SOMAJUL IN ROMANIA

TEORIE , EVOLUTIE SI ANALIZA

Cuprins:
1
Cap 1. Somajul
- Ce este somajul
- Somajul in Romania
- Particularitati structural ale somajului
- Clasificarea somajului
- Impactul somajului
Cap 2 . Evolutia si analiza somajului in Romania perioada 1990200!
- Comparatie cu alte tari
- Situa"ia statistic# a $omajului %nre&istrat la 2' fe(ruarie 2010
Cap ). Concluzii
Cap *. +i(lio&rafie
Cap ,. -ne.e
Somajul
Ce este somajul /
2
Somajul este o stare negativa a populatiei active isponi!ile, care nu gaseste locuri e "unca, in
cau#a ereglarii relatiei intre e#voltatea econo"iei, ca sursa a cererii e "unca si evolutia populatiei, ca
sursa a o$ertei e "unca% In conitiile conte"porane, somajul & este consierat ca un e#ec'ili!ru al
pietei nationale, aica e#ec'ili!ru intre cererea glo!ala e "unca si o$erta glo!ala e "unca%
Acest e#ec'ili!ru re$lecta un e(ceent al o$ertei e "unca $ata e cererea e "unca, avan
niveluri si sensuri e evolutie i$erite pe tari si perioae% El a inregistrat initial un caracter te"porar,
pentru ca in pre#ent sa $ie per"anent, $ara sa e(clua insa totul si e$initiv e(istent unei stari e ocupare
optionala a $ortei e "unca%
Somerii sunt acele persoane in carul populatiei active isponi!ile, care oresc sa lucre#e si
cauta un loc e "unca retri!uit eoarece nu au un ast$el e loc in "o curent% In ranul so"erilor se
cuprin persoanele care si&au pierut locul e "unca pe care l&au avut, precu" si noii o$ertanti e $orta e
"unca, ce nu gasesc une sa se anga)e#e%
In con$or"itate cu criteriile *iroul International al Muncii +*IM,, somerii sunt persoanele e -.
ani si peste care in cursul perioaei e re$erinta ineplinesc si"ultan conitiile/
Nu au loc e "unca si nu es$asoara o activitate in scopul o!tinerii unor venituri0
Sunt in cautarea unui loc e "unca, utili#an in ulti"ele 1 sapta"ani i$erite "etoe pentru
al regasi/ inscrierea la agentia e ocupare si $or"are pro$esionala sau la agentii particulare
e plasare, e"ersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, pu!licarea e anunturi si
raspunsuri la anunturi, apel la prieteni, rue, colegi, sinicate0
Sunt isponi!ile sa inceapa lucrul in ur"atoarele -. #ile, aca si&ar gasi i"eiat un loc e
"unca0
2ersoanele $ara loc e "unca, isponi!ile sa lucre#e, care asteapta sa $ie rec'e"ate la lucru
sau care au gasit un loc e "unca si ur"ea#a sa inceapa lucrul la o ata ulterioara perioaei
e re$erinta0
2ersoanele care in "o o!isnuit $ac parte in populatia inactive+elevi, stuent, pensionari,,
ar care au eclarat ca sunt in cautarea unui loc e
"unca si sunt inponi!ile sa inceapa lucrul%
Somajul %n Rom0nia
3
Ta!loul evolutiei so"a)ului, pe ani, se pre#inta ast$el/ 3aca reali#a" o anali#a "ai pro$una a
valorilor lunare in intervalul at, o!serva" ca rata so"a)ului a avut o evolutie oscilanta/ a crescut
continuu, cu "ici variatii lunare, in perioaa $e!rarie -44- "artie -44., ur"an scaeri, iarasi cresteri
+in ianuarie -445 pana in aprilie 6777,, pentru ca apoi sa scaa continuu, a)ungan pana la .,48 in anul
677.% 2entru 6779, previ#iunea este e .,48 pentru rata so"a)ului si .67 "ii so"eri inregistrati+ :N2,
6779, p%6,, Situatie usor "ai !una ecat in anul 677.% So"a)ul "a(i" a $ost atins in -441, can aproape
-,; "ilioane e personae nu aveau loc e "unca%
3aca s&ar $i "entinut an e an nivelul prouctivitatii "uncii + calculate ca raport intre 2I* si
populatia ocupata, inregistrat in anul -4<4 +care era e)a "ai "ic ecat in anii preceent,, i"ensiunile
reucerii 2I* ar $i eter"inat o scaere si "ai puternica a populatiei ocupate si o crestere a so"a)ului%
So"a)ul potential, care cuprine so"a)ul e$ectiv si populatia ocupata ine$icent + sau so"a)ul "ascat,, care
ar $i putut $i isponi!ili#ata, a crescut continuu in perioaele -447&-446 si -449&-444% Rata so"a)ului
potential se situa upa -44- constant la peste 678 in populatia active% In perioaa -447&6777 creste si
ponerea so"a)ului e$ectiv in so"a)ul potential, e la -7,18 la --.8% Aceasta este e(presia $unctionarii
tot "ai pregnant a "ecanis"elor econo"ice in o"eniul pietei "uncii% 3e re"arcat este $aptul ca anul
677- este pri"ul in care se "ani$esta $aptul ca populatia ocupata e$icent este "ai "ica ecat populatia
ocupa e$icent sau, alt$el spus, so"a)ul e$ectiv epaseste so"a)ul potential, ceea ce insea"na ca natura
so"a)ului este e)a alta% Nu "ai vor!i" e iesirea la supra$ata a so"a)ului ascuns, a ocuparii ine$icente,
ci e)a so"a)ul repre#inta o pierere si in punctual e veere al e$icentei% Aceasta teninta s&a accentuat
in ur"atorii ani% Re$lectan un $eno"en real, structural, si nu unul con)unctural%
3esigur, re#ultatele anali#ei pre#entate nu tre!uie a!soluti#are, In pri"ul ran in toate tarile a$late
in perioaa e tran#itie la econo"ia e piata a e(istat un so"a) e$ectiv% In al oilea ran, prouctivitatea
"uncii nu epine nu"ai e $actorul "unca , ci si e alte consierente ce tin e in#estrarea cu capital,
organi#area si "anage"entul la nivel "icroecono"ic, ca si e aspect "acroecono"ice% In al treilea ran,
c'iar aca trans$or"area so"a)ului potential in so"a) e$ectiv este un re#ultat al aplicarii tot "ai clare in
econo"ie a "ecanis"ului e piata, re"arca" $aptul ca, upa inc'eierea tran#itiei si reluarea procesului
e crestere econo"ica, reucerea so"a)ului s&a "ani$estat e la un an la altul%

Particularitati structural ale somajului
Se stie ca so"a)ul nu a$ectea#a in "o egal i$eritele categorii e oa"eni0 tinerii au $ost
intoteauna categoria e varsta cea "ai vulnera!ila $ata e so"a)% 2onerea so"erilor in varsta e su! 6.
ani in totalul so"erilor a avut o evolutie $luctuanta, ar cu o teninta evient e reucere e&a lungul
perioaei anali#ate% Iata cateva repere / aca in anul -44., 118 intre so"erii inregistrati, !ene$iciar= e
repturi !anesti, aveau su! 6. e ani, in anul 677; +an incepan cu care so"a)ul incepe sa se sta!ili#e#e ,
ponerea a)unsese la 6-,58%2entru grupele e varsta peste 17 ani situatia s&a inrautatit, se"n al pre$erintei
tot "ai "ari pentru anga)area tinerilor% 6;8 intre so"eri aveau peste 17 ani in -44., pentru ca in 677;
ponerea acestora sa atinga 11,18% 3aca in cursul pri"ilor ani ai tran#itiei personale cu e(perienta isi
gaseau "ai repee e lucru in co"paratie cu tinerii, ulterior a crescut in intensitate $eno"enul piererii
locului e "unca e catre persoane care avusesera pana atunci perioae lungi e activitate%
Rata "ai riicata a so"a)ului in ranul tinerilor , precu" si $aptul ca perioaa necesara gasirii unui
loc e "unca este cu atat "ai reusa cu cat nivelul e instruire este "ai riicat, con$era o "ai "are
i"portanta iplo"ei la inceputul carierei ecat pe parcursul acesteia% 3etinerea unei iplo"e e a!solvire
a unei $or"e e invata"ant, c'iar si superioara nu garantea#a ocupare unui loc e "unca, ci oar "areste
sansele e ocupare a unuia% Reucerea locurilor e "unca, cresterea concurentei pentru cele ra"ase au
eter"inat pe langa aparitia so"a)ului, aparitia $eno"enului >eclansarii? sau al >su!ocuparii invi#i!ile?,
e(istan pre$erinta e a ocupa un loc e "unca su! nivelul e instrurie avut ecat e as se a$la in so"a),
in special in ranul tinerilor% -6,. 8 intre persoanele care es$asoara o activitate in$erioara nivelului lor
4
e instruire au varsta intre -.&61 ani, $ata e 9,1 8 intre persoanele ocupate e .7&91 ani% +INS, 677;,%
In ca#ul tinerilor insa, este posi!ila o crestere a nu"arului e locuri e "unca aecvate nivelului lor
eucatioanal si a sanselor e "o!ilitate pro$esionala, $ie in interiorul institutiei in care isi es$asoara
activitatea, $ie in a$ara acestuia%
2otrivit anc'etelor asupra $otei e "unca + >Revista Ro"ana e Statistica, nr 1@-44.,, anc'ete ce
o$era in$or"atii privin so"a)ul in sens *IM, persoanele in varsta e -1&61 ani sunt cele "ai a$ectate e
so"a), cu o rata a so"a)ului e 6-,58 in 6776/ un so"er *IM in oi ar "ai putin e 61 ani% O parte
i"portanta a tinerilor so"eri +9-,-8, nu au lucrat nicioata si cauta un loc e "unca inca e la
ter"inarea stuiilor% La polul opus, persoanele "ai in varsta sunt "ai putin a$ectata e so"a) in sens *IM
in ranul persoanelor e peste 1. ani este nu"ai e -,58%
So"a)ul se caracteri#ea#a si prin anu"ite particularitati ocupationale, legate e o"eniile si
ra"urile care ali"entea#a stocul e so"a), ca si prin caracteristici relative la nivelul e instruire a
so"erilor%
2iata "uncii in Ro"ania in perioaa anali#ata s&a caracteri#at si prin "ari isparitati regionale, ar
si prin reuceri spectaculoase ale ratei so"a)ului in unele )uete, ceea ce a us la sc'i"!area sensi!ila a
unor >clasa"ente? regionale ale so"a)ului%
:a o conclu#ie, pute" re"arca, pe e o parte i"!unatatirea situatiei o"a)ului in Ro"ania e&a
lungul anilor anali#ati, iar perspectiva integrarii Ro"aniei in Uniunea Europeana va auce, pe ter"en
"eiu si lung, revigorarea si "oerni#area econo"iei, cu e$ercte $avora!ile si in plan social%
Clasificarea somajului

1iteratura economic# prezint# dou# mari cate&orii de $omaj
So"a)ul voluntar este acel tip e so"a) care escrie situatia in care oa"eni apti e "unca nu oresc
sa lucre#e, in "a)oritatea covarsitoare a situatiilor, eoarece etin su$iciente resurse "ateriale%
So"a)ul involuntar +$ortat, escrie situatia in care oa"eni apti e "unca oresc sa se anga)e#e, ar
nu gasesc locuri e "unca isponi!ile % So"a)ul involuntar repre#inta un e$ect secunar negativ al
legislatiei "uncii, care creea#a !ariere la intrarea pe piata "uncii a cererii e $orta e "unca +a locurilor
e "unca,, ce are rept consecinta aparitia unui e(ceent e o$erta e $orta e "unca +so"a)ul
involuntar,%


-lte tipuri de somaj
In $unctie e natura si e cau#e, so"a)ul se clasi$ica in/
1. 2omaj conjunctural, generat e reucerea volu"ului activitABii econo"ice a Cntreprinerilor
ca ur"are a eteriorArii con)uncturii econo"ice interne Di@sau internaBionale, a variaBiilor con)uncturale
ale cererii Di o$ertei e !unuri Di servicii, care provoacA o reucere a necesarului e $orBA e "uncA%
2. 2omajul fric"ional se circu"scrie perioaei necesare Cn "o nor"al pentru a gAsi un alt loc e
"uncA% Este pro!a!il cea "ai rAspEnitA $or"A e Do"a) care poate apare c'iar Di Cn coniBia ocupArii
epline a $orBei e "uncA%
5
Fo"a)ul $ricBional apare eoarece piaBa "uncii este inerent ina"icA, atoritA i"per$ecBiunii
$lu(ului e in$or"aBii Di eoarece tre!uie sA treacA un ti"p pEnA cEn Do"erii Di $ir"ele ce o$erA slu)!e
vacante sA se gAseascA unii pe alBii%
:'iar acA i"ensiunea $orBei e "uncA ar $i constantA, Cn $iecare perioaA sunt noi intrAri pe
piaBa "uncii, Cn ti"p ce alBi anga)aBi sau Do"eri pArAsesc $orBa e "uncA% Unii oa"eni CDi vor pArAsi locul
e "uncA Cn cAutarea altuia, "ai !un% Mai "ult ecEt atEt, $luctuaBiile aleatoare ale cererii e !unuri Di
servicii la nivelul $ir"elor eter"inA unele $ir"e sA $acA conceieri e personal, Cn ti"p ce altele $ac noi
anga)Ari% 3eoarece in$or"aBiile espre caracteristicile celor care cautA e lucru Di natura locurilor e
"uncA vacante nu pot $i cunoscute instantaneu, este necesar sA treacA un ti"p pEnA la satis$acerea
cererilor potenBialilor patroni Di ale "uncitorilor care cautA e lucru% 2rin ur"are, c'iar acA la nivel
agregat cererea Di o$erta e $orBA e "uncA sunt egale, Do"a)ul $ricBional e(istA%
). 2omajul structural +Do"a) e neaaptare, este consecinBa unui e#ec'ili!ru Cntre structurile
ocupBional&pro$esionale, teritoriale, e"ogra$ice ale o$ertei $orBei e "uncA Di ale cererii% Aceste
neconcoranBe pot apare atoritA/ structurii sectoriale Di teritoriale a econo"iei, progresului te'nologic,
structurii siste"ului eucaBional etc% Gn perioaele e restructurAri esenBiale ale unei econo"ii, cu" sunt
cele ale tran#iBiei e la econo"ia centrali#atA la econo"ia e piaBA, Do"a)ul structural repre#intA
principala $or"A e Do"a)%
Fo"a)ul structural apare atunci cEn sc'i"!Ari i"portante Cn cererea e "uncA eter"inA o
nepotrivire Cntre calitABile Di co"petenBele pro$esionale ale "uncitorilor, cerute Di o$erite pe piaBa "uncii%
3acA salariile ar $i co"plet $le(i!ile Di costurile "o!ilitABii geogra$ice Di ocupaBionale ar $i reuse, atunci
acest tip e Do"a) ar $i rapi eli"inat e a)ustArile pieBei% Gn practicA, aceste coniBii nu sunt Cntoteauna
Cneplinite, iar Do"a)ul structural poate apare ca o pro!le"A $oarte serioasA%
Gntr&un "o ase"AnAtor se pot anali#a Di e#ec'ili!rele geogra$ice Cn cAutarea $orBei e "uncA% Gn
aceste situaBii se ienti$icA un Do"a) regional%
Fo"a)ul structural apare atoritA sc'i"!Arilor esenBiale ale cererii e "uncA, vis&a&vis e salariile
rigie Di costurile riicate ale "o!ilitABii ocupaBionale Di geogra$ice% Fo"erii incluDi Cn Do"a)ul structural
au o "ai "icA pro!a!ilitate e a trece e la statutul e Do"er la cel e anga)at% Orice "Asuri e politicA
socialA Cnreptate spre creDterea acestei pro!a!ilitABi, au rept scop i"inuarea Do"a)ului structural%
E(e"ple e ase"enea politici sunt cele e su!venBionare a instruirii Do"erilor, e C"!unAtABire a
in$or"aBiilor espre coniBiile locurilor e "uncA Di e reucere a costurilor "igrArii interne%
Fo"a)ul structural a $ost atri!uit, upA cu" s&a putut constata, i$erenBelor intre cererea Di o$erta
e $orBA e "uncA Cn coniBiile costurilor riicate e a)ustare a o$ertei la necesitABile pieBei% Teorii
econo"ice intre cele "ai recente a$ir"A cA cel puBin un seg"ent al Do"a)ului poate $i atri!uit
co"porta"entului proucAtorilor e "a(i"i#are a pro$itului%
:oncret, s&a e"onstrat cA Do"a)ul structural poate apare Di acA anu"iBi proucAtori plAtesc salarii "ai
"ari ecEt salariul consierat e$icient pentru a creDte prouctivitatea Di@sau reuce eplasArile e personal%
3eci#ia voluntarA a acestor proucAtori este cea care "enBine salariul a un nivel riicat, Di acesta nu va $i
co!orEt nici acA alBi "uncitori e pe piaBa "uncii +Do"eri, CDi o$erA serviciile la un salariu "ai "ic%
Anga)aBii cu salarii "ici CDi vor ori sA lucre#e Cn $ir"ele cu salarii "ari Di, atEta ti"p cEt e(istA
posi!ilitatea unor slu)!e vacante pe viitor, ei se vor >ataDa? sectorului cu salarii "ari, pre$erEn sA aDtepte
apariBia unui loc li!er% 2rin ur"are, atoritA acestui co"porta"ent, apare un Do"a) e aDteptare%
3n func"ie de raportul cerereofert# pe diverse pie"e $i de impactul acestora asupra pia"ei muncii4
teoria econo"icA a pus Cn evienBA trei $or"e e Do"a)/
6
1. 2omajul clasic, ca ur"are a reBinerii Cntreprin#Atorilor e a prouce o cantitate "ai "are e
!unuri Di servicii% :'iar acA e(istA cerere e$ectivA, Cntreprin#Atorii nu sunt interesaBi Cn lArgirea
capacitABilor e proucBie Di Cn anga)area e $orBA supli"entarA e proucBie eoarece $ir"ele $ie sunt Cn
pierere e co"petitivitate ca ur"are a costurilor e proucBie "ai "ari &, $ie cA nu&Di asu"A noi riscuri0
acest tip este nu"it Di Do"a) prin e$icienBA a proucBiei%
2. 2omajul ciclic sau Do"a) prin insu$icienBa cererii, care apare atunci cEn cererea e !unuri Di
servicii in toate sectoarele econo"iei +econo"ia realA, sectorul "ena)e sau restul lu"ii, este "ai "icA
ecEt o$erta% :onsecinBa este o o$ertA e $orBA e "uncA "ai "are ecEt cererea% Fo"a)ul $ricBional sau cel
structural pot apare c'iar acA, la nivel agregat, cererea totalA e "uncA egalea#A o$erta% Fo"a)ul ciclic
este asociat cu $luctuaBiile Cn ciclul a$acerilor Di apare atunci cEn o scAere a cererii agregate pe piaBa
!unurilor Di serviciilor eter"inA o scAere a cererii agregate e $orBA e "uncA, si"ultan cu
in$le(i!ilitatea salariilor reale% Acest tip e Do"a) este cunoscut Cn literatura econo"icA Di su! nu"ele e
>Do"a) He=nesian?, upA nu"ele celui care l&a ienti$icat Di anali#at%
O reacBie aecvatA a guvernului la Do"a)ul ciclic este sA i"punA politici econo"ice e creDtere a cererii
agregate, crescEn c'eltuielile guverna"entale, reucEn ta(ele Di i"po#itele Di crescEn rata e creDtere
a o$ertei e !ani% Alte "Asuri e politicA econo"icA se re$erA la ela!orarea unor progra"e concrete
concentrate asupra Do"a)ului, inclu#En creite te"porare pentru e#voltarea unor progra"e antiDo"a) e
cAtre $ir"e private sau sectorul pu!lic%
). 2omajul sezonier este si"ilar celui ciclic, Cn sensul cA este eter"inat e $luctuaBiile cererii e
$orBA e "uncA% Gn acest ca#, $luctuaBiile cererii e "uncA pot $i anticipate Di ur"ea#A un "oel siste"atic
e&a lungul anului% 3e e(e"plu, cererea e "uncA Cn agriculturA sau construcBii scae Cn lunile e iarnA%
Gntre!area care se pune Di Cn acest ca# este e ce $ir"ele reacBionea#A la variaBiile se#oniere ale cererii e
"uncA prin isponi!ili#area personalului Di nu prin reucerea salariului sau ti"pului e lucru% 3e
ase"enea, se poate pune Cntre!area e ce "uncitorii acceptA locuri e "uncA Cn sectoare cu caracter
se#onier% RAspunsul ar $i cA pentru unii "uncitori, e(istenBa a)utorului e Do"a) pe perioaa cEt nu
lucrea#A Di posi!ilitatea e a $i reanga)aBi ulterior ec'ivalea#A cu un conceiu plAtit% 2entru a atrage
"uncitorii Cn ase"enea sectoare, $ir"ele vor tre!ui sA plAteascA "uncitorilor salarii "ai "ari, care sA
co"pense#e $aptul cA nu vor lucra o perioaA e ti"p%
Gn econo"iile conte"porane nu e(istA $or"e pure e Do"a)% 3i$eritele $or"e e Do"a) coe(istA, se
CntrepAtrun Di se susBin reciproc%
Impactul somajului
Un so"a) riicat repre#inta o pro!le"a econo"ica ar si una sociala% 3in punct e veere econo"ic
so"a)ul este o risipa e resurse pretentioase% 3in punct e veere social el este cau#a unor su$erinte
pro$une, intrucat so"a)ul se lupta sa supravietuiasca cu venituri "ici%
I"pactul econo"ic & este atunci can rata so"a)ului creste, econo"ia renunta e $apt la toate
!unurile si serviciile pe care so"erii le&ar $i putut reali#e%
I"pactul social & este atunci can costul econo"ic al so"a)ului este cu siguranta "are, ar costul
social este enor"% Nici o ci$ra nu poate sa releve e$ectele in plan u"an si psi'ologic ale lungilor perioae
cu so"a) involuntar% Stuiile arata ca so"a)ul uce la eteriorarea atat a sanatatii $i#ice cat si celei
psi'ice/ creste nu"arul !olilor e ini"a, al ca#urilor e alco'olis" si al sinucierilor%
7
Evolutia si analiza somajului in Romania in perioada 1990200!

In tara noastra, $eno"enul so"a)ului e i"ensiuni reuse si necunoscut, "ascat inainte e -4<4
a inceput sa se "ani$este se"ni$icativ in anul -44- si a inregistrat o alura crescatoare pe ter"en lung%
Intr&o etapa, -44-&-441, atorita restrangerii activitatii econo"ice, so"a)ul a sporit continuu, atingan un
nivel "a(i" in luna "artie -441 +--,1 8,% Scurta perioaa e relansare acono"ica in anii -44.&-449 a
antrenat o teninta e i"inuare a so"a)ului% Anul -445 a "arcat accelerarea restructurarii, ineose!i in
inustria "iniera si in cea prelucratoare, cu costul reinscrierii so"a)ului pe o cur!a ascenenta% A "ai
contri!uit la aceasta si aparitia, in -445, a unor regle"entatari "ai per"issive in o"eniul conceierilor
collective, ceea ce a $avori#at isponi!ili#ari "assive% 3in anul 6777, rata so"a)ului a inceput sa se
reuca in nou, pe $onul reluarii cresterii econo"ice% A sca#ut continuu, in anul 677., a)ungan la .,4
8% So"a)ul "a(i" a $ost atins in anul -441 can aproape -,; "ilioane e persoane nu aveau loc e
"unca%
2e $onul reucerii activitatii econo"ice +ineose!i in inustrie,, so"a)ul a crescut rapi +-447&
-441, a)ungan la -7,48 pe total si in ranul $e"eilor e -6,48%+Ta!el 6, in perioaa -445&-444, ca
ur"are a accelerarii testructuraruu unor ra"uri si activitati econo"ice, precu" si eclinului prouctiei in
"a)oritatea regiunilor tarii, se o!serva o crestere a ratei generale a so"a)ului +e la <,48 la --,.8,%
Relansarea cresterii econo"ice in anii 6777 si 677- a conus la i"inuarea so"a)ului% In conclu#ie,
$luctuatiile activitatii econo"ice reore#inta principala e(plicatie a evolutiei i"ensiunilor a!solute si
relative ale so"a)ului%
2rincipala ra"ura care a ispono!ili#at $orta e "unca in perioaa ulterioara anului -447 a $ost
inustria% :a ur"are, populatiei ocupate in inustrie a sca#ut aproape continuu, e la ;9,4 8 in -447 la
61,< 8 in 677;% :onco"itant, intre anii -447&6775 a crescut nu"arul persoanelor ocupate in agricultura,
e la 6<%68 in -447 la 1-,18 in 6777, inregistran apoi pana la ;1,58 in 677;%ponerea populatiei
ocupate in sectorul tertiar a avut o evolutie oscilanta, cu o usoara teninta e crestere pe ansa"!lul
perioaei anali#ate/ e la 6<,1 8 in -447 la ;.,58 in 677;%
Comparatie cu alte tari
8
Rata so"a)ului in ranul persoanelor su! 6. e ani a $ost, in octo"!rie 6779, e -1,;8, in #ona
euro si e -1,58 in UE 65
-
, cu valori e -,98 si respective, -,4 8 "ai "ici ecat cele inregistrate in
aceeasi perioaa in anul 677.%
:ei "ai putini so"eri su! 6. e ani au $ost in Olana, une rata so"a)ului in ranul tinerilor a ost
e .,68, 3a"e"arca+<,;8, si Austria +<,;8,, in tinp ce cele "ai riicate rate ale so"a)ului in ranul
tinerilor s&au inregistrat in Irecia +66,48, in al oilea tri"esru al anului 6775,% In ro"ania a $ost 67,58 si
in Jranta e -4,;8%+sursa/NeKsln, 3e ase"enea, potrivit Eurostat, rata so"a)ului in #ona euro
6
a a)uns la
5,68, in luna octo"!rie , co"parative cu 5,; 8, in septe"!rie% In UE65, rata so"a)ului a $ost in
octo"!rie , e 58, la $el ca in septe"!rie, ar cu 7,<8 "ai putin ecat in 6779% :ea "ai sca#uta rata a
so"a)ului in octo"!rie s&a inregistrat in 3a"enarca 6,4 8 si Olana ;,-., iar cea "ai riicata a $ost in
Slovacia e --,68 si 2olonia e <,<8%
Totoata, in 6; e state "e"!re a inregistrat o scaere a ratei so"a)ului e&a lungul anului, in ti"p
ce in patru intre ele rata so"a)ului a crescut% :ele "ai i"portante scaeri s&au inregistrat in2olonia e la
-6,9. la <,<8 si in Repu!lica :e'a, e la 9,5. la ..% :ele "ai "ari cresteri ale ratei so"a)ului s&au
inregistrat in 2ortugalia, e la 5,<8 la <,.8 si in Irlana e la 1,6 8 la 1,18%
Rata so"a)ului in ranul !ar!atilor a sca#ut e la 5,-8 la 9,.8, intre octo"!rie 6779 si octo"!rie
6775, in #ona euro, si e la 5,;8 la 9,18 in UE65% Rata so"a)ului in ranul $e"eilor a sca#ut, e
ase"enea, in ulti"ul an, e la 48 la <,68, in #ona euro, si e la <,.. la 5,98 in UE65%
Eurostat esti"ea#a ca un nu"ar e -9,. "ilioane e persoane in UE nu aveau o slu)!a, in
octo"!rie, in care --,- "ilioane proveneau in tarile in #ona euro% In octo"!rie anul 6779, -<,1
"ilioane e europeni erau so"eri in care -6,- "ilioane proveneau in #ona euro%Rata so"a)ului in
Statele Unite a $ost e 1,58, in octo"!rie 6775, in ti"p ce in Japonia a $ost e 18%+sursa/Eurostat,
Situa"ia statistic# a $omajului %nre&istrat la 2' fe(ruarie 2010
Rata $omajului %nre&istrat la nivel naBional, la s$ErDitul lunii fe(ruarie 2010 a $ost e '4)54 "ai
"are cu ;,7 pp ecEt cea in luna $e!ruarie a anului 6774 Di cu 7,6 pp ecEt cea in luna ianuarie a anului
67-7%

Gn gra$icul ur"Ator este pre#entatA evoluBia ratei Do"a)ului Cnregistrat la nivel naBional Cn perioaa
-44- 67-7 la nivelul lunii $e!ruarie%
1
2
9
Evoluia ratei omajului nregistrat la nivel naional ntre anii 1991-2010,
la nivelul lunii februarie
7,8
5,2
8,8
6,2
8,3
4,2
5,1
6,3
0,6
3,9
9,0
11,4
11,1
10,1
7,5
9,7
12,0
12,5
10,7
13,5
0
2
4
6
8
10
12
14
16
1
9
9
1
1
9
9
2
1
9
9
3
1
9
9
4
1
9
9
5
1
9
9
6
1
9
9
7
1
9
9
8
1
9
9
9
2
0
0
0
2
0
0
1
2
0
0
2
2
0
0
3
2
0
0
4
2
0
0
5
2
0
0
6
2
0
0
7
2
0
0
8
2
0
0
9
2
0
1
0
r
a
t
a

o
m
a
j
u
l
u
i
(
%
)
rata somaj
Nu"Arul total e Do"eri la $inele lunii $e!ruarie, e !62.)!, persoane, a crescut cu 6-%;4;
persoane $aBA e cel e la $inele lunii anterioare%
Gn gra$icul ur"Ator este pre#entatA evoluBia nu"Arului Do"erilor CnregistraBi la nivel naBiopnal Cn
perioaa -44- 67-7 la nivelul lunii $e!ruarie%
10
Numrul de omeri nregistrat n perioada 1991-2010
la nivelul lunii februarie
65.319
435.310
1.055.290
961.657
702.431
554.585
477.860
2
0
1
0
2
0
0
9
2
0
0
8
2
0
0
6
2
0
0
7
2
0
0
5
2
0
0
4
2
0
0
3
2
0
0
2
2
0
0
1
2
0
0
0
1
9
9
9
1
9
9
8
1
9
9
7
1
9
9
6
1
9
9
5
1
9
9
4
1
9
9
3
1
9
9
2
1
9
9
1
379.779
459.013
1.032.303
1.267.450
748.115
1.245.397
1.025.717
1.275.244
798.444
762.375
1.196.630
1.183.947
558.553
0
2
0
0
0
0
0
4
0
0
0
0
0
6
0
0
0
0
0
8
0
0
0
0
0
1
E
+
0
6
1
E
+
0
6
1
E
+
0
6
an numr omeri

3in totalul Do"erilor CnregistraBi, *6'.'6) au fost $omeri indemniza"i Di 29).,12 neindemniza"i%
Nu"Arul Do"erilor ine"ni#aBi a crescut cu 4%57. persoane, iar nu"Arul Do"erilor neine"ni#aBi a
crescut cu --%9<< persoane $aBA e luna preceentA%
Ponderea $omerilor neindemniza"i Cn nu"Arul total al Do"erilor +)'4,08, scae $aBA e luna
preceentA cu 7,15 pp%
Re$eritor la $omajul %nre&istrat pe se.e, Cn luna $e!ruarie 67-7, co"parativ cu luna preceentA,
rata $omajului masculin a crescut e la <,< 8 la 44254 iar rata $omajului feminin a crescut e la 5,;
8 la !4*5.
La nivel teritorial, nu"Arul e Do"eri a crescut Cn ;. e )ueBe Di Cn Municipiul *ucureDti,
cre$terile cele mai importante CnregistrEnu&se Cn )ueBele/ Constan"a +6%76. persoane,, 7olj +-%411
persoane,, 8eam" +-%<7- persoane,, Ia$i +-%959 persoane,, 9aslui +-%-1. persoane,, Cluj +<19 persoane,,
Suceava +57; persoane,, 90lcea +576 persoane,, :ar&;ita +96. persoane,, +oto$ani +9-9 persoane,,
Ialomi"a +.47 persoane,, <ala"i +.<< persoane,, Di municipiul +ucure$ti +544 persoane,% Sc#derea
11
num#rului de $omeri se Cnregistrea#A Cn )ueBele/ -l(a +51; persoane,, <orj +6.6 persoane,,
:unedoara +-<4 persoane,, Cara$Severin +-1< persoane,, S#laj +<9 persoane, Di -rad +99 persoane,%
ScAerea nu"Arului e Do"eri in aceste )ueBe se atorea#A Cn special scAerii nu"Arului e Do"eri
neine"ni#ati a cAror perioaA e vala!ilitate a cererilor e persoane Cn cAutare e loc e "uncA Di Cn
acelaDi ti"p solicitanBi e aeverinBe con$or" Legii 1-9@677-, a e(pirat Cn a oua )u"Atate a lunii
ece"!rie 6774 Di nu Di&au "ai reCnoit aceste cereri%
JueBele cu cea "ai "are ponere a $omerilor neindemniza"i Cn nu"Arul total al Do"erilor sunt/
7olj +.4,6.8,, =eleorman +.<,9-8,, >e;edin"i +.5,-;8,, Ia$i +.6,;;8,, 9rancea +.-,<78,, Covasna
+.7,;-8,, C#l#ra$i +14,.48, Di <ala"i +1<,<78,%
Rata Do"a)ului a crescut Cn ;1 e )ueBe, cele "ai i"portante creDteri constatEnu&se Cn )ueBele/
Nea"B cu 7,4pp, Vaslui cu 7,5pp, 3ol), Iiurgiu, :onstanBa Di Ialo"iBa cu 7,9pp, IaDi Di Larg'ita cu 7,.pp,
Tulcea, *otoDani Di VElcea cu 7,1pp% ScAerea ratei Do"a)ului se Cnregistrea#A oar Cn )ueBele/ Vrancea,
*istriBa, Teleor"an, *rAila, *u#Au, IalaBi Di 3E"!oviBa cu 7%;pp% Gn Municipiul *ucureDti Di Cn )ueBul
Satu Mare, rata Do"a)ului a $ost constantA co"parativ cu luna preceentA%
Cele mai ridicate niveluri ale ratei $omajului au $ost atinse e )ueBele >e;edin"i +-1,98, Di
9aslui +-1,68,, ur"ate e )ueBele/ =eleorman $i -l(a +-;,78,, +-6,58,, 7olj +-6,48,, Ialomi"a
+-6,<8,, Covasna +-6,18,, <ala"i +-6,;8,, <orj Di :ar&;ita +--,.8,, Cara$Severin +--,-8,,
:unedoara $i S#laj +-7,48,%
8ivelul minim al ratei $omajului %n luna fe(ruarie, e 24*54 se Cnregistrea#A Cn >unicipiul
+ucure$ti% A"plituinea intre nivelul e "a(i" Di cel e "ini" al Do"a)ului +-6,6 pp, este "ai "are cu
7,- pp ecEt cea in luna preceentA+-6,- pp, atoratA creDterii nivelului e "a(i" eBinut Di Cn luna
aceasta e )ueBul Me'einBi%
Re&iunile statistice cu cele "ai riicate rate ale Do"a)ului Cnregistrat au $ost Sud9est +--,.8,,
Centru $i Sud +-7,-8,4 8ordEst +4,;8, Di SudEst +4,68, Di regiuni Cn care activitABile rurale sunt
preponerente% Se constatA e(istenBa unor isparitABi Di Cn interiorul regiunilor, une )ueBe preo"inant
agricole coe(istA cu cele "ai e#voltate% 3e e(e"plu, Cn regiunea 8ordEst s&au Cnregistrat iscrepanBe
Cntre )ueBe Cn ceea ce priveDte rata Do"a)ului Cnregistrat, ast$el/ nivelul "a(i" a $ost atins Cn )ueBul
Vaslui +-1,68, Di cel "ini" Cn )ueBul IaDi +5,48,, ecartul $iin e 9,;8 pp%
Regiunea +ucure$ti, ca Di luna trecutA, a atins cel "ai scA#ut nivel al ratei Do"a)ului Cnregistrat, e
6,18%
12
Gn cursul lunii $e!ruarie 67-7, num#rul total de $omeri intra"i %n eviden"e a $ost e 9!.26!
persoane, reparti#at ast$el/
6'.2)* persoane & prin Cnscrieri noi, in care/
& ;5%917 persoane Cnregistrate ca Do"eri ine"ni#aBi0
& ;7%.41 persoane Cnregistrate ca Do"eri neine"ni#aBi0
29.0)) persoane & prin reactuali#Ari e cereri e loc e "uncA Di reactivAri e repturi !AneDti,
in care/
& .%..5 reactivAri e repturi0
& 6;%159 reactuali#Ari e cereri e loc e "uncA%

Anali#En intr#rile totale de $omeri din luna fe(ruarie cu cele Cnregistrate Cn luna anterioarA,
o!servA" cA nu"Arul a$erent lunii ianuarie a scA#ut cu 2.,*9 persoane, e la 44%<-9 persoane Cn luna
ianuarie, la 45%695 persoane Cn luna $e!ruarie% Nu"Arul Do"erilor neine"ni#aBi a crescut cu 1%.<.
persoane +e la 69%774 persoane Cnregistrate Cn luna ianuarie, la ;7%.41 persoane Cn luna $e!ruarie,%
Gn cursul lunii $e!ruarie au ie$it din eviden"ele a&en"iilor jude"ene pentru ocuparea $orBei e
"uncA, respectiv a "unicipiului *ucureDti, un nu"Ar total e !,.'!* Do"eri, ast$el/
prin Cncarare Cn "uncA & 21.,0! persoane0
in categoria Do"erilor ine"ni#aBi ca ur"are a suspenArilor, CncetArilor e repturi !AneDti &
i$erite situaBii +pensionAri, plecAri Cn strAinAtate, ecese, & 2*.'!, persoane0
in categoria Do"erilor neine"ni#aBi, acA nu solicitA "enBinerea cererii e loc e "uncA
29.*92 persoane%
Ie$irile prin %ncadrare %n munc# din r0ndul $omerilor au crescut cu 6.*1* persoane $aBA e cele
in luna anterioarA +e la -<%19- persoane la 61%<5. persoane, Di repre#intA 11,68 in totalul ieDirilor in
Do"a)%
Ie$irile din cate&oria $omerilor indemniza"i4 au crescut cu ;%;74 persoane, e la -<%-4< persoane
Cn luna ianuarie la 6-%.75 persoane Cn luna $e!ruarie%
13
Ie$irile din cate&oria $omerilor neindemniza"i care nu solicit# men"inerea cererii de loc de
munc# au scA#ut Cn luna $e!ruarie cu 6%799 persoane $aBA e luna ianuarie +e la ;-%..< persoane la
64%146 persoane,%
Re$eritor la structura $omajului dup# nivelul de instruire, Do"erii cu nivel de instruire primar4
&imnazial $i profesional constituie ponerea cea "ai "are a persoanelor care se aresea#A agenBiilor
)ueBene e ocupare a $orBei e "uncA Cn veerea gAsirii Di ocupArii unui loc e "uncA !24,5. Fo"erii cu
nivel de instruire liceal $i postliceal repre#intA 614154 iar cei cu studii universitare oar 94*5.
3in punct e veere al structurii Do"erilor pe &rupe de v0rst#, repre#entative sunt ponerile pentru
grupele e vErstA )0)9 ani +69,1 8, $i *0*9 ani +6<,78,%
Gn ceea ce priveDte structura $omajului dup# durat#, la s$ErDitul lunii $e!ruarie 67-7, nu"Arul
Do"erilor a$laBi Cn Do"a) e cel "ult 9 luni +165%.9< persoane, este cel "ai "are Di repre#intA .9,-8 in
totalul Do"erilor CnregistraBi0 ur"ea#A categoria Do"erilor a$laBi Cn Do"a) Cntre 9 Di -6 luni, respectiv
66.%-19 persoane +64,.8,, Di cea a Do"erilor a$laBi Cn Do"a) peste -6 luni, respectiv -74%99- persoane
+-1,18,%
Gn ceea ce priveDte $omajul de lun&# durat#, Cn aceastA lunA, se a$lA CnregistraBi Cn evienBele
agenBiei )1.19) tineri su( 2, de ani a$laBi Cn Do"a) e peste 9 luni +ceea ce repre#intA 64,<8 in totalul
Do"erilor su! 6. e ani,0 aulBii a$laBi Cn Do"a) e peste -6 luni, 100.'0! persoane repre#intA -.,;8 in
totalul Do"erilor aulBi, ponerea Do"erilor e lungA uratA Cn nu"Arul total e Do"eri $iin e -5,;-8%
OcupaBiile Cn care s&a Cnregistrat cel "ai "are nu"Ar e Do"eri ine"ni#aBi la s$ErDitul lunii
$e!ruarie sunt/ "uncitori necali$icaBi Cn inustria prelucrAtoare +;6%6.< persoane,, constructori Di
"ontatori e structuri "etalice +64%-;5 persoane,, vEn#Atori +-<%;17 persoane,, lucrAtori la "aDini e
poli#at, recti$icat Di ascuBit +-1%41- persoane,, "uncitori necali$icaBi Di construcBia e locuinBe +--%1;5
persoane,, etc% Se constatA graul relativ scA#ut e instruire al Do"erilor CnregistraBi, ceea ce repre#intA un
o!stacol Cn integrarea acestora pe piaBa "uncii%
2entru a i"inua creDterea nu"Arului e Do"eri Di pentru a atenua e$ectele cri#ei econo"ice,
Iuvernul a aoptat OronanBa e urgenBA nr% -;@67-7 care prevee cA anga)atorii care Cncarea#A pe
locurile e "uncA nou create Do"eri, Cn cursul anului 67-7, vor putea !ene$icia, pe o perioaA e 9 luni,
e scutirea e la plata contri!uBiilor e asigurAri sociale a$erente Do"erilor CncaraBi, atorate e
anga)atori potrivit legii, "enBinerea Cn activitate pe o perioaA e cel puBin -6 luni e la ata anga)Arii%
Anga)atorii !ene$icia#A e aceastA $acilitate nu"ai acA Cncarea#A persoane provenin in rEnul
Do"erilor care sunt CnregistraBi la agenBiile pentru ocuparea $orBei e "uncA e "ini"u" ; luni
14
pre"ergAtoare eci#iei e anga)are Di care nu au avut raporturi e "uncA cu respectivii anga)atori Cn
ulti"ele 9 luni pre"ergAtoare anga)Arii%
15
C?8C1@AII:
-% So"a)ul este un e#ec'ili!ru al pietei nationale +e#eclili!ru intre cererea glo!ala e "unca
si o$erta glo!ala e "una,%
6% So"a)ul se poate i"parti in oua categorii / voluntar +can o persoana re$u#a salariul o$erit, si
involuntar +can persoanele neocupate ar $i ispunse sa lucre#e,%
;% So"a)ul in Ro"ania a evoluat $oarte "ult upa anul -447 si principala ra"ura care a
isponi!ili#at $orta e "unca a $ost inustria%
1% Rata so"a)ului e(pri"a procentual "ari"ea so"a)ului, $ii raportul intre nu"arul so"erilor si
populatia activa%
.% Econo"ia ro"anesca va cunoste $eno"enul e so"a) structural persoane care vor sa
"unceasca, ar nu au cali$icarea "ini"a ceruta e locurile e "unca isponi!ile%
9% :a un corolar al conclu#iei anterioare, vo" avea so"eri si lipsa e $orte e "unca
"etoologia actuala e calcul a ratei so"a)ului pur si si"plu nu are in veere acest lucru%
5% :a sa se reuca istanta intre cele 6 Ro"anii +cea ur!ana si cea rurala, tre!uie gasite
"i)loace pentru un progra" national e $or"are continua% La!ar nu a" cu" s&ar putea $ace
asta, ar stiu sigur cu" nu se va $ace prin ANOJM
16
+i(lio&rafie:
*aulescu, Alina > So"a)ul in Ro"ania%O anali#a retrospective +-44-&677.,?0
3orn!usc', Ruiger0 Jisc'er Stanle= >Macroecono"ia?, E% Seona, Ti"isoara, -4450
KKK%scritu!e%co"
KKK%ano$"%ro
KKK%ectap%ro
KKK%#$%ro
KKK%stanar%"one=%ro
KKK%ganul%in$o
KKK%KiHipeia%org
KKK%eurostat%eu
KKK%insse%ro
17
-ne.e:
Rata $omajului %n diferite "#ri din @niunea Europeana
18
19