Sunteți pe pagina 1din 14

Tema: Studiul calitatii articolelor de incaltaminte

Capitolul I. Importanta marfurilor


1.1 Factori care determina calitatea:
1.1.1 Materii prime
1.1.2 Procesul tehnologic
1.1.2.1Design-ul
1.1.2.2 Productie
1.2 Factori care influenteaa calitatea.
Capitolul II.Caracteriarea sortimentului produsului
2.1 Clasificarea sortimentului de produse:
2.2 Conditi de calitate ale produsului
2.! Caracteristici de calitate ale sortimentului de produse
2." Defectele produselor
Capitolul III.Comercialiarea sortimentului produsului
!.1 Tipuri de magaine in care se comercialieaa produsul
!.2 Merchandesing-ul magainelor care comercialieaa produsul
!.! Forme de #anare practicate
!." $tapele comercialiarii produsului
3.4.1 Verificarea calitatii produselor
3.4.2 Receptia cantitativa si calitativa a produselor
3.4.3 Prezentarea si etalarea produselor
3.4.4 Forme de promovare a produselor
Capitolul I%.Managementul calitatii 2&12&'(1)u totale
".1.Conceptul de calitate totala
".2.Principiile T*M
".! Modalitatea de implementare a sistemului T*M in organiatia economica
Capitolul %.Protectia consumatorilor in comercialiarea articolelor de
incaltaminte
+.1.Drepturile si o,ligatiile consumatorilor din -$
+.2.rmoniarea legislatiei romanesti cu cea din spatiul european
5.2.1 Continuarea procesului de armonizare a legislaiei rom!ne"ti cu cea
european# $n domeniul calit#ii "i proteciei consumatorilor
+.! /rganisme si structuri pentru protectia consumatorului
+." Modalitati de depistare a falsificarii produselor
Studiul calitatii articolelor de incaltaminte
Capitolul I.
Importanta marfurilor
1.1 Factori care determina calitatea:
%c&iparea cu o linie de asam'lare moderna
Folosirea celor mai 'une materiale
(ivelul ridicat de pregatire al anga)atilor
%*perienta in domeniu
1.1.1 Materii prime
Fi'ra sintetica
Piele
+puma,
-deziv pentru lipirea talpilor
Cauciuc pentru talpi
1.1.2 Procesul tehnologic
1.1.2.1Design-ul
a.Realizarea design/ului
Realizarea desenului talpilor
0ranspunerea desenului in 31
1imensionarea talpi
1esenarea fetelor
+ta'ilirea dimensiunilor optime
0ranspunerea fetelor in 31
Realizarea produsului finit in 31
'.Printarea unor matrite cu a)utorul carora se va realiza produsul finit
c.Realizarea unei perec&i prototip pentru testare
1.1.2.2 Productie
2n model o'isnuit este format din 23 de piese pentru fiecare 'ucata rezultand un total de
54 piese pentru perec&e.
4inia de productie pentru un model o'isnuit a)unge la apro*imativ 25 de lucratori cu
activitati diferite.
0raseul o'isnuit al unui model este urmatorul:taierea materialului5cali'rarea
lui5'rodarea5im'racarea iar la final asam'larea si impac&etarea
a.0aiearea materialului.
+e face in concordanta cu dimensiunile date dupa procesul de design.
+e creeaza o matrita cu a)utorul careia se taie materialul5 prin aplicarea presei5 la
dimensiunile dorite .
'.Cali'rarea materialului.
+e realizeaza cu a)utorul industriei automatizate pe 'aza coordonatelor modelului
c.Crearea matritei pentru talpa.
+e realizeaza conform informatiilor furnizate de la departamentul design
d.0urnare.
+e creeaza talpa dupa matrita cu a)utorul industriilor automatizate prin prelucrarea
cauciucului si turnarea accestuia in matrita
e.6roderie.
Prin accest proces se aplica marca5em'lema5modelul5detalii despre produs7materii
prime5masura.8apeland la a)utorul masinilor specializate se aplica detaliile
modelului7linii5desene5etc.
f.-sam'larea.
%ste procesul care consta in finisarea produsului:lipirea si9sau coaserea talpii cu
im'racamintea si adaugarea sistemului de prindere 7sireturi5arici5elastic5etc.
g.:mpac&etarea.
:n acceasta etapa se adauga su'stante de intretinere7naftalina....5 se aran)eaza perec&ea in
cutie si se distri'uie catre magazinele de desfacere.
1.2Factori care influenteaa calitatea.
a.-m'alarea
1aca procesul de am'alare nu se realizeaza corespunzator produsul finit poate avea de
suferit astfel:
1aca nu se adauga naftalina orice insecta consumatoarea de te*tile poate
deteriora produsul finit
1aca nu se adauga su'stantele care mentin umiditatea la nivelul optim astfel incat
sa nu sufere modificari ale lipiturii
'.;arcarea si etic&etarea
-cest proces tre'uie facut in conformitate cu standardele legale in vigoare
c.0ransportul
0re'uie facut in conditi optime:temperaturi 1</3<
o
C5umiditate optima5evitarea
fenomenelor meteorologice care ar putea afecta calitatea produselor7succesiunea ing&et
desg&et5intemperii si alte fenomene meteo.
d.1epozitarea7se urmeaza acceleasi reguli ca la transport.
Capitolul II.
Caracteriarea sortimentului produsului
2.1 Clasificarea sortimentului de produse:
..Clasificare in functie de domeniul de folosinta
:ncaltaminte sport:
a.pentru alergat
'.pentru fot'al7sau alte sporturi.
c.de dans
:ncaltaminte pentru condus
:ncaltaminte de protectie7pentru uz profesional.
a. $nc#l#minte din piele "i din alte materiale5 cu e*cepia $nc#l#mintei
numai din cauciuc sau numai din polimer.
'.$nc#l#minte numai din cauciuc5 complet vulcanizat#5 sau
numai din polimer5 complet in)ectat#.
:ncaltaminte casual
:ncaltaminte de ocazie
0.Clasificare in functie de materialul folosit la fa,ricare
:ncaltaminte din piele
:ncaltaminte din piele intoarsa
:ncaltaminte din panza
:ncaltaminte din cauciuc sau polimer7pentru uz profesional.
2.2 Conditi de calitate ale produsului
=ama noastra de incaltaminte este conceputa pentru adaptarea oricaror conditii avand
calitate ma*ima.Printre conditiile de calitate5in cazul produsului nostru5se numara:
a.. +atisfacerea unei necesitati5 a unei utilitati5articolele de incaltaminte fiind strict necesare
oricui.
'.. +atisfacerea asteptarilor clientului5avand in vedere cerintele fiecarui individ in ceea ce
priveste confortul si aspectul incaltamintei.
c.. Respectarea standardelor si specificatiilor generale referitoare la produs
d..-ccesi'ilitatea5 privitor la pret 5produsul fiind strict necesar oricarei persoane
2.! Caracteristici de calitate ale sortimentului de produse
Calitatea produselor noastre rezulta din folosirea celor mai 'une materiale com'inat cu
oameni calificati cu o vasta e*perienta in domeniu si totodata folosirea ec&ipamentelor
ro'otizate5cele mai performante la ora actuala
Pentru articole de incaltaminte5 etic&eta sau am'ala)ul tre'uie sa contina:
denumirea produsului 8
denumirea si>sau marca producatorului8
marimea5 culoarea5 modelul 8
modul de intretinere 7forma de prezentare uzuala a acestor instructiuni este un prospect
introdus in am'ala)ul de comercializare.8
-rticolele de incaltaminte tre'uie sa respecte conditiile de etic&etare a materialelor utilizate
si sa ai'a aplicate:
a.pictogramele care reprezinta cele 3 parti componente ale incaltamintei 7 fata8 captuseala si
acoperis de 'rant8 talpa e*terioara .
'.pictogramele corespunzatoare materialelor utilizate 7piei cu fata naturala5 piei cu fata corectata5
materiale te*tile si alte materiale :
2." Defectele produselor
Calitatea produselor noastre reiese din rata mica de re'ut acceasta fiind de <51? 5 adica la
1<<< de perec&i confectionate una singura este cu defect.
Pentru deficientele de calitate constatate dup# vanzarea acestora5 cu e*cepia deficientelor
cauzate de nerespectarea de catre consumator a instructiunilor de folosire si pastrare 5
consumatorul poate fi despagu'it de catre vanzator5 in termen de 3< de zile de la data cumpararii
produsului 7e*clusiv data formularii reclamatiei. prin inlocuirea imediata a produsului defect cu
altul de calitate corespunzatoare sau in cazul in care nu este posi'ila inlocuirea5 prin restituirea
contravalorii actualizate a acestuia.
Cu acordul consumatorului vanzatorul poate remedia produsul defect in termen cel mult
1< zile de la inregistrarea reclamatiei consumatorului sau sa/i ofere acestuia spre vanzare un alt
produs cu ac&itarea sau restituirea diferentei de valoare.
:n cazul retinerii produsului pentru remediere sau inlocuire 5 vanzatorul este o'ligat sa
eli'ereze consumatorului o dovada care sa contina elementele de identificare a produsului retinut
si termenul de solutionare a reclamatiei.
-ceste produse nu sunt insotite la vanzare de certificate de garanie dar consumatorul
tre'uie sa solicite si sa pastreze 'onul de cumparare sau orice alt mi)loc pe 'aza caruia se poate
sta'ili data si locul de cump#rare al produsului.
Capitolul III.
Comercialiarea sortimentului produsului
!.1 Tipuri de magaine in care se comercialieaa produsul
Supermagain
suprafa# 4<< @ 25<< mp
v!nzare rapid# a m#rfurilor
amplasare $n noile cartiere
1ipermagain
suprafa# peste 25<< mp
v!nzare rapid# a m#rfurilor
amplasare la marginea ora"elor
Magain uni#ersal
suprafa# 25< mp
v!nzare rapid# a m#rfurilor
amplasare in centrele ora"elor
Magain popular
suprafa# 1<< mp
v!nzare rapid# a m#rfurilor
amplasare oriunde indiferent de zon#
!.2Merchandesing-ul magainelor care comercialieaa produsul
;erc&andisingul este specific punctului de vanzare si reprezinta un comple* de actiuni
menite sa puna un produs in Acel mai mare pericolBde a fi vandut.
Ca si marCetingul5 merc&andisingul este totodata o stiinta si o arta. %ste o stiinta pentru
ca se 'azeaza pe cunoastere organizata5 pe cercetare si pe rezultate previzi'ile. %ste o arta pentru
ca nu se poate dezvolta fara creativitate.
1aca ne propunem sa influentam comportamentul consumatorului in punctul de vanzare5
este clar ca dorim sa/l determinam sa faca cumparaturi pe care nu si le/a planificat de acasa5
amorsand practic o cumparare de impuls. 1esigur5 astfel de cumparaturi nu pot avea valori mari
7in raport cu ce dispune cumparatorul.5 dar statisticile arata ca in supermarCeturi vanzarea pentru
mai mult de )umatate din produsele e*puse se 'azeaza pe impuls iar in magazine mi*te se poate
conta pe o treime.
0ermenul merc&andising sau mercantizare este folosit in tarile %uropei de %st5 inclusiv in
Romania5 pentru a desemna activitatile ce tin de stimularea vanzarilor la nivelul punctelor de
vanzare 7PD+.. ;erc&andising/ul se incadreaza5 astfel5 in activitatile de Emanagement al
categoriilorE in vederea cresterii vanzarilor. -ici sunt incluse si: designul am'ala)elor5 modul de
aran)are a marfurilor5 creatia si amplasarea de mi)loace de semnalizare si promovare a
produselor5 promotiile de pret sau vanzari5 evenimentele5 prezentarea fizica a produselor5
sampling/urile. Costurile de merc&andising se regasesc in mare parte in costul marfurilor
vandute catre consumatori. 1atorita preocuparii pentru reducerea acestor costuri5 se cauta diverse
modalitati pentru a realiza mercantizarea produselor intr/un mod eficient si eficace.
-sa se intampla ca5 producatorii si distri'uitorii aleg sa foloseasca servicii ale
companiilor specializate care5 cu a)utorul ec&ipelor de merc&andiseri din teren5 deservesc mai
multi producatori sau distri'uitori.
-spectul general al raftului si organizarea marfurilor pe raft determina si stimuleaza
decizia de cumparare.
3<? din potentialul de cumparatori este pierdut pentru ca acestia nu gasesc produsul5 fiindca ori
lipseste de pe raft5 ori nu este vizi'il. 25? din consumatori nu cumpara un produs pentru ca nu
se pot decide 7lipsa de orientare..
Peste 3<? dintre consumatori cred ca sunt mai multe produse la raft daca sunt grupate pe
marci. 0ermenul folosit este E'rand 'locCE. -legerea unui produs in fata raftului este cu 2<? mai
rapida in cazul plasarii grupate>'rand 'locC fata de plasarea Epe segmenteE.
-flati in fata raftului5 F<? din consumatori iau decizia finala asupra produsului pe care/l
cumpara5 in functie de prezentarea si prezenta produsului>marcii pe acel raft. Cu alte cuvinte5
daca marfa nu se afla pe raft5 nu se vinde.
Printre startegiile enumerate de merc&andising5in cazul articolelor de incaltaminte5se mai numara
si alegerea unor vedete cunoscute si credi'ile pentru campaniile de promovare5 cat si designul si
conceptul punctului specific de vanzare.
!.! Forme de #anare practicate
Forma de vanzare desemneaza un comple* de activitati5 mi)loace si solutii organizatorice
si te&nologice privind desfacerea marfurilor de catre organisme specializate in activitatea
comerciala5 indifferent de raporturile economice sau )uridice in care s/ar afla cu producatori5
intermediari sau comerciant.Cele mai uzuale forme de vanzare practicate in cazul articolelor de
incaltaminte sunt :vanzarea clasica5vanzarea asistata5vanzarea cu preturi discount5 vanzarea
specifica marCetingului direct si vanzarea prin posta sau catalog.
!.!.1 %anarea clasica
Practicata in mod curent in cadrul unitatilor comerciale cu amanuntul5 vanzarea
traditionala se caracterizeaza prin servirea clientilor in mod direct de catre personalul
commercial in cadrul salii de vanzare. -vanta)ul acestei forme il constituie faptul ca marfurile
sunt puse in valoare prin decor5 am'ianta si prin modalitatea de etalare utilizata. 1e asemenea
sunt valorificate aspectele calitative ale marfii si personalizate si personalizate serviciile oferite.
2n rol ma)or in ce priveste eficientizarea acestei te&nici de vanzare revine personalului
comercial a carui contri'utie in fidelizarea clientilor este ma)ora.
!.!.2 %anarea asistata 2li,era alegere3
Principala particularitate a acestei te&nici de vanzare consta in faptul ca im'ina circulatia
li'era a clientilor in spatiul comercial in cadrul caruia e*punerea marfurilor este desc&isa5 cu
prezenta vanzatorului caruia ii revin sarcinile de supravag&ere5 incasare a contravalorii
marfurilor si am'alare a acestora
!.!.! %anarea cu preturi discount
-paruta in 1G5< in +.2.-.5 vanzarea cu preturi discount se caracterizeaza prin
comercializarea produselor5 in general de marca5 la preturi inferioare celor practicate de catre
magazinele universale.
+erviciile furnizate catre clienti de magazinele care comercializeaza produse la
pret redus sunt minimale5 manifestandu/se insa tendinta de im'unatatire a acestora ca urmare a
sporirii competitiei intre unitatile de tip discount. -semenea servicii privesc in egala masura
aspecte legate de perfectionarea decorului5 acceptarea cartilor de credit sau e*tinderea retelei in
zonele su'ur'ane.

!.!." Forme de #anare specifice mar4etingului direct.
D inovatie te&nologica care este pe cale sa revolutioneze modul de derulare a tranzactiilor
in comertul cu amanuntul o reprezinta arsenalul de mi)loace moderne5performante5de
comunicare interactive8termenul respective se aplica cu deose'ire la comunicarea in am'ele
sensuri5asistata de calculator5intre altele5prin videote*5care adduce informatii cu c&aracter
commercial in locuintele consumatorilor.
!.!.+ %anarea prin posta sau catalog
Comertul prin corespondenta5numit in tarile de lim'a engleza5comanda prin postasi5in
altele5vanzare pa 'aza de catalog5desi dateaza pe peste 1<< de ani este considerate o forma
moderna de vanzare ca urmare a perfectoinarilor permanente a modului sau de practicare.
:n Romania acest sistem de vanzare este practicat intr/o masura e*trem de restransa5ca
urmare a mediului actual de afaceri5inca deose'it de tur'ulent5plin de riscuri5in care actioneaza
intreprinzatorii.
-cest mod de vanzare se 'azeaza pe:
%fectuare de catre cumparatori a unor comenzi preala'ile/prin posta5dar si prin telefon
sau in cadrul unor puncte de preluare a comenzilor8
4ivrarea ulterioara a comenzilor5in urma consultarii unor cataloage cu oferta
comerciantului5la domiciliul solicitantilor.
:nstrumentul promotional essential al firmelor care practica vanzarea prin corespondenta il
constituie catalogul/realizat5de regula5pe doua sezoane:primavera/vara si toamna/iarna/5in cadrul
caruia se prezinta o oferta deose'it de comple*a5in principal de marfuri nealimentare5la nivelul
celei specifice marilor magazine universale.
!." $tapele comercialiarii produsului
3.4.1 Verificarea calitatii produselor
:n conceptia moderna5 rolul controlului este de a actiona si interveni in mod operativ pentru
ca produsul final sa corespunda conditiilor cerute/ sa indeplineasca calitatea de conformitate sau
altfel spus5 toate elementele care caracterizeaza produsul final sa corespunda cu cele inscrise in
documentatia de proiect 5 pe desenele de ansam'lu sau in contract.
;etodele de control al calitatii in procesul de fa'ricatie au in vedere toate etapele de
realizare a unui produs si sunt urmatoarele:
a. -utocontrolul8
'. Controlul in lant8
c. Controlul integral8
d. Controlul prin sonda) empiric8
e. Controlul statistic al calitatii
:n ceea ce priveste incaltamintea 5verificarea calitatii tine de etic&etare si materiile prime
folosite.
Reglement#rile din acest domeniu se aplic# tuturor produselor care sunt destinate s#
prote)eze "i s# acopere piciorul5 e*cepie f#c!nd $nc#l#mintea second/&and 7Conform H=
32G>2<<1 sunt interzise importul5 comercializarea5 distri'uirea gratuit# a $nc#l#mintei folosite
7a'rogat# de H= nr.1.I22>2<<55 ce intr# $n vigoare de la 1 ianuarie 2<<3.5 $nc#l#mintea de
protecie5 $nc#l#mintea pentru )uc#rii "i $nc#l#mintea la producerea c#reia s/au folosit su'stane
"i preparate c&imice periculoase5 d#un#toare s#n#t#ii "i interzise comercializ#rii.
.. Ce tre,uie s5 con6in5 eticheta7
%tic&eta tre'uie s# conin# numele "i>sau firma produc#torului5 adresa produc#torului5
ara de origine5 m#rimea5 instruciuni de folosire "i p#strare.
Pe etic&et# tre'uie5 de asemenea5 s# se indice materialul principal din care este
confecionat# partea de deasupra5 c#ptu"eal# "i talpa $nc#l#mintei. -cest lucru poate fi f#cut fie
prin folosirea unor pictograme 7sim'oluri.5 fie prin e*primare $n cuvinte.
1ac# sunt utilizate pictogramele5 unul dintre v!nz#tori tre'uie s# ofere clientului
e*plicaii despre aceste sim'oluri. Pictogramele tre'uie s# fie suficient de mari astfel $nc!t s#
poat# fi v#zute "i $nelese.

0. Cum tre,uie etichetat5 8nc5l65mintea7
%tic&eta tre'uie s# fie ata"at# la cel puin unul din pantofii dintr/o perec&e. Poate fi pe
am'ala)5 dar tre'uie s# apar#5 de asemenea5 "i pe pantof.
Pictogramele de mai jos care ajut la identificarea faei, a cptuelii i acoperiului de
bran i, respectiv, a tlpii exterioare a pantofului:

Pictograme de mai jos se refer la materialele utilizate la confecionarea nclmintei,
simboliznd piei cu faa natural, alte materiale, piei cu faa corectat, i, respectiv, textile:
!. Cine este responsa,il pentru etichetare7
Produc#torul sau a importatorul este responsa'il pentru asigurarea etic&et#rea
$nc#l#mintei "i pentru corectitudinea marca)elor.
Persoana care vinde cu am#nuntul are responsa'ilitatea de a se asigura c# $nc#l#mintea
pe care o comercializeaz# este etic&etat# corect "i $n conformitate cu reglement#rile $n vigoare "i5
acolo unde este cazul5 tre'uie s# furnizeze o not# e*plicativ# pentru afi"area pictogramelor.
Persoana care vinde cu am#nuntul poate lua informaii despre compoziia materialului direct de
la produc#tor sau importator.
3.4.2 Receptia cantitativa si calitativa a produselor

9ecep6ia m5rfurilor J operaia de identificare "i verificare calitativa "i cantitativa a m#rfurilor
ce se primesc $ntr/un depozit.
9ecep6ia calitati#a J verificarea calitativa a m#rfurilor consta $ntr/o serie de operaiuni cum
sunt: identificare5 e*aminare5 verificare5 etic&et#ri5 analiza e"antionului.
9ecep6ie cantitati#a J se realizeaz# prin num#rare5 m#surare sau c!nt#rire $n funcie de felul
m#rfurilor.
!.".! Preentarea si etalarea produselor
+uprafaa unui magazin se poate diviza $n funcie de m#rimea "i profilul s#u5 vec&imea
cl#dirilor $n care acestea $"i desf#"oar# activitatea5 modul de realizare a construciei 7cu unul sau
mai multe niveluri.5 astfel :
a. sala de v!nzare5 $n cadrul c#reia are loc procesul de v!nzare a m#rfurilor8
'. depozitul de m#rfuri5 destinat p#str#rii m#rfurilor "i continuit#ii procesului de
v!nzare8
c. spaial te&nic 7vestiare5 grupuri sanitare5 instalaii te&nice5 'irouri..
D importan# deose'it# pentru organizarea magazinului o are5 printre altele5 forma "i
m#rimea s#lii de v!nzare. %*periena demonstreaz# c# e*ist# o mare diversitate de forme ale s#lii
de v!nzare. +unt preferate formele p#trate "i dreptung&iulare 7c!t mai apropiate de forma p#trat#.
datorit# condiiilor optime de vizi'ilitate "i de orientare a cump#r#torilor $n sala de v!nzare5 de
amplasarea mo'ilierului "i utila)elor5 de sta'ilirea celor mai raionale flu*uri ale m#rfurilor5
personalului "i cump#r#torilor.
+ala de v!nzare tre'uie s# ai'# create condiii de iluminare natural# care s# asigure5 $n
timpul zilei5 vizi'ilitate p!n# $n cele mai $ndep#rtate locuri5 s# permit# studierea am#nunit# a
m#rfurilor e*puse5 precum "i distingerea f#r# efort5 a $ntregii palete coloristice a m#rfurilor.
:orma de 8nc5rcare pe mp suprafa65 de etalare tre'uie s# fie rezultatul
e*periment#rilor5 lu!ndu/se $n consideraie tipul "i dimensiunile mo'ilierului utilizat5
caracteristicile de prezentare comercial# a m#rfurilor 7ga'arit5 am'ala) etc.5 formele de e*punere
pe mo'ilier.
Posi'ilit#ile de $nc#rcare cu m#rfuri a mo'ilierului se afl# $n relaie direct# cu $n#limea5
l#imea "i ad!ncimea acestuia 7 raft5 stender etc.. cu distana dintre polie 7respectiv5 'are. /
elemente ce variaz# de la o grup# de m#rfuri la alta.
-re $n vedere $n#limea purt#torilor de m#rfuri 7rafturi5 gondole5 stendere5 etc..5 num#rul
"i dimensiunea polielor5 distanele minime dintre acestea.
+e va urm#ri totodat# :
-sigurarea unei lungimi optime a frontului de e*punere 75/1< m. 8
2tilizarea la ma*imum a mo'ilierului de/a lungul pereilor pe $n#limi
variind $ntre 2 "i 252< m 8
Folosirea $n general a unui mo'ilier cu 4/5 niveluri 7polie. de e*punere.
Prin operaiunea de implantare se urm#re"te amplasarea raioanelor5 a mo'ilierului "i a
produselor astfel $nc!t s# se asigure prezentarea unui stoc de m#rfuri ec&ili'rat $n raport cu
cerinele clientelei5 precum "i u"urarea alegerii de c#tre cump#r#tori a m#rfurilor e*puse.
Fundamentarea implant#rii raioanelor implic# ela'orarea unui plan concret de aran)are
spaial# a suprafeei de v!nzare. Fiecare raion are importana "i un rol 'ine definit $n utilizarea cu
ma*imum de eficien# a suprafeei de v!nzare a magazinului.
Kn general5 scopul compartiment#rii pe raioane 5 este de a se crea un raport optim $ntre
suprafaa raionului "i volumul v!nz#rilor respective. Kn practic#5 se utilizeaz#5 $n acest scop5
regula care se 'azeaz# pe o'servaiile curente asupra flu*ului cump#r#torilor $n magazine5
potrivit c#rora ace"tia se opresc5 $n cea mai mare parte5 $n apropierea intr#rii $n magazine5
evit!nd drumul p!n# $n partea opus# intr#rii. Pe 'aza acestor o'sevaii5 regula cere ca suprafaa
magazinului s# fie $mp#rit# $n patru p#ri egale : $n prima p#trime din vecin#tatea intr#rii
urmeaz# s# fie amplasate acele raioane care particip# cu o cot# glo'al# de 4<? $n volumul
v!nz#rilor5 iar $n celelate5 $n ordine5 raioanele cu ponderi de 3<?5 2<? "i 1<? .
!."." Forme de promo#are a produselor
Pu'licitatea are ca rol promovarea produselor5 a marfii unei intreprinderi.
LProdusulB se refera5 intr/un sens larg5 la finalitatea activitatii firmei8 el poate lua forma unor
'unuri materiale5 servicii sau com'inatii ale acestora. Dricare ar fi infatisarea lui concreta5
produsul ocupa un loc dominant in politica firmei. %l este5 in esenta5 masurarea activitatii
economice a firmei5 oglinda volumului5 structurii si calitatii acesteia. :n acelasi timp5 prin
destinatiile sale5 produsul constituie Lmesa)ulB principal adresat pietei de catre firma5 mi)locul
central de legatura cu piata si5 totodata5 )ustificarea economica si sociala a e*istentei firmei.
:n multiplele sale ipostaze5 produsul este o'iect de studiu al multor discipline stiintifice5
incepand cu cele te&nice si inc&eind cu psi&ologia economiei. -cceptiunea ce/i este atri'uita
difera5 intrucat ung&iul din care este e*aminat si laturile asupra carora cad o'servatiile tin de
natura fiecarei discipline. -celasi 'un material5 de e*emplu5 poate fi interpretat5 succesiv5 ca
o'iect al productiei5 al circulatiei marfurilor sau al consumatiei5 poate fi e*aminat ca suma de
insusiri fizico/c&imice sau ca valoare de sc&im'5 poate fi raportat la performantele te&nologiei
moderne5 sau la gusturile consumatorilor.
Produsele trimise pe piata reprezinta5 prin ele insele5 adevarate Lmesa)eB prin intermediul
carora firma intra in contact cu mediul e*tern5 se conecteaza la dinamismul cerintelor acestuia.
-laturi de acesti LmesageriB5 in sistemul communicational prin care isi asigura contactul
permanent cu mediul e*tern5 in mod deose'it cu agentii pietei5 o pozitie speciala o detine
activitatea promotionala.
Cuprinzand5 in esenta5 ansam'lul actiunilor prin intermediul carora se realizeaza un
comple* flu* de informatii5 idei5 mesa)e intre firma si mediul e*tern5 activitatea promotionala a
devenit5 in epoca noastra5 un adios indispensa'il la flu*ul propriu/zis de marfuri. (egli)ata
uneori5 suprasolicitata cel mai adesea5 promovarea ocupa un insemnat loc in teoria si in practica
firmei: e*plica'il5 prin rolul cu care promovarea este investita in finalizarea rezultatelor
activitatii economice5 dar si prin eforturile pe care le antreneaza.
Continutul si rolul activitatii promotionale
Ca varia'ila aflata su' controlul firmei5 promovarea serveste unei multitudini de
o'iective si ia forme practice dintre cele mai diverse. Pro'a'il ca aceasta ar fi una dintre
principalele eplicatii ale impreciziunilor si inconsecventelor in acceptiunile atri'uite notiunii
LpromovareB si unor componente din structura @ la randul ei5foarte 'ogata @ a activitatii
promotionale.
-sa de e*emplu5 nu sunt rare cazurile cand termenii LpromovareB si Lpromovarea
vanzarilorB sunt folositi cu aceleasi inteles5 cand notiunile LpromovareB si Lpu'licitateB sunt
asezate pe acelasi plan5 ca elemente distincte5 cand Lreclama B este fie opusul5 fie incorporate
pu'licitatii.
Pe de alta parte5 unele am'iguitati privesc prezentarea scopului urmarit de variatele
actiuni promotionale. :n acest cadru5 ies in evidenta aprecierile potrivit carora o'iectivul unora
dintre activitatile promotionale 7de genul pu'licitatii5 relatiilor pu'lice. nu/l constituie stimularea
vanzarilor5 influentarea in aceasta directie a consumatorului5 ci doar informarea acestuia5
comunicarea unui mesa)5 crearea unui climat favora'il si alte asemenea o'iective necomerciale.
:n esenta5 termenul LpromovareB sugereaza ansam'lul actiunilor de impulsionare a
patrunderii produselor 7serviciilor. pe piata si in consum5 de stimulare a vanzarilor. ;odul
concret si locul de desfasurare a acestor actiuni5 destinatarii lor5 o'iectivele imediate5 vizate etc.
sunt diferite5 de unde si delimitarea mai multor activitati promotionale. Prin notiunea generica de
LpromovareB se desemneaza insa ansam'lul acestor activitati: ea se utilizeaza ca un fel de
Lum'relaB pentru un set de termeni5 desemnand fiecare cate un domeniu mai restrans din campul
activitatilor promotionale.
(otiunea LpromovareB nu tre'uie insa confundata cu Lpromovarea vanzarilorB8 ele nu sunt
sinonime5 ci se afla in raporturi ca de la intreg la parte. D asemenea confuzie e*plica5 pro'a'il5
e*cluderea5 de catre unii autori a pu'licitatii din sfera promovarii5 acestea considerandu/se
activitati diferite5 de acelasi rang5 in cadrul sistemului comunicational al firmei.
:n privinta o'iectivelor urmarite5 de notat mai intai ca promovarea5 in ansam'lul ei5 este
un process de comunicare si persuasiune.desigur5 formele sale concrete actioneaza5 potrivit
specificului5 in faze diferite ale procesului de formare si manifestare a comportamentului
consumatorului. 0elul imediat poate fi deci diferit8 dar telul final5 mai apropiat sau mai
indepartat5 al tuturor activitatilor promotionale5 fara e*ceptie5 nu poate fi altul decat stimularea5
sustinerea vanzarilor. 1aca nu ar avea o asemenea finalitate5 nu ar e*ista nici un motiv pentru
includerea lor in arsenalul firmelor5 cu atat mai mult cu cat activitatile promotionale reclama5 nu
de putine ori5 c&eltuirea unor insemnate resurse financiare5 La'sor' parte leului din 'ugetul de
marCetingB.