Sunteți pe pagina 1din 194

CARTEA PESCARULUI

DIMENSIUNI MINIME LEGALE......................................................................................................................3


CALENDARUL PESCARULUI...........................................................................................................................4
MARIMI ANGLO-SAXONE IN PESCUITUL SPORTIV................................................................................9
SPECII DE PESTI................................................................................................................................................12
CRAPUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE................................................................................................12
CARASUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE.............................................................................................13
SOMNUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE...............................................................................................14
ROSIOARA - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA, INMULTIRE, PESCUIT...................................................15
CLEANUL - O PROVOCARE..................................................................................................................................17
OBLETELE - DESCRIERE, PESCUIT, GASTRONOMIE.............................................................................................19
PORCUSORUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA, INMULTIRE, PESCUIT...............................................20
BOARTA - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE...............................................................................................22
PLATICA - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA.........................................................................................22
STIUCA - DESCRIERE, MOD DE VIATA.................................................................................................................23
BIBANUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA........................................................................................24
BIBANUL SOARE - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE...................................................................................25
INITIERE IN PESCUIT (I)...............................................................................................................................25
INITIERE IN PESCUIT (II)..............................................................................................................................32
INITIERE IN PESCUIT (III)............................................................................................................................34
NODURI................................................................................................................................................................36
NODURI PENTRU MULINETA..............................................................................................................................3
NODURI PENTRU CARLIGE CU PALETA...............................................................................................................3
NODURI PENTRU CARLIGE CU INEL....................................................................................................................3!
NOD PENTRU "OBLERE, BLIN#ERE, T"ISTERE..................................................................................................40
NODURI PENTRU STRUNE...................................................................................................................................42
NODURI PENTRU $IRE.........................................................................................................................................44
NODURI TERMINALE...........................................................................................................................................49
NODURI DE ATAS..............................................................................................................................................50
SCULELE............................................................................................................................................................58
CUM NE ALEGEM LANSETA................................................................................................................................5!
DIN SECRETELE PLUTELOR DE PESCUIT..............................................................................................................1
MOMELI ARTI$ICIALE - VOBLERUL - ELEMENTE CONSTRUCTIVE.......................................................................3
MOMELI ARTI$ICIALE - VOBLERUL - TIPURI DE BAVETA....................................................................................5
$IR TE%TIL SAU N&LON '...................................................................................................................................7
MOMELI ANIMALE..............................................................................................................................................!
MOMELI ANIMALE - PESCUIT LA MARE.............................................................................................................9
MOMELI ARTI$ICIALE.........................................................................................................................................71
MOMELI VEGETALE............................................................................................................................................72
MOMELI PREPARATE...................................................................................................................................73
MAMALIGA PENTRU PATRATICA........................................................................................................................74
BOILES.............................................................................................................................................................7
Lumea boiliesului partea I a......................................................................................................................76
Lumea boiliesului, partea a II-a...................................................................................................................78
Trucuri pentru mix........................................................................................................................................86
NADE $OLOSITE IN APE CURGATOARE...............................................................................................................90
NADE $OLOSITE IN APE STATATOARE................................................................................................................90
CRAPUL ( NOTIUNI DE BIOLOGIE.............................................................................................................92
CTENO................................................................................................................................................................95
COMPORTAMENTUL CRAPILOR, MODUL DE VIATA SI DE )RANIRE....................................................................97
PRINCIPALELE SPECII DE CRAP INTALNITE IN TARA NOASTRA. PARTICULARITATI............................................99
NADIREA.......................................................................................................................................................100
RETETE DE NADE........................................................................................................................................101
MOMELI ANIMALE...................................................................................................................................!"
MOMELI #E$ETALE................................................................................................................................!"
PESCUITUL CRAPULUI LA RAU..........................................................................................................................10!
ABC-UL PESCUITULUI LA CRAP.......................................................................................................................115
in%luenta &remii...........................................................................................................................................'
Locali(area crapului - sc)eme...................................................................................................................*
1
SOMNUL............................................................................................................................................................122
SOMNUL, MARELE GURMAND...........................................................................................................................122
PESCUITUL SOMNULUI LA CLONC.....................................................................................................................133
TEHNICI.............................................................................................................................................................134
PLUMBING ( *IC ENGLE*II+..............................................................................................................................134
LA PESCUIT PE TIMP DE VINT...........................................................................................................................13
RIG,URI...........................................................................................................................................................137
+air-ri,......................................................................................................................................................-7
PESCUITUL RAPITORILOR.........................................................................................................................159
PESCUITUL LA RAPITOR CU PESTISORI VII........................................................................................................159
MONTURI PENTRU PLASTICE MOI
.........................................................................................................................................................................14
CLASI$ICAREA SI DESCRIEREA MONTURILOR PENTRU PESCUITUL CU PLASTICE MOI
.........................................................................................................................................................................19
PESCUITUL LA GUVI*I......................................................................................................................................171
TIPS & TRICKS................................................................................................................................................16
DELTA DUNARII..............................................................................................................................................18
MIC DICTIONAR.............................................................................................................................................181
2
DIMENSIUNI MINIME LEGALE
Denumirea speciei
Dimensiunea minima legala
(cm)
1. AVAT (Aspius aspius) 30 cm
. !A!US"A (#u$ilus ru$ilus) 1% cm
3. !I!AN (&erca 'lu(ia$ilis) 1 cm
). "#A& ("*prinus carpi+) 3% cm
%. "A#AS ("arassius aura$us) 1% cm
,. "A#A"UDA ("arassius carassius) 1- cm
-. ".SA" (A/ramis sp.) % cm
0. "LEAN (Leuciscus cep1alus) % cm
2. "EGA (Acipenser ru$1enus) )% cm
10.3USA# (Aspr+ s$re/er) 1 cm
11.LIN (Tinca $inca) % cm
1.LI&AN (T1*mallus $1*mallus) % cm
13.L.ST#ITA (4uc1+ 1uc1+) ,% cm
1).M.#UNAS (Vim/a (im/a) % cm
1%.M#EANA (!ar/us /ar/us) - cm
1,.M.#UN (4us+ 1us+) 1-0 cm
1-.NISET#U (Acipenser gul5ens$ae5$i) 1)0 cm
10..!LETE (Al/urnus al/urnus) 1 cm
12.&LATI"A (A/ramis /rama) % cm
0.&AST#AV (Salm+ sp.) 0 cm
1.&AST#UGA (Acipenser s$ella$us) 100 cm
.#.SI.A#A (Scar5inius er*$1r+p1$1almus) 1% cm
3.S".!A# ("1+n5r+s$+ma) 0 cm
).S.MN (Silurus glanis) %0 cm
%.SALAU (S$i6+s$e5i+n sp.) )0 cm
,.STIU"A (Es+7 lucius) )0 cm
3
"ALENDA#UL &ES"A#ULUI
Deoarece conditiile climatice nu sunt aceleasi in toti anii, ar fi imposibil sa se indice cu
precizie ce pesti se vor prinde intr-o anumita perioada a anului si la ce momeli anume. Este
insa sigur ca pescuitul va fi cu atat mai fructuos cu cat temperatura apei este mai apropiata
de temperatura optima de hranire a pestelui cautat (scobarul 11 C, linul 16 C, stiuca 17 C,
crapul 1 C , pastravul fantanel 1!-1" C, pastravul curcubeu 1#-1 C, babusca, cleanul,
mreana, obletul, platica, rosioara 1$ C etc.%. &n anii cu clima normala pot fi luate in
consideratie indicatiile acestui calendar.
IANUA#IE
'cum pestii pasnici si rapitori se gasesc la apa adanca, cu functiile vitale reduse la
minimum. &ndiferent cat de frig ar fi afara sa nu uitam ca la nivelul fundului apei temperatura
este de min. # C (pentru un lac cu cel putin " m adancime sau chiar mai putin% datorita
anomaliei pe care o prezinta densitatea apei in raport cu temperatura (densitatea ma(ima
corespunde lui ) * # C, deci +apa grea+ este la fund%. )otusi, in zilele insorite sau de moina,
pescuitul poate da rezultate atat la copca cat si in apa libera.
,abusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii,
virmusi si mai ales libelule (viermi rosii de namol%-
,ibanul - la copca sau in apa libera poate fi pescuit la pestisor viu sau mort +.ucat+, ori
dandineta, langa palcurile de stuf si radacini. Cu lanseta, pe timp friguros, sansele sunt
slabe- sunt indicate naluci mici, oscilante, care permit o recuperare lenta-
Carasul- se poate prinde la copca cu libelule, viermusi, rame-
Cleanul - cade rar, la paine si branza topita, pe fundul apei, in locurile cu curent slab. &n
lacuri putin tulburi se pescuieste cu pestisor viu, sange inchegat, intestin de pasare, maduva
de vaca-
/reana - se prinde foarte rar la buchet de viermusi, pe fund-
0bletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund%, in
locurile e(puse la soare si adapostite-
1orcusorii (pentru momeli vii% pot fi capturati usor cu rame mici, pe fund, in raurile inca
libere-
2cobarul - cade rar (cu e(ceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit
e(celente%, la cocolos de paine, viermusi, rame-
2alaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandineta de forma lunguiata-
2tiuca se prinde la copca, cu pestisor viu, la fund, ori cu dandineta. &n apa libera la lanseta
cu naluci, recuperate foarte incet deasupra fundului si pe langa maluri, insistandu-se mai
mult in acelasi loc.
3a mare pot fi pescuiti guvizi, la fund, cu scoici, garizi, rame.
3E!#UA#IE
&n aceasta luna, pescuitul sportiv da rezultate mai ales in lacurile cu e(punere sudica,
adapostite de vanturile din nord si est. 3a pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu
naluci mari, oscilante, recuperate lent in apele putin adanci pe langa perdele de stuf.
1entru babusca si oblet - corespund indicatiile lunii ianuarie-
,ibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa
maluri, radacini, stuf. 3a lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat-
Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi-
Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange
inchegat, intestine de pasari-
Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibile unele rezultate in
rauri, in lacurile linistite, cu rama rosie, la fund-
2tiuca- cu e(ceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni4
la copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recuperate incet-
/reana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei-
1entu scobar si salau - idem ianuarie-
3a mare se pot pescui guvizi.
4
MA#TIE
Datorita marilor variatii ale temperaturii, directiei si intensitatii vantului, precum si a nivelului,
limpezimii si culorii apelor, pentru pescuit sunt inca indicate portiunile insorite si adapostite.
2e obtin rezultate bune la pescuitul lansat.
3a avat -se obtin unele rezultate cu peste viu (oblet% si naluca mica, rotativa alba, intre ape-
,abusca si obletul -incep sa se prinda normal, in zilele frumoase si cu paste (mamaliga,
paine%-
,ibanul este activ, pescuindu-se mai ales cu rama. 3a lanseta cu naluci mici, de preferat
rotative-
Carasul, crapul, linul si platica, desi nu devin cu adevarat activi decat in aprilie, pot fi prinsi si
in aceasta luna, cu momeli animale (rame, buchet de viermusi sau libelule% pe fund, la apa
putin adanca-
Cleanul nu mai poate fi pescuit la distanta ca in februarie, decat atunci cand raul este la
nivelul normal. 5neori musca pe fund la rama, sorici de porc, branza topita-
/reana -se prinde foarte rar, la rama, branza topita-
6osioara- catre fund, cu libelule si viermusi-
2cobarul- cade bine, la fund, cu viermusi, rame rosii, paine-
2omnul de talie mica la rama-
2alaul -cu peste viu, destul de frecvent-
2tiuca -se prinde frecvent cu peste viu si la lanseta, cu naluci recuperate incet-
7aduvita -cu momeli animale, la fund, pe langa arbori cazuti si alte ascunzatori-
3a mare - guvizii.
A&#ILIE
&n aceasta luna pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii
apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor. 3a .umatatea lunii de regula pescuitul intra in
prohibitie.
1entru avat- ramane valabila valabila remarca facuta la luna precedenta-
,abusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne dar incep sa cada si la
paste (mamaliga, paine%-
1escuit e(celent la biban si stiuca, cu peste viu. 3a lanseta se obtin rezultate de-a lungul
perdelelor de stuf si in coada lacurilor si iazurilor-
Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta prin bule de aer ce apar la suprafata
apei. Continua sa prefere momelile animale (rame, viermusi ...%. Crapul mai cade si la
mamaliga-
&n apa limpede cleanul cade la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi
pe carlig triplu-
/reana prefera inca branza topita-
6osioara se prinde bine cu libelule, viermusi-
De regula in aceasta perioada scobarul se reproduce, asa ca pescuitul nu da rezultate-
2omnul mic musca la rama in apele curgatoare-
3a salau se obtin unele rezultate la peste viu-
7aduvita -continua sa muste inca la momeli animale dar si la mamaliga- e(emplarele mari
-cu naluci.
3a mare - guvizi.
MAI
&n aceasta luna pescuitul este de regula oprit.
3a mare se pescuiesc guvizi, cambula - langa tarm, pe fund, cu hamsie.
IUNIE
&n a doua .umatate a lunii prohibitia se ridica. 'ceasta luna este una dintre cele mai bune
perioade de pescuit. 6ezultatele sunt cam la fel in toate orele zilei. )otusi, instabilitatea
barometrica din aceasta perioada provoaca si numeroase insuccese. &n aceasta perioada
bradisul este abundent in multe balti, fiind greu de utilizat lansetele.
'vatul se pescuieste cu peste viu, naluci mici rotative (albe sau galbene%- se poate incerca si
cu musca artificiala la marginea suvoaielor-
5
,abusca si obletul- se prind, ca si pana acum, cu libelule, muste, viermusi, rame si paste
(paine, mamaliga%-
,ibanul si stiuca -continua sa muste la peste viu, insa mai in larg, in prea.ma vegetatiei,
precum si la naluci, catre suprafata. 3a lanseta sansele pescuitului scad pe masura incalzirii
apei-
Carasul, crapul, linul si platica se prind cu momeli animale, dar spre sfarsitul lunii cele
vegetale dau rezultate mai bune. ,ulele de aer indica drumul pe care-l parcurg pestii prin
vegetatia subacvatica in plina dezvoltare-
Cleanul -se intalneste la marginea suvoaielor din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor
inalte, acoperite de vegetatie arborescenta. Cade la muste artificiale mari si paroase, rosii si
negre, greieri, lacuste, carabusi, precum si la dude si cirese-
/reana -incepe sa se prinda mai frecvent la larve de rusalii, coropisnite, rame groase de
pamant, lipitori cu ventuzele taiate, cuburi de branza veche, de branza topita si mai ales
greiere (momeala indicata pina in septembrie%-
0bletul - la viermusi, paine, musca de casa-
1latica - cu boabe de grau, paine, paste-
6osioara- pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la
suprafata cu musca naturala-
2cobarul -se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la
paine si mamaliga-
2omnul -musca cu lacomie la tipar, broaste, lipitori, rame mari -pe apa tulbure- prefera orele
matinale si seara-
2alaul- la peste viu si la bucati de peste, pe langa maluri, radacini, la apa adanca-
7aduvita -se prinde mai ales catre mi.locul zilei, la fund, cu mamaliga, rusalii, rame,
viermusi, cosasi si carabusi.
3a mare se prinde foarte frecvent4 calcan - se prinde la adanc si pe fund, cu hamsie-
cam/ula si gu(i6i. !ar/uni, la mal, intre ape - cu rama de mare- c1e'al la mal, pe fund cu
rame de mare- lu'ar, la adancime, intre ape, cu taparina si naluci- 1anus la adanc pe fund,
cu hamsie, aterina, guvizi- s$ra(i6i, la adanc, intre ape, cu taparina, pluta, cu aterina .upuita
si garizi- 6argan, la adanc, intre ape, cu pluta, momind cu hamsie si aterina.
IULIE
&n general, in aceasta luna se obtin rezultate la pescuit numai in primele si ultimele ore ale
zilei. 3a pescuitul stationar, in afara de insecte si libelule, momelile vegetale sunt aproape
intotdeauna mai eficace.
'vatul cade la naluca mica rotativa, alba sau galbena, la confluente- cu musca, pe sub
arbori, de pe mal-
,abusca- mai ales la samanta de canepa si paste- se obtin rezultate si la boaba de grau,
viermisori si libelule-
,ibanul- la rame, coropisnite, peste viu- la lanseta, mai rar, cu naluci mici rotative-
Carasul- la rame rosie, mamaliga-
Cega- in Dunare si in raurile mari din 'rdeal, pe fund tare, argilos sau pietros, la larve de
rusalii, racusori, rame albe sau negre-
Cleanul da rezultate la pescuitul pipait cu greiere, lacuste, tauni-
/orunasul-se pescuieste aproape de fund cu mamaliga, rame, viermusi, sange inchegat-
/reana - la branza veche, cuburi de branza topita si mai ales la greiere (momeala indicata
pana in septembrie%, larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant-
Crapul- la cartofi fierti, boabe de grau si de porumb conservat, paine, mamaliga-
0bletul - la viermusi, paine, musca de casa-
1latica - cu boabe de grau, paine, paste-
6osioara, pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la
suprafata cu musca naturala-
3inul- la coada de rac, rame groase de pamant-
3ipanul- cu musca artificiala aproape la toate orele zilei-
2cobarul- se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la
paine si mamaliga-
2omnul se prinde frecvent indeosebi dimineata si seara la tipari, broscute, lipitori- mai rar in
rauri-
2alaul- la peste viu si la bucata de peste-

2tiuca - la peste viu- mai rar la pescuitul cu naluci-


/ihaltul- rar, in bulboane, la fund-
7aduvita- se gaseste mai spre suprafata unde se poate prinde cu viermusi, rame si paste.
3a mare - ca in iunie cu mentiunea ca nu se mai prinde calcan.
AUGUST
2i in aceasta luna pescuitul da rezultate tot in primele si ultimele ore ale zilei, in apele
statatoare- cand lipsa de o(igen este mai accentuata capturile sunt rare.
'vatul ofera partide interesante la marginea suvoaielor si la varsarea garlelor si canalelor, cu
naluci mici, rotative- un pescuit interesant si cu rezultate este cel cu musca naturala sau
artificiala-
,abusca- la samanta de canepa, bob de grau, paste, paine-
,ibanul si stiuca - idem luna iulie-
Carasul- la mamaliga, rame, viermusi-
Cega - idem iulie-
Cleanul -continua sa prefere greierii si cosasii. &n zilele foarte calduroase se ascund in
spatele diferitelor obstacole de unde, pe langa musca mare, paroasa, neagra sau rosie,
poate fi scos cu un buchet mare de viermusi-
Crapul - idem iulie-
3inul si platica- la paine si bob de grau. Catre sfarsitul lunii, boabe de grau si viermusi ori
mici rame, viermusi si rame la un loc-
/ihaltul - idem iulie-
/reana - la cuburi de branza si la greier-
0bletul se prinde mai ales cu paste, musca de casa, furnica inaripata-
6osioara, scobarul, somnul, stiuca, vaduvita- ca in luna iulie.
3a mare - rezultate foarte bune la pescuitul la stravizi, cambula. &n rest ca in luna iulie.
SE&TEM!#IE
5na dintre cele mai favorabile anotimpuri pentru pescuit. 1estii care in lunile iulie si august
se refugiaza in ape adanci acum incep din nou sa circule, hranindu-se intens. 1escuitul da
roade mai bune pe o perioada mai mare din zi. 3a pescuitul stationar cele mai bune rezultate
se obtin dupa ridicarea cetii de dimineata iar in a doua .umatate a lunii momelile animale
incep sa fie superioare celor vegetale. Capturile cu naluci devin tot mai numeroase. 3una
e(celenta pentru pescuitul cu musca artificiala.
'vatul se pescuieste cu bune rezultate cu naluci si muste-
,abusca incepe sa prefere libelula si viermusii-
,ibanul continua sa cada la rama- e(emplare frumoase cad la naluci mici si rotative-
Carasul-la rama, viermusi, mamaliga-
Cega - idem iulie-
Cleanul- vaneaza inca la suprafata putand fi gasit mai ales la marginea curentului din albiile
cu prundis si de-a lungul malurilor abrupte, acoperite cu tufarisuri- se folosesc insecte,
fructe-
Crapul - in aceasta luna prefera bobul de porumb cu lapte (crud% si mamaliga, perioada
favorabila dupa amiaza-
3inul si platica- la inceputul lunii la paine si boaba de grau, apoi la boaba de grau cu
viermusi, iar mai tarziu la buchet de viermusi-
3ipanul - cu muste scufundate-
/ihalt - ca in lunile precedente-
/reana - branza topita, greieri- se mai pot folosi viermusi, coropisnite, lipitori-
/orunasul -prefera ramele-
0bletul -se prinde frecvent dimineata la libelule, viermusi, musca de casa, paste-
6osioara- la rame, viermusi, grau, paine-
2cobarul - se prinde bine la paine, rame, coropisnite-
2omnul se prinde inca frecvent la tipar, broscute, rame, lipitori-
2alaul - aproape de mal, pe sub radacini la apa adanca, intinsuri de nisip unde se
pescuieste cu tipari, bucati de peste, larve de rusalii, rame-
2tiuca incepe sa cada mai des la naluci, indeosebi in ultima parte a lunii-
7aduvita - merge la apa mai adanca, la momeli obisnuite si in plus la naluci mici, riotative-
7
3a mare se prinde frecvent hanusul, cambula, lufarul, zarganul, chefalul si mai ales guvizii-
incepe sa se pescuiasca scrumbia albastra la adancime intre ape, cu taparina sau cu pluta,
folosind ca momeala hamsia.
."T.M!#IE
Desi vremea se raceste, temperatura apei este in general superioara celei atmosferice.
1estii raman inca activi, hranindu-se inainte de a intra in iarna. )otusi, in comparatie cu luna
septembrie, pescuitul la stationar scade in intensitate. 'cum pestii trebuie cautati in locurile
insorite iar momelile animale sunt preferate celor vegetale. 1escuitul cu lanseta este foarte
fructuos indeosebi pentru stiuca si biban.
'vatul - se prinde mai bine in prima parte a lunii, apoi mai rar la naluci mici rotative-
,abusca si obletul la viermusi si libelule-
,ibanul la rame si naluci-
Carasul la rame, viermusi si mai rar la mamaliga-
Cleanul se gaseste la adancimi mai mari si merge la cuburi de branza topita-
Crapul, linul si platica incep sa prefere momelile animale- in balti si iazuri mai mananca si
momeli vegetale-
/reana - se prinde inca bine cu svaiter. Daca apa este limpede, merge si buchetul de
viermusi si larve de rusalii. &n apa tulbure rama grasa, alba si rosie sunt momelile preferate-
0bletul se prinde bine cu viemusi si libelule-
6osioara prefera viermusi, libelule-
2cobarul ofera in acest anotimp un pescuit rodnic la momeli vegetale si animale-
2omnul mananca din ce in ce mai putin- tipari, broscute, rame-
2alaul se prinde la aceleasi momeli ca si somnul dar mult mai frecvent-
2tiuca merge foarte bine la peste viu si la naluci-
7aduvita - idem septembrie-
3' /'6E - se pescuieste satisfacator la chefal mic, scrumbie, guvizi, lufar, scrumbie
albastra.
N.IEM!#IE
&n aceasta perioada pescuitul da cele mai slabe rezultate in an. )otusi, in acesta perioada
sunt posibile surprize la rapitori. 3a pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca
libelule, viermusi, rame. 3a pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet.
,abusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi-
,ibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete-
Cleanul si mreana - la fund cu rama alba-
2cobarul - ca in octombrie-
2tiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si
naluci recuperate lent.
3a mare se pescuiesc4 chefal mic, guvizi.
DE"EM!#IE
1estii sunt retrasi la adancime, in namol, unde temperatura ramane constant # C.
,abusca, obletul se pot prinde rar la apa libera si mai bine la copca, cu sange, libelule,
viermusi-
,ibanul - cade bine la copca, mai ales imediat ce ingheata apa, cu pestisor viu, dandineta.
/ananca si
rame, viermusi, libelule insa mai slab ca in noiembrie-
Carasul - la copca rar, cu libelule, viermusi-
Cleanul - la apa adanca, cu pluta sau la fund, cu sange inchegat, intestine de pasare, rame
rosii, pesti vii, paine-
/reana- cade rar la rama, meduza de roca-
2cobarul- ca in noiembrie-
2tiuca da rezultate la copca, cu peste viu si dandineta, precum si in apa libera si adanca, cu
naluci recuperate lent.
3a mare - guvizi.
!
Marimi angl+8sa7+ne in pescui$ul sp+r$i(
Cum noi, pescarii sportivi, ne straduim sa impartasim de.a valorile 5.E. si 8')0 (n-am zis
8'2'-carboane, 9evlare, ceramice%, cred ca ar fi util sa ne familiarizam cu marimile anglo-
sa(one intalnite in pescuitul sportiv.
1ractic, unditarul roman se intalneste cu acestea in cazul vergilor americane de spin (cele
pentru mulineta cu tambur fi(% sau cast (pentru mulineta multiplicatoare, se tin cu:inelele..
in sus%, englezesti si europene de crap si la ma.oritatea celor de musca si Sheffield, tot
datorita originii englezesti a stilurilor.+Chinezeste+ scrie uneori si pe rolele de fir americane.
;ara a fi e(hausivi, nici corecti pana la zecimala, putem aminti esentialul intr-o apro(imatie
de bun-simt care sa scoata din ceata pe cei ce n-au avut acces la o asemenea informatie.
'nglo-americanii masoara lungimea vergilor in <<pici+are== (foot-feet prescurtare ft.,
simbol<<>== si in $+li, sau inc1-i, prescurtare in.,simbol<<+==. 1iciorul are 1" toli si cam o
treime de metru, de fapt ?!,#@ cm. De la gaze si apa, tot romanul stie cam cat e de mare
tolul. 1entru un calcul mai precis , 1tol* 1in* "$,# mm * ",$#cm.
1entru ca da cu virgula, trebuie amintit celor ce nu lucreaza cu socotitorul ca in aritmetica
anglo-americana, virgula e punct si vice-versa.
1entru ca sistemul lor de masura nu e zecimal, o varga nu va avea de e(emplu 6,$ picioare
ci 6picioare si 6toli, scrise fiecare cu simbolul sau, adica 4 6>6+, pe romaneste, (6(?!,#@ A 6 (
",$#% cm * (1@",@@A1$,"#% cm * 1@,1"cm * 1,@m.
&ata cateva echivalente mai des intalnite4
3ungime 2istem
'nglo-sa(on
3ungime 'pro(imativa
2istem metric
$>6+ 1,6@m
6> 1,@?m
6>6+ 1,@m
7> ",1?m
> ",7#m
&n toli, (de fapt in fractiuni de tol% se masoara si grosimea firelor. 'ici informatia e mai
ascunsa, caci unitatea de masura e data implicit, nu e(plicit. Ei scriu pur si simplu, +dia
!.!1!+ adica +diametru !,!1! inch+, adica !,!"$# cm, adica !,"$ mm, cum am spune noi, tot
implicit, +da-mi terog un !,"$B+.
,eleaua apare cand, din considerente de corelare varga -fir-mulineta, unii producatori nu
mai dau grosimea firului, ci doar rezistenta acestuia (6lb, @lb, etc.%. 7om reveni.
3ungimi masurate in +picioare+ mai puteti intalni pe afisa.ele sonarelor, unde se indica
adancimea. Crosso-modo, impartiti la trei si aveti aceeasi marime masurata in metri.
)ot o masura de lungime e si *ar5-ul, simbol <<Dd==, plural <<Dds==. 3a origine, +etalonul+
fusese distanta masurata intre mana intinsa a suveranului Ceorge al nu mai stiu catelea si:
varful nasului sau. Ca marime e mai +normala+, are !,?m.
&n Earzi se masoara, cel mai des, lungimea firului. E mai simplu, caci pe rolele de calitate,
care se vand peste tot in lumea larga, lungimea e mentionata atat in metri cat si in Earzi.
Masa se masoara in uncii, simbol <<oz==, 1!oz*"@,?$g. 8umele vine de la latinescul uncia
(a douasprezecea parte%, datorita faptului ca reprezinta a :n-ati ghicit, saisprezecea parte
dintr-o livra. 2a mai zica europenii ca noi suntem cei suciti. Cu unciile va intalniti la puterile
lansetelor. 0 varga arunca mase de, sa zicem, 1F"-1oz.,adica 1#-"@g, nu va speriati, e un fel
de 1$-?!g. &ata cateva puteri de aruncare uzuale4

2istem 'nglo-sa(on
(uncii)
2istem &nternational
(grame)8apro(
9
1F16-$F16 "-
1F@-?F@ ?-1!
1F#-$F@ 7-1@
?F@-1 1!-"@
1F"-1 1F" 1#-#"
5nitatea de masura superioara unciei este li(ra (1lb*16 oz.%. 2i aici situatia e englezita rau
de tot4 se cheama +pound+ sau livra, se simbolizeaza <<lb==, la plural <<lbs== si e
echivalenta cu #$?, $g. Cu livrele va intalniti la puterile vergilor de crap. 'ici este vorba de
altceva, si anume de masa ce inconvoaie la unghi drept varga fi(ata de maner, asemuita in
rezistenta materialelor (brrr:% cu o bara incastrata la un capat. 0 varga inscriptionata "
1F"lb se incovoaie (indoaie% la ! cand i se atarna de varf o masa de de ",$ livre, adica
apro(imativ 1,1?#9g. Dar cel mai des va intalniti cu livrele pe etichetele rolelor de fir sau
tresa , unde este data rezistenta la (atentieB% rupere. 5n fir de 1!lb se va rupe la o tractiune
de 1!lb forta, adica apro(imativ #,$? 9gforta. 6evenim la povestea cu grosimea si rezistenta
firelor. 1entru ca tensiunea firului este cea care incarca varga, rezistenta firului este
specificata pe varga4 @-17 lb line inseamna ca sistemul varga -fir functioneaza bine pentru
un fir de ?,6-7,79gforta. /ai putin, varga e prea dura si la cea mai mica neindemanare se
rupe firul si se pierde naluca sau pestele- mai mult, firul e prea rezitent, vine randul vargii si
se pierd banii. Ce grosime va avea acest fir, depinde de calitatea lui. 'ceasta modalitate
a.unge intr-o mica fundatura la inscriptionarea tamburilor de mulineta- in sistem anglo-sa(on,
lungime fir (Dds% , ..rezistenta la rupere(lbs.%- deci4 fie grosimea e implicita (media calitativa a
momentului%, fie: consumatorul nici nu trebuie sa o cunoasca, folosind o bobina etichetata
de asemenea in lbs. 8oroc ca inscriptionarea e :subtitrata si in sistem metric, normal,
lungime(m%Fgrosime(mm% fir. 7a mai intalniti undeva cu livrele4 la capturile- record
popularizate in media de limba engleza4 2erghei ,ub9a, nu saritorul cu pra.ina, ci crapul
mascota de la 2arulesti, are nu ?@ de 9ile, ci:@#lbs. 1arca e mai mare, nuG 0 alta marime,
rar specificata in cataloagele europene, dar des in cele americane, este m+5ulul 5e
elas$ici$a$e. El arata cat de mult se deformeaza elastic un anumit material. 7-ati prins, ne
intereseaza la vergi. Cu cat modulul de elasticitate e mai mare, cu atat materialul necesita o
forta mai mare pentru a fi deformat elastic. Deci o varga cu aceeasi putere si lungime va
necesita mai putin material. 7a fi mai subtire si mai usoara. 6eversul medaliei4mai fragila la
soc si:(mult% mai scumpa. &n sistemul metric, modulul de elasticitatese masoara in
da8Fmm", decaneHtoni(cam un 9ilogram forta % pe milimetru patrat si are valori de ordinul
zecilor de mii. &n sistemul anglosa(on, se masoara in psi9 ca presiunea in pneuri,
poundsFsIuare inch, livre pe inch patrat, avand, pentru +carboane+ valori uzuale de ordinul
zecilor de milioane. Deci o varga de +?7 milions modulus+ indica fabricarea sa dintr-un
material cu modul de elasticitate de ?7 milioane psi.,un carbon bun, echivalent cu un &/6.
De obicei efortul de a +traduce+ pe limba noastra marimile inscrise pe produsele pescaresti
anglo-sa(one este compensat de mult mai marea apropiere de realitate a acestora. &ar
despre calitate, amintesc doar vorba - sarita la subtitrare-unui persona. de film, interpretat de
'l 1acino4 +this 9ind of shhh:t sales bE itself+- +genul asta de:biiip:(sa zicem, marfa% se
vinde singura+.
Greu$a$e Lungime
10
1 inch (1+% * ",$#
centimetrii
1 foot (1>% * 1"
inches * ?!,#@ cm
1 Eard * ? feet * 1,##
centimetrii
1 mile * 176!
Eards * 1,6!9m Inc1es 8
"en$ime$rii
1+ * ",$#
cm
"+ * $,!@
cm
?+ * 7,6"
cm
#+ * 1!,16
cm
$+ * 1",7!
cm
6+ * 1$,"#
cm
7+ * 17,7@
cm
@+ * "!,?"
cm
+ * "",@6
cm
1!+ * "$,#!
cm
11+ * "7,#
cm
1"+ * 1 foot * ?!,#@
cm
3ee$ 8 Me$rii
@> * ",## m
> * ",7# m
1!> * ?,!$ m
11> * ?,?$ m
1"> * ?,66 m
1?> * ?,6 m
1#> * #,"7 m
Tempera$ura
;ahrenheit Celsius
$J; * ?$JC
@6J; * ?!JC
77J; * "$JC
6@J; * "!JC
$J; * 1$JC
$!J; * 1!JC
#1J; * $JC
?"J; * !JC
?!J; * -1JC
"@J; * -"JC
"7J; * -?JC
"$J; * -#JC
11
S&E"II DE &ESTI
Crapul - descriere, raspandire, inmultire
Descriere
Dimensiunile obisnuite ale crapului sunt $!-1!! cm (1!-"! 9g%, a.ungand pana la 1#! cm si
#$ 9g in mod e(ceptional. Durata sa de viata este destul de lunga pentru lumea pestilor, de
1$-"! ani.
Corpul este alungit, comprimat lateral. Cura este subterminala, adaptata gasirii hranei pe
fundul apei. ,uzele groase sunt de asemenea adaptate la modul de hranire, putandu-se
e(tinde ca un tub. )ot pe buze se gasesc patru mustati scurte, care il a.uta la pipait. 2ozii
sunt mari. E(ista si varietati de crap cu solzi foarte mari si putini (crap oglinda% sau fara solzi
(crap golas%.
&n functie de mediul in care traieste, coloratia crapului difera de la argintiu-auriu in ape
limpezi, curate, pana la verzui negricios in lacurile invadate de vegetatie.
.rigine
Crapul este originar din 'sia /ica. ' fost introdus in Europa probabil de catre 6omani.
#aspan5ire
)raieste in toate raurile si lacurile din Europa si 'sia. &n ultimul secol a fost aclimatizat si in
'merica de 8ord si de 2ud si 'ustralia, insa in aceste tari este considerat daunator datorita
impactului negativ al acestuia asupra speciilor locale. 8u se intalneste in 'frica, 2iberia. 3a
noi in tara traieste in toate lacurile si raurile de deal si de ses, in Dunare si Delta Dunarii.
'preciaza o apa transparenta, avand pe fund nisip sau mal, bogata in plante acvatice si
obstacole naturale.
Inmul$ire
're loc la mi.locul primaverii, cand apa atinge @-1! grade Celsius, dupa ce iese din
hibernare. (aprilie - mai%. 3ocul de inmultire este de regula o intinsura creata de cresterea
apelor in primavara, cu ape mici si mai calde, cu vegetatie. 0 femela depune circa 1!! !!!
icre pentru 1 KgFcorp. 'levinii eclozeaza dupa ? - # zile. 1rimele doua zile se hranesc cu
sacul vitelin, pentru ca dupa aceea sa treaca la o hranire activa, in aceleasi ape in care s-au
nascut. 3a venirea toamnei, puii au de.a 1!! de grame.
Gas$r+n+mie
Carnea crapului este foarte gustosa, fiind consumata sub diferite forme4 fiarta, pra.ita, fripta,
afumata, marinata. Crapul fript la protap, direct pe malul apei, este o mancare ce lasa amintiri
de neuitat.
12
Carasul - descriere, raspandire, inmultire
Descriere
Dimensiunile obisnuite ale carasului sunt de 1! -1$ cm cu @! -1$! g, a.ungand pana la 1,$ -
" 9g in mod e(ceptional. &n crescatorii si in Delta Dunarii greutatea obisnuita este ceva mai
mare, de $!! - @!! g. Coloratia carasului depinde de limpezimea apei, mergand de la
argintiu spalacit in rauri la cenusiu-verzui si usor negricios in lacuri pline de vegetatie. Capul
este scurt, cu buze subtiri, fara mustati, criteriu sigur de deosebire fata de crap pentru
necunoscatori. 5nii hibrizi de crap cu caras au un inceput de mustati. 1eritoneul este negru,
ca la scobar.
0rigine
Carasul este originar din 'sia de nord. De aici a a.uns in China, unde a fost selectionat
indeosebi pentru obtinerea unor varietati de ornament ( carasii cu voal pe care ii intalnim in
acvarii%. ' fost introdus in Europa mai intai ca peste decorativ, apoi ca peste argintiu in
bazinul Dunarii, 6inului.
6aspandire
)raieste in toata Europa si 'sia de nord. 3a noi in tara se intalneste in aproape toate baltile,
lacurile si raurile de ses si de campie, in Dunare si Delta Dunarii. 6aspandirea lui
e(traordinara se datoreaza rezistentei deosebite la poluare si lipsa o(igenului, cat si
prolificitatii sale. 7ara, cand alti pesti nu mai musca, carasul este cel care poate salva o
partida de pescuit. Carasul este un peste care rezista si scos din apa, mai multe ore, mai
ales daca este invelit intr-o carpa uda si nu i se usuca solzii. 8u o data carasii adusi acasa la
sfarsitul zilei de pescuit si pusi intr-un vas cu apa reincep sa inoate.
&nmultire
2e realizeaza primavara, cand apa atinge @-1! grade, cam in aceeasi perioada cu crapul.
Depunerea icrelor dureaza pana la sfarsitul verii in "-? serii. 3a aceasta specie toate
e(emplarele peste "-? ani sunt femele, e(emplarele mascul suferind dupa aceasta varsta
fenomenul de transformare in femele (ginogeneza%.
1escuit
1escuitul carasului se poate face prin mai multe metode4 cu undita, cu lanseta cu plumb pe
fundul apei, bolognesa. 1escuitul cu undita
2e foloseste o undita de #-6 metri pe canale, lacuri si rauri mici, sau o rubesiana pentru lacuri
mai mari. Diametrul firului va fi de !.1"-!.1@ mm. 1luta va a avea o portanta de !.$-" grame
in functie de momelile folosite. Carligele vor fi numarul 1"-1! /omelile folosite la pescuitul
carasului sunt ramele, preferabil de gunoi,
13
Somnul - descriere, raspandire, inmultire
C
#aspan5ire
&n toate apele Europei, in rauri, lacuri Li balti de ses Li de deal. 3a noi raspandit in raurile si
lacurile de Les, Dunare Li Delta Dunarii.
Dimensiuni
Cel mai mare peLte de apa dulce care traieLte la noi. &n mod curent are 1 metru Li $-6 9g, dar
poate a.unge la $!-1!! 9g.
Descriere
Este unul dintre peLtii cel mai usor de recunoscut de pe la noi. Capul este turtit de sus in .os,
fiind garnisit cu o gura mare, plina de dintisori marunti, pe ambele falci, indreptati spre inapoi.
1e falca superioara are doua mustati lungi, pe lateral, si patru mustati mai mici, indreptate in
.os. )runchiul este destul de scurt, cilindric. Coada este lunga, inotatoarea anala intinzandu-
se pe toata lungimea ei. Culoarea este cenusiu marmorat, cu burta alb-murdar. Culorile se
modifica si in functie de culoarea dominanta a mediului in care traieste. 8u are solzi ci un
mucus protector, e(trem de alunecos.
1eLte in general nocturn, are ca principale simturi pipaitul (se foloLeste de cele 6 mustati%,
auzul (percepe imediat zbaterea momelii vii in carlig% Li mirosul (sesizeaza resturile de carne
de la abator folosite ca momeala%. 7Mzul este slab. Ca urmare a traiului pe fundul apei, cu
luminM puNinM, ochii s-au atrofiat, fiind foarte mici.
M+5 5e (ia:;
1e timpul zilei stM ascuns in cotloane, gropi, langa arbori cazuti, bolovani mari, confundandu-
se cu mediul. 8oaptea pleacM la vanMtoare, de multe ori auzindu-se loviturile de coadM cu
care iLi imobilizeazM prada in noptile de vara. 2omoteii mici umbla in carduri. 2omnul mare in
schimb este singuratic. Este un peste teritorial, fidel locului in care s-a nascut.
1eLte rapitor, incepe sa se hraneasca imediat ce a depasit stadiul de alevin cu larve de
insecte, rame, viermi, broscute, peLtisori. 2e hraneLte si cu animale moarte, pe care le
gaseste cu a.utorul mirosului, fiind un sanitar al apelor.
&arna intra la iernat, in gropi adanci, in acelasi gropan intalnindu-se somni de toate
dimensiunile, de la somotei de 1 9g pana la somni de #! 9g.
Gas$r+n+mie
Carnea este dulce, insa grasa la somnul ce depaseste $-6 9g. &n schimb nu are oase. 2e
consuma pra.ita (pana de somn pra.ita impreuna cu o garnitura de cartofi natur si o lamaie
este o delicatesa%, fripta. Din capul de somn iese un bors e(ceptional. &crele nu se consuma,
fiind to(ice.
14
Rosioara - descriere, raspandire, mod de viata, inmultire, pescuit
#;span5ire
6oLioara este rMspOnditM Pn apele Europei, din 2uedia pana Pn /editerana Li 'sia /ica. Qn
6omOnia se gMseLte Pn aproape toate apele stMtMtoare de deal Li Les, precum Li Pn rOurile din
aceeaLi zonM.
Dimensiuni
3ungimea medie a acestui peLte este de "!-?! cm, dar sunt Li e(cepNii de ?$ cm, iar
greutatea de "!!-?!! g, cu ma(imul pOnM la 1- " 9g.
Descriere
're corpul comprimat lateral, acoperit cu solzi mari Li bine fi(aNi Pn piele. ,otul este scurt,
gura micM, terminatM oblic, PndreptatM Pn sus (adaptare la pescuitul Pn straturile superioare ale
apei% Li lipsitM de mustMNi. QnotMtoarea dorsalM este situatM mult Pnapoi dupM PnotMtoarele
ventrale. Culoarea pe spate este albastru Pnchis cu nuanNe de verde sau cafeniu, iar laturile
corpului Li burta sunt argintii. QnotMtoarele, caracteristice acestui peLte, sunt de un roLu
aprins, cu e(cepNia dorsalei. 0chii sunt aurii Li nu roLu-gMlbui ca babuLca, cu care este
deseori confundatM.
M+5 5e (ia:;
Este un peste sedentar, simNindu-se Pn largul lui Pn bMlNile cu vegetaNie abundentM. Qn rOuri Pl
gMsim mai ales Pn sectoarele cu un curs mai lent. )rMieLte Pn cOrduri formate din e(emplare
de dimensiuni apropiate. 6oLioarele +serioase+ (mai mari de !,$ 9g% umblM singure.
7ara Li toamna, pOnM la cMderea vegetaNiei, o gMsim Pn mi.locul vegetaNiei, Pn culoarele dintre
nuferi. De aici pOndeLte cMderea insectelor Pn apM, NOnNari, muLte, mici gaze. 'lMturi de
acestea mMnOncM larve de insecte, viermi, melci, precum Li plante acvatice.
15
<nmul$ire
're loc in perioada aprilie - iunie, la o temperaturM a apei Pn .ur de 1@ grade Celsius. Qn
perioada de Pmperechere, masculii au culorile mai accentuate.
Gas$r+n+mie
Carnea acestui peLte este de o calitate inferioarM, avOnd multe oase. Daca vreNi ca acest
peLte sM fie delicios nu vM rMmOne ca opNiune decOt saramura, unde o parte din aceste oase
se ard. 'dMugaNi Li cOteva roLii, ceapM, ardei Pn zeama saramurii... precum Li un pahar de vin
roLu, Li totul va ieLi ca la carte.
M+meli
/omelile folosite cu succes la pescuitul roLioarei sunt viermuLii albi de carne, rOmele mici,
larvele de +libelule+, bucMNelele de pOine, aluaturi diverse. Qn timpul verii o momeala
+prinzMtoare+ o constituie cosaLii. 6oLioara, fiind un peste care vOneazM la suprafaNa apei,
poate fi pescuit Li cu muLte artificiale, mai ales e(emplarele mari.
Na5irea
2e foloseLte Pndeosebi nMdirea de apel, cOteva firimituri la @-1! lansMri. 2e nMdeLte cu
aceeaLi momeala ca cea pe care o avem Pn cOrlig.
Varga
7a fi telescopicM, cu o lungime de #-7 metri, cOt mai uLoarM. 6oLioara se poate pescui Li cu
undiNa rubesianM, de -1" metri, atunci cOnd conformaNia lacului o impune (mal puNin adOnc,
plin de vegetaNie, cu distanNM mare pOnM la primele ochiuri de apM%. 3anseta se foloseLte mai
puNin la pescuitul roLioarei.
3irul
Cel mai folosit este monofilamentul de !,1"-!,1$ Pn general, un pic mai gros acolo unde ne
aLteptMm la e(emplare mai mari sau agMNMrile Pn vegetaNie sunt frecvente. 1entru pescuitul
+la pipMit+ nailonul va fi mai subNire, !,1!-!,1".
&lu$a
7a avea o portanNM de !,1!-1 gram, Pn funcNie de valuri. ;ormele cele mai utilizate sunt cele
tip +morcov+ sau +picMturM+, cOt mai sensibile, cu antena Li chila de dimensiuni mai mici, de
ma(im $ cm, mai ales cOnd pescuit Pn imediata apropiere a suprafeNei apei.
&lum/ul
2e folosesc ?-# alice la distanNM de "-? cm una de alta, e(act cOt sM lesteze pluta. 'tunci
cOnd pescuim Pn apropierea suprafeNei apei ("!-?! cm% se pune numai o singurM alicM,
imediat sub plutM, care sM o echilibreze.
"arligul
COrligele folosite vor avea numMrul 1"-16, cu ti.a subNire, pentru a nu deteriora momeala.
Me$+5e 5e pescui$
Qn timpul verii, dupM prohibiNie, roLioara urcM la suprafaNa apei pentru a culege gOze cMzute pe
apM, printre ierburile acvatice. Este firesc deci ca cele mai utilizate metode de pescuit ale
roLioarei sM fie cele la suprafaNa apei. 2e pescuieLte fie cu o plutM micM uLor lestatM, cu
1
cOrligul la o adOncime de "!-?! de centimetri, fie fMrM plumb Li pluta, +la pipMit+, folosind ca
momealM o insectM (cosaL%, sau o bucMNicM de pOine. ;iind un pescuit +la vedere+, prezenNa
pescarului trebuie sM fie cOt mai discretM, evitOnd ca umbra sM cadM pe apM. Detalii despre
pescuitul roLioarei +la pipMit+ gMsiNi Pn articolul )ehnici de pescuit - rosioara la bucatica de
paine.
)oamna, dupM cMderea vegetaNiei, roLioara coboarM spre fundul lacului. 7om folosi o plutM cu
o portanNM mai mare, cu alicele de plumb montate Pn apropierea cOrligului, pentru a cobori
linia rapid la adOncimea doritM. /omeala utilizata va fi buchetul de viermuLi albi de carne sau
rame mici de gunoi.
Cleanul - o provocare
E(ista oare vreun pescar care poate spune cu mana pe inima ca a descoperit metoda de
pescuit clean care nu da gres niciodataG 8u credB
Diversitatea caracteristicilor locurilor unde traieste cleanul face ca obiceiurile lui de hranire si
comportamentul sau sa fie diverse. Chiar pe tronsoane ale aceluiasi rau, aflate relativ
aproape unul de altul, raspunsul pestelui la modul cum ii prezentam momeala este diferit.
/ai mult, caracteristicile oricarui loc de pe cursul unui rau se pot modifica de la o zi la alta si,
odata cu ele, si comportamentul cleanului.
1entru ca lucrurile sa se complice si mai mult, toata e(perienta pe care am acumulat-o dupa
lungi e(peditii pe malul raului nu valoreaza mare lucru cand clenii pe care ii vanam traiesc
intr-un lac.
Daca va mai spun ca acest peste este atat de precaut incat nu accepta decat momelile care
e(ista in mod natural in momentul si locul respectiv, va veti intreba daca nu cumva este mult
mai distractiv sa amortesti cu privirea fi(ata pe bambina unei lansete cu care prinzi carasei
cat palma.
Ei bine, si in randul pescarilor e(ista diversitate, iar unora le place tocmai aceasta provocare
a cleanului care ii obliga sa isi foloseasca spiritul de observatie, intuitia, inventivitatea si, nu in
ultimul rand, energia pana la epuizare.
Cum probabil am lasat sa se inteleaga, si eu sunt unul dintre cei care prefera partidele de
pescuit la care parcurg 9ilometri pe malul raului ascunsi in spatele tufelor de pe mal si sunt
pregatiti sa schimbe tehnica de pescuit de cate ori este nevoie.
;ara a pretinde ca sunt un e(pert (este, totusi, vorba despre un hobbE nu despre o profesie
sau, mai rau, obsesie%, am acumulat oarecare e(perienta si imi face placere sa schimb idei
cu cei care au aceeasi pasiune ca si mine.
1entru ca pescuitul cleanului este oarecum atipic, sa nu va surprinda faptul ca voi incepe cu
sfarsitul, adica cu concluziile, sau mai bine spus, cu concluziile pe care le-am tras in urma
nereusitelor si a reusitelor mele in confruntarea cu cleanul.
8u subestima adversarul. &n mediul lui de viata pe care noi il intelegem superficial, cleanul
este perfect adaptat sa receptioneze si sa interpreteze mai multe informatii decat putem
17
banui. ;aptul ca, in ma.oritatea locurilor unde traieste cleanul, putem vedea cardurile de pesti
nu este un avanta., pentru ca din apa spre uscat vizibilitatea este mult mai buna.
&n procesul de hranire, cleanul reactioneaza in conformitate cu doua instincte de baza4
sa nu rateze nici o oportunitate-
sa fuga la cel mai mic semn de pericol.
Cele doua instincte actioneaza in ordinea in care le-am enumerat. De multe ori am vazut
cleni care demareaza spre momeala in momentul in care au detectat-o dar, inainte de a o
atinge, intorc la 1@!J si dispar intr-o clipa. 1entru clean, semn de pericol poate insemna un
zgomot, o umbra, miscare pe mal sau in aer si, mai ales, orice considera ca este nefiresc4
momeala cu aspect nenatural sau care nu se potriveste cu momentul si locul, evolutia
nefireasca in apa a momelii, stralucirea carligului, sau orice element al monturii. Desi pare de
necrezut, de multe ori am avut impresia ca acest peste a invatat ce efect poate avea o undita
si, atunci cand o vede, fuge de ii sfaraie ... coada.
5n clean speriat sau care se zbate in carlig va fi RsimtitS de cei din .ur care vor disparea intr-o
clipa, de aceea, dupa ce am prins un clean intr-un loc, putem spera cel mult sa il prindem si
pe al doilea, dar in nici un caz pe al treilea. 0ricum, al doilea va fi cu siguranta mai mic decat
primul, iar la locul respectiv nu are rost sa ne intoarcem mai devreme de o .umatate de ora.
&nsectele sau larvele care se gasesc la un moment dat din abundenta in .urul apei pot fi mai
eficiente decat momelile traditionale. Cum va spuneam, spiritul de observatie si inventivitatea
sunt principala arma cu care veti invinge cleanul.
0rice portiune a raului este un loc bun pentru clean. 'm prins clean in gropile cu apa adanca
si linistita din malul raului, in suvoaiele repezi sau pe portiuni cu apa de numai cativa
centimetri adancime. Depinde de inspiratie si de tehnica adoptata.
)raseul pe care ma deplasez pe malul raului este din amonte spre aval iar locul in care
lansez momeala este totdeauna in aval sau spre malul opus, la o distanta cat mai mare
posibil.
Cleanul se hraneste in toate anotimpurile. 6itmul de hranire si comportamentul depind de
temperatura apei. 'stfel, daca vara este tentat sa atace orice misca, iarna va sta in locurile
cu apa adanca si linistita si va ataca doar momelile pentru prinderea carora nu este nevoit sa
consume multa energie si asta se intampla numai in zilele insorite.
Clenii care traiesc in lacuri sunt mult mai mari decat cei care traiesc in rauri dar si mult mai
greu de prins.
7oi scrie in curand despre metodele mele de pescuit clean. 8u voi propune retete universal
valabile, pentru ca asa ceva nu e(ista in confruntarea cu acest peste. Doar spiritul de
observatie, intuitia si inventivitatea noastra sunt cele pe care trebuie sa le utilizam de fiecare
data la ma(im.
2i inca ceva4 pescuitul cleanului este un sport solitar. 1artidele in grup nu vor fi decat plimbari
in natura cu prietenii.
/-as bucura daca si alti pasionati de pescuitul la clean ne-ar impartasi cate ceva din
e(perienta lor.
;ir intinsB
1!
Obletele - descriere, pescuit, gastronomie
Denumirea stiintifica 4 Al/urnus al/urnus.
Denumiri populare 4 albete, oblete de Dunare, boblete.
Descriere
0bletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile superioare ale apei. 're o
culoare argintie, data de solzii marunti, care se desprind usor. Cura are mandibula inferioara
mai lunga decat cea superioara, fiind o adaptare la modul de hranire. Dimensiunile obisnuite
sunt de 1!-1$ cm si "!-#! grame.
1este de card, obletele este permanent in miscare. /usca nu atat de foame, cat din
curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai. 2e hraneste cu mici
insecte, viermusi pe care ii culege de la suprafata apei.
)raieste atat in ape statatoare, in lacurile si baltile din campie, cat si in cele curgatoare, in
toate raurile de ses din tara noastra. 1refera, indeosebi vara, locurile in care se intalnesc
curenti si care aduc astfel o cantitate mai mare de insecte. &l putem pescui de primavara
devreme, din martie, cand inca nu s-au dezghetat bine apele, pana toamna tarziu, in
noiembrie.
&escui$ul +/le$elui
1escarii +seriosi+ il negli.eaza de cele mai multe ori, in cautarea unor pesti mai +valorosi+ 4
crap, caras, somn. &nsa atunci cand nimic nu merge, obletele poate salva o partida de
pescuit. 2i la unele concursuri de pescuit este pestele salvator, putand duce la castigarea
sectiunii +Cel mai mare numar de pesti prinsi+.
1escuitul obletelui nu este deloc dificil, de multe ori fiind poarta de intrare in pescuit a multor
pescari.
5ndita este mica, de ?-# metri, asa numita cataveica. 0bletele nu este un peste sperios, fiind
atras cu o nadire corespunzatoare pana aproape de mal. 'ctiunea unditei trebuie sa fie mai
degraba una telescopica decat una de varf pentru a prote.a gura pestelui. ;iindca la acest
pescuit tinem tot timpul undita in mana si lansam de nenumarate ori, greutatea acesteia
trebuie sa fe cat mai mica. 0 varga de carbon ar fi e(celenta, dar si una buna din fibra de
sticla este o alternativa.
;irul folosit va fi cat mai subtire, de preferat !.!@ mm, cu struna de care se leaga carligul de
!.!6 mm. 3ungimea firului va fi fi( cat undita, pentru ca la prinderea unui peste acesta sa
a.unga prin pendulare e(act in mana.
1luta va fi una mica, cam de " cm inaltime, cu antena mica (1 cm% sau ine(istenta. 1refer sa
folosesc, cand nu bate vantul o pluta fara antena, echilibrata astfel incat sa aiba deasupra
apei doar o parte infima, !.1 mm. &n felul acesta orice trasatura este semnalizata, si nici
19
pestele nu simte vreo rezistenta. 1e vant dimpotriva, folosesc o pluta cu antena, care sa
ramana deasupra valurilor.
Deoarece lansarile la acest pescuit sunt e(trem de numeroase, prefer sa pun pe fir o singura
alica de plumb si nu mai multe, care ar putea sa se incurce intre ele.
Carligul va fi adaptat dimensiunii obletilor (am intalnit cateodata si obleti mari de 1$-16 cm%,
cu ti.a subtire, cu spinul cat mai mic pentru a nu rani prea mult viermusul. 8umerele ""-"!-1@
sunt cele mai uzuale.
/omeala cea mai folosita la pescuitul obletelui este viermusul. Este atat preferat de acesta
cat si greu de furat de pe carlig si rezistent la lansari repetate. 2e mai pot folosi rame mici,
libelule, cu inconvenientul ca aceste momeli vor trebui inlocuite la "-? pesti prinsi.
8ada care se foloseste indeosebi este cea de apel, in timpul pescuitului. ;irimituri de paine,
malai usor umezit se arunca cat se poate tine intre degete astfel incat sa formeze un norisor
in .urul plutei.
Gas$r+n+mie
Cand ati prins zece obleti, e usor sa ii curatati. Cand insa ati prins doua sute, curatarea s-ar
putea dovedi mai anevoioasa decat prinderea lor. De aceea, de obicei obletii se lasa
necuratati, urmand a face acest lucru ... ceva mai tarziu.
De obicei obletii se pra.esc. 8umai ca nu se pra.esc ca toti ceilalti pesti, ci pusi unul langa
altul, trasi prin ochi printr-o scobitoare, cate $-6, ca sa se poata intoarce si pe cealalta parte
in tigaie. 2e pra.esc dupa ce au fost tavaliti in malai, pana devin crocanti. Dupa ce se pra.esc,
se scot de pe scobitoare.
Cel mai bine se servesc cat sunt inca calzi, cu o lamaie stoarsa deasupra si un pahar de vin
alb alaturi. )ineti cu o mana de corpul obletelui si cu cealalta trageti de cap. &ntestinele vor
ramane prinse de acesta. 8u le aruncati decat pe ele, capul este una din cele mai bune parti
ale obletelui.
Porcusorul - descriere, raspandire, mod de viata, inmultire, pescuit
Denumirea LtiinNificM 4 Cobio gobio
;amilia 4 CEprinidae
Denumiri populare 4 porcuLor, porcoi
E(istM mai multe subspecii de porcuLor, printre care Cobio 9essleri, Cobio uranoscopus,
Cobio fluviatilis, cu diferenNe vizibile doar la o analizM LtiinNificM.
Este unul dintre peLtii copilMriei mele, prin anii T@! prinzOnd Li pOnM la 1 9g de porcuLori pe
rOul ,uzMu, Pn zona de cOmpie a acestuia. Qn mare parte datorita lui am prins +microbul+
pescuitului, fapt pentru care Pi sunt e(trem de recunoscMtor.
#;sp=n5ire
2e PntOlneLte mai ales Pn rOurile lente din zona de Les, Pn DunMrea Li mai puNin Pn lacuri.
20
Descriere
2e aseamMnM cu mreana, Pn parte Li datoritM celor douM mustMNi groase Li scurte de-o parte
Li de alta a gurii. /reana are PnsM patru mustMNi, aLadar este uLor de identificat dacM aNi prins
o mreanM micM sau un porcuLor. Dimensiunea ma(imM este de 1$ cm, cea normalM de 1!
cm, la care se Li atinge maturitatea se(ualM. Durata de viaNM este de apro(imativ ? ani.
M+5 5e (ia:;
)rMieLte Pn mici cOrduri, de 1!-"! de e(emplare, Pn apropierea locului Pn care s-a nMscut. 2e
hrMneLte pe fundul apei, cMutOnd Pn substrat asemenea crapului, gura subterminalM Li
mustMNile fiind o dovadM Pn acest sens.
<nmul:ire
2e reproduce Pntre lunile aprilie Li iulie. ;emela depune @!!-?!!! icre Pn mici grMmM.oare
care eclozeazM dupM 1!-1$ zile Pn funcNie de temperaturM. 1eLtiLorii se menNin Pn imediata
vecinMtate a locului de reproducNie, hrMnindu-se Pndeosebi cu zooplancton.
&escui$
8u face obiectul unui pescuit economic datorita taliei mici, Li nici a unui pescuit sportiv Pn
particular. Ql prindem de obicei PntOmplMtor, cOnd pescuim pe fundul apei la caras, plMticM,
roLioarM cu rOme sau viermuLi. 'colo unde porcuLorii sunt mai numeroLi putem folosi o linie
de !,1! cu o plutM micM, cu portanNa de !,1! U 1 gram. Ca momealM rOmele mici de gunoi
dau cele mai bune rezultate.
Gas$r+n+mie
DeLi mic, porcuLorul are o carne foarte gustoasM. "!-?! de porcuLori fripNi pe o plitM, alMturi
de o mMmMliga aburind fac deliciul oricMrei mese.
21
Boarta - descriere, raspandire, inmultire
Denumirea LtiinNificM 4 #1+5eus Sericeus Amarus.
Denumiri populare 4 boarcM.
;amilia 4 "*prini5ae.
Este un peste de apa dulce raspandit in aproape toate apele Europei. 1refera lacurile, raurile
de campie cu un curent lin, canalele pline de vegetatie. Dimensiunea medie este de #-$ cm,
femelele fiind mai mari decat masculii.
Platica - descriere, raspandire, mod de viata
Denumirea LtiinNificM 4 A/ramis /rama 5anu/ii.
Denumiri populare 4 car.anca (platica mica de 1$-"$ cm si "!! grame%, car.encuta, foaia
plopului.
;amilia 4 CEprinidae.
#aspan5ire
1latica este un peste de apa dulce, gasindu-se in ma.oritatea raurilor si lacurilor din tarile
europene. 3a noi o gasim indeosebi in bazinul Dunarii si lacurile de ses si de deal.
Descriere
're in mod obisnuit ?!-#! cm, cu !,$-1 9g, a.ungand pana la $!-6! cm cu circa 6 9g. Corpul
este plat (de unde si denumirea pestelui%, turtit lateral. Capul este mic, avand gura mica cu
buze subtiri si fragile, adaptate gasirii hranei pe fundul apei. 'ceasta se poate prelungi ca un
tub, ca si la crap. 8u are mustati. 2patele este colorat masliniu-cenusiu, burta alb-argintiu la
platicile tinere si galbui la cele mai batrane. &n perioada reproducerii masculii de peste # ani
au niste e(crescente numite Vbutoni de nuntaS. &notatoarea anala este deosebita fata de a
altor pesti, fiind lunga si scobita. &notatoarele sunt fumurii.
M+5 5e (ia:;
Este un peste pasnic, e(trem de sperios la zgomote puternice si miscare. &si cauta hrana
compusa din plante acvatice, larve de insecte, viermi, crustacei in prea.ma malurilor
maloase, pe langa perdelele de stuf, in prea.ma pragurilor in rauri. &n primii ani de viata este
un peste de card. E(emplarele mari sunt solitare si stau in locuri adanci, linistite (senalul
raului, mi.locul lacului%.
Gas$r+n+mie
Desi are multe oase, carnea este foarte gustoasa, saramura de platica fiind foarte apreciata
de catre cunoscatori.
22
Stiuca - descriere, mod de viata
Denumirea LtiinNificM 4 Es+7 Lucius.
Denumiri populare 4 briceag (LtiucM de 1!-1$ cm%, mOrliNM (LtiucM panM la 19g%, fONM, boaldM.
;amilia 4 Esocidae.
DeLi Ltiuca are un comportament teritorial (ca toNi prMdMtorii, acvatici sau tereLtri%, adeseori
gMsim Pn aceeaLi zonM mai multe Ltiuci, mai ales Pn zone cu vegetaNie bogatM Li pradM
abundentM. 2pre deosebire PnsM de biban, care atacM in grup, Ltiuca atacM numai individual.
'colo unde am prins o LtiucM mai mare, dupM o perioadM vom prinde alta. Wi asta deoarece
Pn apM e(istM locuri de vOnMtoare mai bune, ocupate binePnNeles de Ltiucile mai mari. Care vor
profita imediat de un astfel de loc mai bun devenit >vacant>.
Wtiuca o gMsiNi acolo unde este Li prada ei. DeLi cel mai adesea pOndeLte aproape de
suprafaNM (este un prMdMtor ce se bazeazM Pndeosebi pe vMz%, s-au pescuit Ltiuci Li la
adOncimi mari, mai ales Pn perioada iernii, la copcM.
1etrece o mare parte din timp Pn aLteptare, camuflatM in vegetaNie, imobilM. ConformaNia
corpului o recomandM ca un >sprinter>. &nsM PLi petrece o parte din timp Li patrulOnd prin
teritoriul sMu de vOnMtoare, mai ales Pn lacurile mari.
7OneazM bazOndu-se Pndeosebi pe vMz. De aceea atacM mai ales de .os Pn sus peLtii care
trec pe deasupra ei, profilaNi foarte bine pe fundalul cerului. 7enind de .os, poate profita de
efectul surprizM, peLtiLorul nevMzOnd venirea Ltiucii.
1rimMvara, dupM perioada depunerii icrelor, pescuitul Ltiucii nu dM rezultate prea bune. 8ici
vara aceste rezultate nu cresc prea mult. 3acurile Li rOurile abundM de peLtiLori, iar Ltiucile
ignorM momelile noastre. )oamna tOrziu PnsM, dupM ce aceLtia au dispMrut, Pncepe sezonul
Ltiucii, care continuM Pn iarnM pOnM la depunerea icrelor.
1eLtiLorii ce se pot folosi la pescuitul Ltiucii cu momealM vie pot fi cMrMLei, roLioare Li chiar
bibani, aceLtia fiind, contrar pMrerii generale, una dintre prMzile favorite ale Ltiucii, cu sau fMrM
spinii de pe PnotMtoarea dorsalM tMiaNi.
Cu cOt peLtiLorul momealM va fi mai mare, cu atOt Lansa de a prinde o LtiucM trofeu va
creLte. DeLi Ltiuca poate PnghiNi prMzi de pOnM la o treime din lungimea sa, un caras de "!!
de grame va fi ignorat de mOrliNe, Li va tenta Ltiuci ce vor cOntMri mMcar " 9g. 1e de altM
parte, o LtiucM mai mare va fi mai degrabM atrasM de un astfel de caras, decOt de o duzinM de
obleNi, efortul depus pentru prinderea acestuia fiind mai mic decOt cel pentru prinderea
cantitMNii echivalente de hranM, dar alcMtuitM din mai mulNi peLti mici.
23
Bibanul - descriere, raspandire, mod de viata
Denumirea LtiinNificM 4 &erca 3lu(ia$ilis.
Denumiri populare 4 ghiban, costuL, bondar, rMspMr.
;amilia 4 &erci5ae.
Descriere
Este un peste usor de recunoscut chiar de catre necunoscatori. 're $ - @ dungi verticale
negricioase, pe un fond cenusiu-verzui pe spate si gri albicios pe burta. 1rezinta doua
aripioare dorsale, dintre care prima are tepi care il apara de pestii rapitori, precum si o pata
neagra spre marginea posterioara. Celelalte aripioare au marginile rosiatice. 2olzii sunt
marunti si aspri, foarte bine lipiti de corp.
3ungimea obisnuita este de "!-"$ cm, cu "!!-#!! grame, a.ungand in mod e(ceptional pana
la $! cm si 1 9g.
M+5 5e (ia:;
&n primii "-? ani de viata bibanul este mai degraba pasnic, hranindu-se cu rame, viermisori si
din cand in cand cu cate un pestisor. 0data depasita aceasta faza a vietii, devine rapitor,
vanand in haita, alaturi de numerosi confrati de aceeasi talie. Devenit matur, bibanul devine
singuratic, vanand singur.
5na dintre trasaturile bibanului este curiozitatea, fapt care il face sa fie un partener e(trem de
agreabil pescarului cu momeli artificiale care tocmai vrea sa incerce o noua >creatie
personala>. )ot din curiozitate putem vedea adesea in urma bibanului prins in carlig unul sau
doi bibani intrigati de miscarile acestuia, insotindu-l pana la iesirea din apa.
#aspan5ire
)raieste in toata Europa si 'sia. 3a noi se gaseste in toate raurile si lacurile din zona de deal
si de ses. 1refera insa o apa cu fund tare sau nisipos, cu o vegetatie abundenta. Este un
peste care nu intreprinde migratii,ramanand fidel zonei in care s-a nascut.
Gas$r+n+mie
Carnea sa alba, fara oase multe, este deosebit de gustoasa, mai ales gatita saramura.
24
Bibanul soare - descriere, raspandire, inmultire
Denumirea LtiinNificM 4 Lep+mis gi//+sus Linne9 1-%0
Denumiri populare 4 regina, sorete
;amilia 4 "en$rarc1i5ae
Descriere
Culoarea este verde-albastruie, cu cate o pata neagra pe solzii mai mari. ,urta este galbena-
aurie. Capatul posterior al operculului are o pata neagra marginita cu rosu. &notatoarele
dorsala si caudala sunt cenusii, iar celelalte galbui. Coloritul se accentueaza in perioada
nuptiala. )alia este mica, pestele avand in mod obisnuit @-1"cm. Corpul este puternic
comprimat lateral.
.rigine
,ibanul soare este originar din 'merica de 8ord, statul Carolina. )raieste in bazinul fluviului
/ississippi si /arile 3acuri. De aici a fost adus ca peste decorativ in Europa de vest, de unde
s-a raspandit in restul continentului.
#aspan5ire
3a noi se intalneste in toate baltile de campie, din lunca Dunarii si din Delta, in cursul inferior
al Crisurilor, in lacurile Capitalei. 2e intalneste si in raurile cu un curent slab din zonele de
campie.
Inmul$ire
2e realizeaza pe toata durata verii, din mai pana in august. /asculul sapa un cuib pe fundul
apei, in care femela depune icrele. 'cestea sunt pazite de catre mascul pana la eclozare.
INITIERE IN PESCUIT I!
Pasul I" alege-ti prietenii#

Nu te repezi sa cumperi prima "scula" frumoasa care iti iese in cale! Ace, gute, plute, plumbi
etc... Stai un pic si cugeta: vreau sa pescuiesc anumiti pesti sau vreau sa ies la balta cu
amicii si sa prind si eu impreuna cu ei?.
Decide daca acesti prieteni sunt si buni colegi, dispusi sa te invete ceva daca maniera lor
de pescuit iti este pe plac daca vrei ca in urmatorii ani, !ee"#end de !ee"#end, vrei sa "iesi
la balta" cu ei.
$resupun%nd ca raspunsul este pozitiv, vezi cu mare atentie cum pescuiesc ei # c%t de
"buni" sunt?
Daca ai incredere, intreaba ce#c%t#in ce sa investesti un sfat este sa nu te zg%rcesti, chiar
de la inceput: cumpara scule bune, de firma, chiar daca sunt mai scumpe.
&%ndeste critic, nu accepta totul ca "bun": mai intreaba si pe altii, chiar pe acest site.
25
'e#ai informat, ai investit, acum # spor la treaba!, aventura acum incepe.
Pasul I bis" Esti singur$ Ia-o incet#

(rinde te#ai duce, pe r%u, pe balta sau la mare, orice peste ai tinti, "scula universala" este
)ND*'A.
Daca ai avut inspiratia sa te informezi inainte de a investi, iata c%teva sfaturi:
cumpara de la inceput o undita "buna", de calitate, scumpa: trebuie sa fie usoara #
vei sta multe ore cu ea in m%na
lungimea de + sau , metri este optima at%t la inceput # este mai usor de m%nuit # c%t
si mai t%rziu -vei pescui din barca sau l%nga mal, comoditatea este o calitate si o
necesitate indiscutabile.
linia fina -masura este milimetrul la undita, linia de /,0/ mm este optima., de calitate
-rezistenta # in "ilograme supletea # in dolari, la cursul zilei. o linie buna are
diametrul mic, este rezistenta -peste 0 "g. si nu are "memorie" c%nd o cumperi, ia
cam un metru de fir, fa#i un nod la mi1loc si trage de capete, dar nu sa arati
v%nzatorului ca esti un 2ercule "incognito", ci doar ca sa iti dai seama c%t de mult se
alungeste sau daca se rupe prea usor, la nod. Si nici sa nu te tai in fir...
chiostecul -vom vedea ce este acesta., tot fin -/,30#/,3+ mm.
plumbisorii mici, trebuie sa fie moi, sa se deformeze usor, str%nsi intre degete.
plutele fine, de /,0 # /,, grame acestea trebuie sa fie rezistente, sa nu sperie pestele si sa
fie si vizibila pentru pescar.
momeala cea mai folosita este viermusul se mai folosesc cocoloase de p%ine, cubulete
minuscule de mamaliga, larve de chironomidae, r%me mici, bobite de c%nepa fiarta etc. *n
functie de pestele urmarit # si, astfel, de momeala folosita, alegem c%rligul.
c%rligele trebuie sa fie mici, fine, bine ascutite calitatea unui c%rlig este vizibila si la pret
-marimile variaza in functie de model regula este ca cifrele mari desemneaza c%rlige mici,
iar cifrele mici # c%rlige mari!..
2
*narmat cu aceste minime cunostinte, sa pornim la treaba:

1. Sa legam un c=rlig.

*nt%i, un sfat: Antreneaza#te la legarea nodurilor folosind un c%rlig mare -chiar foarte mare!.
si o bucata de guta groasa. 4%nd a 5nceput sa#ti iasa "si cu ochii 5nchisi", treci la acul de 36
si guta de /,30. 7ucatile de guta de care se ataseaza acul se numesc chiostec acestea
sunt fine -/,30#/,3+ mm. si au o lungime de circa 0, cm. Daca folosim un ac cu paleta,
nodul urmator este cel mai folosit.

. Sa 'acem + >linie>.

8inia este intermediarul intre acul cu chiostec si undita. Deci, firul trebuie sa fie un pic mai
rezistent -mai gros.. Atunci c%nd linia este atasata de undita -vom vedea cum. si va avea
montat chiostecul, ea nu va trebui sa fie mai lunga dec%t undita, ci cam egala:
27
atasam pluta de linie prin intermediul micului ochi al acesteia si 9 sau al varnisurilor.
echilibram pluta cu plumbisori mici -tip sfera despicata. pe care ii atasam "sub" pluta.
"mutam" pluta si plumbii prin culisare ceva mai "sus" si taiem bucata de guta pe care am
facut monta1ul -se presupune ca se poate deteriora linia la strangerea plumbilor.
facem un nodulet bucla,
de care vom atasa chiostecul -tot prin intermediul unei bucle. cu c%rligul.
de la acesta din urma, masuram o lungime -cu vreo :/#+/ de cm mai mare decat undita. de
guta, pe care o sectionam de pe rola de fir.
acestui capat -pe care il trecem printr#un varnis potrivit pe grosimea varfului unditei. ii facem
un nou nod bucla
2!
si il atasam cam la 3,#0/ cm de varful unditei apoi, "matisam" linia pe varful unditei
si o fi;am cu varnisul chiar in varf,
in asa fel incat linia sa nu fie mai lunga decat undita.
3. Sa mergem la pescui$.

4el mai bine este sa ai o traista care sa se poarte singura. Dar cum asa ceva inca nu s#a
inventat, un rucsac e numai bun -se poarta comod si ai m%inile libere. 8ibere sa care undita
si alte chestii, care nu incap in rucsac! 4e trebuie sa avem in rucsac?
permis de pescuit sau bani suficienti pentru plata, la baltile particulare
scaunel pliant
termos cu cafea sau ceai canita apa
ceva de#ale gurii # tigari -bricheta., ciocolata, un sand!ich etc
rola de "guta" in caz ca se rupe linia
c%teva chiostece facute de acasa
pluta#doua, de rezerva
plumbisori pentru echilibrat pluta -in figura, in cutioara.
29

un clestisor de unghii -pentru taiat monofilamentul. sau foarfeca briceag

un "vas" in care se prepara nada


punga pentru gunoi -mai mare, s#ar putea sa ai nevoie sa str%ngi si gunoiul altora, nu
numai al tau....
h%rtie igienica
plasturi pentru rani diverse e bun si un algocalmin, o aspirina, ceva... # daca ai vreo
suferinta, nu uita medicamentele acasa!
alifie contra arsurilor solare strugurel pentru buze -ultimul e bun si iarna!.
alifie contra insectelor
punga pentru "capturi"
pelerina de ploaie poate si un pulover, manusi etc
"e $re/uie sa a(em l=nga rucsac?
undita cu liniile pregatite -astea pot fi in rucsac.
nada, momeala
palarie -de soare sau de ploaie.
ochelari de soare
incaltari solide, eventual impermeabile
un 1uvelnic pentru a pastra pestele viu p%na la plecare sau p%na la c%ntarire#
fotografiere si eliberare
un mincioc -pentru optimisti!.
un suport pentru undita
"e NU $re/uie sa a(em la n+i?
casetofon sau alte dispozitive de enervat pescarii
mai mult de 3// ml de "tarie"
mai mult de ,// ml bere9vin
sotia -sotia prietenului, evident.
"=$e(a s'a$uri.
inainte de a te aseza pe marginea apei, g%ndeste#te daca mai poti pleca ai gri1a, in
caz de ploaie, sa mai poti scoate masina din locul in care ai lasat#o daca ai dubii,
incearca drumul int%i cu piciorul iarba umeda te poate trimite direct in apa!
30
incearca sa fii c%t mai "comod" # baga1e usoare, nu umflate!, scaun confortabil,
alimentele si bauturile preferate haine largi, bune in caz de intemperii, nu foarte
batatoare la ochi.
nu sta in bataia soarelui fara protectia minima necesara: ochelari de soare, crema#
ecran, camasa -nu ignorati arsurile "minore" de pe antebrate, ceafa, omoplati care
apar cand purtati un maieu! Soarele <S'< periculos la orele de ma;ima e;punere...
iarna, nu te av%nta pe gheata daca nu esti sigur ca va rezista in nici un caz, nu te
duce singur! Daca tot aveti dubii, renuntati! N#ati venit la balta sa "muriti cu el de
g%t!"
4eaiul fierbinte incalzeste, nu consumul e;cesiv de alcool # acesta din urma, de fapt,
vlaguieste organismul. Daca nu esti bine imbracat si ti#e frig, mai bine te duci acasa!
in barca, respecta regulile de mai sus, privitoare la vreme.
in plus: stai 1os nu face miscari bruste asculta de conducatorul barcii fii cu ochii in
patru p%na la 36! ai gri1a sa nu incurci pe altii... poarta o vesta de salvare, chiar
daca pare incomoda si... penibila. Are rolul # asa cum ii spune si numele # sa iti
salveze viata!
31
INITIERE IN PESCUIT II!
Pasul %" Trage-ti su&letul'

'i a.uns- masina e parcata la loc bun (mai poti sa si pleci daca incepe ploaia, nu e(ista
pericolul sa cada in apa, nu o arde soarele, nu ai +uitat+ casetofonul deschis cu manelele la
ma(im....%, ti-ai lasat baga.ele bine ascunse in portbaga. si... te-ai oprit pe mal.
'matoru> neinformat (nu e cazul nostru, noi tocmai ne informam% isi monteaza undita, pune
un vierme si... 13&C&B in apa. 8oi nuuuuuuuuBBB.
/irosimB 'dulmecamB 0bservamB 3uam aminteB CumG &ata4
X musai ca cineva a a.uns inaintea noastra (legea lui /urphE spune ca oricOt de
devreme ai veni, locurile +bune+ sunt de.a ocupate...%.
X apropie-te si saluta primul.
X apoi, taci si priveste.
X vezi ce face- vezi cum face.
X daca scoate chiar si cel mai amarOt peste, trebuie sa iti arati respectul si
consideratiunea.
X daca nu prinde, e vremea rea4 prea mult sau prea putin soare, prea tare sau prea
slab vOntul- valuri prea mari sau apa prea calma- gaseste-i )5 o scuzaB
X intreaba de ta(a- poate este nevoie de permis.
X vorbeste despre vreme-
X abia acum il intrebi4 ce peste e(ista in balta (eu nu ma pricep, credeti ca as putea
gasi niste maruntis, uite, in stuful alaG%- +la ce manOnca+ pestele din balta (nade,
momeli, monturi%- daca nu intelegi, spune-i si roaga-l sa-ti arate- daca stii despre ce e
vorba, flateaza-l4 +cu ace asa de miciG nu mi-ar fi trecut prin capB dar dumneavoastra,
cu atOta e(perienta...+
X te-ai lamuritG acum studiaza din nou apa- vezi daca +misca+ la suprafata- cam la ce
distanta de mal- intreaba-te cam care ar fi adOncimea (daca te intrebi, nimeresti
macar apro(imativ%- vezi de unde bate vOntul (impotriva vOntului, risti sa-ti intre
cOrligu>-n ochiB%- vezi de unde vin valurile (nu-i obligatoriu sa bata amOndoua in
acelasi sens, chiar daca asa se intOmpla de regula%
X ocheste un loc in care poti sa stai si sa pescuiesti cOt mai comod (sa prinzi si peste,
ca altfel, cel mai comod e tot acasaB%
X acu> fugi repede la masina, descarca tot, ocupa-ti locul pe care l-ai visat intreaga
saptamOna...
X abia acum poti spune ca '& 202&)BBB

Pasul (" Organi)ea)a-te

X intOi, lasa baga.ele .os.
X nu acoloB, nu vezi ca se udaB
X vezi incotro vei arunca undita (in partea cealalta vei monta .uvelnicul%.
X pozitioneaza scaunul (ia-ti unul comod si de carat si de stat- eventual, picioarele
scaunului sa nu se infiga in pamOntul moale- daca se infig ale tale, cauta alt locB%
X nu te limita la prima alegere- aseaza-te, de proba, de mai multe ori, pOna esti
multumit, cam la un metru de marginea apei (fii atent, malul poate sa se
prabuseascaB odata cu tineBBB iar unul din voi - tu sau malul - va avea ziua ruinata....
(atentie..pg%%, in asa fel incOt sa poti +circula+ pe dinaintea lui fara sa cazi in apa.
X instaleaza-ti .uvelnicul (ia unul lung, de ?-$ metriB% in asa fel incOt4 a% sa nu il agati
cu undita- b% din pozitia sezOnd, sa poti pune cu gri.a, incet, pestele in .uvelnic- n-are
rost sa incerci sa-i inveti sa zboare, au incercat si altii, iar pestii care au vazut cum
este sa zboare, nu au mai trait ca sa mai poata povesti...
X instaleaza-ti, tot la indemOna, +bolul+ pentru nada (cele mai bune sunt dintr-un fel de
musama, impermeabile, usoare, comod de folosit- un lighean sau o galeata sunt in
general, acceptate, dar nu sunt la fel de bune%.
X prepara-ti nada (pOna inveti trucurile, smecheriile, retetele, cel mai bine este sa
cumperi o nada gata facuta, de la magazin- cea buna este destul de scumpa, dar nu
32
te +arunca+4 una romOneasca pentru +albitura+ este 0K%4 peste +praful+ din bol, pui
apa D&8 ,'3)& (nu veni cu ea de acasa, de la robinetBBB%, putin cOte putin. 0ricOnd
poti sa mai pui apa in nada, dar de scos... Deci, atentieB &n nada astfel pregatita poti
sa mai +arunci+ niste boabe moi de porumb (din cutie%, viermi, rOme taiate etc.
X monteaza undita, asa cum ai invatat acasa (in timpul asta, nada preparata are timp
sa se inmoaie bine, sa se umfle, sa combine gusturile componentelor%
X lanseaza undita- daca in "-? minute +iei+ ceva, poti sa incepi sa nadesti...
33
INITIERE IN PESCUIT III!
$. 1E2C5&E2)& BBB

1. 2a ne intoarcem la nade si momeli

8'D'
8ada este materialul care atrage pestii. E adevarat, o nada buna atrage si cOinii de pe malul
apei, care, daca nu esti atent, ti-o hapaie la repezeala. 1rin urmare, tine-o aproapeB
8ada mai atrage si pescari. 2unt destui care vin sa incerce +ia sa vedem, aici se ia cevaG+
Deci, tine-o ascunsa- si mai la umbra. &deal este sa fie lOnga scaunul pe care stai, la umbra
ta, eventual acoperita cu un prosop umezit in prealabilB
/ai atrage albine, gOze si invidia unora de pe +balta+, nu neaparat colegiala.
Dar, scopul principal pentru care este creata este acela de a atrage pestii in zona pescarului.
De regula nada nu este altceva decOt un fel de praf, in care sunt incluse +fainuri+ de...
vegetale4 grOu, porumb, tarOte, cOnepa etc. Ca +suport+, cel mai folosit este mamaliga,
simpla sau cu arome.
'cestora li se adauga atractanti4 de gust, de miros, e(ista si atractanti de se(B (sau
feromoni- aceasta este cea mai recenta gaselnita a producatorilor- atractantii de se( sunt
pentru pestii din apa- pentru se(ul opus folositi sarm, sapun, parfum, ford mondeo, mariott,
52D...%
Cei mai folositi atractanti sunt vanilia si anasonul- uzuale sunt aromele de capsuni, fragi,
fructe de padure, o sumedenie... cele mai +neobisnuite+ sunt usturoiul, aroma de scoici si am
auzit chiar de alifiile chinezesti contra guturaiuluiB
1entru gust, zaharul e aparent imbatabil.
Dupa asemenea lista de bucate, este evident ca, de fapt, nu e(ista reguli4 se folosesc bucati
de carne insOngerata, perisoare, rOme tocate etc...

CE )6E,5&E 2' 3&12E'2C' D&8 8'D'

'm recomandat - pentru incepatori, sa cumpere nada de la magazin. 'sa esti sigur ca s-au
mai chinuit unii cu ea pOna au a.uns la o formula eficienta- esti sigur ca nu gresesti- iti
formezi nasul (e mai sanatos sa nu le gustiB% pentru cele +cerute+ de peste- nu pierzi prea
mult timp cu preparatul (acasa%. E(ista destule nade si atractanti, produse realizate in urma
unor cercetari indelungate, care dau rezultate bune- calitatea nadelor trebuie .udecata si
dupa pret4 cele ieftine au in general o singura calitate4 sunt ieftine. Cele scumpe pot fi si
bune- la cele de import trebuie luat in calcul transportul, ta(ele etc si poti lua plasa4 daca
scazi toate astea, rezulta ca de fapt ai cumparat o nada ieftina cheltuind bani multiB
/ai intreaba pe cinevaB &ntreaba-ne pe noiB

/0/E'3'

/omeala este chestia pe care o pui in cOrlig. De regula, cel mai bine este ca ce pui in cOrlig
sa nu lipseasca din nada4 daca pui un viermisor, sa ai cOtiva viermisori in nada- daca pui
rOma, toaca cOteva rOme si combina-le cu prafurile cumparate- daca pui pOine, pune in nada
o franzelaB 8u, nu pune o franzela- miezul de pOine, umezit, apoi stors bine si amestecat
astfel cu nada, o +leaga+ pe aceasta din urma si o face mai greu de imprastiat pe fundul
apei.

". Deci, ce punem in cOrligG

De regula, punem bobite de pOine framOntate bine (dispretuite - pe nedreptB - in ultima
vreme, desi se prinde bine cu ele%, cubulete de mamaliga (daca stau bine pe cOrlig%,
+babaroase+ (bucatele de mamaliga framOntata cu miez de pOine- asta sigur sta bine pe
cOrlig%, pufuleti, boabe de cOnepa, de porumb (fiert sau din conserve gata pregatite si
aromate%, de grOu (fiert si aromat sau numai fiert% etc. )oate astea, pot contine arome. Chiar
este bine sa contina arome.
Ce mai punem4 muste, viermi, rOme, coropisnite, gOze, gOnganii, scoici, melci, larve de
insecte...

34
#. Cum le punem in cOrlig - &&

VIE#MELE
2unt niste mici secrete pe care toti pescarii le stiu.
&ata cum punem viermele4 il tinem strOns... 'ti vazut, s-a storcitB 3uam, deci, un vierme nou,
cu mare gri.a. (7iermii +buni+ au ceva mic si negru inauntru, care se misca repede in interior
si de-a lungul... trupului voluptuos al domniei sale%.


1artea mai groasa o infigem in cOrlig, dar numai, cum sa va spun, numai +pielea+ sa fie
intepata- virmele bine infipt da puternic din... cum sa zic, din coada (care e +cap+B%, e energic,
plin de vlaga si e(trem de atragator pentru pestisorii mici care sunt - acum, la inceput - tinta
noastra.

%. VIE#MELE se in$+arce@

1entru pestii mari, viremii cu care cautam pestii mici sunt la fel de atragatori, dar ii lasam
acum in pace, pe ei ii vom ochi mai tOrziu.
6etine4 nu e(ista momeala mai buna decOt un vierme dolofan si debordOnd de energie. 8u
e(istaB 1unct.

,. #AMA

Daca viermelui i-am mai dat de +cap+, rOma ne pune in mare dificultate... Dumneaei,
supranumita momeala universala (se +ia+ cu rOma si salau, si biban, la fel de bine ca si
batrOnul caras sau tOnarul crap- nici adolescentul somn nu o refuza, chiar delocB%, n-are nici
cap, nici coadaB 2au are, cOte doua din fiecare. /a rog, sa trecem peste asta.
Ce are rOma, ei bine, are o saB 2au, ca sa fim e(acti, are o portiune mai ingrosata, situata
inspre cap. 2au, o fi coadaG
'C030 se infige cOrligulB &n acest fel minunat, de cOrligul nostru admirabil legat va atOrna o
rOma suculenta si ademenitoare. 'demenitoare pentru pesti. 6Oma se mai poate taia si vOrO
cu taietura in cOrlig, precum un ciorap gros pe piciorul fin al unei gratioase domnisoare. &n
acest din urma caz, va garantez ca nu va mai atOrnaB
35
N+5uri
Noduri Pentru *ulineta
Noduri pentru carlige cu paleta
8od 1
1
3 )
% ,
3
- 0
Nod simplu monofilament
1. Faceti o bucla la capatul firului si alaturati cirligul, pina in dreptul virfului
2.Faceti 5-6 spire in interiorul buclei
3.Stringeti si decupati marginile in exces
Nod corect virful cirligului in directia nodului !nodul situat pe paleta cirligului."gatarea
37
pestelui este optima.
Nod incorect #ultima imagine$ nodul este sub paleta cirligului! cirligul risca sa alunece din
gura pestelui
Noduri pentru carlige cu inel
8od 1
1
3 )
% ,
- 0
3!
2
N+5
1
3 )
N+5 3
1


3 )


% ,
N!"#$ T%&$'('
P-./0 12 1-3-42/ 506/78 . 309. 12783 :0 .97.10, ;.7/0<0, =.73290, >->032 .7/212=2.30.
I6/7-:8=0/2 =.5./83 1278382 :0 :-8. -72 5726 -=?283 =.73298382.
39
I61.487./2 =.5./83 50 12783 5726=25.3 :0 5- -72 42 .5-2 26/7-:8=0/2-3 5726/70 =.7329 42 572>. @8=3..
S/7.690/2 6-:83 /7.9.6: 4570 =.7329. S=87/./2 =.5./83 7.>.4 3. 5 >>.
N!"#$ H)(*+)(
EA24/. =03 58/26 ;.72.6/0 .30 .=04/82 6-:, /-./0 0A=0306/0 506/78 309.70. .97.103-7, >->0323-7
.7/212=2.30, =.732903-7. N-:83 ).69>.6 4/.6:.7: .70 68>.2 5 45270.
1. T70=0/2 15 => :0 127 5726 -=?283 =.73298382. T70=0/2 =.5./83 26.5-2, 3252/ :0 12783 5726=25.3
2. A:8=0/2 =.5./83 2626/0 42 /70=0/2-3 50 48@ 03 42 12783 5726=25.3
3. $.=0/2 =26=2 @8=30 =85726B.6: =030 :-8. 1270
4. U>0B2/2 42 4/7.690/2 6-:83, 68 1-.7/0 >83/
5. D053.4./2 6-:83 :0-. 386983 1278382, 4570 =.7329
Nod pentru +oblere, blin,ere, t+istere
40
1

3
)
%
,
N+5ul #apala
Este nodul pe care Pl recomandM producMtorul finlandez pentru legarea voblerelor
sale. 2chema acestui nod o gMsiNi Pn prospectul ce PnsoNeLte fiecare vobler 6apala.
8u PncercaNi sM legaNi un vobler cu o struna metalica, greutatea acesteia nu va face decOt
sM Pl dezechilibreze, mai ales la modelele mici de vobler (?-$ cm%. ;olosiNi mai degrabM un fir tip
V9evlarS special pentru rMpitori, alcMtuit din 7 pOnM la 1 mici sarme trase Pntr-un tub de nElon,
de !,"! mm diametru, cOt mai fle(ibil. 0ricum, dupM legare testaNi voblerul la mal, Pn apa puNin
adOncM Li deci transparentM, pentru a vedea dacM funcNioneazM corect.
;aceNi un nod simplu la "! cm de capMt. &ntroduceNi apoi capMtul firului prin inelul de prindere
al voblerului.
)receNi capMtul firului Pnapoi prin interiorul nodului.
QnfMLuraNi apoi capMtul Pn .urul firului de trei ori.
QntoarceNi capMtul Li introduceNi-l prin nodul format iniNial.
41
)receNi Pnapoi capMtul firului prin bucla care s-a format.
5meziNi firul Li strOngeNi nodul, tMind surplusul de fir.
N+5 1
1
3 )
% ,
- 0

Noduri pentru strune
8od 1
1

42
3
)
%
,
-
0
2
N+5
1

3 )
% ,
N+5 3
1
43
3 )
% ,
- 0
2 10
Noduri pentru &ire
8od pentru fire de aceeasi grosime
1

3
)
%
,
-
44
0
2
10
11
1
13
1)
1%
8od pentru fire de grosimi diferite
1

3
)
%
,
-
0
45
2
10
11
1
13
1)
N.DUL M.N.TEBTIl (AL!#IG4T) -
serveste la legarea in prelungire a unui fir
te(til, de un monofilament. Este e(trem de
rezistent si poate fi folosit pt. legarea de
monofilament sau te(til pe struna de otel sau
pe fire de diametre groase.

N.DUL S4."C - folosit la legarea a doua
monofilamente de diametre foarte diferite (AF-
?!Y%
3IS4E#MANDS !END CN.T - un nod
recomandat pt. a lega doua fire de diametre
apropiate in prelungire. ;olosit pt. fire de
diam. mari (=!?$mm%
4
"ANADA CN.T - modalitate de a lega doua
fire in prelungire, folosita mai ales de pescarii
canadieni. ;oarte bun pentru e(ecutarea
forfacului de +musca+, pe tronsoanele subtiri.
3IS4E#MANDS !END CN.T () - o variatie
a nodului anterior. 8odul aluneca mai bine
prin inele, capetele firelor iesind prin mi.locul
nodului.

!L..D CN.T - poate cel mai folosit nod pt.
legarea forfacelor de musca. ;unctioneaza
cel mai bine pt. diametre destul de apropiate.

!L..D CN.T () - acelasi nod ca mai sus,
dar folosit pt. fire de diametre foarte diferite.
;irul mai subtire se pune in +doua+.
N.DUL T#I&LU - este relativ simplu de
realizat si este recomandat pt.
monofilamente de acelasi diametru
47
N.DUL TU!ULA# - pentru constructia
nodului se foloseste un tub (de preferintza un
ac de seringa cu varful rotun.it sau o mmina
de pi( in cazul firelor de diametre mari%.
8odul preferat pt. legarea firului de musca de
cel de +bac9ing+.

N.DUL SIM&LU - se formeaza un nod
simplu peste cele doua fire alaturate. Cel mai
bun nod pt. fire f. subtiri (<!1#%
N!"#$ &(,)%&,-
Noduri de racordare /Legarea a doua fire de diametre diferite/
1. Faceti o bucla din firul %inaintas% si una din firul de n&lon. "laturati cele doua bucle
2. 'asuciti capatul liber al %inaintasului% in (urul firului de n&lon si invers #al n&lonului in (urul
inaintasului$, una-doua rasuciri. "poi rasuciti firele in bucla formata.
Stringeti nodul si taiati firul in exces
4!
N!"#$ ./0&%#%*#$#&.
Noduri de racordare
1. Faceti o bucla din firul %inaintas% si una din guta de ba)a.'asuciti cele doua capete libere
prin interiorul celor doua bucle.Faceti 3-* rasuciri.
2. Stringeti nodul si taiati capatul in exces.
N!" !1%&,!%
E4/0 1-3-42/ 506/78 . -572 50 127 :21072/0 .3/0 =->5-606/0 .30 326202 (538>@ =8324.6/, 538/. =8324.6/.).
D0 -@2=02 40 1.=0 .=04/ 6-: 26/07=.3.6:8-40 26/70 03 42 538>@83 4.8 538/. :0 -572/ - >.790., 506/78 .
>.72 :2.>0/783 -572/-7. $2783 >.2 48@/270 5-./0 12 42 :26 .3/ >./072.3 :0=./ 6C3-6-83 (./., 3.6.).
Noduri terminale
49
Noduri -e .tas
N.DUL DUN"AN - nodul este recomandat
pt. legarea voblerelor ultralight sau a
nimfelor. Dupa efectuarea nodului ramane o
bucla mica care poate fi reglata la marimea
dorita. 'stfel naluca sau musca artificiala
poate +.uca+ libera in timpul actiunii. &n caz ca
bucla s-a strans (in urma unei agatari sau
capturi% bucla se poate a.usta din nou..2e
poate folosi si gata strans, pt. orice legatura
de atas (voblere, totative, agrafe,etc%

50
N.DUL "#AE3.#D - nodul are dimensiuni
mici, de aceea e recomandat pt. muste
artificiale, rotative si varte.e mici.

N.DUL DU!LU "LIN"I - folosit pt. fire
subtiri pt. legarea mustelor artificiale,
rotativelor si varte.elor. ,ucla dubla formata
in ochiul naluci impiedica forfecarea firului.

N.DUL 3LAMAND - bucla pt. legarea
voblerelor.
N.DUL EFSS - un nod destul de curios pt.
ca se face peste corpul mustei artificiale. &n
schimb are o rezistenta deosebita si
pastreaza musca perfect in pelungirea
forfacului..
N+5ul &al+mar
Este un nod folosit pentru legarea firului la agrafe, varte.e, carlige cu ochet sau momeli
artificiale
51
;aceti un nod simplu.
)receti carligul prin capatul buclei, trecand bucla peste ochiul carligului.
2trangeti nodul tragand usor de fir si de capat, si apoi scurtati capatul.
N!"#$ .D!#2$' U(&-K(!,.
este unul dintre cele mai puternice recomandate de producatorii firului textil impletit
%Spider+ire%.
1. ,ntroduceti o bucla de 25 cm prin oc-iul cirligului #sau agrafei$
2. .receti bucla prin oc-iul cirligului,lasind 12 cm de fiecare parte a oc-iului
3. Faceti sase rasuciri ale buclei pe fir
52
*. /me)iti firul si stringeti firul principal iar nodul se va stringe pe oc-iul cirligului.
0reseli frecvente daca firul nu este ume)it 1nainte de stringerea finala, se creaea)a o
frecare a materialului textil iar linia va ceda la tractiune.
N.DUL LEADE# - pentru a tenua socul din
lansare care poate rupe firul, se poate atasa
un +leader+ de diametru mai mare. 8odul
care face legatura trebuie sa +curga+ cat mai
usor printre inele.
53
N.DUL !IMINI - un nod cu rezistenta 1!!Y.
2e rasucesc mai intai intr-o directie cca. 1!-
"! spire (1%, se strang("%, si apoi in directia
opusa alte 1!-"! spire (?%. 6ezulta o
matisare care va impiedica aparitia unor forte
de strangulare, prin ininderea firului in nod.
2e formeaza primul nod pe un brat al buclei
($%, si apoi pe celalalt (6%. 8od recomandat si
ca atas, pt. voblere si alte naluci, daca se
introfuce la inceput firul prin ochiul de
legatura al nalucii.

54
N.DUL !IMINI 8 'ctioneaza in mare masura ca
un amortizor de socuri. 8umarul standard de rasuciri
este de "!, dar cu cat sunt mai multe rasuciri, cu atat
nodul va fi un amortizor mai bun.
!U"LA DU!LU ST#ANSA - bucla cu
rezistentza foarte mare ($Y% . 2e formeaza
$-1! spire dute-vino si apoi se fac doua
noduri simple peste bratele buclei.
!U"LA SIM&LA - singurul mod adevarat de
a lega o bucla simpla rapid........
55
3#/$) "' %)/!%")%'
1. Faceti o bucla la capatul firului ! treceti de trei-patru ori capatul buclei prin interiorul
nodului
2. Stringeti si decupati capatul in exces
N!"#%& "' %'4&5,'(,) 6 3#/$) 1' $&(&'
1. Formati o bucla pe linie
2. .receti capatul liber de 6 ori prin bucla formata
3. 2espartiti linia la mi(loc si treceti bucla prin ea
5
*..ineti de bucla formata cu dintii si trageti simultan de ambele capete ale liniei
5. 3locati nodurile prin stringere
3#/$) 3$!!"2&*0,
57
S"ULELE
Cum ne alegem lanseta
'm intilnit numeroase persoane care au cumparat lansete usoare pentru pescuitul crapului,
sau lansete grele pentru pescuitul rapitorilor. 1e linga disconfort, acestia s-au lovit de o serie
de probleme, unele e(trem de costisitoare. Cunosc citeva cazuri in care la pescuitul crapului
era folosita o lanseta cu actiune 1!-?! g, lungime ".1 m. 8u mare a fost surpriza acelor
pescari care, aruncind plumbi avind grutate cu mult peste cit recomanda producatorul
lansetei, dupa un numar de lanseuri au rupt lansetele. 'cestia, in ma.oritatea cazurilor
incepatori, nu cunosteau nimic despre rezistenta lansetelor (actiune, putere%. Dar sa vedem
cum ne alegem lansetele.
3ansetele se caracterizeaza prin doua elemente4
actiune-
putere.
Ac$iunea poate fi4
De virf ('% - actiune rapida-
/i.ocie (,% - actiune semirapida-
1arabolica (C%-
3enta(D%.
'ctiunea foarte rapida este specifica in general pestilor mari. &n unele cazuri literele ',,,C si
D sunt inlocuite prin cifre in intervalul 1,$-$.
&u$erea este, de regula, determinata cu relatia4
1 * gma( ( 1!, unde gma( - reprezinta masa ma(ima a plumbului, in grame (e(4 3anseta ' 1!-
?! - lanseta actiune rapida, greutatea ma(ima a plumbului lansat intre 1!-?! grame%. Daca
alegem o greutate mult mai mica lansarile vor fi scurte si imprecise- daca depasim sarcina
recomandata, la lansare este posibila ruperea lansetei. De remarcat ca puterea are alt sens
decit in mecanica.
1e baza puterii putem alege firul corespunzator. 'stfel, rezistenta firului trebuie sa fie de
ma(. 7 ori puterea vergii. Daca avem de e(emplu o lanseta cu puterea ?!! g (deci 1!-?! g
greutatea plumbului, inscrisa pe ea% firul optim este de ma(im ? 9gf la nod, in conditii de soc.
5n fir mai gros poate pune in pericol varga.
'tentie, rezistenta firului se considera la nod, deci vom alege un fir de circa 6 9gf rezistenta
pe un tronson de 1 m fara nod (mentionata de producator%. 3ungimea lansetei este si ea
importanta prin distanta la care lansam, determinind capacitatea lansetei de a absorbi socul
provocat de pestii mari. 3a pescuitul pestilor mari, pentru a reduce efortul pescarului, se
recomanda lansete de minim ".7 m cu miner lung (pentru doua maini%.
'ceste valori, mentionate mai sus, sunt orientative si deseori nu se respecta fara prea mari
riscuri (daca e(ista si e(perienta% dar, teoretic, siguranta lansetei este relativa in aceste
cazuri, depinzind de e(perienta pescarului si de calitatea celorlalte componente si vom
mentiona aici in special mulineta. Combinind actiunea, puterea si lungimea lansetei putem
pescui fara riscuri, cu efort minim si satisfactii depline.
Lanse$a - &8)6E,5&8)'6E' C06EC)' 2& &8D&C')&&
Daca aveti putina rabdare sa
cititi aceste rinduri si imi acordati
citeva citeva minute veti putea salva de
la moarte lanseta dvs. minute veti
putea salva de la moarte lanseta dvs.
preferata:.deci::
Cind intrati sau iesiti dintr-o barca , vehicul, sau treceti printre boscheti si pomi fiti foarte
5!
atenti cu lanseta dvs. 7irful (spicul% se poate rupe (fractura% foarte usor , prinzindu-l in usa de
la masina, impiedicindu-va, sau atagindu-l de un copac (numai citeva e(emple..% Cel mai
bine este sa dezasamblati lanseta pina a.ungeti la destinatia dorita sau daca este dintr-o
singura bucata minuiti-o cu minerul in fata.
Cind luptati (drill% cu un peste nu tineti undita mai sus decit minerul . 'ceasta va transfera
energia intr-o zona cu un diametru mai mic. 2enzatia de a reduce din forta pe care o
e(ercitati si din forta de lupta a pestelui sint evidente dar tot transferul mecanic il suporta
lanseta, deci :important 4 /&85&)& 3'82E)' 85/'& DE /&8E6.
Daca pescuiti cu o undita de grafit in situati de furtuna cu descarcari elecrtice lasati lanseta
din mana &/ED&') , grafitul este un bun conducator de electricitate ca si mina, bratul,
picioarele dvs. Economisiti RgratarulS pentru o zi cu soare in prezenta familiei.
Daca pescuiti la flE cu muste care au ochi din metal sau alte greutati sau cind trageti o
naluca si chiar un rig cu plumb agatat de o
creanga sau de fundul apei, o lovitura
directa a lansetei este echivalenta cu un
glonte - cu siguranta o idee proasta. 'sta in
caz ca v-ati intrebat vreodata: &ncercati sa
trageti de fir ( oricum este mai ieftin decit
mulineta %.
Daca va agatati rigul la fundul apei sa nu
trageti cu lanseta in sus folosind spicul - ca
sa eliberati firul, indreptati lanseta pe a(a
firului si trageti usor in directia opusa
blocind pic9up-ul mulinetei cu mina sau
daca a.ungeti la fir trageti direct de el lasind
lanseta direct pe mal . 8u
uitati ca inelul din virful lansetei este
foarte e(pus la distrugere in cazul
unor astfel de solicitari . 8u cred ca
"! de metri de fir si un rig face cit o lanseta.
Cind va luptati cu un peste si sinteti fortat sa il urmariti cu virful lansetei - aflindu-va in
barca sau intr-o apa mai mica - aveti gri.a sa nu frecati lanseta de fundul barcii sau
de pietris aceast lucru deteriorind integritatea batului. &n situati de acest gen trebuie
sa actionati rapid sa va salvati RprietenulS.
8u stresati lanseta intru-n singur punct. 'cest stress puternic se intimpla de regula
atunci cind intepati pestele, lupta(drilul% de aproape sau atunci cind ridicati pestele
direct din apa fara a.utorul minciocului. &ndoirea severa a virfului sau a lansetei intr-
un singur loc transfera toata energia in acel punct si poate cauza o rupere. 3ansetele
sunt calculate sa reziste unei tensiuni in intregimea batului si solicitarea la care o
supunem trebuie sa fie in concordanta cu limitele acestea.
Cind aduceti pestele la mincioc sau la mina nu mulinati linia in intregime. 0 regula
buna este sa lasati o distanta egala cu lanseta , daca aveti o lanseta de ? metrii
lasati si linia nemulinata de ? metrii de la cirlig la virful lansetei. 6idicati virful lansetei
incet si aduceti pestele spre mincioc, nu ridicati virful lansetei peste cap si sa apucati
linia cu mina. 1estele poate sa zvicneasca si sa va prinda cu garda R.osS.
Dupa ce aveti pestele in micioc si adrenalina a inceput sa fie la ma(im sa nu uitam
ca prietenul nostru zace rupt de oboseala undeva linga noi in iarba. Cele mai multe
acidente se intimpla in aceste momente , uitind si din greseala calcind peste lanseta.
Deci::.')E8)&E B
E(i$a$i mulinarea agra'el+r sau a cirligel+r prin ul$imul inel 9 aceas$ea p+$
5e$eri+ra inser$ia 5e ceramica sau c1iar 'rac$ura c+mple$ (ir'ul
&ntodeauna aveti gri.a la grosimea firului folosit . 5n fir prea gros poate sa
duca la ruperea prematura a batului. Cinditiva ca la un motor, nu treceti de linia rosie
a turometrului:nuG
59
&nai nte de asamblarea lansetei stergeti de apa , praf sau
alte mizerii terminatia fiecarui segment . 'ceste impuritati
pot duce la sudarea imbinarii si creaza zgirieturi sau
crapaturi in momentul dezasamblarii.
Termin+l+gia lanse$ei in lim/a engle6a
EB 8 3AST G 3+ar$e rapi5a
3AST G #api5a
M.DE#ATE G Ac$iune miHl+cie
SL.E G Ac$iune incea$a
Ac$iunea lanse$el+r4 8e referim la caracteristica fle(ari acestora, si variaza de la
&nceata pina la ;oarte rapida . 0 lanseta foarte rapida va fle(a in portiunea de virf, o lanseta
inceata va fle(a in intregimea ei iar cea mi.locie... asa cum descrie si cuvintul , la mi.loc
Lansarea si recuperarea4 8u ma refer la recuperarea firului ci la recuperarea
batului din vibratie. 'nume - in momentul lansari varga fle(eaza intr-o zona negativa (in
spatele nostru% . Dupa lansare automat ea va fle(a si in fata nostra intr-o zona pozitiva .
'ceasta fle(are dintr-o zona in cealalta afecteaza lanseul firului, perioada de recuperare
pina la revenirea intr-o pozitie statica fiind critica . Cu cit este mai lunga ca durata de timp cu
atita frecarea cu firul este mai mare si direct lanseul este mai scurt si ine(act. &deal este ca
timpul de recuperare sa fie cit mai scurt posibil Cele mai bune din acest punct de vedere
sunt lansetele de actiune rapida la care recuperarea este aproape instantanee.
&u$erea 4 &n general ne referim la termenul de lanseu , dril si puterea de a ridica un
peste (greutate% de la sol. Dar din pacate fiecare fabricant foloseste termeni de putere a unei
lansete in termeni personalizati, unii de la !! la 6 alti de la ' la ; - iar in 6omania intilnim
clasificarea dupa grame sau dupa 3bs . Cel mai bun sfat este sa contactati fabricantul sau
distribuitori acestor companii, pentru a va clarifica aceast coeficient de putere al lansetelor .
Me$+5e 5e in$re$inere si cura$are a lanse$el+r
Dupa terminarea partidei de pescuit fie la apa sarata fie dulce - clatiti lanseta intr-o solutie
calduta diluata cu detergent de vase ca sa eliminati orice reziduri si mirosuri. 5sacati lanseta
inainte de a pune in husa. &n plus puteti sa o stergeti cu o solutie de silicon sau o ceara de
lustruit mobila , asta numai daca vreti sa arate bine pina la urmatoarea partida de pescuit.
Curatati, ungeti filetul si mecanismul de prindere al mulinetei, cu un ulei mineral cum ar fi
ZD#! sau un ulei anti-coroziv
&n timpul calatoriilor sau al deplasarilor tineti lanseta in husa sau si mai indicat in tuburi
construite special transportului. 3ansetele neprote.ate sint in permanenta e(puse riscului de
a se distruge.
7erificati periodic terminatile sectiunilor si ghidurile (matisarea si ceramica%.
8u depozitati lanseta intr-un loc umed, cu temperaturi ridicate sau foarte coborite, alegeti
un loc uscat la o temperatura medie
0cazional ungeti capetele de .ontare cu ceara sau parafina, aceast lucru va duce la o
inadire perfecta si o dezasamblare mai usoara
;eriti lanseta de copii , au o placere nebuna sa se dueleze cu ele si sa distruga lucruri
scumpe :si nu uitati ciinii : acestora le place tare mult sa roada minerele de pluta
[mmmmm era sa uit : la asamblarea lansetei pozitionati virful pe a(a la ! de grade si
rotiti-l in pozitie dreapta apasind usor cele doua sectiuni inspre inaditura aliniind inelele intre
ele. 3a dezasamblare procedati in revers . 8u apucati lanseta de inele cind e(ecutati
aceasta manevra:::
S507 =. 68 ;.-.> 7.52/ 570. >83/ /2>5, 4507 =. .7/2=-383 >08 4. 4.3;0B0 >.=.7 - 3.640/., =03
52/26 4/28 =. >2-.> 1.=8/ :./-72.DD
D'51%' +#$&(','
0
&n functie de schema cinematica, mulinetele sunt de " tipuri4
-mulinete cu tambur rotativ (in mai multe variante%-
-mulinete cu tambur fi( (in mai multe variante%
.
&n functie de lagarele utilizate intilnim4
mulinete cu bucse-
mulinete cu rulmenti-
mulinete mi(te.
Cele mai raspindite si utilizate mulinete sunt cele cu tambur fi(.
&n general, cind cumparam mulinete trebuie sa ne orientam catre acele modele care
corespund scopului urmarit- pentru pescuitul rapitorilor sunt utile mulinetele cu tambur mic,
usoare, cu cit mai multi rulmenti. 1entru pescuitul stationar vom putea opta si pentru
modelele cu bucsa sau mai recomandat mi(te, tinind cont ca pretul este proportional cu
numarul de rulmenti, iar marimea acesteia va fi aleasa in functie de grosimea si lungimea
firului dorit. 5zual, pentru pescuitul stationar se aleg modelele cu marimea tamburului #! -
$! care pot fi incarcate cu circa 1!!-1$! m fir !.? - !.?$ mm.
'ngrena.ele mulinetelor trebuiesc anual unse cu ulei sau vaselina in functie de
recomandarile producatorului in caz contrar acestea putindu-se uza si deteriora grav. 1entru
un travaliu mai putin obositor, la pescuitul pestilor mari, sunt avanta.oase mulinetele cu frina
pe fir. &ntotdeauna pescuiti cu frina usor slabita, altfel puteti fi surprins de pestii mari, in
special in faza inteparii acestora si ... consecintele vor fi neplacute.
-in secretele plutelor de pescuit
'tunci cand avem o varga si dorim s-o dotam cu o linie noua, primul lucru la care ne
gadim este ce fir luam, daca acesta rezista la solicitarile capturiilor pe care ni le dorim in
.uvelnic- apoi urmeaza carligul4 cat de mic sa fie, ce culoare. Deseori, pe ultimul plan este
lasata pluta si apoi plumbii. 8umai ca sunt situatii cand reusita unei partide este hotarata
chiar de acest ultim element - pluta - care are rolul de semnalizator care ne avertizeaza, mai
mult sau mai putin eficient, ca pestii ataca momeala.
&n functie de pretentiile noastre de natura estetica sau functionala, pluta poate fi realizata din
materiale primare (varful unui cocean de porumb, o pana de gasca etc.% sau materiale
compozite (lemn de esenta speciala, plastic, pluta, teava de ac de seringa%. 1artea din pluta
care ramane deasupra luciului apei se numeste antena. /ai departe, in functie de distanta la
care pescuim si de acuitatea noastra vizuala, antenele plutelor vor fi viu colorate, asa incat
sa e(iste un contrast suficient intre culoarea apei si culoarea antenei. Cand distanta este
mai mare acestea pot fi prevazute in varf cu o bobita viu colorata realizata din polistiren
e(pandat sau plastic. Cea mai importanta cerinta pe care toate plutele trebuie sa o asigure
este flotabilitatea.
0data aleasa, pluta trebuie lestata cu a.utorul unor plumbi calibrati, asa
incat aceasta sa aiba o pozitie in general verticala pe luciul apei. 1lutele
de firma au marcate pe corp si antena o serie de repere care ne indica
nivelul optim de scufundare, fiind inscrisa si greutatea plumbilor pentru
lestare. &nsa ce nu se stie este ca forma plutei .oaca un rol esential in
viteza de reactie a acesteia (durata timpului de revenire la suprafata%
atunci cand pestele trage. 0 pluta scufundata care revine foarte repede in
pozitia initiala va fi denumita +pluta rapida+ iar in cazul opus, cand revine
1
mai lent la pozitia initiala, o vom denumi +pluta lenta+. 0 pluta rapida este caracterizeaza de
o forta arhimedica mare ceea ce presupune ca la scufundare pestele trebuie sa traga serios
de momeala. Daca pestele este rapitor atunci totul este in regula, acestia fiind mai agresivi-
daca pestele este pasnic, este foarte probabil ca acesta sa se sperie de rezistenta ridicata
opusa de pluta si sa lase imediat momeala. 8e propunem in continuare sa e(plicam
fenomenul fizic care sta la baza proiectarii plutelor. )eoria are la baza legea lui 'rhimede
care spune ca asupra oricarui corp scufundat intr-un lichid actioneaza o forta de .os in .us a
carei marime este data de greutatea volumului de lichid dezlocuit de acel corp.
5n model simplificat, dar destul de precis, este prezentat in fig. alaturata. &n timpul
pescuitului, pluta este supusa actiunii a " forte importante4
1. Creutatea ansamblului pluta-fir-ac-momeala-plumbi de lestare (C%-
". ;orta arhimedica ('% care actioneaza asupra plutei.
Diferenta dintre ' si C, proiectata pe a(a \ (vezi figura alaturata%, ne da rezultanta (8%, care
poate fi orientata in sus (cand '=C - lucru de dorit%, in .os (pentru C = ' - caz nedorit pentru
pescuit% si cazul particular 8*! (cand C*', pluta este aflata in echilibru%. 1rimul caz (8=!%
este cel vizat de orice pescar, adica atunci cand pluta invinge greutatea lestului. /arimea
rezultantei 8 ne da tocmai acceleratia cu care pluta revine la suprafata apei. 'ici intervine un
parado(4 vreau ca 8 = ! (adica sa vad pluta deasupra apei% dar 8 = ! inseamna o rezistenta
opusa de pluta care ar putea fi simtita de peste, in sens nefavorabil. Daca 8 scade foarte
aproape de zero pluta poate reveni foarte greu deasupra apei, ramanand mai mult timp
scufundata desi pestele poate intre timp a lasat momeala. Care este compromisul optim G
'ici intervine maiestria fabricantului. 'nalizand cele doua forte, C (greutatea%
poate fi considerata constanta, in timp ce a doua ('% se modifica in momentul
in care pestele trage, dupa o lege ce tine cont de forma si marimea partii
nescufundate a plutei. 8u vom insista asupra partii de calcul matematic insa
vom prezenta concluzia finala care arata ca forma ideala a plutei este cea a
picaturii de apa aflate in cadere, prevazuta cu o antena supla, colorata pe
tronsoane in mai multe culori vii (galben-rosu% - vezi fig. de mai .os.
Dupa cum observati, pluta are o forma ce se poate reduce la doua figuri
geometrice4 o semisfera si respectiv un con. 'vanta.ul acestei plute este
acela ca asigura o flotabilitate stabila iar volumul mic situat deasupra
nivelului apei determina o crestere optima a fortei arhimedice atunci cand
pestele trage, asa incat pluta nu este simtita de peste. *n functie de gustul
nostru, semisfera de baza poate avea un diametru mai mic incat pluta va fi
mai supla, caz recomandabil pentru o lansare usoara la distante mari. 0 forma deosebit de
eficienta este si aceea a unui elipsoid de rotatie cu raport mare intre cele doua a(e ale
sectiunii longitudiale (vezi prima figura%.
Cercetarile efectuate au demonstrat ca partea din pluta situata deasupra apei (e(ceptand
antena% trebuie sa fie de cca. 1!-1$ Y din inaltimea plutei (se considera ca
momeala este in carlig%. 1entru pestele rapitor agresiv aceste recomandari
nu mai sunt valabile. Din contra, pluta se poate folosi in pozitie inversa, cu
semisfera deasupra.
5ltima faza este aceea a echilibrarii plutei cu a.utorul unor bilute de
plumb, fi(ate pe fir la cca. $-1! mm deasupra carligului. 1entru cazul
pestilor pasnici, vom adauga bilute pana cand corpul plutei va fi
scufundat in proportie de cca. @$-!Y. 0 astfel de pluta va avea o viteza
de reactie suficient de buna si nu va deran.a pestele in timpul atacului.
/odul de lestare nu este chiar intamplator. 'tunci cand pescuim pe
fundul apei, pestele are tendinta sa ia momeala si sa urce spre suprafata.
2punem ca +a pus-o pe lat+. &n acest caz pestele ridica spre suprafata
plumbii lasand pluta fara contra-greutate. Daca plumbii sunt mai grei, unele
specii de pesti de talie mica ar putea simti greutatea plumbilor si deseori lasa momeala si
pleaca. 1entru a atenua acest soc se recomanda o lestare graduala, in "-? trepte, ca in fig.
alaturata. 'stfel, imediat langa carlig punem un singur plumb, mai usor. 5rmeaza apoi ca la
? cm sa mai adaugam inca 1-" plumbi si ultima treapta, de sus, restul plumbilor. 3estarea
graduala este deosebit de eficienta mai ales la pescuitul caraselului, la rosioara, babusca.
5n alt avanta. este acela ca pluta se inclina treptat anuntand din timp intentia pestelui.
)rebuie subliniat si un mic dezavanta. al lestarii graduale si anume acela ca in timpul lansarii
sau la intepaturile ratate plumbii se pot incurca intre ei formand uneori noduri.
2
"+nclu6iiI
8 + plu$a 5e cali$a$e are '+rma c+rpului asemana$+are unei pica$uri suple 5e apa a'la$a
in ca5ere9 cu an$ena su/$ire9 e(en$ual cu + >perla> (iu c+l+ra$a in capa$ul superi+r al
an$eneiJ
8 pen$ru pes$ii pasnici9 c+rpul plu$ei 5e '+rma +p$ima (a 'i scu'un5a$ in apa in cea mai
mare par$e (0%820K)9 pen$ru a re5uce re6is$en$a +pusa 5e plu$a in $impul a$aculuiJ
8 pen$ru pes$ii rapi$+ri plu$a (a 'i scu'un5a$a in pr+p+r$ie 5e ma7. 00 K9 res$ul 5e 0 K
c+$ri/uin5 la cres$erea re6is$en$ei +puse 5e plu$a in $impul scu'un5arii9 in (e5erea
au$+in$epariiJ
8les$area e'icien$a se 'ace gra5ual9 cu mai mul$i plum/i plasa$i pe 'ir in m+5
ec1i5is$an$.
*omeli arti&iciale - voblerul - elemente constructive
ConcepNia unui vobler este destul de comple(M. Dimensiunile, orientarea Li lungimea
bavetei, mMrimea cOrligelor, culoarea, totul este important pentru ca la orice tur de manivela
voblerul dvs. sM evolueze la adOncimea doritM Li sM imite cOt mai mult un mic peLtiLor rMnit
sau speriat. /aterialul de construcNie poate fi lemn de balsa (cel mai rMspOndit datoritM
uLurinNei prelucrMrii% sau plastic. 1entru sporirea atracNiei voblerului, unele modele au Pn
interior "-? bile care prin lovire produc sunete ce atrag peLtii rMpitori.
Din punct de vedere a stratului de apa in care evolueazM voblerul, acestea sunt de trei tipuri4
;loating (plutitor% - densitatea voblerului este mai mica decOt a volumului de apa dislocuit, Li
deci acesta pluteLte, evoluNia lui desfMLurOndu-se in primii @! cm ai apei, datorita bavetei-
2uspending - voblerul are densitatea egalM cu cea a volumului de apa dislocuit, deci va
rMmOne in echilibru la orice adOncime a apei ar evolua-
2in9ing (scufundMtor% - voblerul are densitatea superioarM volumului de apa dislocuit. 3Msat
liber voblerul se scufundM. 'cNiunea ii este datM Pndeosebi de bavetM.
&maginile urmMtoare cu a.utorul cMrora voi Pncerca sa detaliez elementele constructive ale
unui vobler, sunt ale unui 6apala de 6 cm, model [us9E ]er9, de tip suspending.
)i.a de fi(are a cOrligelor
Este fMcutM din oNel ino(idabil Li traverseazM corpul voblerului prin interior, de la cap la
coadM, revenind sub partea ventralM. Din ea se formeazM atOt ocheNii de prindere a
cOrligelor, cOt Li cel de ataLare a liniei. 8u este deci nici un pericol ca acestea sM se
desprindM la tracNiunea unui peste mai rMsMrit. &n plus, se obNine o dispunere coliniarM
perfectM a cOrligelor, ceea ce ii conferM voblerului o evoluNie corectM.
2emnalele NintM
2unt acele elemente de desen care determina rMpitorul sM atace voblerul, confundOndu-l cu
prada sa obiLnuitM.
2e remarcM Pn primul rOnd ochiul, pe al cMrui fond alb se poate detaLa irisul cu uLurinNM. 0
mica linie neagrM Pn .urul ochiului subliniazM Pntreg ansamblul, dOnd un plus de e(presie Li de
viaNM privirii.
3
,ranhiile sunt un alt semnal NintM. De obicei sunt de un roLu aprins, vizibil de la distanNM.
QnotMtoarele pectorale sunt de asemenea desenate, ceea ce duce la o asemMnare Li mai
mare cu prMzile obiLnuite ale Ltiucii. 3a modelul de faNM branhiile sunt scoase Pn relief, fiind
uLor supraPnMlNate faNM de restul corpului.
)oate aceste semnale NintM determinM o zonM de atac atractivM pentru rMpitori, imediat Pn faNa
cOrligului ventral.
0chetul de ataLare la linie
1oate fi Pn faNa voblerului, ca Pn imagine, sau pe bavetM, la modelele scufundMtoare. &nelul
despicat prin intermediul cMruia se ataLeazM la linie Pi conferM voblerului o mare mobilitate,
vitalM pentru o evoluNie corectM.
"=rligul (en$ral
Este plasat aproape de capul voblerului, puNin Pnapoia grupului de semnale NintM, cu a.utorul
unui inel despicat. Deschiderea ancorei nu depMLeLte lMNimea voblerului, pentru a limita
numMrul de agMNMri Pn vegetaNie. 5nele voblere, Pn general cele mai mari, au douM cOrlige
ventrale.
4
"=rligul $erminal
Deschiderea ancorei este acum, deLi aceeaLi cu cea a ancorei ventrale, mult mai mare
decOt lMNimea cozii voblerului. 'ceasta permite ca Pn cazul unui atac din spate rMpitorul sM se
PnNepe Pnainte de a a.unge la corpul propriu-zis al voblerului Li astfel sM nu aibM nici un punct
fi( de spri.in Pn tentativa de a se elibera.
Dec+rarea (+/lerului
2uprafaNa voblerului este perfect netedM, pentru un Pnot al acestuia cOt mai uLor. 3acurile cu
care este vopsit au o mare rezistentM la uzurM, pentru a putea face fatM atOt loviturilor din
trusa pescarului, cOt Li Locurilor agMNMrilor Pn vegetaNie Li dinNilor peLtilor rMpitori.
1e lOngM grupul de semnale NintM, de obicei corpul voblerului este decorat cu solzi, cat mai
real desenaNi. 2patele voblerului este de obicei de o culoare Pnchisa, iar burta alburie, Pn
Pncercarea de a imita cOt mai bine un peLtiLor momeala. Cele mai noi modele ale firmei
6apala au un desen holografic, care duce la dispersarea luminii primite Pn toate culorile
curcubeului, luminOnd astfel pOnM Pn adOncul apei.
,aveta
Este construitM dintr-un plastic dur, pentru a nu se sparge la impactul cu obstacolele
subacvatice. ,aveta este poate cea mai importantM parte a voblerului, determinOnd evoluNia
acestuia in apM. Cu cat baveta este mai mare, cu atOt voblerul plon.eazM mai mult. 0chetul
de fi(are a liniei este fi(at chiar Pn bavetM la modelele profund scufundMtoare, pOnM la 6-@
metri
*omeli arti&iciale - voblerul - tipuri de baveta
3ungimea Li Pnclinarea bavetei voblerului, alMturi de densitatea corpului acestuia Pn raport cu
densitatea apei, .oacM un rol primordial Pn evoluNia unui vobler.
,aveta Pn unghi drept
EchipeazM Pndeosebi voblerele de mMrime micM-medie, Li care evolueazM Pn stratul
superficial al apei (primii ?!-$! de centimetri%. 'cest tip de bavetM conferM voblerului un tip
de Pnot sacadat, deosebit de atractiv pentru bibani Li Ltiucile mici.
5
!a(e$a Lnclina$;
0 gMsim la cele mai multe voblere, atOt la cele puNin scufundMtoare (ma(im ? metri
adOncime%, cOt Li la cele tip suspending (densitate egalM cu cea a volumului de apM
dislocuit%.
!a(e$a +ri6+n$al;
EchipeazM voblerele scufundMtoare. Cu cOt baveta este mai lungM Pn raport cu corpul
voblerului, cu atOt acesta va plon.a mai rapid. Densitatea voblerului influenNeazM Pn mod egal
adOncimea sa de lucru, Pn timp ce lMNimea bavetei influenNeazM amplitudinea vibraNiilor Li
Pnotul mai mult sau mai puNin sacadat.
!a(e$a ... a/sen$;
E(istM unele voblere care nu au bavetM, din categoria celor scufundMtoare, care o Pnlocuiesc
prin mutarea ochetului de ataLare la fir deasupra voblerului, Pn faNa aripioarei dorsale. 6olul
bavetei este luat de fruntea peLtelui.

/ir te0til sau n1lon $


&n domeniul liniilor de pescuit, in ciuda progresului constant inregistrat de nElon, firul te(til se
impune din ce in ce mai mult pe piata. &n prezent cele doua
produse sunt complementare dar radical diferite. 8Elonul este
un fir monofilament obtinut prin polimerizarea fibrelor sintetice
poliamidice. ;irele te(tile sunt materiale compozite- multifilare
(polietilenice, 9evlar, spectra, dEneema, coramid% unele
componente avind rezistenta de 1! ori mai mare decit a
otelului.
A(an$aHe nElon4
este ieftin, usor de procurat, cu fiabilitate din ce in ce
mai buna-
umple bine mulineta, da siguranta lanseului-
rezistenta acceptabila, elasticitate ridicata, ceea ce-l face un bun amortizor in cazul
lansarilor ratate-
utilizabil la toate tipurile de inele.
De6a(an$aHe nElon4
rezistenta la frecare este limitata-
la distante mari elasticitatea dauneaza considerabil uneori facind intepaturile
ineficace-
suporta destul de rau ultravioletele-
uneori, dezavanta.ele enumerate anterior impun schimbarea firului cel putin anual.
A(an$aHe 'ir $e7$ilI
rezistenta este de circa ? ori mai mare decit la nElon (de cinci ori la nod%, la diametre
egale-
rezistenta la uzura este foarte buna-
durata de viata ridicata (poate fi schimbat si la ? ani%-
coeficient de intindere aproape nul fiind e(trem de eficient la intepat chiar la distante
foarte mari-
De6a(an$aHe 'ir $e7$ilI
asezarea pe tambur lasa de dorit iar alunecarea pe inele este redusa fiind necesare
inele foarte dure (2ic, Cold Cemet%-
rigiditatea firului nu iarta lansarile ratate-
pretul este foarte ridicat.
)inind cont de descrierile de mai sus, de cele mai multe ori se prefera linia din nElon de
calitate si forfacul din fir te(til. 'ceasta combinatie este foarte eficienta la pescuitul pestilor
mari.
7
A309070. 12703-7 40 1.=0 26 186=/20 :0 97-42>0, 70B24/06/. 3. /7.=/2860 (3. 6-:), =83-.70.
I6/-/:0.86. 40 87>.704/0 8/232B.70. 1278382 =8 97-42>0 >262>. 506/78 =./09-72. 3. =.70
504=82>, =8 =83-.70 26 186=/20 :0 32>50B2>0. .502. U6 127 570. 97-4 .42987. - 42987.6/. >.72/.
:.7 =8 - 170=;06/. 4=.B8/. . 68>.78382 :0 >84=./872.
MOMELI
*omeli animale
Insec$ele 8 E'emereleI fac prte din ordinul insectelor, au corpul subtire, in lungime de ^ #
cm, moale, terminat cu "-? filamente si " perechi de aripi transparente. 3arvele de efemere
mai poarta si denumirea de babita, rusalii sau vetrite.
Tric1+p$erele M 3riganele4
&lec+p$erele4 musca de piatra, musca de arin, musca de urzica
Dip$era4 tantarul, musta califora (larva - viermusii%
Li/eluleleI
(Chironomus% - denumite popular calul dracului, calul popii, se
impart in mai multe rase, dintre care mentionez cele trei mai des
intalnite4 liblelula alba, libelula verzuie, libelula demoazele. 'ceasta
insecta seamana cu tantarul, este foarte mare, dar nu pisca,
eventual ne poate deran.a zazaitul permenet si monoton al roiurile
uriase adunate deasupra apelor. 3arvele acestora duc o viata
acvatica dezvoltandu-se in namolul anumitor ape. 3arvele mari se
pot depozita in conditii de temperatura intre ! si # grade C, chiar si
in cutiutele cu vegetatie, fiind mereu atenti sa la mentinem umiditatea, stropindu-le cu apa
statuta. 'cesta larve sa por pastra in hartie de ziar, bine inmuiata in apa de ploaie, aplicand
mai multe straturi, lasand uscat doar stratul din e(teriori. 1rocurarea acestor larve este un
procedeu mai dificil si de aceea va sfatuiesc sa la cumparati din comert. 3arvele de libelula
sunt momeala de baza la toate competitiile de pescuit stationar fiind folosite da ma.oritatea
concurentilor. 'ceste larve pot fi adaugate in nade alaturi de alte +condimente+. 3a pescuitul
cu aceste larve vom folosi un carlig nr. 1#-1@ cu ti.a subtire si vom avea gri.a sa le intepam
in cap, adica in partea mai groasa, putin verzuie.
Sal$a$+riaI lacuste, greieri, coropisnite
"+r+pisni$e - au o lungime de ?-$ cm, au corpul catifilat, dar
butucanos, cafeniu, cu picioarele ca niste lopeti, potrivite pentru a
sapa galerii pe sub plante pe care le roade cu falcile sale groase.
/reana si somnul sunt usor ademeniti de o astfel de momeala
plasata pe carlige de # - "F!, cu ti.a lunga. 1astrarea acestor insecte
se face in cutii de chibrituri (cate una% sau in cutie de lemn
compartimentata precum un penar, pentru a evita obiceiul lor de a
se manca daca sunt puse impreuna.
Gan5acul 5e c+l+ra5+I poate fi folosit in special la pescuitul
cleanului. Culoarea rosie a aripilor membranoase, la e(emplarele adulte este e(trem de
incitanta pentru cleni .
#amele - 'u corpul aproape cilindric, format, din
numeroase inele, de culoare roscata, roscata-vinetie,
moaronie. &n cadrul pescuitului sportiv ramele constitue o
momeala aproapa universala. E(ista mai multe specii de
rame4
ramele de roua - traiesc in solul gradinilor si diverselor
culturi agricole, lungimea lor abisnuita este de cca 1$ cm,
unele a.ungand pana la dezvoltarea record de #! cm. Dupa
ploaie cand galerile lor subterane sunt inundate, ele ies la
suprafata terenului chiar si in timpul zilei, astfel ramele de
roua prefera activitate nocturna. culegerea acestor rame pe timp de noapte se practica cel
mai bine cu a.utorul unei lanterne cu filtru galben (lumina puternica la sperie si acestea se
retrag rapid in ascunzatori%, iar e(tragerea lor din gauri a celor prinse de cap se face cu
!
rabdare. 1astrarea acestor rame se face in pament pus in cutii din metal, lemn sau saculete
din bumbac. Containerele din plastic (pungi, cutii% nu sunt indicate. 'daugarea catorva
bucatele de tomate sau zatului de cafea asigura o buna hranire pentru ramele destinate mai
multor partide de pescuit.
ramele de piatra sunt mai mici decat cele de roua, mai deschise la culoare si se remarca
printr-un inel proeminet in partea anterioara a corpului- ele sunt mai vioaie in carlig,
e(ercitand o atractie mai mare- culegera lor se face de sub pietre si bolovani cu o anumita
cantitate de umezeala
ramele de gunoi de gra.d se dezvolta pana la 7 cm, au un corp mai subtire su culoarea rosie.
2e folosete la pescutul pestilor cu gura mai mica (babusca, rosioara, platica, caras mic etc.%
ramele de padure
rama de balta rama serpesca! 2e gaseste in solul umed al apelor si poate fi folosita
pentru ogama larga de pesti lacomi.
lipitoarea este o momeala redutabila pentru prinderea unor pesti ca4 somn, salau, crap mare,
clean mare
rama de mare momeala de baza in ppescuitul chelalului, cambulei, limbii marina, calcanul
etc.
ViermusiI 7iermusii de carne reprezinta una dintre cele mai
atractive momeli pentru pescuitul in balti- este eficienta pentru
pesti pasnici in special. 1entru a avea niste viermusi buni
trebuie sa avem in vedere ca acestia sa fie prospeti altfel ne
trezim la balta cu muste. 7iermusii tineri (prospeti% prezinta in
abdomen o pata intunecata. 2unt de preferat viermusii mari
care se vor pastra in frigider, in cutii inchise - prevazute cu
gauri mici de aerisire - in care vom pune putin malai.
&inNI 2unt niste viermisori mult mai marunti ca cei folositi in
mod obisnuit. De obicei sunt colorati in rosu sau portocaliu. 2unt mai rezistenti ca ceilalti
viermi, putand fi tinuti si doua luni in frigider. 1e carlig, un vierme alb si vreo doi pin9ie pot sa
+sparga gheata+.
"rus$aceiI la$ausul - sunt o momeala atractiva pentru pastrav, lipan, mreana,
caras, platica, cosac, batca, biban
&es$is+riiI plevusca, babusca, tipar, oblet, rosiara, carasel, boarta, sabioara, guvid,
hamsie si bucati din acestia constituie momeala generala o rapitorilor
!r+scu$e M m+rm+l+ciiI Dau rezultate sigure in capturarea stiucii, somnului,
cleanului mare.
Al$el m+meli 5e +rigine animalaI
organele de vita, de pasare - se folosesc cu succes la capturarea cleanului si somnului,
sangele proaspat - este o buna momeala pentru rosiara, babusca, clean, si alti pesti
carnivori,
branza, cascavalul - o momeala deosebita pentru mreana, platica etc.
diferite larve4 larva de omida, pentru clean mreana etc
*omeli .nimale - Pescuit la mare
Daca va hotarati sa veniti la mare in concediu sau intr-o scurta vacanta nu uitati sa mergeti si
la o partida de pescuit la malul marii pe digurile de
protectie sau printre stabilopozii de beton. 1entru
aceasta aveti nevoie de momeli artificiale sau de
momeli vii. Cele mai des folosite sunt totusi
momelile vii si din aceasta categorie fac parte rama
de mare, garizii, scoica alba,si neagra, aterina,
hamsia.
#ama 5e mare
Culoare4 verzui inchis si maroniu.
Dimensiuni4 "-@ cm, poate a.unge si la 1! cm
lungime.
[abitat4 traieste in apa marii afundata in zonele
9
nisipoase.
1astrare4 ramele se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda se pastreaza la
frigider sau intr-un loc intunecos si racoros timp de mai multe zile.
Cum o procuram4 se intra in apa la adancimea de 6!-@! cm.se sapa la cazma la adancimea
de 1!-"! cm. iar bolovanul de nisip se farama pe mal pentru a scoate rama intreaga ea
rupandu-se foarte usor. Este poroasa si are foarte multe picioruse (cili%.
Gari6ii 5e pia$ra
Culoare4 verde deschis.
Dimensiuni4"-@ cm.lungime.
[abitat4 traiesc in apa la mal langa pietre unde este iarba de mare.
1astrare4 garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la
frigider ma(im 1" ore sau intr-un loc racoros si intunecos ma(im 6 ore.
Cum ii procuram4 se prind cu minciogul la mal plasa avand ochiuri foarte mici.
;olosinta4 ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. De preferat a se pescui cand sunt vii.
'cesti garizi se pot consuma si de catre om fierti si cu sare fiind foarte deliciosi.
Gari6ii 5e nisip
Culoare4 galbui spre be. deschis.
Dimensiuni4 "-@cm lungime.
[abitat4 traiesc in apa marii in zonele nisipoase.
1astrare4 garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la
frigider ma(im "# ore sau se fierb in apa cu sare si se tin la congelator.
Cum ii procuram4 plimbandu-ne prin apa cu minciogul plasa avand ochi foarte mic la
adancimea de "!-1!! cm.
;olosinta4 ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. 'cesti garizi nu se consuma de catre
om avand foarte mult nisip in ei.
Sc+ica al/a
Culoare4 alb.
Dimensiuni4 cele mai mari e(emplare a.ung la 1!-1$ cm.
[abitat4 traieste in nisipul de pe fundul marii.
1astrare4 carnea de scoica proaspata se pune intr-o cutie la congelator sau se fierbe in apa
cu sare si se tine la frigider cateva zile.
Cum o procuram4 se aduna dupa malul marii ea fiind adusa de curentii marinii si de valuri.
;olosinta4 ca momeala pentru guvizii, hanusi de mare, stavrid.
2coica neagra-idem ca la scoica alba.
A$erina
Culoare4 alb verzui.
Dimensiuni4 $-1" cm.lungime.
[abitat4 traieste in bancuri mari in apa marii.
1astrare4 la frigider, proaspata sau sarata in pungi de plastic.
Cum o procuram4 se prinde cu plasele de pescuit (navoade% cu ochi foarte mic.
;olosinta4 ca momeala pentru guvizi, hanusi de mare, stavrid, cambula si pentru toate
speciile de peste rapitor din mare. 2e poate consuma si de catre om.
4amsia
Culoare4 alb-argintiu.
Dimensiuni4 $-1! cm. lungime.
[abitat4 traieste in bancuri mari in apa marii.
1astrare4 la frigider proaspata sau sarata in pungi de plastic.
Cum o procuram4 se prinde cu plasele de pescuit (navoade%cu ochi foarte mic.
;olosinta4 ca momeala pentru guvizi, stavrid, cambula si pentru toate speciile de pesti
70
rapitorii din mare. 2e poate consuma si de catre om.
*omeli arti&iciale
Mus$ele ar$i'icialeI sunt momeli de baza pentru apele de munte si
cele colinare pntru pescuiul pastravului, lipanului, lostrita, si cleanului
etc.
musca uscata - imita o insecta vie care pluteste pe suprafata apei
musca umeda - imita o insecta purtata de curentul apei in adancime.
ninfa - imita o larva de insecta.
NalucaI este o momeala artificiala, care prin modul cum este purtata
prin apa de pescar, poate atrage si prinde peste rapitor. 0 naluca da
rezultate numai daca pescarul o manevreaza cu incredere si iscusinta, reusind sa dea iluzia
vietii, cunoscand reactiile pestelui rapitor. 'ceste momeli artificiale au o evolutie in apa
diferita in functie de modelul ales si tehnica recuperarii. 0 recuperare rapida, cu opriri bruste
(se da timp nalucii sa se scufunde% se imita un pestisor cuprins de panica la apropierea
pericolului, iar o recuperare lenta, dinamizand evolutia lingurii sau voblerului prin .ocul din
varful vergii si din manivela mulinetei, vitaza medie de deplasare a nalucii fiind suficient de
mica pentru a convinge rapitorul sa accepte o prada ce se ofera +pe tava+. E(ista mai multe
tipuri si dimensiuni de naluci. 'cestea sunt4
Linguri +scilan$e - acestea isi leagana (balanseaza% muchia in
timpul inaintarii prin apa.
Linguri +n5ula$e - acestea inainteaza in apa cu miscari unduitoare,
serpuitoare sau valurite
#+$a$i(a - 04/0 - >->0.3. .7/212=2.3. . =.702 5.30/. 40 26;.7/0 26
<8783 8682 .A 4.8 184, .70 86 >.70 010=/ .4857. 406B-723-7 -5/2=2, .8:2/2;2 42 3./07.32 .2 504/23-7
7.52/-72. C030 >.2 =86-4=8/0 7-/./2;0 486/ =030 M0554 ($7.6/.).
71
V+/lerul - este o artificeala din lemn sau din alte materiale (plastic, cauciuc, pluta%,
care imita un petisor pentru a atrage rapitorii. 'cesta are in apa o evolutie
nehotarata, sonticaita. De regula acesta pluteste pe apa si se scufunda numai cand
este tras, nivelul de adancime depinzand de forma corpului, si de pozitia barbetei pe
care o poarta. 7oblerele sunt dotate cu 1," sau ? ancore. E(ista pe piata o gama
variata de modele, nuantei, si marimi, insa cele mai cunoscute si eficiente sunt
faimoasele voblerele 6apala, de productie finlandeza si voblerele Cosma care au
raport pretFcalitate foarte avanta.os pentru toti pescarii. Dintre modele cele mai
intalnite amintim4 7oblerele plutitoare, care sunt construite astfel incat acestea la
tragere sa strabata apa la o adancime de 1! - "$ cm, infunctie de viteza de
recuperare imprimata de mulineta. =oblerele cosmopolite, voblere care pot evolua la
orice nivel al apei, in functie de viteza de recuperare. =oblerele scufundate, sunt
acelea care dupa lansare se opresc la o anumita adancime in apa ( 1! - $! % cm ,
nivel la care se pot recupera printr-o mulinare lenta, cu opriri si reluari, penrtu a lasa
impresia unui peste bolnav. =oblerele de fund, sunt cele care dupa lansare coboara
pana ce ating adancimea ma(ima. Cu cat folosim o viteza de recuperare mai mare,
cu ata ele strabat apa la un nivel mai inalt. 3a alegerea voblerului trebuie sa tinem
cont de anumite lucruri4 de adancimea la care vrem pescuim, de pestele pe care il
cautam, de luminozitatea zilei si de zona in
care pescuim.
TOis$erul - este o momeala artificiala din
plastic moale, care imita diverse animale
acvatice (pestisori - shad, broscute, rame,
viermi%, avand un mare efect asupra
rapitorilor. )Histerele se produc intr-o intr-o
larga si variata gama de dimensiuni si
nuante, pentru a satisface toate nevoile
pescuitului la rapitor. Diversele tHistere sunt
insotite de un carlig cu plumb sau fara
denumit +.ig+
!risca - este ca o lama de briceag (usor curbata%, astfel incat actionata pe verticala
sau oblic sa aiba o miscare oscilanda, ondulatorie sau mi(ta. Este dotata cu cate un
singur carlig la capat fi(at prin lipire.
Dan5ine$a - asemanatoare bristei (ca o frunza de salcam% evolueaza pe verticala, ori
oblic, cu miscari leganate, valurite sau mi(te. Este dotata cu cate un singur carlig la
capat fi(at prin lipire.
M+rmasca - arificiala micuta, poate evolua in apa pe verticala cu miscari sacadate,
mai mult pe care il imita, in funtie de +.ocul+ pescarului, realizat prin dinamizarea
varfului de lanseta, ea este folosita in principal la copca.
*omeli vegetale

MamaligaI cu un adaos de faina de grau, sofran si indulcita cu zahar, miere etc si
aromata cu anason, sub forma de cuburi, este o momeala larg folosita pentru prinderea
ciprinidelor. E(ista insa diferite retete de preparare a mamaligii.
"+c+l+asele4 din miez de paine, mamaliga si putin ulei de canepa sau comestibil
reprezinta o momeala universala la ciprinide.
&as$ele 'ain+aseI cus-cus - este o momeala foarte buna pentru capturarea
scobarului dar si al altor ciprinide.
!+a/ele 5e cerealaI porumb, grau, orz, ovaz - fierte la foc domal pentru a se umfla
fara a plezni, constitui o momeala cepoate fi folosita pe tot timpul sezonului cald la ciprinide.
E(ista o gama variata de arome cu care sunt imbunatatite aceste cereala (porumb, grau%
miere, vanilie, anason, capsuni, tutti frutti, caramel, etc, De asemanea acestea se pot folosi
in stare naturala luate direct de pe stiuleti proaspeti (porumb in lapte% sau se poate folosi cel
72
uscat lasat cateva zile la inmuiat inainte de partida. 2e foloseste in special la pescuitul
crapului (detalii -= clic9 aici%
!+a/ele 5e ma6are4 fierte, dau rezultete la prinderea carasului, platicii, caracudei,
scobarului.
!+a/ele 5e canepa4 mai mari, fierte la foc domal, pot fi folosite cu succes la
pescuitul crapului, mrenei, scobarului, linului, si alte ciprinide. Deasemenea aceste boabe se
folosesc ca nada. Cand sunt fierte aceste seminte elibereaza o substanta uleioasa pe placul
pestelui. 8u aruncati apa in care le-ati fiert, pentru a o amesteca cu nada. Cel mai bun mod
de a pastra gata preparate aceste seminte, chiar mai mult timp este acela de a le tine la
inmuiat timp de 1" ore in apa rece, apoi de a le fiebe timp de " min., dupa care se toarna
intr-un vas sau galeata cu capac, asa incat sa stea inchise etans, fara aer. Desfacerea lor ar
trebui sa aiba loc in galeata, nu in cratita, in timpul fierberii.
!+a/ele 5e 'as+leI e(celenta pentru crap si lin, se poate trata cu miere pentru a
deveni dulce si ca urmare irezistibila. 2e poate folosi si in nada.
"ar$+'ulI fiert, indeoseb cel de culoare galbuie, se foloseste pentru prinderea
ciprinidelor
AluneleI 2unt o momeala e(celenta pentru crap si biban. 2e pot pune in carlig " au
?, sau pot fi prinse cu a.utorul unui fir de par.
3ruc$eleI cele bine coapte sunt foarte apreciate de clean, scobar etc. (cirese
salbatice, corcodus, zmeura, mure%
!+iliesI sunt bilute din paste fainoase colorate si aromate pentru carp, caras mare
etc. Devin din ce in ce mai folosite si cu rezultete record.
*O*E2I PREP.R.TE
MAMALIGA
/alaiul folosit se cerne de mai multe ori si fierberea se face la foc mic, altfel
mamaliga se sfarmaB &ntr-un vas (tuci% se face o mamaliga obisnuita de dimensiuni reduse si
nu se pune sare. /amaliga obtinuta se rastoarna pe un fund de lemn si se amesteca cu
malai cernut pina nu se mai lipeste de miini (atentie la amestec, de aceasta depinde taria si
elasticitatea mamaligii finale%. 'poi se pune din nou la fiert in tuci. /amaliga este gata cind
pluteste razant sau se inalta deasupra apei in care fierbe. Dupa fierbere, se scoate si se
inveleste intr-o bucata de tifonsi se lasa la racit. 2e adauga dupa preferinta diverse arome si
coloranti (rom, zahar vanilat...%, atractanti...
2e face o mamaliga obisnuita fara sare, iar dupa ce a fiert, se adauga malai pina
amestecam foarte greu (operatiunea se face repede, altfel ramine malai nefiert%. )rebuie sa
se adune pe lingura si sa se desprinda de pe peretii tuciului. 6acita, mamaliga va fii foarte
tare si va rezista pe cirlig la citeva aruncari. ,ineinteles, se pot adauga indulcitori,
atractanti...
?F# parti malai, 1F# parti faina alba la care se adauga si sofran. 2e amesteca bine in stare
uscata. 1unem la fiert apa si adaugam cu lingura apa calda amestecind continutul pina
devine ca o coca ceva mai tare. Cind apa a inceput sa dea in clocot, se fac bile si se pun in
vasul in care fierbe apa. Cind se ridica la suprafata, se scot si se lasa la racit, apoi se
framinta bine una cite una, se face un bulgare mare. &n timpul framintarii se pot adauga
atractanti...
&IINEA
2e inmoaie o bucata de miez de piine de marimea unui mar cu un ou batut. 3a fel de bine se
poate inmuia in lapte. 2e amesteca bine si se poate adauga halva, scortisoara...
73
"INE&A
2e lasa boabele la germinat #@ ore in apa rece, apoi se pun la fiert si imediat ce se crapa le
luam de pe foc. 2e spala de "-? ori in apa rece...
G#IUL
$ parti apa si o parte griu. 2e fierb pina apare miezul alb, se varsa apa si se toarna apa rece
peste el. 2e pastreaza la rece...

!.ILES
2e amesteca bine4 "F# pesmet, 1F# malai cernut, 1F# fulgi de ovaz. 2e bat 1" oua la $!!g
compozitie, se toarna intr-un vas dupa care framantam bine pana omogenizam. /odelam cu
mana bile de 1-" cm diametru, si apoi le punem intr-o plasa de sarma si le introducem in apa
clocotita. 3e lasam la fiert pana se ridica la suprafata, le scoatem, le punem la scurs pe o
carpa uscata, dupa care le punem la rece.
2e amesteca4 1$Y faina de soia, 1!Y alune pra.ite macinate fin, "$Y gris, "$Y malai, "!Y
lapte praf, $Y seminte pra.ite si macinate de canepa. 2e amesteca cu 1" oua la $!!g
compozitie si se fierb pana se ridica la suprafata. 2e recomanda nadirea cu bilute nefierte
puse pe naditor sau in punga solubila.
*amaliga pentru patratica
#e$e$a 1
Ingre5ien$eI
apa " litri
faina de porumb (malai% circa 1 9g
faina de grau
sofran
atractant pentru pesti lichid U anason, vanilie, capsuni ...
Calitatea malaiului (granulatia% este esentiala pentru realizarea unor patratele bune de
mamaliga. Dintr-un malai cu particule mari, cu tarate, vor rezulta niste patratele care se vor desface
usor si ne vor lasa carligul gol, ineficient. De aceea primul lucru care trebuie facut este cernerea
malaiului printr-o sita, cu cat mai fina cu atat mai bine.
2e pune apa la fiert, in am dizolvat sofranul, cam un varf de lingurita, precum si atractantul. Dupa ce
apa da in clocot se pune malaiul, si se lasa sa fiarba circa "!-?! de minute. Cind mamaliga e
aproape fiarta se amesteca bine cu facaletul.
1ana aici procedeul este identic cu cel al unei mamaligi obisnuite. 5rmeaza insa faza a doua, menita
sa le dea cubuletelor rezistenta si elasticitate.
/amaliga obtinuta mai inainte o luam si o framantam cu faina de grau, pana capata consistenta unei
plastiline. ;ormam apoi niste RgalustiS, ceva mai mari decat o minge de tenis, si le bagam in ciorapi
de dama vechi, rupti (nu-i luati fara sa intrebati ca aveti scandal%. Ciorapul are rolul de a nu lasa
mamaliga sa se imprastie la fierberea urmatoare. Ciorapul de leaga in fata si in spatele galustii cu o
ata. 1e un ciorap putem sa punem astfel $-6 astfel de galusti, in sirag.
1unem din noua apa la fiert si cand da in clocot punem in ea galustile formate dinainte. 3e lasam sa
fiarba pana se ridica la suprafata, semn ca sunt gata (cam 1! minute%. 2e scot pe un fund de lemn si
se lasa la racit. Cel mai bine se folosesc a doua zi, sa fie proaspete.
#e$e$a
MAMALIGA p$. "U!U#I
&deal este sa folosesti apa de balta. Daca nu ai asa ceva, folosesti apa minerala plata sau
lasi apa de robinet intr-un vas vreo doua zile la aer (in balcon%. /alaiul cel mai bun e cel din piata, si
negrisat. Cel unguresc are si colorant alimentar, asa ca nu e rau. 5nii spun ca trebuie cernut, dar eu
prefer sa-l las in formula lui naturala, fragmentele de coa.a purtind aroma de porumb - cu toate ca,
nepregatita cum trebuie, mamaliga din malai necernut nu are consistenta celei din malai cernut. 2e
pune apa, sa zicem 1,$ l., intr-un ceaun in care se arunca doi - trei pumni de malai, asa incit sa se
74
formeze o supa ceva mai consistenta. 2e lasa la fiert destul de mult, pentru a se lega - sa zicem "! -
"$ minute. Daca optezi pentru mamaliga rosie (care uneori e preferata de crap - am avut partide pe
care le-am salvat cu mamaliga rosie%, acum e momentul sa o colorezi cu colorant alimentar. Dar
atentie, nu pune mult, colorantul moaie cuburile si le face cleioase. Etapa de legare a compozitiei e
foarte importanta. Daca nu s-a legat, cuburile sunt ratate, devin sfarimicioase sau rigide, nu elastice
cum ar trebui. Dupa legare, se adauga citeva miini bune de malai amestecindu-se, pina se obtine o
compozitie groasa. 2e lasa la fiert inca "! - "$ min, adaugindu-se malai pina se obtine un bot atit de
compact, incit cu mare dificultate il mai poti intoarce cu melesteul. 'tentie4 cu cit se amesteca mai
des in timpul fierberii, cu atit e mai bine. 3asata sa fiarba neamestecata, mamaliga formeaza o crusta
care opreste evaporarea, asa ca mamaliga nu se mai intareste uniform. 1e scurt4 fierberea trebuie sa
dureze peste limita rabdarii noastre, amestecind aproape continuu. &nca un amanunt e(trem de
important4 pe ceaun se formeaza o crusta. )rebuie evitat sa cada bucati din crusta in amestec
deoarece sunt afumate si vor da un miros de fum cuburilor. Daca s-a intimplat asa ceva, cuburile sunt
ratate. 2e rastoarna mamaliga pe un fund destinat e(clusiv momelilor si se fac niste turtite groase cit
latura cubului si cu diametru de apro(. 1! cm. 'cestea se folosesc ca atare sau se arunca intr-un vas
cu apa fierbind si se tin $ - 7 minute pina incep sa pluteasca intre ape. ;ierberea le intareste
suplimentar si e preferabila folosirii brute. Cuburile se taie fie de acasa, fie direct pe balta. Eu le tai de
acasa si le tin separat, in pungute cu diferite arome - daca stiu ca unde merg pestele prefera vreo
aroma. Cuburile merg la crap cel mai bine cu ulei de anason - iarasi, e parerea mea, asa am avut cel
mai mare succes, dar nu e o reteta universala.
&IINEA

;olosirea painii la pescuitul pestilor pasnici nu este o noutate. /ulti dintre pescari cunosc si
folosesc paine ca nada siFsau momeala in sezonul cald, in special atunci cand momelile de
origine vegetala asa zise clasice, (mamaliga, boaba de porumb% nu dau randamentul
scontat, sau sunt nepotrivite unui anumit luciu de apa. Dar sunt si destui pescari, mai ales
dintre incepatori, care nu cunosc, sau nu cunosc indea.uns de bine modalitatile in care
putem folosi aceasta Rmaterie primaS ieftina, si la indemana oricui.

1ainea se poate folosi ca atare,(1% in combinatia unor paste, ca principal ingredient, ("% sub
forma de pesmet, (?% sau ca nada, (#%.

1. "u/ul 5e paine
1aine cea mai buna este cea coapta pe vatra , utilizand partea de .os, (cu coa.a groasa%. 2e
taie cuburi avand latura de 1:"cm cu un cutit bine ascutit sau cutter. Carligul se infige prin
coa.a, se rasuceste si apoi se ingroapa in partea cu miez. Este o momeala buna pentru
crap, mai ales in baltile cu fund malos, pentru ca miezul de paine tinde sa se ridice, si o data
cu el si carligul. Cea mai buna paine este cea neagra, apoi intermediara si cu cartofi. Dar
cum pe piata au aparut si alte sortimente, (de secara, cu adios de seminte de in, de boabe
de grau zdrobite, etc.% este bine sa incercam o gama cat mai diversa, De preferat fabricata
altfel decat industrial unde se folosesc tot felul de E-uri.

. &as$a
1entru a obtine o pasta de consistenta plastelinei, miezul trebuie framantat indelung cu
mana, adaugandu-se din cand in cand putina apa. &n functie de specia de peste pe care o
vizam, se poate combina cu alte ingrediente, cum ar fi4

A frunze de spanac taiate fin U pentru crap, amur, (cteno%-
A miez de rosie pasat U pentru crap, amur-
A galbenus de ou U pentru crap, caras, platica, albitura- 'tentieB 'ceasta combinatie se
intareste foarte repedeB
A mamaliga U pentru crap, caras, platica, lin, albitura-
A halva U pentru crap-
A pudra din boilies pisate U pentru crap, caras.

1utem adauga dupa inspiratie sau stiinta diferiti coloranti, arome, (anason, miere, vanilie%,
indulcitori.
75

3. &esme$ul9 (painea usca$a)
1esmetul se utilizeaza ca ingredient in alcatuirea unor nade sub forma de pudra. &ntra in
componenta nadelor pentru ciprinide, (combinat cu diferite fainuri vegetale si animale%, sau
la prepararea de boilies.
Din feliile de paine uscata se modeleaza sfere de dimensiunea $:1! mm, pe care le gaurim
ca pe boilies. Dupa ce le atasam de carlig, le acoperim cu pasta. 2e obtine astfel o momeala
asemanatoare cu pop-ups-urile.

). Na5a
2e taie o paine neagra sau graham in doua, si se pune la inmuiat in apa cam o ora. 2e
stoarce bine, si se da prin sita de malai. Ceea ce rezulta se amesteca cu srot de floarea
soarelui, mamaliga, halva, boabe de porumb si de grau, de canepa, etc. intrand in
compozitia nadei pentru ciprinide
BOI2ES
Lumea /+iliesului par$ea I Pa
1escuitul la boilies pe linga momeala speciala necesita lansete, mulinete, accesorii,
monturi speciale, toate acestea formind un tot unitar ce determina comple(itatea si
frumusetea acestui mod de pescuit concretizata prin cresterea mare an de an a numarului
pescarilor din aceasta tabara.
;iecare dintre voi care devine adept al pescuitului la crap cu boilies va parcurge
obligatoriu anumiti pasi de la folosirea boiliesurilor gata facute pina la stadiul in care-si va
face propriile boiliesuri, alcatuindu-si propriile compozitii, propriile retete.
Ca incepator in tabara pescarilor cu boilies puteti alege dintr-o mare varietate de
boiliesuri gata facute, ceea ce va va a.uta sa nu va pierdeti pentru inceput in amanunte. &n
plus, la inceput cumpararea de boiliesuri gata facute va va a.uta sa petreceti mai mult timp
pe balta si nu in bucatarie. Cu toate acestea, cu timpul, e(perienta acumulata, dorinta de a
prinde crapi mari si de a acumula in continuare mai multa informatie, va vor determina sa
incercati sa va faceti propriile boiliesuri si credeti-ma capturarea unui crap capital cu boilies
facut de voi va va dubla satisfactia avuta.
2ecretul unui pescuit reusit, cu satisfactii multe este in primul rind folosirea unor
boiliesuri de calitate. Despre aceste +boiliesuri bune+ fiecare are parerea lui personala si toti
considera boiliesurile facute de ei ca fiind cele mai bune. 1entru a a.unge acolo incit nu
numai sa ginditi acest lucru ci intradevar sa fie asa este necesar sa cunoasteti foarte bine
ingredientele boiliesurilor, materialele de baza, aromele, multitudinea de ingredienti
secundari dar cu o mare influenta supra calitatii. /area ma.oritate a acestor ingrediente erau
accesibile pina nu demult doar in stainatate, dar in momentul de fata se gasesc intr-o foarte
bogata oferta si in magazinele din 6omania.
8u vreau sa ma intelegeti gresit, nu vreau sa spun ca puteti prinde crap mare doar
cu boiliesuri facute de voi, dimpotriva pe piata se gasesc boiliesuri gata facute de foarte,
foarte buna calitate ale unor firme de.a consacrate cum ar fi richHorth, nutrabaits, pelzer
baits, nash, etc. insa din pacate acestea au preturi destul de piperate. 1arerea mea este ca
decit sa pescuiti cu boilisuri ieftine, de calitate incerta mai bine cu acei bani va faceti propriile
boiliesuri.
'rticolele urmatoare le-am conceput in spri.inul acelora care vor sa e(perimenteze bucuriile
aduse de propriile boiliesuri, de aceea voi incerca sa va a.ut sa intelegeti calea de a alcatui o
foarte buna compozitie si calitate a boiliesurilor facute de voi.
1entru aceasta va trebui sa va familiarizati cu tot ceea ce intra in compozitia boiliesului,
putind clasifica pentru inceput aceste componente in felul urmator4
boilie mi(uri gata facute (readE mi(% incluzind aici si mai noi aparutele mi(uri pentru
boilies flotant (pop-up mi(, mi( flottant%
ingrediente de baza
atractanti (attractors%
7
atractanti de concentratie mare (high concentrate attractors%
natural fish attractors
vietati acvatice uscate (dried aIuatic animals%
coloranti (colorants%
indulcitori (sHeetner%
stimulatori de apetit (apetite stimulators%
condimente concentrate (concentrated spices%
arome
uleiuri (oils%
boostere pentru nada si pentru momeala (bait booster - boilie booster%
dip-uri pentru boilie
spraE-uri activatoare
paste folosite pentru momeala (pates- teig%
peleturi (pellet%
seminte (particles%
1entru inceput sa vedem o e(plicatie sumara a fiecarei componente urmind ca in articolele
urmatoare sa intram in detalii pentru fiecare component sau ingredient.
!+ilie mi7uri ga$a 'acu$e sunt amestecuri bine alese, bine gindite si bine
proportionate intre ingredientele uscate din compozitia boiliesurilor, putind fi folosite in starea
in care le-ati cumparat sau putind adauga si alte ingrediente dar cu masura. 0 noua
generatie a mi(urilor sint cele pentru boiliesuri flotante (pop-up mi(%.
Ingre5ien$ele 5e /a6a ale boiliesurilor le putem gasi in momentul de fata intr-o
foarte mare varietate dar le putem clasifica in trei categorii4 ingrediente de origine animala,
ingrediente de origine vegetala si seminte. 'ceste fainuri si ingrediente uscate va vor a.uta
sa obtineti boiliesuri de buna calitate oferind posibilitatea ca prin combinarea lor sa alcatuiti
propriile voastre mi(uri, retete sau sa schimbati compozitia mi(urilor cumparate de gata.
A$rac$an$i - marea ma.oritate se prezinta sub forma de lichide viscoase obtinute din
amestecul bine controlat, proportionat si stabil dintre stimulatori de apetit, uleiuri, aminoacizi,
vitamine,etc.
A$rac$an$i c+ncen$ra$i - sunt concentrate sub forma de praf obtinute din substante
naturale bogate in aminoacizi si vitamine.
Na$ural 'is1 a$$rac$+r se obtine din hrana naturala, obisnuita in mediu natural al
pestilor si se prezinta ca e(tracte sub forma de praf ce vor diminua banuielile crapilor si le
vor trezi curiozitatea pentru boilies.
Vie$a$i ac(a$ice in s$are usca$a se prezinta sub forma de praf si rezulta prin
macinarea fina a diferitelor vietati din mediu acvatic natural fiind bine cunoscute de catre
crapi si cu o concentratie mare de vitamine si saruri minerale.
"+l+ran$i au rolul de a da culoarea dorita de catre voi boiliesurilor si se pot prezenta
sub forma de praf sau in forma lichida, sint foarte intensive si pentru o buna omogenizare se
recomanda dozarea lor in amestecul de oua folosit sau in ingredientele lichide si nu in mi(ul
uscat.
In5ulci$+ri au rolul de a indulci amestecul de baza. ;olosirea indulcitorilor
corespunzatori are o foarte mare importantain fabricarea boiliesurilor si se pot folosi
indiferent daca doriti sa faceti boiliesuri cu izuri, arome dulci sau boiliesuri puturoase sau
boiliesuri cu condimente.
S$imula$+ri 5e ape$i$ se prezinta in general sub forma de prafuri si reusesc sa faca
irezistibila pentru crapi momeala noastra.
"+ncen$ra$e 5e c+n5imen$e sunt concentrate foarte puternice ale diferitelor
condimente si se prezinta in general sub forma de prafuri.
Ar+me sunt ingrediente de importanta ma.ora in fabricarea boiliesurilor de calitate,
bune. 2e caracterizeaza printr-o combinatie perfecta de gust,iz si miros, de obicei sint
viscoase si de o concentratie foarte mare. 2e raspindesc foarte bine in apa trezind
intotdeauna interesul pestilor.
Uleiurile sunt ingrediente care sporesc considerabil capacitatea de atractie a
momelii, a.uta la gasirea boiliesului de catre crapi si contribuie la retinerea lor in .urul zonei
nadite.
77
Essen$ial +il concentrate de arome dizolvate in uleiuri. 2e folosesc in cantitati foarte
mici dar au importanta ma.ora in calitatea boiliesului.
!++s$ere pen$ru m+meala sunt ingrediente de adaos lichide la boiliesuri, pelete,
seminte foarte puternice. 1uteti imbiba in ele sau puteti doar stropi cu ele boiliesurile,
peletele, semintele, alunele, etc. cu care naditi avind in vedere ca semintele fierte au mare
capacitate de absortie.
!++s$ere pen$ru /+iliesuri sunt boostere concepute pentru boiliesurile cu care
pescuiti, hiperconcentrate, ce vor elimina aroma pe parcursul a cel putin 1" ore de pescuit.
!ai$ en1ancer se prezinta sub forma lichida si se diferentiaza de boostere prin
concentratia mult mai mare de zahar, prin viscozitate mai mare. 1oate fi folosit in orice
sezon.
Dip8uri se prezinta sub forma de lichide foarte viscoase. &ngredientele sale uleioase
si cele dizolvabile in apa vor garanta succesul folosirii lor. 2e da o baie in acest lichid
boiliesului care in cel mai scurt timp va trezi interesul crapilor.
Spra*8urile reprezinta o solutie simpla, rapida si eficienta de a aromatiza boiliesul,
fiind recomandate mai ales in sezonul rece.
&as$ele pen$ru cirlig pot fi folosite individual formind momeala sau le puteti folosi
pentru a imbraca intr-o camasa e(terioara boiliesul. 'u capacitatea de a se dizolva progresiv
in apa astfel incit mentin timp indelungat efectul atragator.
&ele$e sunt folosite ca fura. si medicament in bazele piscicole, in crescatorii, avind un
continut ridicat de proteine,faina de peste,prezentindu-se sub forma de particule de diferite
granulatii.
Semin$e diferitele seminte cu continut ridicat de uleiuri pot fi folosite cu succes crude
sau verzi, fierte, pra.ite atit in prenadirea locului de pescuit cit si prin utilizarea lor la
fabricarea boiliesurilor in stare macinata sau semintele foarte mici se pot folosi si intregi.
Lumea /+iliesului9 par$ea a II8a
Dupa ce am trecut de pasul unei analize generale a multimii de ingrediente folosite la
prepararea propriilor boiliesuri si am vazut marea diversitate a acestora, sa trecem la un
studiu mai amanuntit a fiecareie dintre ele.
2a incepem deci cu mi(urile pentru boilies gata pregatite (readE mi(% pe care acum le puteti
gasi aproape la toate magazinele bune din tara. Dupa cum spuneam aceste mi(uri sint
amestecuri bine proportionate, bine gindite, compuse din ingrediente de foarte buna calitate.
'vanta.ul acestor mi(uri este pregatirea mult mai usoara a propriilor boiliesuri, nemaifiind
necesara alcatuirea amestecului de ingrediente de baza uscate ci doar adaugarea la mi(ul
gata pregatit a ingredientelor lichide, a oualor, formarea pastei si in final a boiliesurilor.
6eadE mi(-urile le puteti folosi asa cum le-ati cumparat sau puteti sa adaugati la ele si alte
ingrediente uscate pe care le doriti insa cu atentie la cantitati spre a nu schimba radical
specificul mi(ului. &n continuare sa aruncam o privire asupra principalelor mi(uri pe care
puteti sa le cumparati gata preparate.
"arpDs mi7 sunt amestecuri asa zis multilaterale si anume prin folosirea lor puteti sa
pregatiti orice tip de boiliesuri, cu un adaos de ingrediente lichide, arome sau ingrediente
uscate dorite de voi, dupa propriile voastre retete. De e(emplu puteti pregati boiliesuri
condimentate prin adaugarea la mi(ul de baza a unor condimente sub forma de prafuri cum
ar fi 2trong garlic sau /ega clove, sau prin adaugarea la mi(ul de baza a unor a unor arome
lichide condimentate cum ar fi &ndian spice sau /isterE spice. Daca doriti sa obtineti
boiliesuri cu aroma de peste, adaugati mi(ului de baza anumite fainuri de peste cum ar fi
;ish meal sau Zhite fish meal sau arome lichide cum ar fi ]apanese sIuid sau ;ish and fish.
1entru a obtine boiliesuri cu aroma de fructe adaugati mi(ului una sau citeva din
multitudinea de arome lichide e(istente pe piata cum ar fi 6ipe straHberrE sau 2Heet
banana sau /ultifruit, etc. 1uteti folosi si alte arome dupa bunul vostru plac ( scope(, dar9
chocolate, si multe, multe altele%, cu mentiunea de a avea gri.a sa respectati doza.ul indicat
de producator. 'ceste mi(urui le puteti folosi si in amestec cu
ale mi(uri pina la o proportie de amestec de $!Y. Continutul
de proteina al acestor mi(uri este de cca. $!Y.
!ir5 '++5 mi7 sunt amestecuri ce contin in procent
destul de mare diferite seminte pentru pasari. /i(urile sint
alcatuite din praf de oua sau de albus de ou, diferite fainuri,
7!
seminte macinate, vitamine, saruri minerale,etc. 2int ideale si pentru pregatirea boiliesurilor
in a caror compozitie intra si diferite seminte marunte de pasari, nemacinate. 'vanta.ul
e(istentei in boilies a acestor seminte este mai buna dispersare in apa a celorlalte
ingrediente folosite in reteta. Ca mi( poate fi folosit, ca si carp>s mi(ul , pentru prepararea
oricarui tip de boiliesuri. 1uteti sa-l folositi ca amestec individual, in starea in care se
comercializeaza , insa in acest caz pasta de boilies trebuie lasata de consistenta putin mai
moale pentru a putea rula cu usurinta boiliesurile, sau se poate folosi in amestec cu un alt tip
de mi( in proportie de $!Y. Continutul de proteina este de cca. ?$Y. 'vanta.ul acestui mi(
este si faptul ca este usor digerabil de catre pesti, fiind recomandat in cazul apelor a.unse la
temperaturi mai ridicate cind pestii sint de.a activi, dar se poate folosi cu rezultate bune si in
apele mai reci unde efectul celorlalte ingrediente va fi amplificat prin folosirea acestui tip de
mi(.
#+/in #e5 !ir5 3++5 Mi7 este un amestec ce se aseamana foarte mult cu ,ird
;ood mi( cu diferenta ca contine in plus ingredientul 6obin 6ed Concentrate, un adaos de o
mare popularitate, care era folosit mai ales de crescatorii de pasari ornamentale pentru
imbunatatirea coloritului pena.ului. Datorita continutului ridicat de condimente,
vitamine,saruri minerale, aminoacizi, acest ingredient este folosit cu mare succes si in
pescuitul crapului, fiind utilizat mai ales in cazul prenadirii intensive. Ca mi( poate fi folosit
individual dar are efect mai mare folosit in amestec de $!Y cu /ulti spices mi( sau cu ;ish
meal mi( sau cu /ultifruits mi(. 1uterea atractiva puteti sa o imbunatatiti prin adaugarea la o
.umatate de 9ilogram mi( a doua lingurite de 'ppetite 2timulator. Continutul de proteine este
de cca. $!Y.
Mul$i'rui$s mi7 sunt amestecuri cu continut ridicat de proteine animale si vegetale cu
o aromatizare puternica si atragatoare de fructe. 2e poate folosi individual cu succes pentru
pregatirea boiliesurilor cu care veti pescui ca momeala, sau in amestec cu alte mi(uri ($!Y%
pentru prepararea boiliesurilor cu care naditi. 1arerea specialistilor este sa nu fie folosite
individual pentru boiliesurile cu care naditi (numai in amestec $!Y% deoarece sint foarte
concentrate. &n sezonul de vara se poate folosi cu rezultate foarte bune pentru prepararea
boiliesurilor de nadit, in amestec de $!Y cu ;ish meal mi( sau cu ,ird food mi(. 1oate fi
folosit si fara adaos suplimentar de aroma. Continutul de proteina este de cca. #!Y.
3is1 meal mi7 este un amestec intre diferite tipuri de fainuri de peste special alese,
de foarte buna calitate, cu o capacitate ridicata de atractie, fiind puternic aromatizat cu
arome naturale. Este un amestec usor digerabil, efectul de atractie putind sa-l mariti prin
adaugarea la o .umatate de 9ilogram mi( a doua linguri de 'ppetite 2timulator ;ish sau
'ttractant Crustacean. Continutul de proteina este de cca. #!Y.
Mul$ispices mi7 sunt amestecuri de ingrediente uscate de baza de calitate ridicata,
a caror efect de atractie a fost amplificat prin introducerea in mi( a unor condimente speciale
considerate irezistibile pentru crapi. &n pregatirea boiliesurilor se poate folosi individual sau
puteti sa-l folositi in amestec cu ?!Y ;ish /eal mi( si ?!Y ,ird ;ood mi(. 1uteti de
asemenea sa-i mariti puterea de atractie prin adaugarea la o .umatate de 9ilogram mi( a una
lingurita 3iver 1oHder, $ ml. &ndian 2pices si 1$ ml. 'ttractant 8atural. Este usor digerabil
dar puteti sa-i intensificati aceasta proprietate prin adaugarea la o .umatate 9ilogram mi( a
doua lingurite de 'ppetite 2timulator 2pice. Continutul de proteine este de cca. #!Y.
4ig1 Energ* mi7 sunt amestecuri de ingrediente de baza foarte bune cu continut de
hidrati de carbon de calitate (e(. sloH sugar% si un continut ridicat de vitamine si praf de oua.
Este foarte usor digerabil. 2e poate folosi cu succes in cazul necesitatii prenadirilor intensive
pe ape de intindere mare sau pe ape bogate in peste unde trebuie sa naditi mult pentru a
tine pestele pe loc. 'cest mi( puteti sa-l folositi individual sau in amestec de $!Y cu orice alt
mi(, putind prepara orice tip de boilies. Continutul de proteina este de cca. "!Y.
&r+$ein ,0K mi7 sunt amestecuri cu continut de ingrediente provenite din produse
lactate cum ar fi caseina, lactalbumina, lapte praf, etc. 1ot fi folosite cu mare succes in cazul
in care aveti nevoie de o momeala cu continut ridicat de proteine, cu nivel nutritiv ridicat
([87 - high nutritive value%. Este ideal pentru obtinerea boiliesurilor ce le veti folosi drept
momeala mai ales in sezonul in care pestii sint mai putin activi. 1oate fi folosit individual sau
in amestec de $!Y cu alt tip de mi(, pentru prepararea oricarui tip de boiliesuri. Continutul
de proteine este de cca. 6!Y.
Nu$ mi7 este un mi( cu puternica aromatizare de alune, care poate fi folosit
individual sau in amestec cu ?!Y [igh EnergE mi(, oferind o solutie foarte buna pentru
pescuitul de toamna tirzie. Este foarte usor digerabil si puteti sa-i mariti atractivitatea prin
79
adaugarea citorva picaturi de Essential 0il of Cinnamont sau Essencial 0il of 'mandet
( cam o picatura la doua oua%. &n cazul prepararii boiliesurilor dulci adaugati # ml.2cope(
plus, 7anillia cream si ?-# ml. /ega 2Heetner sau o lingurita 2ucre 8atural &ntense.
Continutul de proteine este de cca. ?!Y.
See5 mi7 este un mi( foarte bun pentru pregatirea boiliesurilor ce contin seminte
pentru pasari intregi. Este foarte usor de format ca pasta, este usor de rulat pe boilieroller .
poate fi folosit la prepararea oricarui tip de boiliesuri. 'sadar puteti face boiliesuri de fructe
prin amestecarea mi(ului cu /ultifruitsmi( si adaugarea a 'ppetite stimulator fruits si arome
ca 6ipe straHberrE , sHeet banana, /ega tutti-fruti, etc. 1entru a obtine boiliesuri cu
condimente amestecati mi(ul cu /ulti spices mi( sau 6obin 6ed bird food mi(, 'ppetit
stimulator spices si arome ca &ndian spices,)andoori spices, /EsterE spices. 1entru
boiliesuri de peste amestecati mi(ul cu ;ish /eal mi(, 'ppetite stimulator fish si arome ca
]apanese sIuid,;ish_;ish,etc. Continutul de proteine este de cca. ?!Y.
#ea5* sc+pe7 mi7 este un mi( care contine pe linga ingredientele de baza si
aroma, indulcitor si colorant. Ca sa obtineti boiliesuri bune calitativ trebuie doar sa
amestecati acest mi( cu @-1! oua la un 9ilogram mi(.
#ea5* s$raO/err* mi7 este identic cu 6eadE scope( mi( cu diferenta ca este alta
aroma.
3l+$$an$ mi7 este un mi( folosit in obtinerea de boiliesuri flotante, pop-up. 're un
continut ridicat de proteine animale si vegetale. 1oate fi folosit individual sau in amestec cu
?!-$!Y alte mi(uri. 8u se poate folosi in amestec cu ,ird ;ood mi(. Datorita granulozitatii
mari a acestuia apa va patrunde usor si repede in boilies si acesta isi va pierde proprietatea
de flotabilitate. 1uteti sa-l amestecati cu adaosuri cum ar fi 3iver 1oHder, 2oluble ;ish
1rotein E(tract, Essential oil, 2Heetner,etc. dar cantitatea data de producator ar fi bine sa o
dublati deoarece la introducerea boiliesurilor in cuptorul cu microunde (proces specific
obtinerii boiliesurilor pop-up% adaosurile isi pierd din eficacitate. ,oiliesurile facute din acest
mi( le tineti 1,$ minute in cuptorul cu microunde si veti obtine pop-up-uri ce-si vor mentine
proprietatea mai mult de 1" ore.
Eas* p+p mi7 HauneQr+ugeQneu$re - sint mi(uri asemanatoare cu ;lottant mi( dar
boiliesurile obtinute nu trebuie in final puse in cuptorul cu microunde si boiliesurile obtinute
din acest mi( nu-si pierd culoarea dupa un anumit timp.
/area varietate a ingredientelor de baza ale boiliesurilor putem sa o clasificam in trei
categorii principale4 ingrediente de origine animala, de origine vegetala si seminte.
Caracteristica de baza si punctul comun al acestor categorii de ingrediente este calitatea lor
ridicata. )oate aceste fainuri va dau posibilitatea sa realizati boiliesuri dupa propriile voastre
retete sau sa modificati dupa bunul vostru plac compozitia mi(urilor gata facute cumparate
din magazin. Cu a.utorul acestor ingrediente de baza puteti modifica consistenta
boiliesurilor, calitatea acestora, astfel incit sa obtineti acele boiliesuri care credeti ca sint cele
mai eficiente.
3is1 meal faina de peste este un ingredient recomandat la pregatirea
boiliesurilor cu aroma de peste. Este o faina foarte bogata in uleiuri de peste, motiv
pentru care se foloseste mai ales la boiliesuri cu care veti pescui in sezonul cald,
uleiurile dezvoltindu-si adevarata putere de atractie in apele mai calde. Este o faina
de culoare inchisa cu un continut de proteina de #!-$!Y. 1rocentul recomandat in
amestec este de 1!-?!Y.
E1i$e 'is1 meal faina alba de peste este folosita in special la pregatirea boiliesurilor
cu aroma de peste dar se recomanda utilizarea ei pentru orice tip de boiliesuri ( de fructe, cu
condimente,etc.%. 're o culoare mai deschisa decit precedenta si un continut mai scazut de
uleiuri , asadar poate fi folosita fara probleme atit pe ape reci cit si pe ape calde. Este un
ingredient usor digerabil cu un continut de proteina de $$-6!Y. 1rocentul recomandat in
amestec este de "!-#!Y.
M+ns$er 'is1 meal - aceasta faina de peste este intr-adevar un ingredient de mare
calitate fiind bogata in uleiuri de peste, aminoacizi, vitamine, minerale, etc. poate fi folosita in
amestec pentru orice tip de boiliesuri, fiind un produs natural cu mare capacitate de atractie
mai ales pentru pestii mari. Cu a.utorul acestei faini puteti prepara boiliesuri de o compozitie
asemanatoare cu hrana naturala din mediul acvatic. Continutul de proteina este de cca.6!Y.
procentul indicat in amestec este de ?!-#!Y.
!0
&elle$s meal fainurile de pelleturi sint indicate la prepararea boiliesurilor cu aroma de
peste si in cazul in care urmarim obtinerea unor momeli 1!!Y naturale. Continutul de
proteine este de cca. ?!Y. 1rocentul indicat in amestec este de "!-?!Y.
&elle$s p+Oer este o faina compusa din micropellete foarte, foarte marunte ce poate
fi folosita pentru prepararea oricarui tip de boiliesuri, recomandata in special in cazul
boiliesurilor bird food in compozitia carora intra si seminte mici intregi. Continutul de proteine
este de cca. ?$Y. 1rocentul recomandat in amestec este de "!-"$Y.
"SL meal este o faina care contine si componenti fermentati, fainuri speciale de
porumb puternic aromatizate (asemanatoare cu boabele de porumb fierte si a.unse la
fermentatie dupa "-? zile de la fierbere% 2e recomanda in special pentru prepararea
boiliesurilor folosite la o prenadire in amestec cu porumb boabe fiert. Datorita faptului ca
este usor digerabila se poate deci folosi fara probleme si in cantitati mai mari pentru
prenadirea intensiva. Continutul de proteine este de cca. ?!Y. 1rocentul indicat in amestec
este de ?!-#!Y.
"aseine aceasta faina este ingredientul de baza al boiliesurilor [87 (high nutritive
values%. ;iind un ingredient mai greu va concura la cresterea greutatii boiliesului si in acelasi
timp mareste duritatea boiliesului mai ales in amestec cu egg albumin. Continutul de
proteine este de cca. @Y. 1rocentul recomandat in amestec este de 1!-?!Y.
S+5ium caseina$e este un ingredient obtinut din produse lactate, care are
proprietatea de a fi 1!!Ysolubil in apa. Este o faina foarte usoara folosita in special la
pregatirea boiliesurilor pop-up. Continutul proteinic este de cca. $Y. 1rocentul recomandat
in amestec este de
"alcium caseina$e - este un ingredient aproape identic cu cel precedent cu
diferenta ca este o faina putin mai grea. Continutul proteinic este de cca. $Y. 1rocentul
indicat in amestec este de 1!-?!Y.
Al/umine este varianta sub forma de faina, de praf a albusului de ou. Este folosita
pentru intarirea boiliesurilor. Continut proteinic de cca. 7$Y. 1rocent indicat in amestec de $-
1!Y.
Lac$al/umine ingredient ce contine cea de-a doua componenta de baza a laptelui,
lactalbumina. ;olosita impreuna cu caseina va conduce la obtinerea unor boiliesuri foarte
bune,cu un bun echilibru aminoacidic. Continutul proteinic este de cca. @$-!Y. 1rocentul
indicat in amestec este de 1!-?!Y.
Lap$ele pra' este un ingredient important a boiliesurilor cu un nivel nutritiv ridicat.
Este un bun liant in amestecul de baza. 're un gust si un iz foarte dulce, asadar se foloseste
mai ales la prepararea boiliesurilor dulci cum sint cele cu aroma de fructe. Este 1!!Y
solubila in apa. Continutul proteinic este de cca. ?!Y. 1rocentul indicat in amestec este de
1!-?!Y.
&ra' 5e +ua este o faina obtinuta 1!!Y praf de oua, foarte bogata in proteine, uleiuri
si minerale. 2e foloseste cu succes la pregatirea boiliesurilor [87 (high nutritive values%.
Continut proteinic de $!Y. 1rocent recomandat in amestec 1!-?!Y.
!ir5 '++5 pur este un ingredient conceput initial ca hrana pentru pasarile de
apartament. ;olosirea lui in boiliesuri confera o buna repartizare si omagenizare a celorlalte
ingrediente din amestecul de baza.are efect pozitiv in procesul de digerare si poate fi folosit
la prepararea oricarui tip de boiliesuri in cazul in care dorim o duritate mai mica a acestora.
Continutul proteic este de cca. 1$Y. 1rocentul indicat in amestec este de "!-?!Y.
!ir5 see5 J !ir5* mi7 sunt asa zisele noi tipuri de +hrana pentru pasarele+ care au
in compozitie ingrediente cum ar fi oua, zahar, miere, seminte, paine, vitamine, minerale,
e(tracte naturale de uleiuri (essential oils%. 2int ideale pentru boiliesuri dulci, cu arome de
fructe. Continut proteinic de ?!Y. 1rocent indicat in amestecul de baza de ?!-#!Y.
S$ars+*a este o faina de soia de puritate mare, de calitate ridicata, cu continut ridicat
de uleiuri si fara componenti nedigerabili. ;aptul ca este digerabila in proportie de $Y o
ridica calitativ in rindul fainurilor de natura vegetala. 2e poate folosi la prepararea oricarui tip
de boiliesuri. Continutul proteinic este de #!Y. 1rocentul indicat in amestec este de "!-6!Y.
"+ncen$re s+*a este un concentrat special de soia ce contine si germeni de soia si
seminte fierte de soia. 1oate fi utilizat pentru orice tip de boiliesuri mai ales pentru cele cu
continut ridicat de proteine. Continutul proteinic este de cca.#!Y. procentul indicat in
amestec este de "!-?!Y.
!1
I6+la$ 5e s+ia este un e(tract 1!!Y de soia ce contine proteinele din soia, si este
foarte bogata in aminoacizi. Continutul proteinic este de cca.!Y. 1rocentul indicat in
amestec este de 1!-"!Y.
S+*a gras faina de soia 1!!Y se foloseste in special in cazul in care aveti nevoie de
o cantitate mare de boiliesuri. Este bogata in uleiuri, fiind usor de prelucrat. Continutul
proteinic este de cca. #!Y. 1rocent indicat in amestec este de 1!-$!Y.
Tigernu$s meal faina de alune 1!!Y se foloseste cu succes pentru orice tip de
boiliesuri fiind foarte bun atractant. Continutul proteinic este de "$Y. 1rocent indicat in
amestec 1!-?!Y.
&n completare va rog sa cititi si e(celentul articol al lui 7lad 1avlovici pe care-l gasiti pe site
la rubrica 'rticole.
a$rac$an$i9 e7$rac$e na$urale9c+l+ran$i
'tractanti
/area ma.oritate se prezinta sub forma de lichide viscoase sau prafuri concentrate, obtinute
din amestecul bine controlat, proportionat si stabil dintre stimulatori de apetit, uleiuri,
aminoacizi, vitamine,etc. 'ceste produse sporesc atractia boiliesurilor, a.uta la punerea in
valoare a aromelor din compozitie, fiind nelipsite in ma.oritatea retetelor de boilies..
E(ista o mare varietate de atractanti produsi de diferite firme. 5nii atractanti au devenit
foarte cunoscuti fiind folositi in ma.oritatea retetelor de boilies, cum ar fi 4
#+/in #e5 - un adaos de o mare popularitate, care era folosit mai ales de crescatorii
de pasari ornamentale pentru imbunatatirea coloritului pena.ului. Datorita continutului ridicat
de condimente (ardei rosu, piper rosu%, vitamine,saruri minerale, aminoacizi, acest ingredient
este folosit cu mare succes si in pescuitul crapului, doza.ul recomandat fiind de $! grame la
fiecare .umatate de 9ilogram amestec de baza.
Celp &+O5er (pu5ra 5e (arec) - este o pudra obtinuta din alge brune marine
(denumite varec% folosita ca ingrasamint pentru terenurile nisipoase sau la fabricarea
sodiului. Este un aditiv foarte bogat in vitamine, minerale doza.ul recomandat fiind de ma(im
$! grame la fiecare .umatate de 9ilogram de amestec de baza.
Drie5 SeaOee5 (alge uscate% - este un aditiv sub forma de praf obtinut din alge
uscate si apoi macinate. 1oate fi folosit individual sau in amestec $!F$! cu Kelp poHder.
!2
Este bogat in vitamine, minerale si aminoacizi, doza.ul recomandat fiind intre 1!gr. 2i ma(im
$! grame la fiecare .umatate de 9ilogram amestec de baza.
Vie$a$i ac(a$ice in s$are usca$a (dried daphnies , dried gammarus% se prezinta sub
forma de praf si rezulta prin macinarea fina a diferitelor vietati din mediu acvatic natural,
uscate (larve de tintari, etc.% fiind bine cunoscute de catre crapi si cu o concentratie mare de
vitamine si saruri minerale.
A$rac$an$ii lic1i6i sint in general ingrediente viscoase cu un continut bogat de uleiuri
speciale, e(tracte de natura animala, aminoacizi,si vitamine. 2int foarte eficienti datorita
mesa.ului pe care-l transmit in mediul acvatic pestilor, indicind locul in care acestia gasesc
hrana. 2e pot folosi la prepararea oricarui tip de boiliesuri, fiind ingrediente 1!!Y naturale,
aminoacizii raminind activ in boiliesuri si dupa fierberea acestora. Cantitatea folosita poate
varia de la $ml.- ?!ml. la o .umatate de 9ilogram de amestec de baza uscat (mi(%, in functie
de concentratia atractantului.
1uteti gasi pe piata a$rac$an$i ar+ma$i6a$i de.a (de e( 4 attractant straHberrE -
capsuni%, sau atractanti care au in compozitie ingrediente mai speciale cum ar fi e(tracte
naturale ale unor vietati marine, de calitate ridicata ,e(tracte din peste, rac,etc.( de e(.
attractant crustace%.
1uteti intilni atractanti foarte concentrati in aminoacizi cu influenta mare asupra calitatii
boiliesurilor ( de e(. 2tarmino, 8utramino, /a(imino,etc.%. 'minoacizii sint unele dintre cele
mai importante ingrediente ale boiliesurilor, avind o importanta mare in procesul digestiei, in
procesul asimilarii de catre organism a substantelor nutritive si nu in ultimul rind datorita
continutului bogat in vitamine (,1,,",,6,,1",,1$,',D?,etc.%. 2e pot folosi la prepararea
oricarui tip de boiliesuri( de fructe, dulci, de peste, cu condimente, etc.%. 2e poate folosi cu
succes si ca D&1 si anume pentru aceasta boiliesurile cu care veti pescui se pun, cam cu o
saptamina inainte, separat si se vor stopi cu atractant.
Nu$ramin+ - este un ingredient foarte concentrat, foarte bogat in proteine, cu gust
dulceag, cu miros puternic, ce contine e(tracte de splina si de ficat. 2e poate utiliza la
prepararea oricarui tip de boiliesuri. Doza.ul recomandat este de "!-"$ ml. la fiecare
.umatate de 9g. amestec de baza sau mi(.
Mul$imin+ &&" - este un ingredient foarte concentrat, puternic mirositor, de culoare
rosie, ce contine e(tracte de splina si de ficat,bogat in aminoacizi, minerale si vitamine. 're
o valoare nutritiva mare, imbogatind substantial orice amestec pentru boiliesuri. 2e poate
utiliza la prepararea oricarui tip de boiliesuri, fiind foarte eficient in cazul nadelor nutritive
folosite la o nadire pe termen lung. Doza.ul recomandat este de 1$-"$ml. la fiecare .umatate
de 9g. amestec de baza sau mi(.
LiRui5 m+lasses (melasa) este un ingredient sub forma de lichid foarte viscos,
negru, cu gust si miros puternic, patrunzator.doza.ul recomandat este de 1!-1$ml. la fiecare
.umatate de 9g. amestec de baza sau mi(.
"+rn s$eep liRu+r (alc++l 5e p+rum/) este un ingredient lichid cu miros persistent,
ce are o mare capacitate de atractie. Doza.ul recomandat este de ma(.1$ ml. la fiecare
.umatate de 9g. amestec de baza sau mi(.
!e$aina 4"I este un ingredient socotit a fi unul dintre cei mai importanti si mai
valorosi atractanti naturali. Este o substanta naturala ce se gaseste in cantitati foarte mici in
plante, ciuperci si in carnea pestilor. Este foarte eficient in orice amestec de baza, putind fi
combinat cu diferite arome, uleiuri esentiale,stimulatori. Doza.ul recomandat este de 1-"gr.
la fiecare .umatate de 9g. amestec de baza sau mi(.
E(tracte naturale
'cesti aditivi sint obtinuti din diferite plante , din crustacee, fiind folositi pentru imbogatirea si
imbunatatirea continutului boiliesurilor. 2e utilizeaza in combinatie cu alte arome, sau se pot
folosi individual fara alta aroma.
!3
Geen lippe5 mussel (sc+ica cu /u6a (er5e) - este un atractant sub forma de praf
concentrat obtinut dintr-o specie de scoica. 1oate fi folosit la prepararea oricarui tip de
boiliesuri dar se foloseste mai mult la boiliesurile pe baza de faina de peste. Doza.ul
recomandat este de1-" grame la fiecare .umatate de 9ilogram de amestec de baza dar
acesta poate fi marit daca se doreste obtinerea de boiliesuri cu putere de atractie mai mare,
pina la ma(im 1" grame.
Li(er &+O5er (pu5ra 5e 'ica$) - este un ingredient sub forma de praf, 1!!Y natural
foarte bogat in aminoacizi, minerale si vitamine. &n apa este 1!!Y solubil, se poatet folosi la
prepararea oricarui tip de boiliesuri( de fructe, dulci, de peste, cu condimente, etc.%. folosirea
acestui ingredient este foarte indicata mai ales pentru boiliesurile ce le veti folosi ca
momeala si pentru boiliesurile pop-up, deoarece este un produs rezistent la fierbere. ;olosit
in combinatie cu unii atractanti lichizi va conduce la obtinerea unor boiliesuri foarte bune, cu
o mare putere de atractie, deoarece la inceput se va pune in valoare capacitatea de atractie
a atractantului lichid si abia peste citeva ore cind o parte a acestuia s-a dizolvat de.a in apa,
va intra in actiune atractia 3iver 1oHder-ului. Doza.ul indicat este de $-1! grame la ` 9g.
amestec de baza sau mi(.
Mi7e5 'is1 (esen$e 5e pes$e) - este un aditiv obtinut din amestecul diferitelor fainuri
de peste (cod, macrou,etc.%. se foloseste la prepararea boiliesurilor pe baza de fainuri de
peste, doza.ul recomandat fiind de # grame la fiecare .umatate de 9ilogram de amestec de
baza.
S1rimp (cre(e$e) si l+/s$er (1+mar) - sint e(tracte din creveti respectiv din homar
folosite mai ales la pregatirea boiliesurilor pe baza de fainuri de peste, dar se pot folosi si in
alte amestecuri de baza.
4ig1 c+ncen$ra$e a$$rac$+rs 8 a$rac$an$i 5e c+ncen$ra$ie mare, sunt concentrate
sub forma de praf obtinute din substante naturale bogate in aminoacizi si vitamine, avind in
plus in compozitie o serie de indulcitori. ;olosirea acestor ingrediente este ideala mai ales in
cazul in care vreti sa mentineti activa puterea de atractie a momelii in apa pe o perioada mai
lunga de timp. &n cazul folosirii numai a atractantilor lichizi, actiunea de atractie a acestora
este rapida si intensiva dar dureaza o perioada relativ scurta de timp. 2e pot folosi in cazul
oricarui tip de boilies, avind un efect foarte bun mai ales in cazul boiliesurilor pop-up,
deoarece marea ma.oritate a aromelor clasice lichide se pierd in parte prin pregatirea
acestor boiliesuri in cuptorul cu microunde (sHe evapora partial%. &ngredientele sub forma de
praf nu se vor evapora iar aromele vor incepe a se dispersa doar cind boiliesul va fi in apa.
Doza.ul indicat este de "-# lingurite la ` 9g. amestec.
Coloranti
'u rolul de a da culoarea dorita de catre voi boiliesurilor si se pot prezenta sub forma
de praf sau in forma lichida, sint foarte intensive si pentru o buna omogenizare se
recomanda dozarea lor in amestecul de oua folosit sau in ingredientele lichide. &n mi(ul
uscat se pot doza doar colorantii sub forma de praf.
3a utilizarea acestor coloranti se recomanda sa aveti in vedere unele aspecte. Daca
doriti ca momeala de linga carlig sa se evidentieze fata de restul patului de nada, in cazul in
care folositi pentru nadit boiliesuri de culoare deschisa (obtinute din mi(uri bogate in fainuri
deschise% se recomanda folosirea ca momeala a unor boiliesuri mai inchise iar in cazul in
care folositi pentru nadit boiliesuri de culoare inchisa (obtinute din mi(uri bogate in fainuri
inchise cum ar fi faina de peste% se recomanda folosirea ca momeala a unor boiliesuri mai
deschise. &n cazul in care folositi ca momeala boiliesuri in doua culori puteti fi siguri ca una
dintre cele doua culori va fi in contrast cu culoarea fundului, a substratului baltii respective
sau cu patul de nada.
7eti intilni doua categorii de coloranti 4 prima categorie sint coloranti solubili in apa
care se vor pierde intr-o oarecare masura la fierbere sau cind momeala sta o perioada mai
lunga in apa, iar a doua categorie sint coloranti insolubili in apa care dupa fierbere sau un
timp indelungat in apa nu-si vor pierde din culoare.
!4
'legerea culorii are o mare importanta si in functie de sezonul in care pescuiti.
1rimavara timpuriu, cind pestii sint mai prevazatori, este recomandat sa nu folositi culori
stridente sau care sint in contarst foarte mare cu fundul baltii. &n perioada verii chiar este
recomandata folosirea unor culori ce sint in contrast cu culoarea fundului baltii.
,oilies de casa
8umarul pescarilor de crap autohtoni interesati de folosirea boilies este din ce in ce
mai mare. 'vanta.ele oferite de aceasta momeala fiarta (sa-i spunem mofi in romana, pentru
a pastra semnificatia acronimului englezesc% sunt indiscutabile4
&n comert se gasesc sub cele mai diverse arome, produse de firme consacrate sau
mai putin consacrate. Din pacate preturile sunt mai mult decit prohibitive si, ceea ce este mai
important, nu intotdeauna au prospetimea necesara unei partide reusite.
2i ceea ce este si mai important, ele nu sunt intotdeauna adaptate locului si anotimpului in
care pescuim.
&ncercind sa trec peste aceste dezavanta.e, am incercat in timp diverse retete, dorind
sa obtin, cu un pret convenabil, atit cantitatea necesara unor partide de "-? zile de pescuit
cit si calitatea care sa-mi garanteze capturile asteptate.
'stfel, pe o apa bogata in vegetatie si unde gasesc des cochilii goale de melcisori, scoici,
etc folosesc 1F# malai, 1F# lapte praf, 1F# gris si 1F# concentrat de fainuri. 3a acestea adauc
1$!-"!! g de zahar nerafinat si " pumni de canepa pra.ita si macinata. # oua batute bine, in
care amestec prafurile de mai sus, pe care le cern bine, intotdeauna, cu o sita.
'cum, daca in apa respectiva am gasit raci, sau am prins raci, sau stiu ca sint raci, fie
pastrez intotdeauna racii pe care ii prind, fie daca nu am ma duc si-mi cumpar 1 Kg (costa
cam 7!.!!!%. &i fierb bine, in 1 l de apa, pina cind apa scade la .umatate. 1asta obtinuta mai
sus, de consistenta plastilinei, o fierb sub forma de bile in acest concentrat timp de ?-#
minute.
Daca stiu ca nu e(ista rac, fierb un plic mare de anason de la 1lafar in 1F" l de apa, in care
fierb pasta si obtin bilele.
De ceG
7egetatia inseamna hrana pentru fitofag si cteno. Cochiliile de melc, racul, scoicile, daca au
a.uns pe mal, e un semn clar ca substratul e bogat in hrana naturala pentru crap, si atunci
nu mai are rost sa reinventez roata cu cine stie ce arome, de aceea fierb pasta in
concentratul de rac. Daca nu, anasonul este o aroma potrivita pentru cteno.
Daca apa unde pescuiesc nu are vegetatie si hrana naturala, atunci folosesc 1F? spartura de
porumb (data prin sita, e diferita complet de malai%, 1F? gris si 1F? pesmet amestecat cu
concentrat (in proportii egale%. 3a acestea folosesc 1! oua si $-6 linguri mari de miere, pe
care le bat bine impreuna. 1entru aroma folosesc fie 2cope(, fie 'romi(, fie concentrat de
vanilie alimentar. Citeodata adaug si lapte praf (in general primavara - toamna%, citeodata nu
(mai ales vara, cind fermenteaza usor%. 3e fierb in apa cu 1 lingura mare de sare, timp de $-
6 minute si le las la uscat #@ de ore, sa se intareasca bine, dupa care le tin in frigider.
Daca stiu ca balta pe care merg este fura.ata des, mai adaug faina de orez decorticat. Daca
este fura.ata, dar nu foarte des, adaug semnite de floarea soarelui pra.ite si macinate bine.
0ricum, daca vreti sa va apucati sa va faceti singuri boilies, faceti-le in functie de locul unde
pescuiti si nu in functie de diversele retete pe care le auziti sau le cititi.
#e$e$a /+illes
2eminte canari (canepa , mei,fl. soarelui%, "!!g
;aina de soia, "$! g ;aina malai, 1$! g Cris, "!! g 3apte praf ( uz veterinar %, 1!! g ;aina
de grau, 1!! g 1$ picaturi ulei esential (,ergamot% o lingura 2traHberrE ( 7an den EEnde %
#! picaturi 1rofi crap ( capsuni % 1$ tablete zaharina ( $ linguri miere de albine % @ oua
proaspete "$ ml colorant alimentar ( rosu sau galben % 1 lingurita bicarbonat de sodiu "! ml
2pirulina ( optional % 1! ml ulei de masline ( floarea soarelui %
2e fierb " minute in apa cu putin ulei B
)otal valori proteice4
1 9g mi( A @ oua * $$Y proteine-
7,6 Y grasimi - #!,$ Y carbohidrati
&#ENADI#EA LA "#A& - pentru " 9g de nada speciala 4 folosesc 4
?!! grame faina de orez
?!! grame de griu cu cereale ( de la 8estle- mincare pentru bebelusi %
?!! grame cereale cu miere ( idem %
!5
? cupe de lapte praf
?!! grame de seminte de canar mi(ate
"$! grame de seminte de cinepa mi(ate
@! grame de 'nima sau 'minosabe - sau orice alt aminoacid
?! ml de aromant - oricare ar fi el - dar sa fie de acelasi fel cu nada de anduranta
" lingurite de ulei de cinepa
1 lingurita de 2Heet Corn
" lingurite de melasa sau miere 3a toata compozitia adaug apa cit sa se lege la consistenta
unei plastiline si fac bulgari de marimea unui mar sau mai mici .
&#ENADI#EA LA "#A& SAU S.MN - pe rauri - pentru " 9g de nada speciala , folosesc 4
#!! grame malai cernut
?!! grame saminta de cinape mi(ata
?!! grame pasta de ficat - fiert si dat prin masina de tocat
1!! grame faina de oase sau faina de peste
1!! grame de faina de soia
1!! grame 'minosabe sau 'nima ( aminoacizi %
1!! ml - 6eal ,lood 'tractant
$! ml - arome 2Iuid sau CraEfish
rime tocate - +dupa gust +
"! ml 6obin 6ed
3a toata compozitia adaug apa cit sa se lege la consistenta unei plastiline
Trucuri pen$ru mi7
&n general imi prepar singur boiliesurile cu care pescuiesc . &n afara mi(ului pun
intotdeauna accentul pe atractanti , indulcitori , aditivi , etc . 'ceste produse nu se
pot inlocui foarte usor si cu rezultate bune , prin ceva ce poti prepara acasa . &n
schimb mi(ul ofera aceasta posibilitate , fiind relativ usor sa testezi diferite mi(uri , cu
compozitii variate .
'm citeva variante clasice cu care pescuiesc in concursuri , de fapt mi(uri
amestecate , din magazin plus idei proprii . 1e astea de cumparat le procur mai ales
din 25' , de la un bun prieten 1aul 1ezzala , italian la origine si care este un fan al
carpfishingul in 25' . 3a 1aul , mi(urile costa putin , dar adaugat transportul tot
inseamna o suma frumusica F 9g de mi( . &n schimb merita efortul B
'm e(perimentat si am
elaborat $-6 retete de mi(
pe care le adaptez functie
de conditiile concrete de
pescuit . De fapt ,
boiliesurile pe care le vind
pe magazin sunt facute cu
aceste mi(uri . 'm zis sa
onorez deschiderea acestui
nou site de crap si sa ofer
citeva din micile mele
+trucuri+ in conceperea
mi(urilor . /a refer numai la
mi( pentru ca altfel spun din casa si nu mai am garantia +copEright-ului+ B
&ata o serie de trucuri folosite de mine la prepararea mi(urilor 4
in ma.oritatea mi(urilor se foloseste faina de orez , faina de cereale , etc . Ei bine
eu folosesc astfel de fainuri de la 8estle . 'dica iau de la gura baiatelului meu de "
ani si .umatate , si adaug in mi( niste fainuri cu granulozitate e(trem de mica , si cu o
sterilitate si calitate mai presus de orice banuiala . 'dausul de minerale si vitamine
din aceste fainuri pentru +ciortani+ imi adauga un plus de valoare mi(ului . Cama de
fainuri pentru bebelusi este destul de mare , gasind pe piata variante de cereale cu
miere , cereale simple , fainuri de griu cu lapte , griu cu miere , orez , etc - deci sursa
de inspiratie avem B 7a las pe voi sa e(perimentati .... . Despre gradul de nutritie si
!
digerabilitate al acestor fainuri nu discut pentru ca daca un sugar de 6 luni creste si
nu are colici de la ele - atunci sigur nici crapul nu va avea si le va cauta cu pasiune .
indiferent de reteta , adaug intotdeauna intre #-6 Y robin red si cca $ grame de
betaina [Cl de la 8utrabaits , in 9ilogramul de mi( .
la 9ilogramul de mi( pun intotdeauna " pliculete de ceai verde . 8u dau detalii , si
asa ma doare inima ca am spus si chestia asta pe care cu greu am smuls-o de la
'driano , intr-o seara de vara cu un apus fantastic , seara de mare inspiratie si
predispusa la destainuiri .
o sursa ieftina de mi( de calitate sunt pelletele . /acinate la o granulozitate
suficient de fina , pelletele rasnite si date prin sita pot furniza suprize la adaugarea lor
in orice mi( . 1ersonal prefer - pelletele C23 de la 2,2 . &mbunatatesc mi(ul si ii
ofera o aroma aparte .
am aflat si eu de la prieteni ( Cezar si 'driano % si de atunci nu fac decit asa .
Cumpar seminte de soia , le pra.esc si le rasnesc fin . 0btin o faina de soia ultra
aromata si deosebit de buna pentru mi( . /ersi baieti si imi cer scuze daca am dat
pe scris , ce trebuie sa stim numai noi B
mi(ul se cerne de "-? ori cu o sita fina , dupa aceasta operatiune e tocmai bun de
folosit . 1entru granulozitate mai mare folositi bird food ca atare - nemacinat , dar nu
mai mult de 1! Y din intreaga cantitate .
3. 126.3 , .:.89./2 =8 26=70:070 1-2 3269872/0 :0 4.70 , 1 3269872/. :0 52507 >.=26./ 126
42 1 3269872/. :0 57.1 :0 84/87-2

R',',' 3!&$'5
)imp de mulNi ani, pescarii de crap au crezut cM pentru boilies cea mai mare importanNa o
are concentraNia cOt mai mare de proteine din compoziNie. 'cum Ltim cM acesta nu este
singurul factor important. 1rezenNa aminoacizilor Li a vitaminelor, capacitatea de a permite
aromelor sM se disperseze Pn apM, consistenNa sunt la fel de importante. 6eNetele comple(e
cu mai mult de 1$ ingrediente au fost Pnlocuite cu reNete mai simple, Pn care importante sunt
calitatea ingredientelor folosite Li adaptarea momelii la hrana pe care crapul o gMseLte Pn
mediul acvatic.
!+ilie Uul miraculos nu s-a inventat PncM Li poate cM este mai bine aLa. Cele @ reNete
prezentate Pn continuare vM oferM baza pentru a putea pescui eficient Li corect. )oate
reNetele pot fi modificate Li adaptate. QnsM pentru a vM putea da seama care este momeala
cea mai bunM pentru apa pe care o pescuiNi, trebuie sM folosiNi aceeaLi momealM mai mult
timp. 'cesta este preNul pe care trebuie sM Pl platiNi pentru a avea capturi mari.
Cea mai simplM Li probabil cea mai adaptabilM reNetM din cOte e(istM. 1oate primi orice fel de
aromM, fie Pn timp ce preparaNi boilies-urile, fie prin Pnmuiere Pntr-un dip, Pnainte de a o pune
Pn monturM. Culoarea deschisM pe care o capMtM dupM fierbere Pi permite sM se distingM clar
pe fundul apei Li sM suscite curiozitatea peLtilor.
;MinM de 2oia ................................... "$! gr
;MinM de CrOu .................................. "$! gr
;MinM de 1orumb (finM% ..................... "$! gr
3apte praf ......................................... "$! gr
5lei de arahide ................................. 1 lingura
6 U 1! ouM, Pn funcNie de mMrimea lor
(' BOI2IES PENTRU I.RN3
CranulaNia mare a ,ird ;ood Uului determinM o structurM mai puNin compactM a boilies Uurilor,
ceea ce permite aromelor sM se disperseze mai bine Pn apM. ,aza mi(-ului este identicM cu
cea de la reNeta 1.
;MinM de 2oia ................................... "!! gr
!7
;MinM de CrOu .................................. "!! gr
;MinM de 1orumb (finM% ..................... "!! gr
3apte praf ......................................... "!! gr
,ird ;ood .......................................... "!! gr
2Heetner Li aromM ............................
5lei de arahide ................................. 1 lingura
6 U 1! ouM, Pn funcNie de mMrimea lor
4' BOI2IES -E PRI*35.R3 biscui6i pentru c7ini!
Qn aceastM perioadM a anului, crapii PLi reiau activitatea Li cautM hranM bogatM Pn substanNe
hrMnitoare. 'pa fiind PncM rece, va permite aromelor conNinute de aceste boilies pe bazM de
biscuiNi de cOini sM se disperseze, atrMgOnd peLtii.
,iscuiNi pt. COini (pisaNi fin% ............... ?!! gr
,ird ;ood .......................................... "!! gr
;MinM de 1orumb .............................. "!! gr
CaseinM ............................................ "!! gr
3apte praf ......................................... 1!! gr
E(tract de ;icat ................................ "! ml
5lei de ficat de morun ....................... "! ml
,etaine pur ....................................... 1 gr
'romM peLte
6 U 1! ouM, Pn funcNie de mMrimea lor
8' BOI2IES PENTRU R9U
'cest tip de boilies permite o difuzie bunM a aromelor, atMgOnd Pn acest fel peLtii Pn zona
unde se aflM momeala. 2unt mai grele decOt boilies Uurile obiLnuite (datoritM caseinei Li a
fMinii de grOu%.
;MinM de CrOu ......................................... #!! gr
CaseinM ................................................... ?!! gr
Cluten de CrOu ........................................ "!! gr
;MinM de 2oia .......................................... 1!! gr
,etaine pur .............................................. 1 gr
Concentrat de 1eLte F 2os 8uoc /am .... ? linguriNe
6 U 1! ouM, Pn funcNie de mMrimea lor
:' BOI2IES PENTRU SECTO.RE PESCUITE INTENS
'ceastM reNetM este mai comple(M Li PnglobeazM ingrediente cum ar fi e(tractul de ficat care
care acNioneazM ca atractant, PnsM Pn acelaLi timp conNine o cantitate semnificativM de
aminoacizi. ,etaine Uul, care se dizolvM Pn apM, va spori Li mai mult eficacitatea acestor
ingrediente. ,oilies Uurile obNinute astfel sunt tari, compacte Li bogate Pn proteine. Cele mai
bune rezultate se obNin pescuind cu aceste boilies deasupra unui covor de nadM format din
pellet Uuri.
;MinM de 1eLte ........................................ "!! gr
;Mina de 2oia .......................................... "!! gr
&zolat de 2oia ........................................... 1!! gr
CaseinM ................................................... "!! gr
3actalbuminM ........................................... 1!! gr
Cluten de CrOu ....................................... 1!! gr
E(tract de ;icat ....................................... "! ml
,etaine pur ............................................. 1 gr
'romM (la alegere% ..................................
6 U ouM, Pn funcNie de mMrimea lor
;' BOI2IES S3R.TE PENTRU PE<TI *.RI
!!
'cest tip de bulete trebuie sM fie foarte tari (timp de fierbere U ? minute%. Cele mai bune
rezultate se obNin dacM se folosesc douM asemena boilies de cca. 1$ mm pe hair-rig. Ca
nadM poate fi folosit un amestec de 7$Y boabe Li "$Y boilies.
;MinM de peLte (albiturM% ......................... "$! gr
,ird ;ood ................................................. "!! gr
3actalbuminM ........................................... 1!! gr
Cluten de CrOu ........................................ 1!! gr
;MinM de CreveNi ...................................... 1 linguriNM
2are finM .................................................. 1 lingurM
5lei de arahide ........................................ 1 lingurM
'romM 2pice sau CuiLoare
$ U 7 ouM, Pn funcNie de mMrimea lor
=' BOI2IES PENTRU N3-IT
/ai sMrace Pn proteine, aceste boilies au rolul de a atrage Li menNine peLtii Pntr-un anumit
loc, fMrM ca aceLtia sM se sature.
;MinM de 2oia .......................................... ?!! gr
,ird ;ood ................................................. "$! gr
;MinM de CrOu ......................................... "!! gr
3actalbuminM ........................................... 1!! gr
CaseinM ................................................... $! gr
Cluten de CrOu ........................................ 1!! gr
5lei de arahide ........................................ 1 lingurM
2Heetner
'romM de fructe sau carna
Colorant (la alegere%
6 U 1! ouM, Pn funcNie de mMrimea lor
>' BOI2IES SO2UBI2E
1repararea acestora este identicM cu cea pentru reNeta clasicM prezentatM mai sus. 1asta
obNinutM este rulatM sub forma de bulete care PnsM nu se mai 'ier/. ,oilies Uurile se lasM la
uscat, PnsM trebuie sM fie evitate schimbMrile bruLte de temperaturM. 8u trebuie sM vM faceNi
probleme cM s-ar putea strica, PnsM trebuie evitatM e(punerea la cMldurM mare (pentru cM pot
crMpa% sau la umiditate.
,ird ;ood ................................................. "$! gr
COnepM macinatM fin ............................... 1!! gr
;MinM de CrOu ......................................... "!! gr
;MinM de 2oia .......................................... "$! gr
;MinM de 1ellet-uri ................................... "!! gr
6 U 1! ouM, Pn funcNie de mMrimea lor
!9
Nade &olosite in ape curgatoare
"+mp+6i$ia na5ei "um se na5es$e Na5a pen$ruI
&aman$ lu$+s9 $ara$e9 mie6 5e
paine9 mamaliga9 /alega 5e cal9
$+a$e /ine
'raman$a$e.
D+ua +re inain$e 5e pescui$.
&en$ru crap9 seara 5in aHun9 in
/ulgari mari.
"rap9 caras9 r+si+ara9
/a/usca9 +/le$i.
&aman$ lu$+s9 car$+'i 'ier$i9
$ara$e9 'aina9 'raman$a$e
impreuna.
D+ua +re inain$e 5e pescui$.
&en$ru crap9 seara 5in aHun9 in
/ulgari mari.
"rap9 caras9 r+si+ara9
/a/usca9 +/le$i.
&aman$ lu$+s9 mamaliga9 mie6
5e paine9 $ur$a 5e canepa9
sange inc1ega$ 5e (i$a9 /alega
5e cal9 'raman$a$e impreuna.
. +ra inain$e 5e pescui$J se
in$re$ine (a5ul 5in can5 in can5
si in $impul pescui$ului. "a$e(a
cac+l+ase ca$ +
aluna.
"lean9 r+si+ara9
/a/usca9
+/le$i.
&aman$ lu$+s9 mamailga9 grau
'ier$ si s'arama$9 $ur$a 5e
canepa9 rame
negre $aia$e /uca$i mici9
'raman$a$e impreuna.
Se asea6a pe 'un5ul (a5ului
/ulgari 5e marimea unei gu$ui9
cu 38% 6ile inain$e 5e pescui$9 5e
+/icei seara9 la aceeasi +ra.
"rap9 lin9 pla$ica.
&aman$ lu$+s9 $ur$a 5e canepa9
mamaliga9 /ran6a $+pi$a9 grau
'ier$9 si
'raman$a$9 rame 5e gun+i $aia$e
in /uca$i9 (iermusi 5e carne. Se
'raman$a impreuna.
Se 'ac %8, c+c+l+ase 5e
marimea unui mar si se asea6a
pe 'un5ul (a5ului9
seara in aHunul pescui$ului.
Mreana.
Nade &olosite in ape statatoare
"+mp+6i$ia na5ei "um se na5es$e Na5a pen$ruI
"ar$+'i 'ier$i9 $ara$e9 mie6 5e
paine9 'raman$a$e impreuna.
"a$e(a c+c+l+ase ca$ + aluna9se
arunca cu + +ra inain$e 5e
pescui$J se in$re$ine (a5ul 5in
can5 in can59 si in $impul
pescui$ului.
"rap9 caras9 pla$ica9
r+si+ara9 /a/usca9
+/le$i.
Mamaliga9 grau 'ier$ si s'arama$9
$ur$a 5e canepa9mie6 5e paine9
'raman$a$e
impreuna.
"a$e(a c+c+l+ase ca$ + aluna9se
arunca cu + +ra inain$e 5e
pescui$J se in$re$ine (a5ul 5in
can5 in can59 si in $impul
pescui$ului.
"rap9 caras9 pla$ica9
r+si+ara9
/a/usca9 +/le$i.
Mamaliga9 grau 'ier$ si s'arama$9
$ur$a 5e canepa(pisa$a)9 rame
negre $aia$e
in /uca$i mici. Se 'raman$a
impreuna.
Se asea6a pe 'un5ul
(a5ului9seara9 38% 6ile la ran59
inain$e5e pescui$9 ca$e(a
c+c+l+ase 5e marimea unui +u.
"rap9 lin9 pla$ica.
Ma6are 'iar$a9 mie6 5e paine9
mamaliga9 'raman$a$e impreuna.
Seara9 in aHunul 5e pescui$9
c+c+l+ase 5e marimea unui +u.
"rap.
&+rum/ m+ale9 in 'l+are9 sau
p+rum/ ((ec1i) 'ier$.
In 'iecare seara 8) 6ile inain$e
5e pescui$.
"rap.
. s$icla 5e un li$ru 5e grau /ine
'ier$9 un pumn 5e $ur$a 5e
canepa 'raman$a$ si un pumn 5e
mie6 5e paine sau mamaliga. Se
ames$eca impreuna.
Se arunca in (a5 seara in
aHunul pescui$ului.
Lin.
90
91
"#A&UL
CR.PU2 ? NOTIUNI -E BIO2O@IE
De ce astazi nu pune gura G &eri, bunaoara, l-am rupt:'m incercat cu toate momelile si
monturile posibile:8u vrea si paceB /aiculita clostii lui de crap B

/ulti dintre pescarii care au gustat din deliciul drill-ului cu un crap mai rasarit si care in
partidele urmatoare au parte numai de:peisa. isi pun aceste intrebari si a.ung sa-si verse
naduful in fel si chip. 1utini sunt cei care cunosc cate ceva din biologia crapului si fac
legatura intre esecuri si modul de viata si mai ales hranire a crapului. 2a incercam sa
cunoastem cateva dintre functiile vitale si simturile acestui peste minunat.


#espira$ia

Crapul isi procura o(igenul din apa cu a.utorul branhiilor. 'cestea sunt situate in spatele
capului si sunt acoperite de opercule, oase plate care se pot mobiliza. Ca sa respire, crapul
prin deschiderea gurii absoarbe o cantitate de apa, avand operculele inchise. &nchide gura,
deschide operculele si prin saltarea planseului bucal creaza o presiune ce forteaza apa sa
iasa printre branhii. 1entru ca din cauza presiunii create apa sa nu reflueze afara prin gura,
crapul are o mica RperdeaS de piele care coboara dinspre cerul gurii si obtureaza orificiul
bucal (asa cum si operculele au o membrana fina care a.uta la etanseizare%. ,ranhiile contin
o retea foarte fina de capilare, care favorizeaza patrunderea o(igenului din apa in circulatia
sanguina.

&n functie de dimensiunea pestelui, nevoile de o(igen ale acestuia sunt diferite. De aceea
este foarte bine ca atunci cand a.ungem pe o balta sau rau sa cautam si sa cunoastem
locurile cele mai o(igenate in diverse anotimpuri. De e(emplu, vara, locurile cu apa mai putin
adanca se incalzesc mai mult ducand la o lipsa a o(igenului. 'cesta lipsa poate duce in cele
mai multe dintre situatii, daca pestii sunt localizati in acele zone, la o diminuare a apetitului.
&ndiferent de monturile si momelile utilizate, rezultatele nu vor fi multumitoare sau chiar nule.

.rganele 5e sim$

Crapul are un sistem senzorial asemanator omului, in sensul ca aude, vede, simtul tactil,
gusta si miroase. Cunoasterea acestor simturi sunt foarte importante in alegerea tipului de
montura si a momelii adecvate, in asa fel incat sa nu trezim suspiciuni si sa avem o partida
reusita.

Auzul

Cu toate ca nu are urechi ca oamenii, crapul are un auz mult mai fin, detectand undele
sonore care trec prin apa. 'ceste unde sunt transformate in mesa.e catre creier, care le
percepe ca zgomote. 2istemul acesta auditiv poate percepe si cele mai mici unde sonore pe
92
caderea monturii in apa atrage crapii, acestia identifica, initial, undele sonore transmise si
percepute ca pe un potential pericol. De aceea crapii, mai ales cei RruginitiS, nu sunt printre
primii care a.ung la momeala.

Gus$ul si mir+sul

'ceste doua simturi sunt grupate impreuna in sistemul olfactiv al crapului. El poate gusta si
mirosi lucrurile din apa in mai multe moduri. 8arile, situate in apropierea ochilor, permit
intrarea apei, iar sistemul olfactiv foarte sensibil poate detecta cele mai mici concentratii de
substante dizolvate in apa. 'poi crapul identifica aceste substante, sau nu, cu o sursa de
hrana viabila. Cand crapul ia in gura o potentiala sursa de hrana, celulele senzitive din
mucoasa, care identifica substantele chimice continute de aceasta, trimite la creier informatii
care identifica ca este o sursa de hrana viabila sau nu. Daca raspunsul este afirmativ ,crapul
continua sa se hraneasca, iar daca semnalul este negativ, lucrul aflat in gura este e.ectat,
putand duce chiar la plecarea pestelui din zona.

Ve5erea

0chii sunt situati de-o parte si de alta a capului, astfel vedera difera mult de cea a omului,
care are o vedere liniara spre fata. Datorita pozitionarii ochilor, crapul poate vedea afara din
apa, cu fiecare dintre ei, dar numai sub un unghi de cca. # de grade. )ot ce este situat
peste limitele acestui unghi este invizibil pentru peste. &n apa, vederea difera foarte mult de
la o situatie la alta 4 intr-o apa adanca, intunecata, murdara, plina de suspensii, vederea este
negli.abila- situatia difera cand apa are adancimi mici, este limpede, afara este lumina
puternica, atunci vederea fiind mult imbunatatita. )ineti cont de aceste lucruri cand va
alcatuiti monturile.

Sim$ul $ac$il

2imtul tactil al crapului se poate realiza in doua moduri 4 in mod direct, atunci cand ia in gura
o potentiala hrana, terminatiile nervoase din piele transmit informatii creierului daca obiectul
reprezinta o sursa viabila de hrana, sau nu (de e(emplu pietricele, particule de nisip,
bucatele de lemn, carligele din monturi, etc.%- cand informatia este negativa, obiectele din
gura sunt scuipate afara, iar pestele poate parasi zona. &n mod indirect, crapul simte
obiectele din pra.ma cu linia laterala, care se intinde de la cap pana la coada. 3inia laterala
este formata din minuscule tubulete situate in piele, pline cu lichid si care au un por deschis
spre afara. 'semanator cu ceea ce simti cand treci mana pe suprafata parului, la fel crapul
simte cu linia sa laterala, detectand fiecare miscare care are loc in apa. De asemenea crapul
mai poate RpipaiS si cu mustatile situate de-o parte si de alta a gurii. 'tunci cand identifica o
potentiala hrana, crapul se apropie si pipaie cu mustatile pentru a localiza sursa. 'cest simt
il a.uta sa se orienteze in timpul procesului de hranire chiar mai bine decat vazul. &i da
posibilitatea sa recunoasca si sa identifica o sursa de hrana si sa decida daca o inghite sau
o scuipa (in cazul cand detecteaza acul sau firul monturii%.


"um se 1ranes$e crapul ?

'm vazut pana acum cum organele de simt il a.uta sa se hraneasca. 2untem constienti ca
pentru a prinde un crap si a-l vedea in minciog, indiferent ce momeala si montura folosim,
carligul trebuie sa intre in gura pestelui pentru a fi intepat. 2igur ca multe lucruri intra in gura
crapului in timpul hranirii, dar tot asa, cele mai multe dintre ele sunt date afara, nefiind
recunoscute ca hrana. 1ractic cum se hraneste 4 identificand o potentiala sursa de hrana,
crapul o evalueaza cel mai bine introducand-o in gura. /iscarile sunt asemanatoare cu cele
respiratorii 4 cu operculele inchise, crapul deschide gura, aspirind odata cu apa necesara
o(igenarii si multe lucruri incon.uratoare, inclusiv sursa de hrana. Cura se inchide, baza
cavitatii bucale se ridica, se elimina surplusul de apa printre branhii, iar cu a.utorul limbii
retine acele particule care sunt asimilate cu hrana.
93

)oti cei care au avut ocazia sa vada un crap hranindu-se isi dau seama ca acest proces se
desfasoara foarte rapid. &n functie de marimea e(emplarelor s-a observat ca datorita
presiunii negative formate prin deschiderea gurii, se pot absorbi lucruri situate pana la 1$ cm
departare de acesta. 'tunci cand elimina lucrurile de prisos din gura, acestea pot fi aruncate
si pala la ?! cm distanta, in functie de greutatea si densitatea lor. De asemenea cu a.utorul
buzelor, care se pot prelungi si e(ercitand o foarte usoara suctiune, crapul poate apuca cu
delicatete hrana.

2implificand, gura crapului este o gaura care datorita unor miscari specifice face ca hrana sa
intre in ea. 0data intrata si identificata ca hrana viabila este sfaramata intre dinti (situati in
faringe% si partea superiara a gurii (Rcerul guriiS%, iar apoi este inghitita. Deoarece crapul nu
are stomac, hrana este dizolvata de sucurile digestive si apoi este folosita pentru nevoile
energetice.

'mintiti-va intotdeauna ca pentru a prinde un crap este necesar mai intai sa-i intre carligul in
gura. &ndiferent cat de atractiva este momeala folosita, daca nu folosim o montura, care sa
introduca carligul in gura crapului, fara ca acesta sa il detecteze, sau chiar daca este
detectat sa faca imposibila eliminarea lui, atunci rezultatele vor fi dezamagitoare si numai
accidental vom prinde ceva de luat in seama.

3ac$+ri care a'ec$ea6a 1ranirea crapului

Din nefericire este greu de cunoscut cu certitudine cum se va hrani crapul in apa in care vrei
sa pescuiesti si mai ales ce montura sa alegi pentru a-l pacali. 2unt mai multe criterii care
influenteaza acest proces 4

1. tinind cont de ce ati citit pana acum v-ati dat seama ca fiecare crap sau mai bine zis tip
de crap are niste conditii particulare in ceea ce priveste hranirea. 8u toti crapii se vor hrani la
fel in conditii ideale de hrana, cum nu toti se vor hrani la fel in conditii sarace de hrana. &n
timp, studiind o apa anume se poate spune cu oarecare precizie cum si cand se poate
prinde crap. 8u toate lumea insa poate face acest lucru, mai ales daca nu se cunoaste mare
lucru despre biolgia crapului.

. stresul e(ercitat de pescari 4 cand intr-o apa se pescuieste in acelasi mod, cu monturi si
momeala asemanatoare, cand se pescuieste de regula in aceleasi locuri, toate aceste pot
duce la modificari ale comportamentului crapilor. De asemenea, nada oferita cu generozitate
de pescari poate face ca pestele sa nici nu a.unga la carlig. 0 alta situatie este cand pestele
intra in contact cu unul din numeroasele fire de lanseta intinse de pescari (cele @-1" lansete
in linie%- acest lucru il face de cele mai multe ori sa fuga sau cel putin sa devina mai
circumspect. 'runcand des lansetele cu momeala poate face ca pestele sa asocieze
zgomotul produs de plumb cu un pericol, fapt ce poate duce la incetarea hranirii.

3. recunoasterea momelii de catre crap ca o sursa de hrana il face sa fie mai increzator.
Din contra, atunci cand sursa de hrana este noua si nu este recunoscuta ca atare (cum este
cazul boilies-urilor in ma.oritatea apelor noastre%, il face sa fie mult mai circumspect, iar tipul
de montura folosit scade ca importanta.

). timpul cand pescuim 4 chiar daca acolo unde pescuim de obicei, crapul se hraneste tot
timpul anului, nu in toate perioadele acesta mananca cu aceeasi intensitate. &n lunile reci
(atunci cand procesul este mult incetinit% este deci indicat sa folosim momeli cat mai
atractive si monturi cat mai fine, pentru a putea trece de acel test al simturilor de care
vorbeam mai devreme.

%. presiunea atmosferica este un criteriu de care trebuie sa tinem cont cand vrem sa
pescuim crap. &n timpul presiunilor crescute (cald, cer senin, fara vant, nopti instelate% crapul
isi va diminua foarte mult apetitul. &n opozitie sunt zilele cu presiuni atmosferice scazute
(ploaie, vant usor din sud, cer acoperit de nori, temperatura mai scazuta%, atunci cand crapul
94
se hraneste intens, proces favorizat si de cresterea o(igenarii apei, a turbiditatii ei si de
scaderea luminii.

,ineinteles sunt mult mai multe conditii de care trebuie sa tineti seama. &n cazul in care, in
apa in care pescuiti, folositi momeala potrivita (in sensul ca este recunoscuta de crap ca
hrana%, conditiile de hranire sunt ideale, nu e(ista o presiune mare din partea pescarilor,
sunt crapi in zona in care lansati si totusi nu aveti trasaturi, atunci trebuie sa va schimbati
montura folosita. &n cazul in care conditiile enumerate mai inainte nu sunt ideale, nu dati vina
pe montura.

0 anumita montura va prinde crap numai daca4 se gaseste in l+cul unde crapul obisnuieste
sa se hraneasca- este acolo in $impul in care acesta se hraneste- contine 1rana pe care
acesta este obisnuit sa o consume.
"$en+
Cteno este singurul crap fitofag , de interes competitional , pentru pescarii de crap din tara
noastra . /ulte din baltile pe care
pescuim au mai mult cteno decit
crap romanesc si de aceea am
considerat interesant un articol
dedicat anumitor particularitati ale
pescuitului la cteno . 'lta denumire
sub care cteno mai este cunoscut
este cea de amur . Englezii il
denumesc +grass carp+ .
Cteno a.unge la maturitate
95
( poate trai peste "! ani % la greutati de #!-$! 9g ( chiar si mai mult % si se deosebeste
evident de crapul romanesc prin forma sa mult alungita si aplatizata lateral precum si prin
culoarea generala a corpului foarte deschisa . Cteno consuma cu placere mari cantitati de
plante acvatice , alge si plancton vegetal . De fapt aceasta particularitate a modului sau de
hranire l-a impus in baltile din Europa , cteno fiind un e(celent sanitar al baltilor invadate de
stuf , vegetatie acvatica , matasea broastei , etc . 1ractic nu e(ista balta , gestionata de un
piscicultor serios si priceput care sa nu aiba cantitati moderat - mari din acest peste . &n plus
ritmul de crestere al cteno este foarte bun , peste cel al crapului romanesc . 'murul
e(ploateaza superior o parte din potentialul trofic al baltilor si devine in acest fel un
generator de cistiguri substantiale pentru piscicultori .
Dupa ce am facut cunostiinta cu cteno , sa vedem ce avem de facut ca sa-l si capturam in
cursul partidelor noastre de pescuit . Cteno este un peste foarte suspicios , greu de prins ,
care maninca numai intr-o anumita parte a zilei , atunci cind temperatura apei se situeaza
intre anumite limite ( care
depind de clima din zona % ,
etc . 8u il prea putem pacali
decit rareori cu boilies de
fructe , la porumb , griu ,
etc . /aninca cind si ce are
chef ...... ce sa mai
discutam , cteno e un peste
+ciufut+ .
E(ista citeva recomandari
pe care le pot face , in
vederea imbunatatirii
sanselor noastre de a agata
un cteno . &ncepem cu o
banalitate , dar care in
cazul de fata este foarte
importanta B &ncepem
partida de pescuit cu un
studiu al baltii , in vederea
depistarii zonelor cu
vegetatie acvatica bogata . 8u putem sa pescuim cteno pe vreo intinsura cu fund tare si fara
vegetatie . Cautam pa.istile subacvatice , pline de ierburi , cautam zonele de confluenta cu
stufarisul sau cu papura , covoarele de nuferi , etc . &n plus observind apa , vom remarca
dese sarituri la suprafata apei a acestor pesti . Ei isi desconspira destul de frecvent prezenta
si putem sa remarcam in mod eficient locurile bune de pe balta , acolo unde densitatea de
cteno ni se pare promitatoare . Cu o pereche de ochelari polarizati vom avea surpriza de a-i
vedea patrulind pe linga malurile pline de vegetatie sau la buza stufului . 0data ales locul
vom face si un studiu al acestuia cu mar9erul si plumbul cautator . 7a recomandam Aeed
*ar,erul de la ;o( , proiectat special pentru a fi folosit in locuri cu vegetatie densa .
Din punct de vedere al momelilor si nadei , nu spun nici un secret ca amurul va fi atras
mereu de boiliesuri cu arome de fructe si de particule ca porumbul , griul , tiger nuts ,
mazare , fasole , etc . 0 alta nada , mai putin folosita de pescarii de competitie , dar frecvent
utilizata de marea masa a pescarilor din tara noastra , este mamaliga . 2ub forma de bomba
, babaros , patratica , cocolos , etc mamaliga este +vinovata+ de multe capturi frumoase de
cteno . 5n pat de nada compus din porumb , mazare dulce fiarta si griu , plus niste pellete
C23 este in ma.oritatea cazurilor suficient pentru a atrage cteno pe zona unde pescuim .
Daca adaugam peste nada si o aroma cu miros puternic de fructe , lucrurile stau si mai
bine . Deseori cteno intra la monturile cu ?-# boabe de porumb si o bucata de spuma
flotanta . 'sta nu inseamna ca nu putem prinde cteno si la boilies . 0 alta nada interesanta
este siragul de boabe de griu , legate cu un fir te(til foarte subtire ( practic cusute % , sirag
care se leaga sub carlig . Cind nimic nu merge , incercati si un carcalete din porumb ,
mazare si griu , pe un rig foarte fin si mai lung decit in mod normal ( de cca 7 cm % . 1ot
apare surprize care sa va salveze ziua de pescuit .
/onturile nu sunt diferite fata de cele cu care pescuim in mod normal. 1oate o mai mare
finete in e(ecutarea acestora va diminua suspiciozitatea caracteristica amurului . 6ecomand
folosirea unor carlige mai mici decit in mod normal . 'sta , deoarece dimensiunea
9
particulelor folosite este destul de mica si un carlig mare nu poate fii mereu ascuns in
spatele momelii .
&n general , cind un cteno mare umbla la monturile noastre vom semnala citeva lovituri
usoare in lanseta . E bina sa tinem sHingerele sau hangerele sus , pentru ca in general
cteno +lasa fir+ . 5n piuit de senzor ne arata ca e cazul sa intepam . Dupa intepare , urmeaza
" faze al drillului care au facut renume acestui peste . &n prima faza cteno vine spre mal
relativ usor , oricum mai usor decit crapul romanesc , dar odata simtit malul sau plasa
minciogului , incepe nebunia B 'sigurati-va intotdeauna ca , aproape de mal , frina mulinetei
Dvs este setata corect - iar corect la cteno inseamna moale . &deea este ca acest peste va fi
nemilos cu sculele Dvs si este bine sa fiti pregatit sa-i dati fir cit vrea , fara sa solicite
echipamentul . 8u de multe ori acesta cedeaza sub actiunea unui cteno batrin , chiar sub
ochii Dvs , la mal . /anipulati minciogul cu blindete , dar ferm , o sa aveti sanse mai multe
de a vedea cteno pe mal . 8u depozitati acesti pesti in saci ( chiar si te(tili % pentru
cantarire . Cteno este deosebit de sensibil la depozitare in saci sau .uvelnice si in proportie
de aproape 1!! Y - un cteno tinut in sac timp de 1-" ore , va muri . Chemati arbitrii imediat -
indiferent de ora - si veti avea satisfactia eliberarii acestui peste in deplina siguranta .
1escarii de competitie trebuie sa ia in serios acest peste - pentru ca nu putine sunt baltile
pe care se organizeaza competitii si care au populatii serioase de cteno , perfect punctabile
in clasament . E(emplul cel mai concludent si poate cel mai cunoscut este 3acul 2arulesti -
loc in care la Cupa /ondiala "!!# , diferenta a fost facuta tocmai de cteno .
&n concluzie , o specie de crap greu de prins , mofturos si cu toane , cu un drill riscant , dar
cu greutati corporale peste medie si cu o densitate corespunzatoare in ma.oritatea baltilor .
Comportamentul crapilor, modul de viata si de Branire'
Al$e par$iculari$a$i
;ara a avea pretentia ca voi reusi sa acopar toate subiectele despre pescuitul acestei
enigmatice specii de peste, voi incerca de-a lungul mai multor episoade sa abordez cateva
aspecte esentiale despre pescuitul crapului si despre modul de viata al acestuia. 7or fi poate
si voci care vor contesta, pe alocuri, punctul meu de vedere, dar in pescuit legile hazardului
sunt la ele acasa. &ar daca s-ar a.unge sa punem la punct o +tehnologie+ perfecta de pescuit,
atunci s-a dus tot farmecul acestui minunat sport. Dar sa trecem la subiect.
Crapul este o specie de peste pe cat de raspandita pe atat de enigmatica si ravnita de
pescari. Cum ma.oritatea speciilor de pesti au si un corespondent din fauna terestra, crapul
este asociat de multe ori cu porcul- si ca sa fim mai aproape de adevar, sa-l asociem cu
porcul mistret. ;ara a vedea ceva rau in asta, trebuie sa recunoastem ca atributul de porc al
baltilor este datorat asemanarii izbitoare4 corp indesat, masiv si greoi, botul orientat in .os
(gura protactila, asemanatoare unui sorb%. 2e spune ca un crap practic rama prin namol
filtrand cantitati mari de hrana. Crapii traiesc in grupuri ierarhizate, sunt suspiciosi nu insa si
pradalnici. Capacitatea lor de a intelege si a de.uca capcanele face ca acest peste sa fie mai
degraba asociat cu vulpea sau sobolanul. 5n crap odata prins si scapat (sau, ne place sa
credem, eliberat% devine un adevarat e(pert in evitarea momelilor, pescuitul acestora fiind o
proba de adevarata finete. Crapul este un peste de o inteligenta aparte, dublata de instincte
puternice. 2ingurul sau defect, speculat de pescarii abili, este nevoia acuta de hrana. Desi
am citit in mai multe lucrari, personal am trait e(perienta capturarii unui crap oglinda de doua
ori in aceeasi zi, la interval de 1 h- l-am recunoscut pentru ca-i facusem un semn discret
pestelui pe inotatoarea dorsala. Ceea ce este interesant, crapul a fost prins la aceeasi
lanseta intr-un loc situat la ma(im "-? m de locul primei agatari.
Ca sa ne putem da seama daca intr-o zona a baltii sunt sau nu crapi, trebuie sa pornim de la
observatia ca, in general, crapii fac deseori sarituri mai mult sau mai putin zgomotoase.
5neori se rasucesc energic la +oglinda+ apei, alteori fac sarituri spectaculoase, precum
delfinii. &nsa, ce se intampla cu crapii mari G 'cestia, de cele mai multe ori, evita aglomeratia
fiind iritati de prezenta +nepotilor+ in zona lor de hranire. Daca nadim o suprafata mai mare,
atunci crapii cei mari vor fi prezenti in special in zonele limitrofe. &ar cand linistea se asterne,
atunci se reped sa adune in graba urmele de hrana ramase in namol. 1ersonal am observat
ca atunci cand pestii mici si medii nu mai trageau iar pescarii incepeau sa se plimbe pe
langa lansete, atunci apareau si +mistretii cu colti de argint+. Cel mai bine este ca nadirea sa
97
nu se faca in e(ces, daca vrem sa prindem numai e(emplare foarte mari. 0 concluzie
personala4 sa tinem o linie cu nada putina in afara zonei de nadire intense sau pe un culoar
de trecere dintre aceste zone.
0 trasatura foarte interesanta este ca, in general, crapul este fricos dar curios in acelasi
timp. Chiar daca speriem un crap in timpul lansarii, el fuge pe moment dar revine in scurt
timp in locul cu pricina pentru cercetari. 0data am avut o e(perienta interesanta4 am lansat
la distanta un arc cat pumnul de incarcat cu mamaliga. Cand a atins apa, aceasta a facut
valuri, moment in care un crap, la nici un metru distanta, a sarit in sus speriat. 8-au trecut
nici doua minute pana cand bambina mi-a pocnit varga la trasatura unui crap de 1! 9g. 8u
zic ca a fost acelasi crap.
Crapul este un peste care traieste pe fundul apei, scormonind si brazdand tot fundul albiei,
complacandu-se de regula sa stea in ape mai mult tulburi. 5n sfat la adresa crapistilor este
sa nu negli.eze acest din urma aspect. Este omnivor iar preferintele sale alimentare difera de
la un sezon la altul. El mananca uneori mancaruri la care nici cu gandul n-am gandi.
/ananca pesti morti, gunoaie aflate in descompunere, gainati de pasare. 5nii pescari
folosesc cu succes gainat de gaina in prepararea nadei pentru crap. /alul (zonele cu namol%
este intotdeauna cautat de crap. 'cesta contine un soi de bacterii care a.uta digestia
crapului. 1e timpul zilelor de caldura torida el pleaca din zonele cu mult mal - in care se
dega.a metan - spre acele zone cu apa o(igenata. 1rimavara, cand adopta meniul de
carnivor, crapul infuleca si e(pulzeaza cu mare repeziciune ramele de mal, plevusca,
mormolocii ... pe care-i ameteste si apoi ii mananca cu mare pofta. 8ici racusorii si scoicile
nu scapa uneori de foamea crapului, in masura in care acestea din urma nu se baricadeaza
la timp. Deseori, puii de crap cad victima propriilor parinti. De aici si succesul unor momeli cu
ingrediente de origine animala (bulete cu arome de carne, de peste, biscuiti pentru caini%.
Crapii sunt de asemenea ierbivori. &n anotimpurile calduroase, cand vegetatia subacvatica
se gaseste din abundenta, interesul crapului pentru hrana animala scade, consumand
preponderent hrana de origine vegetala.
Crapul este prin e(celenta un gurmand putand consuma la o singura +masa+, in medie,
hrana intr-o cantitate echivalenta cu pana la 1F$ din greutatea sa. Daca este privat de hrana
sau vremea este capricioasa, crapul poate sta nemancat chiar si o saptamana. Daca are
hrana din abundenta el mananca pana +crapa+ dupa care urmeaza digestia. &n general
digestia crapului este rapida, fiind insa dependenta si de temperatura apei si natura
alimentelor. &n general hrana nepreparata, cum ar fi porumbul, se digera mai greu, lucru
nedorit atat de peste cat si de pescarul care someaza mai mult. ,uletele, graul fiert si alte
preparate obtinute prin coacere sau prin fierbere sunt digerate mai usor iar pestele mananca
mai des. 6aportul dintre timpul de digerare a hranei nepreparate fata de cele preparate este
de ?41, raport reflectat si in timpul de asteptare al pescarului care realizeaza nadirea. 2a
retinem ca sistemul digestiv al crapului se rezuma la un intestin, deci nu are stomac. De aici
rezulta ca randamentul prelucrarii alimentelor in sistemul digestiv al crapului nu este prea
ridicat, de unde si nevoia permanenta a crapului de a consuma cantitati mari de hrana.
E(emplarele foarte mari de crap parcurg zilnic uneori 9ilometri in cautare de hrana.
6evenind la faza de cautare si analiza a locurilor de pescuit la crap, trebuie sa subliniem ca
atunci cand crapii e(ecuta sarituri este semn ca apa este o(igenata, hrana este pe placul lor
iar acestia se manifesta ca atare. Este un semn mai mult decat promitator ca vom face o
partida de pescuit reusita dar asta asta nu inseamna ca, obligatoriu, el va manca si din
momeala noastra. 'ici intervine si abilitatea noastra de pescari. )rebuie sa retinem ca,
aproape ca o regula, daca nadim intens un loc sansa capturarii unui e(emplar mare este
minima la inceput, primii veniti fiind crapii tineri, inconstienti, sau crapii salbatici - care nu
cunosc e(perienta capcanelor. Cum pleaca acestia apar si batranii. 5n lucru demn de retinut
este ca o lupta prelungita cu un crap mare poate determina fuga bancului de crapi din zona.
1rintr-un sistem specific de comunicare, se pare ca acestia sunt avertizati de victima. 1artea
buna este ca, desi fricosi, crapii revin uneori destul de repede in zona de hranire. Este de
remarcat faptul ca, in general, crapii raspund foarte bine la momelile cu care sunt invatati.
Daca acestia au mancat numai porumb, cu siguranta ca vor prefera cele ? boabe de porumb
conservat prinse intr-un ac, in locul mult mai pretentioaselor bulete agatate cu gri.a in firul de
par. 'sadar, analizati cu atentie momelile celorlalti pescari care au prins crapi inaintea
voastra. Desi nu este esentiala culoarea momelii, totusi culorile luminoase sunt preferate.
9!
Principalele specii de crap intalnite in tara noastra' Particularitati'
&n tara noastra crapul traieste in general in ape de ses, in lacuri de acumulare, in Dunare,
Delta Dunarii, in anumite rauri cu ape domoale. Crapul este un peste de talie mare,
greutatea medie a unui adult fiind de 11.$ 9g- e(emplarele cele mai mari pot depasi #! 9g
(au o rata de crestere de 1.# 9gFan% si pot trai peste #! de ani. 'numiti autori, citand vechi
atestari documentare, atribuie romanilor meritul de a fi raspindit aceasta specie in toata
Europa.
6eproducerea crapilor are loc in aprilie-mai cand o +crapoaica+ matura poate avea o
cantitate de icre de pana la "? Y din masa sa neta. 1erioada de depunere a icrelor este
deosebit de grea pentru femelele crap. 3a depunerea icrelor, crapii masculi lovesc cu putere
femela in abdomen a.utand la e(pulzarea icrelor. 3oviturile repetate si deosebit de puternice
pot provoca uneori moartea femelelor tinere. Chiar si in aceste conditii, nu intotdeauna icrele
sunt eliminate in totalitate, o parte ramanad in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar
mai mult - de unde si e(presia +crap cu icre din mai multi ani+. &crele sunt depuse pe
vegetatia submersa, de regula in mai multe sedinte. 'cestea sunt fecundate de masculi prin
stropire cu lapti. Durata eclozarii icrelor de crap depinde de temperatura apei si este de $-6
zile la o temperatura de "! C sau de @-1! zile la 1@-1 C.
&n tara noastra se intalnesc mai multe specii de crap. &n continuare vom prezenta speciile
cele mai raspandite la noi, fara a epuiza insa subiectul.
1. "rapul c+mun - denumit si crap romanesc. 2e aseamana cu carasul, avand
corpul acoperit in intregime cu solzi. &n cazul
e(emplarelor de pana la 1 9g, tinerii pescari deseori pot
confunda cele doua specii de pesti, respectiv crapul si
carasul. 2pre deosebire de caras, el prezinta la baza
gurii doua mustati tactile iar spatele este curbat, intr-o
masura mai mica sau mai mare. Culoarea este brun -
argintie, cu nuante in functie si de particularitatile
mediului in care traieste (lacuri, rauri, Dunare, Delta%.
Este una dintre speciile cele mai spectaculoase si ravnite de catre pescari. E(emplarele mari
sunt foarte frumoase, robuste si energice, luptand cu indar.ire atunci cand sunt capturate, in
timpul drilului. 'ceasta specie de crap este cea mai raspandita in tara noastra.
"rapul sal/a$ic - traieste in lacuri neamena.ate, Dunare sau Delta. 2e deosebesc
prin forma lor usor alungita, fusiforma. 'cestia mai poarta numele si de crapi sui. 8u stim in
ce masura acestia formeaza o specie aparte dar, cel
putin din punct de vedere anatomic si al
comportamentului, pot fi asimilati usor cu crapii
romanesti.
Crapul romanesc (comun% are o alimentatie variata, in
functie de sezon. 1rimavara si toamna acestia prefera hrana de origine animala spre
deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala. 1erioada
optima de pescuit este toamna cand consuma cantitati mari de hrana, adunand rezerve de
grasime pentru iarna. &arna acestia se retrag spre straturile de fund ale apei reducandu-si
activitatea la minim. &n acest sezon mananca rar, hrana preferata fiind in special larvele
(viermusi, libelule%.
. "rapul +glin5a - se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a
suprafetei corpului. E(ceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse
randuri de solzi, rari si mari. Crapul oglinda are culoare
brun-galbuie, cu nuante determinate si de mediul in care
acestia traiesc. E(emplarele batrane a.ung la greutati
impresionante, de peste ?! 9g. &n tara noastra acest crap
mai este cunoscut si sub denumirea de crap 2alonta.
/odul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu
cele ale crapului comun.
3. "rapul g+las - este asemanator cu crapul oglinda
remarcandu-se absenta totala a solzilor de pe corpul
99
acestora. E(emplarele batrane a.ung sa atinga varsta de ?$ - #! de ani si o masa de peste
#! 9g. 6emarcam gura orientata in .os, asemanatoare cu un sorb, prevazuta cu doua
mustati. 'cesti crapi pot scurma malul de pe fundul lacului, pana la adancimi de "! cm, in
cautarea larvelor. /odul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului
comun.
). Amurul sau "$en+ (CtenopharEngodon idella% denumit si )en (crap chinezesc%.
Este una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase
care traiesc in tara noastra, avand preferinte alimentare
de natura predominant vegetala. Corpul sau zvelt si
fusiform este acoperit in intregime de solzi mari, de
culoare gri-argintie, cu nuante inchise pe spate.
E(emplarele mari ating uzual ?! 9g si peste 1?! cm lungime. 'cestia sunt niste pesti
deosebit de vioi iar cand sunt capturati opun o mare rezistenta, in timpul drilului.
%. 3i$+'agul si N+(acul. 2unt doua specii e(trem de raspandite in tara noastra, in
special in
3i$+'ag N+(ac
lacurile de campie (crescatorii%. 3iteratura de specialitate indica doua ramuri distincte4 o
specie de culoare mai deschisa (care prefera planctonul de natura vegetala% denumit uzual
;itofag si o specie de culoare marmorata (consuma plancton de origine animala% denumita
8ovac sau 2anger. 'cesta din urma poate fi deosebit de ;itofag prin faptul ca are capul mai
mare, cu branhii dezvoltate. 'ceste specii de crapi chinezesti, din punct de vedere al
pescarului sportiv, nu prezinta interes prea mare deoarece nu mananca momeala
traditionala si deci nu poate fi capturata in mod sistematic prin procedee de pescuit sportiv.
Chiar daca au fost incercari de elaborare a unor retete de momeli speciale pentru aceste
specii de pesti, capturile au fost cu totul intamplatoare. &ronia soartei este ca 8ovacul poate
atinge dimensiuni uluitoare, depasind adesea 6$ 9g. 1entru pescar este o veritabila ispita.
Dimensiunile mari se datoreaza si hranirii fortate- odata cu aspirarea apei acesta aduna
planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor care prezinta o structura speciala (un
veritabil filtru%.
NADI#EA
8adirea este cea mai importanta operatiune in pescuitul unui peste care isi cauta hrana
ghidandu-se dupa miros. 1uteti sa aveti cele mai +ciumege+ scule, boilies-urile de la cele mai
renumite firme, daca nu atrageti pestii in zona in care a-ti aruncat carligele cu momeli nu veti
avea succes.
Cel mai important aspect al nadirii este ca na5a sa aHunga ac+l+ un5e $re/uie9 a5ica
pe langa carligele cu m+meala. De asemenae cantitatea de nada este foarte importanta,
nu trebuie sa va zgarciti dar nici sa hraniti toata pestimea din apa. 2a nu va sperie faptul ca
pescarii din .urul vostru aunca in dreptul lor 9ile de mamaliga sau alte terciuri inodore si
lipsite de gust, voi trebuie sa e(celati prin calitate. &n mod sigur crapii se vor aduna la nada
voastra bine facuta, cu un iz irezistibil, cu un miros apetisant, cu o culoare atragatoare,
preferand-o mamaligilor cotidiene pe care le primesc de la inceputul vietii lor in aceeasi
formula (malai A apa A zahar A anason sau vanilie%.
na5a $re/uie sa 'ie inc1isa la cul+are pentru ca pestele odata intrat in zona nadita sa
nu isi piarda camufla.ul. )one de mamaliga sofranita sub forma de covor nu vor atrage pestii
ci ii vor indeparta. 2i ingredientele pe care le folositi sunt de asemenea foarte importante. ;iti
intotdeauna pe faza si folositi o nada adecvata sezonului si locului. 3a noi in tara foarte
multe balti sunt fura.ate. 8u are rost sa faceti pe savanti in asemenea balti si sa naditi cu
cine stie ce minuni de puneti pe fuga si broastele.
10
8u e cazul sa naditi cu arome de fructe intr-o apa rece in care crapii cauta proteine,
incercati mai bine un ulei de peste sau arome de scoici. &nvers vara sunt foarte recomandate
aromele de fructe (capsuni, banana etc%.1entru pescarii care privesc boilliesurile ca pe o
minune cereasca4 'flati ca daca nu naditi mai intai puteti sa uitati de aceasta minune.
Degeaba cumparati din piata +$ bilute la 1!.!!!+ si va duceti sa dati cu ele unde crapii nu au
vazut in viata lor asa ceva. Crapul trebuie educat. 'veti nevoie de o cantitate mai mare de
boillies (cat mai mare% si de ceva timp liber. &deal este sa aveti si o apa ceva mai aproape de
casa sa va duceti zilnic sa aruncati minim 1 9g de boillies (o cobra va va a.uta foarte mult% si
abia dupa cca " saptamani sa va duceti la pescuit in acea apa.
Na5irea cu aHu$+rul lanse$ei -- Este cea mai eficienta metoda de nadire pentru ca
si momeala si nada a.ung e(act in acelasi loc dar la un singur lanseu cu o lanseta de ? lb nu
poti arunca o cantitate suficienta de nada plus momeala asa ca neaparat este nevoie si de
nadire suplimentara. 8adirea cu a.utorul lansetei se face cu a.utorul cosuletului de nadit
(arc%, cu firul solubil, cu saculetul 17' sau cu racheta .
"+sule$ul p+r$na5a (arcul) - Este cel mai popular accesoriu de nadire. 'cesta se
umple cu nada pasta , simpla sau in amestec cu momeli.
3irul s+lu/il - este foarte potrivit pentru boillie si momeli vegetale. &nsirati boillie sau
boabe de porumb pe croseta, trageti-le pe firul solubil, legati ambele capete ale firului de
montura (forfac% si lansati . Dupa cateva secunde firul se didolva si ve-ti avea un pumn de
boillie sau de graunte pe o suprafata de o palma.
Sacule$ul s+lu/il - este cel mai interesant mod de nadire deoarece impreuna cu
nada (pasta, boillie, boabe, momeli animale% se introduce in saculet ci montura cu carlig
reducand astfel riscul incurcarii cu linia sau plumbul. 'tentie la greutatea la care a.ungeti cu
nada A monturaBBB
#ac1e$a -Este o teava din plastic (mai nou din carbon% si are in capatul superior o
camera cu aer iar in capatul inferior un sistem de prindere. 2e umple racheta cu nada iar in
capatul inferior se face un dop din pasta sau din pamant. Cand este aruncata greutatea
nadei scufunda racehta iar camera cu aer o tine in pozitie verticala. Dupa ce dopul se
dizolva si nada cade racheta se ridica la suprafata. 8ecesita o alta lanseta decat cea cu care
pescuim (de putere mare% si o buna precizie in lanseu dar are
avanta.ul ca duce o cantitate destul de mare de nada (pana la $!!g%.
!arca - Este cea mai precisa forma de nadire si este foarte indicata pentru nadirea
locului inaintea partidei de pescuit.
Vap+rasul $eleg1i5a$ - 0fera o nadire foarte precisa si poate fi folosit si in timpul
pescuitului pentru ca prin dimensiunile sale reduse nu sperie (foarte tare% pestii.
"+/ra - Este o teava din aluminiu sau 17C de cca 1 metru lungime si curbata la
capatul superior. Cu aceasta minune si cu putin antrenament poti arunca boillie (una cate
una% la peste 1!! metri distanta. 2e fabrica in dimensiuni diferite in functie de distanta la
care doriti sa aruncati si de diametrul boillie-surilor.
&ras$ia - Daca pescuiti la distante mici fata de mal (canal% puteti folosi prastia de
mana dar cum de cele mai multe ori se pescuieste la distante mari cea mai folosita este
prastia fi(a (pe suport%. Cel mai important lucru este sa va reglati tirul si sa naditi in aceasi
zona in care va-ti lansat monturile. L+pa$a - 8u este vorba de unealta agricola ci de o
chestie de forma unei linguri, cam de marimea a doua palme si cu o coada de 1,$ - " metri
in care se pune un bulgare de nada iar restul depinde de ce vrea (sau ce poate% muschii
dumneavoastra.
#ETETE DE NADE
1. Este nada pe care eu o folosesc cel mai des si pot sa va spun ca este foarte
eficienta pt toate formele de crap. /erge foarte bine din mai pana in septembrie. Este un
amestec in care unele ingrediente pot lipsi sau pot fi introduse si altele cu conditia sa se
pastreze aceeasi linie a aromei.
1 - # 9g de porumb uscat
" - 1 9g de grau sau arpacas
? - " 9g de boillies (capsuni, tutti-frutti, banane, ciocolata, canepa, caramel% este f bine
daca aveti 1 9g de boillies solubile.
# - 1 9g de canepa (recomandabil sa fie coapta%
$ - 1 9g de zahar sau alt indulcitor (mierea este foarte buna dar numai 1 F " 9g%
10
6 - 1 F " 9g soia uscata
7 - 1 F " 9g seminte de floarea soarelui macinate sau in lipsa strot
@ - 1 F " 9g naut preparat (vezi capitolul momeli%
- 1 F " 9g peleturi (solubile%
1! - aditiv praf sau lichid
11 - putina sare
1" - 1! ml aroma de acelasi fel cu boilliesurile (aveti gri.a cat de concentrata e aroma
ca ce se gaseste la noi pe piata puteti sa puneti si " litri%. 1uteti folosi foarte bine siropuri
concentrate.
1? - 1! ml ulei de canepa
1# - 1! ml ulei esential, cel mai bine de aroma pe care mergeti sau daca nu aveti cel
de mandarine poate fi combinat cu orice aroma.
)oate chestiile astea eu le combin intr-o galeata (de fapt impart totul in doua si fac doua
transe de nada% si le amestec bine, pun apa cat sa acopere totul si le las asa cateva ore.
Crauntele uscate vor trage apa mai ceva ca un burete (in special nautul si soia% asa ca aveti
gri.a sa adaugati alta in permanenta. 'cest tip de nada se preteaza foarte bine la nadirea
direct la fata locului adica din barca sau pe .os, daca nu se poate amestecati totul cu o nada
praf, faceti bulgari tari si ii puteti arunca cu prastia. Daca dispuneti de o barca lasati
amestecul ceva mai zemos pentru o difuzie mai rapida. Cantitatea aceasta eu o folosesc
pentru un pescuit de doua zile si o arunc in # portii. 1 F # in prima seara si incep pescuitul a
doua zi dimineata cand mai arunc 1 F #, apoi cate inca 1 F # seara si dimineata. Dupa $-6
partide intr-o balta puteti sa faceti crapi dependenti de aceasta aroma.
". 0 nada pe baza de cartofi (buna vara la crap si ten%
1.# 9g de porumb uscat
".# 9g de cartofi proaspeti taiati in cubulete de 1-" cm. 8u taiati cartofii decat
atunci cand pregatiti nada.
?." 9g de boillies (canepa, fructe sau sIuid%
#.1 9g de arpacas
$.` 9g naut preparat
6.1 9g zahar
7.aroma
@.1! ml aditiv (merge bine in combinatia asta 'romi(-ul de crap de 2ensas%
3a aceasta nada pescuiti cu boillies, cu cartof si cu porumb. Cartoful se
poate pune pe rig proaspat sau
puteti folosi cartofii conservati din comert.
?. 8ada pt ten (cica%. 'ceasta reteta o am de la un amic de-al meu care
sustine ca a prins multi teni cu ea.
Eu am folosit-o doar o singura data si am prins sute de platici, doi crapi mici si un
singur ten.
1.Cca ? 9g de porumb verde (taiat de pe stiulete%
"."-? 9g de rosii
?.1 ceapaBBBBBBBB Cica daca nu pui si ceapa nu are farmec.
#.1 9g de boillies de fructe (astea eu le-am pus in reteta%
$.# paini
6.1!! g miere
7.$! ml de ulei de floarea soarelui
@.aroma de vanilie (pot sa va spun ca amicul asta are ceva la cap cu vanilia%
." linguri de aditiv 7an den EEnde de vanilie (BBB%
Cum se face chestia asta. &ntr-un vas (pe malul apei% se storcesc rosiile, se
rupe painea in bucati si se
amesteca cu terciul de rosii si porumbul. 2e framanta pana se face o coca foarte
tare. 2e adauga ceapa si uleiul (de.a
10
suna a carte de bucate% si se framanta din nou. 2e adauga aroma si aditivul se
framanta iarasi si se fac galuste cam cat
pumnul care se pastreaza intr-un prosop ud. 1ot sa va spun ca dupa ce am
terminat de facut nada muncisem atat de
mult ca-mi cam trecusa pofta de pescuit. 8u va dadeam aceasta reteta daca
amicul nu era om de incredere dar sa stiti
ca nu e pescar dintr-ala: si cand spune ca a prins asa este.
#. 0 reteta foarte buna iarna sau mai bine spus in noiembrie-martie4
1.` 9g porumb uscat
".b 9g boillies (calamar, scoici, peste, somon%
?.b 9g biscuiti pt caini (peste, somon%
#."! ml ulei de peste sau aroma de scoici sau calamar
$.emulsifiant
6.1! ml esenta de ciocolata
7." linguri de zahar
@.1! ml ulei esential de mandarine
." linguri de aditiv praf (f bun este ,ig ;ish de 7an Den EEnde%
1!.un stimulator de apetit este binevenit
'mestecati totul intr-o galeata si lasati-o cat mai uscata. cgarciti-va cu
cantitatea de nada caci in aceasta perioada
crapii nu sunt foarte mancaciosi. De mare folos sunt acum pungile solubile in
care puneti cca 1!!-1$! g de nada la
lanseurile de nadire si cat va duce lanseta in lanseurile cu tot cu plumb. 1e
aceasta nada puteti sa incercati si o boillie
de ciocolata. Cantitatea este pentru o zi de pescuit caci nu am stat niciodata in
perioada asta peste noapte. Daca
aveti posibilitatea sa naditi si cu o zi inainte (dimineata% este foarte bine.
$. 'lta reteta care a dat bune rezultate in baltile cu mal unde nada se
scufunda repede si unde este necesar
sa contina substante grase care sa razbata prin acesta. )ot pt " zile de pescuit.
'cestui mi( puteti sa-i imprimati ce
aroma doriti. 8u e(agerati cu nadirea deoarece este o nada foarte consistenta.
1." 9g de porumb uscat
".1 9g de boillies (aroma la alegere%
?." 9g de alune crude pe care le coaceti putin la cuptar cu f f putina sare
#.` 9g seminte de canepa coapta
$.` 9g de soia uscata
6.` 9g pelleturi de alune (sunt foarte uleioase%
7.` 9g pelleturi de aroma de baza
@.` 9g zahar
.$! ml ulei de porumb
1!.1! ml ulei esential de anason
11.esenta dupa cum este cazul
1".emulsifiant
1?.aditiv
'mestecati totul in doua transe (mie mi se pare destul de neplacut sa
amestec toate grasimile astea asa ca
in general mai iau cu mine un invatacel si il pun pe el la treaba% si oferiti nada in
portii mici si dese (de ?-# ori pe zi%.
/omelile din carlig e bine sa fie flotante (intram in detalii mai incolo%.
10
6. &nca una pt fund malos si gata. /ai departe incercati si voi si daca aveti
rezultate bune spuneti-mi si mie.
1." 9g de porumb uscat
"." 9g de seminte de floarea soarelui crude si faramate (nu macinate%
?.1 9g de boillies (ciocolata, canepa sau scope(%
#.` 9g canepa coapta
$.` 9g soia uscata
6.` 9g pelleturi (cele de ciocolata sunt o nebunie%
7.` 9g zahar
@.$! ml ulei de floarea soarelui
.1! ml ulei de canepa
1!.emulsifiant
11.aditiv
"am asa ar $re/ui sa
ara$e l+cul 5e pescui$ 5upa ce na5i$i@@@
Na5irea

Na5irea este cea mai importanta operatiune in pescuitul unui peste care isi cauta
hrana ghidandu-se dupa miros. 1uteti sa aveti cele mai +ciumege+ scule, boilies-urile de la
cele mai renumite firme, daca nu atrageti pestii
in zona in care a-ti aruncat carligele cu momeli
nu veti avea succes.
Cel mai important aspect al nadirii este ca na5a sa aHunga ac+l+ un5e $re/uie9 a5ica pe
langa carligele cu m+meala. De asemenae cantitatea de nada este foarte importanta, nu
trebuie sa va zgarciti dar nici sa hraniti toata pestimea din apa. 2a nu va sperie faptul ca
pescarii din .urul vostru aunca in dreptul lor 9ile de mamaliga sau alte terciuri inodore si
lipsite de gust, voi trebuie sa e(celati prin calitate. &n mod sigur crapii se vor aduna la nada
voastra bine facuta, cu un iz irezistibil, cu un miros apetisant, cu o culoare atragatoare,
preferand-o mamaligilor cotidiene pe care le primesc de la inceputul vietii lor in aceeasi
formula (malai A apa A zahar A anason sau vanilie%.
2pecialistii spun ca na5a $re/uie sa 'ie inc1isa la cul+are pen$ru ca pes$ele +5a$a in$ra$
in 6+na na5i$a sa nu isi piar5a camu'laHul. )one de mamaliga sofranita sub forma de
covor nu vor atrage pestii ci ii vor indeparta. 2i ingredientele pe care le folositi sunt de
asemenea foarte importante. ;iti intotdeauna pe faza si folositi o nada adecvata sezonului si
locului. 3a noi in tara foarte multe balti sunt fura.ate. 8u are rost sa faceti pe savanti in
asemenea balti si sa naditi cu cine stie ce minuni de puneti pe fuga si broastele.
8u e cazul sa naditi cu arome de fructe intr-o apa rece in care crapii cauta proteine,
incercati mai bine un ulei de peste sau arome de scoici. &nvers vara sunt foarte recomandate
aromele de fructe (capsuni, banana etc%. 1entru pescarii care privesc boilliesurile ca pe o
minune cereasca4 'flati ca daca nu naditi mai intai puteti sa uitati de aceasta minune.
Degeaba cumparati din piata +$ bilute la 1!.!!!+ si va duceti sa dati cu ele unde crapii nu au
vazut in viata lor asa ceva. Crapul trebuie educat. 'veti nevoie de o cantitate mai mare de
boillies (cat mai mare% si de ceva timp liber. &deal este sa aveti si o apa ceva mai aproape de
casa sa va duceti zilnic sa aruncati minim 1 9g de boillies (o cobra va va a.uta foarte mult% si
abia dupa cca " saptamani sa va duceti la pescuit in acea apa.
1. Mamaliga. 5na din momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si alti pesti nerapitori
este 'ceasta de multe ori ne influenteza rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte4
10
daca este atractiva pentru pesti si daca este suficient de tare sa nu cada din ac. Qn
continuare va prezentam o reteta pe care numai pescarii in vOrsta o cunosc. 'ceasta
momeala este botezata4 mingea de mamaliga. Denumirea vine de la formatul pe care il are
aceasta momeala. /aterialul folosit pentru aceasta momeala este urmatorul4
;aina de malai - "-? cani de ceai data prin sita-
;aina alba - 1 cana (pentru intarirea continutului%-
5sturoi - "-? catei (pentru aroma%-
2e incalzeste apa calda intr-un vas separat timp de $-6 min. &ntre timp amestecam faina
de malai cu faina alba iar dupa aceea cu apa calda. Continutul se amesteca pana se
ingroasa. 'poi se framanta bine pana incepe sa se intareasca putin. 2e formeaza bucati cat
degetul aratator (in forma de nutli% dupa care se pun intr-un alt vas de $-6 l, in care se afla
usturoiul presat, lasandu-se la fiert pana da un clocot. &ntre timp se amesteca cu lingura
gaurita pentru a se evita prinderea de vas. Dupa clocot se scot afara si se aseaza pe o tava
sau intr-un vas de unde se ia fiecare bucata si se preseaza pe docul de lemn cu o furculita.
Dupa presarea a doua sau trei bucati se omogenizeaza in palme, obtinandu-se o minge la o
dimensiune putin mai mare decat bila de ping-pong. Dupa omogenizarea si formarea tuturor
bucatilor se introduc din nou in vasul in care au fiert si se lasa pe foc incet pana la "-?
clocote iar apoi se stinge focul, se ia vasul si se introduce apa rece pana se a.unge la
racirea intregului continut. Este recomandabil sa nu se scoata momeala din vas pana nu se
raceste complet. Dupa racire se ia continutul si se impacheteaza intr-un prosop de
bucatarie, in care se va tine pana la folosire. 7erificarea reusitei prepararii continutului se
face in felul urmator4 dupa 1-" ore se ia o minge de mamaliga si se arunca, cu forta, in
podea (ciment, gresie etc.%. Daca sare inapoi, ati reusit realizarea acestei retete destul de
migaloase. 'ceasta momeala se poate utiliza si la arici sub diferite forme4 para, creasta de
cocos (depinde de nr. de carlige%, minge si cub.
M.MELI ANIMALE

;olosirea momelilor animale in pescuitul crapului nu este de loc lipsita de etica. /omelile
animale sunt in anumite situatii foarte productive.
Viermusii sunt o delicatesa pt crap. 1escarii unguri folosesc foarte mult viermusii la
pescuitul crapului si au creat chiar si un sistem de rig pt viermusi. &n acest fel se pot folosi
carlige sanatoase fara sa storceasca viermusii. &n nada viermusii sunt foarte atractivi.
#amele (mai multe modele% sunt foarte folosite de pescarii de la noi din tara, in special in
apele curgatoare. &n Dunare este momeala nr 1. /ie personal imi sunt cam antipatice aceste
creaturi si nu le folosesc decat in Delta pe cele negre.
Li/elulele sunt o momeala si o nada e(celenta.
#acii - o momeala pt e(emplare mari.
Sc+icile - in apele cu scoici acestea reprezinta baza de hranire a e(emplarelor mari.
M.MELI VEGETALE
/omelile vegetale sunt foarte apreciate de toate formele de crap.
&+rum/ul este de departe cea mai folosita momeala pentru crap. 'cesta poate fi
folosit sub diferite forme4 crud (din stiulete%, conservat simplu sau cu diferite arome, uscat.
Graul poate fi folosit uscat, conservat simplu sau in arome sau incoltit. ;oarte bun
este graul decorticat (alb%.
3l+area8s+arelui - sunt zone (ape% in care floarea soarelui este momeala nr 1. 2e
foloseste cruda sau coapta putin la cuptor, faramata in nada si intreaga ca momeala (? - #%
seminte pe rig.
Ma6area este prinzatoare in apele fura.ate. Este foarte apreciata de ten si fitofag.
"anepa este o componenta de baza a nadelor. 2e foloseste cruda sau coapta.
Nau$ul se foloseste si ca nada si ca momeala. 2e coloreaza si se aromatizeaza foarte usor.
2e pastreaza uscat si doar cu o zi inaintea pescuitului se tine la inmuiat cca 1" ore in apa
rece cu aroma si colorantul dorit apoi se fierbe 1 minut (de fapt se pune in apa clocotita%.
"as$ra(e$i9 Ni(i9 r+sii9 mere sunt foarte cautate de ten.
&u'ule$ii (e7pan5a$ii) 5in p+rum/9 grau9 +re6 se folosesc simpli sau in combinatie cu alte
momeli pentru a le ridica de pe fund.
10
Nucile si alunele sunt foarte cautate de crap. 2unt foarte bune in apele cu densitate mica
de pesti caci prin uleiul pe care il raspandesc atrag crapii de la mare distanta si de pe toate
nivelele.
Tiger Nu$s (nucile braziliene% sunt foarte recomandate de pescarii din alte tari dar eu
personal nu am prins nici un peste cu ele.
'cum sa analizam una din cele mai irezistibile si
mai bune momeli pentru crap si anume p+rum/ul, si
sa vedem continutul de nutrienti al acestuia(continutul
se va referi la 1!! grame porumb%4
proteina 11,1 grame (11,1Y%
carbohidrati 66," grame (66,"Y%
fibre ",7 grame (",7 Y%
grasimi ?,6 grame (?,6Y%
calciu 1! mg
fier ",? mg
sodiu 1$, mg
1riviti cu atentie acest tabel si veti observa cit de
hranitor este porumbulB &ata deci cum se .ustifica
atractia pe care o are asupra crapului,cu toate ca mai atractiv ar fi griul sau orzul care contin
cam4 1$Yproteina, 67Yhidrati, carbon, "Ygrasimi, 1,6Y minerale, ","Y fibre.
;olosirea fainurilor din aceste cereale(malai,faina de griu,gris,tarite,faina de orz,faina de
orez% in mi(-ul de boilies este deci necesara iar calitatea si prospetimea acestora sint
esentiale.'ceste fainuri sint foarte bogate,dupa cum se observa,in hidrati de carbon,au o
cantitate de proteina optima,iar absorbtia nutrientilor din acestea se realizeaza destul de
usor.8u acelasi lucru se poate spune despre folosirea boabelor uscate de porumb,griu sau
orz.Chiar daca valoarea nutritiva este buna,porumbul nepreparat,livrat in stare uscata in apa
nu este deloc bine asimilat de catre crap,digestia acestuia fiind grea si dureaza foarte
mult(#@-7" ore%,supunind sistemul digestiv al crapului la eforturi considerabile,cu multe
reziduuri nedigerate, un consum e(cesiv de porumb uscat,nepreparat,duce la iritatii si
inflamatii intestinale puternice.De aceea dupa perioade scurte de succes,porumbul uscat
pierde din atractivitate,crapul evitind o perioada sa sa hraneasca cu porumb(tocmai ca sa
evite neplacerile digestive%chiar daca este irezistibil.'lternativa este prepararea
corespunzatoare a porumbului,in revista +'venturi la pescuit+ de anul trecut puteti gasi un
articol e(ceptional scris de Ken )oHnleE tocmai pe aceasta tema,articol pe care va
recomand sa-l cititi,in special pentru cei care porumbul este momeala no.1 BB
2a trecem acum la boilies si in special la mi(-uri.5n mi( de succes se poate caracteriza
simplu prin faptul ca trebuie sa contina toate substantele nutritive si in special sa respecte
proportiile detinute de nutrienti, intr-o proportie denumita raport proteic,care reprezinta
proportia cantitativa dintre substantele proteice(proteine si aminoacizi% si cele energetice
(hidrati de carbon si grasimi%.
10
10
Pescuitul crapului la rau
&n cazul in care v-ati saturat sa mergeti la pescuit pe balti aglomerate, unde la fiecare
aruncare a vecinului din dreapta riscati sa va pierdeti un ochi, unde platiti intrarea ca la
discoteca pentru a asculta ultimele hit-uri pop si ca sa admirati peisa.ul, unde peste prinde
doar paznicul la plasa, unde meseriasul din stanga se apuca sa zbiere la telefon tocmai
cand incepuse sa va traga ... atunci veniti la rau.
7eti avea de-a face cu ultimii crapi care au scapat din plasele monofilament ale
braconierilor, caliti de pescuitul cu curent electric si selectati atent prin deversari periodice de
ape reziduale. 7eti avea sansa de a va masura puterile cu pesti puternici si supiciosi,
capabili sa va ofere momente de neuitat si driluri care nu sunt pentru cei slabi de inima. 7eti
pierde monturi, veti intra pana la gat in noroi, va vor devora tantarii, dar va veti intoarce
acasa cu satisfactii cel putin la fel de mari ca atunci cand ati avut o captura mai frumoasa la
balta.
Daca va displace sa va solicitati fizicul si nu va puteti lipsi de confortul masinii, preferand sa
a.ungeti cu ea pana in batla, daca obisnuiti sa sunati cu doua zile inainte ca sa vi se
nadeasca locul de pescuit rezervat, daca va incanta mai mult amorteala unei zile petrecute
in scaun, in asteptarea capturilor care v-au fost promise cand vi s-a taiat chitanta, daca
pescuitul este pentru dumneavoastra doar un eveniment monden unde cel mai important
este sa fii vazut si admirat, atunci nu va mai obositi sa cititi randurile care urmeaza ... nu
sunt pentru dumneavoastra. 2unt pentru acei pescari care doresc sa faca din nou din
pescuit o aventura.
L+cali6are
;ara sa am pretentia ca as spune cine stie ce noutate, un loc bun ar trebui sa indeplineasca
doua conditii4 sa asigure adapost si sa fie bogat in hrana. 1ornind de la cele doua
considerente amintite si tinand cont de comportamanetul specific al crapului, pot fi
identificate anumite locatii predilecte pentru acesta. Cele prezentate mai .os raman insa date
cu caracter strict orientativ si doar o buna cunoastere a apei pe care pescuiti va va putea
garanta succesul.
1lescaiturile inconfundabile ale crapilor pusi pe har.oana sunt probabil cel mai bun indiciu
pentru a-l localiza. 8u va puteti baza insa numai pe ele pentru ca este posibil ca, tocmai in
sambata in care ati reusit sa va faceti timp sa mergeti la pescuit, crapul sa nu vrea sa sara.
&n plus, daca sare, nu inseamna neaparat ca are si pofta de mancare. 2unt atatea povesti cu
crapi care se zbenguiau in voie, ignorand insa cu desavarsire momelile, spre disperarea
pescarilor.
Dintre posibilele locatii, primele pe lista ar fi locurile cu apa mai calma si mai adanca.
Cropanele, cuptoarele pe care curentul le sapa sunt locuri care ar trebui sa dea rezultate tot
timpul anului. Deasemenea, cautati salciile cazute in apa din cauza surparii malului U in
general, acolo veti gasi o groapa.
8u treceti cu vederea nici zonele de varsare ale paraielor, cu apa o(igenata si bogate in
hrana. 5n brat mort poate fi un loc bun, mai ales in lunile mai reci. 5n asmenea loc, cu apa
domoala si fund malos poate da rezultate dupa o nadire corespunzatoare.
'lte sectoare carora ar trebui sa le acordati atentie sunt cele cu apa calma, marginite de
curent puternic. cona din imediata apropiere a curentului poate sa va ofere surprize placute,
mai ales in perioadele calduroase. Crapii stationeaza aici pentru ca apa este mai o(igenata
si pentru ca pot gasi hrana mai usor.
5n cot al raului in care apa a adus buturugi an de an este un alt loc asupra caruia merita sa
va opriti. De multe ori, intre mal si curent veti gasi un sector cu apa mai calma, unde se
formeaza varte.e. 'ici ar trebui sa va plasati monturile, cu riscul de pierde cateva dintre ele U
un pret prea mic pentru o captura frumoasa. 'lte posibile locatii - zonele insorite din aval de
picioarele de pod sau de insulite.
Daca aveti sonar sau un prieten care are sonar ... va invidiez. 5n sonar va va face misiunea
mai usoara si va va permite sa identificati mai usor si mai precis structura albiei. &n lipsa,
cereti sfatul unor pescari cu e(perienta pe apa respectiva, faceti cateva plimbari de-a lungul
portiunii pe care intentionati sa o pescuiti si incercati sa identificati locurile cele mai bune, fiti
atenti la orice detaliu si notati-va concluziile.
10
3a alegerea locului de pescuit trebuie insa sa mai tineti cont si de alte aspecte. &n primul
rand, locul respectiv trebuie sa va permita sa aruncati. 'sigurati-va ca aveti suficient spatiu
la lanseuri, mai ales daca folositi bete lungi, pentru ca ultimul lucru pe care vi-l doriti este sa
umpleti salciile din .ur cu plumbi. Este indicat sa curatati locul cu pricina, fara insa a va lansa
in veritabile operatiuni de defrisare. 3a urma urmei, ati venit la pescuit pentru a fi in mi.locul
naturii si nu pentru a reintroduce terenuri in circuitul agricol.
&n cazul in care pescuiti de pe un mal inalt sau accidentat, este necesar sa aveti cel putin un
loc prin care sa puteti cobori mai aproape de apa, in conditii de siguranta, pentru a putea
scoate pestele cu a.utorul minciocului. 'r fi pacat sa pierdeti o captura frumoasa pentru
simplul fapt ca malul era prea inalt ca sa puteti sa o scoateti sau pentru ca, desi ati plon.at
impecabil, ati ratat-o.
Ec1ipamen$
8u cred ca are sens sa fac inca o lista cu toatele piesele de echipament necesare pentru
pescuitul crapului. Dar pentru ca Viarna nu-i ca varaS si nici raul nu-i ca balta, echipamentul
va trebui adaptat conditiilor specifice apelor curgatoare (maluri accidentate, curent, pesti
puternici, obstacole submerse%.
Lanse$ele
'tunci cand va alegeti lansetele pentru pescuit in ape curgatoare trebuie sa tineti cont de o
serie de aspecte deosebit de importante. &n primul rand, rar va veti putea bucura de lu(ul
unui mal curat ca in palma, care coboara lin spre apa. /alurile de pe care veti pescui sunt,
de cele mai multe ori, pline de salcii sau stuf, abrupte si neregulate. 'sadar, in cazul in care
nu intentionati sa cositi tot stuful sau sa doborati vreo salcie, alegeti un model de ?,6!m.
Confratii din occident au privilegiul de a dispune de o oferta foarte larga in acest domeniu,
unele firme producatoare comercializand chiar lansete special create pentru pescuitul
crapului din locatii greu accesibile, de cele mai multe ori pline de vegetatie. 2e numesc
Vstal9ing rodsS (to stal9 U a pandi, in limba engleza%, lungi de apro(imativ ",7!m (ft%. 0
asemenea lanseta va va scuti de neplacerile inerente unor eventuale lanseuri disperate
facute din copaci, fara ca lungimea mica sa ii afecteze performantele.
E necesar ca lansetele sa fie de buna calitate, ceea ce nu inseamna ca trebuie sa fie cele
mai scumpe de pe piata. 0 lanseta din carbon, " tronsoane, mufare prin spigot, inele 2&C,
mai usoara, solida si bine facuta ar fi ideala. Diametrul inelelor nu are atat de mare
importanta ca atunci cand pescuiti la balta, pentru ca e putin probabil ca veti avea lanseuri
de peste 1!!m la rau, cu e(ceptia cazurilor in care doriti sa doborati vreo rata sau sa-i dati
emotii pescarului de pe malul celalalt.
6eferitor la actiune, cautati o lanseta cu o actiune semi-parabolica. &deal ar fi ca prima
treime sa fie destul de moale pentru a atenua socurile unui dril prelungit, iar talonul sa fie
puternic, cu o rezerva de putere suficienta pentru a putea impiedica un crap mai nervos sa
se refugieze cu tot cu montura printre cioate.
3anseta ar trebui sa poata arunca greutati de pana la 1!!gr, deci o lanseta de ? U ? 1F"lbs
este perfecta. 1uterea optima de lansare o veti stabili in functie de cat de puternic este
curentul apei si greutatea plumbului folosit. 1entru ca de cele mai multe ori puterea de
lansare nu este inscrisa pe lansetele de crap, cel mai bine este sa consultati cataloagele
firmelor producatoare.
Muline$ele
/ulineta trebuie sa fie solida U asta nu inseamna ca trebuie sa arate mai mult a troliu decat
a scula de pescuit. 5n lucru este sigur4 va fi solicitata la ma(im in cazul in care veti intepa un
client mai rotofei, deci asigurati-va ca puteti avea incredere in ea in timpul drilului. 8umarul
de rulmenti ramane la alegerea fiecaruia, insa nu cred ca o mulineta cu 1" rulmenti va va
a.uta sa prindeti mai mult peste decat una cu ?, insa puteti opta pentru prima in cazul in care
vreti sa faceti o bucurie unui vanzator de articole de pescuit. 8u este obligatoriu ca tamburul
sa fie din aluminiu, insa ar fi bine sa fie facut cu simt de raspundere (stiu persoane care au
patit beleaua si s-au trezit cu tamburul crapat in plin dril%.
)amburul ar trebui sa fie suficient de mare incat sa poata primi cel putin "$!m de relon de
!,?$mm. &n cazul in care aveti posibilitatea sa va luati mulinete cu tambur de diametru mare,
nu ezitati. &n afara de toate celelalte avanta.e pe care asemenea mulinete vi le ofera, veti
putea recupera mai mult relon pe fiecare tur de manivela decat cu o mulineta obisnuita.
10
'cest aspect este deosebit de important mai ales atunci cand pescuiti aproape de buturugi
sau alte obstacole submerse pentru ca va fi mult mai usor sa intoarceti din drum un crap
hotarat sa va incurce montura in cioate.
5n alt aspect important este frana. 7eti avea nevoie de o frana progresiva care sa va
permita sa obositi pestele fara sa suprasolicitati relonul in timpul drilurilor prelungite. 2i tot
aici ar trebui sa vorbim si despre bait-runner sau frana de atac.
2-au purtat si inca se poarta discutii aprinse pe tema necesitatii franei de atac, fara sa se
a.unga la nici o concluzie anume. Din punctul meu de vedere, frana de atac este necesara
atunci cand pescuiti la rau. /arele avanta. este ca ii permite crapului sa ia momeala si sa
plece cu ea fara sa sesizeze rezistenta din partea plumbului. &n felul acesta, atunci cand
intepati, momeala este in gura crapului, iar sansele sa il agatati sunt mult mai mari.
De asemenea, in cazul in care folositi baitrunner-ul si pestele pleaca cu momeala, la
dezactivarea franei de atac intra in functiune frana principala. 7eti aprecia acest fapt mai
ales atunci cand pescuiti intr-o zona cu multe obstacole submerse care reprezinta primul
refugiu spre care se indreapta un crap intepat. ;rana principala reglata mai strans va lua din
elanul fugarului si veti putea actiona mult mai prompt decat in cazul cazul in care folositi o
mulineta clasica si pescuiti cu frana reglata le.er. Cu o mulineta cu baitrunner nu mai este
nevoie sa tineti de tambur pentru ca pestele sa nu ia prea mult fir si nici sa pierdeti timp
pretios incercand sa strangeti frana pentru a nu-i permite sa se refugieze in cioate.
E important sa alegeti mulineta astfel incat ansamblul lanseta - mulineta sa fie echilibrat.
Cele doua pot cantari impreuna in .ur de 19g si, daca tot o sa fie nevoie sa trageti de ele in
timp ce la celalat capat un crap trage si el cat poate, mena.ati-va fizicul si echilibrati-le astfel
incat lanseta sa fie cat mai usor de manuit.
3irul 5e crap
Doar doua lucruri as avea de spus aici. 1esonal prefer firele mai elastice, tocmai pentru ca
amortizeaza mai bine socurile in timpul drilului, mai ales in cazul teribilelor plecari ale
crapului adus aproape de minciog. Deasemenea, prefer firele mai inchise la culoare, pentru
simplul fapt ca pot vedea mai usor locul unde firul intra in apa si pot sa imi dau seama destul
de e(act unde imi sunt monturile, etc. 8u folosesc fire mai groase de !,?$mm. 'tat timp cat
lanseta este suficient de VblandaS, iar mulineta are o frana progresiva, un fir de calitate de
!,?$mm mi se pare suficient de rezistent si asigura o prezentare discreta.
Minci+gul
8u se poate spune ca minciogul folosit la rau ar fi chiar atat de diferit de cel de care va
serviti cu succes la balta. Cateva diferente e(ista insa, iar cea mai notabila este plasa. 1lasa
micro cu care sunt dotate minciogurile de crap nu este cea mai buna optiune atunci cand
pescuiti la rau, dat fiind ca in mod sigur minciogul va fi luat de curent si va veti chinuiti mai
mult cu el decat cu pestele. De aceea ar fi indicat ca plasa sa aiba ochiurile mai mari.
5n maner mai lung (1,$!m% si solid nu face decat sa va scuteasca de eforturi suplimentare si
aventuri neplacute, mai ales atunci cand pescuiti de pe un mal accidentat sau mai abrupt.
Sup+r$ii pen$ru lanse$e
&n general, prefer ca lansetele sa fie mai ridicate de la apa. /otivul este ca in acest fel mai
putin fir sta in curent si in consecinta nu voi agata chiar toate ierburile pe care le duce apa,
iar pe de alta parte forta pe care curentul o e(ercita asupra plumbului prin intermediul
relonului va fi mai mica. De aceea folosesc suporti telescopici, mai inalti.
Daca doriti neaparat sa folositi rod pod, nu aveti decat. Din puncul meu de vedere suportii
reprezinta o solutie mai simpla, sunt mai versatili si mai stabili. &n plus, pentru ca la rau nu
aveti voie sa folositi decat " lansete, iar malul este suficient de moale pentru a infinge
suportii, nu vad pentru ce ar trebui sa car ditamai fieroanga in spate pana la locul de pescuit.
;i(ati suportii bine in pamant si aveti gri.a ca lanseta sa fie si ea bine fi(ata (puteti gasi
capete speciale pentru suporti U Vrod loc9S - care sa va tina lanseta pe loc la o trasatura mai
nervoasa%. 'sta daca nu vreti ca un crap mai van.os sa va sterpeleasca bunatate de scula
de pescuit in cazul in care uitati frana stransa.
Na5a
11
8ada pentru rau ar trebui sa indeplineasca, in principal, trei conditii4
sa fie hranitoare U veti pescui in zone care sunt bogate in hrana naturala (pentru ca, in
general, acolo veti gasi crapii%, iar nada dumneavoastra va concura cu hrana pe care pestii o
gasesc in aceste locatii-
sa aiba putere mare de atractie U sa lanseze semnale suficient de puternice pentru a atrage
crapii in zona nadita-
sa fie grea U pescuiti in apa curgatoare si trebuie sa tineti cont de curent.
8ada prezentata mai .os indeplineste, in opinia mea, cele trei conditii. 0 folosesc cu succes
de " ani si am avut rezultate cu ea atunci cand pescuiesc cu porumb (in lapte sau preparat%.
Ingre5ien$e
1orumb preparat, 1,$ 9g
,iscuti pentru caini, !,$ 9g
Concentrat, 1,$ 9g
Canepa, !,"$! 9g
2rot de floarea soarelui !,"$! 9g
cahar, !,$!! 9g
'roma, 1! ml
5lei de porumbF floarea soarelui, 1! ml
'tractant
&reparare
1orumbul uscat se pune la inmuiat. E bine ca pentru inmuiat sa folositi apa decantata. 3a
inmuiat eu adaug pentru 1,$ 9g de porumb cam trei linguri de miere de albine. 2e lasa cam
#@ de ore, dupa care se fierbe in apa in care a stat, la foc mic, timp de ?!min. ,oabele
trebuie sa se inmoaie, insa fara sa plesneasca.
&n ceea ce priveste biscutii pentru caini, alegeti-i pe cei mai uleioasi si mai mirositori de pe
piata. 1uteti sa ii macimati si sa ii faceti faina (mult succes U eu am ars de.a o rasnita de
cafea% sau sa ii lasati sa se inmoaie in apa pana cand se unfla si se pot amesteca intr-un soi
de terci. &n felul acesta, biscutii isi pierd flotabilitatea si sunt usor de amestecat cu restul
ingredientelor din nada.
Concentratul de cereale pe care il folosesc este facut de fapt pentru puii de gaina. 1e langa
porumb, grau, soia si floarea soarelui, mai contine si faina de peste si tot soiul de vitamine si
minerale, ceea ce imi imaginez ca il face foarte apetisant pentru crap. &l cumpar sub forma
de faina, absoarbe bine apa si a.uta la legarea nadei.
Canepa se lasa la inmuiat cam "# de ore, dupa care se pune la fiert. Eu ii adaug la inmuiat
si doua lingurite de sare. 2e fierbe pana cand cele mai multe dintre boabe crapa.
'roma e bine sa fie aceeasi cu cea pe care o folositi pentru momeala. Dat fiind faptul ca un
crap are simturile mult mai dezvoltate decat noi, aroma nu trebuie sa fie foarte puternica U
pentru mine este suficient ca nada sa aiba un miros fin de vanilie.
1refer sa imi pregatesc nada de acasa. &n felul acesta nada preparata va sta o noapte, timp
suficient pentru ca aromele sa se distribuie uniform. 'mestec intai ingredientele praf peste
care torn boabele, biscuitii pentru caini inmuiati si zeama in care a fiert canepa. 'mestec
terciul respectiv dupa care adaug uleiul, esenta si atractantul si ... amestec din nou. 8ada
rezultata trebuie sa nu fie apoasa si sa se lege bine. &n cazul in care nada este prea uscata,
adaug din apa in care am fiert porumbul.
1e malul apei se fac bulgari mari cam cat o portocala mai sanatoasa. 1entru ca bulgarii sa
fie mai grei se poate adauga pamant din musuroaiele de cartite.
8adesc la @ U 1!m in amonte de locul de pescuit cu .umatate din cantitatea de nada, la
inceputul partidei. 'poi, la fiecare " ore mai arunc cate " U ? bulgari. Qn cazul unei partide de
pescuit de mai multe zile, nadesc dimineata si seara cu cate .umatate din cantitatea de
nada. 6enunt aproape in totalitate la nadirea de apel din " in " ore si arunc cativa bulgari de
nada doar in perioadele de acalmie in speranta ca voi starni astfel interesul pestilor.
M+n$uri
11
1rimul sfat pe care l-am primit referitor la monturile de crap pentru ape curgatoare a fost Vsa
fie cat mai simpleS. 8-aveti decat sa folositi bucle, anouri care culiseaza si alte minunatii de
genul acesta, pentru ca raul vi le va umple oricum de namol si ierburi, incat veti petrece mai
mult timp curatandu-le decat pescuind. &n plus, nu trebuie sa uitati ca din momentul in care
montura intra in apa si pana cand se aseaza pumbul, curentul va poate incurca forfacul si
nimic nu e mai neplacut decat ca dupa o ora de asteptare in care te tot intrebi de ce nu trage
sa scoti montura facuta martisor.
'ccesoriile pe care le folositi la realizarea monturilor ar trebui sa fie mai VrobusteS. Carligele
pe care le folositi trebuie sa fie de incredere, mai solide, bine ascutite si rezistente. 'r fi
pacat sa scapati un peste mai frumos pentru simplul fapt ca nu a rezistat carligul si s-a
dezdoit. De asemenea, ganditi-va cam cum arata albia raului si imaginati-va cam ce are de
indurat carligul dumneavoastra la fiecare recuperare. Eu prefer sa folosesc un singur carlig
pentru ca m-am convins pe propria-mi piele ca al doilea nu face decat sa ma incomodeze in
dril, agatandu-se de cele mai multe ori.
/onturile le fac pe fir te(til, pentru ca este mult mai suplu si mai rezistent decat
monofilamentul, se camufleaza mai bine pe fundul apei (mai ales daca este un fir
scufundator% si nu trezeste suspiciuni din partea pestilor. )otodata, trebuie cautat un fir
rezistent la abraziune pentru ca veti pescui in zone cu pline de crengi buturugi, scoici ceea
ce poate conduce la deteriorare rapida a acestuia.
1entru monturi folosesc te(til de !,"! U !,"$mm, inchis la culoare, rezistent si suficient de
gros pentru a nu se incurca chiar atat de usor. /onturile sunt simple, cu fir de par pe care
montez momeala. Carligele le leg cu nodul Knotless (nodul fara nod% pentru ca este
rezistent, iar la intepare carligul se va roti cu varful in .os, infingandu-se de cele mai multe ori
in buza inferioara a crapului. 8u las mai mult de 1cm intre momela si ti.a carligului, insa
distanta optima o veti stabili in functie de marimea carligului si marimea momelii si, de ce nu,
de preferintele personale. &mportant este ca distanta dintre carlig si momeala sa fie suficient
de mare astfel incat acesta sa aiba libertate de miscare pentru a se putea roti si infinge in
buza crapului.
&n incercarea de a scapa de carasii care faceau tot posibilul sa-mi fure boabele de porumb
din montura, am aplicat o solutie prezentata in unul dintre numerele revistei 'venturi la
1escuit. E vorba de mai multe boabe de porumb (eu pun @, si porumb in lapte si preparat%
care sunt insirate pe o bucata de fir te(til sau ata mai tare. Capetele atei se innoada,
manunchiul de boabe se leaga de un inel care la randul lui se leaga de firul de par. /omela
este astfel prea mare pentru caraseii hamesiti care ma innebuneau inainte si, cred eu, mult
mai atragatoare pentru crap.
;orfacul are ma(im ?!cm si la capat il leg de un varte. cu nodul Crinner. 1e forfac pun o
bucata de varnis negru, mai rigid, de $ cm lungime si "mm diametru pe care il trag peste
capatul varte.ului. 7arnisul respectiv are rolul de a tine forfacul departe de firul principal in
timpul lansarii, ceea ce a.uta la evitarea incurcaturilor.
;olosesc plumbi de @$gr, ficsi, plati, in forma de para, cu varte.. 1lumbul trebuie sa fie cat
mai stabil in curent pentru ca un plumb plimbat de apa de colo pana colo nu face decat sa
sperie pestii, sa va incurce montura si sa va bataie inutil varful lansetei. Creutate optima
pentru plumb o veti stabili in functie de curent, puterea optima de aruncare a lansetei si de
tipul de montura pe care o folositi (pentru o montura cu autointepare veti avea nevoie de un
plumb mai greu care sa permita carligului sa intre cat mai adanc in buza pestelui%.
1entru plumb folosesc montura cu plumb pierdut. Din punctul meu de vedere, aceasta
montura prezinta un mare avanta. atunci cand pescuiesc in zone pline de obstacole
submerse U in momentul in care plumbul se agata (este singurul care se poate agata in
timpul drilului%, agrafa speciala cu care este prins ii va permite sa se desprinda, eliberand din
nou linia si evitand pierderea pestelui. )rebuie doar sa probati montura si sa va asigurati ca
plumbul de desprinde atunci cand trageti de el pentru ca altfel o folositi doar de palmares.
7arnisul pe care il veti utiliza la realizarea monturii ar trebui sa fie cat mai subtire pentru a
sigura o prezentare cat mai discreta. 7arnisul cu pricina nu numai ca va va prote.a firul pe
portiunea care este cea mai solicitata, ci va impiedica in acelasi timp si incurcarea forfacului
in .urul firului principal. De aceea este recomandat ca lungimea lui sa fie cel putin egala cu
lungimea forfacului.
11
Cu un plumb culisant pe un tub fle(ibil sau rigid puteti realiza simplu o montura culisanta.
'vanta.ele acestei monturi ar fi, pe de o parte, faptul ca este foarte sensibila si veti sesiza
orice muscatura, iar pe de alta parte, ca nu se va incurca atat de usor. Daca doriti sa
transformati montura culisanta intr-una cu autointepare este suficient sa montati un varnis
siliconic cu un capat peste tubul de la plumbul culisant, iar in celalalt capat sa introduceti
varte.ul de care este legat forfacul. &n momentul in care crapul ia momeala si da sa fuga,
plumbul va face carligul sa patrunda in buza pestelui - preintepare. 7arte.ul iese din varnis
iar montura devine culisanta. 2esizati trasatura, intepati ...
8u pot incheia aceasta sectiune fara a prezenta si o montura pentru mamaliga. Este
montura pe care am folosit-o cu cele mai bune rezultate. &nitial montura a avut " carlige,
insa, din motivele prezentate mai sus, prefer sa o folosesc cu un singur carlig4
fir te(til !,"!mm-
conector plastic-
momitor fi( nelestat cu varte. si agrafa-
plumb culisant U @!gr (a * 7cm, b * "cm%-
amortizor cauciuc.
/omitoarele le fac din sarma de 1mm, folosind ca matrita ciocul unui patent. )ubul
plumbului culisant este rigid pentru ca momitorul sa stea pe fundul apei.
M+meli
1robabil una dintre cele mai eficiente momeli ramane celebra rama. 1roblema cu ramele
este ca nu sunt deloc selective ca momeala. 6iscati sa dati peste un card de carasei
infometati care sa va devoreze momeala, lasandu-va de fiecare data cu carligul gol. 1e de
alta parte, rama e cea care in final va poate salva de o partida fara nici o captura.
'celeasi dezavanta.e le are si mamaliga, insa primul meu ciortan a fost prins la mamaliga.
1e de alta parte, de multe ori mamaliga mi-a adus singura captura dupa o zi intreaga de
pescuit.
0 alternativa buna la mamaliga ar fi porumbul in lapte. ;ara a fi nici el din cale afara de
selectiv, il gasiti gata conservat, cu tot felul de arome. Eu il folosesc cu precadere pe cel cu
aroma de vanilie care aparent place mai mult. &n borcanul cu boabe pun o lingurita de miere
si cam ? ml de esenta de vanilie si il las peste noapte sa isi traga aroma. &l folosesc pe hair-
rig, cate ? U # boabe.
1orumbul in lapte nu place insa numai crapului si de multe ori m-am trezit cu boabele furate
de pe montura de vreun caras mai smecher. 2olutia a fost fie sa intercalez boabe de proumb
preparat printre cele de porumb in lapte sau sa folosesc doar porumb preparat pe hair-rig.
1orumbul VpreparatS pentru momeala il iau din cel pregatiti pentru nada. Dupa ce fierbe, aleg
doi pumni de boabe mai aratoase, avand gri.a sa nu fie crapate. 1e acestea le pun intr-o
solutie simpla care sa le creasca puterea de atractie care este preparata din4
zeama din cea in care a fiert porumbul-
miere-
aroma-
atractant.
,oabele stau in solutie peste noapte, iar dimineata sunt gata de folosit.
,oilies am folosit mai rar, iar rezultatele nu au fost e(ceptionale. 1entru ca fac mai ales
partide de 1" ore, nu am avut niciodata posibilitatea sa nadesc sustinut. Cele doua retete pe
care le folosesc la rau sunt urmatoarele4
0 reteta simpla si adaptabila. 1oate primi orice fel de aroma, fie Pn timp ce preparati boilies-
urile, fie prin Pnmuiere Pntr-un dip, Pnainte de a le pune Pn montura. Culoarea deschisa pe
care o capata dupa fierbere le va permite sa se distinga clar pe fundul apei si sa suscite
curiozitatea pestilor.
;aina de 2oia, "$! gr
;aina de CrOu, "$! gr
11
;aina de 1orumb (fina%, "$! gr
3apte praf, "$! gr
5lei de arahideF porumb, 1 lingura
6 U 1! oua, Pn functie de marimea lor
0 reteta pe care am folosit-o mai mult in lunile reci.
Cris, "$! gr
/alai, 1$! gr
;aina 2oia, "$! gr
;aina 1este, ?$! gr
CurrE praf, 1$ gr
'roma, 1!ml
5lei de peste, $ ml
2ofran
6 U 1! oua, Pn functie de marimea lor
11
.BC-ul pescuitului la crap
Citind diverse intrebari postate pe forumuri sau trimise catre reviste, inteleg ca abundenta de
informatii face citeodata mai mult rau decat bine.
'tat de multe discutii elevate in .urul unor subiecte fara sens4 care lanseta e mai lanseta,
care mulineta e mai mulineta, care producator e mai bengos, carp-fishing e de bine,
pescuitul crapului te transforma intr-un +baboier+ mic, urat, cu bube multe-n cap si pantalonii
rupti in funduletz, un fel de terorist pisciocol, etc.
8u sunt si nici nu imi propun sa fiu vreun e(pert international, nici vreun +carp-fishos+, insa
privind inapoi la sfaturile si tzepele pe care le-am luat de la tot felul de agarici in ceea ce
priveste scule, tehnici, monturi, etc. as vrea sa-i a.ut pe cei ce pun intrebari si vor sa invete
cu adevarat cu o mica sinteza.
&nainte de orice, puneti frumusel mana si incercati sa intelegeti mecanismele care stau la
baza pescuitului specializat la crap. /ergeti cateva zile in Delta si pe la Dunare, stati de
vorba cu pescarii batrani si ascultatii cu ambele urechi, au ce sa va spuna. )oata nebunia
asta cu pescuitul specializat la crap este impachetata frumos si uneori mult prea comercial in
.urul comportamentului si modului de hranire al crapului. 1rimavara devreme si toamna
tarziu, papica de origine animala (ofera multa energie, mai multa decat cea consumata
pentru procurare%. 1rimavara dihania isi reface fortele dupa iarna cea grea si se pregateste
pentru depus (cam cand infloresc salcamii%, toamna baga la greu ca sa aiba rezerve pentru
iarna. Cand se culege via, crapul incepe crovuitul (adica se aduna in gasca vreo "!-?! de
prieteni buni, se aseaza pe substrat si ridica un mic parapete, stau acolo pana vine
primavara%. 1escarii batrani cauta in general crovul cu piciorul, pentru ca in mod sigur acolo
vor gasi peste tot timpul anului. Cateodata, dupa ce au gasit crovul, mai arunca si cuca (o
scula de-a lor% si scot crapii la aer, dar asta este treaba lor. 1entru cei mai firavi, sau pentru
adeptii pescuitului modern, cu scule si tehnologii de ultima generatie, cand vi se mai face dor
de balta, luati o lanseta fina, sensibila, legati un plumb de sondat apa si faceti o tura a baltii,
sa gasiti crovul (se simte la mana cu putina e(perienta%. &n felul acesta, la anul stiti e(act
unde sa va asezati. 1entru pasionatii pescuitului la rau, sper ca nu va apucati de nebunia
asta, e valabil doar pentru lacuri si balti. Elitistii au o solutie mai ieftina, scot sonarul din
buzunar, asa ca nu mai are rost sa piarda timpul citind pe aici (si nici sa posteze cu
delicatete%.
09, tragem o concluzie cum ca locul, locul si iar locul reprezinta secretul cel mai bine pazit al
meseriasilor. 2a zicem ca avem ghinion, balta (lacul% e mare, crovul e in larg, asa ca ne
bazam pe ceea ce auzim de la altii. 1entru asta trebuie sa acceptam ca pescuitul crapului
(!-1 Kg * ciortanica, 1-? sau # Kg * ciortan, de aici incolo incepe crapul, asa ca uitati
mesa.ele alea unde meseriasii prind crapi de @!! de grame% inseamna multa rabdare, multe
teste, cam tot atata noroc si de " ori mai multa e(perienta. Evitati locurile facile, cu malul
drept, fundul apei respecta in proportie de !Y profilul malului, iar crapul sta pe langa gropi,
agatatori, cauta locurile unde se simte in siguranta. Cu cat malul este mai accidentat, cu atat
mai bine. Cu cat locul respectiv agata monturile mai des, iarasi cu atat mai bine. Daca vedeti
sau auziti ca in locul cutare s-a prins crap, cam dupa "-? saptamani incepeti sa pescuiti
acolo, in mod sigur teritoriul crapului care a fost prins a fost ocupat de unul mai smecher.
,uuun, sa vedem un pic cum e cu temperatura apei. 1rimavara si toamna U la apa mica,
vara la apa mare. 8u incercati invers, ca nu prea functioneaza. Daca in zona in care pescuiti
e(ista vegetatie in apa, uitati-va cu atentie. Daca vedeti depuneri pe vegetatie, spuneti
frumos pa, ca nu prea e nimic prin zona (de aceea se si depun impuritatile%. /ai sunt o
gramada de povesti cu termoclina, dar pentru inceput a.unge.
Cam atat cu locul, sa vedem cum e cu ansamblul lanseta U mulineta - linie principala (fir% U
montura. 1entru adeptii numelor marcilor sonore si a monturilor sofisticate si denumiri
spectaculoase am o veste cam trista. Cand mai vedeti crapi sarind din apa prin apropiere, sa
stiti ca in nici un caz nu incearca sa citeasca etichetele inscriptionate pe scule, pe haine sau
pe accesorii. 8u neg faptul ca o marca puternica inseamna calitate, ce vreau sa spun este
ca nu are rost sa va schimbati in fiecare an sculele, investiti o data si bine, daca va tin
buzunarele, si cumparati ceea ce vi se potriveste, nu ceea ce e la moda. /ontura noastra
trebuie sa a.unga in apa in locul ales. 1estele trebuie intepat. 1estele trebuie obosit pentru a
putea fi adus la mal. 1entru aceasta folosim lansetaAmulinetaAlinia principala. 1estele
trebuie scos din apa, pentru a face poze frumoase cu el, pe care le trimitem la reviste, sau le
postam pe site-uri, sau si una si alta. 2urprinzator pentru marea ma.oritate, dar unii chiar il
11
iau acasa (pe nenea CrapuT%. Cel mai grav este ca e(ista indivizi, pe care nici nu stiu cum
sa-i numesc, care nu numai ca il duc acasa, dar il mai si mananca. &n sfarsit, cate bordeie ...
/ontura vrem sa o lansam cat mai departe de mal, @!-1!! m sau mai mult. De ceG
Cateodata pentru ca Domnul Crap, sperios din fire, sta cam departe de mal. 'deseori insa,
lansam departe pentru ca asa am vazut noi prin reviste sau mai stiu eu unde, sau pentru ca
cei din .ur sa ne priveasca cu invidie, ma rog, lansam departe. 1entru asta, ne cam trebuie
lansete lungi, de ?.6! sau ?.! m, capabile sa arunce greutati mari (6!, @! sau 1!! gr.%. De
ce trebuie sa aruncam greutati mariG 1rivind cu atentie un crap (se accepta si variatii gen
ciortan sau ciortanica%, observam ca are buzitele cam groase si cam tari. De aceea incercam
sa obtinem un efect de pre-intepare sau auto-intepare, ma rog, ne intereseaza ca varful
carligului sa strapunga pielea, eventual sa iasa si pe partea cealalta (cazul ideal, din pacate
se intampla e(trem de rar%. 2cepticii sunt rugati sa lege un carlig de un plumb de @! gr., sa
aseze delicat varful carligului pe degetel si sa ridice usor plumbul de pe masa, sol, etc.
Despre nebunia monturilor va spun doar atat4 sancta simplicitas. 'dica, pentru cei ce nu stiu
bine limba rusa, cu cat mai simplu, cu atat mai bine. ;irul monturii sa aiba intodeauna o
rezistenta la rupere mai mica decat cea a liniei principale. Daca stiti ca aveti in dotare o
gramada de viermisori in parte moale din spatele corpului (pe care stati de cele mai multe
ori%, atasati de linia principala o agrafa cu varte., iar montura o prindeti doar cu un varte.. &n
acest fel, puteti monta, demonta, schimba repede diverse monturi. 'grafa cu varte. mai are
avanta.ul ca diminueaza rasucirea firului liniei principale in timpul lansarii. 3imitati la
ma(imum numarul nodurilor. 6ezistenta nodului este mult mai mica dacat cea a firului, de
aceea noduri multe inseamna sanse mai mari de a pierde montura (ideal cu un crap la
capatul ce are carligul, dar nu e obligatoriu, cateodata se mai agata si de crengi, stuf, etc.%.
'cul, indiferent de forma, are ca scop sa intre in buza crapului si sa stea acolo pana cand il
scoatem noi, folosind un degor.or, un cleste, o penseta, degetele sau mai stiu eu ce. De
aceea, acul trebuie sa fie ascutit. 7erificati-l inainte de fiecare lansare, si dupa fiecare
captura mai generoasa. Daca aveti cea mai mica suspiciune, schimbati-l cu altul ascutit. De
asemenea, acul are un rol important in ceea ce se cheama selectivitate. 'dica vrem peste
mare, folosim un ac mare. 2electivitatea o mai obtinem si din dimensiunea momelii. 5nii
dintre noi ascund acul in momeala (rama, viermusi, mamaliga, etc.%. 'ltii leaga momeala de
el (in general cei ce folosesc boilies, prescurtare de la boiled baites, adica nada fiarta pe
limba noastra%. 1uteti pune pe montura cate ace va lasa inima, in final veti a.unge tot la unul,
finalul fiind determinat in marea ma.oritate a cazurilor de numarul crapilor scapati definitiv
deoarece unul din acele ce atarnau in diverse pozitii s-a agatat cu nesimtire de ceva. 1entru
a evita incurcarea firului ce leaga acul de montura (ceea ce diminueaza drastic sansele
pestelui de a mai reusi sa bage in gura momeala ascunsa de perucile sau buclele de fir% veti
avea parte de o multitudine de oferte comerciale generoase reprezentate de anti-tangle, fire
rigide, superfire si mai stiu eu ce. 0 metoda ieftina si sigura este sa faceti o pasta, un pic
mai moale dacat plastilina, si ingropati sau agatati acul de ea. ,ineinteles ca o veti atasa de
plumb, ca nu prea aveti de ce altceva. 2tati linistiti, o data a.unsa in apa, stie ea ce are de
facut, se va desface garantat si va elibera acul cu momeala (ori cand atinge apa, ori la
cateva minute dupa ce a poposit pe substrat%. 'sa cum bine zice 7al 1angica ]r., puteti sa o
a.utati mulinand "-? ture. Da, cateodata puteti folosi si arc momitor in locul plumbului, mai
ales in zonele cu multa vegetatie si agatatori. 1entru aceste zone se recomanda ca plumbul-
arcul sa fie prins astfel incat se se desfaca cat mai usor, pentru a se desprinde in cazul in
care s-a agatat in cine stie ce.
Esential este mecanismul care sta la baza monturii. 2tudiati ceea ce vi se propune si ganditi-
va daca este posibil ca acul sa a.unga sa intepe crapul in buza. Cand se hraneste, crapul
aspira pe langa hrana si impuritati, pe care le elimina scuipandu-le. 1e baza acestui
mecanism a aparut montura fir de par. 2imtind acul, pestele zice ca-i impuritate si scuipa. &n
acel moment acul trebuie sa sa rasuceasca un pic si sa intre in buza. 1uteti simula acest
mecanism folosind palma facuta caus. Daca pe carlig avem atasate rame sau viermusi sau
este ascuns in mamaliga, e un pic mai simplu, nu mai trebuie sa ne facem gri.i ce distanta sa
avem intre ac si boilies, ce lungime sa aiba firul de par, etc.
Ei bine, pentru a arunca toata nebunia asta in apa, avem nevoie de lanseta-mulineta-linie
principala. Daca pescuim in zone cu fundul pietros sau accidentat, verificam linia principala
sa nu fie roasa, inainte de a arunca, altfel avem sanse mari ori sa lansam mai mult ca de
obicei (montura fiind libera si fericita o data rupta linia principala, va fi oprita doar de frecarea
cu aerul si de gravitatie% ori sa pierdem pestele. /ulineta trebuie sa fie rezistenta, cu
11
angrena.e solide, indiferent ca sunt pe rulmenti sau pe lagare. 1resiunile si frecarile la care
este supusa in timpul drill-ului (un termen pretentios ce semnifica lupta cu dihania sa o
convingem sa vina la mal, sa-i facem o poza% o vor afecta atat de tare daca e de proasta
calitate, incat fie se va invarti in gol, fie va ceda e(act atunci cand nu doriti. 1entru a permite
lanseuri lungi, diametrul tamburului este mare ($-6 cm%, astfel incat lungimea desfasurata a
unei spire sa fie mare. 2unt preferate mulinetele cu frana pe fata, deoarece au un disc de
frana (asemanator sistemului de la masina%, ceea ce permite un control mai bun al pestelui.
;rana trebuie sa ofere o pla.a larga, adica sa se invarta mult intre strins si deschis, pentru a
permite regla.e cat mai apropiate de rezistenta la rupere a firului. 3anseta trebuie sa suporte
aruncarea unor greutati mari. Creutatea optima de aruncare este fie este insriptionata pe
corpul lansetei in grame, fie se deduce din test curve (imi pare rau, nu cunosc nici un termen
romanesc corect%. Casiti tot felul de tabele de conversie. 6ezistenta la rupere a firului trebuie
iarasi sa permita aruncarea greutatii pe care o dorim.
&ata ca suntem gata sa aruncam montura in apa. ,ineinteles, in functie de tehnica ce ne-am
propus-o, ea poate transporta doar momeala, sau momeala si nada. ,ine ar fi ca nada sa
aiba in continut si momeala folosita. Daca vrem sa nadim locul, in functie de posibilitati
folosim barca paznicilor, a noastra (daca avem%, ceva telecomandat (daca ne da mana%, sau
aruncam cu tot soiul de bulgari de nada de diverse dimensiuni in apa, spre deliciul pestilor
ce vor fugi incantati din zona. 8u va speriati, vin inapoi dupa ce comenteaza critic
performanta noastra sportiva, ca-i atrage nada. Daca suntem smecheri, nadim "-? locuri, la
distante diferite fata de mal. Daca suntem sau doar ne credem norocosi, nu mai nadim, ca
nu are nici un rost, pierdem timpul degeaba. )rebuie sa tinem cont atunci cand nadim de
anotimp si de temperatura apei. 1rimavara si toamna tarziu-iarna, nadim putin, pestii se
satura repede (deoarece nu consuma multa energie stand pe loc% si nu avem trasaturi.
1lecam in.urand de mama focului proprietarul baltii ca n-are peste, paznicii ca au dat drumul
la apa, ala de ne-a vandut nada si mai stiu eu ce si pe cine. 7ara, iarasi, nu nadim in e(ces,
apa fiind calda, nada va fermenta, consumand o(igenul din zona nadita, pesticutii vor pleca
bine mersi, oferindu-ne astfel posibilitatea de a imbogatiti repertoriul national de in.uratori. &n
principiu, nada noastra va crea o agitatie deosebita in randul pestilor mici, ce va atrage pestii
mai mari, si mai mari si tot asa. 'r fi bine, daca timpul ne permite, sa ne rupem cateva ore
din concediul la mare si sa trecem pe la 'cvariul din Constanta, unde putem studia in liniste
cum se hranesc crapii in particular si pestii in general (cei pasnici, ca rapitorii nu ne
intereseaza deocamdata%. Daca nu avem cum, cautam un prieten cu acvariu, vizitam un
magazin ce vinde pesti, gasim noi o cale. 6espectand criterii numai de ei stiute, crapii
selecteaza din patul de nada ceea ce ii intereseaza, sufland un .et de apa inainte de a aspira
cu putere hrana si o data cu ea alte impuritati. De aceea monturile ce folosesc momeli
plutitoare sau semi-plutitoare au sanse mai mari. &n general, in mi.locul locului nadit se
hranesc pestii mai mici, iar cei mai mari, suspiciosi si pretentiosi cum ii stim, mai spre
margine. 'tentie, aceasta nu este o regula general valabila, se aplica in marea ma.oritate a
cazurilor dar nu in toate. ;iind mai spre margine, cei mari pot fugi mai usor in caz de pericol,
pe cand cei mici sunt prote.ati de numarul celor din .ur (un principiu pe care il regasiti in
natura la multe alte specii%. &ata de ce unii arunca monturile atat in mi.locul patului de nada
cat si pe margini.
09, am nadit, am pregatit montura, vrem sa o lansam. 3ansetele dedicate pescuitului
specializat la crap au o distanta mai mare intre suportul de fi(are al mulinetei si maner nu
pentru a fi diferentiate in magazin ci pentru a oferi o parghie mai mare necesara in timpul
lansarii. /ulineta trebuie tinuta in sus, picioarele departate, cel din fata reprezentand punctul
de spri.in. /a.oritatea mulinetelor moderne de crap au un design al bratului de fi(are ce
include un locusor special sa tinem noi degetelul acolo, dupa ce in prealabil am prins si firul
cu el. 7erificam cu atentie varful lansetei, sa nu fie firul incurcat, ridicam pic9-up-ul mulinetei
(sarma aia rotunda ce tine firul sa nu o ia la vale de pe tambur%, fi(am locul in care dorim sa
lansam si efectuam o miscare ca in filmele cu nin.a, doar ca aia te taie cu sabiuta la cap, pe
cand noi doar pescuim (teoretic%. Cu cat ne lasam mai tare pe piciorul din fata, cu atat
simtim mai bine tensiunea creata in lanseta. Cand lanseta a a.uns deasupra capului nostru,
ne apasam cu putere pe ea si pe piciorut, si ridicam degetul de pe fir. Daca am ridicat
degetul de pe fir prea devreme, vom asista la o bolta frumoasa, daca l-am ridicat prea tarziu,
vom lansa spectaculos la 1!-1$ m in fata noastra, avand sanse mari sa ne dam chiar peste
picioare, deci atentie. Dupa ceva timp, vom intelege mecanismul si vom incepe sa facem
lanseurile pe care le dorim. Daca ne intereseaza in primul rand sa invatam sa lansam, vom
11
incepe lucrand la precizie si abia apoi la distanta, daca nu, Dumnezeu cu mila, dam pe unde
se poate, departe sa fie, ca ne aplauda lumea.
;ratilor, bucurie mare, montura, nada si momeala au a.uns, in sfarsit, in apa. 8e vom aseza
bine merci, in pozitia ganditorului de la [amangia, incercand sa intelegem din noianul de
informatii ce suport ar fi cel mai bun. 2a ne luam un rod-pod, sa folosim senzori, bambina o
fi prea grea, varful sa fie in apa sau sa intepe cerul, dileme, dileme, dileme... 6od-pod-ul
este scump. 0fera avanta.ul unui sistem de sustinere al lansetelor cu o baza mare la sol,
deci stabil, diverse regla.e privind pozitia lansetelor, este usor de transportat. Cracanele
inteapa, sunt multe, mai dificil de transportat, dar ieftine. Daca pescuim la crap, si nu la ce o
fi, preferam sa avem virful lansetei cat mai sus, pentru a evita semnalizarile false specifice
pestilor mici ce ne ciugulesc momeala. 1lumbul greu face totul, noi trebuie doar sa pastram
tensiunea din fir. Ca-i bambina, ca-i sHinger, sau orice alt intinzator de fir, rolul lui este sa na
semnalizeze muscatura pestelui. Daca pestele are loc sa se departeze de mal, va ridica
obiectul, altfel il va cobori (adica ori fuge spre malul opus, ori vine spre noi%. Daca suntem
disperati si avem fir foarte gros si o bambina subtire, descoperim enervati ca in afara unei
bucle facute de fir in fata lansetei, nu am avut nici o semnalizare, deci daca am lansat
aproapte de malul opus, firul va fi intins de un ceva mai greu. 'cum, unii prefera mulinete cu
free-runner, sau baitrunner, altii nu. &n marea ma.oritate a cazurilor, cu e(ceptia momentelor
cand apa este rece si pestele cam amortit, trasatura unui crap si chiar ciortan este violenta.
5nii slabesc la ma(imum frana mulinetei, altii activeaza baitrunner-ul, insa toti asteapta acea
caraiala minunata, dulce poem simfonic pentru urechile noastre dornice. Daca vreti sa
invatati din propriile greseli, strangeti frana la ma(imum. 2unetul facut de firul tensionat la
ma(imum ce se rupe in vant este o e(perienta ce nu va fi usor uitata. 6edevenind seriosi,
daca nu aveti baitrunner, slabiti frana cat puteti de mult. Daca aveti baitrunner, activati-l cu
incredere. /anevrati manivela mulinetei astfel incat sa aduceti firul paralel cu lanseta, chiar
sub aceasta. 'tunci cind pestele trage, apucati concomitent de lanseta si de fir si ridicati
lanseta in pozitie verticala. &n momentul acesta aveti pestele sub control (garantat%, asa ca
puteti fie sa incepeti sa strangeti frana, fie sa dezactivati baitrunner-ul. Daca pestele ia fir,
mana voastra actioneaza ca o frina, asa ca e o9. &mportant, e(trem de important, este sa
pastrati din momentul inteparii firul permanent tensionat. Daca firul pierde din tensiune,
devenind flasc (moale%, crapul are mari sanse sa scuipe carligul sau sa pierdeti controlul
Ei, dragii mosului, inarmati-va cu multa rabdare, caci tocmai ati intepat un crap si il aveti in
lanseta. &ncepeti sa strangeti frana, sau dezactivati baitrunner-ul. &ncepeti sa mulinati. Daca
nu recuperati fir, ci tamburul se invarte in gol, nu va speriati, frana este inca prea larga.
6eapucati firul cu mana libera, si in timp ce faceti pasi inapoi (pentru a pastra tensiunea in
fir% strangeti frana mulinetei. 8u va panicati, nu o strangeti la ma(imum, cate "-? ture sau
chiar mai putin. 1rincipalul este sa nu intrati in panica, gandindu-va ca veti pierde pestele.
8u indreptati varful spre apa, slabind tensiunea din fir. Daca va place 6e( [unt si vreti sa
RpompatiS, nu uitati sa mulinati in timp ce lasati lanseta in .os, altfel, 'ustralia fiind departe,
nu va auzi urarile de bine si de sanatate pe care i le adresati cu drag. 7arful sus si bucurie-n
suflet. 'cum, daca suntem atenti, in !Y din cazuri stim cam cine este la capatul celalalt al
firului. Daca trasatura a fost scurta si violenta, e mai mult ca sigur ciortanel. Cu cat ceva-ul
care intinde firul se ridica sau coboara mai incet, cu atat pestele e mai mare. Daca lupta cu
voi in larg, plecand voios in stinga sau dreapta, amestecand firul vostru cu cele ale vecinilor,
obligandu-va sa treceti neatent printre sculele si urarile lor de sanatate si viata lunga, este
un crap comun, sau romanesc, sau salonta (oglinda pentru cunoscatori%. Daca il vedeti ca
sare ca stiuca si face lumanari, sau se invarte delicat desupra apei la ?!-#! cm, este novac,
daca vine spre mal duios si delicat, fara sa opuna prea multa rezistenta, pregatiti-va pentru
un cteno (sau amur pentru aceiasi cunsocatori%. 0 data cu apropierea de mal, urmeaza clipe
de mare incercare pentru sufletelul vostru chinuit. 2trigate de voiosie, chiuituri si alte sunete
bogate-n decibeli nu prea sunt recomandate, nu de alta dar, la cat de prietenos e romanul,
s-ar putea sa luati vreo " peste ochi de la vecinii mai putin norocosi. Daca sunteti insotiti,
puteti semnaliza optic sau acustic catre coleg sa vina cu minciogul. Cum unde eG 3a
indemana, in fundul portbaga.ului, ca doar ati venit la iarba verde si nu la pescuitB Daca
sunteti singurei, nu incercati sa il trageti spre mal culcat pe o parte, ca s-ar putea sa aveti
suprize. Daca nu e cteno (cam pe la "-# m il veti vedea la fata si veti sti%, nu va speriati,
e(ista solutii. &n primul rand, indiferent de natia lui, faceti bine si trageti un pic mai virtos de
lanseta, pentru a il scoate cu gura la aer, un procedeu absolut necesar. )ragand nenea
Crap "-? guri sanatoase, obosit fiind de lupta cu voi, se va inmuia si va poposi in mingiog.
11
Daca e cteno, va va servi cu drag "-? starturi rapide de la mal spre larg, fiti pregatiti, lasati-l
sa ia fir (atentie la franaB%, si aduceti-l delicat inapoi. Daca va a.uta cineva cu minciogul,
rugati-l frumos sa nu prinda fluturi, adica sa dea cu scula in apa dupa crap, ci sa-l tina
(minciogul% intr-un loc, pentru ca voi, cei ce aveti situatia sub control (adica lanseta in mana
si pesteleTn carlig% il veti duce frumos pe crap in minciog. Daca sunteti singuri, e o9, obositi-l
un pic mai mult, tineti-l cu gura la aer si introduceti usor minciogul sub el.
B7.;-, 178>-4 =7.5+ D.=. .;0/2 - 4.3/0. :0 572>270, 9.B:82/2-3 @2624-7, 8:.6:8-3 =8 .5. /-/
/2>583, 1.=0/2 5-B0, 5-4/./230 50 86:0 ;70/2 4.8 /72>2/0/2-30 50 3. 70;24/0, 42 50 :.6483 532>@./2-3
86 52= 50 3.69. >.3, 4. ;.:. 42 03 =0 178>-4 0. C.6: 40 ;. 4./87., ;. :. :26 =-.:. :0 G--:
@C0 42 =.> ././. D.=. 68 486/0/2 :0 .=-7: =8 =030 :0 >.2 484, /.= 5.= 86. 3. =0.1., 42 B:85 =8
03 26 5-7/@.9.<. A;0/2 972<. .=.4., =.6: 26/7./2 26 4=.7. @3-=8382, 1.=0/2 /.7.@-2, 4. 2.4. /-/2
=70B.6: =. .7:0 @3-=83, =. 4. ;.:. 38>0. =0 504/0 ./2 57264. A7:0/2 .5-2 - 9./2/. :0 =7.5, =8
>83/ 18>, 4. >-.7. /-/2 :0 =28:. 42 5860/2 =./0 86 E23-97.> 26 5384 3. 120=.70 :05.6.70 .
.>26/2723-7, =. :-.7 >072/./2. N8 ;. 9.6:2/2 570. /.70 3. .2. >2=22, :0 ;-7 42 02 4. 504=82.4=., =.
-7 =704/0 02 =7.522 5.6. 40 1.= 42 =-522 >.72. B26026/0304, 26/70 =030 2 ./2/8:262 0A24/. - 53.<.
3.79. :0 0;-38/22 26/07>0:2.70, .4. =. 1.=0/2 =8> ;. 3.4. =-64/226/.. D.=. .;0/2 =86-4=8/2
57-5720/.72 :0 @.3/2, B2=0/2 =. ./2 1.=8/ 5-B. 50 @.3/. 3-7, 4. ;26. 17.20722 @838=, 4. 120 42 .3.
1072=2/, =. 0 -> 42 03 42 5-./0 ;. 3.4. - :./. 97./24 4. 5726:0/2 =0;. >.786/24 50 .=-3-.
T!,#$ "'51%' /%)1
in'luen$a (remii
0rice e(pert al pescuitului la crap care
foloseste echipament de "!!! de dolari va va
confirma ca ar putea pescui la fel de bine cu
scule Pn valoare de "!! de dolari. Cine
pescuieste cu echipament avansat o face
datorita faptului ca este pur si simplu o placere
sa folosesti un bat sau o mulineta de calitate.
Dar mai ales +veteranii+ pescuitului la crap stiu
din e(perienta ca aceste lucruri sint doar un
adaos placut, si nicidecum necesar. /ult mai
important este sa ne facem lectiile, adica sa ne
informam cPt mai bine despre prada noastra
mult rPvnita. Ca pescari sportivi, depindem Pn Pntregime de instinctul natural al pestelui de a
se hrani. 8u Pl prindem cu plasa, nu Pl harponam. )rebuie sa asteptam pPna cPnd pestele
decide, de buna voie si nesilit de nimeni, sa apuce momeala noastra. 1entru a obtine acest
rezultat - si pentru a elimina cPt mai mult factorul +noroc+ - este necesar sa stim cPt mai multe
despre modul de hranire al crapului. Qntrebarile cheie sint urmatoarele4 cum se hraneste,
cPnd se hraneste si unde se hranesteB Daca gresim chiar numai unul din acesti parametri, nu
ne mai a.uta nici cel mai scump si mai sofisticat echipament din lume. Qntrebarea +cum se
hraneste crapul+ am tratat-o de.a Pn unul din numerele trecute. 'm vorbit despre felul Pn care
crapul absoarbe sau +inhaleaza+ hrana si o triaza Pn bot. 'supra acestui punct esential vom
reveni Pn alt episod, cPnd vom vedea de ce montura cu +fir de par+ Pn combinatie cu un boilie
si un plumb semi-fi( s-a dovedit de a fi de departe cea mai eficienta. 3ocalizarea crapului va
fi subiectul numarului urmator. ,uletinul meteo, de mare a.utor
Desi am abordat-o de.a Pn unul din numerele trecute, as vrea sa mai insist asupra
problemei +cPnd se hraneste pestele+, pentru ca este e(trem de importanta, si, Pn acelasi
timp, relativ usor de rezolvat.
Qn numarul 7 al revistei, am vorbit despre modul in care temperatura apei influenteaza
cantitatea de o(igen dizolvata in apa. 'ceasta cantitate de o(igen determina direct pofta de
mPncare a crapului. Deci, cu a.utorul unui simplu termometru de apa, puteti stabili cPnd si
unde se gaseste o situatie promitatoare pentru o captura record. 5n alt factor care va poate
Pndruma spre o partida de pescuit reusita este vremea. De obicei, noi pescarii nu Pi dam
11
atentie decPt atunci cPnd avem nevoie sa o invocam ca scuza pentru o zi fara peste. 'cest
lucru este o greseala fundamentala, pentru ca un simplu buletin meteo ne poate a.uta
enorm.
&resiunea a$m+s'erica $re/uie sa 'ie c+ns$an$a
1arametrul principal este presiunea atmosferica. 'ceasta se masoara Pn milibari (mbar%.
1Pna la 1!!! mbar, vorbim de o presiune atmosferica scazuta, la peste 1!1! mbar vorbim de
o presiune atmosferica ridicata. 1resiunea atmosferica scazuta Pnseamna de obicei cer
Pnnorat, vPnt si averse de ploaie, Pn timp ce presiunea atmosferica ridicata este responsabila
pentru vreme frumoasa cu cer senin. Crapii, ca si toti pestii din familia ciprinidelor, s-au
dovedit a fi foarte sensibili la orice schimbare a presiunii atmosferice. Deci cele mai bune
conditii de pescuit le ofera o vreme constanta peste o perioada de timp cPt mai lunga.
2ingura e(ceptie este o perioada calduroasa Pn timpul verii, cPnd temperatura apei poate
trece peste baremul critic de "? de grade Celsius. Conditii acceptabile ofera si o presiune
atmosferica Pn scadere (adica atunci cind vremea se +Pnrautateste+%, Pn timp ce o presiune Pn
crestere este garantia unui esec pescaresc. 2e poate spune ca o presiune atmosferica
scazuta ne ofera cele mai bune conditii. De ceG 'ceasta situatie meteorologica ne aduce de
obicei temperaturi relativ constante si mai ales medii, indiferent de anotimp. Qn plus, ea
aduce de multe ori vPnt si ploaie.
VLn$ul 8 ci$ mai pu$ernic
&nfluenta vPntului este imensa. 1e scurt, cu cPt mai mult vPnt, cu atPt mai bine. 7Pnt prea
puternic pentru pescuit nu e(ista, chiar daca este neplacut pentru pescar. Efectele sint atPt
de benefice din trei motive4
1. /iscarea valurilor la suprafata o(igeneaza Pntreaga apa. &mportanta cantitatii cPt mai mari
de o(igen am amintit-o de.a de mai multe ori.
". Curentul format de valuri la suprafata apei concentreaza hrana Pntr-o parte restrPnsa a
baltii. 'ceasta hrana este transportata de curent sau dislocata de valurile care lovesc Pn mal.
Din acest motiv, se recomanda sa pescuiti Pntotdeauna cu vPntul Pn fataB Qn aceste conditii,
momeala trebuie plasata aproape de mal, sau cel putin Pn acea parte a baltii spre care bate
vPntul.
?. 0data cu aparitia valurilor, scade vizibilitatea din e(terior Pn apa, pentru ca +oglinda+ nu
mai este neteda, ci Pn miscare continua. )otodata, patrunde mai putina lumina Pn apa.
Efectul este ca pestii se simt mai siguri, mai putin amenintati, si Pncep sa se miste mult chiar
Pn timpul zilei, cautPnd hrana uneori la adincimi surprinzator de mici. Qn plus, pescarul aflat pe
mal este mai greu sau chiar imposibil de reperat de catre crapi si, de multe ori, pestii trec de-
a lungul malului, pe sub nasul pescarului, ale carui monturi sint de obicei lansate mult prea
departe.
7Pntul are efecte pozitive, indiferent de anotimp sau directie. /ult timp s-a sustinut teoria
ca Pn timpul iernii ar fi mai bine sa se pescuiasca cu vPntul in spate. ,anuiesc ca aceasta
teorie s-a mentinut atPta timp doar datorita faptului ca este mai comod pentru pescar sa stea
la adapost cPnd este frig. 1ractica Pnsa a dovedit cPt se poate de clar un lucru4 cel mai bine
este sa pescuim Pntotdeauna cu vPntul Pn fataB
&l+aia +7igenea6a apa
1loaia are un efect asemanator cu cel al vPntului. 0(igeneaza apa, dizloca hrana de pe
maluri si +sparge+ oglinda de la suprafata apei, provocPnd o mobilitate sporita a crapilor.
;oarte promitatoare este situatia unei furtuni Pn timpul verii, unde ploaia aduce o o(igenare
rapida si substantiala, care poate provoca o scurta perioada de hranire aproape
efervescenta a crapilor. 0ricum, fiti foarte atenti la fulgere. 8u e de gluma sa te afli Pntr-o
barca, anga.at Pntr-un dril prelungit, Pn timp ce esti singurul punct proeminent pe un plan de
apa, si asta cu un paratraznet de carbon Pn mPnaB ;ibra de carbon este un e(celent
conductor electric, asa ca fiti foarte atenti sa nu patiti ca dinamovistul ;lorentin 1etre.
In'luen$a lunii
)oate revistele pescaresti din 7est publica invariabil, numar de numar, tabelele solunare.
0 perioada buna de timp, am Pncercat sa ma orientez dupa ele. 2incer sa fiu, nu am
12
observat nici cel mai mic efect, lucru confirmat de toti specialistii de carpfishing cu care am
vorbit. 2ingurul punct relevant pare a fi luminozitatea. &n conditii de nopti cu cer senin si luna
plina, pestii nu se simt atPt de bine prote.ati de Pntuneric ca de obicei si nu se aventureaza Pn
apropierea malului, deci trebuie cautati mai Pn larg. &nvers, Pn schimb, cu cPt mai Pntunecoasa
este o noapte, cu atPt mai aproape de mal vom gasi crapii. De altfel, acest lucru este valabil
pentru orice oscilatie a luminozitatii, indiferent de cauza acestei schimbari sau de ora zilei.
"are es$e (remea i5eala?
'sadar, conditiile meteorologice ideale pentru pescuitul la crap ar fi, dupa parerea mea,
urmatoarele 4
- &n lunile septembrie sau octombrie, cind temperatura din timpul zilei este de 16 grade C, Pn
cursul noptii de 1! grade C, temperatura apei este de 1# grade C , presiune atmosferica
scazuta, cer noros, averse de ploaie razlete, vPnt cald din 7est sau 2ud - 7est. 0 mentiune
importanta4 toti acesti factori au efect mai ales asupra apelor linistite. &ar cu cPt mai mica este
o balta (ca suprafata, dar mai ales ca adPncime%, cu atPt mai sensibila va fi fata de factorii
meteorologici numiti. Qn cazul unor conditii nefavorabile, Pncercati-va norocul mai bine pe rPuri
sau canale, care depind de alti factori si ofera conditii bune Pn timpul verilor calduroase sau
al iernii.
L+cali6area crapului 8 sc1eme
'sa cum de.a
stim - una din
principalele
sarcini si cheie
de reusita ale
unui partide de
pescuit la crap -
este localizarea
acestuia . E(ista
o seama
intreaga de
teorii cu privire
la zonarea
baltilor si apelor
curgatoare , la
anumite zone
sigure in care
vom gasi
mustaciosi ,
e(ista recomndari pentru praguri , zone de alimentare cu apa ale unei balti , zone de
confluenta a " ape curgatoare , etc . )oate acestea se bazeaza pe observatii facute de-a
lungul timpului de pescari pe malul apelor . )oate au o mare doza de adevar B )otusi pentru
un pescar incepator este greu de interpretat o apa . De aceea va propune un studiu de caz -
bazat pe o poza preluata de pe un site francez despre crap - studiu de caz in care vom
e(plicita mai clar de ce si unde vom avea posibilitatea sa dam de locul de hranire - odihna -
patrulare a atit de doritului nostru prieten solzos .
2e reda in imaginea de mai sus - o zona de pescuit . 2-au numerotat pe harta zonele de
pescuit interesante - unde ar trebuii sa incercam de-al lungul partidei noastre de pescuit .
&ncercam sa e(plicam de ce fiecare zona este interesanta 4
Cona % - in aval de un arbore scufundat . cona de protectie si de turbulenta . Crapul va
gasi aici hrana necesara - oferita prin turbulenta crescuta a acestei zone - in plus isi va gasi
intotdeauna adapost si camufla. in structura arboricola scufundata . cona necesita un
echipament mai greu - in sensul in care firele vor fi usor supradimensionate - iar la inceputul
drillului pescarul va cauta sa scoata crapul cit mai repede din zona de crengi imerse . &n
general daca crapul apuca sa intre in crengi - putem sa-i spunem +3a revedere+
Cona ( - un cuptor sapat de curent in mal . 6ecomand plasarea unei lansete si in aceasta
zona - pentru ca putem avea surpriza unor e(emplare capitale - care isi adapostul in astfel
de cuptoare .
12
Cona 4 - in aval de un prag de pietre . 3ogica de recomandare a unui astfel de loc este
similara celei de la pct 1 - cu deosebire ca aici turbulenta fiind mai mare - iar protectia
redusa , crapul va adopta astfel de zone numai pe perioada hranirii , altfel evitind stationari
indelungate in astfel de zone .
Cona 8 - o confluenta intre " ape curgatoare . 0 zona e(celenta pentru crap - cu apa
o(igenata , adinca si hrana din belsug . 3ipsa vegetatiei si in general fundul spalat de mal -
ofera facilitati diverse de nadire corespunzatoare . 5na dintre cele mai +prinzatoare+ zone
din schema prezentata
Cona : - este o consecinta a confluentei dntre rauri . /alul spalat din zona # se va
depune si va crea o zona cu apa mica , tulbure si plina de sedimente in suspensie . Este
recomandata pentru pescuitul de primavara - in acest loc apele incalzindu-se mai repede .
)otodata cu o nadire corespunzatoare poate fi un loc propice pescuitului pe timp de noapte
in verile calduroase
Cona ; - in general - in astfel de coturi pe care raul le face - pe partea e(terioara a curburii
- apa este adinca , iar pe malul opus apa este mai mica - datorita efectului de depunere de
sedimente . 2igur in astfel de zone adanci e(ista gropane si praguri care trebuiesc cautate
cu atentie B Cele mai prinzatoare locuri pe tot timpul verii .
Cona = - iarasi o zona cu potential ma(im . 'pa adinca si prezenta unui mal de vegetatie
abundent - face sa se intruneasca conditii propice pentru ca crapul sa stationeze si sa
hraneasca aici . Camufla.ul este asigurat de perdeaua de vegetatie iar curentul mai puternic
pe e(teriorul curburii raului o(igeneaza apa . 2e pot planta cu succes monturile la "-? metri
in fata perdelei de stuf - cu mentiunea unei gri.i sporite fata de eventualele tentative ale
crapului de a-si cauta salvarea pe timpul drillului in perdeua ade vegetatie
Cona > - in aval de o insula . cona puternic turbionata si care ofera hrana din belsug .
2igur ca e(ista si alte zone optime pentru gasirea crapului pe rauri - dar ne oprim aici -
fara pretentia ca daca veti pescui in zonele indicate de noi - veti avea captura vietii .
1romitem sa revenim cu un studiu similar si pentru o balta B
/omeala pe rig - pescuitul crapului
S.MNUL
Somnul, marele gurmand
&n folclor, voracitatea stiucii i-a atras acesteia renumele de +rechinul apelor dulci+. Din
punct de vedere al obiceiurilor culinare, aceasta caracterizare s-ar potrivi mai degraba
somnului, a carui lista de bucate depaseste orice inchipuire, un adevarat festin pantagruelic.
Din meniu nu lipsesc pestisori de orice fel, rime, lipitori, serpi, soareci, diverse moluste,
pasari si mici mamifere de apa. /ai mult, somnul este si necrofag, consumind cu vadita
placere cadavrele purtate de curent. 3egendele si traditia orala, unele dintre ele citate chiar
in lucrari de specialitate ca provenind din surse sigure, ii atribuie atacuri ucigase la adresa
omului. 2igur este ca s-au descoperit resturi umane in stomacul unor astfel de monstri, fara
a fi o certitudine originea acestora.
Ca si in cazul altor specii, atacul survine in functie de impulsurile pe care pestele le
primeste prin intermediul organelor de simt. 8umai ca somnul este printre putinii rapitori la
care vazul nu are decit un rol secundar. ;oarte important din punctul nostru de vedere este
mirosul, e(trem de bine dezvoltat compensator. Este si motivul pentru care daca folosim
momeli vii acestea trebuie sa fie cit mai proaspete, cit mai recent montate in cirlig, pe cit
posibil cu leziuni minore care sa nu le afecteze viabilitatea, dar care permit eliminarea
anumitor substante cu rol de chemoatractant, in vreme ce pentru alte momeli naturale este
utila lasarea lor la +fezandat+. De e(emplu, momelile care elimina in apa singe sau
raspindesc un miros persistent de carne cu inceput de alterare sint percepute de la mare
distanta si cresc sansele de a atrage in zona vreun e(emplar hamesit.
Sg+m+$ele nu sin$ rele 5el+c@
12
Cantitatea ma(ima de informatii necesare procurarii prazii este adusa somnului de
perceperea vibratiilor. 8u numai ca zgomotele nu ne defavorizeaza, ba din contra, ele ne pot
deveni intr-o anumita masura chiar utile. E(emplul clasic in acest sens il constituie utilizarea
pe scara larga a cloncului, un instrument de lemn cu a.utorul caruia se produc la suprafata
apei sunete de intensitate .oasa, unde care se propaga spre adincime, atragind e(emplarele
mai mari de somn. 2a nu ne mire daca vom avea atacuri dupa ce prin dreptul nostru a trecut
vreo ambarcatiune lenta, in special un vapor mare, prinderea somnului in astfel de situatii
fiind relativ frecventa. Daca nu avem posibilitatea folosirii unui clonc sau nu dorim sa o
facem, din motive etice, putem sa captam suplimentar atentia pestelui montind plumbi de o
anumita forma si greutate, care produc la atingerea apei un zgomot infundat, asemanator
aceluia obtinut la deschiderea unei sticle de sampanie. Dupa numeroase incercari pescuind
in acelasi loc, cu aceeasi momeala si in acelasi timp am observat o imbunatatire certa a
rezultatelor utilizind pentru monturi cu lest distal plumbi turnati intr-o lingura adinca, dar
avind ochetul in partea subtire a lor. &n cazul monturilor cu plumb culisant, rezultate mai
bune am avut cu plumbi romboidali asimetrici, cu centrul de greutate situat spre cirlig si nu
spre agrafa terminala a firului principal. Desi pare de necrezut ca niste plumbi banali pot
influenta semnificativ reusita unei partide de pescuit prin simplul zgomot pe care il produc la
impactul cu oglinda apei, rezultatele acestor e(perimente au constituit o adevarata surpriza,
fiind deseori confirmate in practica ulterior.
5n alt obicei pe care este bine sa il deprindem este studierea atenta a continutului gastric
dupa eviscerarea pestilor proaspat prinsi. 0btinem astfel informatii utile, mai ales in apele pe
care nu le cunoastem, despre cantitatea de hrana si tipul ei, date ce pot influenta deciziile
noastre viitoare. Cel mai frecvent am gasit diferite specii de pestisori (in functie de zona in
care am pescuit guvizi de balta, porcusori, obleti, carasei, mai rar albitura%, resturi de
moluste (in special melci, unii inghititi fara a le fi afectata cochilia, dar si mici scoici%, bucati
de raci, lipitori.
"ele mai p+$ri(i$e m+meli
1ornind de la aceste consideratii putem schita tipurile
de momeli de care ne vom folosi, care pot sa constituie
in acel moment cu cea mai mare probabilitate hrana
pestelui, cu conditia ca ele sa poata fi si procurate. Cea
mai buna intruchipare a acestor deziderate sint rimele,
care nu trebuie sa lipseasca din arsenalul nostru. 8u
intra aici in discutie rimele rosii, zise si +de balegar+, ale
caror dimensiuni sint insuficiente, chiar montate sub
forma de buchet. 'trag in plus tot puietul, aducindu-ne
sute de bibanei bataiosi, porcusori de-o schioapa, in cel
mai fericit caz platici ca palma, pina sa apucam sa
vedem vreo mustata de somn. Desi cresc ceva mai mari,
rimele albe (+de gradina+% sint foarte sensibile,
sucombind rapid dupa imersia in apa. &n caz de stricta
necesitate, pot fi utilizate totusi cu succes prinse mai
multe pe un singur cirlig. De departe cele mai bune sint
suratele lor negre (+serpesti+, +de namol+%. 'cestea sint
numai bune pentru cirligele noastre serioase (ating
lungimi de peste "! de cm in repaus, corespunzatoare unei grosimi de 1 cm%, au suprafata
aspra, rugoasa, ceea ce le face e(trem de neplacute pestilor de mici dimensiuni, au in plus o
buna rezistenta sub apa. De altfel, locurile prielnice pentru gasirea lor sint tocmai malurile
namoloase ale baltilor, zonele mlastinoase si papurisurile ramase in urma retragerii apelor.
Efortul deosebit de a le gasi in clisa este intotdeauna rasplatit pe masura. De multe ori,
oaspetele nostru la cina este nu somnul, ci crapul sau surata lui din riuri, mreana. 5n lucru
merita retinut4 nu puneti niciodata o rima in cirlig fara a-i rupe citiva milimetri din ambele
capete. Daca nu vom afecta prea tare centrii nervosi, mobilitatea se pastreaza, in plus
substantele eliminate acum din belsug sint un foarte puternic atractant. 0 alta momeala care
se gaseste pe toate baltile - apa sa fie: - este broasca. E(emplarele alese nu trebuie sa
depaseasca 1! cm si in nici un caz nu vor fi anesteziate lovindu-le in prealabil. 2e prind in
montura trecind cirligul fie direct sub tegumentele regiunii posterioare, fie - preferabil -
12
imediat pe sub (atentie, nu prinB% coloana vertebrala in zona de insertie a picioarelor la
trunchi. 7om avea gri.a sa nu strapungem musculatura membrelor inferioare, caci vom risca
sa-i producem paralizii. Este destul de incetatenita ideea ca broastele au tendinta sa se
ascunda in mil, nepretindu-se astfel intru-totul pescuitului. Daca veti plasa montura cu
broasca in apa mica, limpede, veti observa ca intr-adevar aceasta se ascunde pe fundul
apei, dar numai pentru citeva zeci de secunde. Ca un batracian ce se respecta, broasca nu
poate +respira+ numai prin intermediul pielii, ci este necesara inhalarea periodica de aer
atmosferic, care suplineste schimburile de gaze de la nivelul tegumentului. 3ipsa de o(igen o
va face sa incerce din ce in ce mai insistent sa se indrepte spre suprafata apei. Dar tocmai
aceste smuciri atrag pestii, mai ales e(emplarele recalcitrante si suspicioase. Dupa un timp
broasca moare asfi(iata, pur si simplu se ineaca (nu duceti e(perimentul pina la capat sub
ochii dvs. daca sinteti o fire mai sensibila, s-ar putea sa nu mai folositi o astfel de momeala
niciodataB%, necesitind inlocuirea frecventa. 5nii pescari ii .upoaie inainte de lansare portiuni
din piele pentru a favoriza raspindirea mirosului, dar chinuirea lor suplimentara nu se
.ustifica. 0 putem folosi ca momeala in plina zi, rezultatele spre seara sint ceva mai
modeste, mai ales ca alergatura dupa broaste pe malul baltii in amurg devine de-a dreptul
obositoare, chiar sinucidere curata dupa aparitia tintarilor.
5n adevarat desert pentru prietenul nostru este coropisnita. 1e cit de productiva este
aceasta insecta in pescuitul somnului, pe atit este ea de greu de gasit. 2int foarte bune
e(emplarele mari pe care le descoperim sapind prin de.ectii vechi linga gra.duri, in pamintul
in care se cultiva cartofi, in gramezi de resturi vegetale in putrefactie. Cradinarii le
ademenesc cu cartofi fierti sau ingropind toamna resturi de de.ectii animale proaspete, prin
fermentarea carora se dega.a caldura, atragind insectele dornice de adapost in zone de
unde pot fi usor distruse. De multe ori pot fi intilnite atunci cind sapam dupa rime serpesti
printre radacini de papura sau sub bradisul putrezit ramas pe uscat dupa viitura. 0ricum le-
am procura, trebuie sa fim atenti sa nu distrugem insectele inainte de a-si duce la bun sfirsit
rolul. 1entru aceasta, trebuie sa tinem cont ca centrii nervosi ai coropisnitelor se afla
aproape in totalitate in torace. 0 coropisnita fara abdomen se misca mult si bine, la cea mai
mica presiune pe torace paralizeaza. De aceea, fie ii trecem cirligul numai prin abdomen,
dar acesta este moale si pestele poate fura rapid momeala, fie incercam sa trecem cirligul
prin fata ventrala a toracelui, greu de realizat daca e gros si are spin mare, fie o legam pur si
simplu de acesta cu un fir de ata subtire dar rezistenta (cam in genul monta.ului cu fir de par
la crap%. &n afara de somn, ne poate aduce si o mreana mai mare, mai rar un clean daca
pescuim in zona colinara- este foarte mobila, inoata foarte bine in apa, datorita greutatii
specifice mici si a perisorilor fini si desi care o acopera si retin bule de aer are tendinta de a
se ridica spre suprafata. 2e preteaza foarte bine pentru monturile cu plumb culisant daca
stim sa evitam incurcaturile aparute in timpul lansarii. Dar sa nu anticipam.
6uda buna cu rima neagra, lipitoarea se poate si ea procura la fata locului. Este cea mai
folosita momeala de catre lipoveni. )raieste practic nelimitat in apa daca e trasa delicat pe
cirlig, se pastreaza usor odata procurata (trebuie doar sa-i mentinem umiditatea si sa o ferim
de calduri e(cesive, in special de razele directe ale soarelui%, miscarile in apa sint perfect
naturale, cu atit mai pline de vioiciune cu cit furtuna este mai aproape. 1e de alta parte, cu
e(ceptia bibanilor mari si foarte flaminzi nu prea tenteaza un alt peste, un mare avanta. in
apele cu mult maruntis. 8ici somoteii nu prea se inghesuie, aviz amatorilor de distractie care
prefera sa prinda si sa redea baltii zeci de somotei in loc sa astepte zile intregi captura vietii,
dar este un adevarat deliciu pentru somnii de dimensiuni medii si mari. Este insa greu
tolerata de unii pescari si secreta un mucus bogat si foarte aderent in recipientul de pastrare
sau pe pensa cu care o punem in ac. 're corpul moale, foarte elastic si este greu de
strapuns cu acul, virful acestuia trebuie sa ramina liber pentru o intepare corecta.
2coica este un alt a.utor pretios pe care ni-l ofera balta in lupta cu monstrii din adincuri.
Este o momeala foarte buna spre toamna, dar este mai putin specifica pescuitului la somn.
Cu a.utorul ei putem prinde la fel de bine sau chiar mai bine crap, biban sau vreo platica
mare ratacita. 2e procura usor si se pastreaza la indemina in apa mica de la mal (unde pui
ca nici nu ne e teama ca nu o mai putem prinde daca o ia la fuga%. /erge foarte bine prinsa
in monturi cu plumb distal, mai ales daca pescuim in curent. 2e introduce o lama subtire de
cutit intre valvele sale, in regiunea posterioara a lor de-o parte si de alta a zonei de imbinare,
cu a.utorul careia sectionam cei doi muschi care mentin lipite valvele si scoica se deschide
ca o carte. 0 fi(am prin intermediul piciorului si a celor citeva ligamente ramase netaiate,
lasindu-i libere restul organelor in bataia apei. Dezavanta.ul ma.or este marea perisabilitate,
12
vara se altereaza rapid in apa calda si isi pierde proprietatile, devenind foarte friabila. 1entru
a nu fi luata de curent sau de primul peste curios, este de multe ori necesara prinderea ei cu
a.utorul unui cirlig triplu, cu toate nea.unsurile ce decurg de aici.
'm lasat la sfirsit momeala care ar fi parut la prima vedere cea mai buna pentru pescuitul
acestei specii - pestisorul viu (utilizarea de pestisor mort in montura este aproape inutila din
motive de.a enuntate%. 2pre deosebire de alti rapitori, nu aceasta este neaparat cheia
succesului. 'vem la indemina atit de multe posibilitati de a-l inlocui cu solutii cel putin la fel
de bune, incit de multe ori timpul pierdut cu procurarea momelii si unele dezavanta.e ale
acesteia nu se regasesc in rezultate. )ehnicile care utilizeaza pestisor viu sint nespecifice,
acest tip de momeala este aproape la fel de +caracteristic+ somnului ca si rima4 putem prinde
in egala masura salau, avat, biban mare, clean sau chiar stiuca. Este util sa alegem de la
inceput montura cu plumb distal prezentata anterior, pentru avanta.ele mentionate. Ca specii
de pestisori sint de preferat porcusorii si caraseii, care supravietuiesc suficient de mult timp.
&i putem prinde trecindu-le cirligul prin ma(ilarul superior in dreptul narilor, prin ambele
ma(ilare in dreptul buzelor sau pe sub aripioara dorsala, dar in acest ultim caz numai daca
nu pescuim in curent puternic. 0 atentie cu totul deosebita merita tiparul. Este un peste
deosebit de rezistent la conditiile de mediu, se procura destul de usor de la diversi
intreprinzatori de ocazie si rezista e(ceptional de bine la transport. &n plus, unduirile sale
produc o atractie fatala asupra somnilor. 1entru a
nu-i stin.eni miscarea nu se trece cirligul prin
peste, este de altfel destul de greu de tinut
nemiscat, fiind foarte alunecos, de preferat sa il
legam de cirlig cu ata sau cu o bucata de lita.
)rebuie sa tinem cont insa ca tiparul este prote.at
in anumite regiuni, pescuitul lui fiind pe alocuri
interzis si ca este o momeala adresata aproape in
e(clusivitate somnilor capitali, utilizarea lui
presupunind o doza consistenta de rabdare din
partea pescarului. Celelalte potentiale momeli de
pe lista de bucate a acestui peste sint mai putin
adecvate pescuitului sportiv, cu rezultate mai
modeste si posibilitati reduse de procurare. Ca o
curiozitate, in categoria +si alele:+ lipovenii
folosesc destul de mult fragmente de organe (in
general ficat% sau intestinele animalelor mici (in
general pasari de curte sau pesti%. 1rintr-o nadire
periodica cu astfel de resturi atrag e(emplarele
mari in gropi adinci, lipsite de curent. 1ot fi folosite
si pe post de momeala propriu-zisa, mai ales cu
a.utorul unor cirlige triple. 1escarii de la gurile
Dunarii si de pe litoral prefera intestinele proaspat recoltate de la pestii marini datorita
mirosului caracteristic, persistent. 1entru noi viscerele de hering sau de macrou pot fi o
alternativa.
!a$alia 'inala
Cu toate temele facute, putem trece acum la atacul propriu-zis. &ata-ne in transa pe malul
baltii adulmecind, luindu-i urma, gata de prima lansare. Daca am optat pentru o montura cu
plumb culisant, nu trebuie sa ne pripim. Cu cit mai brusca va fi miscarea imprimata momelii,
cu atit plumbul va tisni mai iute si momeala va pleca mai tirziu, incurcindu-se cu firul
principal. 1entru a evita acest lucru, trebuie sa efectuam lansarea cu miscari ample, mai
lente decit in mod normal. De indata ce montura intra pe traiectoria descendenta, frinam
12
delicat cu un deget desfasurarea firului de pe tambur, pentru a incetini planarea plumbului si
a permite momelii sa treaca in fata. 2-ar putea ca manevra sa nu ne reuseasca de la prima
incercare si frinarea sa fie prea brutala, cu prabusirea zgomotoasa a monturii in apa, cu mult
inaintea locului dorit. Cu timpul vom deprinde e(act tehnica. si mai simpla este efectuarea
unei manevre asemanatoare, dar incepind imediat inaintea impactului plumbului cu apa,
astfel incit traiectoria urmata din acest moment sa nu fie strict verticala, cu aceleasi urmari
nefaste asupra momelii, ci sub forma unui arc de cerc. 'cest mic artificiu are ca rezultat
indreptarea curburii firului, permitind totodata dispunerea de la inceput a plumbului intre noi
si momeala. 'stfel nu mai este necesara recuperarea acestuia pret de citiva zeci de
centimetri tiris pe fundul apei, ceea ce in zone cu obstacole frecvente este un avanta..
Daca nu folosim o momeala foarte perisabila, care poate fi inlaturata la cea mai slaba
atingere, atacul este indea.uns de puternic pentru a nu fi absolut necesara prezenta unui
semnalizator. Chiar daca ne este mai confortabil si il consideram indispensabil, orice mi.loc
de semnalizare a atacului - de tipul bambinei sau a celor montate pe fir dincolo de inelul
terminal - trebuie sa mentina linia in tensiune, lucru dificil de realizat daca pescuim in plin
curent, cu atit mai mult cu cit firul este destul de gros si opune o rezistenta sporita curgerii
apei. &n astfel de conditii, este de preferat sa asezam lanseta intr-o pozitie aproape verticala
sau perpendicular pe directia firului, avind cel mult un semnalizator acustic prins pe virf.
Daca pescuim de pe mal, putem utiliza o bucata de teava din 17C cu diametrul interior ceva
mai mare decat al minerului lansetei, pe care o infigem in pamint sub unghiul dorit si in care
vom introduce lanseta, ferind-o de contactul cu solul. 8u este nici pe departe un pescuit de
finete, dar pentru ceea ce ne-am propus sa prindem este cel mai potrivit.
Dupa aducerea monturii in pozitie finala, atacul poate surveni neasteptat de repede.
&ndiferent ca pescuim la pluta sau stationar cu plumb pe fund, nu trebuie intepat la primele
semne ale atacului, ci numai in clipa in care sintem absolut siguri ca momeala a fost
inghitita. ;oarte rar pestele este nehotarit si renunta la intentiile sale agresive initiale. Daca
trasaturile inceteaza, este mai probabil ca momela noastra sa fi cazut la datorie, mai ales in
cazul celor legate cu ata de cirlig. Cind pescuim cu plumb pe fund primul semn al atacului
este perceput de multe ori dupa autointeparea pestelui, care pleaca linistit cu momeala in
gura. 6obustetea echipamentului e invers proportionala cu sensibilitatea lui, ceea ce face ca
primele trasaturi sa nu se transmita intotdeauna. 'cest dezavanta. este mai evident in cazul
monturilor cu plumb culisant, cind dam peste cirduri numeroase de somotei. /ai mult,
mocutele pot sta mult si bine in cirlig inainte de a ne da seama de captura, un motiv in plus
pentru a verifica periodic linia. Daca nu avem nici un semn de activitate de mai mult timp si
momeala s-a dovedit a-si fi pastrat viabilitatea, o plasam din nou in acelasi loc, pentru ca de
multe ori atacul se declanseaza prompt dupa cea de-a doua lansare
2a presupunem ca am avut un atac ca la carte. 'm intepat si: nimic. /ontura nu vrea sa
se clinteasca. 2int doua posibilitati4 fie am infipt temeinic cirligul intr-o radacina, fie radacina
este mai vie decit ne-am astepta. &n varianta favorabila noua, primele secunde vor fi
hotaritoare pentru desfasurarea ulterioara a evenimentelor. /odalitatile in care pestele
reactioneaza la manevrele noastre difera foarte mult in functie de dimensiunea lui. 5n somn
capital ramine initial neclintit ca si cum nimic nu s-a intimplat, apoi va incerca sa fuga spre
primul adapost. Daca terenul ne avanta.eaza nu avem decit sa-i opunem rezistenta unei
frine bine reglate, mai ales daca se indreapta spre amonte. Cind pescuim insa linga radacini,
trebuie sa incercam cu toata fermitatea sa ii schimbam planul, altfel este ca si pierdut. 5n
peste de o asemenea talie este greu de strunit fara a pune in mare pericol integritatea
echipamentului si daca a intrat in ragalii este mai bine sa il determinam sa iasa singur de
acolo, ceea ce de multe ori ne reuseste (parca e mai bine cu un singur cirlig pe linie, nuG%.
8u trebuie decit sa batem repetat in lanseta, mentinind in permanenta contactul cu pestele,
impulsurile pe care le primeste prin intermediul firului fiindu-i foarte neplacute.
Dupa ce il scoatem in +cimp deschis+ mai avem un ultim mare obstacol de trecut4 sa-l
ridicam de pe fund. /alurile cu panta lina sint propice scoaterii unui astfel de monstru, care
nu este speriat de modificarea brusca a adincimii si poate fi scos cu un efort minim. Cea mai
proasta situatie este atunci cind pescuim linga un prag sau in gropile de linga maluri abrupte.
Diri.area pestelui pina la baza pragului se face relativ usor, dar cei #-$ metri care ramin sint
un adevarat cosmar. Cu cit mai inalt este pragul si mai mica adincimea apei inspre mal, cu
atit chinurile noastre vor dura mai mult, fiecare metru cistigat contind enorm. 8u trebuie sa
ne grabim, nerabdarea de a ne vedea prada fiind in acest caz foarte paguboasa. De cele
mai multe ori, pestele o zbugheste din nou spre adincuri si nu putem face altceva decit sa ii
12
dam fir si sa evitam contactul acestuia cu eventualele scoici de pe buza pragului- o lanseta
mai lunga este mana cereasca in aceasta situatie. 3upta se desfasoara mai bine la rece, in
sensul propriu al cuvintului, caci diri.area bataliei se face optim stind pe buza pragului.
'tentie insa la schimbarile bruste de directie, care ne pot dezechilibra si la +.ucariile+ taioase
plantate ecologic in mil de conationalii nostri. Dupa citeva incercari nereusite (mai bine prea
multe decit prea putineB% pestele va fi adus la suprafata si trecut efectiv peste prag printr-o
usoara rotatie a lansetei si in nici un caz nu tragind direct de fir. 5n e(emplar mai mic va
incerca mai degraba sa se propteasca in micile denivelari ale albiei, lasindu-se practic tirit.
0data ridicat de pe fund isi curbeaza caracteristic coada, rotindu-se in .urul propriei a(e,
ceea ce ii creste rezistenta la inaintare. Cu ultimele forte poate incerca o ultima aruncare in
lateral, daca avem in acest moment frina de partea noastra partida este insa cistigata.
2e afirma frecvent ca cea mai buna modalitate de a scoate un somn pe mal este prin
prinderea ma(ilarului inferior cu degetul mare de la mina introdus in gura pestelui. 1erfect
adevarat pentru pestii mai mici, ai caror dinti nu strapung pielea, desi putem la fel de bine
sa-i apucam din partea posterioara a capului, acolo unde se termina operculele. 1entru
pestii mari nu putem aplica niciuna dintre metode, mai ales ca o simpla stringere din falci ne
semneaza biletul de trimitere la plasticianul care ne va coase la loc degetul. 0ri ne purtam
literalmente cu manusi, ori rasturnam pestele si il prindem strins de cartila.ul care
solidarizeaza inferior arcurile branhiale, moment in care lupta noastra ia sfirsit. Cu cit succes
si in realitate, ramine de vazut peste nu foarte mult timp.
S+mnul 8 >.pera$iunea M+ns$ru>
12
1utine sPnt speciile de pesti rapitori care sa satisfaca toate pretentiile unui pescar. 2tiuca
e lacoma, se prinde usor si se apara aprig, dar e(emplarele mari sPnt din ce Pn ce mai rare-
Pn plus, are o carne de calitate medie. 'vatul se repede nesabuit, atacul scotPndu-i din
amorteala chiar si pe cei mai flegmatici pescari, are o carne dulce, dar prea greu de
descoperit Pn multimea de osicule ce o Pmpaneaza. /ulti dintre noi ne-am bazat succesele
de Pnceput de cariera pescuind bibani, ceea ce nu presupune prea mari subtilitati sau tehnici
speciale, dar acestia sPnt de.a prea mici pentru pretentiile noastre. 2alaul, vedeta atPtor
dezmaturi culinare, se lasa mai greu de gasit si oricum prea rar la dimensiuni impresionante.
E(ista Pnsa si o e(ceptie, notabila de altfel - un peste care atinge dimensiuni remarcabile, cu
atPt mai greu de pacalit cu cPt este mai mare, un peste a carui carne este si gustoasa, si
lipsita de oase, PntPlnit atPt Pn lacuri mari, cPt si Pn ape curgatoare, Pntr-un cuvPnt, un trofeu
foarte rPvnit de pescari.CE8E6'3&)')&
S+mnul (Silurus glanis) este un peste mult raspPndit Pn 'sia, mai ales Pn regiunile
centrale ale continentului, si Pn Europa. Din marile fluvii ce se varsa Pn /area Caspica si
/area 8eagra s-a raspPndit treptat spre vestul Europei prin bazinul Elbei si al 6inului. Daca
Pn urma cu numai o .umatate de secol era considerat practic absent din apele 'ngliei si
;rantei, din 1eninsula &berica si din &talia, multiplele sale calitati si mai ales valoarea
economica deosebita au dus la introducerea sa cu succes Pn aceste zone, devenite renumite
pentru numeroasa lor populatie de somni. Qn apele 1adului si ale Ebrului a devenit atPt de
numeros, PncPt pericliteaza e(istenta speciilor autohtone. Qn 6omOnia se afla Pn mai toate
apele curgatoare din regiunea colinara si de ses, marii afluenti ai Dunarii Pn regiunea cursului
mi.lociu si inferior, Pn Dunare pe tot parcursul sau si mai ales Pn Delta, precum si Pn
numeroase lacuri interioare si litorale.
Qntreaga Pnfatisare ni-l recomanda ca pe
un rapitor feroce. Capul este mare, turtit
dorso-ventral, cu musculatura bine
dezvoltata la nivelul operculelor, cu o gura
imensa, semicirculara, captusita cu o
sumedenie de dinti mici, conici, Pndreptati
posterior, dispusi inclusiv pe arcurile
branhiale. 1e ma(ilarul superior poseda o
pereche de mustati foarte lungi, ce pot fi
miscate independent, cu a.utorul carora
pestele e(ploreaza temeinic mediul
Pncon.urator. 1e fata ventrala a ma(ilarului
inferior se afla alte doua perechi de mustati,
mult mai scurte. 0chii sint foarte mici, vazul
fiind si el slab dezvoltat, ca o adaptare la adPncimea mare la care Psi petrece cea mai mare
parte din viata. Corpul este puternic, aproape cilindric, se termina printr-o coada lunga,
puternica, turtita lateral. 1ielea groasa si lipsita de solzi este acoperita de un strat bogat de
mucus. Qnotatoarea dorsala uste unica, de mici dimensiuni, spre deosebire de Pnotatoarea
anala, care este foarte lunga, a.ungPnd pPna Pn vecinatatea celei caudale. 1ectoralele au
prima radie Pngrosata si foarte ascutita, putPnd produce rani serioase la o manipulare
negli.enta. Culoarea sa variaza de la o apa la alta, somnul avPnd o mare capacitate de a
imita coloratia mediului Pncon.urator. Qn albii nisipoase culoarea este cenusiu-verzuie,
marmorata, cu abdomenul alb-murdar, dar poate deveni maslinie Pn ape cu vegetatie
abundenta si chiar negricioasa Pn ape adPnci foarte limpezi. 1astrat mai mult timp Pn .uvelnic
devine aproape negru, cu marmoratii pe flancuri, iar dupa ce moare se albeste destul de
rapid, Pn totalitate.
Dimensiunile depasesc frecvent 1m si "! de 9g, putPnd atinge e(ceptional #-$ m si peste
"!! de 9g. ;acPnd abstractie de migratia Pn Dunare a morunului, este cel mai mare peste de
apa dulce de la noi. De remarcat ca dimensiunile ma(ime sPnt atinse Pn apele mai calde din
sudul continentului, recordul national al 'ngliei nedepasind spre e(emplu ?! de 9g. Din
pacate, desi nu este prea pretentios fata de conditiile de mediu si ar gasi cantitati
corespunzatoare de hrana pentru a atinge dimensiunile care l-au facut subiectul atPtor
12
legende, specia se afla la noi Pntr-un regres evident de cPnd s-a introdus pe scara larga
+electrificarea+ pescuitului.
1este activ la temperaturi relativ ridicate, somnul sta Pn gropile adPnci de pe fundul albiei
din noiembrie si pPna la Pnceputul lui martie, prinderea lui Pn acesta perioada prin metode
sportive fiind rara. Dupa o scurta perioada de hranire intensa, premergatoare reproducerii,
e(emplarele mature de peste # ani si peste #$-$! cm lungime Pntreprind scurte migratii Pn
amonte sau intra Pn baltile inundate limitrofe, unde femelele depun, numai atunci cPnd
temperatura apei atinge 1@-"! de grade, pPna la $!!.!!! de icre mici (?-?,$ mm%, care vor fi
atent pazite pPna la ecloziune. 6eproducerea are deci loc cam de la mi.locul lunii aprilie si
pPna Pn iunie, suprapunPndu-se cu perioada legala de prohibitie pentru ma.oritatea speciilor
de pesti din apele colinare si de ses (cu e(ceptia stiucii%. Daca punem la socoteala si
lungimea legala de recoltare (peste $! de cm%, faptul ca icrele de somn nu sPnt comestibile,
si interzicerea pescuitului pe timp de noapte (Pnca Pn vigoare%, ar trebui sa fie bine prote.at
din punct de vedere al pescarului sportiv.
2pecie mai degraba sedentara, pleaca din balta la primele semne de scadere a nivelului
apei si se instaleaza Pntr-un teritoriu relativ mic, pe care nu-l va mai parasi decPt Pn cautarea
hranei, pentru scurt timp si pe distante foarte mici. Ql aflam pe fundul apei, de cele mai multe
ori lPnga praguri adPnci, Pn gropi ferite de curentul puternic, printre pietre, radacini, dupa
copaci scufundati, Pn anafoare, acolo unde albia este tare, nisipoasa, si mai putin Pn zonele
mPloase. 'cum Pncepe hranirea intensa, care dureaza din iunie si pPna spre finalul lui
octombrie, apogeul fiind atins Pn iulie-septembrie. De altfel, este printre putinele specii de la
noi care nu sPnt deran.ate de temperaturile ridicate din aceasta perioada, mai ales ca
vPnatoarea este predominant nocturna, cPnd se repede bezmetic la orice misca Pn .urul sau,
fara a negli.a eventualele cadavre pe care i le aduce apa. 0ricum, dupa ce racirea vremii din
noiembrie a facut ca temperatura apei sa scada sub 7-@ grade hranirea Pnceteaza complet,
somnii se aduna Pn gropi si hiberneaza pPna la sosirea primaverii.
C&/153 DE 351)'
2e considera ca perioada optima pentru pescuitul somnului cuprinde lunile august si
septembrie, daca toamna este blPnda chiar si primele zile ale lui octombrie, cPnd pestele a
acumulat destule rezerve pentru perioada iernii, crescPnd mult Pn greutate si devenind un
adversar redutabil. Daca primavara este timpurie si perioada de prohibitie este decalata
corespunzator, putem Pncepe pescuitul Pnca din iunie, mai ales Pn apele de ses si Pn Delta.
Cu cPt dezghetul are loc mai devreme si perioada marilor inundatii din 3unca Dunarii este
mai scurta, cu atPt mai rapid putem Pncepe ofensiva. 1entru apele curgatoare colinare, mai
ales Pn aval de bara.ele de acumulare sau Pn canalele de evacuare ale termocentralelor
pescuitul poate Pncepe odata cu primele zile Pnsorite de primavara, bineinteles Pnainte de
instalarea prohibitiei, dar nu trebuie sa ne asteptam la rezultate iesite din comun. Qn orice
caz, datorita preferintei pentru temperaturi crescute, adevaratul sezon Pncepe vara si se
termina cu mult Pnainte de instalarea definitiva a iernii.
1erioada de hranire pe parcursul unei zile difera si ea foarte mult. 2omnul matur (denumit
de lipoveni si iarma cPnd are ?-6 9g, sau pana cPnd depaseste aceasta greutate% este un
peste solitar, nocturn, ziua Psi cauta adapost Pn locuri ferite, unde asteapta nemiscat
apropierea prazii. 2pre seara Psi paraseste locul de pPnda, apropiindu-se tot mai mult de
suprafata apei, efectuPnd scurte deplasari Pn .urul adapostului, Pn care revine cu primele raze
ale soarelui. /ocutele (e(emplare sub "$! g% si somoteii (e(emplare de pPna la 1-1,$ 9g% se
hranesc pe perioada Pntregii zile si umbla de obicei Pn cPrduri. Qn plina vara avem deci sanse
sa prindem un e(emplar respectabil mai ales Pn amurg sau Pn zori, destul de rar si utilizPnd
numai anumite momeli Pn restul zilei- spre toamna, pe timp noros si mai ales vara Pnainte de
furtuni puternice aceasta diferentiere nu mai este atPt de evidenta. 2omnul este foarte
sensibil la modificarile brutale ale proprietatilor apei si Psi schimba rapid +toanele+ Pn functie
de acestea. Daca apa Pncepe brusc sa creasca sau se tulbura dintr-o data este mai bine sa
ne Pmpacam cu ideea si sa ne apucam de altceva. 3a fel de nefavorabila este si situatia
inversa, care are ca rezultat parasirea gPrlelor, a ghiolurilor, canalelor si retragerea pestilor Pn
bratele mari. Daca Pnsa cresterea nivelului apei se produce relativ treptat, putem trage
nade.dea unor capturi frumoase.
;iind un peste destul de lenes, localizarea lui cu precizie ne asigura o buna parte din
12
succes. Qn lacuri vom gasi somnul Pn gropi cu fund argilos, mai ales Pn acele regiuni
alimentate de izvoare sau Pn zonele de confluenta cu vreo apa curgatoare care alimenteaza
lacul. 1entru lacurile rezultate prin bararea unei ape curgatoare, vechea albie ne poate oferi
capturi de e(ceptie. Este inutila cautarea lui prin tufele de bradis, la apa mica si Pn regiunile
acoperite de un strat gros de mPl, care Pi sint total neprielnice. Qn Delta tranziteaza frecvent
ghiolurile Pntinse ce au legatura directa cu Dunarea, fiind adeseori capturat Pn plasele
localnicilor, dar nu face obiectul unui pescuit special Pn aceste ape. /arile canale dintre
lacuri si gPrlele ce fac legatura cu Dunarea sint locuri preferate de somni, cu precadere acele
zone dragate recent, portiunile adPncite de curPnd si Pn special acelea unde e(ista un curent
cPt de mic.
Qn rPuri Pl gasim mai ales Pn anafoare, acolo unde apa sapa praguri adPnci, cu precadere
acolo unde s-au facut consolidari de maluri cu materialul scos din albie. Deosebit de
favorabile sint coturile pe care le face cursul apei, caz Pn care preferam portiunile cu mal
abrupt si cuptoarele de sub malul spre care se Pndreapta apa. 1roductive sPnt si gropile
ramase Pn urma vechilor e(ploatari de balast si zonele de lPnga poduri sau la confluenta a
doua rPuri, Pn spatele bancurilor de nisip create de curent. 8u trebuie sa ne pierdem timpul Pn
apele mici si repezi, cu fund pietros sau prundis, pe bancurile de nisip din zonele de
Pntinsura unde apa nu depaseste 1 m. Desi iubeste apele curgatoare mai presus de orice,
somnul - si Pn special e(emplarele mari - nu pot rezista mult timp Pn plin curent si se retrag
Pntotdeauna Pn spatele obstacolelor, la adPnc.
Dunarea si bratele sale adapostesc cele mai mari e(emplare de somn de la noi. 1e tot
parcursul batrPnului fluviu ne putem Pncerca norocul, dar cele mai bune zone sPnt de obicei si
cele mai greu accesibile. Cu riscul de a pierde montura dupa montura, trebuie sa alegem
portiunile din spatele arborilor prabusiti Pn albie, uneori aruncPnd momeala chiar printre
radacinile salciilor de lPnga mal. ;oarte bune sPnt marile golfuri din coturile fluviului, acolo
unde se formeaza curenti circulari. 'cestea mentin mult timp pe loc trunchiuri masive, care
se scufunda Pn cele din urma aici. Este un pescuit e(trem de dificil, dar cu satisfactii pe
masura. ,ratele moarte, pe care nu se circula constant si care nu au deci albia curatata de
trunchiuri si radacini pot adaposti somni, daca nu sint complet colmatate
Qn Delta putem alege de principiu orice brat al Dunarii si gPrlele principale derivate din
acestea. 2int foarte bune confluentele dintre ape, acolo unde sedimentele aduse de fluviu
gasesc conditii prielnice pentru odihna, formPnd uneori insule Pntinse. 0rice canal dragat Pn
astfel de zone, taind sau numai ocolind ostroavele constituie un loc favorabil. De multe ori
gPrle mai largi si totodata mai lenese se pot uni, formPndu-se aici simple bancuri de nisip,
acoperite la inundatii, Pntarite de trunchiurile pe care le aduce apa, portiuni pe care vegetatia
se instaleaza treptat (foto 1%. 'ceste platouri cu apa mica, e(trem de variabile ca Pntindere
de la un an la altul Pn functie de forta viiturii, sPnt alintate de-o parte si de alta de ape adPnci,
cu curent blPnd, Pn care putem sa ne Pncercam norocul. Daca astfel de canale largi sau brate
secundare ale Dunarii se Pngusteaza brusc, devenind dintr-o data Pnvolburate si aparent
prea vi.elioase, nu trebuie decPt sa cautam zonele cu anafoare, micile peninsule, malurile
abrupte cu salcii prabusite, Pn spatele carora, Pn ochiuri umbrite cu apa linistita pot pPndi
adevarati monstri (foto "%. Dupa ce apa scapa de strPnsura uscatului, rasfirPndu-se peste
grinduri nisipoase, fara a da Pnsa semne de oboseala, trebuie sa ne mutam atentia dinspre
mal spre portiunile din mi.locul albiei, unde curentul (uneori insesizabil la o privire
superficiala% este suficient de puternic pentru a Pmpiedica formarea unui strat gros de mPl.
'6/'/E8)53
E=?25.>06/83 1-3-42/ 506/78 504=82/83 4->68382 ;.72.B. F6 186=/20 :0 :2>064286230 =.5/8722-
/26/. 42 :0 >0/-:. .30.4.. P7.=/2=, 5-42@232/./230 4F6/ 6068>.7./0 - 40 5-./0 504=82 =8 >->032
.7/212=2.30 4.8 6./87.30, F6 .57-52070. >.38382 4.8 4570 >2<3-=83 .502, 50 186:83 .502 4.8 3.
4857.1./.. C-6:2/2. >262>. 60=04.7. /70@820 4. 120 7-@84/0/0. F6/7098382 0=?25.>06/, 504=82/83
1.7. - 3.640/. 58/0762=. 42 - 70B07;. >262>. :0 127 1226: .57-.50 2>5-42@23.
L.640/. ;. 12 4-32:., 50 >.487. :2>06428623-7 504/23-7 50 =.70 60 .4/05/.> 4.-2 5726:0>.
C8> 4->683 68 04/0, :85. =8> ;-> ;0:0., G;0:0/.G 504=82/8382 =8 .7/212=2.30, 3.640/. 68
/70@820 4. .2@. 60.5.7./ - .=/2860 7.52:.. P0 :0 .3/. 5.7/0, 504=826: F6 450=2.3 F6 =8706/
58/0762= 42 860-72 =8 .786=.72 3. >.70 :24/.6/., 7292:2/./0. @3.6=8382 /70@820 4. 120
13
=-642:07.@23., 506/78 . 58/0. 3.64. 9708/./2 =-704586B./-.70. D0 5726=2528, :.=. 504=82> =8
>->032 6./87.30 ;22 84-7 :24/78=/2@230 3. 4>8=2/872 04/0 @260 =. 58/070. 3.640/02 4. 120
=-6=-7:.6/. =8 9708/./0. >-6/8722, 506/78 . .;0. =F/ >.2 58/260 7./0872 3. 3.64.70. P06/78
504=82/83 :26 @.7=. 68 4F6/ 60=04.70 3.640/0 1-.7/0 38692, =.70 5-/ 12 :0 >83/0 -72 - 5-;.7., :.7
:.=. >.383 04/0 .@785/, 9708 .==042@23 42 504=82> F6 2>0:2./. 382 .57-52070, - 3.640/. 3869. 60
4=-./0 :26 2>5.4. D26 =-6/7., :.=. .==0483 3. .5. 40 1.=0 F6/7-- B-6. F6984/., 5726/70 =-5.=2 42
/70@820 4. 53.4.> >->0.3. 3. :05.7/.70, - 3.640/. =F/ >.2 4=87/. 60 ;. 12 :0 >.2 >.70 .<8/-7.
D0 .=00. 68 >2 40 5.70 =-70=/. 4/.@23270. 8682 0=?25.>06/ 4/.6:.7: 506/78 - .68>2/. 450=20
:0 504/0. H6 90607.3, 38692>0. 3.640/02 5-./0 ;.72. F6/70 2,40 > 42 4 >, =8 86 -5/2> :0 2,7-3,
>, .;F6: - 58/070 :0 >262> 0-1009, :.7 =217030 426/ :05.7/0 :0 . 12 .@4-38/0. M83/ >.2
2>5-7/.6/ 04/0 4. /260> =-6/ :0 450=212=83 120=.702 5.7/2:0 :0 504=82/. O@329./-720 04/0
5.4/7.70. F6 =030 >.2 @860 =-6:2/22 . 260303-7, /064286230 :26 127 F6 /2>583 :7233-8382 1226: 1-.7/0
>.72.
M83260/. <-.=. 86 7-3 1-.7/0 2>5-7/.6/. C-6/0.B. 570. 58/26 7.5-7/83 :0 70=8507.70,
:0-.70=0 68 .;0> 60;-20 60.5.7./ :0 - 70=8507.70 7.52:.. $86=/2-6.70. 27057-4.@23. . 17F602
42 3254. -72=.702 87>0 :0 07-B2860 50 9.30/ 60 5-/ 4.3;. :0 >83/0 6053.=072. C.6/2/./0. :0 127
:05-B2/./. 50 /.>@87 68 /70@820 4. 120 >.2 >2=. :0 !0-100 :0 >0/72. D.=. /260> =-6/ :0
1.5/83 =. 97-42>0. 1278382 8/232B./ :05.404/0 0,35 >>, @. =?2.7 ./2690 0,5-0, >> F6 =.B83
>-6-123.>06/03-7 (4.8 0,25-0,3 >> F6 =.B83 12703-7 /0A/230), /.>@8783 42 2>532=2/ >83260/. 4F6/
>.42;0 42 68 60 ;. 12 84-7 :.=. 68 58/0> 4. 60 .42987.> 86 485-7/ .:0=;./. I6:210706/ :0 =0
/25 :0 127 ;-> .3090, .=04/. /70@820 4. 70B24/0 68 ./F/ 3. 9708/./0. 57-5728-B24. . =.5/8722, =F/
>.2 .304 3. .9./.7230 170=;06/0, :0 =030 >.2 >83/0 -72 2>5-42@23 :0 0;2/./. P04=826: F6 B-60
:04=?240, 1.7. -@4/.=-30 48@>0740, 58/0> 1-3-42 1270 =0;. >.2 48@/272, =?2.7 :.=. .;0>
507450=/2;. 86-7 =.5/872 =.52/.30, 58/F6: >.2 30460 :272<. 504/030 1-3-426: >.A2>.3 704/83
0=?25.>06/8382I F6 .=04/ =.B, /70@820 4. 032>26.> =0;. >.2 170=;06/ 572>83 >0/78 :0 127, 7.52:
8B./ 5726 170=.70. =8 260383 /07>26.3. CF6: 504=82> 5726/70 4.8 3F69. 7.:.=262, 4570 =.70
504/030 6-4/78 40 ;. F6:705/. 26;.72.@23, 3. =0. >.2 >2=. 48452=2860 :0 8B87. .
>-6-123.>06/8382 4.8 :0 4=.>-4.70 . 1278382 /0A/23 70686/.> 3. F6/70.9. 5-7/2860 .10=/./.,
506/78 . 68 :05.6. 83/072-7 .>26/272 :04570 G=8> .7 12 58/8/ 4. 120DGI 40 F6/03090 =. 6-:87230,
-72=F/ :0 4-32:0 .7 12 030, 204 :26 :24=8/20.
R01072/-7 3. >-6/872 40 2>586 :0 3. @86 F6=058/ =F/0;. 570=2B.72 :0 -7:26 90607.3. S->683
68 40 <-.=. :0=F/ 1-.7/0 7.7 =8 >->0.3. .4. =8> - 1.=0 =7.583. D0 =030 >.2 >83/0 -72 - .58=.
?-/.7F/ 42 - >04/0=. /0>0262=, 1.7. 48452=2862 42 1.7. 4. - 4=8250 F6.5-2, -72=F/ :0 >.70 .7 12 0..
G87. 4. 2>57042-6.6/. (:0 70>.7=./ >.72>0. .=04/02. =?2.7 3. >-=8/030 48@ 20 :0 =>) 68
72:2=. 57-@30>0 506/78 - .68>2/. :2>0642860 . =F732903-7, =.70 5-/ :05.42 :0=2 =8 >83/
:2>064286230 =-642:07./0 :0 G@86 42>/G 506/78 .3/0 450=22. H6 =03 >.2 7.8 =.B .=-7:.> - 4.64.
F6 5384 4->-/023-7, :.7 68 ;. @.B./2 68>.2 50 .4/. 506/78 .-2 57-/0<.. M.2 >83/, 987. 04/0
=.76-.4. 42 1-.7/0 58/0762=., 8/232B./. 170=;06/ 506/78 B:7-@270. 57.B22 (4=-2=2, >03=2, 7.=2 0/=).
D0 .=00. 68 04/0 .@4-38/ 60=04.7. 8/232B.70. =F732903-7 /72530, =.70 5-/ 12 5.7.:-A.3 =.8B.
>83/-7 7./.72. E1-7/83 506/78 . F61290 86 =F7329 /72538 F6 987. 504/0382 04/0 >83/ >.2 >.70 :0=F/
F6 =.B83 8682. 42>538, F6 5384 58/070. =8 =.70 504/030 4/7F690 >.A23.7030 04/0 70>.7=.@23., :0=2
F6/05.70. 570485860 - .68>2/. 1-7/., :0<. :2>268./. :0 :24/.6/. >.70 3. =.70 860-72 504=82>.
P0 :0 .3/. 5.7/0, :26/22 4->68382 426/ >2=2 42 68>07-42, 68 5-/ /.2. :26/7-- :./. 12783 >-6/8722,
-72=8> :04/83 :0 97-4, :.7 F2 57-;-.=. 1-.7/0 7.52: 8B87., >.2 .304 :.=. 04/0 86 >-6-123.>06/
>-.30, 48@/270, 4.8 127 /0A/23 :0 43.@. =.32/./0. D.=. 504=82/2 =8 >-6/87. :26/7-86 .4/103 :0 127
F6/7-86 3-= 5326 :0 4->-/02 4=.>-4.70. ;. 12 7.52:., 785070. 1278382 487;0626: F6.26/0 :0 .
5726:0 572>83 504/0 =.70 >072/. 5.4/7./. C?2.7 42 F6 3254. .=04/82., 3. 572>. .9./.70 >-6/87. ;.
12 5207:8/.. H6 =-6=38B20, 26:210706/ :0 /2583 >-6/8722 4F6/ :0 570107./ =F7329030 42>530, >.72, =8
/2<. 703./2; 3869., 309./0 =8 127 /0A/23 /013-6./, E0;3.7 4.8 >-6-123.>06/ 7292:, :87, 57-/0<./0
0;06/8.3 =8 86 ;.7624 48@/270. N8>.2 F6 .=04/0 =-6:2/22 4/786. 68 04/0 26:245064.@23..
P'5/#&,#$
5!+(#$#&
13
1escuitul somnului vizeaza indeosebi e(emplarele mari, fiecare pescar dorind sa prinda un
e(emplar cat mai mare si nu +moace+ de 1-" 9g. De aceea pescuitul acestor e(emplare este
diferit de cel al celorlalti pesti, de mai mici dimensiuni.
)rofeele de somn, e(emplarele de peste "! de 9ilograme se gasesc in raurile mari (0lt,
/ures, 1rut, 2iret, Cris%, in Dunare si Delta acesteia, precum si in lacurile mari de campie.
De regula somnul este sedentar, nemiscandu-se prea mult in .urul locului sau de vanatoare,
localnicii cunosc aceste locuri (fiind un peste teritorial, acolo unde s-a prins un somn mare,
peste catva timp va veni un altul sa-i ocupe locul%. 1escarilor aflati la pescuit doar pentru o
zi-doua nu le ramane decat sa se ghideze dupa e(perienta si configuratia locului. 5n copac
prabusit in apa, un cotlon sapat in malul raului, o groapa din mi.locul lacului sunt tot atatea
locuri preferate de somn. Ca regula generala, somnul se gaseste acolo unde are sa se
ascunda, adica in prea.ma oricarui obstacol aflat in apa. &ntr-un canal de irigatie din campie,
nu mai adanc de .umatate de metru am avut surpriza sa pescuiesc doi somotei .... cu
cauciucul, respectiv cand am ridicat din canal o anvelopa de masina pe care cei doi somotei
o gasisera e(trem de buna drept ascunzatoare.
2omnul mai mare pleaca la vanatoare noaptea, si uneori se aude plescaitul pe care il face la
suprafata apei cu coada. 2omoteii vaneaza in carduri, chiar si in timpul zilei.
M+meala folosita la prinderea somnului este foarte diversa. 2e folosesc cu succes
coropisnitele, caraseii, ramele mari serpesti, broscutele, tiparii.
Coropisnita este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. 2e poate trage pe
carlig, dar astfel nu va mai atrage pestele decat prin miros si partial prin vaz. /ai bine o
legam de ti.a carligului cu ata, tinand-o astfel vie o perioada mai mare de timp si sporindu-i
sansele de a fi reperata datorita miscarilor ei.
Caraseii de circa 1!-1$ cm ii prindem in carlig fie de buza superioara, fie de spate, avand
gri.a sa nu le lovim coloana vertebrala. Detalii in articolul 1escuitul la rapitori cu momeli vii.
'tat caraseii cat si tiparii ii prindem fie la undita, la mal, fie cu un halau (napatca%.
6amele serpesti le scoatem chiar de pe malul baltii. 2unt de culoare neagra-verzuie, aspre
la pipait si foarte rezistente, de dimensiuni mari. Cea mai mare pe care am prins-o a fost de
aproape 1 cm diametru si ?! cm lungime. Cel mai bine se pun in buchet pe un carlig cu ti.a
lunga, numarul 1F!. ;iind rezistente nu vor putea fi mancate de pestii mici si vor ramane mult
timp pe fundul apei in asteptarea somnului vizat. 2unt o momeala buna si pentru crapul
mare, astfel ca putem avea surpriza sa prindem un astfel de peste.
,roscuta se prinde trecandu-i carligul printre oasele picioarelor din spate. 2e pune pe fir in
apropierea ei o bucatica de pluta care sa o impiedice sa se ascunda in malul de pe fund. Din
1! in 1! minute se scoate la suprafata pentru a-i permite sa respire.
8adirea nu se practica la pescuitul somnului, poate doar de catre unii localnici care stiu
precis unde isi are salasul, cu mate de gaina, resturi alimentare in descompunere.
3anseta va fi de ?-?.$! metri pentru pescuitul de pe mal si de ".$!-? metri la pescuitul din
barca, cu o actiune de minim $!-1!! de grame. /aterialul din care este construita poate fi
carbon dar si fibra de stica solida este buna, mai ales datorita actiunii sale telescopice.
/ulineta va fi una mare, cu o capacitate de minim 1!! metri de fir de !.#!. Cel mai bine ar fi
sa puneti pe ea cam 1$! de metri de fir, nu putine fiind cazurile cand un somn nu a putut fi
oprit desfasurand tot firul de pe mulineta. &ar cand acel somn este captura vietii, regretele de
a nu fi avut fir suficient sunt tardive. /ulineta poate fi atat cu tambur fi( dar si cu tambur
rotativ, sau o mulineta multiplicatoare.
8ailonul va avea diametrul in functie de talia pestelui cautat, dar oricum peste !.?$ mm. 1e
mulineta se vor pune 1!!-1$! metri de fir. 2truna pentru pescuitul la somn va fi metalica
13
pentru e(emplarele mari, din sarma de otel de ?!-#! cm lungime. 1entru somnii mai mici de
pana la $ 9g se poate folosi si o struna dintr-un nailon mai gros, de !.6!.
Carligele vor fi cu ti.a lunga, mari, deoarece somnul are gura mare. De obicei se folosesc
numerele "F!-1F! pentru carasel, broasca, 1-" pentru pescuitul cu rama.
1lumbul va fi de o greutate care sa permita lansarea monturii si tinerea acesteia (carasei,
tipari% pe loc.
2e poate pescui atat cu lanseta cu pluta (fi(a sau culisanta%, fie cu lanseta cu plumbul pe
fundul apei. 2e lanseaza in apropierea locului banuit a avea somn, cu gri.a pentru a nu strica
momeala din carlig mai ales atunci cand aceasta este un pestisor viu sau o coropisnita.
'tentie de asemenea pentru a nu depasi puterea de aruncare a lansetei si a risca ruperea
acesteia. 3anseta va fi supravegheata tot timpul iar atunci cand este lasata
nesupravegheata (cu totii stim ca de obicei chiar in astfel de momente trage pestele% este
bine sa fie legata de maner cu o sfoara legata de un copac, o piatra.
&nteparea somnului se face puternic, pentru a asigura patrunderea carligului in gura osoasa,
plina de dinti. 7om astepta cateva momente, pentru a fi siguri ca momeala a fost inghitita de
catre somn si abia apoi vom intepa.
2coaterea somnului mare la mal este cea mai dificila parte a pescuitului acestuia. &n primul
moment acesta nu se misca, parand ca am agatat o cioata. &l putem scoate din aceasta
stare ciupind usor firul lansetei si producand astfel vibratii.
&n momentul imediat urmator, cand realizeaza ca ceva nu este in ordine, somnul pleaca in
viteza si de obicei acesta este punctul critic. 1oate sa intre in adapostul sau de sub apa, sa
se indeparteze fara sa-i pese prea mult de noi sau sa rupa firul datorita unei frane prea tare
stranse. Daca nici una din aceste situatii nu se intampla si reusiti sa mentineti contactul cu
pestele, aveti toate sansele sa-l vedeti pe mal.
0bosirea somnului se realizeaza ritmic, aducandu-l treptat cu gura la aer, fara a-l grabi, nu
rare fiind drill-urile de ?!-$! de minute, in functie de talia pestelui. Dificultatea luptei cu
somnul nu consta atat in zbaterea acestuia cat in greutatea sa, de care stie sa profite
indoindu-se ca un arc si ramanand pe fundul apei.
0data obosit si adus la mal sau langa barca, somnul poate fi ridicat cu minciogul (atunci
cand incape%, cu gafa (un instrument de intepat foarte bine ascutit si curbat ca un carlig% sau
cu mana bagata in gura pestelui. 5nii folosesc si un retevei de lemn cu care lovesc pestele
in cap cand acesta a.unge la mal.
Pescuitul somnului la clonc
Este un pescuit care se practica indeosebi de catre pescarii profesionisti pana la aparitia
metodelor mai noi si mai +productive+, gen curentul electric. Cloncul este un lemn curb scobit
la un capat care produce un zgomot infundat la lovirea apei. cgomotul sau vibratiile produse
sunt de natura a scoate somnul din ascunzatoarea sa, acesta ridicandu-se la suprafata in
cautarea prazii. 8u incercati sa va faceti singuri un astfel de clonc, acesta este un instrument
pe cat de primitiv pe atat de comple( precum un bumerang, o cat mai mica diferenta fata de
+original+ anuland complet actiunea sa.
1escarul se afla in barca (de obicei sunt doi pescari unul pescuind iar altul tinand barca
deasupra locului banuit a avea somni% cu doua-trei lansete. 1lumbul este greu pentru a tine
firul intins chiar in curent, a.ungand pana la "!! de grame. /omeala este fie o coropisnita,
fie un pestisor sau un buchet de rame. 2e mai leaga pe fir si cateva fire de lana rosie pentru
sporirea atractivitatii.
M+meli na$urale 8 c+r+pisni$a
13
CoropiLniNa este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. /irosul caracteristic
al acesteia este depistat de cMtre +mustMcios+ de la mare distanNM, Li sunt locuri pe DunMre
unde o coropiLniNM Pn cOrlig echivaleazM cu un somotei.
"um + gasim
Cel mai adesea o gMsim din PntOmplare, sMpOnd dupM rame. Dar putem sM o cMutam cu
Lanse mari Pn rMsadniNele din grMdinile de legume. 'ceste rMsadniNe sunt cultivate primMvara
devreme pe un substrat de gunoi de gra.d Pn care coropiLniNele preferM sM ierneze datoritM
cMldurii dega.ate. 1rezenta coropiLniNei se recunoaLte prin micile ridicMturi la suprafaNa
solului Li dupM prezenta plMntuNelor ofilite care se smulg uLor, acestea fiind retezate de la
rMdMcinM. 5neori Pn nopNile de varM o putem vedea zburOnd Pn .urul unui bec aprins.
"um + p;s$ram
' doua problema, dupM gMsirea coropiLniNelor, este pMstrarea lor. 7om folosi un vas de
minim 1! litri (acvariu vechi, gMleata, etc.%. Cu cOt vasul este mai voluminos, cu atOt
+confortul+ coropiLniNelor va fi mai mare Li implicit durata lor de viaNM Pn captivitate. Cea mai
buna densitate ar fi de o coropiLniNa F un litru de pMmOnt.
1entru a nu se rMni intre ele le vom tMia cu o forfecuNa vOrfurile labelor scormonitoare. 8u le
vom rupe labele Pn Pntregime fiindcM vor supravieNui mult mai puNin.
1MmOntul va fi umed Li afOnat, cel de la muLuroaiele de cOrtita, de pMdure sau de gunoi fiind
cel mai bun. 3a nevoie vom amesteca niLte frunze Pn pMmOnt normal. 7om amesteca de
asemenea Li cONiva morcovi, tulpini Li rMdMcini de plante, cartofi, pentru hrana coropiLniNelor.
7asul cu coropiLniNe Pl vom tine cOt mai departe de soare Li cMldura. &deal ar fi un beci. De
asemenea, trebuie sM Pl Ninem acoperit cu un capac, altfel vom avea ocazia sM descoperim
cM o deLi are un aspect atOt de greoi, coropiLniNa poate totuLi zbura.
1OnM la locul de pescuit vom transporta coropiLniNele Pntr-un vas mai mic, de genul unei
gMleNi de plastic de $ litri umplutM cu pMmOnt reavMn Li cu frunze, cu capac prevMzut cu gMuri
mici pentru aerisire. 7om avea tot timpul gri.M sM nu o lMsMm Pn bMtaia directM a soarelui Li
vom umezi din cOnd Pn cOnd pMmOntul, dacM este nevoie.
"um pescuim
2e foloseLte pe cOrlige simple cu ti.a apro(imativ de lungimea ei, numMrul 1F! - ?F!. 1entru a
rezista mai bine in cOrlig, mai degrabM o legMm de ti.a acestuia, cu aNM subNire, trecutM de
cOteva ori Pn .urul ei, decOt sM o strMpungem ca pe o rOmM.
TE4NI"I
Plumbing ? )ic engle)ii#
S+n5area apei P '+l+sirea marNerului
2ecretul Hatercraft-ului U hai, s-o zicem pe romaneste, RcitireaS apei U sunt, pe langa RnasulS
pescarului (si in absenta sonarului%, cele doua operatii despre care vorbim in aceste pagini4
<<plumbing== si <<leading==.
Cele doua operatiuni a.uta crapistul sa cunoasca in detaliu fundul apei. 'tat in ce priveste
adancimea, cat si din punctul de vedere al eventualelor accidente ale acestuia- in plus, pot
dezvalui prezenta unor eventuale obstacole4 vegetatie, pietre, colonii de scoici etc.
&ata cum se desfasoara aceasta sondare. ;olosim un plumb de !-1!! grame prevazut cu
ochet, prin care trece U trebuie sa treaca usor - firul principal (recomandabil, un
13
monofilament robust si rezistent la abraziune%, care este legat de mar9er. 8odurile,
prote.area lor cu bilute F margele de silicon sunt la latitudinea fiecaruia, in functie de tipul si
marimea mar9erului folosit, de greutatea plumbului, de dimensiunile ochetilor cu care sunt
prevazuti plumbul, respectiv, mar9erul etc.
&ntreaga alcatuire se lanseaza avand un reper fi( pe malul celalalt (nu luati ca reper masina
pescarilor de vis-a-vis, ca poate se mutaB%, la distanta la care... a.ungem.
0data plumbul a.uns pe fundul apei, RintindemS linia, astfel incat mar9erul sa fie stopat de
plumb (faza 1 in desen%. 'poi, incepem sa eliberam firul de pe mulineta (activati baitrunnerul
sau slabiti frana%, in RportiiS masurate, eventual marcate pe lanseta. &n momentul in care
mar9erul a a.uns la suprafata, lungimea firului eliberat da adancimea apei in locul acela("%.
Evident, intr-un loc care prezinta un relief deosebit, se va vedeaB (?% 0 nota pentru
pretentiosi4 puteti lua in calcul si lungimea mar9eruluiB

&n continuare, recuperati firul pana ce mar9erul a.unge din nou la plumb. 'poi, recuperati U
tragand tot ansamblul pe fundul apei U inca un metru U doi (sau pana a.ungeti la un
obstacolBBB% si repetati operatiunea de mai sus.
6epetati de atatea ori cat considerati necesar, pana a.ungeti in apropierea malului- evident,
reluati toata RafacereaS, spre un alt punct de reper (in evantai%, incat o suprafata cat mai
mare aflata inaintea voastra sa va fie cunoscuta Rla milimetruS
3a ce bunG
1oate de aici trebuia sa plecam. 1entru ca este indeobste cunoscuta preferinta craputzilor
de a sta in locuri RaccidentateS, pe langa un RdigS scufundat sau intr-un RsantS subacvatic, ca
sa nu mai vorbim de pietroaie, garduri (BBB%, radacini, ragalii, gropi etc. &i place dumnealui,
crapului, sa stea in locuri RumbriteS de vegetatie, sa se deplaseze pe veritabile RpoteciS, sa
manance in locuri cu fundul RcuratS... desi nu e(ista reguliB
&deea este ca, dupa vreo .umatate de ora (cel multB si ganditi-va ce pret mic este aceasta
.umatate de ora fata de avanta.ul urias prezentat de cunoasterea locului in care va avea loc
RbataliaS cu pestele% veti avea la dispozitie o harta ca cea din imagineB
13
2a pescuit pe timp de vint
8u sunt putine cazurile cind mergem la pescuit si incepe sa bata vintul, provocind nemultumirea
pescarului, aceasta mai ales datorita inaspririi conditiilor de pescuit. )rebuie sa stim ca, sub luciul
apei, vintul nu influenteaza negativ activitatea pestilor sau reactia acestora la nada si momeala.
8e gindim intodeauna ca pestilor nu le plac e(tremele, nici frigul patrunzator, nici arsita.
'numite teorii acorda atributul favorabil sau neprielnic diferitilor curenti de aer (vint de nord, vint de
sud, vint de ploaie%. &nsa vintul, de regula, sporeste agitatia pestilor si nu de putine ori odata cu acesta
apar si primele capturi frumoase. 'm remarcat ca atunci cind vintul nici macar nu adie putine sunt
sansele de a ne umple .uvelnicul cu peste.
1roblema este ca, din pacate, pe timp de vint pescuitul la undita este evident ingreunat. 8u este
totusi grav pentru ca, folosind e(perienta acumulata in timp, putem invinge adversitatea vintului
transformind-o in aliatul principal. Dupa ce veti insusi tehnica de pescuit pe timp de vint veti dori sa
aveti noroc de vint. 1e timp de vint s-a constatat ca pestii circotasi, care miros momeala si pleaca,
devin mai hotariti iar pestii mici, de suprafata, inhata +prada+ in acest strat o(igenat de actiunea
vintului.
/ulti pescari, pentru a rezolva +problema vintului+ si pentru a mentine pluta in valuri, au tendinta
de a ingreuna serios momeala, rezultind +calupuri+ respectabile. 8u este solutia optima, e(istind si
alte metode de urmat. Este necesar, inainte de lansare, sa aflam directia si intensitatea vintului. &n
continuare este necesar sa determinam efectul vintului pe suprafata iazului dar si in straturile mai
profunde. 3ansam pe suprafata apei o buleta (flotabila un timp% si observam pe luciul apei
traiectoria acesteia (spre mal, spre larg, stinga-dreapta%. 'cesta este indicatorul fortei vintului in
stratul superior. Daca pescuim pe fundul apei trebuie sa determinam eventualii curenti de adincime
care pot avea sensul opus celor de suprafata, efectul nadirilor fiind absolut imprevizibil. 'parenta
poate fi inselatoare- asadar este important sa facem citeva mici teste si e(perimentari
intotdeauna cind avem de-a face cu vintul. De asemenea, retineti ca apa este agitata de vint pina
la o adincime agala cu .umatatea distantei dintre virfurile a doua valuri succesive. 2ub acest nivel
pestele este linistit si ferit de turbulentele din timpul vintului puternic. 7om
analiza acum cazul vintului in functie de directia din care acesta bate. Ca o regula, vom aminti
folosirea plutelor lungi dar cu virf sibtire.
Vin$ 5in spa$e
&n acest caz putem pescui departe si precis, cu mai mult fir, pentru ca vintul culca incetisor linia pe
locul nadit. ;aceti cu atentie nadirea, in toate azimuturile pentru ca rafalele de vint antreneaza
nada in afara +vadului+. &n general, aceasta directie este foarte avanta.oasa pescuitului.
Vin$ 5in 'a$a
&n acest caz este necesara o linie mai grea pentru a putea lansa. 0 undita firava poate ceda usor
daca este fortata prea tare, mai ales cind plumbii sunt usori. &n acest caz, pestele are predilectie
pentru zonele de mal unde se aduna, alaturi de nada luata de curenti si musculite, pestisori si hrana
mai multa decit in larg.2e recomanda ca firul sa fie cit mai scurt iar varga sa fie cit mai lunga.
Vin$ 5in la$eral
Este cel mai greu de a controla linia si de a ne mentine in zona nadita. /ai mult, o pozitie incorecta
poate avea ca efect si muscaturile false, datorate curentilor care tensioneaza firul incorect plasat pe
apa. Daca nu este turbulent, vintul lateral poate fi util deoarece tine linia usor intinsa. Cind este
violent si in rafale trebuie sa avem gri.a sa stapinim varga utilizind un suport adecvat iar virful va
trebui sa fie pus in pozitie submersa (pina la $ cm% pentru a scufunda firul si a-l feri de furia
vintului. 'ici, o pluta lunga cu virf filiform este foarte utila iar pescuitul la fundul apei da rezultate
bune.
"+nclu6ii
Cind pescuiti pe vint alegeti plute lungi cu virf filiform. 2cufundati virful unditei in apa (cca. $ cm%
si supravegheati ca pluta sa fie in zona cu adevarat nadita. 6etineti ca apa este agitata de vint pina la
o adincime agala cu .umatatea distantei dintre virfurile a doua valuri succesive. 2ub acest nivel
pestele este linistit si ferit de turbulentele din timpul vintului puternic.
13
RI@Duri
4air8rig
3a sfarsitul anilor T7!, Kevin /addoc9s si 3en /iddleton au inventat hair-rig-ul. 8u a fost
asa, un vis care i-a aruncat frenetici noaptea din pat, ci era nevoie de el, pentru ca U in urma
unor cercetari serioase U s-a observat ca, scuzatiB, crapii au devenit reticenti in a manca
momelile atasate de linia de pescuit. 2i s-au gandit sa puna momeala alaturi de carlig si nu
pe carligB
/ai mult, RlegendaS spune ca atunci cand au inceput sa pescuiasca astfel, ei si-au scos
manivelele mulinetelor si, cu pic9-up-ul mulinetei ridicat, au dat posibilitatea crapului sa Ria
linieS, pana cand puneau ei manivela la loc si puteau sa RintepeSB
Evident, toata aceasta treaba este strans legata de evolutia momelilor, mai e(act de
trecerea de la graunte, particule, viermi, rame si, mai ales, pasta, la momelile fierte, adica
boilies. Evident, daca poti pune o rama, un vierme sau sa modelezi pasta pe carlig, un boilie
tare ca piatra, nu.
' aparut, astfel, hair-ul.
1ractic, este vorba de a atasa un RhairS (pe romaneste, fir de par U de fapt, a fost si
materialul utilizat de /addoc9s si /iddleton% de carlig si, apoi, de a monta momeala pe
acest fir.
Cel mai simplu de realizat este folosind un chiostec de fir te(til si un carlig cu ochi,
impuscand doi iepuri dintr-un foc4 legam carligul de chiostec si obtinem si hair-ulB, ca in
figura.
13
'cest nod (fara nodB sau 9notless-9not% este cel mai des folosit de crapisti, din mai multe
motive4
este simplu de realizat-
permite atasarea unui numar de momeli limitat doar de placerea crapului si
imaginatia pescarului-
permite a.ustarea lungimii hair-ului, in functie de marimea momelii sau... de dorinta
pescarului-
permite ca, prin numarul de RbucleS din .urul ti.ei, reglarea modului in care este
prezentata momeala (de regula, se a.unge pe ti.a, in dreptul varfului carligului%-
prin folosirea unor materiale cu rigiditati diferite (monofilament, fir impletit, fire
speciale%, permite RactiuniS diferite ale ansamblului momeala U carlig U chiostec,
odata aspirate de crap-
'm aratat, mai sus, hair-rig-ul cel mai folosit, nu pe cel RclasicS.
Cel clasic presupune simpla legare a unei momeli, prin intermediul unui fir (de regula, se
foloseste ata dentara - dental floss%, de curbura carligului. Cum eu nu folosesc acest mod
clasic de atasare a momelii, nu il recomand.


13


13
14
14
14
14
14
14

14
14
T0' H&(*' R&*
S()7' 3&,' R&*
14
C%&,&/)$$8 3)$)(/'" R&*
T0' S(!9+)( R&*
14
Nail #ig
&+pup#ig.nMu5
:H&(*'"; P!1-#1; S,&<< %&*:
15
P!1-U1 R&*
H'$&7!1,'%-R&*

15
A+('5&) D-%&*
S/!%1&!-%&*
15
15
15
T0' L)8-!( R&*
15
G%)='$ R&*5
15
R!#*0!%50)$$!9 R&*
S0!/7'% R&*
S&$,-%&*
15
>!("'%$&?(
3)&, 3)*
15
&escui$ul #api$+ril+r
Pescuitul la rapitor cu pestisori vii
Este de departe cea mai respandita metoda de pescuit la rapitori, datorita costurilor reduse
si a usurintei de folosire. 1rincipiul este cat se poate de simplu 4 rapitorii se hranesc cu
pestisori viiG 'tunci sa le oferim astfel de pestisori, garnisiti bineinteles cu carligele
corespunzatoare. /etoda da rezultate atat pt incepatorii aflati la primele capturi, cat si pentru
pescarii >cu pretentii>, aflati in cautarea capturilor capitale. 2ingura conditie este de a adapta
monta.ul si a pestisorul momeala cu talia pestilor cautati. 2peciile pe care le vizeaza de
aceasta metoda sunt stiuca, salaul, bibanul si somnul.
A(an$aHeI
1.Este simplu de folosit, chiar daca subtilitatile nu lipsesc, ca de altfel la orice metoda. 0
data montura lansata in apa, nu mai ramane decat sa fie supravegheata. 8u e metoda cea
mai eficace de pescuit cu pestisor, dar pentru un pescar debutant este un inceput.
".Este una dintre cele mai bune metode de a prinde pesti mari. Dovada stau capturile
prezentate in revistele de pescuit.
De6a(an$aHeI
1.&n ceea ce priveste insa numarul de pesti prinsi, metoda este mai putin buna, cedand teren
in favoarea metodelor active, de cautare a rapitorilor in locurile unde banuim ca se ascund.
".Cei ce pescuiesc cu momeli artificiale for obiecta dificultatea gasirii si pastrarii pestisorilor
momeala.
M+n$aHele 5e /a6a
E(ista o multitudine de monta.e, fiecare pescar adaptand unul de.a e(istent la preferintele
sale, dar in pricipiu e(ista doua monta.e de baza, care se pot combina 4 intre ape, la pluta si
1ater 8oster. 1rimul este supus actiunii curentului de apa, vantului si tractiunii pestisorului
momeala, in timp ce al doilea va ramane e(act in locul lansarii. &n functie de conditile de
pescuit, fiecare are avanta.ele si dezavanta.ele sale.
/onta.ul intre ape este cel mai simplu si raspandit. 2e compune dintr-o pluta fi(a sau
culisanta, cu o portanta intre ? - "! grame, suficienta cat sa impiedice pestisorul momeala sa
15
o scufunde, dintr-un plumb si un carlig (simplu, dublu sau triplu%. 2truna este de regula
atasata de linie printr-un varte., pentru ca evolutia pestisorului momeala sa nu rasuceasca
firul. 3a pescuitul stiucii, salaului si somnului mare struna va fi metalica, preferabil cat mai
fle(ibila pentru ca evolutia pestisorului sa fie cat mai naturala.
M+n$aHul &a$er N+s$er
&n functie de pozitia plumbului fata de pestisorul momeala, e(ista doua variante ale monturii
1ater 8oster 4 cu plumbul pe fundul apei si pestisorul deasupra, sau cu pestisorul legat dupa
plumbul care va fi culisant. (aici doua poze cu cele doua cazuri% &n cel de-al doilea caz vom
folosi un pestisor care innoata de preferinta la suprafata (oblete, carasel%, pentru a nu se
infunda in mal, caz in care montura devine ineficienta.
&es$is+rii m+meala
&n principiu orice specie de peste poate servi ca momeala daca este suficient de rezistenta
in carlig. De asemenea, trebuie respectate limitele minime stabilite prin lege pentru fiecare
specie in parte.
/odul de intepare a pestisorului este prezentat in imaginile urmatoare. 'legerea depinde de
tipul pestisorului, de marimea acestuia, stilul de pescuit. &mportant este ca acul sa fie foarte
bine ascutit. Cand il intepati de spate, aveti gri.a sa nu-i atingeti sira spinarii. )ineti minte ca
un rapitor incepe sa inghita prada de la cap. 'cesta este motivul pentru care va recomand
prima varianta de intepare.
Caraselul este una dintre cele mai bune momeli (e foarte rezistent in carlig%, tiparul (la
pescuitul somnului%, babusca, rosioara.
1
1estisorii fie ii cumparam din piata (in orasele mari%, fie ii prindem din timpul verii, cand
acestia abunda, si ii tinem acasa intr-un acvariu, bidon de plastic si ii folosim la nevoie, fie ii
pescuim cu o napatca mica de 1(1 metri, chiar pe locul de pescuit. 1entru a-i pastra mai
mult timp trebuie sa le asiguram conditii optime de lumina (nu-i tineti in beci fara lumina%,
temperatura (1!-"! grade Celsius%, o(igen (folositi un aerator de acvariu% si hrana.
"um pescuim?
3ansarea monta.ului in locul vizat se face cu gri.a pentru ca pestisorul sa nu se deterioreze
sau sa zboare din carlig. Este de preferat lansarea pe sub mana. &n cazul in care panta pe
care o face firul este suficient de mare, putem lansa fara momeala, dupa care intindem firul,
prindem pestisorul de fir prin intermediul unei agrafe si il lasam sa coboare pe fir in apa,
pana la adancimea reglata in prealabil cu un stopper. 'sezarea lansetei in suport se va face
dupa ce ne-am asigurat ca frana mulinetei este bine reglata.
&n cazul in care pescuim cu o montura intre ape, din cand in cand vom mai misca momela
din loc, pentru a >acoperi> o suprafata mai mare de apa.
/uscatura este de obicei sesizata printr-o scufundare a plutei urmata de tragerea firului.
1luta de poate si culca, daca rapitorul porneste spre suprafata. ;iti gata sa-i dati fir, pentru a
nu simti o rezistenta anormala din partea pestisorului momeala. &nteparea trebuie facuta
atunci cand considerati ca rapitorul are in gura carligele din momeala. 'ceasta durata este
e(trem de variabila, chiar pentru aceeasi specie. /ai bine il lasati mai mult decat mai putin,
pana cand veti sti s apreciati corect momentul inteparii.
Ec1ipamen$ul necesar
1.3anseta intre ?-# metri, cu o actiune telebolica. 1uterea ei va fi corelata cu talia pestilor
urmariti. 1entru distante mai mici se poate folosi si o undita de #-6 metri.
"./ulineta nu are o asa de mare importanta ca in cazul altor tehnici. 'legeti mai degraba
una mai mare decat una mica, cu 1-? rulmenti. 'r trebui sa poata inmagazina 1$! metri de
!.?. 'tentie la reglarea franei.
?.8Elon-ul poate fi obisnuit, dar unul fluorescent va va a.uta sa vedeti dplecarileT mai bine.
!."6 e un diametru bun, !."# pentru un pescuit la distanta mai mare, !.?! daca pescuiti in
locuri cu agatari frecvente. 1entru capturile capitale, diametrul va fi crescut corespunzator.
#.2trune metalice fle(ibile, de un diametru corelat cu marimea pestilor vizati, pentru stiuca si
e(emplare mai mari de salau si somn.
$.Cama de plute cu portanta de la $ la "! grame.
6.1lumbi intr-o gama de la 1 la 1! grame pentru echilibrarea plutei, precum si plumbi cu
ochet de "! - #! grame pentru monturile 1ater 8oster.
7.7arte.uri cu agrafe.
1
Pescuit cu Eig-uri
Daca vreti sa va perfectionati abilitatea de a prinde peste cu .ig-uri si plastice moi, nu ratati
aceste ponturi de la /ar9 /artin.
1escuitul cu .ig-uri, este din pacate una dintre cele mai prost intelese tehnici de pescuit la
salau. &n mod sigur, este si subiectul celor mai multe intrebari care mi se pun la seminariile
mele si in discutiile pe la concursuri.
1rimavara si toamna, pescuitul cu .ig-uri si plastice este probabil cea mai eficienta metoda
de a prinde salau pe rauri, lacuri si in orice balti care au aceasta specie. De aceea, am si
crezut ca este necesar sa dedic acestei tehnici un capitol intreg in cartea mea +ZalleE
;ishing "!1+ (cap. ;ishing Hith soft plastics%+.
;ie ca doriti sa va perfectionati, fie ca vreti sa va imbunatatiti serios performantele avute cu
.ig-uri, va sfatuiesc sa incercati cat de des posibil sa pescuiti pe verticala si sa e(perimentati
aceasta tehnica deosebit de eficienta.
7reau sa invat sa pescuiesc mai bine cu .ig-uri pe rauri si nu reusescG '.utorB 8u te teme,
vei invata repede. )otul e sa fii foarte atent la detalii, la sculele pe care le folosesti, la .ig-uri
in mod special si chiar si la modul in care iti controlezi barca. 'ceste trei ingrediente laolalta
sunt cheia succesului.
Daca sunteti incepatori, va sfatuiesc sa folositi o lanseta scurta pentru a pescui pe verticala,
sa nu fie mai lunga de 6>. /otivulG 2implu, pentru ca o lanseta scurta te a.uta mai mult sa
controlezi evolutia .ig-ului, fara a-l determina sa faca miscari e(agerat de ample. Cu un bat
mai lung, de 6>6+ sau 7>, orice incapator va anima .ig-ul cu miscari e(agerate. Cea mai des
intalnita greseala pe care am remarcat-o la multi pescari consta tocmai in felul in care anima
.ig-urile. 1rea multa viteza si smucituri prea ampleB
Eu incerc sa fac .ig-ul sa se ridice de pe fund doar cativa cm. E mai bine sa nu se miste
deloc, sau doar sa se tarasca pe fund, decat sa fie saltat prea des si prea mult. 7a
recomand prin urmare o lanseta specializata pentru acest lucru, un ,er9leE 2eries & de 6>, de
e(emplu, sau orice alta lanseta la fel de usoara si sensibila, care va va permite sa distingeti
cel mai fin atac al salaului. E important ca lanseta sa fie usoara si sensibila, o sa va a.ute sa
va concentrati mai mult asupra evolutiei nalucii pe fund.
7a sfatuiesc sa va concentrati cand pescuiti cu .ig. 8u sa stati la baliverne cu prietenul sau
partenerul de pescuit. Daca veti face asta, .ig-ul va evolua eficient in zona de atac si nu va
topai prin straturile de apa fara nici un sens.
5n alt aspect important este folosirea unui fir de calitate. ,er9leE ;ireline este unul bun, pe
care-l folosesc si eu, pentru ca imi permite sa pastrez contactul cu .ig-ul. 8u e(ista
elasticitate in acest fir si din acest motiv simt mai bine tzacurile. 8u e(agerati insa cu
folosirea unor fire peste masura de rezistente, un diametru mare va face firul mai vizibil. De
asemenea, va sfatuiesc sa incercati varianta ;lame (galben fluo%. E suficient unul de @ lbs
test, care are acelasi diametru cu un monofilament de ? lbs test. Eu folosesc chiar si ;ireline
de 6 lbs. ;inetea liniei e importanta pentru ca evolutia nalucii va fi influetata mai putin de
curent si veti simti mai bine .ig-ul, chiar si la adancimi mari. Culoarea galben fluo pe de alta
parte va a.uta sa vedeti unghiul facut de linie in apa, asa ca veti sti totdeauna unde se afla
.ig-ul.
3egat de .ig-uri, incepeti cu cele mai grele cu care va descurcati, apoi scadeti cate putin
greutatea, avand gri.a sa fiti sigur ca simtiti contactul cu fundul. 8u e bine sa pescuiti cu .ig-
uri prea usoare dar nici cu .ig-uri prea grele. Daca sunt prea usoare vor fi luate de curent si
nu veti mai pescui pe verticala. Cu un .ig greu, poate chiar de 1F" oz sau ?F# oz, veti pescui
in mod sigur pe verticala.
1
7a recomand sa achizitionati mai multe .ig-uri de diferite dimensiuni, 8orthland ;ire,alls,
inclusiv cele mai grele modele, pentru eventualitatea in care veti pescui in curent cu shad-uri
sau grub-uri. Eu folosesc in plus si atractant ,er9leE 1oHerbait, care face naluca mai vizibila
si deci mai eficienta, lucru important in special cand pescuim in rauri cu ape tulburi si lipsite
de luminozitate.
5rmeaza cel de-al treilea ingredient4 modul in care va controlati barca. 7ertical inseamna
vertical. Daca va aflati pe un rau cu motorul pornit, va trebui sa invatati sa controlati barca
astfel incat unghiul in care intra firul in apa sa fie pe cat posibil mai aproape de ! de grade.
&nvatati de asemenea sa va folositi de vant. 1uneti barca cu botul in bataia vantului, pentru a
putea mentine .ig-ul la verticala chiar daca sunteti influentati si de vant si de curent in acelasi
timp.
2i acum sa trecem la atac. 'dica la atacul pestelui asupra nalucii. 'ici totul este
concentrarea. 5neori, cand salaii aspira naluca, veti simti doar un mic tzac. 'lteori veti simti
doar greutatea lor in fir. &n unele cazuri nu simtiti nimic, pentru ca pestele se ridica cu naluca.
'tunci veti vedea trasatura doar daca urmariti firul, care se deplaseaza intr-o parte sau face
burta. &n toate aceste situatii e important sa intepati fara ezitare.
Dincolo de aceste sfaturi, tot ce va pot spune este sa nu uitati sa practicati acest gen de
pescuit cat mai frecvent. &n fond, e doar un alt motiv de a iesi in sanul naturii.
8alucile din plastic chiar sunt pe placul salailorG /a indoiesc. 2alailor le plac pestisorii vii,
asta e sigur. Dar si plasticile pot fi e(trem de eficiente, reusesc sa-i pacaleasca aproape in
orice situatie.
5na dintre aceste situatii este pescuitul in rauri, unde salaii se grabesc sa inghita orice vine
intra in zona lor de actiune. Chiar asa este. 5na dintre tehnicile pe care le-am invatat
pescuind pe raul Detroit, demonstreaza acest lucru din plin. 1e un .ig cu ti.a lunga, am
indesat un ,er9leE 1oHer /innoH. 'poi am agatat de varf o alta naluca din plastic, din care
am pastrat doar cativa centimetri. 'm folosit un 1oHer CraHler tot de la ,er9leE, montat
dupa ce am pus pestisorul din plastic, ca si cum ar fi fost o rama pusa doar pe varful
carligului. Combinatia asta de naluci, in curentul din rau, functioneaza ca si cum ar fi un
vobler de dimensiuni serioase, vibreaza simultan si coada pestisorului si viermele din silicon
din varfului acului. 'ceasta montura a fost folosita cu succes nu doar pe rau, ci si pe lacurile
de acumulare, in conditii de vant puternic, cand este dificil sa controlez barca pentru a
mentine evolutia pe verticala.
&n ultimii ani, am inceput sa folosesc genul asta de montura in orice situatie, chiar si atunci
cand in mod normal logica imi zicea sa folosesc pestisor viu. 'cum insa folosesc viermi
silicononici de @-1! cm, 1oHer Zorm de la ,er9leE, in nuante de galben sau chartreuse. 0
astfel de combinatie dintre un grup si un shad pare sa fie o naluca eficienta pentru bibanul
american, care e mult mai agresiv. 2i totusi, functioneaza foarte bine si la salau. Daca
inainte as fi pescuit intr-un loc cu .ig de 1F@ oz si pestisor viu, acum folosesc eficient in
acelasi loc un .ig de 1F# cu soft plastic.
&ata cum procedez4 lansez, las .ig-ul sa se duca pe fund si cand simt ca am a.uns acolo
recuperez pana cand firul se intinde perfect. 'poi ridic varful lansetei de la ora la ora 11
(imagineati-va un ceas%. 'poi las .ig-ul sa cada din nou pe fund cu linia putin tensionata, ca
sa-l simt cand atinge fundul. Cand ating fundul apei, fac din nou acelasi lucru, aducand
progresiv naluca catre barca. Cand a.ung cu .ig-ul in dreptul barcii, il .oc pe verticala de mai
multe ori, pentru a stimula un eventual salau care a urmarit naluca pana sub barca si nu s-a
incumetat sa atace.
Cel mai important pont pe care vi-l pot da este sa va asigurati ca .ig-ul atinge fundul dupa
fiecare miscare pe care i-o imprimati din lanseta. /ulti gresesc si recupereaza naluca spre
barca la cativa metri de fund, crezand ca ea se misca pe fund. E nevoie de rabdare si de un
oarecare simt al ritmului pentru a face naluca sa evolueze in zigzag pe fundul apei. Cand
veti prinde miscarea, veti observa ca mai intotdeauna salaul inhaleaza naluca pe cadere.
1
Chiar daca nu simtiti cand s-a intamplat, veti intepa intamplator in secunda urmatoare cand
ridicati din nou varul lansetei pentru a salta naluca de pe fund.
1entru multi pescari, aversiunea fata de nalucile din plastic e foarte greu de indepartat. E
mult mai usor sa ai incredere in rame, lipitori, pestisori vii si alte feluri de mancare preferate
de salau. 2i nu e nimic rau in asta.
Din punctul meu de vedere insa, plasticele reprezinta o modalitate e(trem de eficienta de a
sonda anumite structuri si a determina salaii sa atace, chiar daca nu sunt la vanatoare. 0
momeala vie, care sta pe loc, s-ar putea sa nu le faca pofta de mancare. Dar o naluca din
plastic ce trece prin zona unde sunt ei ii va pune in miscare in mod sigur. &ncercati. 7a
garantez ca va va placea si acest stil de pescuit.
*onturi pentru plastice moi
&n ultimul timp, magazinele din tara au inceput sa scoata la vanzare tot mai multe modele de
naluci siliconice. De la /ister )Hister si pana la 2torm, toate marcile bune si imitatiile ieftine
ale acestora isi fac aparitia si pe piata noastra. E un semn bun, inseamna ca se cauta
plasticele. Deci tot mai multi au inceput sa le foloseasca.
1escarii preocupati serios de pescuitul cu artificiale o fac demult, procurandu-si nalucile din
afara. Ei stiu de.a ca pescuitul cu plastice poate fi mult mai productiv decat cel cu momeli
naturale.
2peciile vanate sistematic cu plastice sunt bibanul si salaul. Dar si stiuca se lasa pacalita.
'vatul ataca shaduri. 3a fel si pastravul si somnul. 5neori chiar si cleanul se prinde la
gruburi foarte mici. 1ractic, nu e(ista rapitor care sa nu poate fi prins la plastice. Dar e
nevoie de multa practica pentru a sti sa alegi forma, culoarea si evolutia potrivita pentru ca o
naluca din silicon sa fie atacata. /ai ales ca e(ista sute sau chiar mii de modele de astfel de
naluci. Ele au insa avanta.ul de a fi mai ieftine decat nalucile din materiale mai greu de
prelucrat si pot fi prezentate pestilor in mai multe feluri.
,lac9 bass-ul, bibanul american, este pestele care a determinat producatorii sa investeasca
sume mari in dezvoltarea nalucilor din silicon. 8oi nu-l avem, cel putin nu inca. Dar nu-i nici
o problema. Celor interesati sa invete cum se procedeaza cu naluci din silicon le
recomandam cateva iesiri la biban de-al nostru.
Este specia care poate fi prinsa cel mai usor cu plastice si in mai toate apele noastre.
1escuitul la biban cu plastice permite e(perimentarea tuturor monturilor, pentru ca vaneaza
la toate adancimile si intr-o varietate de conditii. Dupa ce va faceti mana si simtiti ca ati
inteles cum sta treaba cu plasticele, puteti sa treceti linistiti la alte specii. 7eti vedea ca va fi
mult mai usor sa prindeti si ceilalti rapitori.
Montura cu jig
Cea mai folosita montura a nalucilor siliconice este montura pe carlige lestate, asa numitele
.iguri. /otivul pentru care aceasta montura cunoaste un asemenea succes este simplitatea.
8u e nevoie de noduri complicate, de accesorii sau pricepere. Este cea mai conventionala
modalitate de a monta o naluca din silicon si functioneaza pentru toate tipurile (tubes, grubs,
Horms, shads _ alte creaturi%. 1oate fi pescuita in viteza iar numarul de rateuri este scazut.
&n functie de specificul nalucii siliconice, greutatea si forma .igului, ansamblul poate capata o
evolutie diferita. 1lasticele pe .ig pot fi pescuite in orice conditii, pe verticala, pe orizontala, la
suprafata ca un fel de popper, cu evolutie in dinti de ferestrau intre ape, tarate pe fund etc.
)oate tipurile de recuperare functioneaza si toate nalucile din plastic montate in acest fel
1
prind peste. Dar nu singure. 1escarul trebuie sa stie sa aleaga tipul de recuperare, culoarea
si dimensiunea nalucii si tipul de .ig care se potriveste cel mai bine, in functie de situatie.
E(ista o multime de tipuri de .ig, fiecare producator se straduieste sa scoata in fiecare an
ceva nou. 1utem folosi unele vopsite si cu ochi, altele simple, e(ista chiar si .ig-uri plutitoare
care permit pescuitul intre ape sau .ig-uri cu o cavitate in fata, care permit pescuitul cu un
plastic pe suprafata, cu pompa.e, e(act ca la popper. 1utem chiar improviza .ig-uri rasucind
pur si simplu sarma de plumb pe carlige. 2au ne putem turna acasa daca avem matrite (cele
mai folosite sunt marca Do-it%.
Wacky Rig
Ca ma.oritatea monturilor pentru plastice si aceasta a fost descoperita de pescarii americani
de blac9 bass. De incepatori de data aceasta. 8estiind cum sa procedeze, acestia au infipt
carligul in vierme la .umatate si au lansat asa, miscand apoi din timp in timp varful lansetei.
Culmea a fost ca au prins intr-un loc unde ceilalti pescari e(perimentati nu prea au avut cu
ce sa se laude. 'sa se face ca aceasta montura a fost repede adoptata de catre specialisti
si nu putine au fost concursurile castigate de cei care o foloseau cu pricepere. De "! de ani
incoace, se pare ca aceasta montura este cea mai prinzatoare in concursurile de pescuit din
25'. 8u e nimic complicat la mi.loc, se foloseste un carlig simplu (de preferat unul cu ti.a
scurta de tipul celor care se folosesc la crap%. 7iermele se infinge in carlig la .umatate si asta
e tot. 2e lanseaza fara nici un lest, cu un ochi pe fir pentru a vedea atacurile pe cadere.
Daca se doreste neaparat lest, se recomanda folosirea unor bobite de plumb despicate,
prinse direct pe fir. Daca nu ati avut parte de un atac, din clipa in care viermele a a.uns pe
fund ridicati varful lansetei si apoi lasati din nou naluca sa coboare pe fund. &mportat este ca
sub apa viermele sa onduleze cat mai mult si cat mai natural, pentru a atrage atentia pestilor
din zona. 8u recuperati in viteza, aceasta montura se pescuieste foarte lent si cu multe
miscari din varful lansetei, trebuie sa va imaginati ca viermele din silicon se deplaseaza si pe
orizontala ondulandu-se de la .umatate, ca unul adevarat.
Chiar daca pare ciudata (de altfel asta si inseamna Hac9E rigging U montura ciudata% veti
descoperi ca prinde peste. /ai ales in ape limpezi cu adancimi relativ mici, pe langa malurile
abrupte sau structurile incarcate cu vegetatie acvatica. ;unctioneaza insa doar cu viermii
siliconici lungi asemanatori cu ramele sau lipitorile, naluci greu de reperat deocamdata la
noi. 'cest gen de pescuit se preteaza cel mai bine la biban, in mod deosebit in canale cu
debit scazut si vegetatie abundenta. Dar, cum spuneam, e nevoie de viermi siliconici
speciali, cu o greutate mai mare, care sa se scufunde cu o evolutie asemanatoare momelii
naturale. &n cazul in care viermele este montat +normal+ pe carlig, montura se numeste
Heightless rig, adica monta. fara plumb.
1
Splitshot Rig
'ceasta montura a fost conceputa pentru pescuitul de finete in ape cu multa vegetatie.
1ermite lanseuri destul de lungi dar si prezentari fine. Carligul este unul special, cu o mica
indoitura pe ti.a. 7iermele se inteapa intai la capat, apoi se trage cu totul, se roteste cu 1@!
de grade iar varful se ascunde in corpul viermelui, infipt pana la .umatate. 1e fir, mai sus de
naluca, se prind bobitele de plumb la distante egale. Cu cat apa este mai adanca cu atat mai
mica trebuie sa fie distanta dintre plumbi. Daca pestii stau la suprafata, distanta dintre
plumbi trebuie sa fie mai mare, pentru a permite nalucii sa cada cat mai lent. ;unctioneaza
si cu tHistere clasice, la biban, montate pe carlig simplu, cu sau fara ochet.
Texas rig
Este montura cea mai des folosita de pescarii americani, chiar daca la noi nu si-a gasit la fel
de multi adepti. 2e foloseste un carlig special, similar celui folosit la splitshotting. 7arful
acului se trece intai prin capul viermelui, apoi carligul este scos aproape in intregime, intors
in .urul propriei a(e si infipt pana la .umatate ceva mai .os in corpul nalucii siliconice. 1ana
aici, seamana intru-totul cu montura splitshoting. 8u se mai pun insa bobite de plumb pe fir
ci una singura, conica si culisanta. De aici si avanta.ul monturii4 in timpul lanseului plumbul
se lipeste de naluca ducand-o repede la fund. Cand incepem sa lucram naluca, cu stopuri
repetate, plumbul aluneca pe fir in sens invers, catre pescar, lasand carligul cu naluca sa
cada mai incet spre fund, mult mai incet decat atunci cand folosim montura clasica pe .ig.
1escarii americani obisnuiesc sa puna in loc de lest din plumb greutati din tungsten, mai
reduse ca volum si mai dure, combinate cu bile din plastic colorat. 2e pare ca in aceasta
combinatie lestul din tungsten se ciocneste de bilutele din plastic tare sau sticla si iese un
zgomot care atrage pestii. De asemenea, bilele colorate, adesea fosforescente, au si ele un
rol in prezentarea nalucii. Daca observati ca pestii ataca preponderent pe cadere, va sfatuim
sa schimbati .ig-ul si sa incercati montura te(as rig, tocmai pentru ca evolutia pe cadere a
nalucii va fi mult mai lenta. 'lunecarea plumbului pe firul de nailon va fi oprita de nod, daca
folositi un leader. Daca nu, e bine sa puneti pe fir un opritor de tipul celor folosite pentru
plutele culisante. 're avanta.ul ca poate fi miscat in sus si in .os, delimitand pla.a de
alunecare a plumbului. Cu cat plumbul aluneca mai mult pe fir, cu atat naluca va cadea mai
incet dar si viteza cu care pescuim va scadea proportional, fiind nevoie sa asteptam mai
1
mult pana cand naluca a.unge pe fund. 6egland distanta prin incercari repetate veti gasi
e(act acea viteza de coborare de care are nevoie naluca pentru a evolua pe cadere.
1lumbul se poate si bloca fi( langa carlig, cu un fragment de scobitoare de e(emplu.
/ontura functioneaza pentru toate tipurile de naluci, dar cu alte carlige. 1entru shad-uri
merg bine carligele off-set (sau .ig-hoo9s% iar pentru tHistere carligele de drop-shot, sau
chiar cele de crap, la nevoie. &mportant, de asemenea, este sa folositi un mono, cat mai
rezistent la abraziune. ;irul te(til, pe langa ca e vizibil, se taie destul de repede in scoici. De
asemenea, nu e(agerati cu raportul de greutate dintre plumb si naluca.
Carolina rig
/ontura Carolina functioneaza cu aceleasi ingrediente ca si montura )e(as4 carlig off-set cu
ti.a indoita si plumb (sau lest din tungsten%. 1lumbii pot fi conici, rotunzi, fusiformi sau de
orice alte forme. De data asta insa, plumbul nu mai e culisant ci fi(, uneori chiar atasat cu un
varte. si nu direct pe fir. &n functie de distanta dintre naluca si plumb, vom putea pescui astfel
de plastice la diferite adancimi, pe orizontala, facandu-le sa evolueze constant sau cu
pauze, doar din viteza de recuperare.
/ontura se foloseste mult cu plastice care au o oarecare portanta si nu ating substratul daca
nu au lest propriu. Carligul se leaga de fir printr-un nod 1alomar sau 5ni iar plumbul e de
preferat sa fie dotat cu un varte., pentru a se putea roti atunci cand se agata. 1lumbul nu
trebuie sa fie prea greu, doar atat cat este suficient pentru a simti atunci cand atinge fundul.
1escuitul cu monturi Carolina poate fi foarte productiv in special cu naluci cu greutate
specifica mai mica decat apa, care pot ramane suspendate atunci cand plumbul sta pe loc.
6eactia nalucii siliconice la miscare este influentata si de distanta dintre ea si plumb, de
aceea e bine sa incercati cu un lest semifi(, pentru a putea modifica fara alte noduri si
pierderi de timp lungimea firului dintre plumb si naluca.
rop!Shot
'ceasta montura este considerata speciala pentru pescuitul de finete. Ea e(ista demult, dar
a fost redescoperita si rafinata de pescarii .aponezi, fiind astazi foarte folosita si in Europa si
52, mai ales dupa aparitia celebrei naluci de drop-shot pe nume 2en9o.
Ce presupune aceasta monturaG 5n plumb in forma de lacrima si un carlig special de drop-
shot legat cu un nod palomar ceva mai sus, astfel incat sa faca unghi de ! de grade cu
firul. 3a drop-shot nu se pescuieste pe recuperare ci static, in general pe verticala din barca.
Dar merge si de pe mal, cu recuperare liniara, lenta, acolo unde apa se adanceste intr-un
unghi mai mic si nu e(ista agataturi care ar putea opri plumbul.
0 alta deosebire importanta este ca raportul dintre greutatea plumbului si a nalucii este
disproportionat, plumbul trebuie sa fie mult mai greu, astfel incat sa permite pastrarea
tensiunii in fir atunci cand stationeaza pe fund. Din cauza tensiunii din fir naluca montata pe
1
carlig va evolua cu vibratii puternice. E(ista naluci siliconice special concepute pentru drop-
shot, dar merg si multe dintre cele pescuite in mod normal pe .ig. 8alucile de drop-shot se
monteaza diferit, carligul se infinge doar in capat. Daca incercati cu shad-uri, va sfatuim sa
folositi carlige off set, din cele pe care se toarna .ig-uri.
7arful lansetei de drop-shot trebuie sa fie ceva mai moale, pentru ca la mari adancimi nu se
va simti o trasatura ci doar o tensiune in fir. )rasatura se va vedea mai usor pe o lanseta cu
varf sensibil. 'ltfel, ar fi imposibil, pentru ca firul va fi tinut tot timpul in tensiune si nu e
posibil sa vezi ceva oricat te-ai uita la fir. 7ibratiile varfului nu strica, de asemenea, pentru ca
se transmit imediat nalucii. E important sa folositi un fir cat mai subtire pentru a evita
influenta curentilor asupra plumbului de pe fund. Din cand in cand, puteti ridica incet
plumbul, lasandu-l apoi sa cada iarasi, fara a detensiona vreun moment firul. &n momentul in
care simtiti greutate, e posibil sa fie o trasatura. 8u intepati, pentru ca nu e nevoie. E
suficient sa mulinati un metru de fir si pestele se inteapa singur. ;ara indoiala, e plictisitor sa
pescuiesti la drop-shot, nu prea mai e(ista acel dinamism care ne atrage catre tehnicile de
pescuit cu plastice. Dar functioneaza. Dovada este ca toate casele producatoare de articole
de pescuit au serii de lansete si naluci specializate pentru aceasta tehnica, tocmai pentru ca
tot mai folosita in locurile pescuite intensiv si multe turneee de blac9 bass au fost castigate
asa.
/ontura poate fi foarte productiva in ape cu un covor de alge pe fund, pentru ca permite
mentinerea nalucii deasupra acestora, plumbul fiind mascat in acelasi timp chiar de covorul
de alge.
TeBnici de pre)entare a monturilor
Dupa ce am vazut care sunt metodele de a monta plasticele, e bine de stiut cum se numesc
si tehnicile de prezentare ale acestora.
3a .igging e mai simplu, e vorba strict de pescuitul cu plastice pe .ig, pe verticala sau intre
ape. 5neori poate insemna si pescuit cu .ig-uri din metal, fara nimic altceva. 1escuitul cu
dandineta si alte naluci de copca este deci tot .igging.
;lipping-ul presupune prezentarea nalucii lansate pe sub mana in locuri precise, in ochiuri
de apa printre maldare de bradis, de e(emplu, controland cu mana firul pentru a simti atacul
pe cadere. De obicei se folosesc lansete cu mulinete de baitcasting. 3a flipping isi gasesc
cea mai buna aplicatie monturile fara plumb (Heightless _ Hac9E rig%.
1itching-ul este ceva foarte asemanator, dar se refera la monturi lestate si lanseuri lungi.
)ehnica de prezentare a monturii drop-shot se cheama in limba. de specialitate
doHnshoting. )oate aceste nume complicate nu trebuie neaparat retinute. Daca nu va
1
pasioneaza lectura de specialitate, le puteti uita numaidecat.
&mportant este sa stiti sa folositi monturile, nu atat cum sunt botezate tehnicile de
prezentare. 8ici lanseta de baitcasting nu este ceva strict necesar, cu o lanseta de spinning
si ceva antrenament puteti aseza un .ig de doua grame e(act acolo unde veti dori.
Clasi&icarea si descrierea monturilor pentru pescuitul cu plastice
moi
EA"CF #IG (T8#IG)
"irligI 0Hner /osIuito, Cama9atsu 2plit 2hot F Drop 2hot, Daiichi 2almon Egg, etc.
&lum/aHI -
3irI /ono !,16 - !,"", /ulti4 !,!6-!,1# (ma( 1" lb test%
Ec1ipamen$I 2pinning. 3anseta cu actiunea E(tra-;ast sau ;ast
S+'$8/ai$I Horms (Damamoto 2en9o, etc.%
Aplica$ii si $e1nicaI 1escuit in ape libere (fara obstacole%, la suprafata sau intre ape.
6ecuperare +stop-n-go+, +in dinti de fierastrau+ sau liniara cu acelerari din viteza de
recuperare.
Specii $in$aI biban, salau, avat
"A#.LINA #IG
"irligI 0Hner 3ong 8ec9, 0Hner 0ffset 2han9, 0Hner +]+, 0Hner c-8ec9, Cama9atsu C-
/ag, Cama9atsu C-3oc9 Zorm, Cama9atsu 0ffset 2han9, Cama9atsu 0ffset Zorm 2uper
3ine, /ustad 0ffset
&lum/aHI 1lumb fi( (cu anouri% #-1$ grame (lacuri% si 7-?! grame (curent%. 1lumb culisant (in
forma de glont% de "-1! grame (lacuri% si $-"! grame (curent% plus bila de sticla rosie, oran.,
galben, sidef (de acelasi diametru ca si diametrul ma(im al plumbului%
3irI /ono !,"! - !,"$, /ulti4 !,1!-!,16 (ma( 16 lb test%
Ec1ipamen$I 2pinning sau casting. 3anseta cu actiunea ;ast sau /oderate-;ast, mai lunga
decit in mod uzual (sa poate permite lansarea forfacurilor lungi%
1
S+'$8/ai$I Horms, chubs, lizards, craHfish (/ann>s ]ellE Zorm, Cizit )ube, Cabela>s 3iving
EEe Chub, Damamoto 2em9o, Culprit 0riginal 3izard, etc.%
Aplica$ii si $e1nicaI Cirlig montat +Heedless+ sau +nose hoo9ed+. Distanta dintre plumb si
cirlig4 ?!-1!!cm. 1escuit in ape cu structuri medii. 6ecuperare +stop-n-go+. 3estul este
mentinut pe substrat, naluca +planind+ desupra obstacolelor.
Specii $in$aI biban, salau, stiuca (daca se foloseste plumb fi( (cu ocheti% si fir de 9evlar intre
plumb si cirlig%
TEBAS #IG
"irligI 0Hner 3ong 8ec9, 0Hner 0ffset 2han9, 0Hner +]+, 0Hner c-8ec9, 0Hner 6ig>8,
0Hner Zorm 2aver, Cama9atsu C-/ag, Cama9atsu C-3oc9 Zorm, Cama9atsu 0ffset
2han9, Cama9atsu 0ffset Zorm 2uper 3ine, /ustad 0ffset
&lum/aHI 1lumb culisant (in forma de glont% de "-1! grame (lacuri% si $-"! grame (curent%
plus bila de sticla rosie, oran., galben, sidef (de acelasi diametru ca si diametrul ma(im al
plumbului%
3irI /ono !,"! - !,"$, /ulti4 !,1!-!,16 (ma( 16 lb test%
Ec1ipamen$I 2pinning sau casting. 3anseta cu actiunea ;ast sau /oderate-;ast, mai lunga
decit in mod uzual (sa poate permite lansarea forfacurilor lungi%
S+'$8/ai$I tubes, Horms, grubs, (2lug Co, ,ass 'ssasin 2had, /ann>s ]ellE Zorm, Cizit
)ube, Cabela>s 3iving EEe Chub, etc.%
Aplica$ii si $e1nicaI Cirlig montat +Heedless+. 1escuit in ape cu structuri dense. 6ecuperare
liniara lenta. 2ingura metoda de penetrare sub structuri, in curent (se lanseaza la #-$ metri
in amonte de structura (de e(emplu, salcii scufundate%, se lasa naluca sa atinga fundul si
printr-o deriiva controlata se lasa naluca sa patrunda sub structura, prin +canalele+ sapate de
curent. Cind se considera ca naluca a atins zona optima se incepe recuperarea liniara, cu
accelerari din virful vergii%
Specii $in$aI biban, salau, somn
S&LIT S4.T #IG
"irligI 0Hner /osIuito, Cama9atsu 2plit 2hot F Drop 2hot, Daiichi 2almon Egg, etc.
&lum/aHI 'lica despicata "-$ grame (lacuri%, 7-1$ grame (curent%
3irI /ono !,16 - !,"", /ulti4 !,!6-!,1# (ma( 1" lb test%
Ec1ipamen$I 2pinning. 3anseta cu actiunea ;ast
S+'$8/ai$I shaduri fara apendice vibratil, chub-uri (2lug Co, ,ass 'ssasin 2had, Cabela>s
3iving EEe Chub, etc.%
Aplica$ii si $e1nicaI Cirlig montat +Heedless+sau +nose hoo9ed+. Distanta dintre plumb si
cirlig4 ?!-1!!cm. 1escuit in ape mici, cu structuri bine definite. E(celenta pentru pescuitul in
apropierea malului, primavara si toamna. 6ecuperare +stop-n-go+. 3estul este mentinut pe
substrat, naluca +planind+ desupra obstacolelor.
Specii $in$aI biban, salau
17
D#.& S4.T #IG
"irligI 0Hner /osIuito, 0Hner DoHn2hot 0ffset, Cama9atsu 2plit 2hot F Drop 2hot, Daiichi
2almon Egg, etc.
&lum/aHI 'lica despicata, 3indE 8o-2nag, 0Hner DoHn2hot 2in9er de #-7 grame (pina la
1$ grame in ape adinci%
3irI /ono !,"" - !,"@, /ulti4 !,1#-!,"! (ma( 1@ lb test%
Ec1ipamen$I 2pinning. 3anseta cu actiunea ;ast sau /oderate-;ast
S+'$8/ai$I shaduri fara apendice vibratil, chub-uri (2lug Co, ,ass 'ssasin 2had, /ann>s
]ellE Zorm, ,er9leE Drop 2hot 1oHer,ait, Cizit )ube, Cabela>s 3iving EEe Chub, etc.%
Aplica$ii si $e1nicaI Cirlig montat +Heedless+sau +nose hoo9ed+. Distanta dintre plumb si
cirlig4 ?!-@!cm. 1escuit in ape cu structuri dense. 1rezentari verticale, direct in structura, .oc
imprimat din virful lansetei. E(celenta in pescuitul din barca, in ape limpezi, pentru pesti slab
activi.
Specii $in$aI biban, salau
&escui$ul la gu(i6i
O@407; =. /-./. 38>0. 04/0 26/0704./. 26 450=2.3 :0 =.5/872 >.72. E4/0 .:0;.7./,
4./241.=/2230 50 =.70 /2 30 -107. =.5/87.70. 8682 =7.5 >.2 >.70 :0 3E9 (=0 4. >.2 ;-7@2>
:0 86 4.3@./2= 7->.604= :0 10E9.) 486/ :0 6009.3./ (>20, =03 58/26, :85. >.2 @260 :0
30 .62 :0 =26: >2-. 26/7./ .=0.4/. @-.3. 26 42690, 26=. 2>2 >.2 :.640.B. 90686=?22
=?.7304/-6 /2>5 :0 5-10 >26. :85. =0 23 ;.: 50 :26483 26 <8;0362=).
T-/842... S./241.=/22 :0-40@2/0 /2 30 -107. 42 504=82/83 3. G@.@-2.42G, 26 450=2.3 26 386230
10@78.720->.7/20 =.6: 53./2=8/030, @2@.622 42 7-42-.7030 486/ :0-40@2/ :0 ?7.5.70/0. D0
>83/0 -72 62=2 68 >.2 .2 /2>5 62=2 4. >.2 2>57-45./0B2 >->0.3. 50 =27329, 42 :0 .3/103
62=2 68 570. .2 :0 =0, ./2/. /2>5 =2/ :26422 40 >83/8>04= 42 =8 =-.<. :0 72>..
D.7, >.2 0A24/. 86 504/24-7 26 /.7. 6-.4/7., =.70 68 570. 04/0 @.9./ 26 40.>. :0 =./70
504=.722 :0 .5. :83=0, :.7 =.70 26 5072-.:. 15 M.7/20-01 M.2 :0;260 :0-40@2/ :0 .=/2;
42 =.70 5-./0 -1072 4./241.=/22 :0-40@2/0 /8/87-7 504=.723-7, :0 3. 26=05./-7, 3. >.70
>.04/78. A:8= 26 :24=8/20 98;2:030 :26 M.70. N0.97.. E4/0 - 53.=070 4.-3 504=8204/2 26
.=0.4/. 5072-.:. (>.2 .304 =. 40 26/7. 26 57-?2@2/20 3. .5030 :0 404 42 =-326.70). E4/0
5072-.:. 26 =.70 5-/2 504=82 :0 70983. 3E9J?, :.=. >.70. 68 04/0 .92/./..
G8;2:030 >.2 .70 86 >2= 40=70/ 506/78 =.70 >072/. 4.-3 504=8204/2, 40=70/ 50 =.70 68 23
=86-4= 62=2 8622 3-=82/-72 .2 32/-7.38382. A70 624/0 2=70 =-3-4.30, :0 >.72>0. =03-7 :0
4/28=., 9.3@06-.8722 42 1-.7/0, 1-.7/0 984/-.40. S0 5-/ =-648>. 57.<2/0 (:.7 04/0 5.=./),
4.3./. :0 2=70 (68>.2 :0 98;2:0 4.8 26 .>04/0= =8 2=70 :0 =257262:) 4.8 4.7./0, 50 52260
17
=8 86/. A> =-6;269070. =. .=02 :26/70 :8>60.;-.4/7. =.70 30-.8 984/./ -:./., ;-7 :-72
=. 26 120=.70 572>.;.7. 4. 4/7269. =03 58/26 1E9 :0 2=70 506/78 2.76. =0 ;260. D87070.
04/0 =. 2/2 /70@8204= =.> !-9 E9 :0 10>030 506/78 1E9 :0 2=70 42 2/2 =.> 52070 =?0183
=.6: 202 504/030 3. =87././.
P06/78 .=02 =.70 68 .8 504=82/ 62=2-:./. 98;2B2, ;70.8 4. .:.89 =2/0;. =8;26/0 :04570
?.@2/./83 42 -@2=0287230 3-7. D0 70983., 98;2:83 4/. .4=864 48@ 520/70, :0 86:0 5.6:04/0,
2040 42 ./.=. 57.:. (.30;262, 457-/ 4.8 98;2B2 /26072), =83090 704/872 :0 4=-2=2 .:840 :0
=8706/2 42 86:0 83/072-7 40 701892.B.. I6 5072-.:. :0 :0586070 . 2=703-7, .57-A2>./2; 20
.572320-05 M.2, 2040 :0 3. 52./7. 26 B-60 62425-.40 4.8 =8 52./7. .3@. (1.7. .39.).
A=04/0 B-60 5-/ 12 84-7 70=86-4=8/0 :85. =83-.70. :04=?24. . .502. D85. :0586070.
2=703-7, .5. 26=.3B26:8-40, 98;2:83 >2970.B. =./70 .50 >.2 .:26=2, :0 86:0 70;260 50 3.
26=058/83 38622 -=/->@720, =26: .5. 40 >.2 7.=04/0 3. >.3.
D.=. ;0/2 :-72 =. 26 .=0.4/. 572>.;.7. 4. 26=07=./2 86 504=82/ 3. >.70, 2>2 1.=0 53.=070
4. ;. :04=728 /0?62=. >0., 506/78 . 5726:0 =2/ >.2 >83/ 504/0. O72=8>, 98;2:83 04/0 ./2/
:0 .=/2; 26 5072-.:. :0 :0586070 . 2=703-7, 26=./ -72=260 23 5-./0 504=82 (=-6/0.B. 264.
42 =./ 42 26 =./ /2>5).
$-3-404= - 3.640/. :0 30-09, >83260/. :0 >.72>0 50 4.8 0 =8 70=8507.70 =2/ >.2
7.52:., 127 :0 0,35>> (@860 42 4/21/87230 :26 @.B.70, .;26: 26 ;0:070 =. 8B87. >83260/02
42 . 1278382 04/0 1-.7/0 7.52:. 3. .=04/ 504=82/).
P04=8204= 68>.2 3. 538/. 532>@./-.70 (;0B2 129. 87>./-.70). P38/. 5-./0 /260 - 9708/./0
:0 309 :0 538>@, .;.6: 26 ;0:070 =. 860-72 04/0 60=04.7. - 3.64.70 3. - :24/.6/. :0
20-30> :0 :29 4.8 =. 40 504=8204/0 860-72 3. - .:26=2>0 :0 7-10 >.
/ontura este pe un fir de !,?$mm, doua cirlige nr.# (de preferat mustad argintate%,
cu o greutate de ?!g intre cirlige. 'dincimea apei se regleaza prin deplasarea
nodului culisant in lungul cimpului. Deasupra ochiului de care se prinde montura, pe
cimp, se face un nod pescaresc din alt fir, astfel incit, in caz de agatare si rupere, sa
nu se piarda pluta.
/omeala4 midie, scoica alba (nu cunosc denumirea stiintifica%, rama rosie de gradina
17
(cat mai mare, groasa si suculenta%, rama neagra (f.f. buna%, sprot proaspat sau
sarat. 3a utilizarea midiei si a sprotului e(ista dezavanta.ul ca trebuie inlocuita
momeala dupa fiecare captura, ceea ce nu este necesar in cazul celorlalte momeli
( se castiga timp pretios%.
&nainte de a incepe pescuitul, observati apa. 'legeti locul unde apa este mai
deschisa la culoare, lansati si trageti pluta catre zona mai intunecata (daca observati
astfel de zone%. &n acest caz se cheama ca momeala a a.uns la +cap de piatra+ si se
afla in zona in care locuieste, de regula, guvidul . &ntai lansati mai la distanta, potriviti
apa astfel incat pluta sa stea inclinata, si apoi aduceti pluta catre mal, mutand-o cate
1-1,$ m. 5rmariti daca e(ista locuri unde aceasta se indreapta. Cautati in acest mod
zonele mai adinci aflate intre pietre, la fundul apei. 'colo se afla dinsul adunat.
6epetati miscarea si mai la stinga, si mai la dreapta, pentru a gasi locul cel mai bun
si pentru o mai buna cunoastere a fundului apei in zona in care pescuiti.
Dupa ce v-ati ales locul in care veti lansa, pentru o mai buna prezentare a momelii pe
fundul apei, mariti apa la pluta pana ce aceasta va sta inclinata, apoi micsorati apa
numai atat cat sa se indrepte pluta.
7eti pierde cu toate aceste proceduri apro(imativ 1! min., daca nu cunoasteti locul
dinainte, dar merita.
Daca schmbati zona in care lansati nu ezitati sa potriviti din nou apa la pluta, fundul
marii fiind, in general, foarte variat ca adincime.
Daca dupa ce ati stabilit zona in care veti pescui, pestele nu musca in ma(im "-?
min, ceva este in neregula. 0ri momeala nu este pe fundul apei si atunci potriviti inca
o data apa la pluta, ori locul nu este bun si atunci nu ezitati sa va mutati, ori pestele
nu maninca (lucru pe care il veti observa uitindu-va la ceilalti pescari% si atunci +aveti
putintica rabdare+, sigur isi va da drumul dupa un timp destul de scurt.
Daca pestele maninca bine (trage imediat sau aproape imediat ce se indreapta pluta%, nu
ezitati a schimba locul ori de cite ori frecventa muscaturilor scade sub 1 min, mai ales daca
din acel loc ati prins mai mult de ?-# 9g.
Daca doriti sa prindeti masculi (guvizi mai mari%, pescuiti la +cap de piatra + sau pe +placa de
piatra+ (zona cu apa mai inchisa la culoare%. Daca doriti sa prindeti femele (mai mici ca
dimensiune, dar cu icre%, pescuiti in zone in care apa este mai deschisa la culoare.
Cum deosebiti masculii de femeleG /asculul este in general mai inchis la culoare, este mai
mare, are capul mai masiv si gura mare. ;emelele sunt mai mici, au capul mai ascutit, gura
mica si sunt albicioase pe burta.
1entru cei ce doresc sa pescuiasca guvizi, la greutate, nu la pluta, vreau sa-i sfatuiesc ca
legarea carligelor sa fie scurta, la #-$ cm de struna, primul cirlig de deasupra plumbului sa
cada pe plumb, iar al doilea cirlig sa fie prins cit mai .os posibil, atat cat sa nu se incurce cu
primul. 'duc aceasta precizare deoarece am vazut destui pescari de apa dulce care doreau
sa prinda guvizi cu monturi pe care le foloseau de obicei, primul carlig fiind legat deasupra
plumbului la "!-"$cm si al doilea cu inca pe atata mai sus. 8u prea se oboseau guvizii sa
urce pana la momeala.
1entru cei ce vor dori sa-si confectioneze singuri o pluta plimbatoare, avand in vedere ca
cele din comert sunt destul de costisitoare si nu intodeauna se gasesc plute ce pot fi lestate
cu mai mult de ?!g de plumb, iar la o zi de pescuit se pot pierde ?-$ plute (sau niciuna%, voi
descrie modul in care le confectionez eu (vezi figura urmatoare%.
17
M./072.3 K 538/. 426/0/2=. (9708 :0 9.42/), 30>6 :0 @.34. (42 >.2 9708 :0 9.42/), /.35. :0 3.
5.58=22 /87=04/2 (:26 =02 =-3-7./2 .13./2 26 @.B.7I .3090/2 >-:03 =8 /.35. =2/ >.2 /.70).
P06/78 . =-610=/2-6. =-7583 538/02, 40 /.20 - @8=./. :0 >./072.3, =8 3./87. :0 .57-A2>./2; 2,5
=>. C-7583 40 1-7>0.B., 1-.7/0 84-7, =8 58/26. 26:0>26.70, 3. 86 5-32B-7, 7-/26: @8=./. :0
>./072.3 26 <8783 .A02 4.30.
A6/06. 40 =-610=/2-60.B. :26 @0/24-.70 4.8 /8@830/0 :0 53.4/2= (40 9.404= 3. 32@7.722).
T8@830/83 40 26=.3B04/0 84-7 3. 86 =.5 42 5726 7.48=270 26/70 :090/0, 40 -@/260 1-7>. .4=8/2/..
S0 57.=/2=. 86 -7212=28 26 =.5./83 =-758382 538/02, =8 - 483. 4.8 - 427>. .4=8/2/., 50 =.70 -
/260> 26 >26. 4/269., 2.7 =8 =-7583 538/02 26 >26. :70.5/., 40 2>52690 84-7 .=04/. =./70 427>.
.4=8/2/., 7.48=26:8-3 /-/-:./. 26 <87873 .A02 4.30, 26 2:00. :0 . -@/260 86 -7212=28 =-.A2.3 =8
=-7583 538/02.
I6 -7212=283 .4/103 -@/268/ 40 26/7-:8=0 /8@830/83 :0 53.4/2=. S2>23.7, 40 26/7-:8=0 26 =.5./83
32@07 .3 /8@830/8382, - @8=./. :0 >./072.3, 50 =.70 83/072-7 - >-:03.> 3. 5-32B-7, 506/78 .
-@/260 1-7>. :0 3. =.5./83 .6/0602.
C030 :-8. 26030 40 =-610=/2-60.B. :26 427>. :0 =8578 :0 0,-0,7>>. S27>. 40 7-/04/0, :0
0A0>538, 26 <8783 8682 .= :0 =848/ >.2 97-4, 40 >-:030.B. =. 26 12987., 40 26/7-:8= 26 =-7583
538/02 42 83/072-7 40 >./240.B.. I60383 :0 <-4 40 ;. 12A. =2/ >.2 .57-52./ :0 @.B., 2.7 =03 :0 484
=.> 26 3-=83 26 =.70 2040 538/. :26 .5. (3-= =0 40 5-./0 .13. 5726 304/.70. 538/02 =8 9708/./0.
:-72/. 42 57-@.70 26/7-86 ;.4 =8 .5.). P06/78 178>840/0, >.2 26/7-:8=0> - @8=./. :0 /8@830/ 26
5.7/0. 261072-.7. . =-758382 538/02 (.4/. =. 4. 40 >270 =-30922 :0 504=82/ =8> .> 70842/ 4.
9.872> 538/. 50 /-./. 38692>0.).
S0 ;-5404/0 :85. 984/, 70;24/0, =./ :0 @86. .;0> ;0:070., 4.8 68 40 ;-5404/0 :03-= :.=. .>
17
.304 5.58=22 ;28 =-3-7./2.
17
Tips M TricNs
M+$$+I > Nemini nasci$ur sapiens>
/ulti +pescari+ se lasa pacaliti de bete, mulinete _ accesorii +cu sclipici+ cu preturi pentru
buzunarul oricui.
De ce sa investeasca Pn marci arhicunoscute, cu calitati pe masura, cOnd Psi pot achizitiona
+sculele+ din piete, de la tarabe, locuri, de altfel dubioase, daca ne gOndim la comertul cu
articole de pescuit.
2i uite asa se e(plica de ce altii prind capturi impresionante pe balta iar cei care Psi spun ca
nu are sens sa investeasca Pn +ustensile+ sofisticate si, pe deasupra atOt de scumpe, se
enerveaza de ce nu pot si ei sa intre Pn posesia unor capturi asemeni celor care au investit
Pn articolele de pescuit. 'sta nu ar fi nimic, daca nu ar Pncepe sa aiba palpitatii, Pn urma
gOndurilor invidioase care le inunda mintea. 2i asa apar +remarcile+ si apostrofarile de
genul4+Du-te D-le mai Pncolo....nu vezi ca dai peste firul meuG+ sau +1e asta eu trebuia sa-l
prind....daca nu veneai dumneata.+ etc.
1entru ca sa nu fiti nevoiti sa a.ungeti protagonistul unor astfel de situatii, penibile, de altfel,
va recomandam cOteva ponturi atunci cand va hotarOti sa achizitionati articole de pescuit4
Lanse$e
6eferitor la lansete recomandam4 pentru pescuitul usor, Pn locuri cu stuf si multe crengi este
de preferat o undita telescopica de $ - 7 m.
1entru pescuitul mediu pe rOuri, Pn balti sau pe Dunare4 lanseta de ?,$! - #,$! m cu actiune
de ?! - 6! g.
1entru pescuitul greu, la plumb, Pn lacuri, Dunare si /are4 lanseta de # m cu actiune 1!! -
1"! g.
1entru somn, stiuca4 lanseta de #,$! - $,#! m cu actiune de "!! - #$! g.
1entru pescuitul cu naluci4 lanseta de ",1! - ",#! cu actiune de ma(im $! g.
Este recomandabil sa achizitionati vergi din " - ? elemente, avOnd avanta.e privind uzura
redusa la mufari ti mai ales curba ( mai putin franta % dupa care lucreaza.
Muline$e
6ecomandabil sa aveti mulinete cu ma(im # rulmenti pentru cele cu angrena. coroana-
pinion.
Este bine, de asemenea sa aveti mulinete cu carcasa metalica ( tambur metalic %, acestea
permitOnd angrena.ului .ocul mai mic.
2i, binePnteles, este de dorit a avea mulinete de diferite marimi, numarul lor trebuie sa fie
egal cu cel al lansetelor.
3ire
'ici ramOne la latitudinea dumneavoastra,Pnsasi Pn functie de lansetele si mulinetele pe care
le detineti. De asemenea, locul unde veti pescui este f. important pentru alegerea firului. ;iti
hotarOti la ce dati4 la pluta, la plumb, la Hobler sau tHister. Qn functie de toate acestea, firele
pot fi de la !,1" pana la !,$!.
S'a$uri prac$ice
1estele proaspat se verifica astfel4 daca este pus Pntr-un vas cu apa si cade la fund,
Pnseamna ca e bun.
Daca pestele proaspat are miros de mOl, se tine 1 ora Pn apa rece si otet ("-? linguri otet la 1
l apa%.
3a prepararea icrelor este bine sa se foloseasca neaparat apa minerala sau sifon rece,
pentru a le face mai emoliente.
Crapul are un os amar Pn forma de triunghi, Pn locul Pn care se leaga sira spinarii de cap-
acesta trebuie scos Pnainte de pregatirea pestelui.
,ibanul se poate curata de solzi daca se scufunda Pn apa clocotita cOteva secunde.
1entru pastrarea dulcetii pestelui, pestele curatat nu se tine Pn apa, doar se spala repede.
&crele de mreana fiind to(ice crude, nu se consuma decOt fierte sau pra.ite.
3a curatarea pestelui mare trebuie sa se aiba Pn vedere eventuala prezenta a teniei, fapt
care interzice consumarea pestelui.
17
;riptura de peste se fragezeste numai cu vin alb- vinul rosu da fripturii un gust rau.
1estele se curata mai usor de solzi daca Pl bagam Pn apa clocotita si pe urma Pn .et
de apa rece.
3aptii de peste trebuie tinuti 1! minute Pn apa cu putina lamOie. 'poi se zvOnta si se
pra.esc, usor tavaliti, Pn prealabil, prin faina.
3a preparatele de peste se serveste numai vin alb sec.
1reparatele de peste se servesc pe farfurii ovale. 2e va Pnco.ura pestele cu frunze
mici de patrun.el verde si cu felii de lamOie si masline.
&crele se pastreza amestecate cu multa sare.
Qnainte de a frige fileul de peste, ungeti-l cu putin suc de lamOie. Qn acest mod,
carnea devine foarte tare si nu se mai farOma.
2area si acreala fac sa se coaguleze mai repede substantele albuminoide din carne
si aceasta sa nu se sfarOme.
0data congelat, pestele nu mai poate fi recongelat. 8u numai ca-si pierde calitatile
nutritive, dar nu mai are nici gustul placut.
17
Del$a Dunarii
17
LEGENDAI
1
Tulcea 8 canalul Mila 3% 8 garlele Sireasa9 S+n$ea 8 canalul .lgu$a 8
Dunarea Vec1e 8 sa$ul Mila 3 8 "risan 8 maliuc 8 Tulcea

Tulcea 8 Vic$+ria 8 canalele Li$c+(9 "risan 8 "ara+rman 8 "risan 8 Maliuc 8
Tulcea
3
Tulcea 8 Maliuc 8 "risan 8 canalul "risan 8 "ara+rman 8 canalul "ara+rman
8 lacurile &uiu9 #+su9 #+sule$ 8 canalul #+su 8 Impu$i$a 8 canalul !ursuca 8
Sulina 8 Tulcea
)
Murig1i+l 8 canalele Duna(a$9 Dran+( 8 g+l'ul 4+l/ina 8 lacul #a6im 8 Gura
&+r$i$ei
% Turil+(ca 8 Gura &+r$i$ei
,
"risan 8 Dunarea Vec1e 8 canalul Eracle 8 garla L+pa$na 8 canalul L+pa$na
8 Trei Ie6ere
-
"risan 8 Dunarea Vec1e 8 canalul Magearu 8 Dunarea Vec1e 8 /ra$ul Sulina
8 "risan
ALTE T#ASEEI
Traseul
nr. 1I
)ulcea - Canalul /ila ?$ - Cirla 2ireasa - Cirla 2ontea - Canalul 0lguta -
Dunarea 7eche - /ila "? sat - Crisan -
Traseul
nr. I
)ulcea - Canalul 3itcov - Canalul Crisan - Caraorman - [otelul 3ebada - /aliuc -
)ulcea
Traseul
nr. 3I
)ulcea - /aliuc - [otelul 3ebada - Canalul Crisan - Caraorman - 3acul 1uiu -
1opas ,)) 6osu - 3acul 6osu - Qmputita - Canalul ,usurca - 2ulina U )ulcea
Traseul
nr. )I
/urighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Colful [olbina - 3acul 6azim -
Cura 1ortitei
Traseul
nr. %I
]urilovca - Cura 1ortitei
Traseul
nr. ,I
[otelul 3ebada - Dunarea 7eche - Canalul Eracle - Cirla 3opatna - Canalul
3opatna - 3acul )rei &ezere
Traseul
nr. -I
[otelul 3ebada - Dunarea 7eche - Canalul /agearu - Dunarea 7eche - ,ratul
2ulina - [otelul 3ebada
Traseul
nr. 0I
)raseul turistic )ulcea U Chilia 7eche pe ruta4 mun. )ulcea - canalele4 /ila ?6 U
2ireasa U 2ontea U 6azboinita U 2tipoc U 1ardina - loc. Chilia 7eche
Traseul
nr. 2I
)ur Chilia pe ruta4 loc. Chilia 7eche - brat Chilia - bratul ,abina - bratul Cernovca
- canal 2ulimanca - 3acul /erheiu /ic - 3acul /erhei - 3acul /atita - 3acul
,abina - canal 6adacinoasele -canal 1ardina -loc. Chilia 7eche
Traseul
nr. 10I
)ur 2f. Cheorghe pe ruta4 loc. 2f. Cheorghe -canalele4 caton U ,uhaz U 1alade
UCrasnicol - bratul 2f.Cheorghe - loc. 2f. Cheorghe
Traseul
nr. 11I
)raseul turistic 2ulina U1eriprava, pe ruta4 2ulina - can. Cardon - can. 2fistofca -
1eriprava
Traseul
nr. 1I
)raseul turistic 2ulina- 1eriprava, pe ruta4 2ulina - can. Cardon - Colful /usura -
bratul /usura - bratul 2tambulul 7echi - brat Chilia U 1eriprava
Traseul
nr. 13I
)ur 5zlina pe ruta4 loc. 5zlina - can. 5zlina - lacurile4 5zlina si &sac - canal &sac ?
- gOrla 1erivolovca - brat 2f. Cheorghe - loc. 5zlina - cu e(tensie lac &sac- canal
&sac "- canal 3itcov - canal Ceamurlia - can. Crisan - brat 2ulina - Centru de
&nformare si Documentare Ecologica Crisan
17
Traseul
nr. 1)I
)raseul turistic ]urilovca U 1eriboina - &stria pe ruta4 loc. ]urilovca - lacul Colovita
- canal 7 - lacul 2inoe - cherhana 1eriboina - punctul Cetatea &striei - canalul && -
lacul cmeica - lacul Colovita - loc. ]urilovca
Traseul
nr. 1%I
)raseul turistic )ulcea - /ila "? pe ruta4 mun. )ulcea - bratul 2ulina - canal /.""
- garla 2ontea - Dunarea 7eche - loc. /ila "?
Traseul
nr. 1,I
)raseul Crisan - /ila "? pe ruta4 loc. Crisan - Dunarea 7eche - canal
,ogdaproste - lacurile4 ,ogdaproste - 3a amiaza - )rei &ezere - garla 3opatna -
canal Eracle - Dunarea 7eche - loc. /ila "?
Traseul
nr. 1-I
)raseul 2ulina - 2f. Cheorghe pe ruta4 oras 2ulina - canalele4 ,usurca U &mputita
- cordon litoral U )ataru - loc. 2f. Cheorghe
Traseul
nr. 10I
)raseul 2ulina U 2f. Cheorghe, pe ruta4 oras 2ulina4 canal ,usurca- canal 6osu
U &mputita - lac. 6osulet - cherhana 6osulet - lac 6osu - baza turistica 6osu -
lacul 1uiu - can. /ocansca - lac Erenciuc - brat 2f. Cheorghe - loc. 2f.
Cheorghe.
Traseul
nr. 12I
3ac Casla- Carla 2omova- 3ac 1otica- 3ac 1arches U 3ac )elincea
1!
MI" DI"TI.NA#
.ccesoriile - strict necesare
5arteEul FantirasucitorulF! P format, de obicei, din trei
piese si care are rolul sa permita linguritelor, Hobbler-elor,
tHister-elor sau altor naluci sau feedere sa se invarta la
recuperare fara a rasuci firului-
5arteEul cu agra&a - are acelasi rol cu cel al varte.ulului,
diferenta constand in posibilitatea realizarii diferitelor tipuri de
monturi conferita de agrafa-
.gra&a - dispozitiv metalic care asigura o continuitate si,
totodata, o legatura sigura intre firul principal si restul
monturii-
5arnisul - tub din cauciuc avand rolul de a fi(a diferite
accesorii folosite in timpul unei partide de pescuit. 2unt
folosite la fi(area plutelor pe firul principal sau la prote.area
diferitelor noduri sau monturi.
BlocaEul din silicon U bobite din cauciuc siliconic, de
diferite marimi, care au rolul de a prote.a accesoriile culisante
din diferite monturi.
BlocaEul T - culisant sau fi(, sunt fabricate de obicei din
material plastic avand rolul de a crea posibilitatea realizarii
diferitelor monturi pe firul principal sau in prelungirea lui.
FBambinaF - inelara sau tubulara, fluorescenta sau
simpla, are rolul de a mentine firul intins in pescuitul stationar
si de a semnaliza orice actiune a pestelui asupra momelii.
FBambinaF electronica U sistem electronic ce
avertizeaza sonor si luminos orice schimbare a pozitiei firului,
indiferent de sensul de deplasare al acestuia.
BurgBiul U folosit pentru gaurirea boillies-urilor sau a
boabelor de porumb pentru a facilita prinderea lor in carlig.
.cul pentru boillie sau pestisor U facilitateaza tragerea
firului de par prin boillie sau prin boaba de porumb.
Tubul antinod cu agra&a U dispozitiv care se monteaza
pe firul principal pentru a elimina nodurile care duc la slabirea
rezistentei firului si pentru a creea monturi culisante.
Boillie rolle-ul este dispozitivul din material plastic sau
din metal cu a.utorul caruia se pot produce boillies-urile. Cu
a.utorul acestui dispozitiv, prin unirea si apoi presarea celor
doua componente in prima faza se da o forma cilindrica
5.RTEG
5.RTEG CU .@R./.
B2OC.G -IN SI2ICON
B2OC.G T
BUR@HIU *ET.2IC SI
CROSET.
1!
pastei (aluatului% care apoi, cu acelasi dispozitiv, se taie in
bucati egale, a caror sfericitate se poate corecta invartindu-le
apoi in palme.
BurgBiul metalic poate avea un diametru cuprins intre
!,$ si ",$ milimetri fiind utilizat pentru e(ecutarea unui orificiu
prin care, ulterior va fi trecut firul de par. Croseta este acul
metalic cu a.utorul careia firul de par se trece cu usurinta prin
boillie. De obicei, croseta utilizata pentru boillie este
prevazuta cu o siguranta care impiedica scaparea firului in
timp ce este tras prin orificiul practicat anterior cu a.utorul
burghiului.
/irul impletit, pentru inaintas, este un fir multifilament
impletit din care se realizeaza atat firul de par, cat si
inaintasul special pentru boillie. De obicei, este un fir de
matase ce are un strat protector care-l face rapid scufundator
. BlocaEul pentru boillie este fabricat, de obicei, din
material plastic si are forma literei 7. 2e monteaza la capatul
firului de par pentru a impiedica iesirea boillies-urilor.
BlocaEul sageata este e(ecutat din material plastic sau
din cauciuc siliconic avand rolul de suport pentru boillie,
inlocuind astfel firul de par, capatul liber montandu-se direct
pe carlig. Cele mai des utilizate bloca.e sageata sunt cele din
cauciuc siliconic acestea fiind mai moi si nesesizate de crap.
.ditivii licBi)i sunt aromatizantii pentru boillies-uri.
'cestia se pot adauga in apa cu care se framanta amestecul
pentru boillies-uri sau sunt folositi pentru baia in care boillies-
urile se scufunda inainte de folosirea lor. Cama aditivilor
lichizi este e(trem de variata, dar cele mai utilizate arome
sunt cele de capsuna, scoica, vanilie sau zmeura.
Pluta culisanta - pluta prevazuta cu un ochet (din
material plastic sau metalic% necesar montarii acesteia pe firul
principal. 1luta culisanta este produsa intr-o gama variata de
modele si tipodimensiuni.
Stoppere din silicon - bobite din silicon sau din cauciuc
de diferite dimensiuni care sunt montate pe firul principal,
inainte si dupa pluta culisanta si au rolul de a bloca culisarea-
gaura interioara, de asemenea, are diferite dimensiuni- au
rolul de bloca. pentru pluta si asigura posibilitatea reglarii
adancimii la care vrem sa pescuim. De asemenea, se
utilizeaza si ca tampon pentru plumbii culisanti.
.ta de blocaE - ata speciala cu care se face un nod pe
firul principal- permite reglarea adancimii la pescuitul cu pluta
culisanta. 'vanta.ele bloca.ului de ata sunt dimensiunile
reduse si stabilitatea mare pe fir.
*argelele # margele cu diametrul interior mic- se
monteaza pe firul principal, dupa ce s-a montat bloca.ul de
silicon sau bloca.ul de ata- are rolul de a bloca trecerea de
bloca. a ochetului plutei culisante.
B2OC.G PENTRU BOI22IE
B2OC.G S.@E.T.
.-ITI5I 2ICHICI PRO/I
STOPPERE -IN SI2ICON
.T. -E *ONT.G SI
*.R@E2E
T CU2IS.NT CU .@R./.
1!
Suport pluta culisanta cu agrafa si bucsa metalica sau
ceramica - ansamblu de piese care asigura posibilitatea
montarii plutei cu a.utorul agrafei- bucsa metalica sau
ceramica asigura culisarea cat mai usoara a intregului
ansamblu pe firul principal.
T culisant cu agra&a U dispozitiv din material plastic cu
agrafa pentru prinderea plutei culisante. )-ul asigura o
culisare usoara pe firul principal si tine pluta departe de firul
principal- se elimina riscul de incalcire a firului pe pluta
culisanta.
5arteE culisant cu bucsa # agrafa cu varte. si bucsa
asigura o mobilitate mare a plutei si o culisare fina pe firul
principal.
'ceste accesorii fac posibila utilizarea plutei culisante si,
implicit, pescuitul la mare adancime. Daca utilizam si montam
corect aceste accesorii atunci satisfactiile nu se vor lasa mult
asteptate.
BlocaE pentru inaintas - dispozitiv din material plastic,
compus, de obicei, din doua elemente, avand ca scop
principal facilitarea montarii forfacului pe firul principal,
eliminand, totodata, necesitatea e(ecutarii unui nod
suplimentar. Dispozitivul nu afecteaza rezistenta la rupere a
firului, asigurand posibilitatea schimbarii rapide a inaintasului.
BlocaE &ull-stop - dispozitiv din material plastic care, prin
constructia lui, se aplica pe fir fara a face noduri, ci doar prin
simpla introducere a firului prin nisele special concepute. 're
rolul de stopper pentru articolele culisante montate pe firul
principal (plumbi culisanti, momitoare de diferite tipuri si
marimi, alte monturi culisante%.
BlocaE T culisant - dispozitiv din material plastic compus
din doua elemente care au rolul de a facilita realizarea de
monturi culisante si rotative fata de firul principal. 'sigura
montarea forfacului fara a face nod pe firul principal. Este
deosebit de eficient in pescuitul la rapitor cu pestisor viu.
*argea cu agra&a - dispozitiv culisant realizat, de regula,
din material plastic. 1rinderea plumbului, a momitorului sau a
forfacului se face cu a.utorul unei agrafe. Este utila in
realizarea diferitelor monturi culisante, cu precadere potrivite
la pescuitul crapului.
BlocaE de cauciuc - realizat din material elastic, are
forma de margea si se prezinta in diferite dimensiuni (#mm,
6mm, @mm%. 're ca scop amortizarea socurilor create de
plumbi sau momitoare si prote.area noturilor in timpul
lanseurilor sau in timpul inteparii. Este deosebit de util in
realizarea monturilor helicopter la pescuitul crapului.
Tub antinod cu agra&a - realizat din material plastic, de
regula, de culoare neagra sau verde, se prezinta in diferite
dimensiuni. 're rolul de a tine firul asezat pe fundul lacului, in
5.RTEG CU2IS.NT CU
BUCS.
B2OC.G PENTRU IN.INT.S

B2OC.G -E C.UCIUC


TUB .NTINO- CU .@R./.
1!
apropierea forfacului. '.uta la realizarea de monturi culisante
potrivite la pescuitul cipirinidelor.
Bambinele - dispozitive avand forma unui inel, tub sau
sfera care se monteaza pe firul principal si care are ca scop,
prin ridicarea sau coborarea sa, avertizarea pescarului
asupra activitatii e(istente la capatul opus al firului.
,ambinele pot fi clasificate in doua categorii4 simple sau
fluorescente, acestea din urma putand fi clasificate si ele in
doua categorii4 care devin fluorescente in urma introducerii in
corpul lor a unui starlet sau care se activeaza cu a.utorul unei
lanterne.
Clopoteii - dispozitive destinate prinderii pe bat sau pe
firul principal, sunt folosite mai ales in pescuitul de noapte,
avand rolul de a avertiza sonor miscarile varfului batului sau
a firului principal la atacul pestelui asupra momelii. 'cest
dispozitiv poate fi dotat si cu un suport pentru montarea unui
starlet, avertizarea facandu-se in acest caz si vizual.
.verti)oarele electronice reprezinta varful evolutiei
avertizoarelor folosite in pescuit. Datorita sensibilitatii lor vor
sesiza, vizual si sonor, chiar si cea mai mica miscare a firului
principal. 'ceste dispozitive,indiferent de producator, par a fi
identice, diferentierea facandu-se doar prin numarul de
posibilitati de avertizare. Daca optam pentru folosirea
avertizoarelor electronice mai avem nevoie si de un dispozitiv
pentru intinderea si mentinerea intinderii uniforme a firului.
1entru aceasta putem folosi clasicele bambine sau
sHinghere special create. 'vertizoarele electronice pot fi
prezentate individual sau in seturi de doua sau mai multe
unitati. 3a randul lor, seturile pot fi compuse din mai multe
avertizoare simple sau pot contine o centrala la care sunt
conectate prin cablu sau unde radio. &n cazul celor dotate cu
o centrala ce functioneaza prin unde radio, avertizoarele sunt
conectate la un emitator care trimite un semnal catre unitatea
centrala indicand care dintre avertizoare a emis semnalul.
6aza de receptie, in acest caz, este de apro(imativ $! de
metri intre emitator si centrala. 0 dotare suplimentara a
aparut la avertizoarele de ultima generatie, acestea
semnaland ridicarea sau coborarea firului prin led-uri de
culori diferite.
S+ingBere - dispozitive e(ecutate, mai ales, din bara de
otel avand la unul dintre capete un dispozitiv de prindere pe
rodpod celalalt capat fi(andu-se pe firul principal. )i.a
metalica este prevazuta cu o greutate, e(ecutata tot din
metal, cu a.utorul careia se poate modifica forta de intindere
a firului principal.
'tat, deocamdata, despre avertizoare.
B.*BINE

C2OPOTEI
.5ERTICO.RE
E2ECTRONICE
1!
Componentele mulinetelor
*ulineta este dispozitivul utilizat pentru
bobinarea mecanica a firelor de pescuit pe un
dispozitiv de acumulare. )otodata, mulineta poate fi
definita ca fiind dispozitivul care, prin acumularea
unei cantitati mai mari de fir, asigura firul necesar
unui pescuit la distanta, lungimea lanseului
nemaifiind influentata de lungimea batului folosit.
Tamburul este subansamblul care asigura
acumularea si depozitarea ordonata a firului. Este
confectionat, de obicei, din materiale usoare (alia.e
de duraluminiu, aluminiu-titan, material plastic%,
e(istand insa si unele tipuri de mulinete, de forta, la
care tamburul este confectionat din otel.
$ic"#up - este denumirea data dispozitivului care
aseaza firul pe tambur si care preia intreaga forta pe
care o e(ercita captura asupra firului. Este
confectionat din otel si are un galet montat pe el.
@aletul, cunoscut si sub denumirea de rola, are
rolul de a diri.a firul in timpul recuperarii acestuia.
Daca initial acestea erau confectionate doar din
metal, acum sunt produse din materiale rezistente la
frecare, pentru reducerea frecarii unii producatori
dotand galetul cu un rulment.
/rana este subansamblul din interiorul mulinetei
care, dupa activare, impiedica sau incetineste rotirea
tamburului in sens invers mulinarii. 6eglarea ei
corespunzatoare elimina riscul ruperii firului principal
in timpul drill-ului. ;rana poate fi pozitionata in fata
sau in spatele mulinetei, ambele pozitionari avand
atat avanta.e, cat si dezavanta.e.
.0ul principal realizeaza legatura dintre corpul
mulinetei si tambur, avand rolul de a genera
miscarea inainte-inapoi a tamburului, necesara
asezarii uniforme a firului principal.
Coroana dintata reprezinta piesa de rezistenta ce
asigura rotirea partii superioare a mulinetei si
infasurarea firului pe tambur.
*anivela este cea care pune in miscare intregul
mecanism al mulinetei fiind confectionata din metal
sau din alia.e din materiale usoare.

1!
CBubb1 -arter
CBubb1 -arter este unul dintre cele mai reusite Hobblere pentru pescuitul pe
verticala. +Durduliul sagetator+ (chubb>, lb. engleza ? durduliu, darter,lb. engleza?sagetator%
incepe sa +lucreze+ de indata ce intra in contact cu apa avand o evolutie identica atat la
coborare, cat si la recuperare. 2pre deosebire de alte momeli folosite in pescuitul pe verticala,
ChubbE Darter aproape +invie+ in apa +inotand+ precum un peste viu folosit ca momeala.
'dancimea optima de actiune este cuprinsa intre " si @ metri. 1entru a genera o vibratie mai
puternica si pentru a creea o evolutie cat mai buna, dupa ce a a.uns pe fundul apei, recuperati
circa 6! de cm si apoi il opriti. /iscati cateva secunde Hobbler-ul pe in plan orizontal si vertical,
din spitul lansetei, dupa care incepeti o noua recuperare. &novatia consta si in faptul ca aceste
tipuri de Hobblere nu necesita recuperare totala, ele actionand la fel de bine si atunci cand se
scufunda.
)ot ca o noutate, Hobbler-ele chubbE-darter, prin constructia lor, e(tinde aria de actiune de
la cativa centimetri la " - ? metri. 'cest tip de Hobbler evolueaza pe orizontala in directia in
care este indreptat capul Hobbler-ului. 2chimband pozitia capului Hobbler-ului schimbam si
directia in care se deplaseaza acesta in plan orizontal. /iscarea naturala, aria de actiunea si
vibratiile produse atrag pestii, mai ales pe cei rapitori. 1ot fi folosite atat in apa clara, folosind
modele in culori naturale, cat si in ape tulburi, folosind culori metalizate, aurii sau portocalii.
Datorita coloritului lor aceste Hobblere sunt recomandate pentru pescuitul din barca sau la
copca, la salau, stiuca, biban, pastrav sau clean.
ChubbE-darter este un accesoriu ce merita sa fie cuprins in arsenalul fiecarui impatimit al
pescuitului, mai ales al celor ce iubesc pescuitul in
anotimpul rece, la copca.
s
/reerunner, Unt+ist
/REE RUNNER -este un termen inregistrat de bana0 care se
refera la sistemul de eliberare a tamburului, sistem folosit in
special la mulinetele pentru pescuitul crapului si este utilizat in
timpul de asteptare a pestelui.
Cum se utilizeazaG Dupa lansare si asezarea lansetei pe
suport se activeaza sistemul free runner, in asteptarea capturii.
1rin actionarea acestui sistem se debraiaza frana uzuala a
mulinetei, tamburul ramanand activat doar pe sistemul de franare
free runner, reglarea franei sistemului facandu-se in functie de
viteza curentului apei. 'stfel, pe o balta linistita poate fi lasat sa actioneze mai putin, iar pe o
apa curgatoare frana va fi reglata astfel incat forta curentului sa nu poata scoate firul de pe
tambur. &n nici o situatie nu ne vom baza pe frana de asteptare in
lupta cu pestele. 'cest sistem reprezinta un regla. de finete, iar
strangerea puternica duce la distrugerea lui. (fig.1%
6evenirea la frana obisnuita, Rde luptaS, se face prin rotirea
manivelei mulinetei (o rotatie completa% concomitent cu inteparea
pestelui sau prin actionarea manuala a manetei sistemului.
UNTAIST este, deasemenea, un terment inregistrat de bana0
fiind un sistem revolutionar care nu permite firului sa se rasuceasca
in timp ce este condus de rola de ghida., la bobinarea pe tambur.
1!
'cest lucru a fost posibil prin realizarea, pe un capat al rolei, a unui canal cu o latime
apropriata de diametrul firului recomandat pentru a fi folosit pe acea mulineta (fig."%. 'cest
canal face ca firul sa stea perfect perpendicular pe a(ul tamburului in timpul bobinarii. 3a
vechile mulinete rola avea concavitatea mare in raport cu diametrul firului, astfel incat firul se
deplasa pe suprafata concavitatii atacand a(ul tamburului in unghiuri diferite de !
!
, solicitand
ca firul sa faca o miscare de rasucire la depunerea pe tambur.
Gig-uri si arti&iciale speciale
7ine frigul, dar odata cu acesta incep sa dispara si micutii
pestisori, puietul, in fapt principala sursa de hrana a rapitorilor. &n
tot raul si un bine pentru ca rapitorii devin mult mai activi si pot fi
pacaliti mai usor cu a.utorul micilor bi.uterii prezente in trusa
oricarui pescar care se respecta, momelile artificiale4 .ig-urile
(momeli artificiale fabricate din silicon% si voblerele.

Gig-ul cu cap t+ister este format dintr-un carlig special, lestat
sau nelestat, pe care se monteaza un tHister sau un pestisor de
silicon. 1rin configuratia pe care o prezinta, .ig-urile lestate sunt
prevazute cu un cioc realizat la turnare. 'cest cioc are rolul de a
impiedica tHisterul sau pestisorul de silicon de a cadea sau de a
se deplasa in sus sau in .os pe carlig. ]ig-urile se prezinta sub
diferite forme, marimi sau grama.e dar, in mod obligatoriu, fiecare
marime isi are corespondentul in aceeasi marime a tHisterului.
)otodata, acestea se prezinta intr-o paleta larga de culori.
3estarea capetelor tHister se face prin turnarea plumbului pe
coada .ig-ului in diferite cantitati.
Gig-urile nelestate, asa numitele euroEig-uri, se folosesc cu
precadere la tHisterele si grub-urile mari care asigura din insasi
greutatea lor lestul necesar lanseului. &n ambele cazuri, .ig-uri
lestate sau nelestate, se obtin rezultate e(celente in pescuitul
salaului si a bibanului, dar nu sunt de ignorat rezultatele la
pescuitul celorlalte categorii de rapitori. 6eusita unei partide de
pescuit este, insa, conditionata de inspiratia fiecaruia in alegerea
tHisterului ideal, functie de timp si culoarea apei. 8u in ultimul
rand, un rol important il reprezinta priceperea fiecaruia de a +.ucaS
corespunzator naluca.

Cicada U imitatie de pestisor confectionata din tabla de ino(,
materiale anticorozive sau materiale acoperite cu substante
anticorozive. Cicadele sunt foarte potrivite la pescuitul pe
verticala (iarna la copca sau pe cursuri de apa cu adancimi mari%.
1artile laterale ale cicadelor prezinta impremeuri sub forma de
solzi, pot fi argintate sau vopsite in cele mai diverse culori. 'ceste
+.ucariiS dau mari satisfactii in pescuitul bibanului.
Spinnerbait-ul (lb. engl. - momeala rotativa% este confectionat
din sarma oteloasa si este compus din doua subansamble. 5nul
din acestea este montat pe sarma oteloasa, respectiv rotativa
care se poate prezenta in orice forma si culoare, iar celalalt este
EUROGI@



CHUBBI -.RTER
1!
un .ig sau un tHister atasat la primul subansamblu. &mpreuna
formeaza o naluca irezistibila pentru avat si salau.
Aobbler-ul CBubb1 -arter este un Hobbler special creat
pentru pescuitul la copca sau din barca in acumulari cu apa
adanca. 1rin constructia lui, acesta creaza o vibratie specifica
atat la scufundare, cat si la urcare, in timpul recuperarii. De
asemenea, chiar si in situatia in care batul ramane imobil,
Hobbler-ul ChubbE Darter se deplaseaza fata de a(a
perpendiculara, in directia in care este orientat capul Hobbler-
ului, circa ? metri la o adancime de # metri. 2ingurul Hobbler care
are o astfel de evolutie in apa este produs de firma poloneza
2almo
*ono&ilamente
&storia monofilamentelor este una de data relativ recenta si este indisolubil legata de cea a unui
polimer, cunoscut azi foarte bine de fiecare dintre noi. 8Elonul, caci despre acest polimer este
vorba, a fost descoperit in 25' in anul 1?@. Din gama larga de aplicatii pe care le oferea,
firma germana D'/ a ales, in acelasi an 1?@, sa-l foloseasca sub forma unui fir, denumit
DamEl, produs pe care l-a si promovat in paginile unui catalog. 2e poate spune ca acesta a
fost +certificatul de nastere+ al monofilamentelor.
5n an mai tarziu, firma D5 108) produce primul fir monofilament din nElon, pentru ca in
1#1, firma americana 2['KE21E'6E sa inceapa productia pe scara larga a acestui
monofilament din nElon. De atunci, monofilamentul, altfel spus firul intr-o singura structura,
continua sa fie folosit de toti pescarii. 1ana in anul 17@, monofilamentul din nElon nu a
cunoscut modificari sau imbunatatiri ma.ore.
&n acel an, firma .aponeza K56E[' C[E/&C'32 patenteaza monofilamentul fluor-carbon
(polivinil fluorid, un polimer in combinatie cu atomi de carbon%. 'cesta a fost rezultatul
cercetarilor facute ca urmare a nevoii pescarilor .aponezi de a pescui o specie de talie mica,
asa numitul 'Er. ' rezultat un fir subtire, aproape invizibil in apa. &nteresant este ca acest
monofilament fluor carbon se folosea, intr-o prima faza, doar la realizarea forfacului.
/arii producatori de accesorii si ustensile de pescuit din 25' si Cermania nu au asteptat ...
invitatii speciale si au trecut la productia in serie a monofilamentului fluor-carbon.
Caracteristicile monofilamentului flor-carbon sunt urmatoarele4 indice redus de reflectie a
luminii si un indice de refle(ie apropiat de cel al apei, calitati care-l fac aproape invizibil in apa-
nu absoarbe apa datorita densitatii mari a moleculelor si a tipului de legaturi stabilite intre
atomii de fluor si de carbon- isi pastreaza rezistenta la nod in proportie de @Y- este un fir
rapid scufundator datorita densitatii mai mari fata de cea a nElonului- are o mare rezistenta la
abraziune, fiind foarte potrivit la pescuitul in ape cu structuri rigide (pietre, vegetatie, structuri
de fier, etc.%- are o foarte mare rezistenta la coroziune, comportandu-se e(celent in apele
poluate sau acide.
)oate aceste calitati il recomanda, cu precadere, la pescuitul pastravului si cleanului,
contribuind, de multe ori decisiv, la partide de pescuit rela(ante dar, in primul rand, eficiente
Pluta
&n marea diversitate a articolelor de pescuit, pluta este un element dintre cele mai importante,
un adevarat +punct de referinta+. &n multitudinea de forme si marimi, ea este nelipsita din
baga.ul oricarui pescar. &storicul plutei este oarecum confuz, pierzandu-se in negura anilor.
1!
8ecesitatea de a sesiza orice atac al pestelui asupra momelii puse pe carlig a dus la
dezvoltarea unei adevarate industrii in materie de plute.
/aterialele din care au fost confectionate plutele in decursul timpului au variat in functie de
materialele e(istente in fiecare etapa de dezvoltare a acestei... afaceri. Daca totul a inceput cu
o bucatica din coceanul unui porumb sau o bucatica de lemn slefuit, s-a a.uns ca in zilele
noastre varietatea materialelor din care se confectioneaza plutele sa fie foarte mare. Ele
prezinta o varietate enorma de forme si marimi, ceea ce duce la clasificari diverse4
- in functie de materialul din care sunt fabricate4 lemn de balsa, plastic in.ectat, spuma
poliuretica, in.ectata sau strun.ita-
- in functie de stilul de pescuit4 bologneza, sheffield-
- in functie de specia de peste urmarita4 peste pasnic (crap, caras, platica, albitura, etc.%, peste
rapitor (salau, stiuca, etc.%-
- in functie de modul de utilizare4 fi(a (cand adancimea apei nu depaseste lungimea batului%,
culisanta (cand adancimea la care vrem sa pescuim este mai mare decat lungimea batului%-
- in functie de forma plutei4 picatura, picatura inversa, morcov, pana, creion.
;iecare clasificare are semnificatia ei. 'legerea tipului de pluta se va face de catre fiecare
pescar in parte, in functie de preferintele fiecaruia, adaptat la stilul de pescuit ales. Coloritul
plutei este inca un argument de a va alege singuri plutele.
De la banala pluta din dop de sticla cu pana de gasca si pana la actualele materiale,
flotabilitatea este incontinuu imbunatatita. Cama deosebit de variata de plute ce se gaseste la
ora actuala pe piata romaneasca acopera gusturile, necesitatile si preferintele oricarui
impatimit in ale pescuitului.
Rubesiana
Rubesiana este denumire data vergilor mufate, dupa numele orasului francez 6ouba(
unde a fost utilizata pentru prima oara. &n literatura romana de specialitate, denumirea de
rubesiana este folosita pentru a defini atat tehnica, cat si varga utilizata in acest stil de pescuit.
&deea creerii rubesienei s-a nascut din necesitatea de a plasa montura cu nada cat mai
departe de mal si la o adancime cat mai mare. )ehnica folosita este una de mare finete,
distanta mica a firului intre varful vergii si pluta( !,6 U 1,$m% asigurand o intepare precisa si
energica, fiind deosebit de eficace atunci cand bate vantul. )otusi, stilul are limite4 raza de
actiune este conditionata de lungimea vergii, regulamentele internationale prevazand o
lungime ma(ima a vergii, in competitii, de 1#,$ m.
=arga reprezinta chiar mi.locul de aplicare a tehnicii, lungimea cea mai frecvent
comercializata, pe plan mondial, fiind de 1? m, dar e(ista fabricanti care produc rubesiene
chiar si de 1#,$ m. ;iind fabricata din grafit inalt modulat, permite o manevrabilitate deosebita
in timpul competitiilor.
@it-urile sunt tronsoanele de rezerva ale rubesienelor. Este recomandat ca la
achizitionarea unor rubesiene sa se procure # - $ 9it-uri de diferite dimensiuni pentru ca, in
partidele de pescuit, sa fie posibila schimbarea rapida a tronsonului defect.
S1a58uri9 gru/8uri sau $Ois$ere
8umele generic de shad a fost imprumutat din denumirea originala, SASSA S2AD.
'pare pe piata in anul 1@! cand compania Bister '!ister breveteaza nalucile suple din silicon
ce purtau numele generic de S2AD. 'paritia shad-urilor a dus la aparitia unei noi tehnici pentru
impatimitii spinning-ului, mai ales la salau sau biban.
1escuitul cu shad-uri cere multa indemanare si fantezie din partea practicantilor acestui stil
de pescuit. 1entru a putea pescui cu aceste naluci este necesar ca ele sa fie echipate cu 1ig#
uri (1ig, lb. engleza?a dantui% asa fiind numite carligele speciale.
'!isterele fac parte din categoria nalucilor suple si de aceea este necesar ca alegerea
1!
shad-ului sa fie facuta cu gri.a, in functie de activitatea pestilor, luminozitatea atmosferica,
culoarea apei sau a vegetatiei. 5n element important este alegerea .ig-ului potrivit ca greutate
sau marimea carligului in raport cu cu marimea shad-ului. )Histerele se impart in doua mari
categorii4 shad-uri (pestisori, broscute, racusori% si grub-uri (rame, vermusi, larve%. ;iecare
categorie de shad-uri sunt fabricate in diferite marimi si culori incat sa poata satisface aproape
toate dorintele.
'parute timid inainte de >@ shad-urile au invadat piata dupa si ocupa un loc binemeritat
intre accesoriile fiecarui impatimit de spinning. 7arietatile coloristice si constructive asigura
necesarul de shad-uri pentu toate tipurile de ape. 'stfel, este necesar sa cunoastem cateva
detalii priving constructia lor. ]ocul dezordonat al batului in timpul recuperarii creeaza o vibratie
si imita miscarea haotica a pestelui ranit. De asemenea, vibratia este data si de grosimea cozii,
asigurand diferite nivele de vibratii.
Cele mai uzuale shad-uri si grub-uri folosite la noi sunt cele de $-@ cm, iar culorile cele mai
+prinzatoare+ sunt4 galben, sidef, verde fluo, rosu sau combinatiile de culori galben-negru, alb-
rosu, galben-portocaliu.De asemenea, un success deosebit il au tHister-ele fluo cand se
pescuieste la adancimi mari sau acolo unde luminozitatea este mai scazuta. 7aloarea
esentiala a acestor imitatii aproape perfecte, din silicon, este data de capturile numeroase si de
stilul activ adoptat de pescar. Deprinderea folosirii (a invata pestisorii sa inoate% cu success a
shad-urilor este considerata o adevarata arta. 'tunci cand reusesti sa creezi .ocul si vibratia
corespunzatoare, atacul pestelui este iminent.
8outatile in acest domeniu apar zi de zi si fac posibila realizarea unor partide de pescuit cu
adevarat succes. Cel mai mare castig success va fi, totusi, atunci cand fiecare dintre noi va
intelege ca pescuitul sportiv nu se rezuma la asigurarea unor mese... pantagruelice, ci atunci
cand respectam natura, legile, ne respectam reciproc.
S.#3 8 plu$a 5e curen$
De la banala pluta confectionata din tulei
de porumb sau din dop de pluta, cu o
pana de gasca in varf, si pana la
actualele super sofisticate dispozitive, numarul pestilor din apele noastre a
scazut direct proportional cu dezvoltarea industriala. 1entru satisfacerea frumosului deziderat
al pescuitului si, implicit, capturarea pestelui, marii producatori de plute cauta sa realizeze noi
prototipuri care sa satisfaca toate cerintele pietii.
1roducatorul &talian 4CA8)SS( a realizat modelul S(CD de plute care, prin constructie, se
mentine in repezis, acolo unde am dori sa pescuim. 'cest gen de pluta asigura obsedatilor de
pescuitul in repezis satisfactii depline.
1entru a fi utilizate e necesar sa stim sa le folosim. &ata cateva detalii tehnice. 1lutele
S(CD se impart in trei categorii4 Rde stangaS pentru cazurile in care curentul de apa vine din
stanga locului in care pescuim, Rde dreaptaS daca curentul vine din dreapta si universale adica
acele plute care, prin simpla repozitionare a componentelor, pot fi utilizate indiferent din ce
directie vine curentul de apa.
7om vorbi despre cele universale. 1entru asamblarea corecta a unei astfel de plute e
necesar sa respectam cateva reguli. Qntotdeauna corpul plutei va fi orientat cu partea pe care
este inscriptionat grama.ului impotriva curentului de apa, iar partea inferioara se va monta in
asa fel incat toate unghiurile sa fie orientate in sensul curentului de apa. )i.a metalica, ce
compune partea superioara, se monteaza orientata catre malul pe care pescuim, iar antena se
monteaza intr-un unghi de #$ grade fata de ti.a metalica, orientata spre malul opus. 1luta se
monteaza pe linie cu a.utorul varnisurilor, avand insa gri.a ca firul sa urmareasca unghiurile
ti.elor metalice. 1luta se poate supralesta, lasand afara doar o treime din antena.
8outatea firmei C6'35220 nu va umple de peste raurile noastre decimate dar, folosind
aceasta pluta si reamintindu-ne principiul sanatos catch E release, vom avea satisfactii si buna
dispozitie atunci cand pescuim in repezis.
Spinner/ai$
19
Spinnerbait este un cuvant compus in limba engleza. &n traducere, spinner inseamna
torcatoare, iar bait inseamna momeala. 'sadar, spinnerbait poate fi tradus Rmomeala
torcatoareS.
2pinnerbait are o adevarata istorie, iar de-a lungul ei se pot puncta cateva date de
referinta. &n 117, modelul Shannon '!in Spinners a reprezentat prima incercare prin care se
renunta la rotativa in linie. ' trebuit sa treaca insa peste ?! de ani ca sa se a.unga la modelul
2ouser 2ell Driver considerat modelul spinnerbait-ului modern. 1ana atinci insa, in 1?@, ;red
'rborgast brevetase paletele 4olorado cu bratul lung sau scurt.
&storia recenta a spinnerbait-urilor consemneaza alte cateva realizari inovatoare. &n anii e7!
apar pe piata primele modele combinate 4olorado 9 Fillo! (HilloH - lb. engl., salcie %, iar mai
apoi, in anii e@!, apar asa numitele imitatii, adica S"irt#urile din silicon.
3a noi in tara, spinnerbait-ul, ca forma si modalitate de pescuit, a aparut relativ recent, dupa
anii e!, din cauza unei perceptii nerealiste, negative chiar. 5nul dintre motive ar putea fi lipsa
informatiei in acest domeniu. )otusi, este de apreciat faptul ca spinnerbait-ul prinde tot mai
mult teren in randul amatorilor de noutati in domeniu si, treptat, chiar in randul pescarilor
conservatori.
;rumusetea acestui stil de pescuit, la care se adauga gama deosebit de larga si variata a
materialelor care pot fi gasite la ora actuala pe piata, pot aduce pescarilor satisfactii deosebite4
eleganta pescuitului cu naluca si drill-ul spectaculos. 2pinnerbait-ul este, in cele din urma,
simbioza dintre linguritele rotative sau oscilante si .ig-urile ale caror
RimbracaminteS dau forme noi, intr-o multitudine de varietati posibile.
S"irt#ul (pamatuful%, Shad#ul (naluca supla%, &rub#ul
(viermele scurt%, toate din silicon sau cauciuc, functie de formele
si culorile deosebit de variate, fac posibila alegerea
RimbracaminteiS potrivita oricarei situatii4 specia de peste, culoarea
si gradul de limpezime ala apei, conditii atmosferice sau, pur si simplu, imaginatia fiecarui
pescar. &n aceste conditii, spinnerbait-ul reuseste sa acopere cea mai mare parte a speciilor de
peste care raspund pozitiv la acest stil de pescuit. ,a mai mult, prin calitatile sale, spinnerbait-
ul reuseste sa atraga chiar si pe cei mai pasnici pesti.
1entru reusita e(ista un singur pas. 'cela de a incercaB
Spinning
7erbul to spin, in limba engleza, inseamna a rasuci, a invarti. &n urma cu
apro(imativ "!! de ani cateva intamplari au facut sa apara o noua forma a
pescuitului recreativ, spinning-ul. 'stfel in 'nglia,
prin anul 1@!!, un pescar lanseaza o naluca
turbionara din lemn, matisat cu matase, ce avea o forma
alungita. 'ceasta naluca imita un pestisor iar prin
miscarea sa haotica prin apa lasa impresia ca e bolnav, fapt ce a trezit
instinctele rapitorilor avand ca rezultat primele capturi 'stfel a luat nastere primul
devon G$hanton minno!H. De la acesta la voblerele actuale a fost doar un simplu
pas.
&n aceeasi perioada, in 2tatele 5nite, tanarul ]ulio ,uel scapa o lingurita de argint in apa si
a vazut un pastrav repezindu-se la ea. 5imit de agresivitatea cu care pestele s-a napustit
asupra metalului stralucitor a taiat coada unei lingurite de argint si a dat doua gauri, una pentru
legarea firului iar cealalta pentru fi(area carligului, imediat dupa testarea noii inventii aparand si
primele capturi. 'ceste intamplari au generat o noua tehnica de pescuit4 rasucit si invartit.
Descoperirea si realizarea mulinetei cu o bobina fi(a a deschis drumul catre pescuitul cu
naluci suple diferite ca forma si colorit. &n 1?" )he [ouse of [ardE realizeaza mulineta [ardE
'lte( cu frana pe tambur, pic9-up automatic si multiplicator devenind modelul de baza al
viitoarelor mulinete de spinning. &n acelasi an ,ache ,roHn, un arhitect din 2tatele 5nite,
popularizeaza acest stil, propunand termenul de spinning ce va caracteriza tehnica de pescuit
19
ce foloseste mulineta cu bobina fi(a, fire subtiri si lansete de ma(im ",$ m. Cu acest
echipament trebuiau lansate naluci cat mai usoare, la distante mari si cu precizie, imprimand
nalucii, la recuperare, viteza, vibratie si .oc haotic dar controlat.
Spinning#ul poate fi definit ca pescuitul la rotativa, oscilanta sau vobler. ;armecul acestor
metode de pescuit recreativ a facut ca nalucile sa fie confectionate din cele mai diferite
materiale, infiintandu-se adevarate centre de cercetare pentru realizarea unor forme si culori
cat mai atractive pentru pesti. Chiar si lansetele pentru aceast stil de pescuit sunt speciale,
betele de spinning clasificandu-se dupa actiunea si lungimea lor.
0 creatie si un mod de viata a catorva generatii de impatimiti ai pescuitului recreativ,
acesta este spinning-ul.
Vergi9 lanse$e sau ru/esiene
'vantul si amploarea luate de pescuitul sportiv si recreativ au dus la dezvoltarea unei
adevarate industrii a articolelor si accesoriilor de pescuit care au devenit din ce in ce mai
sofisticate. Domeniul betelor de pescuit nu face e(ceptie de la ... regula. 2-au facut progrese
importante, iar gamele deosebit de variate vin in intampinarea fiecarui tip de ... buzunar. 2a le
luam pe rand.


5.R@. - @./ =->584 :26 =03 58/26 86 030>06/, 1.7. 26030 4.8 485-7/2 :0 >83260/0, =8
38692>2 =8572640 26/70 2 42 ! >0/72. V074286230 /0304=-52=0 .30 ;07923-7 570B26/. =03 58/26 :-2
030>06/2. A622 L70 .8 70;-38/2-6./ 26/70.9. 26:84/720 . 504=82/8382, . @0/03-7, :.7 26 450=2.3 .
;07923-7 5726 70.32B.70. .=04/-7. :26 12@7. :0 4/2=3.. G.>. :2;074212=./. 42 570/83 4=.B8/ .3
.=04/-7. 30 1.=, =?2.7 42 .4/.B2, :0-40@2/ :0 ./7.=/2;0. A5.72/2. I.M.-8723-7 (26/07>0:2./0->-:8384)
. :84 3. 4=.:070. =8 >.2 >83/ :0 50M . 9708/./22, 1.5/ =0 . :84 3. 3.79270. 450=/78382 :0 8/232B.70
.3 ;07923-7.
19

LANSETA - bat inelat, prevazut cu dispozitiv de prindere al mulinetei. 1rezinta foarte
multe tipuri, clasificate pe categorii4
- dupa materialul din care este confectionat4 fibra de sticla, grafit, carbon-
- dupa actiunea pe care o au. &n ceea ce priveste lansetele din fibra de sticla acestea pot avea
actiune mica, medie sau mare sau prezinta o actiune de varf de tip ' (lucreaza doar spitul%, de
tip , (lucreaza primele doua tronsoane% sau de tip C (prezinta o actiune parabolica%. 3ansetele
din carbon se impart in ultra high-modulus, high-modulus, e(tra heavE high-modului-
- dupa stilul de pescuit4 bologneza (pentru pescuit la pluta%, spinning (pentru pescuitul la
vobler, lingurita, tHister% si spinner-bait. /ai e(ista tipuri de lansete pentru pescuitul maritim,
pescuitul in ape statatoare sau in ape curgatoare-
,olognezele sunt fabricate din fibra de sticla sau carbon, au lungimi cuprinseintre # si @
metri si fac fata pestilor de talie mica si medie.Ele sunt adecvate pescuitului la pluta la distante
mari de mal (match sau sheffield% si asigura lanseuri care depasesc de 1! ori lungimea batului.
3ansetele pentru pescuitul stationar se impart, la randul lor, in mai multe categorii.
;abricate din fibra de sticla, acestea sunt cu actiune medie (pentru pescuitul pestilor de talie
medie%, actiune mare ($!-"!!g, pentru pescuitul, in special, al ciprinidelor% si actiune grea
("!!-@!!g, pentru pescuitul pestilor de talie mare%. 0 categorie aparte o reprezinta betele
pentru pescuitul crapului (lungimi cuprinse intre ?,! si #,"! metri si o actiune cuprinsa intre
",$ si ?,$ lbs, adica 6!-1!!g%.
3a spinning, lansetele au lungimi cuprinse intre 1,@! si ?,!! metri si o actiune cuprinsa
intre $ si 1"!g.
3ansetele de muscarit au lungimi cuprinse intre ",$! si ?,!! metri.
0 parte dintre lansetele pentru pescuitul marin pot fi folosite la pescuitul in apele curgatoare
mari. Elementele care difera la acest tip de lansete sint multiplicatorul in loc de mulineta sau
rolele pe rulmenti in locul inelului de varf.


RUBESI.N. 8 varga ale carei componente se mufeaza element cu element, prezinta
doar trei tronsoane telescopice si are lungimi cuprinse intre si 16 metri. 8oul regulament
international limiteaza la 1# metri lungimea ma(ima a rubesienelor folosite in concursuri.
6ubesienele sunt fabricate din carbon de cea mai buna calitate, la realizarea lor folosindu-se
materiale ca &/@-&/1! care manifesta o rigiditate foarte buna la o greutate foarte mica.
&ndustria betelor de pescuit isi continua dezvoltarea intr-o dinamica cu care e greu sa ti
pasul. 1roducatorii incearca sa gaseasca Rreteta idealaS, respectiv greutate mica a betelor si o
rezistenta foarte mare. Din pacate, de multe ori, Rreteta idealaS este prea scumpa pentru cei
mai multi dintre pescari.
E+//ler8ul
Zobbler-ul este imitatia aproape perfecta a unui pestisor. Corpul poate fi confectionat din metal,
lemn sau material plastic de care vin atasate una sau doua ancore.
Din timpuri stravechi pasionatii pescuitului au sesizat ca, pe langa speciile de pesti pasnici,
e(ista si specii de pesti rapitori. 5rmarind activitatea si obiceiurile acestora, au concluzionat ca
cel mai bun mod de a prinde pesti rapitori este folosirea pestisorilor ca momeala. 1entru ca in
anotimpul rece pestii de talie mica sunt foarte greu de prins, s-a trecut la imitarea lor, in diferite
forme si din diferite materiale. 1rimele Hobblere erau sculptate manual din lemn si apoi vopsite.
Dupa atasarea carligelor si efectuarea primelor teste, se descoperea ca toate Hobblerele
19
pluteau si se deplasau doar pe suprafata apei. Capturile erau destul de rare, dar probabil
dadeau sperante celor ce se incumetau sa-si confectioneze asemenea naluci. 2-a descoperit
apoi ca aplicand o bucata de metal pe corpul Hobbler-ului aceasta il a.uta sa se scufunde, in
functie de lestul aplicat putandu-se pescui la adancimi diferite. 0 data cu trecerea timpului, s-a
descoperit ca adancimea la care va evolua Hobbler-ul poate fi data de inclinatia barbetei care,
in timpul recuperarii, il poate scufunda sau il poate ridica la suprafata.
&n functie de constructia Hobbler-elor se diferentiaza doua mari categorii4 plutitor, adica acel
Hobbler ce nu coboara mai mult de un metru sub nivelul apei si scufundator, adica Hobbler-ul
ce lucreaza la adancimi mai mari de 1,$ metri. 5n rol deosebit in constructia Hobbler-elor il
ocupa realizarea coloritului. Coloritul Hobbler-elor trebuia sa imite cat mai fidel modelul real.
6ealizarea aceluiasi tip de Hobbler intr-o gama cat mai variata de combinatii de culori il face
eficient, indiferent de luminozitate sau de culoarea apei. 5n Hobbler fusiform va vibra in timpul
evolutiei atragand atentia rapitorilor, iar introducand in corpul Hobbler-ului cateva bile acestea
vor genera o vibratie sonora si vor cauza o miscare haotica, irezistibila. Cu actualele materiale
din care sunt confectionate Hobbler-ele, starea de flotabilitate poate
fi controlata direct in momentul fabricarii Hobbler-ului, ne mai fiind
necesara adaugarea ulterioara de lest. De la marii producatori de
Hobblere 6apalla, 2almo, nume de rezonanta, pana la micii
producatori de naluci, un alt mod de clasificare al Hobbler-elor si
catalogarea lor se face in functie de speciile de rapitor pentru care
sunt confectionate. 'stfel, avem Hobblere pentru stiuca, salau,
salmonide (pastrav, lostrita% ,avat, somn si alte specii. 1erceptia
coloristica sau vibratia creata la un moment dat este favorabila realizarii capturii unei alte specii
de peste decat cea pentru care era fabricat Hobbler-ul. /ultitudinea de Hobblere ce se gasesc
acum pe piata romaneasca, pot satisface orice capriciu sau pretentie.

19