Sunteți pe pagina 1din 5

,, Ion

de Liviu Rebreanu
-eseu-

Liviu Rebreanu (1885-1944) este considerat creatorul romanului romanesc modern,
intrucat "Ion" este privit ca "cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane" .
Aparitia lui Rebreanu in literatura il situeaa intre traditie si inovatie. !iviuRebreanu
inc"eie epoca literaturii semanatoriste si poporaniste dominata de idilism si compasiune,
si desc"ide un drum nou, in care scriitorul a asimilat si s-a inte#rat viiunii europene
dominante.
"Ion" a $ost publicat in anul 19%&, dupa o lun#a perioada de elaborare, asa cum insusi
scriitorul mentioneaa in $inalul operei, intre martie 191' - iulie 19%&. !iviu Rebreanu a
pornit (n scrierea acestui roman de la $apte reale, pe care le-a trans$i#urat (n opera sa.
Romanul este o mono#ra$ie a realit)ilor satului ardelean de la (nceputul sec. al **-lea,
ilustr+nd con$lictul #enerat de lupta apri#) pentru p)m+nt, (ntr-o lume (n care statutul
social al omului este stabilit (n $uncie de averea pe care-o posed),$apt ce ,usti$ic)
aciunile persona,elor. -odernismul romanului reida din comple.itatea constructiei
narative, din multitudinea planurilor de actiune si din numarul mare de persona,e(8&) .
Perspectiva narativa
"Ion" apartine speciei literare romanul. /erspectica narativ) este auctorial), $)cut) din
punctul de vedere al unui narator deta0at, obiectiv, care nu intervine (n des$)0urarea
ac1iunii prin comentarii sau e.plica1ii, un narator omniscient 0i omnipreent, care
relatea) la persoana a treia, prin $ocaliare ero, d+nd cititorului impresia c) st)p+ne0te
nara1iunea..2tilul e neutru, impersonal, limba,ul e re#ional. Romanul este conceput ca
avand o structura circulara, prin simetria incipitului cu $inalul si se realieaa prin
descrierea drumului care intra si iese din satul /ripas,loc al actiunii romanului .3escrierea
$inala a romanului inc"ide simetric romanul si $ace accesibila semni$icatia simbolica a
drumului prin meta$ora soselei-viata.
Romanul e or#aniat in doua parti 4 "5lasul pamantului" si "5lasul iubirii"si re$lecta
patimile con$lictuale4 pamantul si iubirea.!a nivelul planurilor narative se distin# cele
doua "lumi" care sunt tratate alternativ4 lumea taranimii cu lumea intelectualitatii . Acest
procedeu e denumit te"nica planurilor paralele, trecerea de la un plan narativ la altul
realiandu-se prin alternanta,succesiunea secventelor narative valori$icand inlantuirea .
La nivel microtextual se remarca utiliarea te"nicii contrapunctului(preentarea
aceleiasi teme in planuri di$erite).
/rimul plan surprinde viata t+narului taran Ion /op al 5lanetasului.Al doilea plan,
paralel si inter$erat primului preinta viata $amiliei (nvatatorului 6a"aria 7erdelea.In
planuri secundare apare lupta (nd+r,ita a lui 8asile 9aciu pentru a-si apara pam+ntul:
lupta lui Avram pentru salvarea averii implicate (ntr-o a$acere,lupta preotului Ion 9elciu#
pentru a idi biserica de piatra (n satul /ripas: lupta $etelor si a $amiliilor lor pentru o
partida, un maria, c+t mai bun: concurenta dintre avocatii si $unctionarii marunti, ca si
luptele pentru o brada din o#orul vecinului.
Tema romanului o repreinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si
consecintele actelor sale. ,,Ion dev)luie o tema care l-a preocupat pe scriitor de-a
lun#ul (ntre#ii sale crea1ii4viata satului transilvanean de la inceputul secolului **, in care
demnitatea si locul omului in colectivitate se masoara in $unctie de avere, de pamant.
Titlul este simbolic-I;<=<;I si este dat de Ion al 5lanetasului ,persona,ul eponim al
romanului.
Coordonate spatio-temporale
3etaliile toponimice (Armadia, /ripas) dau veridicitate preent)rii 0i (l $amiliariea) pe
cititor cu aspectele etno#ra$ice 0i sociale ale lumii preentate. /rin urmare, descrierea
ilustrea) condi1ia social) a unor persona,e 0i anticipea) rolul acestora (n des$)0urarea
narativ).
Incipitul $i.eaa in mod detaliat spatiul #eo#ra$ic subliniind maniera realista in care este
scris romanul.3rumul care este personi$icat devine totodata o meta$ora a trecerii dinspre
spatiul real inspre spatiul ima#inar.
Expozitiunea
Romanul incepe intr-o i de duminica , in care locuitorii satului /ripas se a$la la "ora . >n
sat, domin) mentalitatea c) oamenii sunt respectai dac) au oarecare a#oniseal), $apt ce
$ace ca relaiile sociale s) $ie tensionate (ntre ?s)r)ntoci@ i?bocotani@, (ntre c"ibuina
rosturilor i nec"ibuina patimilor, ceea ce $ace s) se dea (n permanen) o lupt) apri#)
pentru e.isten). 3estinele persona,elor sunt determinate de aceast) mentalitate, de $aptul
c) $amiliile nu se (ntemeia) pe sentimente, ci pe interese economice.
In centrul adunarii este #rupul dansatorilor .Aercul "orei este centrul lumii satului, este o
descatusare de ener#ie.Asearea privitorilor re$lecta relatiile sociale, $runtasii satului,
primarul si c"iaburii discuta separat de taranii aseati pe prispa. Betele ramase nepo$tite la
"ora privesc, iar mamele si babele mai retrase vorbesc despre #ospodarie. 2unt preentati
intelectualii satului, preotul 9elciu#, $amilia invatatorului 7erdelea care vin sa priveasca
$ara sa se amestece in ,oc.In "ora sunt numai $ete si $lacai. 7otararea lui Ion de o lua pe
Ana la ,oc, desi o place pe Blorica cea saraca constituie inceputul con$ictului.
Intria
8enirea lui 8asile 9aciu , tatal Anei , de la carciuma la "ora si con$runtarea verbala cu
Ion pe care-l numeste "ot si tal"ar pentru ca sarantocul umbla sa-i ia $ata promisa unui
bo#at ,5eor#e 9ucluc constitiue intri#a romanului.Rusinea pe care i-o $ace 8asile 9aciu
lui Ion la "ora in $ata satului starneste dorinta de rabunare a lui Ion care la randul lui il
va $ace de rusine pe 9aciu lasand-o insarcinata pe Ana pentru al determina sa accepte
nunta.
Con!lictul este atat de natura e.terioara cat si de natura interioara.Ael de natura
e.terioara se diversi$ica in $unctie de planurile narative ast$el. Cn con$lict e.terior intre
Ion al 5lanetasului si 8asiliu si intre Ion si 5eor#e 9ulbuc. In planul intelectualitatii
con$lictul este intre 7erdelea si 9elciu# iar e.ista un con$lict national deoarece satul este
repreentat in conditiile stapanirii austro-un#are.Aon$lictul interior este la Ion si anume
dorinta de a stapani mai multe pamanturi si iubirea pentru Blorica. Dl este s$asiat de doua
patimi4patima pamantului si patima pentru Blorica.
"es!asurarea actiunii #raviteaa (n ,urul prota#onistului, $lacaul c"ipes, voinic,
inteli#ent, si vrednic, dar sarac, Ion al 5lanetasului, care datorita dorintei de a se (mbo#ati
(si sacri$ica iubirea. Blorica, o $ata $rumoasa, (nsa saraca asemenea lui,repreinta
simbolicE#lasul iubiriiE de care Ion incearca sa uite in momentul in care se casatoreste cu
Ana, simbol al @pamantuluiE:Ana , $iica unui bo#atas al satului, 8asile 9aciu, ec"ivaleaa
pentru persona, cu intrarea in posesie a pamantului ravnit pentru care prota#onistul este
capabil sa sacri$ice tot. Aasatorindu-se cu $ata bo#ata, dar urata , al carei tata a consimtit
sa i-o dea de sotie, numai dupa ce a a$lat ca a sedus-o si ca, (n consecinta, #+ndul lui de a
o marita cu 5eor#e 9ulbuc, cel mai bo#at $lacau din sat, nu se mai poate (mplini, eroul
simte ca si-a redobandit demnitatea.
3upa casatorie, Ion o maltrateaa pe Ana p+na c+nd aceasta, nemaiput+nd suporta, se
sinucide, las+nd (n urma-i un copil de c+teva luni, care in scurt timp moare si el. 8asile
9aciu crede ca, dupa moartea Anei si a copilului, ar putea primi pam+nturile (napoi, dar
le#ea (nsa nu-l $avorieaa,iar preotul satului, 9elciu#, speculeaa nestiinta lor,
determinandu-i ca, dupa moarte, sa lase toata averea lor bisericii.
"eznodamantul
>ntre timp, Ion vrea sa recuperee iubirea pierduta, pe Blorica, devenita sotia lui 5eor#e
9ulbuc, care (l surprinde noaptea (n curtea sa si-l omoara. 5eor#e nu este decat un
instrument in mana destinului pentru ca il omoara pe Ion. Dste arestat, Blorica ramane
sin#ura, iar averea revine 9isericii.
#inalul romanului surprinde satul adunat la s)rb)toarea s$inirii noii biserici, descrie
drumul care iese din satul pripas, viaa urm+ndu-i cursul $iresc.
/rin romanul @IonE, !iviu Rebreanu a dat literaturii rom+ne (nt+ia crea1ie epic) de mari
dimensiuni (n care se simte pulsa1ia vie1ii, scriitorul dovedind c) are voca1ia construc1iilor
monumentale.
Caracterizarea persona$elor
5aleria de persona,e a romanului este impresionanta si de neuitat. Alaturi de Ion, Ana,
Blorica, 5eor#e 9ulbuc sau 8asile 9aciu, 6enobia, Ale.andru 5lanetasu etc. -
repreentanti ai taranimii, bo#ate sau sarace -, se a$la repreentanti ai altor cate#orii
sociale4 invatatorul 7erdelea si $amilia sa, preotul 9elciu# etc.
Ion al %lanetasului , prota#onistul i persona,ul eponim al romanului, este un persona,
realist, tipic, monumental 0i simbolic prin tra#ismul s)u, consum+ndu-se (ntre iubire 0i
patima pentru p)m+nt .
3esi taran, Ion este un persona, modern si "rotund" prin comple.itatea trairilor, prin
$orta con$lictului interior ce se mani$esta patimas si prin analia psi"olo#ica de
introspectare a caracterului.Dun persona$ realist, tipic pentru patura sociala a taranimii
le#ate vital de pamantul care-i asi#ura e.istenta si respectul colectivitatii.
/ortretul moral este construit din trasaturi contradictorii si comple.e, ce reies, indirect,
din comportamentul plin de ener#ie, din atitudinea, #andurile $ramantarile patimase ale
prota#onistului care-i si determina destinul. 3e la inceput, Ion este s$asiat de doua $orte
interioare, #lasul pamantului si #lasul iubirii, caand victima previibila acestor patimi.
/entru pamant isi sacri$ica iubirea pentru ca FGpamantul ii e dra# ca oc"ii din capGG ( ...)
pamantul i-a $ost mai dra# ca o mamaGG.2etea de pamant este trasatura dominanta a
personalitatii sale, $acand din el un persona, memorabil prin aceea ca intrea#a sa ener#ie
este canaliata indeplinirii scopului de a avea pamant4 FG#lasul pamantului patrundea
navalnic in su$letul $lacaului ca o c"emare, coplesindu-l.GGBiind dominat de dorinta de a $i
respectat in sat, stapanit de o dorinta navalnica, un temperament controlat de instincte
primare, "otarat si perseverent in atin#erea scopului, dar si viclean, Ion isi ureste cu
meticuloitate si pricepere planul seducerii Anei. >nc)lc+nd moralitatea satului prin
adulter, Ion moare ucis de 5eor#e cu sapa (n cap, (ntr-o scen) naturalist) ce repreint)
$orma neutr) a morali)rii.
&na ,$ata instaritului 8asile 9aciu, pare nascuta sub semnul ne$ericirii ,$iind parca
predestinata unei e.istente tra#ice. Intrea#a sa e.istenta este #uvernata de iubire si
blandete ,virtuti care intre#esc un portret moral superior .Da este "arnica ,supusa
,rusinoasa , prototipul $emeii de la tara. 3in punct de vedere $iic, Ana este
insi#ni$ianta .Birava si $ara personalitate ,covarsita de vointa lui Ion ,imbatata de
cuvintele si #esturile lui dra#astoase ,Ana va deveni o victima usoara a $lacaului interesat
numai de estrea sa si-l va lua de barbat .9)tut) de tat) i de so, r)mas) $)r) spri,in
moral, deorientat) i respins) de toi, se sp+nur).Intr-un s$arsit, sinuciderea devine
pentru eroina romanului sinonima cu re$uul unei e.istente in$ernale si cu descoperirea
linistii depline, sin#ura suportabila.
'asile (aciu, tatal Anei, $usese un om "arnic, mereu printre $runtasii satului. 2e insurase
cu o $ata bo#ata si urata, pe care insa a iubit-o si a respectat-o, caci datorita ei a intrat in
randul oamenilor avuti".
.Bire apri#a si autoritara, 8asile 9aciu il vrea #inere pe 5eor#e 9ulbuc ,un pretendent
instarit al $iicei sale-si nu pe Ion ,un baiat sarac. 3e indata ce a$la ca Ana se lasase sedusa
de sarantocul" de Ion, 8asile 9aciu o va bate cumplit, $ara a tine seama de copilul pe care
aceasta il avea in pantece . Bire violenta, de o brutalitate iesita din comun, 8asile 9aciu
se aseamana, in acest sens, cu Ion, dusmanul sau.
Preotul Ion (elciu
3u"ovnic si educator, preotul isi cunoaste bine misiunea in satul pe care-l pastoreste. Dl
s$atuieste, indeamna sau mustra, dupa impre,urari, oamenii care-i cer a,utorul sau care se
abat de la normele morale. 9elciu# ramasese vaduv din primul an de preotie. Dra un om
slaab sibolnavicios.8aduvia si strasnicia i-au dobandit $aima de s$ant .
#lorica
D cea mai $rumoasa $ata din /ripas, dar $ara estre., opusa Anei, prin $rumuse1ea si
spontaneitatea ei. Da ii smul#e lui Ion m)rturisirea4 "(n inima mea. tot tu ai r)mas cr)iasa"
>nsu0irile $iice ale Bloric)i pun (n evidenta indirect pro$unimea sentimentelor lui I;<
$ata de ea .Da (l iube0te pe Ion cu pasiune. 3ar $iind mai s)raca dec+t Ion,nu pot $i $erici1i
(mpreuna .2oarta Bloric)i este ne$ericita . Ael pe care-l iubise cu adev)rat n-a putut sa-i
apar1in) din caua impedimentelor de ordin social.
/arasita de Ion din teama de a nu r)m+ne nem)ritata se casatoreste cu 5eor#e 9ulbuc,
$ara sa tina seama de dorin1ele inimii.
Titu )erdelea este un persona, $oarte comple., ii place sa studiee oamenii pentru a
vedea reac1iile lor $ara a $ace insa rau cuiva. 2crie poeii si citeste $oarte multe iare si
carti de la preotul 9elciu# si mai apoi de la un notar la care lucreaa pentru un timp .Hitu
este un persona, rotund si poitiv. D un persona, autobio#ra$ic deoarece autorul
recunoa0te ca multe din caracteristicile lui Hitu le are si el.
%eore (ulbuc , e cel mai bo#at $l)c)u din sat , este o partida buna pentru oricare
$ata.8rea sa se casatoreasca cu Ana, dar devine sotul Bloricai.3intr-un om bun se
trans$orma intru-n criminal ,devenind uci#asul lui Ion, pe care-l prinde iubindu-se cu
nevasta lui.
Repere critice
"Aand ai reusit sa inc"ii in cuvinte cateva clipe de viata adevarata, ai realiat o opera
mai pretioasa decat toate $raele $rumoase din lume" (!iviu Rebreanu )
/rin romanul @IonE, !iviu Rebreanu a dat literaturii rom+ne (nt+ia crea1ie epic) de mari
dimensiuni (n care se simte pulsa1ia vie1ii, scriitorul dovedind c) are voca1ia construc1iilor
monumentale.
Romanul are un caracter epopeic, prin sena1ia at+t de plin) a vie1ii, glasurile se
amestec i se confund n zgomotul inimii (<. -anolescu).
Du#en !ovinescu ((n @Istoria literaturii rom+ne contemporaneE) observa4 @Ion este
e.presia instinctului de st)p+nire a p)m+ntului, (n slu,ba c)ruia pune o inteli#en1)
ascu1it), o viclenie procedural) 0i, mai ales, o voin1) imens)E.
<e a$lam in $ata unui scriitor obiectiv, care uimeste prin puterea de a preenta viata
in comple.itatea ei sociala si psi"olo#ica, prin persona,e surprinse in I"umila si precara
lor realitate socialaI"(Hudor 8ianu).
Rebreanu se distin#e in literatura noastra prin realismul viiunii, prin caracterul
social al proei sale, prin ar"itectura ri#uroasa, desavirsita, in marele sale creatii,
prin I"darul masiv de a crea viataI". (-.2ebastian)