TURISMUL LITORAL

Dintre toate tipurile de turism international ,cel mai important este turismul balnear maritim sau
litoral,care concentreaza cca 80% din fluxurile anuale,indeosebi in Europa si America de
Nord.El inregistreaza amplitudinea maxima in sezonul estival ,diferentiat dupa durata de
insolatie de la 3 luni(zona Marii Baltice) pana la 6 luni(zona Marii Mediterane)In unele zone de
pe Glob(California ,Florida ,Canare) turismul balnear maritime se practica tot timpul anului
pentru cura climatica in timpul sezonului rece.
Printr regiunile turistice de pe Terra consecrate pentru acest tip de turism se pot mentiona:
- Bazinul Marii Mediterane
- Zona litoralului Marii Negre
- Litoralul Oceanului Atlantic
- Marea Nordului si Marea Balica
- Coasta atlanica a Americii de Nord
- Litoralul vestic American.
Relieful litoral,rezultat in urma actiunii apelor marine asupra uscatului tarmurilor,prezinta
atractie pe de o parte prin formele specifice rezultate (golfuri ,estuare ,faleze ,plaje ,capuri,
stramtori, peninsula si insule)pe de alta parte prin suportul oferit amenajarii de statiuni balneo-
maritime,prezente pe intreaga planeta la latitudini tropicale si temperate,remarcandu-se adevarate
lanturi de asemenea puncte de atractie .
Particularitatii si tendinte in dezvoltarea turismului de litoral
La nivel metodologic au avut loc o serie de peocese care au urmarit intelegerea si fundamentarea
unor termini din turism.Au aparut o serie de criterii de clasificare,de factorii de influenta,de
metode de evaluare a componentelor pietei turistice.
Turismul de litoral ,se include ,conform recomandarilor OMT ,in functie de obiectivul specific al
calatoriei ,in grupa loisir,recreere si vacante(odihna).
Ce inseamna de fapt turismul de litoral?In linii mari,este ansamblul activitatilor turistice care
se desfasoara in spatial aflat in imediata apropiere a unei suprafete de apa dar si pe oglinda
acesteia.Se inclu aici dezvoltarea turismului (statiuni ,hoteluri ,restaurante,catering,etc.) dar si
infrastructura care suporta aceasta expansiune(activitati de comeert,drumuri spre plaja amenajate
specia,facilitate legate de pescuit).De asemenea ,nu putem sa ignoram ecoturismul si sporturile
acvatice(scufundari,inot,bird-watching). Uzual,turismul de litoral se leaga in principal de ape
statatoare,mai exact de mari si de oceane,date fiind dimensiunile mai mari ale acestora.Apa,prin
compozitia ei chimica(salinitatea),contrastul termic cu aerul,prezenta aerosolilor rezultati din
spargerea valurilor,este resursa fundamentala fara de care turismul de litoral nu se poate
manifesta.
Litoralul a constituit din cele mai vechi timpuri un spatiu de locuire propice..Prezenta apei ca
element fundamental al vietii,climatul favorabil si posibilitatile de deplasare au facut ca de la an
la an aceasta suprafata sa fie din ce in ce mai cautata.Aici au loc o serie de alte activitatii cum ar
fi cele portuare ,de extractie de petrol,pescuit,comerciale.
Astfel,o prima caracteristica a turismul de litoral este operarea sa concomitent cu alte activitati
economice.
O a doua caracteristica se leaga de suportul fizic al activitatii si anume fragilitatea mediului
inconjurator.Aici avem in vedere puternica antropizare,eroziunea din ce in ce mai accentuata a
solului,precum si calitatea apelor pasibile a fi infestate tot mai des din diferite motive.

1)Litoralul romnesc reprezint o parte din rmul occidental al Mrii Negre i se
ntinde de la grania cu Ucraina (Nord, ngolful Musura) pn la cea cu Bulgaria (Sud, la cteva sute
de metri de localitatea Vama Veche). Este cea mai exploatat zon turistic din Romnia. De-a
lungul malului mrii se ntind 2 municipii, 2 orae mai mari i alte 2 orae, mai mici, precum i
numeroase staiuni turistice de var. Principalele orae, dar i principala zon de interes, unde se
afl majoritatea staiunilor i a atraciilor turistice, este judeul Constana. Cellalt jude riveran
este judeul Tulcea. Singura regiune istoric riveran este Dobrogea. Principalul ora, fiind socotit i
capitala acestei zone, este Constana (370.000 locuitori). Al doilea ca mrime este Mangalia (50.000
locuitori). Apoi vine oraul Nvodari (41.000 locuitori) (toate n judeul Constana). Alte orae
sunt: Sulina (27.000 loc.) (Tulcea), Eforie (10.000 loc.) i Techirghiol (7.000 loc.) (Constana).
Mamaia este o staiune turistic de var a litoralului romnesc pe malul vestic al Mrii
Negre. Este situat n nordul Municipiului Constana,Romnia, din care face parte. Are foarte puini
locuitori permaneni (7 la recensmntul din 2002, mai ales paznici
[necesit citare]
), fiind ns
suprapopulat pe parcursul verii. Construcia unor ansambluri rezideniale, care se desfoar n
prezent pe malul lacului Siutghiol, va schimba poate aceast stare de fapt.
[necesit citare]

Mamaia este o construit pe un grind litoral ntre Marea Neagr i limanulnumit Siutghiol (St-Gl:
"lacul lptos" n turcete). Grindul are o lungime de 8 km, ns o lime de doar 300 m. Plaja foarte
lung, cu o lime de pn la 250 m, este acoperit cu un nisip foarte fin, parte mineral, parte
cochilifer. De-a lungul acesteia se afl multe magazine, restaurante, terase, cluburi i discoteci.
[
Istorie
Mamaia, la nord de actuala staiune, era iniial un stuc dobrogean costier tipic, cu pescari greci
i lipoveni, oieri romni i cresctori de cai ttari, denumirea provenind de la un proprietar ttar al
locului din vremea stpnirii turceti, pe nume Mamai. Amplasamentul actual al Mamaiei era
neconstruit pn n 1906, cnd apar primele cabine de lemn reunite sub dou Pavilioane, terminate
cu cte un foior, i o punte care nainta n mare. Inaugurarea primelor construcii a avut loc pe 22
august 1906, acestea fiind amenajate dup planurile arhitectului peisagist E. Recont, n urma
extinderii portului ctre plajele existente din sudul Constanei i a mutrii "bilor de mare" spre nord,
respectiv n actuala Mamaia. Pentru a nlesni accesul turitilor ctre Mamaia (mai precis spre ceea
ce este acum zona Cazinoului din Mamaia), ntre gara Constana i staiune se monteaz o linie de
cale ferat pe traseul ocupat astzi se afl Bulevardul Mamaia. Aceasta cale ferat a disprut prin
anii1960.
Aceste prime construcii au reprezentat centrul activitilor turistice din staiune pn la dispariia lor
ntr-un incendiu n1920. Imediat dup ncheierea Primului Rzboi Mondial, staiunea se dezvolt i
ncepe amenajarea ei, odat cu construirea rezidenei de var a familiei regale, n actualul Club
Castel. n anul 1935 se construiete Cazinoul iar n anul 1934 apare primul hotel, de fapt o vil mare.
Primul hotel n adevratul sens, a fost Rex (1936), dar abia n 1957 ncep s apar i hotelurile-bloc,
primele fiind hotelul Parc i cel numit atunci Bucureti (actual IAKI), care i astzi reprezint dou
dintre hotelurile mai nalte ale Mamaiei. n perioada comunist, la Mamaia s-au realizat o serie de
construcii fr un plan de urbanizare, pentru a putea fi suportat valul de turiti atrai de nisipul fin.
Dezvoltarea staiunii a fost n dou etape : ntre1959-1965 s-a dezvoltat partea sudic, iar partea
nordic a fost ridicat n mare parte n timpul lui Ceauescu, adic ntre1982-1985. n aceast
perioad, Mamaia a devenit un adevrat aspirator de valut, atrgnd nu numai turitii romni sau
din celelalte ri comuniste, dar i un mare numr de oaspei din rile imperialiste, adesea
opozani ai guvernelor apusene i membri sau alegtori ai partidelor comuniste de acolo, bucuroi
s-i cheltuiasc banii de vacan ntr-o ar socialist ale crei preuri erau, pentru ei, foarte
ieftine. Unul dintre cei mai adesea prezeni pe litoralul romnesc dintre aceti oaspei de onoare
strini a fost secretarul general al puternicului (atunci) Partid comunist din Frana : Georges
Marchais. Dup 1989, Mamaia a fost n bun parte uitat de aceti strini, devenind n schimb o
destinaie cu att mai aglomerat de turitii romni, cu ct biletele de vacan au disprut, oricine
are destui bani putnd veni liber n staiune. n anii 2000, aglomeraia i chiar promiscuitatea erau
att de mari, nct municipiul Constana a nfiinat o staie de taxare la intrarea n staiune, dar
neavnd temei legal, ideea a fost abandonat.


Aqua Magic - vedere din telegondol
Atracii
Principalele atracii ale Mamaiei sunt Satul de Vacan, parcul de distracii Aqua Magic i
telegondola. Radio Vacana este postul de radio al staiunii, care emite n fiecare an din mai pn n
octombrie, ncepnd cu anul 1966 n cinci limbi (romn, englez, francez, german i rus) n
toate staiunile de pe coasta romneasc a Mrii Negre. n fiecare an, n timpul verii, n aceast
staiune se desfoar Festivalul muzicii uoare de la Mamaia.
Satul de Vacan
Satul de Vacan este un loc pitoresc care gzduiete 31 derestaurante tradiionale romneti,
decorate n stil rustic, conform regiunii pe care o reprezint fiecare. Una dintre atraciile satului de
vacan sunt suvenirurile din scoici. Acestea sunt lucrate manual din scoici adunate iarna de pe
malul marii.
Aqua Magic[


Telegondola
Aqua Magic este cel mai modern parc acvatic de pe litoralul Mrii Negre
[necesit citare]
, ce se ntinde pe
o suprafa de 27200 mp (2,7 hectare) i include tobogane, piscine pentru aduli i copii, cderi de
ap, bazine, restaurante, baruri, fast-food-uri i magazine de suveniruri.
Telegondola
Inaugurat la 16 iulie 2004, dup o investiie de aproximativ 3,5 milioane , telegondola este un
teleferic modern care face legtura ntre Cazino i Hotelul Perla, pe un traseu de 2,1 km. Deplasarea
se face la o nlime de 50 m, cu o vitez de 5 metri pe secund, ntregul traseu fiind parcurs n
apte minute.
Lacul Siutghiol

Lacul Siutghiol are o lungime de 7,5 km i o lime de 2,5 km. Pe cele 1900 hectare ale sale se
practic sporturi nautice precum schi nauticsau iahting. Lacul Siutghiol are o insul
calcaroas, Ovidiu, cu o suprafa de 2 ha, pe care este amplasat un restaurant.
Turism
Condiiile de cazare s-au mbuntit n ultimii ani, pe msur ce unele hoteluri au fost modernizate.
n total staiunea poate caza 20.000 de turiti simultan n peste 60 de hoteluri de pn la 5 stele.
Plaja este ideal ncepnd cu mijlocul lui mai i terminnd cu septembrie trziu, cnd temperaturile
medii depesc 25 de grade Celsius. Apa este cald pn spre sfritul toamnei.
Anual, n Mamaia se desfoar la Teatrul de Var Festivalul de Muzic Uoar Mamaia, mprit pe
trei seciuni: Interpretare, Creaie i lagre. ntre 27 i 28 mai 2004, n staiunea romneasc s-a
desfurat a XI-a reuniune a efilor de stat i de guvern din rile Europei Centrale.

Costinesti (n trecut: Mangeapunar) este o localitate-staiune de pelitoralul romnesc, din
judeul Constana, Romnia, aflat la rmul Mrii Negre, reedin a comunei cu acelai nume. La
recensmntul din 2002 avea o populaie permanent de 905 locuitori, care se nzecete vara.

Aezare geografic
El a evoluat dintr-un mic sat pescresc (1960) ntr-o destinaie de var, foarte popular printre cei
tineri i n special pentru studeni. Un hotel i o serie de complexuri cu vile i bungalouri au fost
create n timpul erei comuniste, acestea fiind diferite att la stil ct i la confort : cele mai luxoase
(unde apa curent mergea permanent iar camerele erau des curate) erau rezervate
elitei utecitilor i pionierilor, unele primind i oaspei comuniti strini, nct unei pri din litoral i-a
rmas, de atunci, porecla de Golful francezilor. Dup 1989, o parte din ele au fost modernizate dar
au fost construite i altele noi, inclusiv vile, n special n partea de nord a staiunii, cu standarde
europene moderne.
Staiunea are un lac mic n interiorul rmului, lacul Costineti, care are o suprafa de 7 hectare, i
adncime mic, fiind nainte de inundaii, separat de mare printr-un cordon de nisip. Lacul este
unicul de pe litoralul Romniei care nu este alimentat subteran. Datorit gradului de salinitate ridicat
s-a format un strat considerabil de nmol folosit la tratarea bolilor reumatice.
Istoric
Teritoriul localitii Costineti se suprapune pe vechea vatr a unei mici colonii greceti (emporion)
numit Parthenopolis.
n Evul Mediu localitatea era cunoscut sub denumirea de Stratoni pe vremea bizantinilor, apoi de
Mangeapunar pe vremea turcilor, cu o populaie modest de pescari greci (i, mai trziu, Lipoveni) i
de oieriMocani i Ttari.
n perioda 18401940 satul a fost populat i de aa numiii germani dobrogeni, purtnd n limba
acestora denumirea de Bffelbrunnen (nromn Fntna Bivolilor). Numele de Costineti l-a luat
de la Emil Costinescu (latifundiar i om politic la sfritul secolului al XIX-lea).
n anii 1960 apare pe hart sub denumirea de Dezrobirea.
Turismul
n Costineti, turismul a debutat n anii 1920, cu amatori de pescuit n mare i de cercetri
arheologice (eroziunea falezelor dezgropa n zon cioburi, bnui, buci de inscripii) dar i-a luat
avntul din 1949, o dat cu inaugurarea primei tabere destinate pionierilor
[2]
. Zece ani mai trziu a
fost deschis tabra internaional a studenilor
[2]
. Printre cei care au tiat panglica s-a aflat i Ion
Iliescu, lider al studentilor comuniti care avea s devin n 1990 preedinte al Romniei
[2]
. Era
vorba de cteva sute de corturi albastre aezate de-a lungul falezei
[2]
. Dup 1966, la Costineti s-a
construit masiv, Nicu Ceauescu avnd un rol important n dezvoltarea staiunii
[2]
.
Atracii turistice
n partea de nord a plajei, aproape de rm, se afl epava Evangheliei, vas grecesc care aducea
portocale la Constana, euat n anii 1960, aceast epav fiind una din atraciile Costinetiului.
Viaa de noapte este dezvoltat n mare parte n jurul a trei discoteci n aer liber (Discotecile Ring,
Tineretului i Vox Maris). Deoarece este frecventat n mare parte de tineri, staiunea nu doarme
niciodat.
Principalele atracii sunt:
discotecile n aer liber Ring, Tineretului, Vox Maris
terasa cu muzic Rock'n roll din anii 60' pn astzi: White Horse
epava Evangelia
Obeliscul
microformele spate n calcar
taberele de studeni i yoga




2)Litoralul Egiptean
Egiptul, cu o suprafa de 1.002.000 km2, leag colul nord-estic al Africii i marginea sud-
vestic a Asiei, fiind una din puinele ari din lume care se ntind pe dou continente. Cea mai
mare parte a rii se situeaz pe colul nord-estic al Africii, iar peninsula Sinai este situat in
vestul Asiei.
La nord, litoralul Mrii Mediterane este grani natural, rol ndeplinit i de Marea Roie i Golful
Suez n partea estic. n nord-est se nvecineaz cu Siria i Arabia Saudit, n sud cu Sudan, iar
n vest cu Libia.
HURGHADA EGIPT

De-a lungul ultimilor zece ani cetenii din Hurghada au cunoscut o dezvoltare uimitoare. Din nisipul
desertului a crescut un ora cu mai mult de 200 de hoteluri, zone comerciale n plin expansiune i
viaa de noapte vibrant. Cu un numr crescand de turiti i un climat perfect, aceasta Riviera de la
Marea Roie nu are extrasezon. Hurghada are o comunitate special n care obiceiurile i cultura
local este prezentat alturi de stilul de via din statiune.

Dar cea mai mare frumusete a statiunii ncepe acolo unde se termin coasta - albastrul Marii Roii
este motivul pentru care visele tale vor ramane aici. Pe ap sau in apa putei face: windsurfing,
navigatie, pescuit la mare adncime, not, dar mai presus de toate, snorkeling i scufundri.
Grdinile subacvatice unice, departe de tarm, sunt unele dintre cele mai frumoase din lume, celebre
printre scafandri. Apele calde de aici sunt ideale pentru multe tipuri de peti rari i recifuri de corali,
care pot fi, de asemenea, observate prin barci cu fundul de sticl.

Turism n Hurghada
Primul hotel construit n regiune a fost Hotelul Sheraton pe soseaua Felfela. Perioada principala de
dezvoltare a turismului a nceput n anii 1990 i continua si acum. Numrul total de hoteluri a ajuns
astzi la 200, incluzand unitati modeste de cazare de 2 stele, dar i proprieti de lux.
Numrul de turiti care au ajuns la Marea Roie n anul 2008 este de aproape 2 milioane. Cele mai
aglomerate perioade sunt din septembrie pn n noiembrie i din martie pana in mai. Hurghada
este cea mai mare statiune de la Marea Roie i mai ieftin dect Sharm el Sheikh, principalul
concurent din Sinai.

Oamenii din Hurghada
Astzi, populaia oficial din Hurghada depaseste 180 000 de locuitori, majoritatea angajata n
principal n sectorul turismului, dar i n industrii cum ar fi industria minier, pescuit, sau constructii.
Multi straini care au vizitat Hurghada de-a lungul ultimilor ani nu au mai plecat niciodat. Cea mai
mare parte lucreaz n domenii precum scufundrile, turism (ghizi), imobiliare i afaceri legate de
viaa de noapte, sunt comunitati de rui, germani, est-europenii, britanici. O parte din creterea
populaiei, de asemenea, vine de la femeile care s-au cstorit cu brbai de pe aceste locuri, iar
acum se dezvolta noile generaii multiculturale al oraului.

Oraul Hurghada este mprit n trei zone-Sheraton Road, El Dahar i Promenade.

Sheraton (El Sakala) Road
Strada Sheraton sau El Sakala principala strada turistica din oras. Este cea mai aglomerata strada
din oras cu numeroase bazaruri, cafenele, supermarketuri, farmacii, bnci, restaurante i cluburi de
noapte. Vei gsi multe hoteluri pe partea cu marea. Peste drum se afl locuintele localnicilor i
strinilor care triesc aici. Piata Sakala este situata ntr-un capt al strzii principale. Aici vei gsi
numeroase restaurante cu specific pescaresc i cu gastronomie locala. Strada catre mare va
conduce la Hurghada Marina - noua promenada a orasului, langa portul cu iahturi de lux si
apartamente nconjurate de vechi gospodrii ale pescarilor. Veti gsi aici multe magazine (inclusiv
unele branduri renumite), baruri fabuloase, restaurante rafinate, cluburi de noapte sau doar o zona
frumoasa pentru plimbarile in nopile calde de var.


Promenada (Village Road)
A doua zon faimoasa turistica se numete Village Road (El Memsha n arab). Are mai mult de 5
km lungime, o promenada larg i curat, cu hoteluri de 4 stele, cluburi de noapte celebre,
restaurante cu buctrie internaional, mall-uri si nenumrate magazine. La primul contact cu
Hurghada, Village Road este mult mai linitita decat promenada din Sakala, dar in acelasi timp aici
se observa mai putin stilul de viata si cultura locala dect in oricare alte parte a oraului. Printre
firmele celebre prezente aici amintim Little Buddha Nightclub i Hard Rock Cafe.

El Dahar
Ultima zona este El Dahar. Dahar este "acasa" pentru majoritatea localnicilor care locuiesc n zon,
dar aici se gasesc i hoteluri, primaria, acvariul, biblioteca, cea mai mare moschee i piaa
alimentara. n Dahar veti gsi zone turistice dar i mai putin turistice, dei pn n prezent, cele mai
multe zone sunt suficient de sigure pentru plimbari scurte prin care veti descoperi cealalt fa a
statiunii Hurghada. Dac sunteti interesati de shopping, Dahar v ofer strazi pline de bazaruri i
chilipiruri.


EL GOUNA-Egipt

Un ora de sine stttor pe frumoasa coasta Mrii Roii, El Gouna ofer un stil de viata de neegalat.
Construit pe 10 km de plaja, oraul de 10.000 de locuitori se rspndete n ntreaga insule i
lagune. Dispunnd de o infrastructur superbe i servicii excelente, destinaia este un zbor scurt din
Europa. La El Gouna plaje de nisip i temperaturile ideal bun venit vizitatori pe tot parcursul anului.

Arhitectura staiunii reunete un amestec de elemente tradiionale i moderne i este opera unor
arhitecti de prestigiu, inclusiv italianul Alfredo Freda i americanul Michael Graves.

Dezvoltator oraului, Orascom Hotels & Dezvoltare rmne implicat activ n ora, gestionarea de
ntreinere de zi cu zi i ntreinerea reelei electrice a oraului, lucrri de ap, drumuri, coal,
bibliotec, spital, teren de golf, port, i de securitate pentru tuturor rezidenilor.

Gam larg de activiti i servicii disponibile pentru copii este o dovad a angajamentului
comunitii la fericirea de rezideni i cei mai tineri vizitatori. Unele activiti sunt proiectate pentru
participarea intregii familii, n timp ce alte servicii ofer un mediu sigur i sntos n cazul n care
copiii se pot distra sub supraveghere profesionale. Vei gsi, de asemenea, de mai jos informaii cu
privire la babysitting, servicii medicale i educaionale pentru copii.


Kids "Activiti
El Gouna Acvariul i Muzeul de intrigi curios minile n timp ce scufundri adaptate i lecii de golf
sunt sigur de a excita mai tnr aventuros. n oraul opiuni variaz de la o cursa pe pista centrul
orasului go-kart la o rund de mini-golf n port. Chiar cel mai tanar din familia ta va bucura de
plimbari ponei la aventurile cal locale stabile i pe insul Zeytouna Beach. Skatepark este un favorit
atrna-out pentru adolesceni i aduli tineri.


Babysitting
Att Les Petites i Little Gounies Pepiniere ofera servicii de babysitting i Les Petites ofer, de
asemenea, ajutor teme. Apel o zi n avans pentru a face aranjamentele. n plus fa de cluburi
distractiv timpul zilei, cele mai multe hoteluri ofera servicii de babysitting pentru oaspei, i putei
angaja asistente medicale din Spitalul de El Gouna. A se vedea biroul hotel's Guest Relatii pentru
detalii.


Copii Hotel "Cluburi
Mai multe hoteluri El Gouna Oferta de programe de ngrijire a copiilor i cluburile activitate
distractiva pentru diferite vrste. Pentru informaii actualizate i de specificul programului, v rugm
s contactai la un hotel de reedin.

7 zile din saptamana, Les Petites International Nursery ofer o distracie i mediu favorabil, care va
satisface standardele de orice printe de mare. Profesionitii de ngrijire a copiilor i programe
educaionale de top-notch Les Petites face un pas mai bine experiena dumneavoastr pepinier
medie. El Gouna Downtown, Mob (+2) 012 393 4407
www.lespetiteselgouna.com


coal
El Gouna International School ofer curriculum internaional pentru clasele 12, cu o nscriere curenta
de aproximativ 400 de studeni. Profesorii sunt din Anglia, Germania, Irlanda, Italia i Egipt. Fiecare
clas are curte proprie, n plus fa de un loc de joac principal, care include o sal de sport Jungle,
precum i o zon Astroturf potrivite pentru volei, tenis i baschet.
www.elgounaschool.com

Servicii medicale
El Gouna Spitalul a oferit ngrijire de calitate pentru copii de la deschiderea sa n 1998. Pediatru
rezident este uor disponibil pentru consiliere, diagnostic si tratament, i tratament de urgen este
disponibil 24 / 7. Spitalul T (+2 065) 358 0011 interior 18

Cei care caut o vacan va primi ansa de a participa la cina El Gouna n jurul programului. In
acest program sunt invitati oaspeii s se bucure de o varietate de buctrii staiunii fabulos.

Programul este disponibil pentru demipensiune, pensiune complet, i all-inclusive oaspeii i
Urmtoarele hoteluri: Ali Paa, Arena Inn, Inn Cpitanului, Dawar El Omda, Moevenpick, Sheraton
Miramar, Steigenberger, Sultan Bey, TTC Ocean View, Resort TTC Rihana i Inn, i Turtle Inn lui.

El Gouna este locul perfect pentru a combina munca i s se joace. hotelurile staiunii oferi cele mai
bune n conferin i servicii de catering eveniment, i o mulime de opiuni de agrement i petrecere
a timpului liber sunt la ndemn pentru cazul n care este desfurat activitatea. flexibilitate El
Gouna ca o locaie eveniment nseamn c un pachet cuprinztor pot fi adaptate pentru a se potrivi
nevoilor grupului dvs. n toate domeniile, inclusiv cazare, mas, evenimente speciale, conferine i
organizarea reuniunii, activiti de grup, sportive i de agrement, i mai mult.


Conferin Faciliti
hoteluri oraului sunt bine dotate i echipate cu personal, faciliti i mass-media de stat-of-the-art i
tehnologie de comunicare necesare pentru a ndeplini cele mai nalte standarde de calitate i
confort. Mai multe hoteluri ofer camere plcute i bine dotate, cu sal de consiliu, teatru, i alte
stiluri de scaune pentru 12 - 525 participani. V rugm s contactai Biroul de coordonare de
vanzari la incentives@elgouna.com pentru mai multe informaii.


Sport
- 18 guri Campionatul Teren de golf
- 2 puncte de vnzare Angsana Spa
- 4 cu acces public plaje
- 9 certificate de centre de scufundri
- 5 centre de kitesurfing
- Grajduri, carturi, paintball
- Academia de Tenis i echipa de fotbal

Ospitalitate: att de multe opiuni
El Gouna este acasa, la 14 hoteluri, de la hanuri intim la generos statiuni de 5 stele pe malul mrii,
fiecare unic conceput pentru a oferi servicii exceptionale. De asemenea, echipate cu faciliti de
conferin excelente care ndeplinesc cele mai nalte standarde. Dac preferai un sejur mai
permanent, vile i apartamente sunt disponibile pentru cumprare sau de nchiriere. El Gouna este
alegerea perfect pentru mediul de afaceri i de plcere.


Mese i via de noapte
El Gouna ofer un potpuriu de mncruri exotice i opiuni de divertisment n i n jurul oraului i
port. Alegei dintr-superb la carte restaurante i cafenele elegante n port sau plaj grtar i baruri
pe litoral. Profitai de Dine Around Programul, care le permite oaspeilor la demipensiune, pensiune
complet, i all-inclusive
baz pentru a nlocui masa la hotel proprii pentru unul la oricare dintre restaurantele participante.
Dup apusul soarelui, viaa n El Gouna puls i continu s prospere. El Gouna a zeci de localuri de
noapte i o varietate de setri de a se bucura de nopi votri alimentat de muzicieni internaionale,
DJ-ii si artisti locali.



3)Litoralul Francez
Franta este una dintre cele mai accesate destinatii turistice din lume. Cu al sau Paris, dar si cu
Valea Loarei, extrem de populare la nivel mondial, Franta se lauda, in acelasi timp, si cu o pleiada
de plaje superbe. Care sunt cateva dintre cele mai frumoase destinatii de pe litoralul Frantei, afla
in continuare!

Un sejur estival pe litoralul Frantei poate include cel putin patru destinatii: Coasta de Azur, Bretania,
Normania si sudul Frantei. Cea mai populara dintre acestea ramane Coasta de Azur (Riviera Franceza)
care se intinde de la Cannes la Menton. Daca urmaresti sa ai parte de o vacanta de lux, Coasta de Azur
este destinatia ideala.

Daca Riviera Franceza este o destinatie adresata cu precadere cuplurilor, Bretania se va dovedi intesata
de plaje si atractii perfecte pentru familiile cu copii.


Saint Tropez-Franta
Coasta de Azur este o regiune care inresgistreaya una dintre cele mai intense activitati turistice la
nivel mondial, si totodata cea mai solicitata zona turistica din lume(un raport de 100 de turisti /1
locuitor).
Saint-Tropez este una dintre cele mai cunoscute destinatii turistice din lume, renumita in special
pentru plajele exclusiviste si cluburile de nivel mondial.
Mai este renumit pentru portul unde sunt ancorate iahturi luxoase. Celebritatile si oamenii foarte
bogati acosteaza in port, acest lucru atragand o multime de turisti.
In St-Tropez, principala resursa economica este turismul.
Locuitorii din St-Tropez sunt numiti tropeziens, iar orasul este numit in mod familiar St-Trop.
Saint-Tropez este o localitate din Frana, la malul Marii Mediterane. Face parte din departamentul
Var, regiunea Provence-Alpi-Coasta de Azur. Are aproape 6000 de locuitori. Se afla situat la 95 km
de Nisa si la 104 km de Marsilia.
Are un climat mediteranean, cu veri calde si uscate si ierni blande si umede. Temperatura medie
este in general de 15,6 C. Temperatura maxima inregistrata a fost de 27,3 C in luna august, iar
temperatura minima a fost de 6 C in luna decembrie. Este una dintre cele mai insorite localitati din
Franta.
Exista trei drumuri principale catre Saint-Tropez:
- autostrada A8 (E80) cu indicatorul "Draguignan, Le Muy-Golfe de Saint Tropez" - Sainte-Maxime -
Saint Tropez.
- autostrada A57 cu indicatorul "The Cannet des Maures" - DR 558, 24 km Grimaud pana la RD 61
9 km prin faimoasa intersectie La Foux.
- drumul pe malul marii (primul RN 98) care face legatura intre Toulon-La Valette-du-Var, Saint-
Raphael, Cannes, Nisa, Monaco, DR 93 - numit "Drumul Plajelor" cu destinatia Pampelonne,
Ramatuelle si La Croix -Valmer.
Transportul in Saint-Tropez
In St-Tropez se poate circula cu autobuzul, maxi-taxi, taxiul, scuterul sau bicicleta. Mai exista curse
particulare de elicopter si vaporase.
Ce se poate vizita in Saint-Tropez
Portul vechi (Le Vieux Port). Pe Quai (Docul) Jean Jaures sunt ancorate iahturi luxoase. Vara, este
un loc foarte aglomerat, cu numerosi artisti si turisti dornici sa vada celebritati.
Musee de l'Annonciade. Aceasta capela-muzeu adaposteste lucrarile unor artisti impresionisti
francezi care au trait in Saint-Tropez: Sonnard, Derain, Dufy, Matisse, Rouault si Signac.
Plajele Tahiti, Pampelone, La Fontanette, Nikki Beach, Voile Rouge, Club Cinque. Plaja La
Fontanette este singura plaja la care se poate ajunge pe jos din oras. In St-Tropez sunt multe plaje
exclusiviste, cunoscute in toata lumea, unde vin sa se distreze celebritatile si oamenii cu foarte multi
bani.
Cluburile exclusiviste de nivel mondial: Les Caves du Roy (Hotel Byblos), VIP Room, Papagayo.
Consumatia in aceste cluburi de top, intr-o noapte, poate costa in medie intre 3000-8000 euro. A fost
chetuita si o suma record intr-o noapte, de 390 000 euro, de catre doi frati din Pakistan. Ei
cheltuisera pana atunci, in mod obisnuit, 150 000 euro pe noapte. La anumite evenimente, numai
bacsisul pentru inchirierea unei mese in sectiune VIP din club este 3000 euro.
Centrul din Saint-Tropez, cu o vechime din secolul al 16-lea.
Biserica Notre Dame de l'Assomption, unde se poate vedea bustul Sfantului Tropez, ocrotitorul
orasului.
Turnul Suffren, construit in anul 880.
La Ponche, vechiul sat pescaresc
"Sentier des Douaniers" (Poteca Vamesilor). Este o poteca de-a lungul marii, cu privelisti
spectaculoase dar si cu locuri de plaja.
Place des Lices. Este o piata plina de cafenele in aer liber.
Citadela (Fortul) din Saint-Tropez.

Calivi-Franta
Insula franceza se mandreste cu plaje dintre cele mai frumoase si statiuni in care poti gasi atat
golfuri izolate dar si intinderi aglomerate de nisip.
Calvi are cea mai mare plaja din Corsica, care se intinde pe nu mai putin de 8 kilometri si care este
umbrita de o fortareata aflata intr-un varf de deal, plus ca are muntii in fundal. Orasul este renumit
pentru bucataria sa fantastica, care foloseste ingrediente proaspete ce provin din asezarile montane
din imprejurimi.
Despre Calvi se crede ca este locul de nastere al celebrului Columb si pe langa istoria sa bogata,
orasul se mandreste cu hoteluri elegante si atractii cautate deopotriva de cei bogati si faimosi.
Pentru o excursie de o zi in larg, nu rata site-ul UNESCO Scandola, unde poti admira delfinii in
habitatul lor natural.
Orasul-port din Calvi se mndreste cu intriga de cultur traditional corsican mentinnd n acelasi
timp un efort confortul-o zona moderna statiune. Vederi pitoresti de frumusetea naturala a naturii
sunt aparent peste tot te ntorci, si exist multe locuri plcute de petrecere a timpului.
Cltoriti n Calvi cu feribotul v va permite pentru a obtine efectul deplin al portului superb, Cetatea
falnic, muntii stncosi, si pdurea de pini. Port de Plaisance este un port prietenos, si un loc plcut
pentru a vizualiza mai multe brci de lux si barci de pescuit luminoase pe msur ce sosesc si
pleac.
Plaja local Calvi este o fsie lung, ngust de nisip alb si ap senin, de mic adncime, care se
intinde pe aproape 6 km (4 km) de-a lungul golfului. Acesta ofer salvamari si facilitti foarte bune,
cum ar fi zone de picnic si snack baruri. Activitti populare de pe acest site includ windsurfing, schi
nautic, schi jet si parapanta. Pentru cei care prefera un loc mai linistit pentru a sta la soare, o band
mai putin populate si mai mare de plaj pot fi gsite la Plage de l'Alga, lng punctul Revellata.





Iordan George-Cristian
Iordache Gabriel Adrian
Seria A
Grupa 221