
Prima treapta de reducere este reprezentata de doua angrenaje paralele, cu danturile
inclinate in sensuri opuse, formand un V, iar a doua treapta este formata dintr-un angrenaj,
dispus spre interior, cu dantura in V, cu varful invers decat al danturii primului angrenaj.
Prin aceasta asezare a danturii, se compenseaza fortele axiale din angrenare,
astfel incat lagarele fiecarui arbore sunt solicitate numai radial. Angrenajele se monteaza
intr-o carcasa care constituie si baia de ulei pentru roti si rulmenti.


,

()

()

/
Unde:

()

-reprezinta componenta static;

()

-reprezinta component dinamica;

Momentul maxim apare la prima parte a cursei ascendente;

()

()

()

()

Se adopta:

()
[

()

()

()

()

()

()

()

()

()

()
0 .

()

()

()

Reductor cu tipodimensiunea 20
Din [5], tabelul 2.8:
Principalii parametrii ai reductorului de turatie sunt:

3.4 Alegerea motorului electric
Pentru actionarea unitatii de pompare (UP) se utilizeaza un motor
electric asincron cu rotorul in scurtcircuit de constructive normal, alegerea lui
se face pe baza puterii echivalente pe durata ciclului de pompare.

-
este randamentul transmisiei de la motor la arborele de iesire din
redactor.
Randamentul transmisiei prin curele trapezoidale;

, -

Se noteaza:

| |

|
Deoarece solutia

exista;

( )

,
-

/
|

| |

|
Deoarece solutia

nu exista

2
()

( )

, -

()

Din tabelul 2.9, se alege un motor cu n=750 rot/min, cu 8 poli si anume AE2-
200M-8, avand urmatoarele caracteristici:
-puterea nominala; P=17 KW
-turatia nominala; n=725 rot/min
-
-=0.79
-

=28.4 A
-

=1.5
-

3.6 Alegerea transmisiei prin curele trapezoidale
O transmisie prin curele trapezoidale cuprinde una sau mai multe curele
trapezoidale, montate pe roti de curea corespunzatoare: Profilul curelelor si al canalelor
rotilor de curea este astfel ales incat contactul dintre curea si roata sa se realizeze pe
flancurile canalului si nu pe fundul acestuia.
Transmisia prin curele trapezoidale asigura transmiterea miscarii de rotatie pe
suprafata laterala a curelei, cu effect de impanare a aceia in canalul din roata de
transmisie in care patrunde. In aceste conditii se mareste frecare si deci se micsoreaza
tensiunea initiala de montaj.
Conform STAS 10076-75 se defines urmatorii termini referitori la curelele
trapezoidale:
-curea trapezoidala: curea a carei sectiune transversal are, in general, forma unui trapez,
de regula isoscel;(figura alaturata)
-unghiul curelei trapezoidale, : unghiul format de flancurile sectiunii transversale a curelei;
-inaltimea nominal a curelei trapezoidale, h: inaltimea trapezului definit anterior;
-latimea bazei mare a sectiunii curelei, a: baza mare a trapezului;



-linia primitive a curelei trapezoidale: oricare dintre liniile longitudinale ale curelei la nevelul
careia ne se produc intinderi sau compresiuni ca urmare a incovoierii curelei;
(figura 5.205)
-zona primitiva a curelei trapezoidale: locul geometric al liniilor primitive;
(figura 5.206)


-latimea primitiva a curelei trapezoidale,

; latimea curelei la nivelul zonei sale primitive;

-lungimea primitiva a curelei trapezoidale,

; lungimea liniei primitive;

-inaltimea relativa a curelei trapezoidale, h/

; raportul dintre inaltimea nominala a curelei

si latimea primitiva a acesteia.
Pentru rotile de curea (pentru curele trapezoidale) se definesc termenii:
-roata de curea trapezoidala: roata avand unul sau mai multe canale exterioare (in general
cu profil identic in forma de V simetric, tesite sau netesite) obtinute prin revolutia profilelor
acestora in jurul axei de rotatie a rotii;
-latimea primitiva a canalului rotii de curea trapezoidala,

: latimea canalului egala cu

latimea primitiva a curelei prevazute pentru aceasta;
-diamtrul primitiv al rotii de curea trapezoidala,

: diametrul rotii masurat la nivelul latimii

primitive a curelei utilizate;
-circumferinta primitiva a rotii de curea trapezoidala,

: circumferinta cercului avand

diametrul egal cu diametrul primitiv al rotii de curea trapezoidala.

Conform [14] se alege o curea de tipul SPB (curea trapezoidala ingusta), cu un diametru
minim de infasurare pe roata de 140mm.
Se va alege roata cu diametrul minim (

);

Se adopta din tabelul 5.63, din [14];

Se recalculeaza raportul de transmitere al transmisiei prin curele trapezoidale (

), in
functie de

si

Se recalculeaza raportul de transmitere ;

Se recalculeaza turatia arborelui de iesire din reductor ();

Distanta intre axe (A) se alege in functie de urmatorul interval:
, - (

)
, - ( )
,-
Se alege valoarea
Se calculeaza unghiul dintre ramurile curelei ():

Unghiul de infasurare la roata mica de curea:

Unghiul de infasurare la roata mare de curea:

Se calculeaza lungimea curelei cu urmatoarea formula:

( )

Se adopta pentru:
Numarul preliminar de curele trapezoidale (

) ale unei transmisii se determina cu relatia:

Conform [14];

Numarul definitiv de curele se determina cu relatia:

Unde:

(conform [14]) coeficientul numarului de curele.

Se adopta: z=4 curele.






















4. CONFIGURATIA GEOMETRICA SI CALCULUL CINEMATIC AL UNITATII
DE POMPARE
4.1 Constructia si functionarea unitatii de pompare
Princpipalele parti componente ale UP sunt: motorul de actionare (3), transmisia
(reducatoare) prin curele trapezoidale (4,5); reductorul de turatie (6); manivelele (7);
bielele (10); balansierul (13); contragreutatile de echilibrare pe manivele (6) si/sau pe
balansier (15). Toate aceste elemente se monteaza pe o sanie/rama de baza (2), care se
amplaseaza pe o platforma de beton (1).
Lantul cinematic dintre arborele motorului si prajina lustruita are dublu rol:
-de reducere a turatiei motorului;
-de transformare a miscarii de rotatie a arborelui de iesire din reductor in miscare de
translatie, alternativa, pe veritcala, a prajinii lustruite.

In figura urmatoare este reprezentata schema unitatii de pompare cu cab balansier si
prajini de pompare;
4.2 Stabilirea configuratiei geometrice a unitatii de pompare
Din prametrii constructivi ai unitatii de pompare de tipul UP 9T 2000-3500M
cunoastem: ; ; ; ;
Se caluleaza rapoartele:

Si rezulta:

Se calculeaza coeficientul de asimetrie geometrica, ce se exprima prin relatia:

Deoarece

Mecanismul patrulater articulat are o configuratie asimetrica exterioara (ASE) conform
figurii urmatoare:


Se noteaza cu

unghiul format de directia dreptei

cu directia

)
si cu

unghiul format de directia dreptei

cu directia

)
Atunci unghiul de asimetrie este dat de egalitatea urmatoare:

Unghiul

se determina aplicand teorema lui Pitagora generalizata in

, adica:

( )

( )

( )

( )

Unghiul

se calculeaza folosind aceasi teorema, dar aplicand in

, adica

( )

( )

Rezulta unghiul de asimetrie:
|

4.3 Determinarea sensului de rotatie a manivelelor
Pentru o sonda cvasi veritcala, sensul preferential de rotatie a manivelelor este cel
pentru care se obtin solicitari dinamice reduse, ceea ce impune ca viteza medie de
deplasare a capului de balansier la CA sa fie mai mica decat cea de la CD,

Cum configuatia geometrica a mecanismului patrulater articulat este cu asimetrie
exterioara (ASE), inseamna ca sensul de rotatie a manivelelor trebuie sa fie cel pentru
care, la inceputul cursei ascendente, manivelele se rotesc invers fata de capul balansier,
conform figurii de mai sus. Astfel unghiurile de rotatie a manivelelor la cele doua curse
sunt date de expresiile urmatoare:

si rezulta:

Folosind relatia de definitie a coeficientului de asimetrie cinematica:

Deoarece , se observa ca unghiul de asimetrie, exprimat in functie de coeficientul de
asimetrie cinematica sub forma:




Este pozitiv, ceea ce insemna ca s-a ales corect sensul preferential de rotatie a
manivelelor.