Sunteți pe pagina 1din 153

Perioada veche:

Umanismul:
Umanismul este o miscare social-culturala care s-a dezvoltat in perioada Renasterii (sec XIV-
XVI).
Renasterea este perioada din istoria omenirii caracterizata printr-o dezvoltare sincrona, fara
precedent a stiintei, artelor si a civilizatiei in general.
Termenul de Umanism are doua sensuri:
-unul mai lung: dragoste fata de oameni.
-altul mai restrans: dragoste fata de valorile anticitatii greco-romane.
!iscarea umanista cumuleaza am"ele sensuri.
Umanismul a aparut in Italia (#lorenta) de unde s-a raspandit in intreaga $uropa.
%aracteristici:
-increderea in li"ertatea, demnitatea si perfecta"ilitatea omului&
-increderea in ratiune&
-promovarea omului universal&
-armonia dintre om si natura&
-admiratia fata de valorile anticitatii greco-latine&
-in centrul
preocuparilor umanistilor se afla omul&
Umanismul Romanesc
'e teritoriul tarii noastre, umanismul se dezvolta destul de tarziu (sec XVII) odata cu aparitia
primilor carturari cunoscatori ai culturii anticitatii, a lim"ilor latina, greaca si slavona.
Reprezentantii umanismului romanesc sunt cronicarii care sustin in operele lor idei fundamentale
ale culturii romanesti:
- originea latina a poporului si a lim"ii romane&
- continuitatea e(istentei acestui popor pe teritoriul romanesc&
- unitatea tuturor romanilor din provinciile romanesti&
- rolul civilizator al tipariturilor&
- forta educativa a istoriei&
- credinta in adevar si documente&
- dorinta de a salva oamenii de ignoranta
) %R*+I%I,$:
-enumirea vine de la latinescul .%ronica. care inseamna istorie pe ani. %ronicile sunt lucrari
istoriografice care prezinta evenimente istorice intr-o ordine cronologica. $le au fost scrise in
lim"a slavona si aici descoperim primele incercari de realizare a unei literaturi originale
romanesti.
-Reprezentanti:
!oldova:
/rigore Urece (.,etopisetul tarii !oldovei de la origini pana la a doua domnie a lui 0ron Voda
1234.)
!iron %ostin (.,etopisetul tarii !oldovei de la 0ron Voda incoace. pana la domnia lui -a"i5a
Voda)
Ion +eculce (,etopisetul tarii !oldovei de la domnia lui -a"i5a Voda pana la a doua domnie a lui
%onstantin !avrocordat 1672.)
!untenia:
%ronica 8alenilor (0+*+I!a)
,etopisetul %antacuzinesc (0+*+I!a)
Radu /receanu
Radu 'opescu
1. Grigore Ureche:
!anuscrisul autograf al ,etopisetului lui /rigore Urece s-a pierdut si de aceea multa vreme
cronica a fost atri"uita lui +estor Urece, tatal lui /rigore. 0stazi este in afara de orice indoiala ca
,etopisetul apartine lui /rigore Urece asa cum sta"ilise in 193: !iail ;ogalniceanu.
.,etopisetul tarii !oldovei. scris de /rigore Urece in ultimii ani ai vietii este o opera
determinata. $a incepe cu anul intemeierii !oldovei (1234) .cand s-au descalecat tara. si se
opreste in anul 1347 .cand au venit ,o"oda cu oaste cazaceasca si au gonit pe 0ron Voda de-n
scaun si au ars Targul Iasi.. $ste necesar sa precizam ca au e(istat trei copisti ai ,etopisetului
(<imion -ascalul, +isail %alugarul, 0(inte Uricarul) care au considerat necesar, in momentul in
care au copiat, sa completeze cronica cu ceea ce i-a scapat cronicarului sau n-a stiut.
Interpretarile lui <imion -ascalul sunt lipsite de simt critic si au fost semnalate in mare parte si de
cronicarii urmatori care le-au com"atut.
/rigore Urece nu este interesat numai de cantitatea stirilor, ci si de calitatea lor. $l nu scrie
numai pentru a informa, ci si pentru a educa, pentru a oferi un indreptar de viata: .sa ramaie
feciorilor si nepotilor, sa le fie invatatura.. Istoria este necesara .ca sa nu se inece a toate tarile anii
trecuti., este o datorie patriotica o"ligatorie pentru orice popor care vrea sa paseasca pe o prima
treapta a culturii. /rigore Urece este primul cronicar care simte nevoia de a respecta adevarul
fortelor consemnate .ca sa nu ma aflu scriitoriu de cuvinte desarte, ci de dreptate..
%ronica oglindeste oranduirea feudala din prima 5umatate a sec XVII al marii "oierimi.
- %ronicarul condamna sistemul de guvernare "azat pe autoritatea domneasca considerand ca
domnitorul nu poate avea drept de viata si de moarte asupra supusilor sai& idealul statal al lui
Urece este regatul al"inelor intemeiat pe armonia dintre matca si lucratoare.
- 'reconizeaza pentru !oldova o carmuire dupa pravila, adica dupa legea scrisa .pe !oldova este
acest o"iceiu de pier far-de munca, far-de 5udecata, far-de leac de vina...
- %ronicarul manifesta o ura neimpacata impotriva cotropitorilor otomani .groaza tuturor vecinilor
de prin-pre5ur. .
- invatatura lim"ii latine a inlesnit lui Urece cunoasterea originii romane a poporului nostru&
aduce argumente le(icale in spri5inul romanitatii, dar recunoaste ca in lim"a noastra s-au
.amestecat. si cuvinte ale vecinilor .macar ca de la rami ne tragem.
- Vor"este in cip surprinzator pentru intaia data despre unitatea neamului si originea sa comuna
.rumanii cati se afla locuitori in tara Ungureasca si la 0rdeal si la !ara !oresu, de la un loc santu
cu moldovenii si toti de la Rami se trag..
- ,etopisetul de"uteaza cu legenda intemeierii !oldovei, urmeaza apoi mai mult de 7= de ani din
istoria !oldovei care sunt doar insirati ca intr-un pomelnic deoarece izvoarele au fost insuficiente.
- -omnia lui stefan cel !are se "ucura de cel mai mare spatiu in cronica& lui Urece ii revine
meritul de a fi fost primul "iograf al marelui domnitor realizand si un portret moral al acestuia.
- $venimentele consemnate, figurile domnitorilor au reprezentat surse de inspiratie pentru
scriitorii de mai tarziu& descoperim in cronica portrete, ta"louri, mici caracterizari, scite de
nuvele care reprezinta inceputurile unei literaturi romane originale.
2. Miron Costin:
!iron %ostin a inceput prin a scrie versuri intr-o perioada cand poezia nu era deloc o indeletnicire
o"isnuita. 'oemul filosofic .Viata ,umii. a fost scris cand !iron %ostin avea 7> de ani. 'oezia
are un moto e(tras din .$cleziast. : .vanitas vanitatum et omnia vanitas.(desertaciunea
desertaciunilor si toate sunt desarte) care concentreaza tema poemului larg raspandita in literatura
universala, aceea a sortii alunecoase (#ortuna la"ilis) care nu poate fi stapanita. Viata omului este
comparata cu o ata su"tire care se poate rupe oricand, mari personalitati ale lumii sunt supuse si
ele mortii asadar concluzia este una filosofica: .e(istenta fiind scurta, omul tre"uie sa se ilustreze
prin fapte "une pentru ca "inele este telul suprem al omului..
a) -e +eamul !oldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor
0 fost scrisa de !iron %ostin in ultimii anin ai vietii sale dupa multa ezitare si numai cand
cronicarul a considerat ca detine suficienta informatie pentru argumentarea sa. intreaga opera
e(prima sentimente de inalt patriotism. $(ista la inceputul operei o predoslovie prin care autorul
5ustifica scrierea acestei opere: .inceputul tarilor acestora si neamului moldovenesc si muntenesc
si cati sunt si in tarile unguresti cu acest nume, romani si pana astazi, de unde sunt si din ce
semintie, de cand si cum au descalecat aceste parti de pamant a scrie, multa vreme la cumpana au
statut sufletul nostru.. -e +eamul !oldovenilor este o opera polemica care intentioneaza sa puna
la punct unii impostori cum a fost <imion -ascalul care a denigrat poporul roman. !iron %ostin
spune ca: .nici este saga a scrie ocara viacinica unui neam. %and ocarasc intr-o zi pe cineva este
greu a ra"da& dara in veaci..
0ceasta opera ciar daca are in cuprinsul ei unele ine(actitati, este de remarcat pentru informatiile
si argumentele aduse in spri5inul ideii romanitatii poporului roman.
") ,etopisetul tarii !oldovei de la 0ron Voda incoace
$ste scris in 5urul varstei de 7> de ani in scopuri informative .sa nu se uite lucrurile si cursul tarii.
si educative .sa ie de invatatura ce este "ine si ce este rau si de ce sa se fereasca si ce va urma..
%a si la /rigore Urece, in cronica lui !iron %ostin, apar conceptele clasei "oieresti si el e
convins ca nu domnitorul tre"uie sa conduca, ci si "oierimea, iar cei mai mici tre"uie sa se teama
de cei mari. %ronicarul manifesteaza interes pentru toate aspectele vietii sociale, ura latirea puterii
turcesti si lacomia Imperiului *toman: .pantecele turcilor fara fund..
Valoarea literara a cronicii lui %ostin o intrece pe cea a lui Urece& %ostin este un memorialist
atent asupra vietii si asupra oamenilor, scriitor in adevaratul sens al cuvantului, prozator, zugrav de
moravuri si caractere. Ultima parte a cronicii are desfasurarea epica a unui roman: e(ista descrieri,
ta"louri pitoresti care infatiseaza armata (cea poloneza, infanteria moldoveneasca) ca in romanele
istorice.
0utorul pare a se implica in evenimente pentru ca unele dintre ele s-au petrecut in timpul vietii
sale. -atorita acestui fapt, atentia fata de eroi si intamplari este sporita.
in e(plicarea victorii lor militare s-au infrangerilor, !iron %ostin nu introduce factori divini, totusi
crede in semne dumnezaiesti si interpreteaza calamitati naturale ca pe niste .pedepse
ceresti.(interesanta este prin viziunea apocaliptica descrierea unei invazii de lacuste). !iron
%ostin are intuitie psiologica si tendinta de a filozofa pe marginea faptelor, reuseste astfel sa
realizeze caracterizari, naratiuni umoristice etc.
#iind intr-o oarecare masura si filosof, cronicarul face un fel de teorie a cunoasterii vor"ind despre
cele cinci simturi si oprindu-se asupra importantei vazului. Influenta lim"ii vor"ite este mai mica
in opera lui !iron %ostin, el fiind un cronicar cult intalnim totusi cateva e(presii si prover"e
populare:
-.lupul parul scim"a, iar nu irea..
-.cum zice muldoveanul, nu sunt in toate zilele pastile..
-.ca acela ce invata, sa apuca de sa"ie cu mana goala..
Contributia cronicarilor la dezvoltarea culturii romane
Istoriografia in lim"a romana s-a dezvoltat incepand cu sfarsitul sec XVI odata cu ridicarea noii
"oierimi si aparitia primilor carturari& un rol important l-a avut raspandirea umanismului.
1) %ontri"utia la dezvoltarea istoriei:
- au pus "azele istoriografiei romanesti ("azandu-se pe document si adevar)&
- transmit informatii pretioase cu privire la istoria medievala (domnii ? evenimente)&
- informatii in legatura cu etnogeneza romanilor (originea latina a lim"ii si a poporului roman,
unitatea romanilor si continuitatea e(istentei pe acest teritoriu.)&
/rigore Urece este cel dintai care vor"este despre originea romanilor .si toti de la rami se trag...
!iron %ostin prin lucrarea sa .-e +eamul !oldovenilor. continua ideile lui Urece in legatura cu
etnogeneza romanilor aducand argumente stintifice.
- contri"uie in mod esential la formarea constiintei nationale&
- scopul scrierilor nu este numai unul informativ, ci si unul educativ.
:) %ontri"utia in domeniul lim"ii:
- in cronici e(ista primele dovezi ale lim"ii romane in diferite perioade ale evolutiei&
- oglindesc eforturile de transformare a lim"ii dintr-un mi5loc de comunicare intr-un mi5loc de
transmitere a culturii.
/rigore Urece se "azeaza pe lim"a vor"ita, stilul so"ru.
!iron %ostin se afla su" influenta lim"ii latine.
Ion +eculce: lim"a folosita tn operele lui este imaginea scrisa a lim"ii vor"ite in prima 5umatate a
sec XVIII -lea (stilul oral).
2) %ontri"utia in domeniul literaturii:
- cronicile reprezinta primele incercari ale unei literaturi romanesti originale.
/rigore Urece:
'rimul portret al lui stefan cel !are.
'ortrete, ta"louri, scite de nuvele.
!iron %ostin:
'rimul poet (.Viata ,uminii. poem filosofic si .<tiurile de descalecatul tarii. aflate la inceputul
letopisetului).
!emorialist, zugrav de moravuri si caractere
'ovestiri (descrierea unei invazii de lacuste)
Ion +eculce:
Realizeaza o opera personala "azata pe evenimente traite de el insusi sau auzite.
%reeaza persona5e de fictiune.
$ste uneori impersonal ca un adevarat scriitor.
-etine arta povestirii ? cea a portretului (cei 17 domnitori).
Realizeaza ta"louri de epoca.
$ste prezent azul ? ironia.
Relateaza intamplari anecdotice.
CONCLU!!:
-%ronicarii realizeaza prin operele lor un act de cultura.
-*fera surse de inspiratie pentru scriitorii de mai tarziu.
-0u contri"uit la dezvoltarea istoriografiei lim"ii si literaturii.
-0u format constiinta nationala.
!luminismul:
!luminismul" intre literatura si #olitica
Iluminismul s-a manifestat cu intarziere in cultura romana din cauza dominatiei straine si
feudalismului autoton. 0cest curent literar a putut fi o"servat indeose"i in Transilvania, unde
"urgezia era mai dezvoltata, fiind initial strict legat de interesele nationale.
0ici, <coala 0rdeleana, miscarea intelectualitatii din Transilvania, a luat nastere ca urmare a
e(cluderii romanilor de la viata social-politica conform actului .Unio trium nationum. (1726).
In acest conte(t, Iluminismul poate fi considerat mai degra"a un demers politic, sintetizat in
memoriul din 1641, .<upple( li"ellus valacorum Transsilvaniae., trimis imparatului ,eopold II,
prin care se cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte
ce formau Imperiului @a"s"urgic.
Inspirandu-se din ideile Iluminismului european, reprezentantii <colii 0rdelene au militat pentru
egalitate si li"ertate, pentru suveranitatea a poporului, in "aza ideii de drept national si de contract
social.
0ctiunea politica si culturala a <colii 0rdelene este reprezentata de operele istorice si filologice
ale lui <amuil !icu, /eorge <incai, 'etru !aior si Ion 8udai--eleanu. Toate aceste patru
personalitati, savanti de talie europeana si poligloti, au facut studii teologice, filozofice si de drept
canonic la Roma si Viena.
$coala %rdeleana. &irectii 'undamentale:
(&irectie socio(culturala. $ste in stransa legatura cu motorul miscarii iluministe europene, aceea
de emancipare a oamenilor prin cultura si educatie. %u aceasta ocazie, are loc dezvoltarea si
organizarea invatamantului in lim"a romana. /eorge <incai, ca director al scolilor romane,
infiinteaza 2>> de scoli. $ste momentul primelor manuale scolare tiparite, a cartilor de
popularizare stiintifica, a calendarelor si cartilor populare.
(&irectie erudita. %uprinde numeroasele tratate de istorie si filologie. %ele mai importante sunt:
.Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor. de <amuil !icu, .@ronica romanilor si a mai multor
neamuri. de /eorge <incai, .Istoria pentru iceputul romanilor in -acia. de 'etru !aior,
.$lementa linguae daco-romanae sive valacicae. de <amuil !icu si /eorge <incai, .-isertatie
pentru inceputul lim"ii romane. de 'etru !aior si .,e(iconul de la 8uda., primul dictionar
etimologic al lim"ii romane.
0ceste initiative au pornit de la ideea resta"ilirii adevarului despre originea romanilor prin
aducerea de argumente istorice, filologice si demografice privind caracterul latin al lim"ii si
poporului roman, continuitatea si unitatea sa etnica. 0stfel s-au pus "azele lingvisticii romanesti
prin fi(area normelor gramaticale ale lim"ii, im"ogatirea voca"ularului cu neologisme luate din
lim"ile romanice.
!ostenirile lasate de reprezentantii <colii 0rdelene au contri"uit semnificativ la formarea lim"ii
romane, la recunoasterea originilor si a drepturilor, insa nu pot fi considerate opere literare, cum
nici autorii, ilustri filologi si istorici, nu pot fi numiti scriitori. %eea ce nu le putem nega insa este
marele merit de a fi creat un mediu propice literaturii.
0sadar, startul unei literaturi autotone fascinante a avut loc multumita <colii 0rdelene si a
coincis cu momentul in care Ion 8udai--eleanu, cel dintai mare poet roman de talie europeana, a
creat .Tiganiada., o epopee eroicomica, prima demonstratie de valoare a posi"ilitatilor poetice ale
lim"ii romane.
)aso#tismul si *&acia Literara+:

Inceputurile literaturii romane moderne se situazA in cel deal doilea patrar al sec. XIX-lea, limitele
politice conventionale ale perioadei fiind, pe de o parte, miscarea condusa de Tudor Vladimirescu
19:1 sau tratatul de pace de la 0drianopol 19:4 si pe de alta parte Unirea principatelor 1934.
%ivilizaBia Ci cultura din BArile romDne Encep sA se orienteze spre *ccident. %auze:
-criza Imp *toman&
-trezirea conCtiinBei naBionale, Entr-un conte(t mai larg, $uropean.
$tapa cuprinsA Entre 192> F 19=>, En mi5locul cAreia s-a declanCat RevoluBia de la 1979 (amplA
miCcare popularA de emnancipare socialA Ci naBionalA) este cunoscutA En literatura romDnA su"
denumirea de perioada paCoptistA.
#uncBia lit nu mai rAmDne decDt aceea de a rAspDndi cultura, incluzDnd acum noi valenBe:
transmiterea emoBiilor estetice, trezirea sentimentului naBional, educatia moralA, mesianismul
social.
'unerea En acord cu evoluBia lit europene se manifestA prin faptul cA operele scriitorilor paCoptiCti
vor fi create En spiritual esteticii romantice, adicA En spiritual curentului lit dominant En $uropa
acelei vremi.
<criitorii paCoptiCti provin, de o"icei, din clasele de sus. $ducaBi En 0pus, influenBaBi de ideile
0pusului, vor"ind Ci scriind franBuzeCte, tineri Ci plini de Glan, paCoptiCtii EncearcA, pt prima datA la
noi, o sincronizare cu $uropa *ccidentalA, ciar dacA la Enceput este una mimeticA. $i sunt grA"iBi
sA ardA etapele, sA rAspundA cerinBelor timpului, fiind deopotrivA scriitori, istorici Ci oameni
politici.
/ustul este comun, toBi sunt romantici, iar 'arisul devine polul intelectualitABii romDneCti. Temele,
motivele sau conceptele literare cultivate En #ranBa a5ung rapid la modA Ci En 'rincipate.
%iar dacA romantismul este cur lit dominant, En paralel cu el se manifestA tendinBe clasice,
preromantice Ci realiste.
,iteratura paCoptistA se inspirA din:
- trecutl istoric&
- frumuseBile BArii&
- folclor&
- descrierea realitABilor sociale&
- satirizarea viciilor orDnduirii feudale.
'rintre scriitorii paCoptiCti, menBionAm: %ostace +egruzzi, Vasile %Drlova, Ion @eliade
RAdulescu, 0ndrei !ureCanu, /rigore 0le(andrescu, -imitrie 8olintineanu, Vasile 0lecsandri etc.
Un rol foarte important El are revista H-acia ,iterarAI 197> (doar trei numere), EnfiinBatA la IaCi de
!iail ;ogAlniceanu, revistA En care s-au afirmat primii noCtri scriitori moderni.
Jn primul numAr al revistei, !. ;ogAlniceanu pu"licA articolul HIntroducBieI En care prezintA
principalele idei care stau la "aza acestei reviste:
-con"aterea imitaBiei Ci a traducerilor mediocre&
-interesul pentru o lieraturA naBionalA prin stimularea scrierilor originale&
-operele sA se inspire din istoria BArii, din frumuseBile ei, din folclor&
-realizarea unei lim"i unitare&
-afirmarea unei critici litarare o"iective (Hvom critica cartea, iar nu persoanaI)&
-scriitorii sunt datori sA contri"uie prin operele lor la Emplinirea idealului tuturor romDnilor :
Unirea 'rincipatelor.
Tot En primul numAr al acestei reviste este pu"licatA prima nuvelA istoricA din literatura romDnA,
H0le(andru ,ApuCneanulI de %ostace +egruzzi.
,asile %le-andri: *Malul $iretului+ .#astel/:
.0"urii usori ai noptii ca fantasme se ridica
<i, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despica.
Raul luciu se-ncovoaie su" copaci ca un "alaur
%e in raza diminetii misca solzii lui de aur.
$u ma duc in faptul zilei, ma asez pe malu-i verde
<i privesc cum apa curge si la cotiri ea se perde,
%um se scim"a-n valurele pe prundisul lunecos,
%um adoarme la "ul"oace, sapand malul nasipos.
%and o salcie pletoasa lin pe "alta se co"oara, %and o mreana salta-n aer dupa-o viespe
sprintioara, %and sal"aticele rate se a"at din z"orul lor, 8atand apa-ntunecata de un nour trecator.
<i gandirea mea furata se tot duce-ncet la vale %u cel rau care-n veci curge, far-a se opri din cale.
,unca-n giuru-mi clocoteste& o soparla de smarald %ata tinta, lung la mine, parasind nasipul cald..
$la"orate in cea mai mare parte in anii 19=9-19=4 si pu"licate in revista 5unimista .%onvor"iri
literare., .'astelurile. constituie punctul culminant al creatiei lui Vasile 0lecsandri si cel mai
stralucit moment liric al literaturii romane inainte de $minescu. 'astelurile lui 0lecsandri amintesc
de Tomson prin .poezia anotimpurilor., deose"indu-se de romantici prin aceea ca succesiunea
anotimpurilor nu sim"olizeaza trecerea ireversi"ila a timpului, ci dimpotriva, creatia lui e(prima
sentimentul stenic (care fortifica, da putere& intaritor - n.n.) al eternei regenerari a naturii.
%romatica este specifica acestor creatii lirice, culorile fiind alese sugestiv in functie de anotimpul
descris.
'oezia .!alul <iretului., pu"licata in .%onvor"iri literare. la 1 mai 19=4, este unul dintre cele mai
iz"utite pasteluri ale lui 0lecsandri, fiind o creatie reprezentativa pentru intreg ciclul, atat prin
tenica artistica, cat si prin atmosfera emotionala.
Titlul ilustreaza locul mirific ce 1-a inspirat pe 0lecsandri in aceasta poezie, malul raului <iret,
care curgea prin apropierea meleagurilor atat de dragi poetului, mosia de la !ircesti. <tructura,
semnificatii, lim"a5 artistic 'oezia .!alul <iretului. este structurata in patru catrene, cu versuri
lungi de 13-1= sila"e, trasatura tipica pastelurilor lui 0lecsandri. 0cest pastel, apreciat in mod
deose"it de mai multi e(egeti literari, se particularizeaza prin doua aspecte inedite: lirismul
evidentiat de prezenta persoanei intai, auctoriale - in strofele a doua si a treia - si nota meditativa a
poeziei din ultima strofa.
<trofa intai descrie acel moment incert al diminetii devreme, cand ziua se ingana cu noaptea,
intreaga natura pare adormita, iar deasupra luncii <iretului plutesc .a"urii usor ai noptii., ce par
.fantasme. plutind peste intreaga natura, comparatia provocand o puternica stare emotionala.
Imaginea motorie a cetii care .se despica. printre ramurile copacilor, este insotita de imaginea
vizuala a raului personificat, care .se-ncovoaie. pe su" ar"orii din lunca. %omparatia .ca un
"alaur. este de factura mitologica, asemenea metaforei .misca solzii lui de aur., care sugereaza
curgerea lenta a valurilor unduitoare ale raului. $pitetul cromatic .de aur. accentueaza lumina
stralucitoare a diminetii, care se reflecta in undele <iretului.
<trofa a doua introduce persoana intai singular, vocea auctoriala, prin care poetul isi e(prima
incantarea pentru peisa5ul de "asm al diminetii. 0sezat pe .malu-i verde., poetul priveste fascinat
curgerea continua a <iretului, care .la cotiri se perde. si ale carui ape somnoroase sapa .malul
nasipos.. 0tractia pe care peisa5ul o e(ercita asupra poetului este e(primata prin ver."e la persoana
I singular, .ma duc., .ma asez., .privesc., iar ta"loul este dominat de imagini motorii, .apa
curge., .se scim"a-n valurele.. $pitetul cromatic .malu-i verde. sugereaza un anotimp calduros,
iar alte epitete descriptive, contri"uie la crearea emotiei pentru frumusetea peisa5ului: .prundisul
lunecos., .malul nasipos.. Raul <iret este personificat si in aceasta strofa, deoarece .adoarme la
"ul"oace..
<trofa a treia incepe cu imaginea delicata a salciei pletoase care se apleaca deasupra undelor
<iretului, ta"loul fiind "rusc dinamizat de un peste care .salta-n aer dupa-o viespe sprintioara. si
de ratele sal"atice care .se a"at din z"orul lor. si se asaza pe undele primitoare. -e remarcat in
aceasta strofa sunt epitetele care evidentiaza detaliile peisa5ului: .salcie pletoasa., .viespe
sprintioara., .apa-ntunecata., .nour-trecator.. $pitetul in inversiune .sal"aticele rate. accentueaza
ideea peisa5ului unic prin specificul pasarilor care poposesc .din z"orul lor. in aceste locuri
feerice, iar metafora .un nour trecator., sugereaza stolul de rate care intuneca temporar al"ia
raului.
Ultima strofa confirma ideea ca acest pastel nu descrie numai un peisa5 natural, ci si un peisa5 al
sufletului. 0titudinea poetului este meditativa, sugerand cu discretie ideea ca gandurile lui sunt
atrase ipnotic de valurile miscatoare, prin metafora curgerii <iretului: .<i gandirea mea furata se
tot duce-ncet la vale K %u cel rau care-n veci curge, far-a se opri din cale.. 'oetul se detaseaza,
parca, de natura incon5uratoare, contempland incremenit de admiratie lunca ce .clocoteste. si
privind fascinat .o soparla de smarald. care, personificata, se uita curioasa la el: .%ata tinta, lung
la mine, parasind nasipul cald..
'astelul .!alul <iretului. se constituie intr-un adevarat spectacol al naturii, care provoaca eului
liric trairi profunde de admiratie, de incantare, duse pana la e(taz.
%u .'astelurile., Vasile 0lecsandri atinge treapta deplinei maturizari a talentului sau. %lasicismul
acestor creatii lirice se manifesta nu numai in viziunea poetului asupra naturii, cu se e(prima si pe
taramul e(presiei.
Costrache Negruzzi: *%le-andru La#usneanul+ .nuvela istorica/
Nuvela istoric0 este o#era e#ic0 1n #roz0 care are dre#t #ersona2e 'iguri atestate istoric
sau #rezint0 evenimente care se re'er0 la un moment din trecut.
'rima nuvelA istoricA din literatura romDnA este 0le(andru ,ApuCneanul de %ostace
+egruzzi, apArutA En 197> En primul numAr al revistei -acia literarA, ca rAspuns la Endemnul
acesteia de a folosi trecutul naBional ca sursA de inspiraBie.
3r0s0turi ale nuvelei istorice :
-are o construcBie de facturA clasicA, respectDnd momentele su"iectului literar &
-este inspiratA din trecutul istoric &
-urmAreCte o gradare a tensiunii generate de intrigA, ceea ce o apropie de structurarea te(tului
dramatic (cele patru capitole ale nuvelei seamAnA cu patru acte ale unei drame) &
-conflictele sunt mai ales e(terioare, opunDnd persona5e cu interese diferite &
-acBiunile se desfACoarA cronologic, locul Ci timpul sunt precizate &
-timpul Ci spaBiul sunt limitate, dar mult mai ample decDt En sciBA &
-protagonistul (persona5ul inspirat din istorie) ocupA locul central al operei &
-culoarea de epocA este creatA prin descrieri de vestimentaBie, interioare ale locuinBelor, utilizarea
lim"ii specifice epocii descrise (En cazul de faBA utilizarea araismelor) &
-naratorul este omiscient, naraBiunea se face la persoana a III-a, perspectiva narativA fiind
o"iectivA .
+uvela istoricA 0le(andru ,ApuCneanul a apArut En anul 197> En primul numAr din
revista-acia literarA, iar apoi a fost inclusA En anul 1936 En singurul volum al autorului
intitulat'Acatele tinereBelor. Volumul este alcAtuit din patru pArBi, fiecare dintre ele ilustrDnd o
numitA dimensiune literarA. 'rima parte, 0mintiri din 5uneBe conBine cinci proze cu su"iecte de
actualitate pentru perioada paCoptistA, a doua, #ragmente istorice prezintA evenimente din trecutul
Ci prezentul istoric al BArii (include Ci nuvela 0le(andru ,ApuCneanul). UrmAtoarele douA pArBi,
intitulate +eginA Ci pAlAmidA Ci +egru pe al". <crisori de la un prieten cuprind prelucrAri
dramatice, respectiv, lucrAri de facturA 5urnalisticA, memorialisticA Ci eseisticA. +uvela este scrisA
su" ideologia paCoptistA, respectDnd ideile impuse de !iail ;ogAlniceanu En articolul IntroducBie,
care cerea autorilor sA promoveze o literaturA originalA cu teme inspirate din istoria naBionalA Ci
folclorul naBional.
<u"iectul nuvelei este preluat din cronica lui /rigore Urece, ,etopiseBul LArii !oldovei, din
care autorul preia anumite scene, fapte Ci replici: venirea lui ,ApuCneanul la a doua domnie,
EntDlnirea cu "oierii trimiCi de TomCa, uciderea celor 76 de "oieri, arderea cetABilor !oldovei,
cAlugArirea Ci uciderea prin otrAvire a domnitorului. * altA sursA importantA de inspiraBie este
,etopiseBul LArii !oldovei de !iron %ostin de unde prelucreazA, pentru episodul omorDrii lui
!oBoc din nuvelA, scena uciderii unui "oier En timpul domniei lui 0le(andru IliaC. +uvela
reconstituie cea de-a doua domnie a lui 0le(andru ,ApuCneanul (13=7-13=4), prezentDnd lupta
pentru impunerea autoritABii domneCti En !oldova secolului al XVI-lea. 0utorul nu transcrie
evenimentele ca En cronicile istorice ci le modificA En funcBie de propria sa viziune, influenBatA de
romantismul paCoptist. 0utorul modificA realitatea istoricA, dar acBiunea nuvelei se pAstreazA En
limitele verosimilului. 'ersona5ul lui +egruzzi nu se aseamAnA pDnA la confundare cu
personalitatea realA, istoricA a lui 0le(andru ,ApuCneanul. 'ersona5ul ilustreazA un tip uman, este
un persona5 de facturA romanticA, prin intermediul cAruia autorul ECi e(primA propria sa viziune
artisticA.
+uvela are ca temA evocarea artisticA a unei perioade z"uciumate din istoria !oldovei, Ci
anume cea de-a doua domnie a lui 0le(andru ,ApuCneanul Ci consecinBele deBinerii puterii de un
domnitor crud, tiran.
+uvela este structuratA En patru capitole, fiecare avDnd un moto sugestiv pentru conBinutul
acestora: H-acA voi nu mA vreBi, eu vA vreu...I, H0i sA dai samA, doamnAM...I, H%apul lui !oBoc
vremM...I, H-e mA voi scula, pre mulBi am sA popesc Ci eu...I. +aratorul este omniscient, naraBiunea
se realizeazA la persoana a III-a, perspectiva asupra evenimentelor fiind o"iectivA. +araBiunea se
desfACoarA linear, cronologic, prin EnlAnBuirea secvenBelor narative Ci a episoadelor. -eCi nuvela
este o specie care aparBine genului epic, se remarcA En acest caz caracterul dramatic oferit de rolul
capitolelor En ansam"lul te(tului (seamAnA cu actele unei piese de teatru), de realizarea scenicA a
secvenBelor narative, de utilizarea predominantA a dialogului Ci de minima intrevenBia a
naratorului.
!otoul din #rimul ca#itolH-acA voi nu mA vreBi, eu vA vreu...I su"liniazA Entreaga urA Ci
tenacitate a lui 0le(andru ,ApuCneanul, care mai fusese o datA pe tronul BArii, dar fiind trAdat de
"oieri, a fost nevoit sA pArAseascA Bara. <cena dintre viitorul domnitor Ci "oierii trimiCi de TomCa
prefigureazA conflictul principal al nuvelei, acela dintre ,ApuCneanul Ci "oieri. Un rol important El
va avea vornicul !oBoc, "oier viclean care Ei vDnduse pe toBi domnitorii care au ocupat tronul
!oldovei En ultimii ani. %omportamentul este pus En evidenBA de gesturile sale, dar Ci de atitudinea
domnitorului: H$u te iert EnsA, c-ai EndrAznit a crede cA iar mA vei putea EnCela, Ci EBi fAgAduiesc cA
sa"ia mea nu se va mDn5i de sDngele tAru& te voi cruBa, cAci Emi eCti folositor, ca sA mA uCurezi de
"lAstemurile norodului. <unt alBi trDntori, de care tre"uie curABit stupul. !oBoc Ei sArutA mDna
asemenea cDnelui care, En loc sA muCce, linge mDna care-l "ate. $l era mulBAmit de fAgAduinBa ce
cDCtigase& Ctia cA 0le(andru-vodA a sA ai"A nevoie de un intrigant precum era el.I -in punct de
vedere al construcBiei te(tuale, aceste cuvinte trimit de5a la finalul capitolului al treilea, cDnd
!oBoc va plAti cu viaBa pentru a-l uCura pe vodA deH"lAstemurile noroduluiI. -e asemenea, prin
propoziBia H<unt alBi trDntori, de care tre"uie curABit stupul.I anticipA violenBa din capitolul
urmAtor.
0l doilea capitol prezintA planurile de distrugere a "oierimii puse la cale de domnitor. !otoul
se referA la Hleacul de fricAI pe care ,ApuCneanul El promite soBiei sale, Ru(anda.
0"ia En al treilea ca#itol persona5ul atinge plenitudinea personalitABii sale. -isimularea,
diplomaBia ating punctul culminant Ci ele se vor com"ina cu plAcerea esteticA a contemplArii
cruzimii. H,eacul de fricAI al doamnei Ru(anda este de fapt piramida de patruzeci Ci Capte de
capete pe care acesta o relizeazA dupA ce ucide "oierii. Jn acest capitol care are ca moto replica
poporului: %apul lui !oBoc vremM...I se e(plicA Ci promisiunea pe care ,ApuCneanul i-a fAcut-o la
Enceput vornicului: nu a murit de mDna domnitorului deoarece acesta a dorit EncA de la Enceput sA-l
sacrifice ca Bap ispACitor. -e asemenea, En finalul acestui capitol se mai face o promisiune, care va
fi EndeplinitA la sfDrCitul nuvelei. 8oierii care scapA de la masacru, <pancioc Ci <toici fac o
promisiune pe malul +istrului: H<puneBi celui ce v-au trimis, strigA cAtre ei <pancioc, cA ne vom
vedea pDn-a nu muriMI.
Jn ultimul ca#itol este prezentat sfDrCitul lui 0le(andru ,ApuCneanul. 0cesta se mutA
EmpreunA cu familia la @otin pentru a-i supravegea mai de aproape pe <pancioc Ci <troici Hcare
Cedeau la %ameniBA, aCteptDnd Ci pDndind vreme.I -oamna HdA samAI Ci, EmpinsA de ceilalBi, ECi
otrAveCte soBul care moare su" privirile neiertAtoare ale lui <pancioc Ci <troici, spre a Emplini
promisiunea de pe apa +istrului.
)4R$ON%5UL )R!NC!)%L: %L46%N&RU L7)U8N4%NUL
0le(andru ,ApuCneanul este #ersona2ul #rinci#al al nuvelei, este un #ersona2 romantic"
e-ce#9ional, care acBioneazA En situaBii e(cepBionale, cum ar fi scena uciderii "oierilor, a
pedespsirii lui !oBoc Ci a morBii domnitorului. JntrucipeazA ti#ul domnitorului tiran :i crud,
care conduce Bara Entr-un mod a"solutist, fArA a Bine cont de pArerile "oierilor. 'ersona5ul este
construit din contraste Ci En antitezA cu celelalte persona5e, are o psiologie comple(A, cu calitABi Ci
defecte puternice.
-estinul persona5ului este urmArit cu a5utorul celor patru replici plasate En fruntea capitolelor
Ci avDnd rol de moto. 0le(andru ,ApuCneanul doreCte sA impunA autoritatea domneascA prin orice
mi5loace. 0firmaBia din ultimul capitol H$u nu sunt cAlugAr, sunt domnMI reflectA faptul cA ECi
EnfruntA destinul ciar Ci atunci cDnd este pus En faBa limitelor omeneCti, cum ar fi "oala sau
moartea.
'ersona5ul nu evolueazA pe parcursul nuvelei, trAsAturile sale principale fiind prezentate EncA
de la Enceput: este hot0r;t" crud" inteligent" #re'0cut" bun cunosc0tor al #sihologiei umane"
abil #olitic. $ste caracterizat direct, de cAtre narator, de cAtre celelalte persona5e Ci ciar de el
EnsuCi, Ci indirect prin fapte, lim"a5, atitudini, comportament, relaBii cu alte persona5e.
+aratorul realizeazA En mod direct#ortretul 'izic al domnitorului prin descrierea
vestimentaBiei specifice vremii: H'urta coroana 'aleologilor, Ci peste dulama polonezA de catifea
stacoCie, avea ca"aniBa turceascA.I -e asemenea, EnregistreazA gesturile Ci mimica persona5ului
prin notaBii scurte: H<pun cA En minitul acela el era foarte gal"en la faBA Ci cA racla sfDntului ar fi
tresAritI, HRAspunse ,ApuCneanul cu sDnge rece.I Caracterizarea realizat0 de alte #ersona2eeste
succintA: mitropolitul Teofan spune despre domnitor: H%rud Ci cumplit este omul acestaI, En timp
ce <pancioc El numeCte tiran: HsDngele cel pDngArit al unui tiran ca tine.I
%aracterizarea indirectA se realizeazA prin faptele care evidenBiazA cruzimea (trAsAtura
esenBialA a persona5ului), dar Ci dorinBa lui de a distruge influenBa "oierilor
<ot0r;rea de a avea puterea domneascA reiese EncA de la Enceputul nuvelei, din episodul En
care primeCte solia "oierilor. ,a Encercarea acestora de a-l face sA renunBe la tronul !oldovei,
0le(andru ,ApuCneanul rAspunde astfel: H-acA voi nu mA vreBi, eu vA vreau, rAspunse
,ApuCneanul, a cArui oci scDnteiarA ca un fulger, Ci dacA voi nu mA iu"iBi, eu vA iu"esc pre voi Ci
voi merge ori cu voia, ori fArA voia voastrA. <A mA Entorc) !ai degra"A-Ci va Entoarce -unArea
cursul EndArApt.I @otArDrea este pusA En practicA prin guvernarea cu a5utorul terorii, deoarece
domnitorul reuCeCte sA contracareze posi"ilele EncercAri de revoltA a "oierilor, activitate care
culmineazA cu uciderea celor 76 de "oieri. +u ECi va pierde aceastA otArDre Cit0rie decaracter
nici En clipa morBii, cDnd revine asupra deciziei de a se cAlugAri Ci ameninBA pe cei din 5ur: H!-aBi
popit voi, dar de mA voi Endrepta, pre mulBi am sA popesc Ci euMI
,oin9ei nea"Atute i se asociazA Ci alte trAsAturi. %bilitatea En ceea ce priveCte relaBiile umane,
di#loma9ia" cunoa:terea #sihologiei umane, sunt calitABi ale conducAtorului, dar En acest caz sunt
folosite pentru consolidarea puterii a"solute, nu pentru o cDrmuire corectA a BArii. %unoscDnd
oamenii, le face promisiuni care Ei liniCtesc, dar care ascund de fapt un plan de rAz"unare.
'romisiunea pe care i-o face lui !oBoc: HEBi fAgAduiesc cA sa"ia mea nu se va mDn5i En sDngele tAu&
te voi cruBa, cAci Emi eCti tre"uitor, ca sA mA mai uCurezi de "lAstemurile noroduluiI El liniCteCte pe
"oierul intrigant, care se crede util domnitorului Ci care crede cA a reuCit sA reintre En graBiile
acestuia. 'lanul de rAz"unare al lui ,ApuCneanul este EnsA crud deoarece El predA pe !oBoc
mulBimii care El sfDCie: H-u-te de mori pentru "inele moCiei dumitale, cum ziceai EnsuCi cDnd Emi
spuneai cA nu mA vrea, nici mA iu"eCte Bara. <unt "ucuros cA-Bi rAsplAteCte Bara pentru sli5"a ce mi-
ai fAcut, vDnzDndu-mi oastea lui 0nton <ecele, Ci mai pe urmA lAsDndu-mA Ci trecDnd de partea
TomCii.I <acrificDndu-l pe "oier, se rAz"unA pentru trAdarea acestuia Ci manipuleazA mulBimea
revoltatA, de a cArui putere este conCtient:H'roCti, dar mulBi.I Jn acest episod dA dovadA de
st0#;nire de sine Ci de s;nge rece
* altA promisiune pe care o respectA este oferirea unui Hleac de fricAI doamnei Ru(anda, care
El rugase sA nu mai verse sDnge nevinovat. 0lcAtuirea piramidei din capetele "oierilor Ci oferirea
acesteia drept lecBie pentru soBie, pune En evidenBA sadismul domnitorului. $l se stApDneCte En
momentul En care Ru(anda EncearcA sA-l convingA sA renunBe la crime Ci are impresia cA doreCte sA
se amestece En conducerea BArii, dar nu iartA atitudinea ei Ci se rAz"unA prin acest Hleac de fricAI: H-
!uiere nesocotitAM strigA ,ApuCneanul sArind drept En picioare, Ci mDna lui, prin deprindere, se
rAzAmA pe 5ungiul din cingAtoarea sa& dar EndatA stApDnindu-se se plecA, Ci rAdicDnd de Ru(anda
de 5os N...O. F JBi fAgAduiesc cA de poimDine nu vei mai vedea, rAspunse 0le(andru-VodA& Ci mDne EBi
voi da un leac de fricA.I
-eBine arta disimul0rii Ci regizeazA cu inteligen90 invitaBia la ospABul de EmpAcare cu "oierii,
care este de fapt o cursA. !nteligent, alege ca loc al discursului sAu "iserica, pentru a le sugera
"oierilor cA s-a cAit Ci cA doreCte o mai "unA EnBelegere cu aceCtia: H8oieri dumneavostrAM <A trAim
de acum En pace, iu"indu-ne ca niCte fraBi, pentru cA aceasta este una din cele zece porunci: <A
iu"eCti pe aproapele tAu ca EnsuCi pre tine, Ci sA ne iertAm unii pe alBii, pentru cA suntem muritori,
rugDndu-ne -omnului nostru Isus @ristos F ECi face cruce F sA ne ierte nouA greCalele, precum
iertAm Ci noi greCiBilor noCtri.I -e asemenea, are o inteligenBA dia"olicA, reuCind sA manipuleze
"oierii sau poporul Ci sA-Ci punA En aplicare planurile.
Cruzimea este o EnsuCire o"iCnuitA En aceastA perioadA istoricA dominatA de lupta pentru
putere (tot de cruzime dau dovadA Ci <pancioc Ci <troici care asistA la moartea domnitorului), dar
En cazul lui ,ApuCneanul este e(ageratA, are manifestAri e(cepBionale, de unde Ci Encadrarea
persona5ului En tipologia romanticA. -omnitorul asistA rDzDnd la mAcelul "oierilor: H%Dt pentru
,ApuCneanul, el luasA pre !oBoc de mDnA Ci se trAsesA lDngA o fereastrA descisA, de unde privea
mAcelAria ce Encepuse. $l rDdea& iar !oBoc, silindu-se a rDde ca sA placA stApDnului, simBea pArul
z"urlindu-i-se pe cap Ci dinBii sAi clAnBAnind.I -upA uciderea celor 76 de "oieri Ei promite doamnei
Ru(anda cA nu va mai ucide, dar nAscoceCte scingiuri Hca sA nu uite dorul lui cel tiranic de a
vedea suferiri omeneCtiI. Jn final dA dovadA din nou de cruzime cDnd ameninBA sA-Ci ucidA propriul
fiu pe care El crede un uzurpator al puterii sale. Uciderea lui prin otrAvire este singura cale de a-l
opri sA mai facA rAu, dar En acelaCi timp este o pedeapsA pentru cruzimea sa.
Replicile persona5ului sunt memora"ile, douA dintre ele fiind transformate de autor En moto-
uri ale capitolelor I Ci IV. RAspunsul dat "oierilor: H-acA voi nu mA vreBi, eu vA vreau N...O Ci dacA
voi nu mA iu"iBi, eu vA iu"esc pre voi Ci voi merge ori cu voia, ori fArA voia voastrA.I, a devenit o
em"lemA a persona5ului care se autodefineCte prin voin9a de neEnfrDnt. 0meninBarea din final: H-e
mA voi scula, pre mulBi am sA popesc Ci eu...I redA aluziv dorinBa de rAz"unare a celui cAzut.
=or9a e-ce#9ional0 a persona5ului dominA rela9iile cu celelalte #ersona2e. 'entru a se
rAz"una, pune En aplicaBie cDte un plan, En funcBie de gravitatea vinii: pe "oieri Ei mAcelAreCte, e
!oBoc El dA mulBimii, doamnei Ru(anda Ei dA Hun leac de fricAI. 'entru aceastA cruzime este En
final pedepsit de cei care asistA la mortea sa. <pancioc Ci <troici nu vor sA Ei curme suferinBa ci
dimpotrivA El lasA sA se cinuie: HEnvaBA a muri, tu care Ctiai numai a omorE.I
Rela9ia cu doamna Ru-anda este construitA pe principiul romantic al antitezei angelic F
demonic. -iversitatea atitudinilor faBA de soBia lui reflectA 'alsitatea" disimularea. <e cAsAtorise
cu ea Hca sA atragA inimile norodului En care via EncA pomenirea lui RareCI. +u o respectA nici
pentru originea ei no"ilA, nici pentru cA Ei este soBie Ci mamA a copiilor sAi, iar Ru(anda Har fi voit
sA-l iu"eascA, dacA ar fi aflat En el cDt de puBinA simBire omeneascA.I /esturile, mimica Ci cuvintele
rostite de ,ApuCneanul En capitolul al II-lea, En scena discuBiei cu doamna Ru(anda,
evidenBiazAi#ocrizia lui En relaBia soB F soBie. !ai EntDi Ei sArutA mDna, apoi se posomoreCte,
reacBioneazA impulsiv la rugAmintea ei, dar se stApDneCte Ci Ei promite Hun leac de fricAI. Jn
capitolul urmAtor, dupA ce se rAz"unA pe "oieri Ci pe !oBoc, nu o iartA pentru EndrAzneala ei Ci ECi
Bine promisiunea de a o HvindecaI de fricA. <e "ucurA cu cruzime de spaima doamnei care leCinase
la vederea piramidei de capete, afirmDnd: H- #emeia tot femeie, zise ,ApuCneanul zDm"ind& En loc
sA se "ucure, ea se sparie.I Jn ultimul capitol insistenBele "oierilor Ci ameninBarea lui ,ApuCneanul
cA Ei va ucide copilul, o determinA sA-Ci otrAveascA soBul.
0le(andru ,ApuCneanul este un #ersona2 romantic Ci prin urmare e-ce#9ional datoritA
cruzimii sale e(agerate, acBiunilor sale spectaculoase, replicilor sale.
5unimea si *Convorbiri literare+:
$ste o grupare culturalA EnfiinBatA la IaCi, En 19=2, iniBiatA de tineri intelectuali: 'etre %arp, Vasile
'ogor, Teodor Rosetti, Paco" +egruzzi, avDnd mentor (Cef) pe Titu !aiorescu.
'entru a promova ideile Punimii, se EnfiinBeazA la IaCi revista H%onvor"iri literareI.
Jn prima etapA, activitatea se desfACoarA la IaCi. !iai $minescu ECi pu"licA En paginile revistei
operele sale de maturitate., dar Ci %reangA sau <lavici.
Jn a doua etapA, revista este mutatA la 8ucureCti. Va avea un caracter polemic, cu preocupAri
universitare.
Obiective:
-rAspDndirea spiritului critic&
-Encura5area literaturii naBionale&
-crearea Ci impunerea valorilor naBionale&
-educarea oamenilor prin prelecBiuni populare&
-unificarea lim"ii romDne literare.

5unimea si Convorbiri literare
!.Constituirea $ocietatii 5unimea
<ocietatea Punimea a fost infiintata la Iasii,in iarna anului 19=7,din initiativaa unor tineri
carturari('etre '.%arp,Vasile 'ogor,Teodor Rosetti,Iaco" +egruzzi),colegi de generatie,stransi in
5urul lui Titu !aiorescu,la putin timp de la intoarcerea lor de la studii din strainatate.'rimele
intalniri au avut loc cu prile5ul unorIprelectiuni populareI(conferinte pe teme
literare,arta,religie,drept,morala,educatie,invatamant),tinute la Universitatea din Iasi,pentru
educarea pu"licului roman,pe care Titu !aiorescu le initiase la 4 fe"ruarie 19=7.
!!.)rogramul $ocietatii 5unimea
Punimea a reprezentat cea mai importanta miscare literara romaneasca,prin care se produce in
cultura autotona o scim"are radicala de mentalitate.0ctivitatea <ocietatii Punimea s-a desfasurat
in mai multe etape.
1.%ea dintai,Ietapa ieseanaI,este cuprinsa anii 19=2,anul intemeierii,si 1967,anul in care
T.!aiorescu se muta la 8ucuresti.
In anul 19=7,<ocietatea Punimea adopta un program prin care isi sta"ilea principiile ce ii vor
calauzi activitatea culturala:
-orientarea literaturii spre specificul national:
-promovarea specificitatiii esteticului&sustinerea principiului de autonomie a artei(arta pentru
arta)&promovarea valorii esteticeI
-organizarea,la Iasi, a unei serii de prelegeri pu"lice(Qprelectiuni populareI)&
-orgganizarea,cu regularitate,in casa lui Vasile 'ogor,a unor lecturi din opere autotone,productii
originale ale 5unimistilor,urmate de discutii&
-acizitionarea unei tipografii,cu a5utorul careia sa se tipareasca manuale scolare,carti de stiinta si
literatura si,mai ales,editii stintifice,Icu note e(plicative si inde(I,ale tuturor cronicilor si
istoriografilor romani&
-a"ordarea pro"lemelor lim"ii si ale ortograiei,com"atand tendinta latinizanta de promovare a
ortografiei etimologice&
-alcatuirea unei antologii cu cele mai valoroase poezii autotone,de la poetii Vacaresti pana la
Vasile 0lecsandri.
-<ocietatea Punimea discuta si o multitudine de pro"leme filozofice,5uridice si sociale,polemizand
cu multi dintre contemporani.<ocietatea isi creeaza puternice adversitati,deoarece contemporanii
dezapro"au tendinta mem"rilor societatii de a pune in discutie toate aspectele culturale ale vremii
si de a le critica foarte sever.-in aceste polemici se naste un program general al Punimii,constand
in cm"aterea Qdirectiei de astazi din cultura romanaIsi afirmarea necesitatii unei Qdirectii
noiI,adica a unor scim"ari profunde in toate planurile culturii&com"aterea formelor fara
fond,respingerea elemtelor de impostura si artificialitate rezultate din procesul de import gra"it al
tiparelor civilizatiilor occidentale.
:.0 doua etapa din e(istenta Punimii se situeaza intre anii 1967-1993.-upa mutarea lui
T.!aiorescu la 8ucuresti,sedintele Punimii se tin la Iasi,cat si la 8ucuresti,in locuinta ui
T.!aiorescu.In 1993,societatea se muta in capitala,o data cu plecarea din Iasi a celor mai multi
dintre 5unimisti.
In aceasta etapa,principala activitate a Punimii a fost lectura operelor originale.0tractia e(ercitata
de cenaclul 5unimist era atat de mare,incat veneau sa citeasca multi dintre scriitorii de valoare ai
vremii.0stfel,0lecsandri citeste #antana 8landuziei,-espot-Voda si *vidiu,%aragiale * noapte
furtunoasa,$minescu citeste cele mai mlte dintre poeziile sale ntume,iar 0l.!acedonsRi este
prezent cu poemul +oapte de decemvrie.
0laturi de literati,la sedintele <ocietatii Punimea au participat numerosi lingvisti,istorici,savanti
din diferite domenii,discutand pro"lemele ma5ore ale culturii si stiintei.
'rin intreaga ei activitate,<ocietatea Punimea a fost considerata cel mai de seama cenaclu si cea
mai importanta societate culturala din istoria literaturii romane.
!!!. 3rasaturile 2unimismului
-cultura,fenomenul primind,in ansam"lu,numele de spirit 5unimist.<intetizate de Tudor
Vianu,trasaturile caracteristice ale acestui spirit au fost umatoarele:
1/!nclinatia s#re 'ilozo'ie.Intelectualii foarte cultivati,toti 5unimistii au fost oamei cu o pregatire
filozofica,la curent cu evolutia stiintei sia literaturii.
2/$#iritul oratoric.Punimea a dezapro"at modul de a vor"i in pu"lic al generatiei anterioare,care
contri"uie la crearea unei frazeologii demagogice.%uvantarle 5unimistilor se caracterizeaza printr-
un sever control al e(presiei.$i creeaza un nou stil oratoric ,caracterizat prin rigurozitate si
laconism.
>/Clasicismul.Punimistii au incura5at promovarea literaturii clasice,intelegand prin aceasta atat
literatura ce apartinea curentulu clasic propriu-zis,cat si operele contemporane ce intruneau prin
valoarea lor artistica elementele clasice.
?/!ronia.Punimistii cultivau umorul si ironia.$i aveau convingerea ca nu se poate construi nimic
pe o "aza noua fara a distruge mai intai,cu a5utorul ironiei,pre5udecatile si ideile gresite.Una dintre
tintele ironiei lui !aiorescu a fostI"etia de cuvinteI.
@/$#iritul critic.Punimistii au fost partizanii spiritului critic in cultura,adica ai acelei atitudini care
nu admite nimic decat su" rezerva discutiei si a argumentatiei temeinice.In studiul intitulat In
contra directiei de astazi in cultura romana ,Titu !aiorescu a facut o"servatia ca,de la 19:1
incoace,dezvoltarea tarii s-a realizat prin preluarea de la alte civilizatii europene a unor
QformeI(adica a unor institutii sociale sau culturale) ce nu ar corespunde QfonduluiI,adica
spiritului traditional,felului de viata de la noi.*"servatia maioresciana a devenit cele"ra su"
numeleIforme fara fondI.
!,.3itu Maiorescu
%ritic literar si estetician inzestrat.<-a nascut la %raiova.#iul profesorului ardelean Ion
!aiorescu,dupa parerea lui Tudor Vianu,un remarca"il politician.!aiorescu incepe studiile la
%raiova,le continua la 8rasov si,datorita unei "urse a $piscopiei 8la5ului,la Viena(1931-
1939).0"solvent pe locul intai,urmeaza ursurile #acultatii de #ilozofie din 8erlin,continuate cu
studii in litere si in drept la 'aris(19=>-19=1).Intors in tara,devine rector al Universitatii din
Iasi(19=2),unde activeaza pana la 1967.Intemeiaza <ocietatea Punimea (19=7)si revista %onvor"iri
literare(19=6).
Titu !aiorescu si-a lasat amprenta asupra uneia dintre cele mai stralucite perioade din lieratura
romana:e#oca 2unimista.*data %onstituita <ocietatea Punimea,criticul avea sa fie mentorul
acesteia,imprimandu-I un spirit de seriozitate in a"ordarea pro"lemelor
literare,lingvistice,filozofice sau istorice si un discernamant in 5udecata estetica a creatiilor
literare.<pirit multilateral,Titu !aiorescu a scris mai multe studii care se clasifica astfel:
i.$tudii de critica a culturii-din prima etapa a activitatii <ocietatii Punimea
*In contra directiei de azi in cultura romanaI(19=9) in care se formuleaza com"aterea formelor
fara fond.
ii.$tudii de estetica
-Q* cercetare critica asupra poezie iromane de la 19=6I(din prima etapa)-un mic tratat de
poetica(poeticaSteoria poeziei)in care criticul isi propune sa raspunda la intre"area ce este
poezia.0cest studiu este impartit in doua parti:prima este %onditiunea materiala a poeziei care se
refera la forma poeziei,iar a doua este %onditiunea ideala a poeziei care este dedicata
continutului(fondului de sentimente pe care tre"uie sa-l transmita poezia sau temele pe care
tre"uie sa le accepte lirica).
-Q%omediile d-lui %aragialeI(1993-din a doua etapa)-un studiu in care il apara pe %aragiale de
acuzatia de imoralitate,criticul dez"ate doua pro"leme esentiale din punct de vedere estetic:
-raportul arta-realitate-faptul ca arta e datoare sa reflecte realitatea asa cum eSmimesis
-pro"lema moralitatii in arta si a efectului de catarsis pe care-l urmareste opera artistica prin
contemplare.
iii. $tudii de literatura a#licataAcritica literara
-Q-irectia noua in poezia si proza romanaI(196:)
-QIn laturiMI(199=)
-Q'oeti si criticiI(199=)-studiu dedicat lui 0lecsandri la sfarsitul activitatii sale literare
-Q$minescu si poeziile luiI(1994)
,a acestea se mai adauga recenzii si rapoarte academice dedicate lui *ctavian /oga,!iail
<adoveanu,Ioan 8ratescu-Voinesti.
iv.$tudii de limba(pro"leme de voca"ular si ortografie)in care com"ate scrierea cu alfa"et
cirilic,scrierea etimologizanta si a"uzul de neologisme.
-Q,im"a romana in 5urnalele din 0ustriaI(19=9)
-Q8etia de cuvinteI(1962)
-Q+eologismeleI(1991)


Jn societate Titu !aiorescu era un mentor,lansDnd Ci susBinDnd nume care s-au Enscris En istoria
literaturii .
Jn ceea ce priveCte pro"lemele lim"ii,!aiorescu a Encegat un sistem ortografic raBio-
nal prezentat En B&es#re scrierea limbei rom;neB,articol En care criticul luptA Empotriva
pu"liciCtilor ardeleni Ci "ucovineni,continuitori ai tradiBiilor latinizate.* altA pro"lemA lansatA de
Titu !aiorescu este B3eoria 'ormelor '0r0 'ondB.Toe -umitrescu 8uCulenga considerA cA
aceastA teorie are un .du"lu tAiC..Teoria se referea la ideea cA :instituBiile Emprumutate din alte
pArBi,din alte culturi,nu pot dAinui ca forme,.nu pot trAi decDt dacA cresc din rAdAcini autotone..
Jn privinBa folclorului criticul 5unist vede En folclor temelia pe care se poate EnAlBa o culturA
dura"ilA,plinA de specific naBional.JncepDnd cu Titu !aiorescu critica literarA capAtA rigoare,deCi
uneori ea era prea asprA(.IntrA cine vrea,rAmDne cine poate.),
prea 5udecAtoreascA ,dar a fost necesarA .Entr-un moment de creCtere al litraturii..
Jn calitate de critic,Titu !aiorescu a fi(at terminologia de specialitate En criticA Ci
esteticA&analizele pe care le-a fAcut operelor lui $minescu,%aragiale,<adoveanu,/oga vor fi e(acte
Ci pertinente(adevArate),dar En teoriile generale estetice el va rAmDne Entr-un tArDm depACit,acela al
Bartei #entru art0B.
Tudor Vianuatrage atenBia asupra 5usteBii 5udecABilor lui !aiorescu Ci asupra nuanBelor pe care
criticul Ctia sA le punA En caracterizarea unor autori atDt de diferiBi ca valuare.
%Dt despre BO cercetare critic0 asu#ra #oeziei de la 1CDEB :.'oezia,ca toate artele este
cematA sA e(prime frumosul spre deose"ire de CtiinBA care se ocupA de adevAr..
Ideea:deose"irea Entre artA Ci CtiinBA,rolul poeziei Ci al CtiinBei.
Jn concepBia lui !aiorescu,.ideea sau o"iectul e(primat prin poezie este Entotdeauna un
simBAmDnt sau o pasiune Ci niciodatA o cugetare e(clusiv intelectualA..
Ideea:ideea din poezie este reprezentatA de sentimente.
.,im"a este materia primA a literaturii,aCa cum piatra sau "ronzul pentru sculpturA,
culorile pentru picturA,sunetele pentru muzicA..
-in punctul de vedere al lui Titu !aiorescu e(istA cuvinte poetice Ci nepoetice.Unele trezesc
imagini sensi"ile,altele nu.
Titu Maiorescu
Eminescu si poeziile lui
Eminescu i poeziile lui este un studiu de Titu Maiorescu. A fost
publicat n anul 1889, anul morii lui Eminescu, i este prima lucrare
de exeez! "analiz! # interpretare$ a operei eminesciene. Aadar,
Maiorescu de%ine primul eminescolo "cercet!tor i cuceritor al
operei eminesciene$. Aa cum arat! i titlul, studiul cuprinde dou!
p!ri& prima parte se refer! la %iaa poetului, "%izeaz! 'omul(
Eminescu$, n timp ce a doua cuprinde o analiz! a operei acestuia
"'poeziile lui($. )n partea nt*i, criticul fixeaz! sumar c*te%a date
din biorafia lui Eminescu, ar!t*nd c! acesta s+a n!scut la ,otoani,
a studiat la -ern!ui, .iena i ,erlin, a fost inspector colar,
bibliotecar/ a murit n 1889. Maiorescu ncearc! s! dezlee misterul
bolii lui Eminescu. El nu admite ideea potri%it c!reia boala de care a
suferit Eminescu "nebunia$ ar fi fost declanat! de s!r!cie i arat!
c! ea a fost motenit! ereditar "doi frai ai acestuia s+au sinucis
dup! ce nnebuniser!0$. -onsider! c! %iaa sa plin! de excese "abuz
de tutun, cafea/ lecturile excesi%e$ a fost o consecin! a acestei boli
i nu factorul care a cauzat+o.
1ace un portret spiritual al lui Eminescu, e%ideniindu+i ca tr!s!turi
definitorii inteliena, memoria extraordinar! "capacitatea de a
reine un %olum imens de cunotine$, cultura excepional!
"cunosc!tor al filosofiei, al credinelor reliioase/ pasionat de marile
scrieri ale lumii$, setea de cunoatere "interesul constant pentru
nou, pentru teoriile tiinifice, economice, filosofice etc.$, modestia
"refuzul premiilor i al loriei/ simplitatea pe care o do%edete n
discuia cu reina 2om*niei, -armen 34l%a$. Afirm! c! biorafia lui
Eminescu se apropie de cea a eniului romantic& intelient, %is!tor,
nsetat de cunoatere, dar nefericit n plan familial, neneles de
societate. 5une n discuie pesimismul eminescian i arat! c!
acesta a fost unul nati% " ine deci de structura interioar! a
poetului$, nu unul dob*ndit ca urmare a s!r!ciei n care a tr!it, a
mizeriei i a lipsurilor cu care s+a confruntat. 6up! ce exclude
factorul material ca enerator al pesimismului, ar!t! c!, oric*nd i
oriunde ar fi tr!it Eminescu, din opera sa ar fi r!zbit acelai
pesimism, aceeai dezam!ire. 5esimismul eminsecian nu este unul
eoist "n lirica sa, Eminescu nu+i pl*ne propriile nempliniri
erotice0$, ci unul metafizic, iz%or*t din contientizarea nedrept!ilor
sociale, politice, dar mai ales din contientizarea traismului
condiiei umane. -ontactul cu filosofia lui 3c7open7auer a alimentat
ns! acest pesimism nati%, corespunz*nd perfect structurii sufleteti
a lui Eminescu.
-riticul supune analizei c*te%a dintre poeziile eminesciene
reprezentati%e care+i pun n %aloare enialitatea, coment*ndu+le sub
aspectul limba8ului i al coninutului de idei, socotit no%ator n
literatura rom*n! a momentului. Maiorescu afirm! c! ceea ce
indi%idualizeaz! opera lui Eminescu n raport cu opera scriitorilor
dinaintea sa i o face inconfundabil! este bo!ia ideilor filosofice i
frumuseea limba8ului, 'semnul celor alei( "i+a ales ntotdeauna
cele mai potri%ite cu%inte pentru a exact ideile$. 2emarc!
multitudinea de idei filosofice, reliioase, tiinifice, mitoloice care
se re!sesc la Eminescu, i le explic! prin cultura excepional! a
acestuia. E%ideniaz! talentul excepional do%edit n m*nuirea
limbii, concretizat n aleerea cu%intelor celor mai potri%ite pentru
exprimarea ideilor
Analizeaz! poezia de draoste a lui Eminescu, afirm*nd c! poetul a
%!zut n femeie doar copia imperfect! a unui prototip irealizabil. )n
mod reit, arat! c! erotica eminescian! are o dimensiune pur
instinctual!, refuz*ndu+i deci platonismul.
2emarc! bo!ia i %arietatea rimelor din lirica eminescian!. 5otri%it
criticului, oriinalitatea acestor rime este indiscutabil!. El nsui
identific! trei tipurti de rime& "a$ rime noi , rezultate din rimarea unui
cu%*nt ntre cu altul prescurtat/ sine+mi(# 'inemi( #'suie( cu 'nu
e($. " b$ 2ime surprinz!toare, n care rimeaz! un cu%*nt obinuit cu
unul prozaic, neliterar 9 "'nalte( cu 'ncalte($ "c$ 2ime rezultate din
rimarea unui substanti% comun cu unul propriu "'zid( cu ',aiazid(#
'oaspe( cu ':staspe($. ;bser%! c! poetul a utilizat relati% puine
cu%inte, dar le+a atribuit sensuri noi. Apreciaz! sonetele
eminesciene, '<lossa( i ';da(. Arat! c! una dintre sursele
muzicalit!ii liricii poetului de la :poteti o constituie numele proprii
"6alila, .enera, ,asarabi, Muatini$. =aud! nteresul acestuia pentru
folclor i faptul c! a %alorificat o serie de cu%inte populare "sar!,
nouri$, d*nd %ersurilor o perfeciune aproape onomatopeic!.
)n finalul studiului, Maiorescu se lanseaz! ntr+o profeie care a fost
confirmat! mai t*rziu, ar!t*nd c! 'pe c*t se poate omenete
pre%edea(, literatura "poezia$ rom*nesc! din secolul al >>+lea, %a
ncepe sub auspiciile eniului eminescian "deci poezia eminescian!
%a fi ermenele din care se %a nate toat! poezia secolului urm!tor$.
!on Creanga: *)ovestea lui <ara#(%lb+ .basmul cult/
#0+T0<TI%U,
=antasticul este o categorie estetic0" de'init0 1n ra#ort cu realul :i imaginarul"
#las;ndu(se 1ntre acestea :i #roduc;nd o ezitare de 1ncadrare a evenimentului 1n natural sau
su#ranatural.
3zvetan 3odorov, En lucrarea sa Introducere En literatura fantasticA spunea cA Hfantasticul
este ezitarea cuiva care nu cunoaCte decDt legile naturale pus faBA En faBA cu un eveniment En
aparenBA supranatural.I
=antasticul #ro#riu(zis presupune faptul cA persona5ul Ci cititorul, aflaBi En faBa unui
fenomen necunoscut, ezitA a-i da o e(plicaBie naturalA sau supranaturalA, ceea ce determinA un
sentiment de spaimA sau neliniCte. *rice opBiune pentru o soluBie sau alta, pentru natural sau
supranatural, EnseamnA pAtrunderea Entr-un gen Envecinat: 'abulosul sau straniul.
=abulosul sau miraculosul presupune acceptarea supranaturalului. %ititorul Ctie cA se aflA
Entr-o lume imaginarA En care totul este posi"il. $(.: "asmele, literatura <.#.
$traniul apare En operele ale cAror EntDmplAri aparent neverosimile, ieCite din comun Ci
EnspAimDntAtoare au e(plicaBii raBionale. $(.: romanele poliBiste.
80<!U,
Fasmul este o s#ecie 1n #roz0 a genului e#ic 1n cu#rinsul c0reia se #ovestesc
1nt;m#l0ri miraculoase" #use #e sema unor #ersona2e sau 'or9e su#ranaturale. =inalul
basmului aduce totdeauna victoria binelui asu#ra r0ului.
-upA originea lor, "asmele pot fi #o#ulare sau culte.
8asmul cult a copiat modelul popular, imitDnd relaBia de comunicare dintre povestitor Ci
ascultAtori, dar te(tul este scris Ci definitiv sta"ilit, avDnd un autor ce poate fi identificat.
8asmul popular Ci cel cult au o serie de elemente comune, dar Ci unele care le
diferenBiazA. $ste comunA evolu9ia narativ0, care se poate reduce la o scemA, conform cAreia En
situa9ia ini9ial0 se manifestA o lipsA. Jn 'ovestea lui @arap-0l" lipsa iniBialA se manifestA En
lumea spre care se EndreaptA eroul, pentru cA EmpAratul Verde, fratele tatAlui sAu, este "AtrDn Ci are
numai fiice, neavDnd pe cine sA lase la domnie. ,ipsa iniBialA este EnlAturatA prin acBiunea lui
@arap-0l" care pleacA la drum pentru a reface ecili"rul.
8asmul popular com"inA acBiuni caracteristice al cAror numAr este limitat Ci printre care
se numArA: plecarea de acasA, punerea la cale a pro"elor, dezvAluirea vicleCugului, nunta etc.
0semena acBiuni apar Ci En "asmele culte. Jn 'ovestea lui @arap-0l", eroul este supus mai multor
pro"e pentru a-Ci duce la capAt misiunea. 0cBiunea "asmului urmeazA o linie ascendentA, astfel
EncDt de cele mai multe ori, Enceputul se aflA En opoziBie cu sfDrCitul, eroul fAcDnd un salt de la o
poziBie socialA umilA la una EnaltA. %iar dacA "asmul are intrigA Ci o anume tensiune narativA, nu
se poate considera cA urmeazA momentele clasice ale su"iectului literar, aCa cum se EntDmplA En
operele culte, de fapt fiind marcate foarte clar doar situaBia iniBialA Ci cea finalA. Jn cAlAtoria sa,
protagonistul EntDlneCte adversari, dar Cia2utoare (fiinBe, animale, o"iecte), ca En orice "asm
popular. Jn afarA de aceste douA categorii, pot apArea Ci donatorii sau 'urnizorii, persona5e
EntDlnite EntDmplAtor Ci care Ei dAruiesc eroului un o"iect miraculos ce-l va a5uta la nevoie (de
e(emplu, crAiasa al"inelor). $roul poate avea trAsAturi omeneCti, cum este cazul lui @arap-0l", dar
Ci puteri supranaturale.
Jntre povestitor Ci ascultAtori, e(istA o convenBie artisticA, EmprumutatA Ci de "asul cult:
totul este posi"il, naraBiunea are un caracter 'abulos. 'ersona5ele Ci acBiunile sunt ieCite din
comun, timpul Ci spaBiul sunt imaginare. JntDmplArile se petrec cDndva, odatA, atunci Ci undeva,
Entr-o EmpArABie. Reperele temporale Ci spaBiale sunt vagi, imaginare, redate la modul general.
Jn lumea "asmului se intrA Ci se iese prin 'ormule s#eci'ice, a cAror funcBie este de a
avertiza asupra caracterului fa"ulos al povestirii. $(istA trei tipuri de formule En "asm:ini9iale,
mediane Ci 'inale. #ormulele iniBiale pregAtesc auditoriul pentru ideea cA ceea ce se va nara este
rodul imaginaBiei. #ormulele mediane au rolul de a menBine legAtura cu auditoriul, de a-i atrage
atenBia. #ormulele finale sugereazA cA totul a fost o nAscocire, producDnd ieCirea din timpul Ci
spaBiul fa"ulos. %ele douA planuri, real Ci fa"ulos, se EntrepAtrund En "asmul cult deoarece
fantasticul este tratat En mod realist.
Jn "asmul popular, fantasticul este antro#omor'izat, persona5ele fa"uloase,
supranaturale, se comportA En general ca oamenii comuni, EnsA umanizarea lor este convenBionalA,
fArA particularitABi psiice, sociale, naBionale etc. Jn literatura cultA, fantasticul este adaptat estetic.
0ceastA particularitate se numeCte localizarea 'antasticului. 'rin detalii realiste, lumea fa"uloasA
co"oarA Entr-un plan de e(istenBA care poate fi localizat geografic Ci istoric. 'ersona5ele, de la
@arap-0l", la EmpAratul RoC Ci la cei cinci nezdrAvani, se comportA ca niCte BArani Ci vor"esc En
graiul moldovenesc.
'*V$<T$0 ,UI @0R0'-0,8
'ovestea lui @arap-0l" a fost pu"licatA En revista %onvor"iri literare En 1 august 1966.
%onform clasificArii fAcute de Pean 8outiere, aparBine grupului "asmelor fantastice, alAturi
de<oacra cu trei nurori, #ata "a"ei Ci fata moCneagului, #At-#rumos, fiul iepei Ci 'ovestea
porcului. !eritul lui Ion %reangA este cA a scos "asmul din circuitul folcloric Ci l-a introdus En
literatura cultA. Toate poveCtile autorului sunt de fapt creaBii culte, pot fi considerate ciar nuvele.
,umea descrisA de el En 'ovestea lui @arap-0l" este una BArAneascA, persona5ul principal nu are
trAsAturi supranaturale. TotuCi se respectA scema narativA a "asmului popular.

8asmul poate fi interpretat Ci ca un un bildungsroman, roman iniBiatic. <tructura compoziBionalA
are ca element constitutiv cAlAtoria pe care o Entreprinde @arap-0l", care devine un act iniBiatic En
vederea formArii eroului pentru viaBA.
3ema "asmului, EmprumutatA din "asmul popular, este trium'ul binelui asu#rar0ului.
-e asemenea, se reiau anumite motive narative specifice speciei: superioritatea mezinului,
cAlAtoria, supunerea prin vicleCug, pro"ele, demascarea rAufAcAtorului, pedeapsa acestuia Ci
cAsAtoria.
%c9iunea se desfACoarA linear, succesiunea secvenBelor narative Ci a episoadelor se
relizeazA prin EnlAnBuire. !nci#itul sta"ileCte timpul Ci spaBiul En care se desfACoarA acBiunea, dar
acestea nu au coordonate reale ci vagi, imaginare: H0mu cicA era odatA Entr-o BarA un crai care
avea trei feciori. Ui craiul acela mai avea un frate mai mare, care era EmpArat Entr-o altA BarA mai
depArtatA. N...O Bara En care EmpArABea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pAmDntului, Ci
crAiia istuilalt, la altA margine. N...O Ui cine apuca a se duce pe atunci Entr-o parte a lumii, adeseori
dus rAmDnea pDnA la moarte.I Reperele spaBiale sugereazA dificultatea aventurii eroului, care
tre"uie sA cAlAtoreascA de la un capAt al lumii la celAlalt, sim"olizDnd trecerea de la imaturitate la
maturitate. !nci#itul, reprezentat de fapt de o formulA compoziBionalA specificA "asmului, se aflA
En strDnsA legAturA cu formula finalA: HUi a Binut veselia ani Entregi, Ci acum mai Bine EncA. %ine se
duce acolo "ea Ci mAnDncA. Iar pe la noi, cine are "ani "ea Ci mAnDncA, iarA cine nu, se uitA Ci
ra"dA.I %ele douA formule marceazA intrarea Ci ieCirea din fa"ulos. -eCi sunt specifice lumii
fantastice a "asmului, cele douA convenBii suportA transformArile autorului: formula iniBialA este
atri"uitA altcuiva prin adver"ul HcicAI, iar cea finalA conBine o reflecBie asupra realitABii sociale,
care nu apare En "asmul popular. #ormulele mediane realizeazA trecerea de la o secvenBA narativA
la alta, menBinDnd interesul cititorului: HUi merg ei o zi, Ci merg douA, Ci merg patruzeci Ci nouAI,
H-umnezeu sA ne Bie, ca cuvDntul din poveste, Enainte mult mai este.I
!omentele subiectului corespund acBiunilor realizate de erou. <ituaBia iniBialA En care
este prezentat eroul Ci curtea craiului reprezintA e-#ozi9iunea, primirea scrisorii de la EmpAratul
Verde, otArDrea fiului mai mic de a-Ci Encerca Ci el norocul Ci EntDlnirea cu <pDnul constituie
intriga, pro"elele pe care le trece @arap-0l" EmpreunA cu prietenii sAi alcAtuiescdes'0:urarea
ac9iunii, #unctul culminant constA En demascarea <pDnului Ci recunoaCterea meritelor
adevAratului moCtenitor, iar prin deznod0m;nt se reface ecili"rul iniBial Ci are loc rAsplata
eroului prin moCtenirea tronului Ci cAsAtoria cu fata EmpAratului RoC.
-eCi Ion %reangA porneCte de la modelul popular Ci pAstreazA teme Ci motive specifice
"asmului tradiBional, el complicA situaBia, eroul tre"uie sA parcurgA mai multe pro"e decDt #At-
#rumos Ci nu are puteri supranaturale. -e asemenea, duCmanii En legAturA cu care este avertizat de
tatA nu sunt din altA lume (spre deose"ire de "asmele populare En care eroii se luptA cu zmeii) ci
sunt oameni EnsemnaBi, renumiBi pentru viclenia Ci rAutatea lor: HsA te fereCti de omul roC, iar mai
ales de omul spDn, cDt Ei putea, sA n-ai de-a face cu dDnCii cA sunt foarte Cugu"eBi.I
0vDnd un caracter de bildungsroman, 'ovestea lui @arap-0l" urmAreCte En primul rDnd
evoluBia eroului. Jn funcBie de ipostazele En care se aflA eroul, este structuratA scema narativA a
operei. Jn prima ipostazA eroul este doar HmezinulI, H'iul craiuluiI care se pregAteCte de drumul
care va ecivala cu maturizarea Ci iniBierea lui. Jn a doua ipostazA, el ECi scim"A statutul, decade,
devenind sluga <pDnului Ci cApAtDnd numele de @arap-0l", nedemn pentru condiBia lui realA.
0ceastA ipostazA reprezintA de fapt procesul de maturizare En care fiul de crai tre"uie sA-Ci
dovedeascA trAsAturile ciar Ci su" forma unei condiBii umile. Jn a treia etapA maturizarea se
produce, fiul de crai ECi dovedeCte calitABile de conducAtor pe care le-a do"Dndit En procesul de
iniBiere Ci devine 1m#0rat.
<crisoarea primitA de la EmpAratul Verde, care are nevoie de moCtenitori deoarece are
numai fete (motivul 1m#0ratului '0r0 urma:i) este elementul care declanCeazA situaBia iniBialA Ci
determinA plecarea celui mai demn dintre fiii craiului (motivul su#eriorit09iimezinului) En
cAlAtorie. 0ceastA cAlAtorie tre"uie pregAtitA, nu se poate realiza la EntDmplare. 'entru cA s-a arAtat
milostiv cu "AtrDna cerCetoare care era de fapt <fDnta -uminicA, eroul primeCte de la ea sfaturi
care El vor a5uta sA-Ci EndeplineascA misiunea. 'entru a iz"Dndi el tre"uie sA ia calul, ainele Ci
armele tatAlui sAu, realizDndu-se astfel un transfer de calitABi de la tatA la fiu. ,a fel ca Ci pArintele
lui, fiul de crai tre"uie sA treacA prin diferite prime5dii pentru a dovedi cA este capa"il sA conducA o
EmpArABie. Motivul animalului n0zdr0van din "asmele populare se regAseCte Ci aici: calul nu este
un animal oarecare, el are puteri supranaturale, vor"eCte Ci poate z"ura, iar ademenirea lui nu se
poate realiza decDt cu o tavA de 5Aratic:H'e urmA umple o tavA cu 5Aratic, se duce cu dDnsa la
ergelie Ci o pune 5os Entre cai. Ui atunci numai iaca ce iese din mi5locul ergeliei o rApciugA de
cal gre"Anos, dupuros Ci sla" de-i numArai coastele& Ci venind de-a dreptul la tavA, apucA o gurA de
5Aratic. N...O Ci atunci calul odatA z"oarA cu dDnsul pDnA la nouri Ci apoi se lasA En 5os ca o sAgeatA.
-upA aceea z"oarA EncA o datA pDnA la lunA Ci iar se lasA En 5os mai iute decDt fulgerul.I
)rima #rob0 la care este supus eroul este EnfrDngerea ursului (a tatAlui degizat En urs)
care se aflA su" #odul ce desparte EmpArABia de lumea necunoscutA. $ste o pro"A menitA sA-i
testeze vite5ia, "Ar"ABia Ci cura5ul. 'odul sim"olizeazA Entotdeauna o trecere de la o lume la alta, de
la cunoscut la necunoscut, sau de la imaturitate la maturitate. !ezinul trece aceastA pro"A cu
a5utorul calului nAzdrAvan care HdA nAvalA asupra ursuluiI.
Trecerea podului este urmatA de r0t0cirea 1n #0durea-labirint, un alt element sim"olic
care este esenBial En procesul de maturizare. 'entru cA este EncA imatur, EncalcA sfaturile date de
tatAl sAu Ci la a treia apariBie a <pDnului se lasA pAcAlit de acesta Ci El anga5eazA ca slugA pentru a-l
cAlAuzi En acest tArDm neprimitor. !omentul EntDlnirii cu <pDnul declanCeazA con'lictul #rinci#al
:i e-terior al "asmului, care EBi va gAsi rezolvarea doar En final. -Dnd dovadA de naivitate, se lasA
pAcAlit Ci acceptA sA co"oare En fDntDnA pentru a se rAcori. 0ceastA co"orDre ecivaleazA cu o
cobor;re simbolic0 1n in'ern care reprezintA Enceputul iniBierii spirituale, unde va fi condus de
<pDn. %o"orDrea Ei oferA eroului nu numai un alt nume, dar Ci o altA identitate. <cim"area
identitABii reale cu cea aparente se o"servA din semnificaBia numelui pe care El primeCte de la <pDn:
@arap-0l" (HarapI EnseamnA ro" Bigan). 'ersona5ul negativ capAtA Ci el o nouA identitate, aceea
de fiu de crai. PurAmDntul pe care El face eroul En fDntDnA are du"lu rol: su"liniazA faptul cA @arap-
0l" este un om de onoare care ECi va Bine cuvDntul dat, deci a5utA la caracterizarea persona5ului,
dar anticipA Ci finalul "asmului deoarece el include Ci condiBia eli"erArii de 5urAmDnt: H-acA mai
vrei sA mai vezi soarele cu ocii Ci mai calci pe iar"A verde, atunci 5urA-mi-te pe ascuBiCul
paloCului tAu cA mi-i da ascultare Ci supunere Entru toate, N...O Ci atDta vreme sA ai a mA slu5i, pDnA Ei
muri Ci iar Ei Envia.I
'entru a se putea continua procesul de iniBiere, @arap-0l" este supus de cAtre <pDn la
trei #robe: aducerea sAlABilor din /rAdina Ursului, aducerea pielii cu pietre preBioase a cer"ului Ci
aducerea fetei EmpAratului RoC pentru cAsAtoria <pDnului. !i5loacele prin care trece pro"ele Bin de
miraculos, iar ad2uvan9ii au puteri supranaturale.
)rimele dou0 pro"e le trece cu a5utorul <fintei -uminici, care El sfAtuieCte cum sA
procedeze Ci Ei dA o"iecte magice care sA-l a5ute En misiunea sa. 'entru EnfrDngerea ursului Ei dA o
licoare cu HsomnoroasAI pe care o toarnA En fDntDna ursului provocDndu-i un somn adDnc. Jn plus,
pentru a-l pAcAli se serveCte Ci de pielea de urs dAruitA la plecare de tatAl sAu. 'entru a-Ci duce la
capAt a doua sarcinA, <fDnta -uminicA Ei dAruieCte alte o"iecte magice, Ci anume o"rAzarul Ci sa"ia
lui <tatu-'almA-8ar"A-%ot. 'rima pro"A Ei solicitA cura5ul, dar a doua Ci capacitatea de a mDnui
sa"ia , stApDnirea de sine Ci respectarea 5urAmDntului En faBa ispitei pe care o reprezintA pietrele
preBioase.
% treia #rob0, cea mai comple(A dintre toate, presupune un alt set de pro"e Ci necesitA
mai multe a5utoare. -rumul spre EmpAratul RoC Ei va aduce lui @arap-0l" o serie de prieteni cu
puteri supranaturale fArA a5utorul cArora nu ar fi posi"ilA Endeplinirea misiunii. Jn aceastA etapA se
contureazA adevAratele calitABi ale eroului care El vor conduce spre tronul EmpAratului Verde. 'rimii
ad2uvan9i ai sAi vor cr0iasa 'urnicilor Ci c0iasa albinelor. TrecDnd peste un pod el vede o nuntA
de furnici pe care decide sA o lase sA treacA pentru a nu pune En pericol viaBa acestora. -Dnd
dovadA de "unAtate, este rAsplAtit de crAiasa acestora care Ei oferA o aripA cu puteri magice: HcDnd
Ei avea vrodatA nevoie de mine, sA dai foc aripii, Ci atunci eu EmpreunA cu tot neamul meu avem sA-
Ci venim En a5utor.I 0ceeaCi rAsplatA o primeCte Ci de la crAiasa al"inelor pentru cA fiindu-i milA de
al"inele pe care le EntDlneCte le construieCte un stup: Hpentru cA eCti aCa de "un Ci te-ai ostenit sA ne
faci adApost, vreu sA-Bi fac Ci eu un "ine En viaBa mea: na-Bi aripa asta, Ci cDnd Ei avea vrodatA
nevoie de mine, aprinde-o, Ci eu EndatA am sA-Bi viu Entru a5utor.I
Tot prin "unAtate Ci toleranBA faBA de alte fiinBe Ei cDCtigA drept prieteni devotaBi pe cei
cinci nAzdrAvani: Geril0, =l0m;nzil0, $etil0, Ochil0 Ci )0s0ri(L09i(Lungil0. 0ceste cinci
persona5e se integreazA perfect En lumea "asmului. Ui ei au trAsAturi umane: /erilA este oHdianie
de omI, #lAmDnzilA Ho namilA de omI, <etilA Ho nanie de omI, *cilA Ho scimonositurA de omI,
iar 'AsAri-,ABi-,ungilA e Ho pocitanie de omI, dar fantasticul En cazul lor se produce prin
e(agerarea unei trAsAturi pDnA la limita a"surdului. -escrierile lor sunt pitoreCti Ci su"liniazA mai
ales talentul autorului de a realiza descrieri inedite care se Em"inA cu umorul. -escrierea lui /erilA
este mai mult decDt elocventA En acest sens: Homul acela era ceva de spAriet: avea niCte ureci
clApAuge Ci niCte "uzoaie groase Ci de"AlAzate. Ui cDnd sufla cu dDnsele, cea de deasupra se
resfrDngea En sus peste scAfDrlia capului, iar cea de desupt atDrna En 5os, de-i acoperea pDntecele. Ui
ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai groasA de o palmA. +u era cip sA te
aproprii de dDnsul, cA aCa tremura de tare, de parcA-l zgiuia dracul.I
,a curtea EmpAratului RoC @arap-0l" este supus unor noi pro"e pe care le trece datoritA
puterii supranaturale a a5utoarelor sale. JmpAratul RoC, Hvestit pentru "unAtatea lui nepomenitA Ci
milostivirea lui cea neauzitAI, le oferA gAzduire Entr-o casA de aramA, pro"A de care grupul de
prieteni trece datoritA lui /erilA. 'ro"a focului constA En Ennoptarea En aceastA casA menitA sA le
aducA pieirea, su" care se aflA un foc din :7 de stDn5eni de lemne. /erilA rAceCte casa Ci astfel
scapA cu viaBA. 'ro"a mDncArii Ci a "Auturii nu este mai pre5os decDt prima: peBitorii tre"uie sA
consume H1: ara"ale cu pDine, 1: ialoviBe fripte Ci 1: "uBi pline cu vin din cel rAnitI. 'ro"a va fi
dusA la Endeplinire de cAtre #lAmDnzilA Ci <etilA. UrmeazA alegerea macului de nisip care se
realizeazA cu a5utorul furnicilor. 'Azirea fetei EmpAratului transformatA En pasAre este a patra pro"A,
care pune la Encercare atDt EndemDnarea lui *cilA care o vede cnd se ascund dupA lunA, cDt Ci
EndemDnarea lui 'AsAri-,ABi-,ungilA care se Entinde Ci o prinde. UrmAtoarea pro"A este specificA
"asmului popular Ci constA En gicitul fetei dintre trei femei identice, Ci va fi rezolvatA cu a5utorul
al"inelor. #ata de EmpArat impune o ultimA pro"A: calul lui @arap-0l" Ci turturica ei tre"uie sA
aducA Htrei smicele de mAr dulce Ci apA vie Ci apA moartA, de unde se "at munBii En capete.I %alul
o"Bine o"iectele magice prin vicleCug, furDndu-le de la turturicA Ci astfel fata EmpAratului RoC este
o"ligatA sA-l EnsoBeascA pe @arap-0l" la curtea EmpAratului Verde. 0ceastA cAlAtorie reprezintA o
nouA pro"A pentru erou, deoarece tre"uie sA-Ci respecte 5urAmDntul faBA de <pDn deCi se
EndrAgosteCte de fatA. $l nu Ei mArturiseCte reala sa identitate, dar fiind Ho farmazoanA cumplitAI Ci
avDnd puteri magice, ea Ctie care este adevArul.
)unctul culminant al "asmului constA En demascarea de cAtre fata EmpAratului RoC a
<pDnului Ci resta"ilirea adevArului. -ar, conform 5urAmDntului, @arap-0l" tre"uie mai EntDi sA
moarA Ci apoi sA Envie pentru a se eli"era de cuvDntul dat. <pDnul El acuzA cA Ci-a EncAlcat
5urAmDntul Ci Ei taie capul. Jn felul acesta El dezleagA de 5urAmDnt, semn cA iniBierea este EnceiatA,
iar rolul <pDnului ia sfErCit. -oar En momentul En care iniBierea se Enceie <pDnul este pedepsit.
%alul este cel care face dreptate Ci distruge forBele rAului: HUi odatA mi Bi-l EnfACcA cu dinBii de cap,
z"oarA cu dDnsul En Enaltul ceriului Ci apoi dDndu-i drumul de acolo, se face spDnul pDnA 5os praf Ci
pul"ere.I -ecapitarea lui @arap-0l" este una sim"olicA, avDnd un rol purificator Ci sim"olizeazA
iniBierea lui totalA. $ste Enviat de fata EmpAratului RoC cu a5utorul smicelelor de mAr Ci a apei vii Ci
a apei moarte, care sunt de asemenea o"iecte magice: HEl Encon5urA de trei ori cu cele trei smicele
de mAr dulce, toarnA apA moartA sA steie sDngele Ci sA se prindA pielea, apoi El stropeCte cu apA vie
Ci atunci @arap-0l" EndatA Envie.I eroul ECi recapAtA statul social Ci adevArata identitate, dA dovadA
cA s-a maturizat Ci primeCte drept recompensA EmpArABia Ci pe fata EmpAratului RoC. +unta Ci
o"Binerea statutului de EmpArat confirmA maturizarea acestuia. &eznod0m;ntul constA En rAsplatA
pe care o primeCte eroul, dar Ci En faptul cA se resta"ileCte ecili"rul din lumea "asmului prin
gAsirea unui moCtenitor pentru EmpAratul Verde.
'$R<*+0PU, @0R0'-0,8
@arap-0l" este #ersona2ul #rinci#al al "asmului. $ste caracterizat atDt cu
a5utorulmi2loacelor directe (portretul fAcut de narator Ci de alte persona5e), cDt Ci
indirecte(caracterizarea prin propriile acBiuni, nume).
@arap-0l" este cel mai reprezentativ dintre eroii pozitivi ai lui %reangA. $l nu are
trAsAturi supranaturale, puterea lui stA En gDndul lui "un. ,a fel ca Ci alte persona5e din poveCtile
autorului, @arap-0l" e omenos Ci milostiv.
JncA de la Enceputul "asmului, fiul cel mic al %raiului ECi va dovedi calitABile de erou,
fiind singurul dintre cei trei fraBi care este afectat de do5ana tatAlui Ci mDnit de faptul cA reprezintA
un motiv de ruCine pentru acesta. 0poi se o"servA trAsAturile lui fundamentale,mila Ci bun0tatea,
care El a5utA sA-Ci facA a5utoare ce El vor spri5ini En cAlAtoria sa, cum ar fi <fDnta -uminicA Ci calul
nAzdrAvan. Jn acelaCi timp, este Ci iute la m;nie deoarece se cam repede la cerCetoarea din
grAdinA, neCtiind cA este <fDnta -uminicA, Ci loveCte calul care i se pare rApciugos. -upA ce trece
de capcana pe care i-o Entinde tatAl Ci care era menitA sA-i pro"eze vite2ia, eroul pleacA En cAlAtoria
sa iniBiaticA. -Dnd dovadA de naivitate, dar Ci deli#s0 de e-#erien90 de via90, fiul craiului nu
ascultA sfaturile date de tatA la plecare Ci se lasA pAcAlit de <pDn. +eascultAtor cu tatAl, se
dovedeCte EnsA su#us En relaBia cu <pDnul, din al cArui cuvDnt nu iese.
'ersona5ul este caracterizat Ci prin opoziBia cu persona5ul negativ, sim"ol al forBei rAului.
+ici <pDnul nu are trAsAturi miraculoase, dar el reprezintA omul rAu, maleficul, inumanul. $l
reuCeCte sA-l pAcAleascA pe erou datoritA vicleniei Ci astfel are loc o scim"are de statut: <pDnul
devine fiul de crai, iar acesta se transformA En sluga primului. 'rima etapA a formAri persona5ului
este co"orDrea En fDntDnA, care ecivaleazA cu o cobor;re ad in'eros, un "otez En urma cAruia fiul
craiului primeCte un nou nume, @arap-0l", Ci o nouA identitate, de slugA a <pDnului. -e asemenea,
<pDnul are rolul unui iniBiator, este Hun rAu necesarI, fArA de care nu s-ar fi putut realiza iniBierea
eroului pozitiv.
'ro"ele la care este supus sunt menite a-l pregAti ca viitor conducAtor, moCtenitor al
tronului unciului sAu, dar Ci En vederea cAsAtoriei.
@arap-0l" devine un erou e-em#lar nu prin EnsuCiri miraculoase aCa cum se EntDmplA de
o"icei En "asme, ci prin trAsturile sale profund umane. 8unAtatea Ci mila de care dA dovadA EncA de
la Enceput El situeazA En rDndul persona5elor care reprezintA forBele "inelui. 'entru ca iniBierea
eroului sA fie totalA, el tre"uie sA primeascA din nou "otezul morBii Ci al Envierii. Jn final, el
do"DndeCte un set de valori morale care En viziunea autorului sunt necesare unui EmpArat: mila,
"unAtatea, generozitatea, prietenia, respectarea 5urAmDntului, cura5ul.
0RT0 +0R0LIU+II, U!*RU,, ,I!80 UI <TI,U,
Ion %reangA este un povestitor prin e(celenBA cu un stil propriu Ci inconfunda"il. 'rin
urmare, poveCtile sale nu mai pot fi repovestite fArA pierderi Ci nici nu ar putea circula En variante,
ca En folclor. $le tre"uie citite ca orice operA cultA.
Jn toate poveCtile sale, %reangA respectA Entocmai scema universalA a "asmului Ci nu
inventeazA motive sau teme inedite. *riginalitatea autorului stA En conceperea scrierii sale ca un
mic roman de aventuri, cu multe detalii specifice care nuanBeazA miCcArile, gesturile Ci stArile
sufleteCti ale persona5elor. Jn felul acesta persona5ele Ci acBiunile capAtA individualitate, devin de
neconfundat. Regresiunea de la fantastic la real are aceeaCi funcBie de umanizare, dDnd un contur
realist su"iectului de "asm. Umorul face ca fa"ulosul sA co"oare pe pAmDnt, sA fie umanizat, dar
asta nu ecivaleazA cu o degradare a acestuia.
Nara9iunea, deCi se face la #ersoana a !!!(a" nu are un caracter obiectiv, deoarece
naratorul omniscient intervine prin comentarii Ci reflecBii, astfel creDndu-se acea legAturA
afectivA dintre el Ci cititor. <pre deose"ire de "asmul popular, unde predominA naraBiunea, "asmul
cult presupune 1mbinarea nara9iunii cu dialogul :i descrierea.
!odul de a povesti al lui %reangA se caracterizeazA prin: ritmul ra#id al #ovestiriicare
rezultA din eliminarea e(plicaBiilor generale, a digresiunilor, a descrierilor etc.,individualizarea
ac9iunilor :i a #ersona2elor prin amAnunte care particularizeazA Ci prindramatizarea ac9iunii
#rin dialog. ,a %reangA, dialogul are funcBie du"lA, ca En teatru: prin el se dezvoltA acBiunea Ci se
caracterizeazA persona5ele, care trAiesc Ci se individualizeazA prin lim"a5.
* altA particularitate a poveCtilor lui %reangA este plAcerea cu care sunt spuse. <e creeazA
o legAturA Entre narator Ci cititor care capAtA accente afective. 4-#rimarea a'ectiv0este marcatA de
prezenBa inter5ecBiilor, a e(clamaBiilor, a dativului etic. 0ceastA e(primare afectivA oferA Ci
caracterul oral al "asmului deoarece frazele lui %reangA lasA impresia de spunere. Oralitatea
rezultA Ci din prezenBa e(presiilor onomatopeice, a ver"elor imitative Ci a inter5ecBiilor. Impresia de
zicere este datA Ci de e(presiile narative tipice (HCi odatAI, HCi atunciI, HEn sfDrCitI, HCi apoiI, HdupA
aceeaI), a Entre"Arilor Ci e(clamArilor (H$i, apoi CagA vA pare)I, Hce-mi pasA mie)I, HaiMaiMI).
Umorul este realizat prin mi5loace diferite, cum ar fi: e-#rimarea mucalit0(asocierea
surprinzAtoare a unor cuvinte: HsA trAiascA trei zile cu cea de-alaltAieriI), ironia(H-oar unu-i
EmpAratul RoC, vestit prin meleagurile aceste pentru "unAtatea lui cea nepomenitA Ci milostivirea
lui cea auzitA.I), #oreclele :i a#elativele caricaturale (HBapul cel roCI, HfarfasiBiI, H8uzilAI),
ze'lemisirea (HTare-mi eCti dragM... Te-aC vDrE En sDn, dar nu Encapi de ureci...I),diminutive cu
valoare augmentativ0 (H"uziCoareI, H"AuturicAI), caracteriz0ri #itore:ti(descrierea celor cinci
nAzdrAvani), scene comice (cearta dintre /erilA Ci ceilalBi En casa de aramA), citate cu e-#resii :i
vorbe de duh (H-A-i cu cinstea, sA pearA ruCinea.I).
Jn ceea ce priveCte limba2ul, %reangA foloseCte lim"a popularA: termeni regionali,
e(presii, e(primarea locuBionalA, erudiBia paremiologicA (frecvenBa prover"elor, a zicAtorilor
introduse En te(t prin e(presia Hvor"a ceeaI). TotuCi el nu copiazA lim"a BArAneascA, ci o recreeazA,
devenind astfel o marcA a stilului sAu.
Romantismul:
In literatura romana se pot identifica trei etape: preromantismul romantismul si
postromantismul.
Romantismul a fost precedat de o formula literara de tranzitie de la iluminism spre
romantism, numita preromantism, reprezentat de Vasile %arlova, Ion @eliade Radulescu,
/rigore 0le(andrescu, Vasilt 0lecsandri, -imitrie 8olintineanu, scriitori cunoscuti si su"
numele de pasoptisti.
Romantismul romanesc a fost reprezentat in mod stralucit dt !iai $minescu, care este
considerat ultimul mare romantic european inceind, asadar, romantismul universal.
)ostromantismul s-a manifestat prin im"inarea elementelor romantice cu trasaturi
sim"oliste sau samanatoriste, perioada in care se inscriu 0l. !acedonsRi, *ctavian /oga,
st.*.Iosif, 8ar"u <tefanesci -elavrancea.

Caracteristicile romantismuluiIntroducerea unor noi categorii estetice: uratul, grotescul
fantasticul, maca"rul, pitorescul, feericul, precum si a unor specii literare inedite: drama
romantica, meditatia, poemul filozofic, nuvela istorica&
-%ultiva sensi"ilitatea, imaginatia si fantezia creatoare minimalizand ratiunea si luciditatea&
-'romoveaza inspiratia din traditie, folclor si din trecutu istoric, pe care il considera opus
realitatii contemporane, de care era dezamagiti, fiind preocupati de reflectarea in opere a
specificului nations (culoarea locala)&
-$vadarea din lumea reala se realizeaza prin vis sau somn (miti oniric), intr-un cadru natural
nocturn&
-%ontemplarea naturii se concretizeaza prin descriere peisa5elor sau a momentelor
anotimpurilor in pasteluri si prin reflect asupra gravelor pro"leme ale universului in meditatii,
-0corda importanta deose"ita sentimentelor omenesti, ca predilectie iu"irii, trairile interioare
intense fiind armonizate cu peisa5ul naturii ocrotitoare sau participative&
-In genul liric se manifesta inovatii prozodice si suprematia su"iectivismului, a pasiunii
inflacarate, a fanteziei de"ordante&
-%onstruirea eroilor e-ce#tionali, care actioneaza in impre5urari iesite din comun, precum si
portretizarea omului de geniu si conditia nefericitii a acestuia in lume& persona5ele romantice
nu sunt dominate de ratiune, ci de imaginatie si de sentimente&
-'reocuparea pentru definirea timpului si a spatiului nemarginite, ca proiectie su"iectiva a
spiritului uman, conceptie preluata din lucrarile filozofilor idealisti&
-Im"ogatirea lim"ii literare, prin includerea cuvintelor si e(presiilor populare, a araismelor, a
regionalismelor, specifice oralitatii&
-Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza ocupa locul principal atat in
structura poeziei, cat si in construirea persona5elor, situatiilor, ideilor sau atitudinilor
e(primate&
-Ironia romantica do"andeste, adesea, accente satitice sau pamfletare, fiind un mi5loc artistic
folosit atat in specia literara cu nume sugestiv, satira, cat si in poeme filozofice, asa cum se
manifesta in .<crisoarea I. de !iai $minescu.
In studiul .'rincipii de estetica., /eorge %alinescu defineste romantismul in antiteza cu
clasicismul, evidentiind pregnant si convingator deose"irile dintre cele doua curente literare care
s-au manifestat predilect in literature.
%lasicul este .un om ca toti oamenii., pe cand romanticul este cu totul iesit din comun, .un
monstru de frumusete sau de uratenie, de "unatate ori de rautate., reliefand astfel caracterul cu
totul e(ceptional al celui din urma.
'e cand clasicul este .inteligi"il. in e(primarea ideilor sau construirea situatiilor, romanticul
este ."izar. si deloc moralist, asa cum este cel dintai.
%u totul dezinteresat de natura, clasicului ii lipsesc sentimentele pentru frumusetile acesteia, pe
cand romanticul este coplesit de natura ocrotitoare si participativa la toate starile lui interioare.
%u toate acestea, %alinescu sustine interferenta curentelor literare de-a lungul istoriei literare,
argumentand ca si in anticitatea elina clasica se regasesc .um"re romantice., iar in $vul mediu
romantic se manifesta si .forme clasice..
Mihai 4minescu: *Lucea'arul+
!nci#itul
Jnceputul poemului se aflA su" semnul "asmului. #ormula H0 fost odatA ca-n poveCti K 0
fost ca niciodatAI atrage atenBia cititorului asupra sensului alegoric al poemului. ,uceafArul este o
alegorie pe tema geniului, dar En acelaCi timp pune pro"lema depACirii condiBiei umane. Jn
concordanBA cu sursa de ins#ira9ie" basmul =ata 1n gr0dina de aur, poemul pAstreazA Ci ideea
de indeterminare. Timpul este unul mitic, anistoric, un timp magic En care ECi face apariBia fata de
EmpArat. 'ortretul ei, realizat de asemenea dupA modelul popular, este sintetizat de epitetul Ho prea
frumoasA fatAI. ,a Enceput, ea reprezintA i#ostaza angelic0 a 'emeii din lirica eminescianA,
punDndu-se accentul pe unicitate Ci puritate: HUi era una la pArinBi K Ui mDndrA-n toate cele, K %um e
#ecioara Entre sfinBi K Ui luna Entre stele.I
)rimul tabloul
'rimul ta"lou descrie povestea de iu"ire dintre fiinBa superioarA Ci fata de EmpArat,
autorul realizDnd o sintezA Entre elementele mitologiei populare (mitul bur0torului) Ci elemente
de imaginar romantic. %adrul En care ia naCtere iu"irea este unul romantic, Entunecat, nocturn,
avDnd En centru imaginea Hnegrului castelI. Un alt motiv romantic prezent En aceastA parte a
poemului este visul, povestea de iu"ire petrecDndu-se En acest spaBiu compensativ: H%um ea pe
coate-Ci rAzima K VisDnd ale ei tDmpleI, H$a El privea cu un surDs, K $l tremura-n oglindA, %Aci o
urma adDnc En vis K -e suflet sA se prindA.I 0tDt fata pAmDnteanA, cDt Ci fiinBa superioarA, aspirA la
o Emplinire prin intermediul acestei iu"iri ideale: ea doreCte sA-Ci depACeascA starea de muritoare,
el doreCte sA-Ci desAvDrCeascA cunoaCterea prin intermediul iu"irii. Iu"irea fetei are un accent de
cotidian: HJl vede azi, El vede mDni, K 0stfel dorinBa-i gataI, spre deose"ire de iu"irea ,uceafArului
care are nevoie de un lung proces de cristalizare: H$l iar, privind de sAptAmDni, K Ji cade dragA
fata.I
'entru a se putea Emplini aceastA iu"ire, ciar dacA ea are loc En tArDmul visului, fata de
EmpArat Ei adreseazA ,uceafArului prima cemare: H- *, dulce-al nopBii mele domn, K -e ce nu vii
tu) VinAMI 'rima metamorfozA a fiinBei nemuritoare se realizeazA din cer Ci din mare Ci conBine atDt
elemente preluate din mitul bur0torului, cDt Ci imagini specifice imaginarului romantic care
alcAtuiesc o imagine angelic0 a acestuia: H'Area un tDnAr voievod K %u pAr de aur moale (epitet
metaforic) K Un vDnt giulgi se-nceie nod K 'e umerele goale.I <e pune accentul pe paloarea feBei
Ci pe strAlucirea ocilor, elemente redate cu a5utorul imaginilor artistice, a epitetelor Ci a
comparaBiei: Hum"ra feBei strAvezii K $ al"A ca de cearA - K Un mort frumos cu ocii vii.I
Un element de simetrie al poemului El constA repetarea cemArii fetei de EmpArat,
urmatA de o nouA Entrupare, din soare Ci din noapte. Jn antitez0 cu imaginea angelicA a primei
EntrupAri, aceasta este circumscrisA demonicului, aCa cum o percepe Ci fata de EmpArat: H- *, eCti
frumos cum numa-n vis K Un demon se aratAI. ,uceafArul este descris astfel: H'e negre viBele-i de
pAr (epitet, inversiune) %oroana-i arde pare K Venea plutind En adevAr K <cAldat En foc de soare
(metaforA) KK -in negru giulgi se desfACor (epitet cromatic)K !armoreele "raBe,(epitet, inversiune) K
$l vine trist Ci gDnditor K Ui palid e la faBA& KK -ar ocii mari Ci minunaBi(epitete) K ,ucesc adDnc
imeric.I Jn am"ele ipostaze, ca un alt element de simetrie, se pune accentul pe paloarea feBei Ci,
mai ales, spre strAlucirea ocilor, sim"ol pentru inteligenBa superioarA. #iinBA pAmDnteanA Ci
inferioarA, fata de EmpArat le considerA atri"ute ale morBii Ci respinge iu"irea ,uceafArului, datoritA
incapacitABii de a-l EnBelege: H<trAin la vor"A Ci la port, K ,uceCti fArA de viaBA, K %Aci eu sunt vie, tu
eCti mort, K Ui ociul tAu mA EngeaBA.I (prima ipostazA)& H!A dor de crudul tAu amor K 0 pieptului
meu coarde, K Ui ocii mari Ci grei mA dor, K 'rivirea ta mA arde.I ,uceafArul este cel care
su"liniazA diferenBa dintre ei: H%um cA eu sunt nemuritor, K Ui tu eCti muritoare)I, Ci tot el este cel
care acceptA sacrificiul suprem, acela de a renunBa la nemurire.
%l doilea tablou
0 doua parte a poemului descrie iu"irea pAmDnteanA dintre %AtAlin Ci %AtAlina. $ste o
altA ipostazA a iu"irii, opusA celei ideale. 'ortretul lui %AtAlin se realizeazA En antitez0 cu cel al
,uceafArului. -escrierea geniului, a fiinBei superioare, punea accentul pe elemente a"stracte,
mitice, care e(primau inteligenBa Ci apartenenBa la o lume diferitA Ci superioarA. Jn scim", %AtAlin
este descris cu a5utorul lim"a5ului popular, punDndu-se astfel En evidenBA trAsAturile sale umane,
terestre: HViclean copil de casAI, (epitet, inversiune) H8Aiat din flori Ci de pripas, K -ar EndrAzneB
cu ocii, KK %u o"rA5ei ca doi "u5oriI. (comparaBie) Iu"irea pAmDnteanA este prezentatA ca un 5oc En
care %AtAlin ECi atrage iu"ita Ci En ale cArui reguli o iniBiazA: H- -acA nu Ctii, Bi-aC arAta K din "o" En
"o" amorulI, H%um vDnAtoru-ntinde-n crDng K ,a pAsArele laBul, K %Dnd Bi-oi Entinde "raBul stDng K
<A mA cuprinzi cu "raBul.I %iar dacA ECi acceptA condiBia de muritor Ci este atrasA de 5ocul iu"irii
propuse de %AtAlin, fata de EmpArat aspirA EncA la iu"irea idealA pentru ,uceafAr: H*, de luceafArul
din cer K !-a prins un dor de moarte.I 0ceastA aspiraBie ilustreazA condiBia umanA dualA, aceea de
a dori a"solutul, dar de a nu-Ci putea depACi condiBia.
%l treilea tablou
%ea de-a treia parte descrie cAlAtoria interstelarA pe care o realizeazA ,uceafArul spre
-emiurg. <e pune din nou accentul pe superioritatea acestuia, fiind descris prin metafora Hfulger
nentreruptI, dar Ci prin numele pe care El primeCte, @Vperion (gr. S cel care merge deasupra).
%AlAtoria sa reia procesul de creaBie a lumii, anulDnd noBiunile de timp Ci spaBiu: HUi din a
caosului vAi, K Pur Empre5ur de sine, K Vedea, ca-n ziua cea dentDi, %um izvorau lumine&I, H%Aci
unde a5unge nu-i otar, K +ici oci spre a cunoaCte, K Ui vremea-ncearcA En zadar K din goluri a se
naCte.I -atoritA setei de iu"ire nemurirea este perceputA ca Hgreul negrei veciniciiI, Hal nemuririi
nim"I, Hfocul din privireI, de care ,uceafArul vrea sA se eli"ereze pentruHo orA de iu"ire...I. Tot
cu a5utorul antitezei se su"liniazA diferenBa dintre oamenii comuni Ci fiinBele superioare: H$i au
doar stele cu noroc K Ui prigoniri de soarte, K +oi nu avem nici timp, nici loc, K Ui nu cunoaCtem
moarte.I 'entru a-l convinge sA nu renunBe la nemurire, -emiurgul Ei propune trei ipostaze ale
geniului: ipostaza cuvDntului, a EnBeleptului: H%ere-mi cuvDntul meu dentDi - K <A-Bi dau
EnBelepciune)I care ecivaleazA cu putere de creaBie divinA, ipostaza orficA, puterea muzicii care
scim"A cursul lumii: HVrei sA dau glas acelei guri, K %a dup-a ei cDntare K <A se ia munBii cu
pAduri K Ui insulele-n mare)I Ci ipostaza EmpAratului, a celui care stApDneCte lumea: HLi-aC da
pAmDntul En "ucABi K sA-l faci EmpArABie.I %ele trei oferte ale divinitABii presupun noi modalitABi de
a cunoaCte universalul Ci a"solutul, dar nemurirea Ci prin urmare Emplinirea prin iu"ire, Ei este
refuzatA. 0rgumentul care scim"A decizia lui @Vperion este dovada superioritABii sale ciar Ci En
iu"ire: HUi pentru cine vrei sA mori) K Jntoarce-te, te-ndreaptA K <pe-acel pAmDnt rAtAcitor K Ui vezi
ce te aCteaptA.I
%l #atrulea tablou
0cest ultim ta"lou este construit En relaBie de simetrie cu primul deoarece se reia
interferenBa dintre cele douA planuri, cel uman Ci cel terestru. Jn o#ozi9ie cu imaginea din al doilea
ta"lou, este descrisA o altA ipostazA a iu"irii pAmDntene. Iu"irea nu mai este vAzutA ca un 5oc, ci ca
o posi"ilitate de Emplinire a fericirii Ci de refacere a cuplului adamic: H!iroase florile-argintii K Ui
cad, o dulce ploaie, K 'e creCtetele-a doi copii K %u plete lungi, "Alaie.I -escrierea este specificA
idilelor eminesciene Ci imaginarului romantic: H%Aci este sara-n asfinBit K Ui noaptea o sA-nceapA& K
RAsare luna liniCtit K Ui tremurDnd din apA. (personificare) KK Ui Emple cu-ale ei scDntei K %ArArile
din crDnguri. K <u" Cirul lung de mDndri tei.I 0par motive specifice poeziei lui $minescu: luna,
codrul, teiul, elemente care oferA o altA perspectivA asupra iu"irii dintre cei doi. %AtAlin apare Ci el
scim"at, nu Ei mai propune iu"itei un 5oc al dragostei, ci iu"irea a"solutA. -iscursul lui se
scim"A, se adreseazA %AtAlinei cu a5utorul metaforelor: Hnoaptea mea de patimiI, Hiu"irea mea
dentDiI, Hvisul meu din urmAI.-ragostea lor devine o posi"ilitate de a gAsi fericirea a"solutA,
punDndu-se accentul pe unicitatea ei.
=inalul
<trofele finale se aflA En strDnsA legAturA cu incipitul poemului, deoarece ele
e(primA dramatismul omului de geniu care constatA cA Emplinirea prin iu"ire este imposi"ilA,
fiinde nevoit la rDndul lui sA-Ci accepte condiBia Ci sA-Ci asume destinul, eternitatea. *mul comun
este incapa"il sA-Ci depACeascA limitele, iar omul de geniu manifestA dispreB faBA de aceastA
limitare. #ata de EmpArat Ei adreseazA o ultimA cemare, aceea de a-i "inecuvDnta iu"irea
pAmDnteanA: H F %o"ori En 5os, luceafAr "lDnd, K 0lunecDnd pe-o razA, K 'Atrunde-n codru Ci En
gDnd, +orocu-mi lumineazAMI 'rin refuzul geniului se pune EncA o datA En evidenBA antiteza dintre
fiinBele superioare Ci cele inferioare: TrAind En cercul vostru strDmt K +orocul vA petrece, K %i eu En
lumea mea mA simt K +emuritor Ci rece.I
Realismul:
Realismul este curentul literar En care se sus ine crezul cA arta este cematA sA reflecte realitatea ?
o"iectiv, veridic, fArA sA o Enfrumuse eze. %a doctrinA esteticA i modalitate artisticA, realismul s-a ? @
nAscut ca o reac ie Empotriva romantismului. Jn ? literatura rom;n0, crea ia de tip ?
realistcorespunde celei de a doua 5umAtA i a ? secolului al XIX-lea i primei 5umAtA i a @ ? secolului
XX (par ial). ?
Realismul literar romDnesc este inaugurat En prozA i @ dramaturgie de cAtre scriitori pa opti ti @ @
(%ostace +egruzzi, !iail ;ogAlniceanu, Vasile 0lecsandri) i postpa opti ti ( @ @ @ +icolae #ilimon,
8ogdan 'etriceicu @a deu @ ). 0cest stil a fost adoptat i folosit En operele lor de scriitori romDni @
precum Ion ,uca %aragiale, Ioan <lavici, ,iviu Re"reanu, /eorge %Alinescu i @ !arin 'reda.
Ioan Slavici: Moara cu Noroc (nuvela psihologica)
Nuvela este o#era e#ic0" 1n #roz0" cu o ac9iune mai dezvoltat0 dec;t schi9a" cu un singur 'ir
narativ" av;nd o intrig0 mai com#licat0" ce determin0 con'licte #uternice #rin care se
eviden9iaz0 caracterul mai multor #ersona2e.
Caracteristicile nuvelei:
-prezintA cel mai adesea fapte verosimile
-un singur fir narativ, un singur conflict
-intriga este riguros construitA deoarece ea sta"ileCte conflictul
-respectA de o"icei succesiunea momentelor su"iectului literar
-accentul se pune mai mult pe persona5 decDt pe acBiune
-timpul Ci spaBiul sunt limitate, dar mult mai ample decDt En sciBA
-de o"icei perspectiva narativA este o"iectivA, naraBiunea se face la persoana a III-a
-upA citeriul tematic, nuvelele se clasificA En: nuvelA istoricA, nuvelA psiologicA, nuvelA
fantasticA, nuvelA filozoficA. !oara cu noroc de Ioan <lavici se EncadreazA En categoria nuvelei
psiologice.
Nuvela #sihologic0 #rezint0 via9a interioar0 a #ersona2elor sub #resiunea unor situa9ii
neobi:nuite.
Caracteristicile nuvelei #sihologice:
-acBiunea este mai complicatA, ciar dacA se respectA structura clasicA a momentelor su"iectului
-incipitul Ci finalul concentreazA semnificaBia Entregii acBiuni
-persona5ele trAiesc Entr-un mediu actual Ci familiar
-conflictele e(terioare determinA conflictele interioare
-analiza psiologicA vizeazA atDt individul, cDt Ci mentalul colectiv
-procedeele prin care se dezvAluie trAirile persona5elor sunt: monologul interior, dialogul, stilul
indirect li"er
-persona5ele sunt mo"ile, En sensul cA se modificA profund de-a lungul acBiunii
-naratorul este cel mai adesea omniscient, o"servDndu-se o tendinBA spre o"iectivare
MO%R% CU NOROC
Ioan <lavici face parte, alAturi de !iai $minescu, Ion ,uca %aragiale Ci Ion %reangA, din
galeria marilor clasici ai literaturii romDne. <criitorul se inspirA En nuvelistica sa din viaBa satului
ardelean, fiind un descizAtor de drumuri pentru proza secolului XX. ,umea satului este
reconstituitA realist, autorul face En permanenBA apel la tradiBie, la moravuri Ci o"iceiuri,
persona5ele conformDndu-se o"ligatoriu unei mentalitABi tradiBionale. -e la descrierile idilice ale
satului ardelean, <lavici va trece treptat la nuvele care au En centru tragismul unei e(istenBe. *pera
sa este clasic0 En mAsura En care putem gAsi coresponedenBe evidente Entre nuvelele Ci romanele
sale Ci tragedia greacA. 0semeni persona5elor din tragediile greceCti, persona5ele lui <lavici sunt
victimele unui destin neiertAtor. Un e(emplu elocvent pentru susBinerea acestei idei este persona5ul
/iBA din !oara cu noroc. -orind sA se Em"ogABeascA cu orice preB, /iBA EncalcA o lege vece
conform cAreia tre"uie sA te mulBumeCti cu ceea ce Bi-a oferit viaBa Ci sA nu Encerci sA o"Bii mai
mult prin mi5loace imorale Ci nelegale. 'entru cA a EncAlcat aceastA lege tradiBionalA este pedepsit
prin ruinarea propriei sale familii. $lementele de modernitate ale operei lui <lavici sunt date de
analiza #sihologic0prin intermediul cAreia autorul pune En evidenBA transformArile persona5elor la
nivel psiologic.
+uvela !oara cu noroc a fost pu"licatA En volumul de de"ut +ovele din popor. Viziunea
despre lume a scriitorului se o"servA din a"ordarea unei du"le formule: realismul #sihologicCi
clasicismul. Nara9iunea realistA este obiectiv0, realizatA la persoana a III-a de cAtre unnarator
omniscient" omni#rezent Ci neim#licat. 'e lDngA perspectiva o"iectivA a naratorului, se o"servA
o altA tenicA narativA folositA de <lavici Ci anume tenica punctului de vedere din intervenBiile
"AtrDnei. +uvela este construitA dupA #rinci#iul ciclic, EncepDnd Ci sfDrCindu-se cu replicile
"AtrDnei care conferA unitatea Ci sensul te(tului. ,a Enceput, cuvintele "AtrDnei fi(eazA teza moralA
a nuvelei, conform cAreia omul tre"uie sA se mulBumeascA cu ce are: H- *mul sA fie mulBumit cu
sArAcia sa, cAci, dacA e vor"a, nu "ogABia, ci liniCtea coli"ei tale te face fericit.I +erespectarea
acestui principiu de viaBA va aduce cu sine sfDrCitul tragic al persona5elor, e(primat En final de
"AtrDnA prin replica: H<imBeam eu cA nu are sA iasA "ine: dar aCa le-a fost datA.I
<lavici este un autor moralist Ci de aceea tema nuvelei va surprinde influenBa nefastA a
dorinBei de EnavuBire Ci procesul de dezumanizare al individului ca urmare a acestei o"sesii pentru
"ani. 'ro"lematica nuvelei se poate sta"ili din mai multe perspective: social0(urmAreCte Encercarea
lui /iBA de a-Ci scim"a statutul social), moral0 (prezintA consecinBele o"sesiei pentru "ani
asupra liniCtii sufleteCti a persona5ului) Ci #sihologic0 (prezintA conflictul interior al lui /iBA Entre
dorinBa de a rAmDne om cinstit Ci dorinBa de a se Em"ogABi). ,iziunea clasic0 a autorului poate fi
o"servatA din opBiunea pentru sfDrCitul tragic al persona5elor implicate En confict. %a Ci En
tragediile greceCti, tragismul este generat de forBa implaca"ilA a destinului care pedepseCte orice
EncAlcare a normelor, iar pedeapsa nu poate fi decDt moartea.
3itlul nuvelei este "ivalent: conBine Ci Cansa de Em"ogABire a lui /iBA, dar Ci ameninBarea
morBii ascunsA su" ademenitoarea aparenBA a norocului.
%c9iunea se desfACoarA pe parcursul unui an, situat Entre douA repere temporale cu valoare
religioasA: de la <fDntul /eorge pDna la sAr"Atorile de 'aCte. +uvela de"uteazA cu mutarea
familiei lui /iBA la anul H!oara cu norocI, pe care El ia En arendA. !otivul acestei scim"Ari En
viaBa familiei este determinat de dorinBa lui /iBA de a scApa de sArAcie. !nci#itulnuvelei fi(eazA,
prin intermediul cuvintelor "AtrDnei, teza moralA a te(tului care se referA la faptul cA omul tre"uie
sA se mulBumeascA cu ce i-a fost dat de cAtre divinitate Ci sA nu Encerce sA-Ci scim"e destinul.
4-#ozi9iunea fi(eazA spaBiul unde se petrece acBiunea Ci anume anul H!oara cu norocI.
0cesta este situat la o rAscruce de drumuri, fiind un loc izolat: H-e la Ineu drumul de BarA o ia
printre pAduri Ci peste Barine, lAsDnd la dreapta Ci la stDnga satele aCezate prin colBurile vAilor. Timp
de un ceas Ci 5umAtate drumul e "un& vine apoi un pripor, pe care El urci, Ci dupA ce ai co"orDt iar En
vale, tre"uie sA faci popas, sA adapi calul ori vita din 5ug Ci sA le mai laCi timp de rAsuflare, fiindcA
drumul a fost cam greu, iarA mai departe locurile sunt rele.I. <lavici nu alege EntDmplAtor acest
topos al anului deoarece faptele relatate nu puteau avea loc decDt departe de ocii lumii, Entr-un
loc En care semnele pArAsirii sunt peste tot Ci anticipeazA destinul familiei lui /iBA: HJn cele din
urmA arDndaCul a zidit cDrciumA la un loc mai potrivit, depArtare de cDteva sute de paCi de rDuleB,
iarA moara a rAmas pArAsitA, cu lopeBile rupte Ci cu acoperAmDntul ciuruit de vremurile ce trecuserA
peste dDnsul.I
,a Enceput, scopul no"il de a scoate familia din starea de sArAcie este satisfAcut prin munca
cinstitA a angiului, prin priceperea Ci Arnicia sa. #irul e(istenBei liniCtite se rupe EnsA En
momentul En care la an apare un persona5 straniu, ,icA <AmAdAul, eveniment care constiuie
intriga nuvelei. 0cesta este Entruciparea RAului care corupe, dar En acelaCi timp este Ci e(presia
vitalitABii Ci a energiei, a vicleniei Ci a capacitABii de a convinge. 0pariBia lui ,icA ecivaleazA cu
Enceputul sfDrCitului familiei lui /iBA. JncA de la Enceput, cei doi soBi Ei intuiesc caracterul, dar
dorinBa de Em"ogABire este mai puternicA. %arcaterul puternic al <AmAdAului Ci dorinBa acestuia de
a su"ordona destinul celorlalBi se o"servA din felul En care Ei impune lui /iBA sA-l a5ute: H$u sunt
,icA <AmAdAul... !ulte se zic despre mine, Ci dintre multe, multe vor fi adevArate Ci multe
scornite. N...O $u voiesc sA Ctiu totdeauna cine um"lA pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice Ci
cine ce face, Ci voiesc ca nimeni En afarA de mine sA nu Ctie. %red cA ne-am EnBeles)MI
&es'0:urarea ac9iunii urmAreCte dezumanizarea treptatA a lui /iBA, care devine stApDnit
de patima "anului. @angiul acceptA cola"orarea cu ,icA, devenind treptat pArtaC la afacerile
necurate ale acestuia. ,a Enceput, ECi ia mAsuri de apArare Empotriva lui ,icA: merge la 0rad sA-Ci
cumpere douA pistoale, ECi cumpArA doi cDini pe care Ei asmute Empotriva turmelor de porci Ci ECi
anga5eazA EncA o slugA. -ar aceste mAsuri sunt inutile, deoarce patima "anului Ei modificA
personalitatea Ci El EnstrAineazA de familie. -evine din ce En ce mai ursuz, are reacBii violente faBA
de 0na Ci faBA de copii, nu Ei mai face plAcere sA-Ci petreacA timpul cu ei Ci a5unge ciar sA-i
considere o piedicA En procesul sAu de Em"ogABire. <lavici se dovedeCte a fi un fin psiolog
deoarece descrie cu minuBiozitate Endoielile lui /iBA, conflictul sAu interior care se dA Entre
dorinBa de a rAmDne un om cinstit Ci de a pAstra unitatea Ci fericirea familiei Ci dorinBa de
Em"ogABire. 0ceste frAmDntAri sunt redate cu a5utorul monologului interior: H$iM %e sA-mi fac)...
0Ca m-a lAsat -umnezeuM... %e sA-mi fac dacA e En mine ceva mai tare decDt voinBa mea)+ici
cocoCatul nu e EnsuCi vinovat cA are cocoaCe En spinare.I 0utorul analizeazA drama de conCtiinBA a
persona5ului. <emnificaBia tensiunilor interioare este una moralA, scriitorul dovedindu-se
preocupat En mare mAsurA de mutaBiile care au loc la nivelul conCtiinBei persona5ului. -eCi starea
materialA este Enfloritoare, /iBA a5unge sA-Ci piardA Encrederea En sine. #elul En care ,icA Ei
manipuleazA deciziile scim"A nu numai propria percepBie asupra lui, dar Ci felul En care El vAd
ceilalBi: 0na va a5unge En final sA-l considere Ho muiere Em"rAcatA En aine "Ar"AteCtiI. JncearcA
sA-Ci rezolve conflictul interior dupA ce este cemat sA depunA mArturie En cazul uciderii unei
femei Ci a unui copil. 'rin faptul cA 5urA strDm" la proces, acoperindu-l pe ,icA, devine complice la
crimA. @otAreCte totuCi sA-l trAdeze pe acesta, cu a5utorul 5andarmului 'intea. +u este sincer EnsA
nici cu 'intea Ci acest lucru Ei va aduce pieirea. Ji va oferi dovezi 5andarmului despre vinovABia lui
,icA, numai dupA ce ECi va opri 5umAtate din sumele aduse de acesta. /reCeala esenBialA a lui /iBA
este cA, deCi doreCte sA revinA la drumul cel "un, nu este onest pDnA la capAt nici faBA de sine, dar
nici faBA de ,icA sau 'intea.
)unctul culminant prezintA imaginea ultimei trepte de degradare moralA a persona5ului.
*r"it de dorinBa de a se rAz"una pe ,icA, ECi pArAseCte soBia En ziua de 'aCte, lAsDnd-o astfel drept
momealA En "raBele <AmAdAului. <perA pDnA En ultimul moment cA degradarea sa moralA nu se va
e(tinde Ci asupra 0nei Ci cA aceasta va rezista ispitei reprezentate de ,icA. -ezgustatA EnsA de
laCitatea lui /iBA, care se EnstrAinase de ea Ci de familie, Entr-un gest de rAz"unare 0na i se
dAruieCte lui ,icA, deoarece En ciuda nelegiurilor comise, ,icA e HomI, pe cDnd /iBA Hnu e decDt o
muiere Em"rAcatA En aine "Ar"AteCtiI.
&eznod0m;ntul presupune rezolvarea conflictului interior, Ci apoi al celui e(terior.
-ezumanizarea totalA a lui /iBA Ci dovada incapacitABii lui de a reveni pe drumul iniBial, este
su"liniatA prin gestul lui final de a-Ci ucide soBia. +u o omoarA pe 0na din cauza orgolilului de soB
EnCelat, ci datoritA mustrArilor de conCtiinBA pentru cA a influenBat Ci decAderea ei moralA:H<imt
numai cA mi s-a pus ceva de-a curmeziCa En cap Ci cA nu pot sA te las viuA En urma mea. 0cu, urmA
el peste puBin, acu vAd c-am fAcut rAu Ci dacA n-aC vedea din faBa ta cA eu te-am aruncat ca un
ticAlos En "raBele lui, pentru ca sA-mi stDmpAr setea de rAz"unare, dacA mai adineaorA l-aC fi gAsit
aici, poate cA nu te-aC fi ucis.I /iBA este Ci el ucis de RAuB, la ordinul lui ,icA. 'entru a nu se lAsa
prins de 5andarul 'intea, ,icA ia decizia de a-Ci lua viaBa, iz"indu-se cu capul de un copac. Un foc
teri"il mistuie anul H!oara cu norocI, purificDnd astfel locul de toate relele sAvDrCite.
=inalul nuvelei este de o simplitate clasicA. 8AtrDna, ca ultim martor al destinelor
persona5elor, afirmA: H<imBeam eu cA nu are sA iasA "ine: dar aCa le-a fost dat.I +imic nu stA mai
presus de destinul omului Ci aici se creeazA din nou o punte Entre tragedia clasicA Ci mentalitatea
popularA romDneascA.
)4R$ON%5UL )R!NC!)%L: G<!G7. R4L%G!% &!N3R4 &OU7 )4R$ON%54: G<!G7
8! L!C7 $7M7&7UL
/iBA este persona5ul principal al nuvelei !oara cu noroc, fiind un persona5 comple(, al
cArui destin ilustreazA consecinBele nefaste ale dorinBei de EnavuBire. %aracterizarea lui se
realizeazA atDt En mod direct, cDt Ci indirect, portretul acestuia EnsumDnd o varietate de trAsAturi
condradictorii. -e asemenea, se foloseCte ca modalitate de caracterizare monologul interior.
#iind vor"a de o nuvelA psiologicA, persona5ul este urmArit En evoluBie. ,a Enceput se precizeazA
cA este un o cu voinBA puternicA, arnic Ci perseverent, care vrea sA-Ci scape familia de sArAcie.
<pre deose"ire de soacra sa, identificA sArAcia cu lipsa de demnitate, nu cu liniCtea. Vine la !oara
cu noroc pentru cA ECi iu"eCte familia Ci doreCte o viaBA mai "unA pentru aceasta. 0tDta timp cDt se
dovedeCte un om de acBiune, mo"il, cu iniBiativA, lucrurile merg "ine, cDrciuma aduce profit, iar
familia trAieCte En armonie. -atoritA am"iBiei Ci Arnicei transformA anul Entr-un loc cunoscut Ci
apreciat de cAlAtori: H0"ia trecuserA dar cDteva luni dupA <t. /eorge, Ci drumeBii mai um"laBi nu
ziceau cA are sA facA popas la !oara cu noroc, ci cA se vor opri la /iBA, Ci toatA lumea Ctia cine e
/iBA Ci unde e /iBA, iar acolo, En vale, Entre pripor Ci locurile rele, nu mai era !oara cu noroc ci
cDrciuma lui /iBA.I 8un meseriaC, om arnic, "lDnd Ci cumsecade, /iBA doreCte sA agoniseascA
"ani ca sA-Ci anga5eze vreo zece calfe pentru un atelier de cizmArie. 0spiraBia lui este fireascA Ci nu
depACeCte limitele firescului.
0pariBia lui ,icA <AmAdAul la an tul"urA ecili"rul familiei, dar Ci pe cel interior, al lui
/iBA. %u toate cA ECi dA seama cA ,icA reprezintA un pericol pentru el Ci pentru familia lui, nu se
poate sustrage ispitei malefice pe care acesta o e(ercitA asupra sa, deoarece tentaBia Em"ogABirii
este mare: Hse gDndea la cDCtigul pe care l-ar putea face En tovArACia lui ,icA, vedea "anii grAmadA
Enaintea sa Ci i se EmpAien5eneau parcA ocii.I /iBA ECi ia la Enceput toate mAsurile de precauBie
Empotriva lui ,icA: merge la 0rad sA-Ci cumpere douA pistoale, ECi ia doi cDini pe care Ei asmute
Empotriva turmelor de porci Ci anga5eazA o slugA credincioasA, pe !arBi, Hun ungur Enalt ca un
"rad.I -in momentul legArii acestei HprieteniiI Encepe procesul iremedia"il de EnstrAinare a lui
/iBA faBA de familie. $l devine o victimA a lui ,icA numai pentru cA acesta Ei descoperA
slA"iciunea pentru "ani. 0ceste scim"Ari sunt prezentate En mod direct de cAtre narator: /iBA
devine Hde tot ursuzI, Hse aprindea pentru oriCice lucru de nimicI,Hnu mai zDm"ea ca Enainte, ci
rDdea cu oot, EncDt ECi venea sA te sparii de elI, iar cDnd se mai 5uca, rar, cu 0na HECi pierdea
repede cumpAtul Ci-i lAsa urme vinete pe "raBI. -evine moorDt, violent, Ei plac 5ocurile crude,
prime5dioase, are gesturi de "rutalitate neEnBeleasA faBA de 0na Ci faBA de copii.
Transformarea radicalA care se produce En caracterul persona5ului este determinatA de
patima acestuia pentru "ani. $zitA Entre douA opBiuni, una reprezentatA de 0na, care include
valorile familiei, iu"irea, cinstea, HliniCtea coli"eiI, iar cealaltA de ,icA, reprezentDnd atracBia
pentru "ani prin mi5loace necurate. -escompunerea sa moralA este progresivA, mergDnd de la
izolarea Ci EnstrAinarea de familie pDnA la complicitate la oBii Ci crime. ,a Enceput, persona5ul
oscileazA Entre atracBia pentru "ani Ci dorinBa de a rAmDne un om cinstit, ceea ce El transformA Entr-
un persona5 tragic. -eCi iniBial pare plin de voinBA, a5unge sA fie victima lui ,icA, slu5itorul lui
deoarece acesta Ei descoperA slA"iciunea pentru "ani. <entimentul culpa"ilitABii El face sA devinA
Encis En sine, dacA la Enceput era un soB "un Ci tandru, pe parcurs se EnstrAineazA de 0na, nu mai
vor"eCte cu ea. ,icA Ei distruge Encrederea En propriile forBe, 0na a5unge sA-l considere Ho muiere
En aine "Ar"AteCtiI Ci nu El mai crede demn de dragostea ei. /iBA trAieCte o dramA psiologicA
concretizatA prin trei EnfrDngeri, pierzDnd pe rDnd Encrederea En sine, Encrederea celorlalBi Ci
Encrederea 0nei En el. ,a un moment dat, /iBA a5unge sA regrete faptul cA are familie Ci copii Ci cA
nu-Ci poate asuma total riscul Em"ogABirii alAturi de ,icA. 'rin intermediul monologului interior
sunt redate gDndurile Ci frAmDntArile persona5ului, realizDndu-se En acest fel autocaracterizarea.:
H$iM %e sA-mi fac)... 0Ca m-a lAsat -umnezeuM... %e sA-mi fac dacA este En mine ceva mai tare
decDt voinBa mea) +ici cocoCatul nu e EnsuCi vinovat cA are cocoaCe En spinare.I
<u" prete(tul cA o voinBA superioarA Ei coordoneazA gDndurile Ci acBiunile, devine laC,
fricos Ci su"ordonat En totalitate <AmAdAului. Jn plus, se EndepArteazA din ce En ce mai mult de 0na:
HEi era parcA n-a vAzut-o demult Ci parcA era sA se despartA de dDnsa.I, aruncDnd-o En "raBele
<AmAdAului: HPoacA muiere, parcA are sA-Bi ia ceva din frumuseBe.I /iBA este caracterizat En mod
direct de ,icA, care ECi dA seama cA e un om de Encredere Ci ciar Ei spune acest lucru: HTu eCti om,
/iBA, om cu multA urA En sufletul tAu, Ci eCti om cu minte: dacA te-aC avea tovarAC pe tine, aC rDde
Ci de dracul Ci de mumA-sa. !A simt ciar eu mai vrednic cDnd mA Ctiu alAturea de un om ca tine.I
TotuCi <AmAdAului nu-i convine un om pe care sA nu-l BinA de fricA Ci de aceea distruge treptat
imaginea celorlalBi despre cDrciumar ca un om onest Ci cinstit. 0stfel, treptat, /iBA a5unge sA fie
pArtaC crimelor <AmAdAului, ECi EncalcA definitiv onoarea depunDnd mArturie falsA En favoarea
acestuia, apoi ECi lasA soBia singurA cu el. TotuCi, momentele En care este atras de "ani alterneazA cu
cele En care doreCte sA-Ci redo"DndeascA familia Ci liniCtea, dar patima "anului este mai puternicA.
0re momente de sinceritate, de remuCcare, cDnd cere iertare soBiei Ci copiilor: HIartA-mA, 0noM Ei
zise el. IartA-mA cel puBin tu, cAci eu n-am sA mA iert cDt voi trAi pe faBa pAmDntului. 0i avut tatA
om de frunte, ai neamuri oameni de trea"A Ci ai a5uns sA-Ci vezi "Ar"atul Enaintea 5udecAtorilor.I
/iBA este conCtient cA se afundA pe zi ce trece En necinste, dar nu gAseCte En el Ci nici En soBia sa,
de care patima "anului El izolase, spri5inul necesat pentru a pune capAt tentaBiei nesA"uite. 'rin
faptul cA alege "anii En defavoarea familiei EncalcA legile tradiBionale Ci din acestA cauzA ECi meritA
soarta.
0restul Ci 5udecata Ei provoacA mustrAri de conCtiinBA pentru modul En care s-a purtat. -e
ruCinea lumii, de dragul soBiei Ci al copiilor, se gDndeCte cA ar fi mai "ine sA plece de la !oara cu
noroc. /iBA EnBelege cA singurul mod de a Envinge rAul Ci de a-Ci recApAta familia este divulgarea
fArAdelegilor lui ,icA. Jncepe sA cola"oreze cu 'intea, dar nu este sincer En totalitate nici faBA de
acesta, ceea ce El va pierde. /iBA Ei oferA pro"e En legAturA cu vinovABia lui ,icA numai dupA ce ECi
poate opri 5umAtate din "anii aduCi de acesta.
Ultima etapA a degradArii morale a lui /iBA are loc la sAr"Atorile 'aCtelui, cDnd, or"it de
furie Ci dispus sA facA orice pentru a se rAz"una pe ,icA, ECi aruncA soBia, drept momealA, En "raBele
<AmAdAului. <perA pDnA En ultimul moment cA se va EntDmpla o minune Ci cA 0na va rezista
influenBei malefice a lui ,icA. 'lecDnd la Ineu, el mediteazA: H-acA e rAu ce fac, nu puteam face
altfel.I /estul e(trem al persona5ului stDrneCte admiraBia lui 'intea: HTare om eCti tu, /iBA, grAi
'intea pe gDnduri. Ui eu El urAsc pe ,icA, dar n-aC fi putut sA arunc o nevastA ca a ta drept momealA
En cursa cu care eu vreau sA-l prind.I -ezgustatA EnsA de laCitatea lui /iBA care se EnstrAinase de
ea Ci de familie, Entr-un gest de rAz"unare, 0na i se dAruieCte lui ,icA, deoarece, En ciuda
nelegiurilor comise, ,icA e HomI, pe cDnd /iBA Hnu e decDt o muiere Em"rAcatA En aine
"Ar"AteCti.I %Dnd se Entoarce la an, /iBA ECi dA seama cA soBia l-a EnCelat, Ctie cA acest lucru s-a
EntDmplat din cauza lui Ci cA a determinat decAderea moralA a 0nai, Ci o ucide: H<imt numai cA mi
s-a pus ceva de-a curmeziCul En cap Ci cA nu mai pot trAi, iarA pe tine nu pot sA te las vie En urma
mea.I ,a rDndul lui este omorDt de RAuB, din ordinul lui ,icA.
/iBA depACeCte limita normalA a unui om care aspirA spre o fireascA satisfacBie materialA
Ci socialA. 'atima pentru "ani Ci fascinaBia dia"olicA a personalitABii <AmAdAului El determinA sA
a5ungA pe ultima treaptA a degradArii morale. !oartea sa sugereazA cA nimic nu este mai presus de
legea moralA, condiBie esenBialA a e(istenBei lumii.
!ramaturgia:
!on Luca Caragiale: *O scrisoare #ierduta+ .comedia realista/.
Comedia este s#ecia genului dramatic 1n versuri sau 1n #roz0" care #rovoac0 r;sul
#rin sur#rinderea moravurilor sociale" a unor ti#uri umane sau a unor situa9ii nea:te#tate"
av;nd un 'inal 'ericit :i" deseori un rol moralizator. Con'lictul comic #resu#une contrastul
dintre a#aren90 :i esen90. )ersona2ele comediei sunt in'erioare 1n #rivin9a 1nsu:irilor morale"
a ca#acit09ilor intelectuale sau a statutului social.
COM!CUL
Comicul este o categorie estetic0 av;nd ca e'ect r;sul" declan:at de con'lictul
dintre a#aren90 :i esen90.
%ontrastul comic este inofensiv Ci este receptat Entr-un registru larg de atitudini:
"unAvoinBA, amuzament, EnduioCare, dispreB. %omicul implicA e(istenBa unui conflict comic
(contrastul), a unor situaBii Ci persona5e comice.
Comicul de situa9ie tensiunea dramaticA prin EntDmplArile neprevAzute, construite dupA
sceme comice clasice: scrisoarea este pierdutA Ci gAsitA succesiv, rAsturnarea de statut a lui
%aBavencu, teama e(ageratA de trAdare a grupului #arfuridi-8rDnzovenescu, confuziile lui
-andanace care o atri"uie pe Toe cDnd lui Traanace, cDnd lui TipAtescu Ci, En final, EmpAcarea
ridicolA a forBelor adverse.
Comicul de limba2 este ilustrat prin intermediul ticurilor ver"ale: H0i puBinticA
rA"dareI, H%urat...I, tautologia: H* soBietate fArA prinBipuri, va sA zicA cA nu le areI, stDlcirea
cuvintelor:HmomentalI, HnifilistI, HfamelieI, cliCeele ver"ale, negarea primei propoziBii prin a
doua: HIndustria romDnA este admira"ilA, e su"limA, putem zice, dar lipseCte cu desAvDrCireI, H+oi
aclamAm munca, travaliul, care nu se face deloc En Bara noastrAI. ,im"a5ul este principala
modalitate de individualizare a persona5elor. 'rin comicul de lim"a5 se realizeazA caracterizarea
indirectA. Vor"irea constituie criteriul dupA care se constituie douA categorii de persona5e:
parveniBii, care ECi trAdeazA incultura prin lim"a5ul valorificat de autor ca sursA a comicului Ci
persona5ele Hcu carteI (TipAtescu Ci Toe), ironizate EnsA pentru legAtura e(tracon5ugalA.
Comicul de caracter se o"servA din ipostazele persona5elor, disponi"ilitatea pentru
disimulare, En timp ce comicul de moravuri cuprinde mai ales relaBia dintre TipAtescu Ci Toe, dar
Ci practicarea Canta5ului politic Ci a falsificArii listelor electorale.
Un tip aparte de comic este comicul de nume: Taaria (zaarisitul, ramolitul)
Traanace (derivat de la cuvDntul traana, o cocA moale, uCor de modelat), +ae (populistul,
pAcAlitorul pAcAlit) %aBavencu (demagogul lAtrAtor, derivat de la caBA), 0gamiBA (diminutivul
cargios al cele"rului nume 0gamemnon, purtat de eroul omeric) -andanace (derivat de la
dandana, EncurcAturA, cu sufi( grecesc, semn al vecilor politicieni), #arfuridi Ci 8rDnzovenescu
(prin aluziile culinare sugereazA inferioritate, vulgaritate, prostie), /iBA (slugarnic, individul
servil Ci umil En faBa Cefilor) 'ristanda (numele unui dans popular En care se "ate pasul pe loc).
O $CR!$O%R4 )!4R&U37
ReprezentatA pe scenA En 1997, comedia * scrisoare pierdutA este a treia dintre cele
patru scrise de autor, fiind o capodoperA a genului dramatic. 'iesa este o comedie de moravuri En
care sunt satirizate aspecte ale societABii contemporane autorului, fiind inspiratA de farsa electoralA
din anul 1992.
%a specie a genului dramatic, comedia este destinatA reprezentArii scenice, dovadA fiind
lista cu 'ersoanele de la Enceputul piesei Ci didascaliile, singurele intervenBii directe ale autorului
En piesA. 'iesa este structuratA En #atru acte alcAtuite din scene, fiind construit su" forma
scim"ului de replici Entre persona5e. 'rincipalul mod de e(punere este dialogul" prin care
persona5ele ECi dezvAui intenBiile, sentimentele, opiniile. 'rin dialog se prezintA evoluBia acBiunii
dramatice, se definesc relaBiile dintre persona5e Ci se realizeazA caracterizarea directA sau indirectA.
3itlul pune En evidenBA contrastul comic dintre esenBA Ci aparenBA. 'retinsa luptA pentru
putere politicA se realizeazA, de fapt, prin lupta de culise, avDnd ca instrument al Canta5ului
politicHo scrisoare pierdutAI, prete(t dramatic al comediei. 0rticolul neotArDt HoI indicA atDt
"analitatea EntDmplArii, cDt Ci repeta"ilitatea ei.
3ema comediei o constituie prezentarea vieBii social-politice dintr-un oraC de provincie
En circumstanBele tensionate ale alegerii unui deputat, eveniment care antreneazA energiile Ci
capacitABile celor anga5aBi, Entr-un fel sau altul, En farsa electoralA.
* scrisoare pierdutA este o comedie En patru acte, primele trei urmArind o acumulare
gradatA de tensiuni Ci conflicte, iar al patrulea anulDnd toatA agitaBia Ci panica stDrnite En 5urul
scrisorii pierdute. Jn construcBia piesei, se remarcA trei elemente care su"liniazA arta de dramaturg
a lui %aragiale: piesa Encepe dupA consumarea momentului intrigii (pierderea scrisorii), gAsindu-l
pe TipAtescu Entr-o stare de agitaBie Ci nervozitate& nu e(istA propriu-zis o acBiune, totul se
deruleazA En 5urul scrisorii, adicA a prete(tului& ciar dacA Enceputul Ci finalul piesei nu sunt
simetrice, piesa are o aritecturA circularA, En sensul cA atmosfera destinsA din final reface situaBia
iniBialA a persona5elor, aceea de dinaintea pierderii scrisorii, ca Ci cum nu s-ar fi EntDmplat nimic.
#iind destinatA reprezentArii scenice, creaBia dramaticA impune anumite limite En ceea ce
priveCte amploarea tim#ului Ci a s#a9iului de desfACurare a acBiunii. Jntreaga acBiune se desfACoarA
En Hcapitala unui 5udeB de munteI, la sfDrCitul secolului al XIX-lea, En perioada campaniei
electorale, Entr-un interval de trei zile. <cena iniBialA din actul ! prezintA persona5ele Utefan
TipAtescu Ci 'ristanda, care citesc ziarul RAcnetul %arpaBilor Ci numArA steagurile. 'rete(tul
dramaturgic, adicA intriga, care Encinge spiritele Ci activeazA conflictul, este pierderea de cAtre
Toe, soBia lui Taaria Traanace, a unei scrisori de amor ce i-a fost adresatA lui TipAtescu,
prefectul 5udeBului. <crisoarea, gAsitA de %etABeanul turmentat Ci sustrasA acestuia de %aBavencu,
este folositA de acesta din urmA ca mi5loc de Canta5 pentru a o"Bine candidatura. %omicul de
situaBie constA aici Entre calmul lui Taaria Traanace, soBul EnCelat, care crede EnsA cA scrisoarea
este un fals, Ci z"uciumul celor doi amanBi care EncearcA sA gAseascA soluBii pentru a recupera
scrisoarea.
%ctul !! prezintA numArarea voturilor, dar cu o zi Enaintea alegerilor. Con'lictul
dramaticprincipal constA En confruntarea pentru puterea politicA a douA forBe opuse: reprezentanBii
partidului aflat la putere (prefectul Utefan TipAtescu, Taaria Traanace, preCedintele grupArii
locale a partidului Ci Toe, soBia acestuia) Ci gruparea independentA constituitA En 5urul lui +ae
%aBavencu, am"iBios avocat Ci proprietar al zairului RAcnetul %arpaBilor. %onflictul are la "azA
contrastul dintre ceea ce sunt Ci ceea ce vor sA parA persona5ele, Entre aparenBA Ci esenBA. $ste
utilzatA tehnica am#li'ic0rii tre#tate a con'lictului. * serie de #rocedee
com#ozi9ionale(modificarea raporturilor dintre persona5e, rAsturnAri "ruCte de situaBie,
introducerea unor elemente-surprizA, anticipAri, amDnAri) menBin tensiunea dramaticA, prin
complicarea Ci multiplicarea situaBiilor conflictuale. Con'lictul secundar este reprezentat de
grupul #arfuridi-8rDnzovenescu, care se teme de trAdarea prefectului. Tensiunea dramaticA este
susBinutA prin apariBia Ci dispariBia scrisorii, prin felul cum evolueazA Encercarea de Canta5 a lui
%aBavencu. Jn timp ce Toe este dispusA la acceptarea condiBiilor cerute de %aBavencu, TipAtescu Ei
oferA acestuia diferite funcBii En scim"ul scrisorii, dar adversarul nu cedeazA. -acA, En zarva
acestui conflict, Taaria Traanace pare a fi convins cA este vor"a de o plastografie, #arfuridi Ci
8rDnzovenescu "Anuiesc o trAdare Ci se decid sA e(pedieze o anonimA la centru.
Jn actul !!!" care constituie Ci #unctul culminant" acBiunea se mutA En sala mare a
primAriei unde au loc discursurile candidaBilor. !oment de ma(imA Encordare, En care cei doi
posi"ili candidaBi, #arfuridi Ci %aBavencu, rostesc discursuri antologice. Jntr timp, Traanace
gAsCte o poliBA falsificatA de %aBavencu pe care intenBioneazA sA o foloseascA pentru contra-Canta5.
0poi anunBA En CedinBA numele candidatului susBinut de comitet: 0gamiBA -andanace. 8Ataia
dintre ta"erele de alegAtori se declanCeazA imediat dupA anunBarea candidatului, astfel Encercarea
lui %aBavencu de a vor"i En pu"lic despre scrisoare eCueazA. Jn EncAierare, %aBavencu pierde pAlAria
cu scrisoarea, gAsitA pentru a doua oarA de %etABeanul turmentat, care o duce destinatarei.
%ctul !," deznod0m;ntul" aduce rezolvarea conflictului iniBial pentru cA scrisoarea
revine la Toe, prin intermediul %etABeanului turmentat, trimisul de la centru este ales, iar
%aBavencu apare umil Ci speriat. 'ropulsarea ploiticA a candidatului-surprizA se datoreazA unei
poveCti asemAnAtoare deoarece Ci el gAsise o scrisoare compromiBAtoare. %aBavencu este nevoit sA
accepte sA conducA festivitatea En cinstea noului ales, Ci totul se terminA Entr-o atmosferA de
sAr"Atoare Ci EmpAcare.
-ouA persona5e secundare au un rol aparte En construcBia su"iectului Ci En menBinerea
tensiunii dramatice. Jn fiecare act, En momentele de ma(imA tensiune, %etABeanul turmentat intrA En
scenA, avDnd intervenBii involuntare, dar decisive En derularea intrigii. $l apare ca un instrument al
azardului, fiind cel care gAseCte scrisoarea din EntDmplare, En douA rDnduri, face sA-i parvinA mai
EntDi lui %aBavencu Ci o duce En final HadrisantuluiI, coana PoiBica. -andanace este elementul-
surprizA prin care se realizeazA deznod0m;ntul, el rezolvA ezitarea cititorului Entre a da mandatul
prostului de #arfuridi sau canaliei %aBavencu. 'ersona5ul EntAreCte semnificaBia piesei, prin
generalizare Ci EngroCare a trAsAturilor, candidatul trimis de la centru fiind Hmai prost ca #arfuridi
Ci mai canalie decDt %aBavencuI.
)4R$ON%54L4: 834=%N 3!)734$CU" O4 3R%<%N%C<4. R4L%G!% &!N3R4
C4L4 &OU7 )4R$ON%54
'ersona5ele din comedii au trAsAturi care Enlesnesc Encadrarea lor En diferite tipuri.
%aragiale este considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura romDnA. $le aparBin viziunii
clasice pentru cA se EncadreazA Entr-o tipologie comicA, avDnd o dominantA de caracter Ci un
repertotiu fi( de trAsAturi. Jn comedia * scrisoare pierdutA se EntDlnesc urmAtoarele clase
tipologice: tipul Encornoratului (Taaria Traanace), tipul primului-amorez Ci al don5uanului
(Utefan TipAtescu), tipul cocetei Ci al adulterinei (Toe), tipul politic Ci al demagogului (TipAtescu,
%aBavencu, #arfuridi, 8rDnzovenescu, Traanace, -andanace), tipul cetABeanului (%etABeanul
turmentat), tipul funcBionarului ('ristanda), tipul confidentului ('ristanda, TipAtescu,
8rDnzovenescu), tipul raisonerului ('ristanda). Un alt mi5loc de caracterizare este
onomastica.+umele persona5elor sugereazA trAsAtura lor dominantA.
8te'an 3i#0tescu este prezentat EncA din lista cu 'ersoanele de la Enceputul piesei En
funcBia de prefect al 5udeBului. ,a adApostul autoritABii politice, ECi foloseCte avanta5ele En propriile
lui interese. Jn acelaCi timp, el EntrucipeazA En comedie ti#ul don2uanului" al #rimului
amorez.'rietenul cel mai "un al lui Taaria Traanace, TipAtescu o iu"eCte pe soBia acestuia,
Toe, 'emeia cochet0" EncA din momentul En care ea se cAsAtoreCte cu neica Taaria, dupA cum
o"servA cu naivitate soBul: Hpentru mine sA vie sA "AnuiascA cineva pe PoiBica, ori pe amicul
#AnicA, totuna e... $ un om cu care nu trAiesc de ieri, de alaltAieri, trAiesc de opt ani, o 5umAtate de
an dupA ce m-am Ensurat a doua oarA. -e opt ani trAim EmpreunA ca fraBii, Ci niciun minut n-am
gAsit la omul acesta mAcar atDtica rAu.I
Jn comparaBie cu celelalte persona5e, TipAtescu este cel mai puBin marcat comic, fiind
spre deose"ire de toBi ceilalBi un om instruit, educat, dar cu toate acestea impulsiv, dupA cum El
caracterizeazA En mod direct Ci Traanace: H$ iuteM +-are cumpAt. 0minteri "un "Aiat, deCtept, cu
carte, dar iute, nu face pentru un prefect.I Jn fond, TipAtescu trAieCte o dramA. -e dragul unei
femei pe care este nevoit sA o EmpartA cu altcineva, sacrificA o carierA promiBAtoare la 8ucureCti,
aCa cum remarcA acelaCi Traanace: H%redeBi d-voastrA cA ar fi rAmas el prefect aici Ci nu s-ar fi
dus director la 8ucreCti, dacA nu stAruiam eu Ci cu PoiBica... Ci la drept vor"ind, PoiBica a stAruit mai
mult...I
-isperat de pierderea scrisorii, el aplicA o "ine susBinutA tacticA de atac Empotriva lui
%aBavencu, EncAlcDnd ciar legea. 0"uzul de putere este principala sa armA: Ei dA mDnA li"erA lui
'ristanda, controleazA scrisorile de la telegraf Ci dispune sA nu fie transmis niciun mesa5 fArA Ctirea
lui, Ei oferA lui %aBavencu diferite posturi importante, pentru ca apoi, la refuzul acestuia Ci
conCtient cA alegerile sunt o farsA, sA cedeze. 'us En situaBia de a se apAra, TipAtescu dovedeCte o
"unA CtiinBA a disimulArii: cDnd Traanace Ei aduce vestea e(istenBei scrisorii, se preface a nu Cti
nimic& En faBa lui #arfuridi Ci 8rDnzovenescu ia pozA de victimA a propriei sale sensi"ilitABi pentru
partid, iar En relaBia cu +ae %aBavencu este perfid Ci violent. 'ersona5ul nu are am"iBii politice,
postul de prefect oferindu-i o stare de suficienBA, tul"uratA doar de pierderea scrisorii.
oe, En scim", En ciuda vAicArelilor, a leCinurilor, dar Ci faptului cA este consideratA o
damA HsimBitoareI, este En realitate o femeie voluntarA, stApDnA pe sine, care Ctie foarte "ine ce
vrea Ci care Ei manipuleazA pe toBi En funcBie de propriile dorinBe. <pre deos"ire de amantul ei, ea
nu cade pradA disperArii ci EncearcA sA rezolve situaBia cu %aBavencu cDt mai repede posi"il, deCi
face paradA de iu"irea pentru TipAtescu Ci de sacrificiile ei pentru el, En fapte ea nu a 5ertfit altceva
decDt o fidelitate con5ugalA stDn5enitoare, sacrificiul fiind fAcut de fapt de TipAtescu.
-incolo de aparenBe, En cuplul pe care Toe El formeazA cu TipAtescu, ea reprezintA
raBiunea, puterea Ci deBine de fapt controlul asupra relaBiei. #iind Hun om cAruia Ei place sA 5oace pe
faBAI, dupA cum el EnsuCi mArturiseCte, TipAtescu refuzA iniBial compromisul politic Ci Ei propune
Toei o soluBie disperatA, arAtDndu-se pregAtit sA renunBe la tot pentru ea: H<A fugim EmpreunA...I $a
intervine EnsA energic Ci refuzA Hne"uniaI, deoarece nu doreCte sA renunBe la poziBia sa de primA
doamnA a oraCului. -e aceea Ei rAspunde ferm prefectului: H$Cti ne"un) -ar Taaria) -ar poziBia
ta) -ar scandalul Ci mai mare care s-ar aprinde pe urmele noastre)...I Iz"ucnirea scandalului o
EngrozeCte mai tare decDt pierderea "Ar"atului iu"it: H%um or sA-Ci smulgA toBi gazeta, cum or sA
mA sfDCie, cum or sA rDzAM... * sAptAmDnA, o lunA, un an de zile n-au sA mai vor"eascA decDt de
aventura asta... Jn orACelul acesta, unde "Ar"aBii Ci femeile Ci copiii nu au altA petrecere decDt
"Drfirea, fie ciar fArA motiv... dar EncA avDnd motiv... Ci ce motiv, #AnicAM %e vuietM... ce scandalM
%e cronicA infernalAMI Replica ei la Entre"area lui Tiptescu ascunde o ironie amarA: HToeM ToeM !A
iu"eCti) K Te iu"esc, dar scapA-mAI.
Jn confruntarea dintre cei doi En ceea ce priveCte susBinerea candidaturii lui %aBavencu,
prefectul este cel care cedeazA pDnA la urmA de dragul Toei: HJn sfDrCit, dacA vrei tu... fieM...
JntDmplA-se orice s-ar EntDmpla... -omnule %aBavencu, eCti candidatul Toii, eCti candidatul lui
nenea Taaria... prin urmare Ci al meuM... 'oimDine eCti deputatM...I %rispatA, EncordatA, pe
parcursul Entregii comedii, Toe devine, la sfDrCitul piesei, generoasA, fermecAtoare, spunDndu-i lui
%aBavencu: H$u sunt o femeie "unA... am sA Bi-o dovedesc. 0cum sunt fericitA... 'uBin Emi pasA
dacA ai vrut sA-mi faci rAu Ci n-ai putut. +u Bi-a a5utat -umnezeu pentru cA eCti rAu& Ci pentru cA eu
voi sA-mi a5ute totdeauna, am sA fiu "unA ca Ci pDnA acuma.I
#inalul comediei aduce EmpAcarea tuturor. *datA ce intrA En posesia scrisorii, Toe
devine triumfAtoare, se comportA ca o doamnA, ECi recapAtA superioritatea la care renunBase pentru
scurt timp, face promisiuni pentru %aBavencu (H#ii zelos, asta nu-i cea din urmA %amerAMI), En
timp ce TipAtescu se retrage ca Ci mai Enainte En um"ra ei.
-eCi nu sunt sancBionate prin comicul de lim"a5, persona5ele Hcu carteI sunt ironizate
pentru legAtura e(tracon5ugalA, semnificative En acest sens fiind numele lor de alint, #AnicA Ci
PoiBica.
$imbolismul:
5oezia simbolist! rom*neasc! apare la sf*ritul secolului al >:>+lea,
perioad! m!cinat! de ad*nci contradicii sociale.5e fondul napoierii
industriale i al unei ariculturi ce mai p!stra r!maie feudale,
contradiciile dintre clase se ascut. -reaia literar! de la sf*ritul
secolului trecut i nceputul secolului nostru exprim! o stare de
spirit antibur7ez!. 3criitorii de%in tot mai sensibili la suferinele
AdezmotenitorilorA , ei dez%!luie exploatarea i asuprirea, comunica
exasperarea pro%ocat! de monotonia %ieii pro%inciale din acea
%reme.
)n literatura rom*n!, simbolismul p!trunde prin poemele @i textele
teoretice ale lui Alexandru MacedonsBi. Al?i reprezentan?i suntCtefan
5etic!, :on Minulescu @i, mai ales, <eore ,aco%ia, care folose@te
poezia simbolist! drept pretext, pentru a crea o poezie metafizic!,
cu nuan?e expresioniste sau existen?ialiste. 6e altfel, MacedonsBi
a%ea s!+@i re%endice mai t*rziu, n 1889, printr+un articol intitulat D)n
praul secolului(, merite de pionier al simbolismului pe plan
european.

Tr!s!turile simbolismului literar&
raportul dintre simbol "semn,cu%ant$ @i eul poetic nu este exprimat,
ci suerat, a@adar suestia este o manier! artistic! obliatorie a
crea?iei simboliste/
tema eneral! o constituie starea confuz! @i ne%rotic! a poetului
ntr+o societate superficial!, mesc7in!, incapabil! s! perceap!, s!
intelea! @i s! aprecieze ni%elul artei ade%!rate/ alte teme @i moti%e
simboliste& ora@ul de pro%incie sufocant, natura ca stare de spirit,
anotimpurile apocaliptice, dezinterarea de materie, iubirea
s*c*itoare, moartea ca proces de descompunere, solitudinea
dezolant!, moti%ul apei ca substan?a erozi%!, moti%ul instrumentelor
muzicale, moti%ul cromatic, olfacti%, etc.
poezia simbolist! exprim! numai atitudini poetice sau st!ri suflete@ti
specifice acestui curent literar& triste?ea, dezustul, oboseala
psi7ic!, disperarea, ap!sarea, spaima, ne%roza, toate fiind suerate
prin simboluri, f!r! a fi numite/
coresponden?a dintre cu%intele+simbol @i elementele din natur! este
principalul procedeu artistic de construire a poeziilor simboliste.
Tr!s!turile obiectului din natur! suereaz! st!rile interioare ale eului
liric. "6e ex& cu%*ntul+simbol AplumbA are drept corespondent un
metal reu, de culoare cenu@ie, maleabil @i cu o sonoritate surd!$/
preferin?a pentru imaini imprecise, difuze, f!r! contur/
muzicalitatea crea?iei simboliste se construie@te fie prin prezen?a
instrumentelor muzicale, fie prin muzicalitatea interioar! a %ersurilor
"prin %erbe sau inter8ec?ii auditi%e$/
cromatica este de asemenea fie exprimat! direct prin culori cu
putere de simbol, fie suerat! prin coresponden?e/
olfacti%ul se manifest! prin mirosuri puternice/
sinestezia este un procedeu artistic care marc7eaz! asocierea
concomitent! a mai multor percep?ii diferite "sunet,culoare, parfum$
@i trezirea simultan! a sim?urilor/
%ersul liber este o noutate prozodic!/ refrenul accentueaz! starea
poetic!, prin repeti?ia cromatic!, olfacti%! sau muzical! a
simbolurilor.
George Facovia: *)lumb+ .#oezie simbolista/:
-ormeau adDnc sicriele de plum",
Ui flori de plum" Ci funerar vestmDnt F
<tam singur En cavou... Ci era vDnt...
Ui scDrBiau coroanele de plum".

-ormea Entors amorul meu de plum"
'e flori de plum", Ci-am Enceput sA-l strig F
<tam singur lDngA mort... Ci era frig...
Ui-i atDrnau aripile de plum".
%#ari9ie
'oezia sim"olistA 'lum" descide volumul cu acelaCi nume, apArut En 141=. Te(tul
conBine urmAtoarele elemente specifice liricii sim"oliste: folosirea sim"olurilor (plum"ul), tenica
repetiBiilor (se repetA de = ori cuvDntul plum"), cromatica, stArile eului liric Ci sugestia.
3ema #oeziei
Tema poeziei o constituie condiBia poetului Entr-o societate lipsitA de aspiraBii Ci
artificialA, condiBie care se leagA de douA coordonate esenBiale, iubirea Ci moartea.
3itlul #oeziei
Titlul poeziei este sim"olul #lumb, care sugereazA apAsarea, angoasa, greutatea
sufocantA, Enciderea definitivA a spaBiului e(istenBial, fArA soluBii de ieCire.
Com#ozitia #oeziei
'oezia este structuratA En douA catrene construite En 5urul cuvDntului-sim"ol plum" care
este reluat En :ase din cele opt versuri ale poeziei. %ele douA strofe corespund celor douA planuri
ale realitABii: realitatea e-terioar0, o"iectivA, sim"olizatA de cimitir Ci de cavou Ci realitatea
interioarA, su"iectivA, sim"olizatA de sentimentul iu"irii (Hamorul meu de plum"I).
$tro'a ! descrie un cadru spaBial Encis, apAsAtor, sufocant, En care eul liric se simte
claustrat: H<tam singur En cavou...I. %avoul este un sim"ol pentru universul interior care provoacA
o stare de angoasA datoritA sugerArii greutABii plum"ului. 0cest cadru este descris cu a5utorul
epitetelor metaforice: Hsicriele de plum"I, Hfunerar vestmDntI (Ci inversiune), Hflori de plum"I,
Hcoroanele de plum"I Ci este un spaBiu claustrofo"ic, un spaBiu limitat prin e(celenBA. Repetarea
epitetului Hde plum"I su"liniazA e(istenBa moorDtA, lipsitA de transcendenBA sau de posi"ilitatea
EnAlBArii, deoarece la 8acovia moartea EnseamnA totdeauna aniilare totalA atDt a trupului, cDt Ci a
sufletului, iar plum"ul este un sim"ol al apAsArii Ci al strivirii fiinBei. !oartea este sugeratA EncA de
la Enceput, deoarece poezia Encepe nu EntDmplAtor cu ver"ul HdormeauI, asociat cu adver"ul de
mod HadDncI, somnul fiind considerat o stare incertA Entre e(istenBA Ci moarte, o rupere de lumea
realA. %iar Ci elementele care ar tre"ui sA inspire "ucurie Ci viaBA, florile, aici sunt Empietrite, sunt
contaminate de materia generalA, plum"ul: Hflori de plum"I. VDntul este singurul element care
sugereazA miCcarea, dar Ci acesta produce efecte reci, ale morBii: HCi era vDnt... K Ui scDrBiau
coroanele de plum".I Ver"ele la imperfect desemneazA trecutul nedeterminat Ci sugereazA
permanenBa unei stAri de angoasA Ci a unei permanente aspiraBii spre un final dorit, aCteptat Ci
simBit ca o eli"eratoare Enceierea a unui ciclu e(istenBial: HdormeauI, HstamI, HeraI,HscDrBiauI.
$tro'a a !!(a mutA accentul pe interioritate, dar aceasta nu este o posi"ilitate de salvare
deoarece se aflA su" semnul tragicului. *ptimismul este anulat total, iu"irea, afectivitatea sunt
surprinse En momentul dispariBiei: H-ormea Entors amorul meu de plum".I(cuvDntul HEntorsI se
referA la Entoarcerea mortului cu faBa spre apus). Jncercarea de salvare este iluzorie, strigAtul eului
liric fiind unul zadarnic: HCi-am Enceput sA-l strigI. $ul solitar aude, vede, EnregistreazA tot ce El
Encon5oarA ca pe un eveniment important, dar comunicarea propriu-zisA este e(clusA. -orinBa de
evadare Ci de EnAlBare produsA de sentimentul de iu"ire este Ci ea contaminatA de atmosfera
generalA, Haripile de plum"I sugerDnd de fapt o cAdere surdA Ci grea, adicA moartea. 0propierea
morBii este anticipatA de sentimentul de singurAtate: H<tam singur lDngA mort...I, vers care are
corespondent En prima strofA: H<tam singur En cavou...I. ,a 8acovia iu"irea Ci moartea ($ros Ci
Tanatos) sunt strDns legate Ci nu se anuleazA una pe cealaltA. -e asemenea, cuvintele din Entreaga
poezie fac parte din cDmpul semantic al morBii: sicriu, cavou, funerar, coroanA, mort, punDnd Ci
mai "ine En evidenBA ideea centralA.
4lementele 'onetice :i de #rozodie
'oezia sim"olistA se caracterizeazA prin muzicalitate. 'e parcursul Entregii poezii
sonoritABile care sugereazA moartea sunt o"Binute prin aglomerarea consoanelor dure: ", p, m, n, s,
C, t, B. Un alt element care conferA muzicalitate te(tului este repetarea cuvDntului plum" de Case ori
pe parcursul Entregii poezii.
Versurile au rimA Em"rABiCatA, mAsura este de 1> sila"e, iar ritmul alterneazA de la iam"ic
la amfi"ra.
Perioada inter"elica:
Studiu de caz:
0nii inter"elici se caracterizeaza in literatura romana printr-o remarca"ila dezvoltare a romanului
care in scurt timp atinge nivelul valoric european.
Romanul romanesc isi largeste tematica, el cuprinzand medii sociale diferite si pro"lematici mai
"ogate si mai comple(e. Un an de referinta pentru romanul romanesc este 14:>, cand apare .Ion.
a lui ,iviu Re"reanu. 'ana la aparitia acestui roman au aparut si alte romane cum sunt .%iocoii
veci si noi. a lui +icolae #ilimon, .Romanul comanestilor. a lui -uliu Tamfirescu, .!ara. de
Ion <lavici si .+eamul soimarestilor. de !iail <adoveanu. .Ion. este insa primul roman
romanesc compara"il cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare de viata pe care o
dega5a.
In romanul inter"elic se continua inspiratia rurala prin operele lui
<adoveanu, si Re"reanu, dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. 0cum apar
romanele citadine in care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. 0sa avem creatiile
lui %amil 'etrescu, %alinescu, @ontensia 'apadat 8engescu. ,egat de mediul citadin se dezvolta si
pro"lema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui %amil 'etrescu.
In perioada inter"elica se intensifica dez"aterile cu caracter teoretic in legatura cu romanul. 0stfel
/ara"et I"raileanu in studiul .%reatie si analiza. constata e(istenta a doua principale tipuri de
roman: romanul de creatii, care prezinta persona5ele in deose"i prin comportamentul lor si
romanul de analiza care este interesat de viata interioara de psiic.
In perioada inter"elica romancierii e(perimenteaza tenici multiple ale romanului modern. 0stfel
avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel "alzacian pe care /eorge %alinescu
il foloseste in .$nigma *tiliei.. $l considera a"solut necesar dezvoltarea romanului romanesc pe
linia studiului caracterului.
%a reprezentant de seama a prozei inter"elice, ,iviu Re"reanu este considerat intemeietor al
romanului romanesc o"iectiv prin pu"licarea romanului .Ion. ,data pu"licarii fiind considerata o
data istorica .in procesul de o"iectivare a literaturii noastre epice.($ugen ,ovinecsu).
'rin .Ion. Re"reanu descide calea romanului romanesc modern dand o capodopera in maniera
realismului dur afirmat in literatura universala prin romanele lui 8alzac, <tendal sau Tolac.
Romanul .Ion. este o monografie a satului roman din Transilvania de la inceputul secolului al
XX-lea in centrul caruia sta imaginea tarnului roman care lupta pentru pamant.-in punct de
vedere compozitional, romanul a fost impartit in doua volume ./lasul pamantului. si ./lasul
iu"irii. ,titlul acestora sintetizand esenta continutului.
%onflictul romanului este generat de lupta apriga pentru pamant.Intr-o lume in care conditia
omului este sta"ilita in functie de pamantul pe care-l poseda, este firesc faptul ca mandria lui Ion
sa-l duca spre patima devoratoare pentru pamant.<olutia lui Re"reanu este aceea ca Ion se va
casatori cu o fata "ogata, 0na, desi nu o iu"este, #lorica se va casatori cu /eorge pentru ca are
pamant, iar ,aura ,fiica invatatorului @erdelea il va lua pe 'intea nu din dragoste, ci pentru ca nu
cere zestre.
0ctiunea romanului este dispusa pe doua planuri care uneori merg paralel, alteori se intersecteaza,
constituind de fapt imagini ale aceleiasi lumi.%ele doua planuri, cel al taranilor avandu-l pe Ion in
centru si cel al intelectualitatii rurale avand in centru familia invatatorului @erdelea, sunt adunate
la un loc de catre autor in prima secventa care infatiseaza viata satului si anume ora, in care
persona5ele sunt asezate dupa pozitia sociala fiind surprise in atitudini semnificative.
'entru ca in sat domina mentalitatea ca oamenii sunt respectati daca au oarecare agoniseala
relatiile sociale sunt tensionate intre .sarantoci. si ."ocotani. iar destinele oamenilor sunt
determinate de aceasta mentalitate, de faptul ca familiile nu se intemeiaza pe sentimente, ci pe
interese economice. .In societatea taranesca, femeia reprezinta doua "rate de lucru, o zestre si o
producatoare de copii.*data criza erotica trecuta, ea inceteza de a mai insemna ceva pentru
feminitate.<orta 0nei e mai rea, dar deose"ita cu mult de a orcarei femei,nu..(/.
%alinescu).8atuta de tata si de sot,0na, ramasa fara spri5in moral, dezorientata si respinsa de toti,
se spanzura.#lorica, parasita de Ion, se casatoreste cu /eorge si se "ucura de norocul pe care-l are,
desi il iu"ea pe Ion.
-esi asezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui patimase, nu se poate multumi cu averea pe care o
do"andise si ravneste la #lorica.<farsitul lui Ion este naprasnic, este omorat de /eorge 8ul"uc,
care-l prinde iu"indu-se cu nevasta lui.
#inalul romanului surprinde satul adunat la sar"atoarea sfintirii noii "iserici, descrie drumul care
iese din satul 'ripas, viata urmaridu-si cursul.
%alinescu afirma ca .in planul creatiei Ion e o "ruta.0 "at5ocorit o fata, i-a luat averea, a impins-o
la spanzuratoare si-a ramas in cele din urma cu pamantul..Insusindu-si pamantul pe cai necinstite,
tul"urand linistea unui camin (cel al lui /eorge 8ul"uc) in numele glasului iu"irii, Ion nu putea
supravietui iar sfarsitul sau nu putea fi altul, fiind perfect motivat din punct de vedere moral si
estetic.
Re"reanu este primul nostru mare romancier al stiei sociale dar si al celei psiologice
reprezentata de .'adurea spanzuratilor., primul roman de analiza psiologica,o"iectiv si realist din
literatura romana.
Tema romanului o constituie evocarea realista si o"iectiva a primului raz"oi mondial, in care
accentul cade pe conditia tragica a intelectualului ardelean care este silit sa lupte su" steag strain
impotriva propiului neam..'adurea spanzuratilor. este .monografia incertitudinii cinuitoare.(/.
%alinescu).
<tructural, romanul este alcatuit din patru carti, fiecare cate 19 capitole, cu e(ceptia ultimului, care
are doar 9 capitole, fapt ce a fost interpretat de critica literara prin aceea ca viata tanarului 8ologa
s-a sfarsit prea curand si intra-un mod nefiresc.Romanul are doua planuri distincte, care evolueaza
paralel, dar se interconditioneaza, unul al tragediei raz"oiului, altul al dramei psiologice a
persona5ului.
0tmosfera dezolanta a peisa5ului de toamna moorata, cu cer rece, in care campia este neagra,
ar"orii sunt desfrunziti, iar ploaia, vantul, intunericul, cimitirul, precum si sarma gimpata
constituie manifestari ale naturii aflate in concordanta cu starile sufletesti ale persona5elor.
0postol 8ologa, protagonistul romanului, ca mem"ru al %urtii !artiale, a fcaut parte din
completul de 5udecata care a condamnat la moarte prin spazuratoare pe su"locotenentul ce
<vo"oda, pentru ca incercase sa treaca frontul la inamic.%onvins ca si-a facut datoria fata de stat,
0postol 8ologa supravegeaza cu severitate e(ecutia ,care i se pare un act de dreapta
5ustitie.!omentul crucial care va avea puternice influente in constiinta eroului si care va declansa
conflictul psiologic al persona5ului este privirea o"sedanta a ocilor lui <vo"oda, .simiti limpede
flacara din ocii condamnatului i se prelingea in inima ca o imputare dureroasa ocii omului
osandit parca il fascineaza cu privirea lor dispretuitoare de moarte si infrumusetata de o dragoste
uriasa..$ste acum o prima manifestare a crizei de constiinta, care, treptat, va domina mintea si
sufetul lui 0postol.
Intreaga sa fiinta este dominata de aspiratia spre li"ertate si constiinta apartenentei etnice.-e
aceea,cand afla ca regimentul sau trece in 0rdeal , incearca sa o"tina apro"area de a nu participa la
aceste lupte ce se vor purta impotriva neamului romanesc, insa nici dupa ce va distruge reflectorul
rusesc, generalul sau nu va accepta.Incercand sa dezrteze, este ranit si se intorce la 'arva in
covalescenta.Va rupe logodna cu !arta pentru ca, revenit pe front sa se indragostesca de Ilona,
fiica groparului Vidor,de care era gazduit.
-upa ce este pus in situatia de a condamna la moarte 1: romani, 8ologa dezerteza din nou fiind
prins de cel mai vigilent dusmnan al sau, locotenentul ungur Varga&refuza cu incapatanare sa fie
aparat si este condamnat la moarte prin spanzuratoare.
0postol 8ologa moare ca un erou,intrucipand puterea de scrificiu pentru cauza no"ila a neamului
sau, pentru li"ertate si iu"ire de adevar, .cu ocii insetati de lumina rasaritului., cu privirile
indreptate .spre stralucirea cereasca..
,iviu Re"reanu creeaza romanul romanesc modern pe cand !iail <adoveanu desavarseste
povestirea romaneasca.<adoveanu, .<tefan cel !are al literaturii romane. cum i-a spus
/.%alinescu, are o opera monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea
compozitionala.
%ele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marceaza z"uciumata istorie a !oldovei,
capodopera acestui gen creator constituindu-l romanul .#ratii Pderi.,care evoca epoca de glorie a
!oldovei in secolul al XV-lea.
Tema prezinta istoria !oldovei in timpul lui <tefan cel !are, construita ca o ampla cronica a vietii
sociale din perioada de maturitate a domniei, epoca de inflorire a tarii, de progres si li"ertate
nationala.0ctiunea are doua planuri: unul istoric care ilustreaza evenimentele politice si militare
ale epocii si unul social, avand in centru familia Pderilor si devotamentul .oamenilor !ariei <ale..
Romanul se compune din trei volume, fiecare purtand un titlu semnificativ pentru esenta
su"iectului:
.Ucenicia lui Ionut.(1423)-prezinta formarea lui Ionut Pder, fiul cel mai mic al lui !anole 'ar-
+egru,ucenicia in slu5"a lui 0le(andrel-Voda, dorind sa-si implinesca visul de a a5unge la %urtea
domneasca la <uceava.%ei doi tineri sunt crescuti aspru, in spiritul "ar"atiei si al demnitatii, devin
frati de cruce,isi impartasesc gri5ile si necazurile,impreuna ies din situatii grele datorita
inteligentei,cura5ului si priceperii manuirii armelor.
Ionut Pder afla de un complot impotriva domitorului si salveaza vite5este pe 0le(andrel si, in
aceeasi noapte !anole 'ar-+egru impiedica furtul armasarului %atalan,care fusese pus la cale de
"oierul !iu, un roman pri"eag in 'olonia.
+asta,iu"ita lui Ionut, este rapita de tatari si dusa intr-o ta"ara turceasca pe malul -unarii.Ionut
pleca in cautarea ei,trece prin multe peripetii riscandu-si viata dar este salvat de fratii si tatal sau,
dupa care afla ca +asta s-a sinucis.$pisodul se inceie cu uciderea anului tatar de /eorge
8otezatu, slu5itorul credincios al lui Ionut,iar el revine la %urtea domneasca devenind ostean
adevarat.
.Izvorul 0l". este un poem al iu"irii.<imion Pder se indragosteste de !arusca, fiica lui Iatco
@udici,care este rapita si dusa in Tara ,eseasca.Pder merge in 'olonia si isi aduce iu"ita
inapoi,apoi are loc primirea viitoarei doamne a voievodului,!aria de !angop si nunta lor.
.*amenii !ariei <ale. prezinta evenimentele istorice petrecute intre 1761-1763.* pagina
impresionanata o constituie lupta de la Vaslui dar turcii pregatesc un nou atac asupra !oldovei.
Ionut este trimis de Voda sa aduca vesti din /recia si de la muntele 0tos.$ste insotit de /eorge
8otezatu, iar drumul este un prile5 de a prezenta, in contrast, imaginea !oldovei si Imparartia
*tomana.
Romanul se inceie cu lupta de la Vaslui, unde <tefan a o"tinut o victorie stralucita impotriva
puoiului tucesc condus de sultanul !emed $l #ati.<tefan ii plange pe eroii care au pierit in
lupta ,intre care se numara si "atranul comis !anole 'ar-+egru, <imion Pder, %aliman si fiul
sau,<amoila.
Timpul in care se petrec intamplarile, faptele din intreaga proza sadoveniana, este un timp mitic,
un timp al credintelor stramoseseti, intr-o lume araica, primitiva, foarte puternic legata de natura
incon5uratoare,un timp care se masoara dupa semnele vremii, dupa superstitii, dupa legi
stramosesti nescrise, dar pastrate cu sfintenie de generatii si transmise cu credinta urmasilor,
.8altagul. fiind un adevarat .poem al naturii si al sufletului omului simplu, o .!iorita. in
dimensiuni mari..<cris in numai 16 zile este considerat suprema sinteza sadoveniana.
Romanul ilustreaza lumea araica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean ca pastrator al
traditiilor si al specificului national,cu un mod propiu de a gandi, a simti, si a reactiona in fata
pro"lemelor cruciale ale vietii.
Romanul este structurat evidentiindu-se doua componenete: una sim"olica-mitica si cealalta epica-
realista, care se interfereaza pe parcursul intregului roman.Romanul de"uteaza cu legenda pe care
+ecifor ,ipan o povestea la nunti si "otezuri, in care e evidentiata viata aspra a locuitorilor de la
munte care isi castigau painea cu toporul, foarte priceputi in im mestesugul oieritului.<tructurat in
1= capitole, romanu evidentiaza trei idei esentiale.
'rimele = capitole cuprind asteptarea femeii dominata de neliniste si speranta, de semne rau
prevestitoare, se prezinta gospodaria ,ipanilor, oamenii si o"iceiurile locului.
Vitoria devine ingri5orata pentru ca +ecifor plecase la -orna sa cumpere o turma de oi si nu se
intorsese cum ar fi tre"uit si nici nu daduse vreo stire.+elinistita, Vitoria cere sfatul preotului, dar
merge si la "a"a !aranda, vra5itoarea, otarandu-se de a porni in cautarea lui +ecifor, intru-cat o
multime de semne prevestitoare o indeamna la drum: il viseaza pe +ecifor intors cu spatele
trecand o apa neagra, tine post negru, cocosul canta cu ciocul spre poarta, .semn de plecare..
%apitolele 6-12 ilustreaza cautarile Vitoriei pe drumul parcurs de +ecifor, in care sunt trimiteri la
o"iceiuri si traditii precum si descrierea locurilor a"rupte ale muntilor.
Impreuna cu /eogita, fiul ei, pleaca in cautarea sotului ei.Intrea"a peste tot de ."ar"atul cu
caciula "rumarie si cal negru tintat. si afla ca la Vatra -ornei a cumparat 2>> de oi.Impreuna cu el
se mai gaseau inca doi munteni care il rugasera sa la vanda 1>> de capete.Vitoria urmaeza drumul
spre 'altinis, 8rosteni apoi 8orca, loc in care turma a parasit apa 8istritei, a5ungand la
<a"asa.Trece puntile <tanisoarei, poposind la <ua unde constata cu uimire ca a5usesera numai doi
cio"ani si I se pare limpede ca intre aceste localitati s-a petrecut omorul.<e intorce la <a"asa si
gaseste in ograda unui gospodar cainele "ar"atului ei,,upu.
Ultima parte (cap 17-1=) evidentiaza gasirea ramasitelor pamantesti ale lui +ecifor, ritualul
inmormantarii, demascarea criminalilor, infaptuirea actului 5ustitiar.
%alauzita de ,upu, Vitoria gaseste osemintele lui ,ipan in prapastie,cu o luciditate si stapanire de
sine e(traordinare, implineste datinile necesare pentru mort, ceama autoritatile sa constate crima,
iar gandul ei se indreapta spre infaptuirea dreptatii, demascarea si pedepsira ucigasilor.
,a inmormantare,pe fondul unei puternice stari de tensiune pe care o creeaza, ea pune intre"ari
viclene si iscusite, apoi afirma ca stie cum s-au petrecut lucrurile, relatand cu uimitoare pecizie
crima celor doi.-upa ce 8ogza se repede la /eorgita,dar cade palit de "altagul flacaului,faptasii
marturisesc crima si sunt luati de autoritati.
Vitoria ,ipan se poate intoarce la ale sale, se gandeste ca are o fata de maritat si-si planifica
implinirea in timp a celor cuvenite pentru memoria lui +ecifor ,ipan, dupa care viata isi va relua
cursul .si le-om lua de coada toate cate le-am lasat..
0ria tematica a romanului inter"elic se largeste su"stantial, dupa ce Re"reanu fundamentase stilul
o"iectiv, romanul-fresca prin .Ion., intemeindu-se romanul de evocare istorica prin !iail
<adoveanu, trecand din lumea satului, in cea a orasului. #ormele epice traditionale coe(ista cu
tenici artistice moderne (!arcel 'roust)& se a"ordeaza si se afirma romanul de analiza
psiologica - %amil 'etrescu, @ortensia 'apadat-8engescu, romanul evoluand astfel de la formula
o"iectiva spre cea su"iectivista.
'rimul autor remarca"il de proza su"iectiva, promotor in dramaturgie al conflictelor de idei, eseist
percutant, ganditor modern este %amil 'etrescu.0utenticitatea este esenta noului in creatia literara
a autorului,a carui inspiratie catre autenticitate confera .momente autentice de simtire. in
roman.Inscriindu-se in modernismul lovinescian al epocii, ale carui noi directii isi propuneau
sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana %. 'etrescu se va inspira din mediul citadin
si va crea eroul intelectual lucid, analitc si intorspectiv.
Tema romanului .Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de raz"oi. surprinde drama
intelectualului lucid, insetat de a"solutul sentimentului de iu"ire, dominat de incertitudini, care se
salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce traieste tragismul unui
raz"oi a"surd, vazut ca iminenta a mortii.
Romanul este alcatuit din doua carti aparent distincte. 'rima carte cuprinde monografia analitica a
sentimentului geloziei, ca element psiic dominant in viata sufleteasca a lui stefan /eorgidiu.
+u este o analiza de psiologie generala, ci analiza sentimentului trait de persona5 in conditii date,
cele ale unei societati cuprinse de fe"ra afacerilor prile5uite de pregatirea intrarii in raz"oi si de
participarea la raz"oi. 0 doua carte este propriu-zis 5urnalul de campanie al autorului imprumutat
eroului din roman. Integrarea acestui 5urnal in roman i-a scim"at caracterul de notari zilnice,
documentare, iar arta scriitorului i-a dat autenticitatea unei e(periente dramatice, in care eroul a
do"andit intelesurile profunde ale vietii si solutiile 5uste ale cinurilor din constiinta lui stapanita
de gelozie.
%ele doua carti se im"ina intr-o unitate de compozitie de larga viziune structurala& ele sunt doua
parti care se alatura cronologic, sudura lor nu este o 5u(tapunere, ci o sudura organica in care
pro"lema primei parti se rezolva prin e(perienta din a doua carte, ca un triumf moral al
persona5ului principal.
-aca prima carte este o fictiune,deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de
iu"ire pana la scrierea romanului, cartea a doua este insa o e(perienta traita, scriitorul fiind ofiter
sl armatei romane, in timpul primului raz"oi mondial.
Ideea literara este adoptata de %amil 'etrescu de la scriitorul francez !arcel 'roust.* apropiere
vizi"ila este si inte eroii lui <tendal si ai lui %. 'etrescu, in special in inzestrarea lor cu energie,
forta interioara si loialitate.,a am"ii scriitori eroii sfarsesc tragic, fiind invinsi de propria pasiune,
de propriul ideal.Insa persona5ele lui %amil 'etrescu do"andesc energii uriase declansate de
pasiuni devoratoare, fiind impresionante prin capacitatea lor de trai idei.
.$nigma *tiliei. (1429) constituie o revenire la formula o"iectiva de roman, la metoda "alzaciana.
Romanul lui %alinescu devine astfel unul polemic, replica literara la cultivarea asidua in epoca a
formulei proustiene, dar si o ilustrare a conceptiei sale despre curente literare.
Un prim-plan al romanului prezinta cele doua familii - %ostace /iurgiuveanu - *tilia si Tulea.
!o"ilul principal al tuturor actiunilor care se desfasoara este mostenirea este averea lui %ostace
/iurgiuveanu, pe care o vaneaza clanul Tulea.
0lt plan al romanului prezinta destinul tanarului #eli( <ima, ramas orfan, venit sa studieze
medicina in 8ucuresti si dornic de a face cariera, care traieste prima e(perienta erotica. 0ceasta
constituie fondul liric al romanului: iu"irea romantica, adolescentina a lui #eli( pentru *tilia, pe
care o cunostea din corespondenta intretinuta.
*tilia este un persona5 tipic de feminitate enigmatica pentru toate persona5ele
romanului.0mestecul teri"ilelor copilarii, al placerilor de a alerga prin desculta prin iar"a cu
seriozitatea si ratiunea rece cu care 5udeca si e(plica imposi"ilitatea maria5ului dintre ea si #eli(
nedumireste si fascineza.$ste intelegatoare si plina de tact in comportamentul ei fata de mos
%ostace, dar aparent imuna la rautatile celor din clanul Tulea.
0ceasta .enigma a *tiliei. se naste mai ales in mintea lui #eli(, care nu poate da e(plicatii
plauzi"ile pentru comportamentul fetei, ce ramene pana la sfarsitul romanului o tul"uratoare
intrucipare a naturii contradictorii a sufletului feminin.
Indragostit total de *tilia, 'ascalopol o admira si o intelege, dar nici el nu poate descifra in
profunzime reactiile si gandurile fetei, confirmandu-i lui #eli( in finalul romanuli:.0 fost o fata
delicioasa, dar ciudata.'entru mine e o enigma..
Romanul .$nigna *tiliei. intruneste spiritul clasic "alzacian, cu elemente de factura romantica si
cu trasaturi puternice ale romanului modern, realist si o"iectiv prin introspectia si luciditatea
analiziei psiologice a persona5elor, din care se desprind psiologii derutante (*tilia), degradari
psiice ca alienarea, senilitatea (<imion), consecintele ereditatii, constituindu-se intr-o creatie
fundamentala a literaturii romane.
'erioada inter"elica a romanului romanesc e o perioada de efervescenta spirituala nemaiantalnita
in cultura noastra.Viata culturala cunoaste infaptuiri stralucite, multe din ele cu ecou mondial
(nume ca Iorga, $nescu, 8rancusi trec de otarele tarii) dar si de degradari dezolante in anii
fascismului.+iciodata literatura romana n-a avut intr-o singura perioada atatia reprezentanti ilustri
(<adoveanu, 0rgezi, Re"reanu, 8alga, @. 'apadat-8engescu, /.%alinescu, %amil 'etrescu),
niciodata n-a trait si o mai aprinsa dispozitie la contestarea valorilor.Ta"loul activitatii
scriitoricesti prezinta, prin urmare, o mare varietate si comple(itate, inregistrandu-se dintr-o
tesatura deasa de lumini si um"re puternice.
Liviu Rebreanu: *!on+ .roman realist obiectiv/:

Romanul este o#era e#ic0" 1n #roz0" de mare 1ntindere" cu o ac9iune des'0:urat0 #e mai
multe #lanuri :i la care #artici#0 un num0r mare de #ersona2e.
o TrAsAturile romanului o"iectiv:
o ECi propune sA reflecte e(istenBa o"iCnuitA &
o universul fictiv al operei literare este construit dupA principiul verosimilitABii &
o construcBia su"iectului respectA ordinea cronologicA &
o incipitul se aflA Entr-o strDnsA legAturA cu finalul &
o incipitul prezintA cadrul acBiunii, fi(eazA timpul, reuneCte cele mai importante
persona5e din roman &
o acBiunea se desfACoarA coerent, fArA apariBia unor situaBii neprevAzute, evoluBia ei
putDnd fi anticipatA &
o finalul este Encis, rezolvDnd conflictele Ci nepermiBDndu-i cititorului alte
interpretAri &
o persona5ul este reprezentativ pentru o categorie socialA sau umanA, fiind deseori
vor"a de tipuri &
o persona5ul este surprins Entr-un proces de transformare &
o naratorul este omiscient, relatDnd la persoana a III-a, neutru Ci impersoanl, fArA sA
emitA 5udecABi de valoare, sA comenteze faptele sau sA e(plice situaBiile .
!ON .1H2I/
'u"licat En 14:>, romanul Ion reprezintA primul roman al lui ,iviu Re"reanu, un roman
realist Ci o"iectiv care EnfABiCeazA univerul rural fArA a-l idealiza. /eneza romanului Ion este legatA
de cDteva elemente auto"iografice: o scenA pe care a vAzut-o autorul cu un BAran care sAruta
pAmDntul, un eveniment din satul sAu, cDnd un BAran vAduv Ci "ogat Ci-a "Atut fata pentru cA
rAmAsese EnsArcinatA cu un tDnAr sArac Ci o discuBie cu un flAcAu foarte sArac, Ion 'op al
/lanetaCului, din cuvintele cAruia Hse simBea o dragoste pentru pAmDnt aproape "olnAvicioasA.I
<cena sArutArii pAmDntului se regAseCte En roman Ci are un rol important deoarece reprezintA un
sim"ol al iu"irii o"sesive pentru pAmDnt. $ste un gest semnificativ nu numai pentru destinul
persona5ului principal ci Ci pentru conturarea Entregii naraBiuni, deoarece destinul tuturor
persona5elor se EnvDrte En 5urul pro"lemei pAmDntului.
Jn proza lui ,iviu Re"reanu se EntDlnesc douA mari teme: pro"lema conCtiinBei naBionale En
romanul 'Adurea spDnzuraBilor Ci pro"lema pAmDntului En Ion Ci RAscoala. Tema romanului o
constituie lupta BAranului romDn pentru pAmDnt Entr-o societate EmpArBitA En sAraci Ci "ogaBi. 'e
parcursul romanului se desprinde ideea cA dorinBa de pAmDnt duce la dezintegrare moralA atunci
cDnd aceasta depACeCte limitele normalului, transformDndu-se En o"sesie. Jn acelaCi timp, romanul
este o monografie a satului transilvAnean de la Enceputul secolului al XX-lea. 'e parcursul
romanului sunt descrise ritualuri care privesc marile evenimente din e(istenBa unui om: naCterea
(naCterea copilului 0nei), cAsAtoria (o"iceiurile descrise la nunta dintre Ion Ci 0na) Ci moartea
(ritualurile pentru -umitru !oarcAC Ci moartea 0nei). Un alt eveniment important din viaBa unei
comunitABi sAteCti asupra cAruia autorul se opreCte este ora. Jn afara o"iceiurilor referitoare la
desfACurarea e(istenBei umane, sunt descrise Ci Endeletniciri specifice mediului rural legate de
munca la cDmp, care su"liniazA Ci mai mult caracterul monografic al romanului.
-in punct de vedere compoziBional, romanul este EmpArBit En douA pArBi, /lasul pAmDntului
Ci /lasul iu"irii, titlurile acestora sintetizDnd esenBa conBinutului. 0cBiunea romanului este dispusA
pe douA planuri care alcAtuiesc de fapt imaginea glo"alA a satului transilvAnean. 'rimul plan este
al BAranilor Ci El are En centru pe Ion, al doilea plan este al intelectualitABii rurale care descrie viaBa
Ci pro"lemele cu care se confruntA familia @erdelea. InteresantA En cazul romanului Ion este
construcBia ciclicA, acesta Encepe Ci se sfDrCeCte cu descrierea drumului spre Kdinspre satul 'ripas.
'rin aceastA metaforA a drumului, autorul conduce cititorul En spaBiul geografic, social Ci uman En
care se va petrece acBiunea romanului. -e la imaginea podului peste PidoviBa, la 'Adurea
-omneascA Ci %iCmeaua !ortului, de aici pe su" RDpele -racului, se a5une la imaginea 'ripasului
Hpitit Entr-o scrDntiturA de colineI, unde se desfACoarA tradiBionala orA de duminicA. -rumul
descris En final Enceie Entr-un fel evenimentele tragice petrecute En sat: H<atul a rAmas Enapoi
acelaCi, parcA nimic nu s-ar fi scim"at. %DBiva oameni s-au stins, alBi le-au luat locul. 'este
zvDrcolirile vieBii, vremea vine nepAsAtoare, CtergDnd toate urmele. <uferinBele, patimile,
nAzuinBele, mari sau mici, se pierd Entr-o tainA dureros de necuprinsA, ca niCte tremurAri plApDnde
Entr-un uragan uriaC.I. 0utorul susBine cA a urmArit deli"erat o construcBie circularA spre a EntAri
iluzia realului, cititorul fiind readus la sfDrCit, e(act acolo de unde intrase En lumea ficBiunii.
%iclicitatea se va e(tinde Ci En construcBia persona5ului principal: Ion revine En final la iu"irea
pentru #lorica, ignorDnd glasul pAmDntului. -e asemenea, se precizeazA En te(t cA acesta reia
destinul lui Vasile 8aciu. ,a fel ca Ci Ion, tatAl 0nei o"Binuse pAmDnturile cAsAtorindu-se cu o fatA
"ogatA, dar pe care nu o iu"ea. -ar reluarea presupune la Re"reanu o degradare: revenirea la
#lorica nu ecivaleazA cu revenirea la iu"irea purA de la Enceputul romanului ci se transformA Entr-
o o"sesie mistuitoare ca Ci cea pentru pAmDnt Ci Ei va aduce persona5ului sfDrCitul tragic. -e
asemenea, spre deose"ire de Ion, Vasile 8aciu are gri5A de familia lui, ciar dacA nu ECi iu"eCte
fiica.

Jn centrul acBiunii se aflA figura lui Ion, care stApDnit de o o"sesivA dorinBA de a avea
pAmDnt, ECi vede realizarea visurilor prin cAsAtoria cu 0na, fiica lui Vasile 8aciu, unul dintre BAranii
"ogaBi ai satului. -eCi o iu"eCte pe #lorica, o fatA frumoasA dar sAracA, ECi urmeazA cu tenacitate Ci
rA"dare planul de a o"Bine pAmDnturile, lAsDnd-o EnsArcinatA pe 0na Ci o"ligDndu-l astfel pe Vasile
8aciu sA-l accepte ca ginere Ci sA-i dea ca zestre pAmDnturile. RelaBiile cu Vasile 8aciu rAmDn
tensionate, iar atitudinea de indiferenBA faBA de 0na o determinA pe aceasta sA se sinucidA.

+ici viaBa intelectualitABii nu este feritA de tul"urAri Ci privaBiuni, determinDnd uneori umiliri
sau compromisuri. ,aura, fiica cea mare a soBiilor @erdelea, se cAsAtoreCte cu /eorge 'intea, deCi
iu"ise pe altcineva. JnvABAtorul face cu greu faBA dificultABilor materiale Ci, intrDnd En conflict cu
autoritABile, voteazA, Empotriva convingerilor sale, cu deputatul magiar. Un rol important En viaBa
satului El are preotul 8elciug, preocupat de construirea unei noi "iserici Ci de destinul BAranilor
Entre care provoacA diferite animozitABi.
)4R$ON%5UL )R!NC!)%L: !ON )O) %L GL%N43%8ULU!
0utorul nu ECi analizeazA persona5ele, nu le criticA sau le admirA ci pur Ci simplu le
prezintA cititorului. Ion este persona5ul principal al romanului. +umele sAu Entreg este Ion 'op al
/lanetaCului Ci face parte din categoria BAranilor sAraci care ECi doresc pAmDnt. 'ortretul sAu fizic
nu este conturat, gesturile, mimica Ci Em"rAcAmintea fiind descrise pentru a pune En evidenBA
anumite trAsAturi sau stAri ale persona5ului. Un e(emplu elocvent este descrierea lui Ion, care se
duce Em"rAcat En aine de sAr"Atoare sA-Ci viziteze pAmDnturile.
TrAsAtura sa esenBialA este dragostea pentru pAmDnt: HUnde punea el mDna, punea Bi
-umnezeu mila. Iar pAmDntul Ei era drag ca ocii din cap. N...O Iu"irea pAmDntului l-a stApDnit de
mic copil. VeCnic a pizmuit pe cei "ogaBi Ci veCnic s-a Enarmat Entr-o otArDre pAtimaCA: tre"uie sA
ai"A pAmDnt mult, tre"uieM -e pe atunci pAmDntul i-a fost mai drag ca o mamA...I -orinBa de a
avea pAmDnt este 5ustificatA de realitatea socialA En care trAieCte, pentru Ion pAmDntul EnseamnA
sta"ilitate, statut social, cea mai "unA dovadA a Arniciei sale. 'rin caracterizare directA, Ei sunt
su"liniate de cAtre narator o parte din trAsAturi: Ion este un BAran sArac, dar arnic, un "un
gospodar care doreCte sA ai"A ce munci. -e asemenea, i se pun En evidenBA inteligenBa, am"iBia,
voinBa, trAsAturi remarcate Ci de celelalte persona5e: Taaria @erdelea, Titu @erdelea, ciar Ci
Vasile 8aciu. 0preciat En sat pentru Arnicia Ci isteBimea sa, el EnBelege cA doar munca cinstitA nu-l
poate a5uta sA a5ungA printre cei cu delniBe multe Ci cu un cuvDnt greu En sat. $voluBia sa este
urmAritA En contradicBie cu cDteva persona5e: /eorge 8ul"uc, Vasile 8aciu, tatAl sAu, dar Ci En
contradicBie cu sine: persona5ul are numeroase momente de neotArDre, de ezitare Entre dorinBa de
a avea pAmDnt Ci iu"irea pentru #lorica. IniBial, visul lui era sA recDCtige pAmDnturile pierdute de
tatAl sAu, prin urmare dorinBa de pAmDnt era 5ustificatA. %u timpul EnsA, o"Binerea pAmDnturilor se
transformA Entr-o o"sesie care duce la decAderea moralA a persona5ului, aducDnd En prim plan
trAsAturile negative ale acestuia: Ion va da dovadA de egoism Ci cruzime faBA de 0na, de rAutate Ci
ciar de violenBA. -eCi la Enceput ezitA Entre Jglasul #0m;ntului+ Ci Jglasul iubirii+"
interpreteazA vor"ele lui Titu @erdelea En favoarea sa Ci ia decizia de a-l o"liga pe Vasile 8aciu sA-
i dea pAmDnturile: H<e simBea EnfrDnt Ci neputincios, iar simBAmDntul acesta Ei aprindea sDngele Ci-i
umplea creierii de planuri Ci otArDri care de care mai nAzdrAvane. TotuCi nu mai EndrAznea sA se
apropie de casa lui Vasile 8aciu Ci nici sA scim"e vreo vor"A cu 0na. Jn scim" se ducea mai En
fiecare searA pe la #lorica. *cii ei al"aCtri Ei mulcomeau z"uciumarea. RDdea EnsA cDnd ECi
amintea de fAgAduinBa lui cA o va lua de nevastA. %um s-o ia dacA toatA zestrea ei e un purcel
5igArit Ci cDteva "ulendre veci) -ragostea nu a5unge En viaBA... -ragostea e numai adaosul.
0ltceva tre"uie sA fie temelia. Ui EndatA ce zicea aCa, se pomenea cu gDndurile dupA 0na...I& H F
-acA nu vrea el sA Bi-o dea de "unAvoie, tre"uie sA-l sileCtiM N...O F 'oBi sA-l sileCti) 0i cum sA-l
sileCti) N...O F'ot, domniCoruleM iz"ucni Ion aspru, cu ameninBare En glas.I-eCi Titu @erdelea va
avea impresia cA este vinovat pentru decizia lui Ion, aceastA idee este prezentA En mintea
persona5ului ciar de la Enceput, fiul EnvABAtorului nu face altceva decDt sA i-o aminteascA: H+u-i
fusese dragA 0na Ci nici acuma nu-Ci dAdea seama "ine dacA i-e dragA. Iu"ise pe #lorica... dar
#lorica e mai sAracA decDt dDnsul, iar 0na avea locuri Ci case Ci vite multe.I %Dnd intrA En posesia
pAmDntului, Ion se vede Hmare Ci puternic ca un uriaC din "asme care a "iruit En lupte grele o ceatA
de "alauri EngrozitoriI. %iar Ci pAmDntul, faBA de care se simBise Hmic Ci sla" cDt un vierme pe
care-l calci En picioareI, pare acum a se clAtina Ci Ha se Encina En faBa luiI. !etamorfoza
persona5ului este evidentA Ci este su"liniatA indirect prin prezentarea gesturilor care aratA siguranBa
Ci mDndria de sine: H'e uliBA um"la cu paCi mai mari Ci cu genuncii EndoiBi. Vor"ea mai apAsat cu
oamenii Ci veCnic numai de pAmDnt Ci avere.I #amilia pe care Ci-o EntemeiazA va fi EnsA negli5atA,
ECi va determina soBia sA se sinucidA Ci ECi va lAsa copilul sA moarA. +u durerea pierderii soBiei El
copleCeCte pe Ion, ci teama cA legAtura sa cu pAmDntul s-ar putea rupe prin moartea copilului
"olnav. <cena En care Vasile 8aciu Ci Ion, rAspunzAtori de moartea 0nei, se privesc stDnd de o parte
Ci de alta a coCciugului este sugestivA Ci are caracter anticipativ: H'rivirea socrului sAu era ca a
unui Carpe uriaC ce-Ci ameBeCte prada Enainte de a o EngiBi. Jn ocii lui EnsA, Ion citi mai ales o
Entre"are, EntDi EntuneacoasA, apoi limpede ca lumina zilei: WUnde-s pAmDnturile)... Jn pAmDnt se
duc toate pAmDnturile...XI -acA En acBiunea de do"Dndire a pAmDntului, Ion se dovedise lucid,
calm, controlDndu-Ci acBiunile, gesturile, acum, ameninBat de pierderea lor, acBioneazA EncrDncenat,
dezorganizat. !oartea copilului redescide lupta pentru pAmDnt dintre Ion Ci Vasile 8aciu, dar Ci
paisunea pentru #lorica: H%e folos de pAmDnturi, dacA cine Bi-e drag nu-i al tAu)I. -eCi la Enceputul
romanului iu"irea lor este una EngAduitA, En final situaBia se scim"A deoarece #lorica este
cAsAtoritA acum cu /eorge. *"sesia pentru #lorica ia locul o"sesiei pentru pAmDnt, a5unge la
concluzia cA nimic nu are valoare fArA cineva alAturi. 'rin dorinBa de a o cuceri pe #lorica, Ion
EncalcA din nou legile morale ale colectivitABii, dar mai ales EnfruntA din nou destinul. $l ECi
doreCte totul: pAmDnturile Ci pe #lorica, uitDnd de ecili"ru Ci mAsurA, EnsA sancBiunea pe care o va
primi este definitivA. #lorica Ei acceptA dragostea, dar totul se va sfDrCi tragic prin uciderea lui Ion
de cAtre /eorge 8ul"uc. -estinul sAu este circular, se Entoarce de unde a plecat, la sArAcie, la
iu"irea pentru #lorica. Vinovat de propria-i dezintegrare moralA, rAspunzAtor de moartea 0nei, de
distrugerea cAminului #loricAi, este pedepsit. UrmArind evoluBia lui Ion, scriitorul sugereazA cA
iu"irea lui pentru pAmDnt este EnnAscutA, En consecinBA, destinul lui se aflA implaca"il su" semnele
tragicului deoarece acBiunile, faptele Ci gesturile sale Ei pregAtesc sfDrCitul tragic. <fDrCitul sAu
violent nu e deloc surprinzAtor, agonia lui este descrisA detaliat: H<e gDndea EnsA numai la "Altoaca
En care se "AlAcea, carel scDr"ea Ci din care vroia sA scape cu orice preB.I, ultimul sAu gDnd este:
H!or ca un cDineMI
#eorge $alinescu: Enigma %tiliei (roman realist&
o"iectiv)
Romanul este o#era e#ic0" 1n #roz0" de mare 1ntindere" cu o ac9iune des'0:urat0 #e mai
multe #lanuri :i la care #artici#0 un num0r mare de #ersona2e.
3r0s0turile romanului obiectiv:
-ECi propune sA reflecte e(istenBa o"iCnuitA&
-universul fictiv al operei literare este construit dupA principiul verosimilitABii&
-construcBia su"iectului respectA ordinea cronologicA&
-incipitul se aflA Entr-o strDnsA legAturA cu finalul&
-incipitul prezintA cadrul acBiunii, fi(eazA timpul, reuneCte cele mai importante persona5e din
roman&
-acBiunea se desfACoarA coerent, fArA apariBia unor situaBii neprevAzute, evoluBia ei putDnd fi
anticipatA&
-finalul este Encis, rezolvDnd conflictele Ci nepermiBDndu-i cititorului alte interpretAri&
-persona5ul este reprezentativ pentru o categorie socialA sau umanA, fiind deseori vor"a de tipuri&
-persona5ul este surprins Entr-un proces de transformare&
-naratorul este omiscient, relatDnd la persoana a III-a, neutru Ci impersoanl, fArA sA emitA 5udecABi
de valoare, sA comenteze faptele sau sA e(plice situaBiile.
4lemente de realism balzacian:
-tema romanului: alcAtuirea unei imagini complete a "urgeziei de la Enceputul secolului al XX-
lea&
-motivul moCtenirii&
-motivul paternitABii&
-e(poziBiunea sta"ileCte fi(area e(actA En timp Ci spaBiu, descrierea mediului&
-caracterizarea persona5elor se realizeazA prin legAtura cu mediul am"iant, vestimentaBie& acestea
sunt Encadrate Entr-o tipologie&
-notarea amAnuntelor semnificative&
-descrieri minuBioase, tenica detaliului.
$+I/!0 *TI,I$I
Romanul $nigma *tiliei, numit iniBial 'ArinBii *tiliei, a fost pu"licat En anul 1429.
Romanul a pus EncA de la apariBia lui pro"lema EncadrArii Entr-un curent literar. <tructura,
compoziBia, persona5ele, procedeele folosite, o serie de pasa5e lirice, demonstreazA cA romanul este
En acelaCi timp clasic, romantic Ci realist. <e pot o"serva Ci anumite accente romantice, mai ales En
descrierea 8ArAganului En momentul En care persona5ele fac o vizitA la moCia lui 'ascalopol.
TotuCi, elementele care primeazA sunt realiste, romanul aparBinEnd realismului critic
saurealismului balzacian. Jn perioada inter"elicA, tenicile "alzacianA, proustianA, stendalianA
do"DndiserA un mare prestigiu datoritA operelor @ortensiei 'apadat-8engescu, lui %amil 'etrescu
sau /eorge %Alinescu. +u este vor"a EnsA de o copiere a unor modele strAine, ci de adaptarea lor En
maniere insolite.
Romanul $nigma *tiliei se Enscrie En sfera realismului critic balzacian, fiind un roman
social Ci citadin, care oferA cititorului o imagine amplA a societABii "ucureCtene de la Enceputul
secolului al XX-lea.
'roza realist-o"iectivA se realizeazA prin nara9iunea la #ersoana a !!!(a, care presupune
un narator omniscient, deoarece Ctie mai mult decDt persona5ele sale, Ciomni#rezent, controlDnd
evoluBia acestora. deCi adoptA un ton o"iectiv, naratorul nu este a"sent, ci comunicA, prin postura
de spectator Ci comentator al comediei umane reprezentate, cu instanBele narative.
'rin tem0, romanul este "alzacian Ci citadin. $nigma *tiliei descrie istoria unei familii al
cArei destin este strDns legat de o moCtenire. Jn acelaCi timp, se prezintA o imagine completA a
"urgeziei "ucureCtene de la Enceputul secolului al XX-lea, care se aflA su" determinarea social-
economicA, "anul fiind valoarea supremA dupA care se gideazA. 'e acest fundal social, este
urmArit procesul de formare Ci maturizare al lui #eli( <ima care, Enainte de a-Ci face o carierA,
trAieCte e(perienBa iu"irii Ci a relaBiilor de familie. Romanul este realist-"alzacian prin apariBia unor
motive specifice operei scriitorului francez @onorG de 8alzac: motivul moCtenirii Ci motivul
paternitABii.
Romanul, alcAtuit din douAzeci de capitole, este construit pe mai multe planuri narative,
care urmAresc destinul unor persona5e, prin acumularea detaliilor: destinul *tiliei, al lui #eli(, al
mem"rilor familiei Tulea, al lui <tpnicA RaBiu etc. %ele douA planuri principale ale naraBiunii
prezintA istoria moCtenirii Ci maturizarea lui #eli(. 'rimul plan urmAreCte lupta dusA de clanul
Tulea pentru o"Binerea moCtenirii lui %ostace /iurgiuveanu care presupune EnlAturarea *tiliei
!Arculescu. 0l doilea plan prezintA destinul tDnArului #eli( <ima, care vine la 8ucureCti pentru a
studia medicina, locuieCte la tutorele lui Ci se EndrAgosteCte de *tilia. 0utorul acordA importanBA Ci
planurilor secundare deoarece ele realizeazA o imagine amplA a societABii citadine.
<uccesiunea secvenBelor narative este redatA prin EnlAnBuire, respectDndu-se ronologia
faptelor. 0lAturi de naraBiune, autorul foloseCte Ci celelalte moduri de e(punere. %u a5utorul
dialogului, se caracterizeazA persona5ele, oferind En acelaCi timp caracterul scenic unor secvenBe
narative. -escrierea este folositA pentru a susBine impresia unui univers autentic, dar Ci pentru
caracterizarea persona5elor: descrierea spaBiilor e(terioare (strada, aritectura, decorul interior,
camerele), descrirea vestimentaBiei. Imaginea 8ArAganului este redatA cu a5utorul unei descrieri de
tip romantic, deoarece realitatea este proiectatA En plan fantastic.
3itlul iniBial, )0rin9ii Otiliei, reflecta ideea "alzacianA a paternitABii, pentru cA fiecare
dintre persona5e determinA Entr-un anumit fel destinul orfanei *tilia, ca niCte HpArinBiI. 0utorul
scim"A titlul Ci deplaseazA accentul de la un aspect realist, la tenica modernA a reflectArii
poliedirce, prin care este realizat persona5ul principal. *tilia devine o enigmA pentru cA fiecare
persona5 din roman o percepe En mod diferit, nereuCind sA o defineascA En totalitate.
%c9iunea romanului Encepe, dupA cum precizeazA Ci autorul, En iulie 14>4 Ci are En
principal, ca spaBiu de desfACurare, casa lui !oC %ostace. 0lte locuri unde se desfACoarA o parte
din evenimentele prezentate En carte sunt: casa familiei Tulea, casa lui ,eonida 'ascalopol, moCia
acestuia din 8ArAgan, casa /eorgetei sau cea a lui <tAnicA RaBiu.
!nci#itul .e-#ozi9iunea/, specific romanului realist, fi(eazA veridic cadrul temporal Ci
spaBial al acBiunii: HJntr-o searA de la Enceputul lui iulie 14>4, cu puBin Enainte de orele zece, un
tDnAr de vreo optsprezece ani, Em"rAcat En uniforma de licean, intra En strada 0ntim, venind
dinspre strada <finBii 0postoli N...O Jn aceastA o"scuritate, strada avea un aspect "izar. +icio casA
nu era prea EnaltA Ci aproape niciuna nu avea cat superior. JnsA varietatea cea mai neprAvAzutA a
aritecturii (opera Endeo"Cta a zidarilor italieni), mArimea neo"iCnuitA a ferestrelor, En raport cu
forma scundA a clAdirilor, ciu"ucAria, ridiculA prin grandoare, amestecul de frontoane greceCti Ci
ciar ogive, fAcute EnsA din lemn vopsit, umezeala, care degioca varul, Ci uscAciunea, care umfla
lemnAria, fAceau din strada "ucureCteanA o caricaturA En moloz a unei strAzi italice.I%aracteristicile
aritectonice ale unei case reflectA caracterul oamenilor care o locuiesc. 'entru 8alzac, o casA este
un document sociologic Ci moral. <trada Ci casa lui moC costace sugereazA, prin detaliile
surprinse, contrastul dintre pretenBia de confort Ci "un gust a unor locatari "ogaBi Ci realitate:
inculBi (aspectul de Ritsc, amestecul de stiluri aritectonice incompati"ile), zgDrciBi (case mici, cu
ornamente din materiale ieftine), delAsAtori (e(istA urme vizi"ile ale umezelii Ci uscAciunii,
impresia de paraginA). 0ritectura sugereazA imaginea ueni lumi En declin, care a avut cDndva
energia necesarA pentru a do"Dndi avere, dar nu Ci fondul cultural.
'ersona5ul martor, din perspectiva cAruia este descrisA strada Ci casa lui %ostace
/irgiuveanu, este #eli( <ima. 0cesta este fiul doctorului militar Iosif <ima de la IaCi. RAmas
orfan, este nevoit sA se afle su" tutela lui moC %ostace, un fel de unci prin alianBA. TDnArul, EncA
minor, vine la 8ucureCti pentru a-Ci continua studiile. 'rima EntDlnire cu tutorele sAu este una care
defineCte caracterul acestuia din urmA: cDnd a5unge En strada 0ntim, "AtrDnul avar El EntDmpinA cu
urmAtoarea afirmaBie care El deruteazA pe #eli(: H- +u-nu-nu Ctiu... nu-nu stA nimeni aici, nu
cunosc...I !nci#itul se aflA En strDnsA legAturA cu finalul, care El prezintA pe #eli( cu apro(imativ
zece ani mai tDrziu, plim"Dndu-se din nou pe <trada 0ntim pentru a revedea casa En care a locuit:
H-inadins, Entr-o duminicA, o luA pe strada 0ntim. 'refacerile nu scim"arA cu totul caracterul
strAzii. %asa lui moC %ostace era leproasA, EnnegritA. 'oarta era BinutA cu un lanB, Ci curtea toatA
nApAditA de scaieBi. +u mai pArea sA fie locuitA. %ele patru ferestre din faBA, de o EnAlBime a"surdA,
EnAlBau rozetele lor gotice prAfuite, iar marea uCA goticA avea geamurile plesnite. #eli( ECi aduse
aminte de seara cDnd venise cu valiza En mDnA Ci trAsese de scelAlAitorul clopoBel. I se pAru cA
Beasta lucioasA a lui moC %ostace apare la uCA Ci vecile vor"e Ei rAsunarA limpede En urece:
W0ici nu stA nimeniMXI
JncA din prima searA petrecutA En casa tutorelui sAu, #eli( ia contact cu toate persoanele
apropiate familiei /irgiuveanu. Jl cunoaCte pe rafinatul ,eonida 'ascalopol, protectorul *tiliei,
apoi pe mem"rii familiei Tulea alcAtuitA din 0glae, sora lui %ostace, <imion, soBul senil al
acesteia Ci cei trei copii: *limpia, cAsAtoritA cu <tAnicA, 0urica, o fatA "AtrDnA, o"sedatA sA se
cAsAtoreascA, Ci Titi, Entr-un fel retardat mintal. #eli( asistA la 5ocul de cArBi care adunA En 5urul
mesei toate persona5ele, fiecare aducDnd o notA aparte prin trAsAturile sale de caracter: moC
%ostace Ci 0glae sunt avizi dupA cDCtig, 'ascalopol este "lazat Ci dezinteresat, 0urica este anostA
Ci uneori a"sentA la ce se petrece En 5urul ei. <pectatorii 5ocului sunt #eli(, *tilia, care stA tot
timpul En pre5ma lui 'ascalopol, Ci <imion Tulea. 'ortretele fizice ale persona5elor sunt alcAtuite cu
a5utorul detaliilor vestimentare Ci fiziologice, care sugereazA, En manierA clasicA, trAsAturi de
caracter: 0glae este vAzutA ca Ho doamnA cu faBa gAl"icioasA, gura cu "uzele su"Biri, acre, nasul
Encovoiat Ci acut, o"ra5ii "rAzdaBi de cDteva cute mari, acuzDnd o slA"ire "ruscA. N...O ridicA o faBA
scrutAtoare Ci e(aminA din cap pDnA En picioare pe #eli(, ridicDndu-Ci En acelaCi timp cu multA
demnitate mDna spre a-i fi sArutatA.I, 0urica este Ho fatA cam de treizeci de ani, cu ocii
proeminenBi ca Ci ai 0glaei, cu faBa prelungA, sfDrCind Entr-o "Ar"ie ca un ac, cu tDmple mari
Encercuite de douA Ciruri de cozi EmpletiteI, En timp ce <imion Tulea este Hun "Ar"at En vDrstA, cu
papuci verzi En picioare Ci cu o "ro"oadA pe umeri N...O. 0vea mustABi pleoCtite Ci un mic smoc de
"ar"A. N...O ridicA asupra lui #eli( niCte oci grozavi de spAlAciBi Ci-i lAsA apoi asupra mAsuBei, fArA
sA scoatA o vor"A.I Toate aceste aspecte alcAtuiesc atmosfera ostilA, neprimitoare, imaginea
mediului En care pAtrunde tDnArul Ci prefigureazA cele douA planuri narative Ci conflictul.
!ntriga se dezvoltA pe douA planuri care se EntrepAtrund: istoria moCtenirii lui %ostace
/iurgiuveanu Ci destinul tDnArului #eli( <ima. %ompetiBia pentru moCtenirea "AtrDnului avar este
un prile5 pentru o"servarea efectelor morale pe care le are o"sesia "anului asupra oamenilor.
Istoria acestei moCteniri include douA conflicte succesorale: primul este iscat En 5urul averii lui moC
%ostave Ci se referA la adversitatea manifestatA de 0glae Empotriva *tiliei, iar al doilea este
reprezentat de interesul lui <tAnicA RaBiu pentru "anii "AtrDnului care duce la destrAmarea familia
Tulea. !oC %ostace trAieCte cu iluzia unei vieBi veCnice doar pentru a nu fi nevoit sA realizeze un
testament care sA asigure viitorul fiicei vitrege, *tilia !Arculescu. -eCi ECi iu"eCte fiica nu face
niciun demers pentru a o prote5a, de dragul "anilor, dar Ci din teama de sora lui, 0glae. 0ceasta,
EmpreunA cu Entreaga familie Tulea, doreCte o"Binerea averii totale a lui %ostace, plan care poate
fi periclitat de Enfierea *tiliei. Un alt persona5 care doreCte sA punA mDna pe averea "AtrDnului este
<tAnicA RaBiu. Reprezentativ pentru categoria parveniBilor din literatura romDnA, acesta se
cAsAtorise cu *limpia Tulea doar pentru averea ei, dar sfDrCeCte prin a pune mDna pe averea lui
%ostace. %asa /iurgiuveanu este spionatA sistematic de <tAnicA. 0cesta apare Ci dispare fArA
motiv, transminBDnd diferite veCti Entre cele douA case. %Dnd %ostace are a doua crizA, acesta
profitA de scurta a"senBA a *tiliei Ci a lui #eli( Ci Ei furA "anii de su" saltea. -in cauza durerii cA a
pierdut "anii, "AtrDnul moare. #amilia El EngroapA cu oarecare falA spre a nu fi de rDsul lumii.
0stfel se rezolvA Ci conflictul e(terior al cArBii Ci pro"lema moCtenirii.
0spectele sociale descrise En roman sunt completate de aspectele familiale: relaBiile
dintre pArinBi Ci copii, relaBiile dintre soBi, situaBia orfanilor. %AsAtoria este Ci ea analizatA dintr-o
perspectivA criticA: 0urica, fata "AtrDnA, are o"sesia cAsAtoriei, Titi trAieCte o scurtA e(perienBA
matrimonialA, <tAnicA RaBiu se EnsoarA cu *limpia doar pentru zestrea ei, 'ascalopol se cAsAtoreCte
cu *tilia pentru cA ECi doreCte o familie ciar dacA Ctie cA aceasta nu Ei EmpArtACeCte sentimentele,
iar En final #eli(, ratDnd prima iu"ire, se va cAsAtori dupA ce ECi va face o carierA. Jn general,
motivul pentru care relaBiile dintre soBi se stricA este o"sesia pentru "ani. %azul cel mai relevant
este parvenitul <tAnicA RaBiu care, cAsAtorindu-se doar din consideraBii materiale, nu ECi
EndeplineCte datoria de soB Ci de tatA. Jn momentul En care, prin EnsuCirea "anilor lui %ostace, nu
va mai depinde financiar de clanul Tulea, ECi va pArAsi soBia Ci familia. !otivul paternitABii este
EnfABiCat su" douA ipostaze: %ostace /iurgiuveanu ECi iu"eCte sincer fiica, deCi nu o adoptA legal
Ci nu Ei asigurA viitorul, En timp ce 0glae, adevAratul avar al romanului, striveCte personalitatea
copiilor sAi, anulDndu-le orice CansA de a avea o viaBA normalA.
%l doilea #lan al romanului se referA la procesul de formare al lui #eli( <ima Ci include
Ci conflictul erotic al romanului care prezintA rivalitatea dintre adolescentul #eli( Ci maturul
,eonida 'ascalopol pentru mDna *tiliei. <e urmAresc e(perienBele pe care le trAieCte En casa
unciului sAu, mai ales idila plinA de inedit dintre acesta Ci *tilia. %asa lui /iurgiuveanu reflectA
zgDrcenia acestuia: interiorul este sla" luminat, mo"ilele adunate de ocazie, pereBii scoro5iBi,
scArile scDrBDie. Totul necesitA reparaBii, dar acestea nu se fac din avariBie. %asa este Entr-o
puternicA antitezA cu camera *tiliei, plinA de lucruri scumpe Ci de "un gust, toate furnizate de
generosul 'ascalopol. 0vDnd ocazia sA-i o"serve pe cei din 5ur, #eli( se izoleazA, devenind En timp
interiorizat. <pre a se salva de aceastA lume, scrie un 5urnal En care are cura5ul sA noteze stArile
afective pe care i le produce frumoasa *tilia, dar Ci dispreBul faBA de ceilalBi mem"rii ai familiei.
#aBA de 'ascalopol are senimente contradictorii: El respectA, se revoltA Empotriva lui sau El urACte,
En funcBie de atenBia pe care i-o acordA acestuia *tilia.
*tilia este, la fel ca Ci #eli(, un amestec ciudat Entre copilArie Ci maturitate. #eli( va fi
mirat de faptul cA, fArA a-i spune ceva, *tilia pleacA pentru cDteva luni la 'aris EnsoBitA de
'ascalopol, dupA vizita pe care o fAcuserA EmpreunA la moCia acestuia din 8ArAgan. 0ceastA
perioadA este pentru #eli( un lung moment de frAmDntare pe care EncearcA sA-l depACeascA
vizitDnd-o pe /eorgeta, curtezana unui general "AtrDn. Revenirea acasA a *tiliei se face firesc,
totul reintrA En normal iar declaraBiile de dragoste sunt mai pronunBate, deCi tot atDt de pure Ci de
frmoase ca mai Enainte.
Idila celor doi se opune vieBii mescine a clanului Tulea, care manifestA un mare interes
pentru "anii lui %ostace /irgiuveanu, fiind manipulaBi Ci de <tAnicA RaBiu. ToBi sunt interesaBi
dacA "AtrDnul a fAcut vreun testament En care sA-i lase casa Ci "anii *tiliei. Jntr-un fel, ei ECi
potolesc interesul En momentul En care "AtrDnul Encepe sA construiascA o casA, En grAdina celei En
care locuieCte pe strada 0ntim. %onstrucBia pare sA fie nefastA pentru "AtrDn deoarece, En timp ce
inspecta materialele, suferA un prim accident vascular. #amilia pune stApDnire pa casA Ci El pAzeCte
pe "AtrDn aCteptDnd sA moarA. -ar !oC %ostace ECi revine Ci Encepe sA se intereseze din ce En ce
mai mult de sAnAtate Ci de suflet. JncearcA ciar sA-Ci aducA En casA o femeie, pe 'aulina, EnsA
refuzA sA o treacA En testament Ci atunci aceasta pleacA.
%asa /iurgiuveanu este spionatA sistematic de <tAnicA. 0cesta apare Ci dispare fArA
motiv, transminBDnd diferite veCti Entre cle douA case. %Dnd %ostace are a doua crizA, acesta
profitA de scurta a"senBA a *tiliei Ci a lui #eli( Ci Ei furA "anii de su" saltea. -in cauza durerii cA a
pierdut "anii, "AtrDnul moare. #amilia El EngroapA cu oarecare falA spre a nu fi de rDsul lumii.
Jntr-o situaBie dilematicA rAmDne *tilia, pentru care !oC %ostace nu apucase sA depunA
la "ancA decDt o sutA de mii de lei. *tilia refuzA sA se cAsAtoreascA cu #eli(, pe motiv cA ar
constitui o piedicA En calea realizArii sale profesionale, Ci pArAseCte casa fArA ca #eli( sA o mai vadA
vreodatA. -upA mai mulBi ani, acesta se reEntDlneCte cu 'ascalopol care Ei spune cA *tilia este En
<pania, cAsAtoritA cu un conte. #eli( a5unge, aCa cum visase, un doctor de renume, profesor
universitar Ci realizeazA Ci el o cAsAtorie fericitA. RevAzDnd-o Entr-o fotografie oferitA de
'ascalopol, lui #eli( Ei este cu neputinBA sA o recunoascA En femeia aceea cu trAsAturi fine pe *tilia
cea plinA de ciudABenii Ci copilAroasA din anii tinereBii. * ascensiune spectaculoasA are <tAnicA
RaBiu care, devenit "ogat, graBie "anilor furaBi de la !oC %ostace, o pArAseCte pe *limpia, se
cAsAtoreCte cu /eorgeta Ci a5unge om politic.
Romanul are o construcBie simetricA deoarece, En final, #eli( se Entoarce pe strada 0ntim
Ci revede casa lui !oC %ostace, lAsatA En paraginA, amintindu-Ci de replica "AtrDnului, acum
adevAratA: H0ici nu stA nimeni.I
Jn concluzie, $nigma *tiliei este un roman realist de facturA "alzacianA prin prezentarea
criticA a unor aspecte ale societABii de la Enceputul secolului al XX-lea, prin motivul paternitABii Ci
cel al moCtenirii, structurA, specificul secvenBelor descriptive (o"servaDia Ci detaliul semnificativ,
rolul vestimentaBiei), realizarea unor tipologii, veridicitatea Ci uitlizarea naraBiunii la persoana a
III-a. -ar, depACeCte modelul realist clasic, prin elemente ale modernitABii: am"iguitatea
persona5elor, interesul pentru procese psiice deviante (<imion Ci Titi Tulea), tenicile moderne de
caracterizare (comportamentism, reflectarea poliedricA).
)4R$ON%54L4
Talentul Ci modernitatea lui /eorge %Alinescu se o"servA din felul En care ECi construieCte
persona5ele. 0cestea sunt definite En spiritul realismului "alzacian, deducDndu-se caracterul Ci
preocupArile lor din modul cum se Em"racA, dupA mediul am"iant, dupA preferinBele pentru 5ocuri
sau Entruniri de familie. 'rin tenica focalizArii, caracterul persona5elor se dezvAlui treptat, pornind
de la datele e(terioare Ci a5ungDnd la relevarea trAsAturilor de caracter. Jn mod direct, naratorul dA
lAmuriri despre gradele de rudenie, starea civilA, "iografia persona5elor, preocupArile lor.
%aracterele dezvAluite iniBial nu evolueazA pe parcursul romanului, dar trAsAturile se EngroaCA prin
acumularea detaliilor En caracterizarea indirectA (prin fapte, gesturi, replici, vestimentaBie, relaBii
Entre persona5e). 'ortretul "alzacian porneCte de la caracterele clasice (avarul, ipoondrul, gelosul,
coceta, fata "AtrDnA), cArora realismul le conferA dimensiune socialA Ci psiologicA, adAugDnd un
alt tip uman, arivistul. TendinBa de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: moC %ostace
F avarul iu"itor de copii, 0glae F H"a"a a"solutA fArA cusur En rAuI, 0urica F fata "AtrDnA, <imion
F dementul senil, Titi F de"il mintal, infantil Ci apatic, <tAnicA RaBiu F arivistul, *tilia F coceta,
#eli( F am"iBiosul, 'ascalopol F aristrocratul rafinat. /eorge %Alinescu depACeCte EnsA estetica
realistA Ci pe cea clasicA.
* trAsAturA a formulei estetice moderne este am"iguitatea persona5elor. !oC %ostace nu
este un avar dezumanizat: el nu Ci-a pierdut instinctul de supravieBuire, pune sAnAtatea mai presus
de "ani, Ci ECi iu"eCte sincer fiica vitregA. 0stfel, reprezintA o com"inaBie Entre douA caractere
"alzaciene: avarul (moC /randet) Ci tatAl (moC /oriot). %Alinescu realizeazA simultan tipuri Ci
individualitABi. 0proape toate persona5ele ilustreazA tipologi, cu trei e(cepBii: #eli(, *tilia Ci
'ascalopol. 'e ,eonida 'ascalopol El unicizeazA strania dragoste pentru *tilia, despre care spune:
H... n-am prea stat ca sA disting ce e patern Ci ce e viril En dragostea mea.I . #eli( nu este
am"iBiosul lipsit de scrupule, ci un adolescent orfan capa"il de a o iu"i dezinteresat pe *tilia, dar
En acelaCi timp otArDt aA-Ci facA o carierA. 0naliza lui asupra mediului En care trAieCte Ci asupra
oamenilor cu care intrA En contact En casa unciului se "azeazA pe luciditate, spirit critic Ci
profunzime intelectualA.
0lt aspect modern, influenBat de estetica naturalismului, este interesul pentru procesele
psiice deviante, motivate prin ereditate Ci mediu: alienarea Ci senilitatea. <imion Tulea reprezintA
categoria esteticA a urDtului, grotescul ciar. Titi, fiul retardat care se EndreaptA spre demenBA, este
o copie a tatAlui. 0urica, fata "AtrDnA, invidioasA Ci rea, este o copie degradatA a mamei. ,umea
familiei Tulea se aflA su" semnul "olii, al degradArii morale reflectate En plan fizic. 0utorul
dispune persona5ele En planuri antitetice: inteligenBa lui #eli( se opune im"ecilitABii lui Titit, En
timp ce feminitatea misterioasA a *tiliei contrasteazA cu urDBenia 0uricAi.
'e de altA parte, imaginea unui persona5 este completatA de prezentarea pArerilor
celorlalte persona5e despre acesta, formulA care poartA denumirea de re'lectarea #oliedric0. Un
e(emplu elocvent, este 0glae Tulea. Jn timp ce *tilia o acceptA aCa cum este, fArA sA ai"A
resentimente pentru rAutatea ei, #eli( trAieCte un sentiment de dispreB atDt pentru ea, cDt Ci pentru
familia ei. <tAnicA o prezintA astfel: H0sta n-are nimic sfDnt. 8Ar"at, frate, toBi-s fleac pentru ea.
0m"iBioasA Ci veninoasA.I, iar Yeissmannn o defineCte foarte "ine Entr-o singurA propoziBie: H$sta
"a"a a"solutA, fArA cusur En rAu.I * altA tenicA folositA estecom#ortamentismul. -e e(emplu, o
mare parte din roman *tilia este prezentatA e(clusiv prin comportamentism (descrierea faptelor,
gesturilor, replicilor), fArA ca naratorul sA-i prezinte gDndurile din perspectiva sa ominscientA, cu
e(cepBia celor mArturisite ciar de persona5. <pre final se foloseCte Ci tenica poliedricA, fapt care
sporeCte am"iguitatea persona5ului Ci care sugereazA enigma, misterul feminitABii ei. Relativizarea
imaginii prin reflectarea En mai multe oglinzi alcAtuieCte un portret comple( Ci contradictoriu: Hfe-
fetiBaI cuminte Ci iu"itoare pentru moC %ostace, fata e(u"erantA, Hadmira"ilA, superioarAI pentru
#eli(, femeia capricioasA Hcu un temperament de artistAI pentru 'ascalopol, Ho dezmABatA, o
stricatAI pentru 0glae, Ho fatA deCteaptAI, cu spirit practic pentru <tAnicA, o rivalA En cAsAtorie
pentru 0urica.
R4L%G!% &!N3R4 &OU7 )4R$ON%54: =4L!6 8! O3!L!%
#eli( Ci *tilia alcAtuiesc un cu#lu de #ersona2e care ilustreazA tema iu"irii En acest
roman realist. %oceta Ci am"iBiosul, din tipologia clasicA, fata e(u"erantA Ci tDnArul raBional,
persona5e ce pun En evidenBA antiteza romanticA, dar Ci atracBia contrariilor, au En comun condiBia
socialA, amDndoi sunt orfani, dar Ci statutul intelectual superior faBA de copiii cu pArinBi din clanul
Tulea. Jn general, caracterizarea persona5elor se realizeazA ca En romanul realist-"alzacian.
'rintehnica 'ocaliz0rii, caracterul persona5elor se dezvAluie progresiv, pornind de la datele
e(terioare ale e(istenBei lor: prezentarea mediului, descrierea locuinBei, a camerei, a fizionomiei Ci
a gesturilor. Kn mod direct, naratorul dA lAmuriri despre gradele de rudenie, starea civilA etc.
%aracterizarea iniBialA se completeazA prin adAugarea detaliilor En caracterizarea indirect0: fapte,
gesturi, replici, vestimentaBie, relaBii dintre persona5e.
JncA din incipitul romanului persona5ele sunt prezentate 1n mod direct de cAtre narator.
Intrusul #eli( <ima este Hun tDnAr de vreo optsprezece ani, Em"rAcat En uniforma de licean, N...O
Uniforma neagrA Ei era strDnsA "ine pe talie, ca un veCmDnt militar, iar gulerul tare Ci foarte Enalt Ci
Capca umflatA Ei dAdeau un aer "Ar"Atesc Ci elegant. #aBa Ei era EnsA 5uvenilA Ci prelungA, aproape
femininA din pricina CuviBelor mari de pAr ce-i cAdeau de su" CapcA, dar culoarea mAslinie a
o"razului Ci tAietura elinicA a nasului corectau printr-o notA voluntarA EntDia impresie.I#eli( vine En
casa "AtrDnului avar deoarece vrea sA studieze medicina Ci are nevoie de un loc unde sA locuiascA,
acesta fiind numit tutorele lui. $ste primit cu rAceala de familia Tulea, 0glae vor"ind cu uCurinBA
despre situaBia Ci familia lui, fapt care El contrariazA: F -e unde sA mA cunoascA) Jntre"A 0glae.
%Dnd a murit mA-sa, era numai atDt. -e atunci nu l-am mai vAzut. Tu Bi-l aminteCti, 0urico)
RuCinat de "rusceBea e(presiunii WmA-saX Ci de familiaritatea cu care oameni strAini vor"eau de
familia lui, #eli( privi sfios la aceea pe care o cema 0urica.I -e asemenea, 0glae vor"eCte cu
rAcealA Ci despre statutul lui de copil orfan: H+-am Ctiut: faci azil de orfani. F #eli( are venitul lui F
protestA *tilia F nu-i aCa, papa) N...O F 0tuncea faceBi pensiune, continuA implaca"il 0glae.I
<ingura persoanA care El primeCte cu cAldurA este *tilia, fiica vitregA a lui %ostace, studentA la
%onservator, al cArei prim #ortret 'izic este realizat din perspectiva tDnArului En momentul En care
intrA En casA: H#eli( privi spre capAtul scArii ca spre un cer descis Ci vAzu En apropierea lui
@ermes cel vopsit cafeniu un cap prelung Ci tDnAr de fatA, EncArcat cu "ucle, cAzDnd pe umeri.I
HVeriCoaraI *tilia pe care o Ctia doar din scrisori El surprinde En mod plAcut, mai ales cA portretul
ei apare conturat En opoziBie cu acela al fetei "AtrDne 0urica: H'ArAsit de toBi, o"osit, #eli( e(amina
mediul En care picase. *tilia El surprinsese de la Enceput Ci n-ar fi putut spune ce sentiment nutrea
faBA de dDnsa, simBea doar cA are Encredere En ea. #ata pArea sA ai"A optsprezece-nouAsprezece ani.
#aBa mAslinie, cu nasul mic Ci ocii foarte al"aCtri, arAta Ci mai copilAroasA Entre multele "ucle Ci
gulerul de dantelA. JnsA En trupul su"Biratic, cu oase delicate de ogar, de un stil perfect, fArA acea
slA"iciune suptA Ci pAtatA a 0ureliei, era o mare li"ertate de miCcAri, o stApDnire desAvDrCitA de
femeie.I
Z *tilia Ei va purta de gri5A lui #eli( EncA din prima searA En care soseCte En casa lui moC
%ostace. +eavDnd o camerA pregAtitA, fata Ei va oferi cu generozitate camera ei, prile5 pentru
#eli( de a desoperi En amestecul de dantele, partituri, romane franBuzeCti, cutii de pudrA Ci
parfumuri, o parte din personalitatea acesteia: H<ertarele de la toaletA Ci de la dulapul de aine erau
trase afarA En panglici, cAmACi de mAtase mototolite, "atiste de "roderie Ci tot soiul de nimicuri de
fatA. %utii de pudrA numeroase, unele desfundate, flacoane de apA de %olonia destupate erau
aruncate En dezordine pe masa de toaletA, ca Entr-o ca"inA de actriBA, dovedind gra"a cu care *tilia
le mDnuia. Rocii, pAlArii zAceau pe fotolii, pantofi pe su" masA, 5urnale de modA franBuzeCti mai
peste tot, amestecate cu note muzicale pentru pianoforte.I Jntre cei doi se naCte EncA de la Enceput
o afecBiune delicatA, determinatA de condiBia lor de orfani. Impulsiv Ci EncA imatur, #eli( percepe
dragostea la modul romantic, transformDnd-o pe *tilia Entr-un ideal feminin: H*tilia i se EnfABiCase
EncA de la Enceput ca o finalitate, ca un premiu mereu dorit Ci mereu amDnat, al meritului lui. Voia
sA facA ceva mare din cauza *tiliei Ci pentru *tilia.I $l are nevoie de certitudini, iar
comportamentul derutatant al fetei El descumpAneCte, pentru cA nu-Ci poate e(plica scim"Arile de
atitudine, trecerea ei "ruscA de la o stare la alta. JnsuCi scriitorul 5ustificA misterul persona5ului
feminin prin prisma imaturitABii lui #eli(:H+u *tilia are vreo enigmA, ci #eli( crede aceasta.
'entru orice tDnAr de douAzeci de ani, enigmaticA va fi En veci fata care El va respinge, dDndu-i
totuCi dovezi de afecBiune. IraBionalitatea *tiliei supArA mintea clarA, finalistA a lui #eli(. N...O
enigmA este tot acel amestec de luciditate Ci CtrengArie, de onestitate Ci de uCurinBA.I
*tiliei Ei lipseCte structura profunzimilor, recunoaCte cu sinceritate cA este o fiinBA dificilA
Ci se autocaracterizeaz0 astfel: H%e tDnAr de vDrsta mea EBi Encipui cA m-ar iu"i aCa cum sunt)
<unt foarte capricioasA, vreau sA fiu li"erAMI. $a este enigmaticA pentru #eli(, prin maturitatea Bi
imaturitatea pe care acesta le descoperA En comportArile ei, En intuirea naturii fiecAruia dintre
mem"rii clanului Tulea, En cunoaCterea celorlalBi Ci En felul cum se foloseCte de ei. 'entru
'ascalopol, ea este o fatA delicioasA, fragilA, candidA, nea5utoratA, dornicA de lu(. ,a moCia lui
'ascalopol, *tilia aleargA, urcA pe stoguri, iar la eleCteu, spre spaima moCierului, se pregAteCte sA
intre En apA. $(u"eranBa, gesturile Ci trAirile *tiliei rAspund parcA amAnuntelor semnificative
aglomerate En descrierea camerei ei. Totul este firesc En mimica *tiliei, En gesturi, En ceea ce
spune, iar aceste lucruri creeazA o atmosferA care o reprezintA. Jn ciuda efuziunilor care parcA nu
mai puteau fi stAvilite Ci care se Endreptau pe rDnd cDnd spre 'ascalopol, cDnd spre #eli(, fAcDndu-i
pe amDndoi sA sufere, *tilia devine deodatA rezervatA, reflectDnd la viitorul lui #eli(, sau, cocetA,
mArturisind: H$u am un temperament nefericit: mA plictisesc repede, sufAr cDnd sunt contrariatA.I
%aracterizarea *tiliei se realizeazA Ci cu a5utorul tenicilor
moderne:com#ortamentismul Ci re'lectarea #oliedric0. 'DnA En capitolul al XVI-lea, *tilia este
prezentatA e(clusiv prin comportamentism (fapte, gesturi, replici), fArA a-i cunoaCte gDndurile din
perspectiva unicA a naratorului, cu e(cepBia celor mArturisite ciar de persona5. 0m"iguitatea
persona5ului este conferitA de utilizarea celei de-a doua tenici. *tilia este vAzutA diferit de
persona5ele romanului, fapt care sugereazA En plan sim"olic Ci enigma, misterul femninitABii.
Relativizarea imaginii prin reflectarea En mai multe oglinzi alcAtuieCte un portret comple( Ci
contradictoriu: fetiBa cuminte Ci iu"itoare pentru moC %ostace, femeia capricioasA cu un
temperament de artistA pentru 'ascalopol, o dezmABatA Ci o HsricatAI pentru 0glae, o fatA deCteaptA
cu spirit practic pentru <tAnicA RaBiu, o rivalA En cAsAtorie pentru 0urica, Hcea mai elegantA
conservatoristA Ci mai mDndrAI pentru colegii lui #eli( care El invidiazA, un amestec de copilArie Ci
maturiatate, dar Ci un mister feminin pentru #eli(. %el care intuieCte adevArata dimensiune a
personalitABii *tiliei este Yeissmann, prietenul lui #eli(, care Ei spune acestuia, la un moment dat:
H*rice femeie care iu"eCte un "Ar"at fuge de el, ca sA rAmDnA En amintirea lui ca o apariBie
luminoasA. -omniCoara *tilia tre"uie sA fie o fatA inteligentA. -upA cDte mi-ai spus, EnBeleg cA te
iu"eCte.I %ontradicBiile *tiliei El contrariazA pe #eli(. IniBial, tDnArul ezitA Entre a crede "Drfele
clanului Tulea Ci a-i pAstra o dragoste purA *tiliei, iar mai apoi, cDnd aceasta pleacA pe neaCteptate
la 'aris cu 'ascalopol, are o scurtA aventurA cu /eorgeta, pe care i-o prezintA <tAnicA RaBiu.
*tilia are o spiritualitate modernA, sentimente Ci atitudini contradictorii, care fac din ea o
fiinBA enigmaticA. $ste o adolescentA care, prin indeciziile ei, El tul"urA atDt pe 'ascalopol,
moCierul "ogat Ci dezamAgit, cDt Ci pe #eli(, EncA un copil. #eli( este un intelectual superior, el
vrea sA se realizeze profesional. *tilia simte cA lui #eli(, En ciuda stApDnirii de sine, Ei lipseCte
ceva: H-acA un tDnAr ar avea rA"darea Ci "unAtatea lui 'ascalopol, l-aC iu"i.I $(istA EnsA o aspiraBie
secretA a *tiliei spre #eli( deoarece este conCtientA cA el este o valoare la care nu poate a5unge.
Ultima EntDlnire dintre #eli( Ci *tilia, Enaintea plecArii ei din BarA, este esenBialA pentru EnBelegerea
personalitABii tinerilor Ci a atitudinii lor faBA de iu"ire. -acA #eli( este intelectualul am"iBios, care
nu suportA ideea de a nu realiza nimic En viaBA Ci pentru care femeia reprezintA un spri5in En carierA,
*tilia este coceta care crede cA rostul femeii este sA placA: HRostul femeii este sA placA, En afarA
de asta nu poate e(ista fericireM N...O <ingura noastrA formA de inteligenBA, mai mult de instinct, e sA
nu pierdem cei cDBiva ani de e(istenBA, vreo zece ani cel mult. N...O <uccesul nostru En viaBA e o
cestiune de vitezA, iu"ite #eli(.I *tilia concepe iu"irea En felul aventuros al artistului, cu dAruire
Ci li"ertate a"solutA, En timp ce #eli( este dispus sA aCtepte oricDt En virtutea promisiunii cA, la un
moment dat, se va cAsAtori cu ea. -Dndu-Ci seama de aceastA diferenBA, dar Ci de faptul cA ea ar
putea reprezenta o piedicA En calea realizArii lui profesionale, *tilia El pArAseCte pe #eli( Ci alege
siguranBa cAsAtoriei cu 'ascalopol.
Jn epilog, cDBiva ani mai tDrziu, #eli( se EntDlneCte cu 'ascalopol care Ei dezvAluie faptul
cA i-a redat li"ertatea *tiliei, care s-a cAsAtorit cu un conte. !oCierul Ei oferA o fotografie cu *tilia,
En care #eli( nu o mai recunoaCte pe fata veselA Ci e(u"erantA de care era EndrAgostit: H<periat,
#eli( se mai uitA o datA. #emeia era frumoasA, cu linii fine, dar nu era *tilia, nu era fata
ne"unaticA. Un aer de platitudine femininA stingea totul.I 'ascalopol afirmA despre ea: H0 fost o
fatA delicioasA, dar ciudatA. 'entru mine e o enigmA.I, En timp ce #eli( constatA cA Hnu numai
*tilia era o enigmA, ci destinul EnsuCi.I Tot En epilog, naratorul precizeazA cA #eli( ECi realizeazA
am"iBiile profesionale, devenind un medic renumit Ci profesor universitar, cAsAtorit HEntr-un cip
care se ceamA strAlucit Ci intrA, prin soBie, Entr-un cerc de persoane influente.I Iu"irea dintre #eli(
Ci *tilia eCueazA pentru cA nu se EmplineCte matrimonial, cAsAtoria fiind unul dintre lait-motivele
romanului. #eli( este gelos pe 'ascalopol, "AtrDnul rafinat Ci "ogat, dar nu ia nicio decizie En ceea
ce o priveCte pe *tilia deoarece primeazA dorinBa de a-Ci face o carierA. *tilia El iu"eCte pe #eli(,
dar dupA moarte lui moC costace Ei lasA tDnArului li"ertatea de a-Ci Emplini visul Ci se cAsAtoreCte
cu 'ascalopol, care Ei poate oferi siguranBA materialA, EnBelegere Ci protecBie. Jn am"ele cupluri,
#eli(-*tilia, 'ascalopol-*tilia, femeia este cea care decide. #eli( nu este fAcut pentru o viaBA
aventuroasA, dar nici *tilia pentru o viaBA modestA alAturi de studentul #eli(, prin urmare ea este
cea care decide ca fiecare sA meargA pe drumul pe care Ci l-a ales. *tilia reprezintA pentru #eli( o
imagine a eternului feminin, iar pentru 'ascalopol o enigmA.
$amil Petrescu: 'ltima noapte de dragoste( intaia
noapte de raz"oi (roman inter"elic&su"iectiv&al
e)perientei)
Romanul este o#era e#ic0" 1n #roz0" de mare 1ntindere" cu o ac9iune des'0:urat0 #e mai
multe #lanuri :i la care #artici#0 un num0r mare de #ersona2e.
TrAsAturile romanului su"iectiv:
-ECi propune sA prezinte lumea prin intermediul conCtiinBei, realizDnd o imagine parBialA a acesteia &
-universul fictiv se concentreazA asupra evenimentelor din planul conCtiinBei &
-conflictul principal este interior, trAirile, interpretArile evenimentelor sunt mai importante decDt
EntDmplArle concrete &
-construcBia su"iectului nu mai respectA ordinea cronologicA, producDndu-se dilatAri sau
comprimAri ale timpului, trecDndu-se dintr-un plan En altul &
-pentru su"linierea autenticitABii se insereazA En te(t scrisori, articole de ziar, pagini de 5urnal,
relatAri &
-acBiunea nu se mai desfACoarA dupA o cauzalitate presta"ilitA, evoluBia evenimentelor neputDnd fi
anticipatA &
-persona5ul este o individualitate comple(A a cArei evoluBie nu poate fi prevAzutA pentru cA el are
Endoilei, ezitA, analizeazA &
-naraBiunea se face la persoana I, discursul fiind structurat En funcBie de su"iectivitateanaratorului
persona5 &
-timpul este prezent Ci su"iectiv .
%U34N3!C!3%34% KN ROM%NUL UL3!M% NO%)34 &4 &R%GO$34" KN3L!%
NO%)34 &4 R7FO!
'rin cele douA romane ale sale, Ultima noapte de dragoste, EntDia noapte de rAz"oi(142>)
Ci 'atul lui 'rocust (1422), %amil 'etrescu a Ennoit romanul romDnesc inter"elic prin sincronizare
cu literatura universalA. 'rimul lucru care a fAcut din %amil 'etrescu un precursor al Hnoului
romanI a fost ideea de autenticitate, dezvoltatA En cele"rul eseu +oua structurA Ci opera lui
!arcel 'roust, En care teoretizeazA romanul modern, de tip proustian, Ci respinge romanul de tip
tradiBional, En care naratorul este omniprezent Ci omiscient. 0cest concept literar este caracteristic
prozei moderne su"iective Ci defineCte Encercarea de redare cDt mai fidelA a trAirilor interioare ale
persona5ului. %amil 'etrescu considerA cA este imposi"il sA cunoCti altceva decDt ce se petrece En
propria conCtiinBA Ci prin urmare un adevArat scriitor ar tre"ui sA scrie doar despre ceea ce cunoaCte
foarte "ine, Ci doar la persoana I: H<A nu descriu decDt ceea ce vAd, ceea ce aud, ceea ce
EnregistreazA simBurile mele, ceea ce gDndesc eu... 0ceasta-i singura realitate pe care o pot
povesti... -ar aceasta-i realitatea conCtiinBei mele, conBinutul meu psiologic... -in mine Ensumi,
eu nu pot ieCi... *rice aC face nu pot descrie decDt propriile mele senzaBii, propriile mele imgini.
$u nu pot vor"i onest decDt la persoana EntDi.I
'unDndu-se accentul pe autenticitate, se scim"A Ci scopul literaturii: aceasta nu este scrisA
pentru a delecta ci pentru a aduce revelaBia unei realitABi. -in aceastA perspectivA, autentic tre"uie
EnBeles, Enainte de orice, ca opus la HfalsI. ,iteratura este recunoscutA ca o producAtoare de
reprezentAri artificiale, imaginare. 'e parcursul te(tului, %amil 'etrescu su"liniazA diferenBa dintre
scrierea sa Ci literatura En general, Entre faptul trAit cu adevArat Ci ficBiune. 'ersona5ul-narator
calificA drept HfalsAI o EntreagA literaturA de rAz"oi care modifica intenBionat evenimentele pentru
a su"linia eroismul soldaBilor romDni Ci dorinBa lor de a muri pentru patrie. Jn Ultima noapte de
dragoste, EntDia noapte de rAz"oi accentul se mutA pe faptul trAit, nu pe evenimentul propriu-zis. 'e
parcursul Entregului roman urmArim trArile lui Utefan /eorgidiu, persona5 care EmprumutA foarte
multe trAsAturi ale autorului EnsuCi. <-a considerat ciar cA a doua parte a romanului ar reprezenta
de fapt un te(t auto"iografic. Jntr-adevAr %amil 'etrescu a participat la primul rAz"oi mondial Ci a
avut un 5urnal de front, dar acesta a fost adaptat la psiologia persona5ului. <pre deose"ire de
autor, /eorgidiu nu participA la rAz"oi datoritA patriotismului Ci nu este miCcat de aspiraBiile
naBionale. $l considerA cA a"senBa de pe front nu i-ar fi permis sA traverseze o e(perienBA
definitivAI, condamnDndu-l sA se simtA totdeauna inferior celor care au fost acolo.
* altA modalitate prin care este su"liniatA senzaBia de autenticitate este inserarea En te(t a
faptelor "anale, groteCti Ci a"surde, care intervin pe parcursul naraBiunii Ci care fac sA transparA
rolul azardului Ci imprimA succesiunii evenimentelor acea miCcare imprevizi"ilA proprie trAirii lor
reale. -e asemenea, sunt inserate En te(t fragmente de 5urnal, scrisori sau note de su"sol
e(plicative. Unele EntDmplAri pot fi verificate En documentele vremii: "AtAliile descrise au avut loc,
!aria !Anciulea, presupusa spioanA este un persona5 real Ci, En plus, nu este e(clus ca toate cele
relatate sA i se fi EntDmplat realmente lui %amil 'etrescu Ci sA aparBinA 5urnalului sAu de front.
0cest lucru nu are EnsA o importanBA ma5orA.%ititorul nu este interesat dacA evenimentele s-au
petrecut En realitate, ci este surprins de faptul cA, aCa cum sunt relatate, dau senzaBia de
autenticitate.
0lAturi EnsA de elementele evident moderne e(istA Ci cDteva de naturA clasic0, acestea nu
influenBeazA EnsA Encadrarea romanului En modernitate. 'rin intermediul persona5ului se realizeazA
Ci o prezentare a societABii contemporane scriitorului, dar Ci o tipologie. Jntr-o societate En care
important este sA fii HmondenI se disting persona5e ca Tace /eorgidiu, prototipul arivistului Ci
parvenitului Ci +ae /eorgidiu, politicianul arivist fArA scrupule. 'rin intermediul lui +ae
/eorgidiu suntem introduCi En viaBa politicA a timpului, En care indivizi fArA personalitate, dar
Hcu spiritI iau otArDri importante cum ar fi intrarea RomDniei En rAz"oi.
UL3!M% NO%)34 &4 &R%GO$34" KN3L!% NO%)34 &4 R7FO!
Romanul Ultima noapte de dragoste, EntDia noapte de rAz"oi este scris la #ersoana !, su"
forma unei confesiuni a persona5ului principal, Utefan /eorgidiu. 'reocuparea pentru epicul
propriu-zis e(istA, deCi En roman predominA analiza. +umai cA evenimentele sunt de fiecare datA
filtrate estetic prin conCtiinBA. +aratorul este protagonistul romanului,#ers#ectiva narativ0 fiind
subiectiv0 :i unic0. +araBiunea la persoana I presupune e(istenBa unui narator implicat, planul
naratorului identificDndu-se cu cel al persona5ului. 'unctul de vedere unic Ci su"iectiv, al
persona5ului care mediazA Ente cititor Ci celelalte persona5e, face ca cititorul sA cunoascA despre ele
tot atDta cDt Ctie Ci persona5ul principal. JnsA situarea eului narativ En centrul povestirii conferA
autenticitate, iar faptele Ci persona5ele sunt prezentate ca evenimente interioare, interpretate,
analizate. 'rin monolog interior, Utefan /eorgidiu analizeazA, alternDnd sau interferDnd,
aspecte ale planului interior (trAiri, sentimente, reflecBii) Ci ale planului e(terior (fapte, tipuri
umane, relaBii cu alBii).
3ema romanului o constituie drama intelectualului lucid care trece prin douA e(perienBe
fundamentale, iubirea :i r0zboiul, pe care le analizeazA En Encercarea de a gAsi semnificaBia
profundA a e(istenBei sale. Romanul este structurat En dou0 #0r9i, precizate EncA din titlu: prima
parte este reprezentatA de Hultima noapte de dragosteI, iar a doua de HEntDia noapte de rAz"oiI.
'rima parte prezintA drama iu"irii, iar a doua drama rAz"oiului. -acA prima parte este o scriere pur
ficBionalA, a doua parte se "azeazA pe e(perienBele reale ale scriitorului care a participat la luptele
din primul rAz"oi mondial. Unii critici au considerat cA de fapt ar tre"ui sA fie douA romane
distincte, dar unitatea lor nu poate fi contestatA. %ele douA pArBi nu pot fi separate, omogenitatea
lor este datA de psiologia persona5ului-narator, Utefan /eorgidiu.
%c9iunea romanului Encepe su" semnul rAz"oiului. Jn inci#itul romanului, autorul se
foloseCte de un arti'iciu com#ozi9ional deoarece acBiunea primului capitol, intitulat ,a 'iatra
%raiului En munte,este posterioarA EntDmplArilor relatate En celelalte capitole din prima parte.
%apitolul pune En evidenBA cele douA planuri temporale ale discursului narativ: tim#ul nar0rii M
cronologic (prezentul frontului, rAz"oiul) Ci tim#ul narat M #sihologic (trecutul poveCtii de
iu"ire). Jn primAvara anului 141=, Utefan /eorgidiu se aflA concentrat undeva la graniBA,
deasupra -Dm"ovicioarei. Jntr-o zi la popota ofiBerilor se porneCte o discuBie despre cAsAtorie Ci
dragoste, despre un ofiBer care ECi ucide soBia adulterinA Ci este acitat la proces. $ste prima scenA
memora"ilA a romanului En care /eorgidiu ECi e(primA concepBia despre iu"ire. 0ceastA discuBie
declanCeazA memoria a'ectiv0 a persona5ului, trezindu-i amintirile legate de cei doi ani Ci
5umAtate de cAsnice cu $la. 'ersona5ul vrea neapArat sA meargA la %Dmpulung sA-Ci vadA soBia Ci de
aici prima serie de fapte se Entrerupe.
%el de-al doilea capitol, intitulat -iagonalele unei moCteniri, de"uteazA a"rupt cu
urmAtoare frazA care constituie Ci intriga romanului: H$ram Ensurat de doi ani Ci 5umAtate cu o
colegA de la Universitate Ci "Anuiam cA mA EnCealA.I UrmeazA o lungA poveste de dragoste Ci
gelozie. /eorgidiu, pe atunci student la #ilozofie, se cAsAtoreCte din dragoste cu $la, studentA la
,itere, orfanA crescutA de o mAtuCA. Iu"irea lui se naCte la Enceput din duioCie:HIu"eCti mai EntDi
din milA, din Endatorire, din duioCie, iu"eCti pentru cA Ctii cA asta o face fericitAI,dar apoi
mArturiseCte cA poBi iu"i Ci din orgoliu: HJncepusem sA fiu totuCi mAgulit cA admiraBia pe care o
avea mai toatA lumea pentru mine, fiindcA eram atDt de pAtimaC iu"it de una dintre cele mai
frumoase studente, Ci cred cA acest orgoliu a constituit "aza viitoarei mele iu"iri.I 'ersona5ul este
En cAutarea iu"irii a"solute pe care crede cA a gAsit-o prin soBia lui, $la. -upA cAsAtorie, cei doi soBi
trAiesc modest, dar sunt fericiBi. * moCtenire nesperatA le permite sA frecventeze cercurile
mondene, dar En acelaCi timp le stricA relaBia. $la se implicA En discuBiile despre "ani, lucru care lui
/eorgidiu Ei displace profund: H0C fi vrut-o mereu femininA, deasupra acestor discuBii vulgare.I
!ai mult, spre deose"ire de soBul ei, $la este atrasA de viaBa mondenA, la care noul statut social al
familiei Ei oferA acces. %uplul evolueazA spre o inevita"ilA crizA matrimonialA, al cArei moment
culminant are loc cu ocazia e(cursiei la *do"eCti. Jn timpul acestei e(cursii, se pare cA $la Ei
acordA o atenBie e(ageratA unui anume domn /., care, dupA opinia persona5ului-narator, Ei va
deveni mai tDrziu amant. /eorgidiu Encepe sA fie torturat de gelozie, iar cuplul se destramA.
-upA o scurtA despArBire, $la Ci Utefan se EmpacA. VrDnd sA afle dacA este sau nu EnCelat, eroul ECi
pune Entre"Ari Ci mai ales interpreteazA. ,a un moment dat, fiecare nouA pro"A aruncA o altA
luminA asupra vieBii Ci dramei sale, EncDt aceeaCi EntDmplare capAtA mereu alte semnificaBii, opuse
ciar, En funcBie de ultima certitudine. -e cDteva ori En romanul geloziei, se revine la pro"lema
rAz"oiului prin prezentarea unei CedinBe de parlament sau atunci cDnd, Entr-un compartiment de
tren, avocatul 'redescu din 'iteCti vor"eCte despre vite5ia legendarA a soldatului romDn. Jn finalul
primei pArBi se revine la acBiunea de pe front: Enrolat pe frontul romDnesc, /eorgidiu cere o
permise, ca sA verifice dacA soBia lui El EnCealA, fapt nerealizat din cauza iz"ucnirii rAz"oiului.
)artea a doua demitizeazA imaginea rAz"oiului vAzut ca un catalizator de energii, de care
presa vremii a"uzase atDt de mult. #rontul EnseamnA de fapt aos, mAsuri a"surde, EnvAlmACealA Ci
dezordine. *rdinele ofiBerilor superiori sunt contradictorii, legAturile dintre unitABi sunt aleatorii,
nimeni nu Ctie cu claritate ce tre"uie sA facA. #iecare soldat acBiona mai mult de unul singur,
apArDndu-Ci mecanic viaBa Ci neavDnd nicio dorinBA de a muri pentru patrie. -in cauza informaBiilor
eronate, artileria romDnA ECi fi(eazA tunurile asupra propriilor "atalioane. Iar la confruntarea cu
inamicul se adaugA frigul Ci ploaia. *peraBiunile Encep cu atacarea postului vamal magiar. Utefan
/eorgidiu Ci unitatea lui pAtrund En localitatea 8ran, cuceresc mAgura cu acelaCi nume, apoi
Toanul Veci, comuna Vulcan, trec *ltul, se opresc pe dealurile de dincolo de rDu, En %oalm, Ci
se EndreaptA spre <i"iu.
$(perienBele dramatice de pe front modificA atitudinea persona5ului-narator faBA de
celelalte aspecte ale e(istenBei sale, ale trecutului sAu: H0tDt de mare e depArtarea de cele
EntDmplate ieri, cA acestea sunt mai aproape de copilAria mea, decDt de mine cel de azi... -e soBia
mea, de amantul ei, de tot z"uciumul de-atunci, mi-aduc aminte cu adevArat, ca de o EntDmplare
din copilArie.I %apitolul +e-a acoperit pAmDntul lui -umnezeu ilustreazA a"surdul rAz"oiului Ci
tragismul confruntArii cu moartea. ViaBa com"atanBilor Bine de azard, iar eroismul este Enlocuit de
spaima de moarte, care pAstreazA doar instinctul de supravieBuire Ci automatismul: H+u mai e
nimic omenesc En noi.I -rama colectivA a rAz"oiului pune En um"rA drama individualA a iu"irii.
Romanul se Enceie odatA cu epuizarea e(perienBei rAz"oiului. =inalul romanului este
elocvent pentru transformarea psiologicA a persona5ului: Utefan /eorgidiu vine acasA Entr-o
permisie Ci-i dAruieCte nevestei casele de la %onstanBa, cu tot ce este En ele: HI-am scris cA Ei las
a"solut tot ce e En casA, de la o"iecte de preB, la cArBi... de la lucruri personale, la amintiri. 0dicA tot
trecutul.I
834=%N G<4ORG<!&!U N &R%M% !N34L4C3U%LULU!
Utefan /eorgidiu, persona5ul principal al romanului, Ci En acelaCi timp persona5ul-
narator, reprezintA ti#ul intelectualului lucid. -rama persona5ului este de naturA intelectualA
deoarece el este, En primul rDnd, un pasionat al adevArului, al certitudinii, al a"solutului. $l trAieCte
dou0 e-#erien9e 'undamentale, care sunt prezentate prin intermediul conCtiinBei: iubirea :i
r0zboiul. Utefan /eorgidiu este un tDnAr intelectual, a"olvent al #acultABii de #ilozofie, Ensurat
cu o colegA de la Universitate, studentA la ,itere, pe nume $la. -rama iu"irii este prezentatA EncA
de la Enceput cDnd perona5ul asistA la o discuBie la popotA despre un ofiBer care Ci-a ucis soBia
adulterinA Ci totuCi a fost acitat. 0ceastA scenA oferA o primA imagine a persona5ului-narator. 'rin
intermediul reacBiei sale ne sunt prezentate cDteva dintre frAmDntArile interioare ale lui
/eorgidiu Ci cDteva dintre ideile sale: vede iu"irea ca pe un tot, o unitate pe viaBA En care cei doi
Hau drept de viaBA Ci de moarte unul asupra celuilaltI. Jn momentul En care persona5ul trAieCte
aceastA dramA, se oferA cititorului o retrospectivA a Entregii poveCti.
/eorgidiu este filozof, un s#irit lucid care analizeazA totul, interpreteazA totul, fiecare
gest al soBiei este un cin pentru el, este interpretat ca un gest de trAdare. 'ersona5ul suferA mai
ales pentru cA nu poate avea iu"irea a"solutA pe care Ci-a dorit-o Ci care ar tre"ui sA fie o
modalitate de cunoaCtere. -e asemenea, suferA pentru cA nu are certitudinea. 'ersona5ul-narator
crezuse cA trAieCte marea iu"ire: H<imBeam cA femeia aceasta era a mea En e(emplar unic: aCa ca
eul meu, ca mama mea, cA ne EntDlnisem de la Enceputul lumii, peste toate devenirile, amDndoi, Ci
aveam sA pierim la fel amDndoi.I -ar aspiraBia pentru iu"irea a"solutA coe(istA cu faptul cA acest
sentiment reprezintA pentru el un proces de autosugestie. Iu"irea lui se naCte la Enceput din duioCie:
HIu"eCti mai EntDi din milA, din Endatorire, din duioCie, iu"eCti pentru cA Ctii cA asta o face fericitAI,
dar apoi mArturiseCte cA poBi iu"i Ci din orgoliu: HJncepusem sA fiu totuCi mAgulit cA admiraBia pe
care o avea mai toatA lumea pentru mine, fiindcA eram atDt de pAtimaC iu"it de una dintre cele mai
frumoase studente, Ci cred cA acest orgoliu a constituit "aza viitoarei mele iu"iri.I Tot din orgoliu
/eorgidiu EncearcA sA o modeleze pe $la dupA propriul tipar de idealitate, ceea ce favorizeazA
eCecul. -atoritA perspectivei unice cititorul nu Ctie clar dacA $la ECi EnCealA sau nu soBul. <e
sugereazA cA $la se scim"A datoritA moCtenirii, dar poate cA aCa a fost dintotdeauna, dar
trAsAturile ei ies la ivealA odatA cu o"Binerea unei situaBii materiale. 'entru cA e(istA doar
perspectiva lui, se pune pro"lema dacA nu cumva femeia se scim"A doar En ocii soBului gelos.
Jn capitolul -iagonalele unui testament, persona5ul dA dovadA de alte calitABi, cum ar fi
t0ria de caracter" indi'eren9a 'a90 de #artea material0 a e-isten9ei, dar Ci
onestitateaCiinteligen9a, calitABi care El determinA pe unciul Tace sA Ei lase o mare parte din
avere.Jn ziua En care se duce EmpreunA cu mama Ci surorile lui la masA la unciul Tace, +ae
/eorgidiu Ei reproCeazA lui Utefan cAsAtoria din dragoste cu o fatA sAracA, ca Ci a tatAlui sAu
mort, pe care En plus El acuzA de a nu fi lAsat fiului nicio moCtenire. Jn Encercarea de a-Ci apAra
pArintele, Utefan e(pune motivele pentru care nu s-a Ensurat pentru avere, aCa cum a fAcut unciul
lui: H-e cele mai multe ori, pArintele, care lasA avere copiilor, le transmite Ci calitABile prin care a
fAcut averea: un o"raz mai gros, un stomac En stare sA digereze Ci ouA clocite, ceva din sluBenia
nevestei luate pentru averea ei, neapArat o CirA a spinArii fle(i"iA ca nuiaua (dacA nu cumva
raitismul nevestei milionare n-a Enzestrat-o cu o cocoaCA rigidA ca o "uturugA). *rice moCtenire e,
s-ar putea zice, un "loc.I Impresionat de iz"ucnirea lui Utefan, unciul Tace Ei lasA cea mai mare
parte a moCtenirii, spre surprinderea celorlalBi mem"rii ai familiei care El vedeau ca un inadaptat.
+ae /eorgidiu El caracterizeazA direct: H+-ai spirit practic... 0i sA-Bi pierzi averea N...O. %u
filozofia dumitale nu faci doi "ani. %u ;ant Ala al dumitale Ci cu <copenauer nu faci En afaceri
nicio "rDnzA. $u sunt mai deCtept decDt ei cDnd vine vor"a de parale.I -ezgustat de reacBia familiei
care Ei intenteazA proces, inclusiv mama Ci surorile lui, Utefan cedeazA o parte din avere, dar se
simte tot mai izolat de lumea mescinA Ci egoistA En mi5locul cAreia trAieCte, mai ales cA ECi dA
seama cA nici femeia iu"itA nu-l EnBelege: H!A cuprindea o nesfDrCitA tristeBe vAzDnd cA nici femeia
asta, pe care o credeam aproape suflet din sufletul meu, nu EnBelegea cA poBi sA lupBi cu EndDr5ire Ci
fArA cruBare pentru triumful unei idei, dar En acelaCi timp sA-Bi fie silA sA te frAmDnBi pentru o sumA,
fie ea oricDt de mare, sA loveCti aprig cu coatele. 0m Ctiut mai tDrziu cA aveam o reputaBie de
imensA rAutate, dedusA din EndDr5irea Ci sarcasmul cu care Emi apAram pArerile, din intoleranBa mea
intelectualA, En sfDrCit.I
'rimirea moCtenirii are efecte CiEntr-un plan mult mai profund, deoarece genereazA criza
matrimonialA. -intr-un orgoliu e(agerat refuzA sA intre En competiBie cu ceilalBi, fiindcA i se pare
su" demnitatea lui de intelectual sA-Ci scim"e gardero"a Ci sA adopte comportamentul superficial
al dansatorilor mondeni apreciaBi de $la. -e aceea nici nu Entreprinde nimic pentru a recDCtiga
preBuirea pierdutA a soBiei. /eorgidiu descoperA realativitatea sentimentului de iu"ire Ci ECi dA
seama de eCecul pe acest plan. Jn acelaCi timp, recunoaCte cA suferinBa sa se datoreazA
evenimentelor "anale, micilor gesturi ale $lei. <ingurele care conteazA sunt evenimentele din
conCtiinBa sa, person5ul fiind conCtient cA ECi agraveazA suferinBa prin e(agerarea anumitor fapte. $l
trAieCte iu"irea En mod raBional, intelectual Ci se raporteazA mereu la a"solut.
%u ocazia e(cursiei la *do"eCti gelozia sa este amplificatA, este momentul En care ECi dA
seama cA nu poate o"Bine cunoaCterea prin intermediul iu"irii pentru soBia sa. !ici incidente,
gesturi fArA importanBA poate, privirile pe care $la le scim"A cu domnul /., se amplficA En
conCtiinBa persona5ului. +evoia de a"solut El determinA sA-Ci analizeze cu luciditate stArile, de unde
suferinBa: H%DtA luciditate atDta conCtiinBA, cDtA conCtiinBA atDta pasiune Ci deci atDta dramA.I #iind
un persona5 lucid, nu face doar o analizA a lumii e(terioare, ci Ci a propriilor sentimente, dar Ci a
psilogiei feminine. #emeile Ei apar ca niCte fiinBe scim"Atoare, capricioase, care uitA de orice
moralA cDnd este vor"a de a-Ci satisface dorinBele. 0ceastA constatare o face cDnd o"servA reacBiile
de tristeBe sau "ucurie ale $lei En legAturA cu prezenBa sau a"senBa domnului /, pe care nu se
sfieCte sA le ascundA. <entimentele lui sunt analizate cu intensitate, elocvent fiind episodul cDnd
doreCte sA dezerteze pentru a-i ucide pe cei doi amanBi. Jn drama iu"irii, greCeala este Ci a lui: o
aCeazA pe $la pe un piedestal Ci apoi este dezamAgit cA ea nu reprezintA femeia idealA la care
visase. /elozia, Endoiala persona5ului EnregistreazA Ci alte etape ale destrAmArii cuplului: ruptura,
EmpAcarea temporarA, pDnA la iz"ucnirea rAz"oiului. -espArBirea de $la, pierderea acestei iu"iri pe
care el o credea a"solutA, ecivaleazA cu pierderea unei pArBi din personalitate, care va fi
recuperatA parBial prin e(perienBa rAz"oiului.
Jn ceea ce priveCte relaBia lui /eorgidiu cu familia Ci cu societatea, se o"servA cA este un
inada#tat. Incompati"ilitatea dintre el Ci familie K societate reiese cel mai "ine din capitolul En
care primeCte moCtenirea. !ntelectual veritabil, opusul omului deCtept Ci Hcu spiritI reprezentat de
unciul sAu, /eorgidiu nu este interesat de partea materialA a e(istenBei. -upA cum constatA Ci
el, luptA cu mai multA EndDr5ire pentru o idee En conferinBele de filozofie, decDt pentru moCtenire.
<ocietatea El respinge la rDndul ei: colegii Ei apreciazA inteligenBa, dar El ocolesc, rudele sale Ei
ironizeazA pasiunea pentru filozofie, prietenii mondeni nu Ei EnBeleg gelozia Ci frAmDntArile. Una
dintre doamnele din societatea "unA a 8ucureCtiului El acuzA de prea multA luciditate, iar mai tDrziu
ciar Ci soldaBii de pe front El vor ocoli, ciar dacA Ei apreciazA cura5ul.
+ici persona5ul nu apreciazA lumea care El Encon5oarA Ci nu face mari eforturi sA se
integreze. ,umea lui Tace Ci +ae /eorgidiu este una "rutalA En ocii intelectualului. $l opune
inteligenBei instinctuale care se aflA En scopul supravieBuirii, inteligenBa verita"ilA care urmAreCte
cunoaCterea a"solutA. $ste considerat un inadaptat atDt En plan sentimental, cDt Ci En plan social.
<ocietatea avidA El dezamAgeCte, aCa cum El dezamAgise Ci femeia iu"itA, motiv pentru care putem
vor"i de o dram0 a omului su#erior.
* ultimA Encercare de a 5unge la acea cunoaCtere a"solutA este participarea la rAz"oi. -eCi
ar fi putut sA evite participarea la rAz"oi, profitDnd de averea sa, aCa cum face +ae /eorgidiu,
Utefan se EnroleazA voluntarA din din dorinBa de a trAi aceastA e(perienBA e(istenBialA Ci ca act
moralmente necesar: H+-aC vrea sA e(iste pe lume o e(pereienBA definitivA, ca aceea pe care o voi
face, de la care sA lipsesc, mai e(act sA lipseascA ea din Entregul meu sufletesc. 0r avea faBA de
mine, cei care au fost acolo, o superioritate, care mi se pare inaccepta"ilA. 0r constitui pentru mine
o limitare.I +u se EnroleazA din patriotism, ci din orgoliu, din dorinBa de a nu se simBi inferior. ,a
fel ca Ci En cazul iu"irii, /eorgidiu analizeazA cu luciditate rAz"oiul nu pentru a su"linia
eroismul ci a"surditatea acestuia. $l polemizeazA cu imaginea rAz"oiului din cArBile de literaturA
sau din articolele din ziarele vremii, deoarece aceasta nu corespunde cu realitatea. ,uptele nu sunt
EmpArBite En mari Ci mici decDt En funcBie de numArul celor care au murit. 'entru ofiBerul german
aflat pe patul de moarte lupta din acea zi a fost cea mai mare pentru cA este cea care Ei va aduce
sfDrCitul. RAz"oiul este unul aotic, prost organizat En care soldaBii mor fArA acel sentiment
patriotic descris En cArBi ci cu regret, disperare Ci resemnare.
-acA En prima parte eroul realizeazA o demitizare a rAz"oiului, En a doua parte este vor"a
despre o demitizare a rAz"oiului: se prezintA soldaBi EngroziBi cA vor muri, care nu EnBeleg
semnificaBia deciziilor luate de putere, ei Ctiu doar cA vor muri Ci EncearcA sA-Ci apere viaBa. -e pe
scena istoriei rAz"oiul se mutA pe aceea a conCtinBei individului pentru care viaBa sa este mai
importantA decDt rAz"oiul. 'entru /eorgidiu, rAz"oiul este o modalitate de a-Ci verifica
personalitatea, ECi analizeazA reacBiile pe cDmpul de luptA. %onfruntat cu situaBii-limitA, se
autoanalizeaz0 lucid: HUtiu cA voi muri, dar mA Entre" dacA voi putea Endura fizic rana care Emi va
sfDCia trupul.I 0devArata HdramAI a rAz"oiului este tot de naturA interioarA, psiologicA. RAz"oiul
reprezintA e(perienBa finalA care Ei va arAta lipsa de importanBA a pro"lemei din dragoste. RAnit Ci
spitalizat, /eorgidiu se Entoarce acasA la 8ucureCti, dar se simte detaCat de tot ce El legase de
$la. #inalul romanului prezintA sfDrCitul dramei personale, a iu"irii. *"osit, Utefan ECi priveCte
acum soBia Hcu indiferenBa cu care priveCti un ta"louI,iar ruptura este de data aceasta definitivA.
'ersona5ul ia decizia de a-i lAsa toatA averea $lei, adicA tot trecutul care acum nu mai are
importanBA: HI-am scris cA Ei las a"solut tot ce e En casA, de la o"iecte de preB, la cArBi... de la lucruri
personale, la amintiri. 0dicA tot trecutul.I 0stfel, drama rAz"oiului anuleazA drama iu"irii. Jn
privinBa dramei colective, se poate vor"i despre un final descis, deoarece /eorgidiu se Entoarce
pe front, fArA a mai afla En ce fel ECi manifestA respingerea faBA de a"surditatea rAz"oiului.
-intre modalitABile de caracterizare a persona5ului, portretul lui /eorgidiu este realizat
mai ales prin caracterizare indirect0, care se desprinde din fapte, gDnduri, lim"a5, gesturi,
atitudini Ci relaBiile cu celelalte persona5e. ,a aceasta se adaugA autocaracterizarea, dar Ci
procedee specifice prozei moderne: autoanaliza lucid0" intros#ec9ia" monologul interior" 'lu-ul
con:tiin9ei.
Mihail $adoveanu
<anul %ncutei
Nuvela" #ovestire" interbelica
$ste o opera de maturitate a lui !. <adoveanu,aparand in 14:9,volum ce cuprinde 4 povestiri,care
impresioneaza prin o"servatia realista patrunzatoare in surprinderea destinelor omenesti,prin
candoarea romantica in dezvaluirea sentimentelor si a multor stari sufletesti,prin frumusetea
deose"ita a lim"ii si nu in ultimul rand prin cadrul de legenda si atmosfera in care se petrec faptele
povestite pe rand de diversi naratori la anul 0ncutei.@anul este un motiv literar present frecvent
in literature romana,la <lavici,%aragiale,dar o data cu <adoveanu acesta devine o tema
literara,fiind prezent in foarte multe opere,fie ca loc de popas si petrecere,loc in care se petrec
lucruri ciudate,dar mai ales anul este un spatiu cu totul aparte,care incide in sine un univers
uman cu istoria,traditiile si credintele lui,superstitiile,cu framantarile si valurile care au "antuit
oamenii si locurile in vreme indepartata.
@anul 0ncutei este locul la care poposesc carutasii si negustorii de la Iasi,de la Roman,din Tara de
Pos si din alte parti ale !oldovei,afland aici popas cu vin nou,pui copti in tigla,placinte,petrecere
si "una dispozitie.In prima povestire a ciclului,care se constituie in povestirea-cadru,in interiorul
careia se vor derula celelalte povestiri- tenica ce aminteste de cartea celor Q* mie si una de
noptiI sau de Q-ecameronul Q lui 8occacio.
<adoveanu realizeaza o descriere a anului,atragandu-ne atentia ca Qanul acela al 0ncutei nu era
an,era cetate.0vea niste ziduri groase de ici pana colo si niste porti ferecate cum n-am mai vazut
de zilele mele.In cuprinsul lui se puteau oplosi oameni,vite si carute si nici a"ar n-aveau dinspre
partea otilor.Isi persona5ele prezente la an apreciaza acest spatiu unic,care oferea protectie si
securitate oaspetilor si care,desi e comparat cu o cetate,nu era totusi un spatiu incis,portile fiindu-
i Q descise ca la -omnie Qsi gata oricand sa-i intampine pe cei carora le placeau
QtovarasiileI,povestile,petrecerile.
@anul este mai cu seama un spatiu al povestilor,al petrecerilor,al amintirilor,multe dintre
intamplarile povestite petrecandu-se Qin vremea veceI,in timpul 0ncutei celelalte sau ciar a unei
stra"unici a 0ncutei de acum.Indiferent daca intamplarile s-au petrecut la Iasi sau Roman,ele au
avut legatura cu anul,pentru ca aici s-a oprit comisul Ionita in drumul sau spre Voda,in apropierea
lui se afla mos ,eonte care a vazut "alaurul,de asemenea +iculae Isac,care a avut parte de o
intamplare naprasnica.Tot la an au pus la cale Todita %atana si 0ncuta ceea de demult rapirea
-uducai Varvara,iar o stramoasa a 0ncutei l-a "lestemat pe Voda,fara sa-l recunoasca.
In ceea ce priveste timpul istorisirilor,acesta este vag precizat(Qintr-o toamna aurie am auzit multe
povesti la anul 0ncuteiI),ciar daca naratorul ,martor din povestirea-cadru ne ofera apoi cateva
amanunte menite sa il precizeze:Iin anul cand au cazut de <antilie ploi naprasniceI,Icand spuneau
oamenii ca ar fi vazut "alaur negru in nouriI,cand niste pasari s-au aratat pe cer dinspre
rasarit.Toate aceste elemente nu fac decat sa ne plaseze intr-un timp arai,legendar,cand oamenii
mai vedeau inca "alauri in nori,cand era Qpace in tara si intre oameni "una-voireI,iar oamenii
aveau tina de a se "ucura de viata.$ste un timp omeric,insa unul pasnic,ai carui traitori se lupta
cu Qartane de "er"eci si viteiIsi sparg Qatatea oaleI cu vin neinceput,cat sa se cruceasca Qdoi ani
muierile care se duceau la targ la RomanI.
* alta pro"lema este aceea a duratei pe care o acopera Qvremea petrecerilor si a povestilorI.<eria
povestilor spuse la an de cei noua calatori incepe intr-o dupa-amiaza si se sfarseste dupa ce
Qclosca cu pui trecuse de crucea noptiiI.<e poate spune insa ca cele trei zile in care se spun povesti
sunt parca contopite in una singura,timpul real pierzandu-si contururile si fiind numai sugerat cand
povestea e intrerupta pentru un moment de,ascultatorii sunt cuprinsi de somnolenta,dar numai
pentru o clipa somnul se sterge din memoria persona5elor,care continua seria povestilor.
CON3!NU3UL )O,4$3!LOR:
%eea ce este specific povestirii,spre deose"ire de alte specii scurte ale prozei este arta
naratiunii,povestirea intamplarilor facandu-se din perspectiva unui narator,martor sau participant
direct la cele relatate,ceea ce confera veridicitete intamplarilor.#ie ca marturisesc,fie ca
nu,naratorii sunt preocupati de felul cum istorisesc.%omisul Ionita,de e(emplu, promite sa spuna
cevaIcu mult mai minunat si mai infricosatorI,poveste pe care o amana,intretinand curiozitatea
ascultatorilor si prelungind timpul povestirilor.Un alt narrator,%-tin !otoc,neincrezator in arul
sau de povestitor,ar dori mai degra"a sa le cante din fluier ce are de spus,iar ,ita <alomia
apreciaza la sfarsit ca neincredereasa a fost o strategie pentru a-si castiga simpatia
ascultatorilor.#rumusetea istorisirilor spuse la an se datoreaza e(clusiv arului
povestirilor,preocupate de trezirea interesului ascultatorilor,de mentinerea acestuia pe tot parcursul
nararii si de implicarea ascultatorilor in evenimente.Trezirea interesului ascultatorilor se face
involuntar printr-o afirmatie intamplatoare ce starneste curiozitatea celor prezenti.0stfel
prezentand calul, comisul Ionita aminteste ca Qse trage dintr-o pintenoaga cu care m-am fudulit eu
in tineretile mele si la care s-a uitat cu mare uimire ciar maria sa Voda !ialace <turzaI.$ste
suficient pentru ca unul din ascultatori,mos ,eonte sa intre"e cum s-a intamplat si astfel sa se
declanseze procesul povestirii.Un alt persona5-narator vor"ind despre viata sa ,dupa ce incina
ulcica cu vin catre cei prezenti,marturiseste ca are de facut un drum pana la "iserica <f.
@aram"lie, unde l-a indemnat cu 5uramant maica-sa in urma cu 2> ani pe patul de moarte.0ceasta
ultima precizare il face pe comisul Ionita sa lamureasca o taina pe care o ascunde calugarul
/erman de la -urau, determinandu-l pe acesta sa-si inceapa istorisirea.*data starnita curiozitatea
ascultatorilor,mentinerea ei se face fara dificultate prin adresarea directa catre ascultatori si prin
folosireaunor e(presii care au rostul de a intari veridicitatea celor
povestite:cum,precum,constructia intr-adevar:Iasa s-au intamplat,cinstitilor crestiniI,Icum va
spuneam domnilor meiI,Iintr-adevar censtite comise si oamenii "uni asta s-a intamplat ciar in
ziua aceeaI.
In ceea ce priveste implicarea ascultatorilor in evenimentele narate acesta este un procedeu la care
apeleaza mos ,eonte si %-tin !otoc prin folosirera ad5. pronominal nostru:I"oierul nostru era asa
de tul"uratI. Referindu-ne la arta naratiunii,tre"uie evidentializata e(traordinara capacitate a
naratorilor de a se cufunda in timpul evocat,care se realizeaza prin scim"area tonului(Qraspunse
razesul seriosI,Igrai cu liniste mos ,eonteI),prin vor"irea pentru sine,ciar daca intre"area pare
adresata ascultatorilor:I%e am vrut sa va spun)I prin intreruperea istorisirii pentru un moment,sau
al modificarii starii sufletesti:Is-a posomorat privind spre um"ra neagra a anuluiI.
0lternarea vocilor naratoriale pe parcursul povestirilor este cea care da un farmec aparte operei lui
<adoveanu facand sa vor"easca despre aceasta capodopera ca despre un semn Qde no"lete si arta
al povestirii in rama Q(Ion Vlad)ciclul celor 4 istorisiri este impartit in 2 serii a cate 2,fiecare
istorisire fiind spusa de alt narator.-upa vocea naratorului din povestirea-cadru,care se mai face
auzita la inceputul a sapte din cele 4 povestiri si la sfarsitula sase dintre acestea,numai cu intentia
de a prezenta un persona5,sau de a face referiri legate de starea sufleteasca a povestitorilor din
timpul evocarilor,auzim pe rand alti naratori,evocatorul toamnei de la inceput ramanand un
martor,un simplu spectator,regia propriu-zisa a ceremonialului spunerii povestilor fiind sugerata
de comisul Ionita si de angita.%omisul Ionita e cel care provoaca la istorisire,direct pe = dintre
naratori(parintele /ermen,mos ,eonte,capitanul Isac,%-tin !otoc,%-tin *r"ul si ,ita <alomia)si
indirect pe Ienace si pe -amian %ristisor.Un element care provoaca si intretine istorisirile este
spiritul de competitie instituit de comis si in care se anga5eaza si ceilalti povestitori,prin
promisiunea lui de a spune Qo povestire mai strasnica si mai minunata decat cea cu iapa lui
VodaI,aceasta a doua povestire a comisului fiind amanata de ceilalti naratori.* functie similara
aceleia comisului detine 0ncuta,rolul ei fiind de a intretine petrecerea,impartind tuturor inaintea
fiecarei povesti Qvin si mancari,vin si vor"e "uneI.$a este singura care aude unele povestiri a doua
oara,asigurand inca o legatura intre acestea,intre timpul spunerii povestilor si timpul celeilalte
0ncute,cand s-au petrecut multe dintre intamplari.In felul acesta cele 4 istorisiri legate prin spatial
unificator,prin timpul comun al depanarilor,prin identificarea povestitorilor cu protagonistii sau
martorii intamplarilor evocate,compun o opera unitara,unica in peisa5ul literaturii romane.
%a de atatea ori in operele sale,<adoveanu reface nu numai istoria poporului nostru,ci si pe cea a
lim"ii sale,im"inand cu maiestrie araismele propriu-zise(arnaut,mazil) cu unele e(presii populare
(Qa vedea lumina zileiI, Qa sta in cumpanaI,Ia trimite cuvantI),la care se adauga unele fapte
lingvistice cu iz araic:articularea ad5. si pronumelor(Qacesta locI , QcareleI),unele forme de
plural(cara) sau forme regionale ale unor su"st.(QpaseriI ,Ia multamiI).,a aceste aspecte de ordin
lingvistic , tre"uie acaugate cateva procedee artistice de mare rapsod al prozei romanesti:epitete
(Qtoamna aurieI ,Iglas repezitI ,Izile line de toamnaI),comparatii (Qcalul ran5i inspre noi ca-un
domnI, Qiesi ca o serpoaicaI),constructii metaforice(Qfetele infloresc de "ucurieI,or"ul zam"ea Qin
noaptea-I prelungaI,capitanul +.Isac privea Qin neagra fantana a trecutuluiI).
Poezia inter"elica moderna:
Tudor *rghezi: Testament (arta poetica&moderna)
+u-Bi voi lAsa drept "unuri, dupA moarte,
-ecDt un nume adunat pe-o carte.
Jn seara rAzvrAtitA care vine
-e la strA"unii mei pDnA la tine,
'rin rDpi Ci gropi adDnci
<uite de "AtrDnii mei pe "rDnci,
Ui care, tDnAr, sA le urci te-aCteaptA
%artea mea-i, fiule, o treaptA.
0Ceaz-o cu credinBA cApAtDi,
$a e risovul vostru cel dintDi,
0l ro"ilor cu saricile pline
-e osemintele vArsate-n mine.
%a sA scim"Am, acum, intDia oarA,
<apa-n condei Ci "razda-n cAlimarA,
8AtrDnii-au adunat, printre plAvani,
<udoarea muncii sutelor de ani.
-in graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
$u am ivit cuvinte potrivite
Ui leagAne urmaCilor stApDni.
Ui, frAmDntate mii de sAptAmDni,
,e-am prefecut En versuri Ci-n icoane,
#Acui din zdrenBe muguri Ci coroane.
Veninul strDns l-am prescim"at En miere,
,AsDnd Entreaga dulcea lui putere.
0m luat ocara, Ci torcDnd uCure
0m pus-o cDnd sA-m"ie, cDnd sA-n5ure.
0m luat cenuCa morBilor din vatrA
Ui am fAcut-o -umnezeu de piatrA,
@otar Enalt, cu douA lumi pe poale,
'AzDnd En piscul datoriei tale.
-urerea noastrA surdA Ci amarA
* grAmAdii pe-o singurA vioarA,
'e care ascultDnd-o a 5ucat
<tApDnul, ca un Bap En5ungiat.
-in "u"e, mucegaiuri Ci noroi
Iscat-am frumuseBi Ci preBuri noi.
8iciul rA"dat se-ntoarce En cuvinte
<i iz"Aveste-ncet pedepsitor
*drasla vie-a crimei tuturor.
$-ndreptABirea ramurei o"scure
IeCitA la luminA din pAdure
Ui dDnd En vDrf, ca un ciorcin de negi,
Rodul durerii de vecii Entregi.
JntinsA leneCA pe canapea,
-omniBa suferA En cartea mea.
<lovA de foc Ci slovA fAuritA
JmpAreciate-n carte se mAritA,
%a fierul cald Em"rABiCat En cleCte.
Ro"ul a scris-o, -omnul o citeCte,
#Ar-a cunoaCte ca-n adEncul ei
Tace mDnia "unilor mei.
Tudor 0rgezi este unul dintre cei mai importanBi poeBi romDni, opera sa fiind de o comple(itate
unicA En literatura romDnA. *pera sa este foarte variatA, putDnd fi clasificatA En mai multre
categorii:
)oezia 'ilozo'ic0:
0rtele poetice En care autorul este preocupat de poezie Ci de rostul poetului& poetul este descris En
ipostaza de artizan, fiind interesat de lim"a5 Ci de posi"ilitABile sale creative: Testament, #lori de
mucigai, $pigraf, 'ortret, RugA de searA
'oeziile care trateazA tema cAutArii transcendenBei, a divinitABii, En care eul liric oscileazA Entre mai
multe stAri raportDndu-se la divinitate (ascultare, smerenie, cAutare, ardere, Encipuire, revoltA,
negare): 'salmii
'oeziile care prezintA atitudinea faBA de moarte: -uovniceascA, -e-a v-aBi ascuns
,irica sociogonicA: volumul %Dntare omului
)oezia social0:
$stetica urDtului (includerea "analului, a urDtului, a maca"rului En poezie, folosirea cuvintelor din
orice registru stilistic): volumul #lori de mucigai ('ui de gAi, %ina, /alere, #AtAlAul, <trece,
Rada)
'oeziile care prezintA universul BArAnesc, revolta socialA: volulmul 14>6-'eiza5e
)oezia de dragoste:
poeziile care descriu o amDnare a momentului En care iu"irea se EmplineCte (atitudine
asemAnAtoare cu cea din idilele eminesciene): volumul %uvinte potrivite (!orgenstimmung,
'salm de tainA, !elancolie
%reaBiile care prezintA o Emplinire a iu"irii de tip casnic: volumul %ArticicA de searA
)oezia Jboabei :i a '0r;mei+
%reaBiile care trateazA tema 5ocului, a copilAriei, dar Ci teme anterioare tratate dintr-o perspectivA
ludicA ($(.: ciclul Ta"louri "i"lice care trateazA pro"lema creaBiei divine din aceastA perspectivA
infantilA, crearea primilor oameni fiind descrisA ca un 5oc al lui -umnezeu)
34$3%M4N3
'oezia Testament face parte din volumul %uvinte potrivite Ci este o artA poeticA modernA.
#iind prima poezie din volumul de de"ut al autorului, ea a fost consideratA un mani'est literar
care sintetizeazA ideile din Entregul volum. %a Ci *ctavian /oga En poezia RugAciune, 0rgezi ECi
e(primA opinia despre menirea literaturii Ci despre rolul poetului En societate. 'oetul este vAzut En
ipostaza de artizan al lim"a5ului deoarece el deBine puterea de a crea Ci de a scim"a lumea prin
intermediul cuvDntului. <pre deose"ire de creaBia lui /oga, Testament este o art0 #oetic0
modern0 deoarece nu se limiteazA sA vor"eascA doar despre rolul poetului Ci al poeziei, ci trateazA
Ci pro"lema lim"a5ului, a transfigurArii socialului En estetic (estetica urDtului), a raportului dintre
inspiraBie Ci tenica poeticA. Te(tul este unul comple( En care se disting trei idei fundamentale:
aceea a legAturii spirituale Entre generaBii Ci a responsa"ilitABilor urmaCilor En faBa mesa5ului primit
de la strA"uni, aceea a luptei cu materia lim"ii Ci cea a menirii poeziei.
3ema poeziei este creaBia literarA vAzutA su" douA ipostaze: ca me:te:ug, punDndu-se
accentul pe efortul creator al poetului, Ci ca mo:tenire, creaBie transmisA urmaCilor ca dovadA Ci ca
mi5loc de cunoaCtere.
'oezia este scrisA su" forma unui monolog sau dialog imaginar adresat de HtatAI unui fiu
spiritual cAruia Ei este lAsatA drept moCtenire HcarteaI, care sim"olizeazA de fapt creaBia, opera
literarA. -eCi este structuratA su" aceastA formulA, nu apare a doua instanBA, lirismul fiind unul de
tip subiectiv. $ul liric ECi transmite En mod direct atitudinile, fapt su"liniat Ci de mArcile lingvistice
ale su"iectivitABii, cum ar fi pronumele personale: HeuI, HmineI, ad5ectivele pronominale posesive:
HmeiI, HmeaI, HnoastrAI Ci ver"ele la persoana I: Ham ivitI, Ham prefAcutI, HfAcuiI, Ham
prescim"atI, Ham luatI, Ham pusI.
3itlul face trimitere la 8i"lie, la Veciul Ci +oul Testament deoarece moCtenirea pe care
o lasA eul liric urmaCilor este una spiritualA. Testamentul este unul sim"olic En care H"eneficiariiI
sunt atDt cititorii, cDt Ci ceilalBi poeBi care se vor inspira din ideile transmise.
'oezia este strucuturatA En :ase stro'e care au un numAr inegal de versuri Ci sunt
construite En 5urul elementului central, metafora Jcarte+ (care reprezitnA astfel Ci un element de
recuren90/. Termenul are En fiecare strofA o altA semnificaBie: acumulare spiritualA ca operA: Hun
nume adunat pe-o carteI, HtreaptAI, legAturA spiritualA Entre strAmoCi Ci urmaCi: H%artea mea-i
fiule, o treaptAI, carte de cApAtDi pentru istoria unui popor: H$a e risovul vostru cel dintDiI,
dovadA a efortului creator al autorului: H$u am ivit cuvinte potriviteI, H<lova de foc Ci slova
fAuritAI, martor al suferinBei poporului, martor al istoriei naBionale: H-urerea noastrA surdA Ci
amarA K * grAmAdii pe-o singurA vioarA.I #iind o artA poeticA, accentul nu se pune doar pe
semnificaBiile poeziei Ci rolul acesteia, ci Ci pe rolul #oetului. 0cesta este surprins En ipostaza de
me:te:ugar" artizan, care ECi cautA sursele de inspiraBie Ci mi5loacele artistice, transformDnd
socialul En estetic: Ham ivit cuvinte potriviteI, HfrAmDntate mii de sAptAmDni, K ,e-am prefAcut En
versuri Ci-n icoane. K #Acui din zdrenBe muguri Ci coroane. K Veninul strDns l-am prescim"at En
miere.I etc.
!nci#itul este formulat ca o adresare directA a eului liric cAtre un fiu spiritual prin
intermediul cAreia Ei lasA moCtenire Hun nume adunat pe-o carteI, sim"ol pentru creaBia poeticA Ci
implicit pentru poet. 0dresarea directA se realizeazA prin intermediul vocativului HfiuleI, care
reprezintA orice cititor potenBial, poetul devenind En mod sim"olic un tatA. 8unul spiritual pe care
El lasA poetul moCtenire este o creaBie despre suferinBele strAmoCilor redate prin metafora Hseara
r0zv0tit0 care vine K -e la strA"unii mei pDnA la tineI. 0ceasta este o HtreaptAI, o legAturA
spiritualA Entre trecut Ci viitor, o treaptA En desAvDrCirea cunoaCterii. 'rocesul de creaBie este descris
ca un drum dificil, asemAnAtor cu drumul parcurs de EnaintaCi En trecut: H'rin rDpi Ci gropi adDnci, K
<uite de "AtrDnii mei pe "rDnci.I
Jn stro'a a doua este prezentatA o altA ipostazA a cArBii, ea cApAtDnd o semnificaBie sacrA
divinA. %artea devine un document important, o carte de cApAtDi asemAnAtoare 8i"liei: H$a e
risovul vostru cel dintDiI. %reaBia literarA are acum o valoare social0 deoarece prezintA
suferinBele strAmoCilor, fiind o mArturie pentru Entreaga lor e(istenBA: H0l ro"ilor cu saricile pline K
-e osemintele vArsate-n mine.I 'oetul este din nou elementul de legAturA dintre trecut Ci viitor, el
preia suferinBa strAmoCilor: Hosemintele vArste-n mineI Ci o transmite mai departe prin intermediul
poeziei.
Jn a treia stro'0 poezia se materializeazA, se transformA Entr-o lume o"iectualA. Ideea
esenBialA a acestei secvenBe este trans'ormarea elementelor concrete" care re#rezint0 socialul"
1n elemente estetice. Realitatea materialA capAtA prin intermediul poetului valoare spiritualA.
Ipostaza #oetului ca me:te:ugar este su"liniatA prin intermediul ver"elor la persoana I (Ham ivitI,
Ham prefAcutI, Ham prescim"atI) Ci al elementelor de o#ozi9ie. $fortul creativ este redat prin
intermediul elementelor aflate En opoziBie, HsapaI, H"razdaI, care reprezintA munca fizicA a
BAranilor, Ci HcondeiI, HcAlimarAI care descriu munca intelectualA a poetului. Uneltele folosite
pentru a lucra pAmDntul se transformA En unelte de scris, munca de creaBie este asemAnatA cu
munca plugarilor care modelau pAmDntul: H%a sA scim"Am, acum, EntDia oarA, K <apa-n condei Ci
"razda-n cAlimarA.I Jn continuare se contureazA imaginea poetului ca nAscocitor, care transformA
lim"a5ul BAranilor: Hgraiul lor cu-ndemnuri pentru viteI En lim"a5 poetic: Ham ivit cuvinte
potriviteI. ,a 0rgezi, poezia nu este inspiraBie ci me:te:ug, efort creativ care are En centru
pro"lema lim"a5ului poetic (idee specificA modernismului). !eCteCugul poetic presupune EnsA un
efort, redat prin intermediul paralelismului cu munca fizicA a strAmoCilor: H<udoarea muncii
sutelor de ani K N...O Ui, frAmDntate mii de sAptAmDni, K ,e-am prefAcut En versuri Ci icoane. K N...O
Veninul strDns l-am prescim"at En miere.I $ocialul este trans'ormat 1n estetic prin trecerea
elementelor care Bin de durerea Ci suferinBele strAmoCilor En elemente ale creaBiei poetice:
Endemnurile pentru vite sunt transformate En Hcuvinte potriviteI, Hveninul strDnsI En sufletul
BAranilor se metamorfozeazA En miere, pAstrDnd EnsA forBa lui socialA(HVeninul strDns l-am
prescim"at En miere K ,AsDnd EntreagA dulcea lui putere.I). -in HzdrenBeI, HveninI, HocarAI, Ci
mai tDrziu, H"u"e, mucegaiuri Ci noroiI se rAneCte Ci capAtA o formA lumea poeziei: HleagAneI
devin sim"ol pentru liniCte Ci detaCare, HicoaneI se referA la partea spiritualA a creaBiei, HmuguriI
sunt semnele vitalitABii cuvinteleor uitate, HmiereI reprezintA valoarea artisticA a lim"a5ului poetic
Ci HfrumuseBi Ci preBuri noiI care descriu originalitatea poeziei ca efect al transfigurArii socialului.
$tro'a a #atra prezintA En continuare imaginea poeziei ca meCteCug, dar Ci imaginea
ca posi"ilitate de a e(prima revolta socialA: H0m luat ocara, Ci torcDnd uCure K 0m pus-o cDnd sA-
m"ie, cDnd sA-n5ure.I 'oetul are puterea de e(prima atDt imagini sensi"ile (HsA-m"ieI), cDt Ci
imagini care descriu rAul (HsA-n5ureI), poezia putDnd avea Ci un rol estetic, dar Ci unul moralizator.
'rin intermediul poetului, trecutul capAtA valoare de sim"ol, dar Ci de Endreptar moral, iar opera
literarA capAtA valoare 5ustiBiarA: H0m luat cenuCa morBilor din vatrA K Ui am fAcut-o -umnezeu de
piatrA, K @otar Enalt, cu douA lumi pe poale, K 'Azind En piscul datoriei tale.I Rolul poetului de
vor"i despre trecut Ei revine HfiuluiI, ca sim"ol pentru urmaCi, fapt su"liniat de ad5ectivul posesiv
HtaleI.
Jn stro'a a cincea se reia ideea transfigurArii socialului En estetic prin faptul cA durerea,
revolta socialA sunt transformate En poezie, sim"olizatA prin su"stantivul HvioarAI: H-urerea
noastrA surdA Ci amarA K * grAmAdii pe-o singurA vioarA.I $ste reluatA Ci ideea cA poezia este un
instrument de luptA socialA: H'e care ascultDnd-o a 5ucat K <tApDnul, ca un Bap En5ungiat.I, dar Ci
un mi5loc de rAz"unare a suferinBei EnaintaCilor: H8iciul rA"dat se-ntoarce En cuvinte K Ui iz"AveCte-
ncet pedepsitor K *drasla vie-a crimei tuturor.I 'ro"lema lim"a5ului este reluatA En aceastA strofA
prin su"linierea ideii de estetic0 a ur;tului, pe care 0rgezi a preluat-o de la poetul francez
%arles 8audelaire, autorul volumului #lorile rAului. %onform acestei teorii esteticul En poezie
poate cuprinde Ci alte categorii, cum ar fi rAul, urDtul, grotescul. Ideea se regAseCte En versurile:
H-in "u"e, mucegaiuri Ci noroi K Iscat-am frumuseBi Ci preBuri noi.I, un alt element de o#ozi9ie din
poezie. 0rtistul ECi poate gAsi sursele de inspiraBie En orice mediu social Ci poate folosi cuvinte din
toate registrele stilistice.
Ultima stro'0 su"liniazA ideea cA #oezia este 1n #rimul r;nd me:te:ug, sintetizDnd
astfel crezul poetic al artistului. !uza, sim"olizatA En poezie de HdomniBAI este depACitA de
meCteCug, poezia modernA fiind o e(presie a efortului creativ, nu o sursA a inspiraBiei: HJntinsA
leneCA pe canapea, K -omniBa suferA En cartea mea.I 0ceastA condiBie a poziei moderne este dualA
EnsA, fapt su"liniat de o#ozi9ia dintre Hslova de focI (cuvDntul inspirat, de sursA divinA) Ci Hslova
fAuritAI (cuvDntul ela"orat, meCteCugit de poet): H<lova de foc Ci slova fAuritA K JmAreciate-n carte
se mAritA, K ca fierul cald Em"rABiCat En cleCte.I %ondiBia poetului este redatA En versul HRo"ul a
scris-o, -omnul o citeCteI, artistul fiind un truditor al condeiului Ci se aflA En slu5"a cititorului,
H-omnulI. 0cest cititor, care reprezintA de fapt urmaCii, este o"ligat sA descifreze sensul ascuns al
HcArBiiI En careHzace mDnia "unilor mei.I 'rin urmare, poezia ECi atinge scopul de a lAsa moCtenire
o dovadA a suferinBei Ci a destinului strAmoCilor.
CONCLU!4
Testament este o artA poeticA modernA care conBine numeroase elemente specifice
curentului literar modern: poezia se aflA Entr-o continuA cAutare a lim"a5ului care sA e(prime cel
mai "ine frAmDntArile eului liric, introduce elemente care Bin de estetica urDtului, EncalcA
convenBiile prozodice (strofele au un numAr varia"il de versuri), lim"a5ul este caracterizat prin
am"iguitate Ci e(presivitate, cuvintele capAtA noi semnificaBii Ci sunt alese din toate registrele
stilistice (termeni argotici, neologisme, araisme, regionalisme, cuvinte "anale: H"u"e, mucegaiuri
Ci noroiI, Hslova de focI etc), rolul poetului este de a potrivi aceste cuvinte pentru a-Ci transmite
mesa5ul poetic.
+ucian ,laga: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
(arta poetica&moderna)
$u nu strivesc corola de minuni a lumii
Ci nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntDlnesc
En calea mea
En flori, En oci, pe "uze ori morminte.
,umina altora
sugrumA vra5a nepAtrunsului ascuns
En adDncimi de Entuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii tainA -
Ci-ntocmai cum cu razele ei al"e luna
nu micCoreazA, ci tremurAtoare
mAreCte Ci mai tare taina nopBii,
aCa Em"ogABesc Ci eu Entunecata zare
cu largi fiori de sfDnt mister
Ci tot ce-i neEnBeles
se scim"A-n neEnBelesuri Ci mai mari
su" ocii mei-
cAci eu iu"esc
Ci flori Ci oci Ci "uze Ci morminte.
%ritica a sta"ilit trei eta#e ale crea9iei lui ,ucian 8laga, En funcBie de ipostazele eului liric
eul stiial, eul pro"lematic Ci eul reconciliant.
)oetica e-#resionist0: volumele 'oemele luminii, 'aCii profetului
Volumul 'oemele luminii conBine toate elementele programului e(presionist: sentimentul
a"solutului, isteria vitalistA, e(acer"area eului creator, retrAirea autenticA a fondului mitic primitiv,
caracterul vizionar, interiorizarea Ci spiritualizarea peisa5ului. ($(: Vreau sA 5ocM, /orunul, Trei
feBe.) 4ul este unul stihial" dictatorial, eul specific e(presioniCtilor, care ECi are originea En
lucrarea lui +ietzsce, 0Ca grAit-a Taratustra, unde apare teoria <upraomului ca potenBA creativA
ma(imA. Individualismul se manifestA prin marcarea puternicA a raportului dintre eu Ci cosmos.
($(: -aBi-mi un trup voi munBilor). ,a nivelul e(presiei, noutatea relaBiei eului liric cu lumea este
su"liniatA prin sugestia miCcArii conBinute En 5oc, dans, strigAt, ciot. ($(.: Vreau sA 5ocM). <e
o"servA o scim"are odatA cu volumul 'aCii profetului. $roul acestui volum, zeul 'an, este
surprins Entr-un proces de degradare datorat instaurArii creCtinismului, aCa cum se o"servA din
ciclul !oartea lui 'an. $ul stiial dispare treptat, este redus la tAcere Ci nemiCcare.
: Flagianizarea e-#resionismului: Jn marea trecere, ,auda somnului
Jn aceastA etapA se afirmA un eu #roblematic" anonim care trAieCte drama de a fi
pierdut contactul cu sine Ci cu misterul e(istenBei. 'e mAsurA ce eul liric ECi dA seama de
ruptura petrecutA Entre sine Ci lume creCte an(ietatea e(istenBialA, care are drept urmare
refugierea acestuia En anonimat. Vitalismul este Enlocuit de Entre"Arile legate de sensul
e(istenBei. 8laga devine poetul HtristeBii metafiziceI, provocatA de dispariBia timpului
paradisiac, dar Ci al HtAgAduirilor e(istenBiale Ci al spaimei de neant. Tot En aceastA etapA este
introdusA ideea de H"iografie mitologicA a euluiI care cuprinde trei etape: HieCirea la luminAI
(naCterea), HsomnulI (viaBa) Ci Hintrarea En marele TotI (moartea). !otivele principale En
aceste douA volume sunt: somnul, noaptea, miezul nopBii. Um"ra Ci somnul sunt douA
posi"ilitABi de a adDnci semnificaBia misterului, ele sunt dorite, nu evitate. <omnul face
posi"ilA ieCirea din timp, fiind legat de ideea increatului, considerat a fi perfect pentru cA nu
stA su" semnul trecerii spre moarte. ($(: 'salm, Jn marea trecere, 8iografie, 'aradis En
destrAmare)
2 Clasicizarea blagianismului: ,a cumpAna apelor, ,a curBile dorului, +e"Anuitele trepte,
'ostumele
-acA En prima etapA eul poetic se dilatA pDnA la proporBiile cosmosului Ci En a doua se
retrage En anonimat, eul din a treia atapA este un eu reconciliant" domestic. 'rima etapA se
caracterizeazA peintr-o structur0 a strig0tului (eul stiial), a doua printr-o structur0 a t0cerii
(eul anonim), iar a treia printr-o structur0 a s#unerii (eul domestic). $ul din aceastA etapA se
Entoarce la "ucuriile intime Ci patriarale ale vieBii. <e o"servA o tendinBA de integrare En spaBiul
cotidian prin e(plorarea familiarului, precum Ci o inspiraBie folcloricA. ($(: <at natal, ,a cumpAna
apelor, ,a curBile dorului, 8elCug).
'entru a EnBelege creaBia lui ,ucian 8laga este necesarA cunoaCterea celor douA concepte
filozofice originale: cunoaCterea lucifericA Ci cunoaCterea paradisiacA. %unoaCterea paradisiacA este
o cunoaCterea care se "azeazA pe raBiune, reducDnd misterul datoritA EncercArii de a-l e(plica logic
Ci raBional. %unoaCterea lucifericA este una intuitivA care nu are drept scop lAmurirea misterului ci
sporirea lui. 'rima numeCte doar lucrurile, spre a le cunoaCte. 0 doua pro"lematizeazA, producDnd
En interiorul o"iectului o crizA, care-l descompune En ceea ce se aratA Ci ceea ce se ascunde.
0ceastA opoziBie se e(tinde asupra altui grup de concepte: metafora revelatorie este metafora care
cautA sA reveleze misterul esenBial pentru EnsuCi conBinutul faptului, En timp ce metafora
plasticizantA dA concreteBe faptului.
4U NU $3!,4$C COROL% &4 M!NUN! % LUM!!
'oezia $u nu strivesc corola de minuni a lumii de ,ucian 8laga este o art0 #oetic0
modernA, alAturi de Testament de Tudor 0rgezi Ci Poc secund de Ion 8ar"u. 'oezia descide
volumul de de"ut, 'oemele luminii Ci are rol de manifest literar. -acA 0rgezi punea En centrul
artei sale poetice pro"lema lim"a5ului Ci a Hcuvintelor potriviteI, 8laga accentueazA raportul dintre
poet Ci lume Ci dintre poet Ci creaBie. Jn aceastA poezie autorul face distincBia Entre cele douA tipuri
de cunoaCtere teoretizate En lucrarea %unoaCterea lucifericA (1422). %unoaCterea paradisiacA este
cunoaCterea de tip raBional, care reduce misterul lumii prin intermediul logicii Ci al intelectului. Jn
scim", cunoaCterea lucifericA este "azatA pe intuiBie, pe imaginaBie, pe trAiri interioare, putDnd fi
ecivalatA cu o cunoaCtere de tip poetic. Jn creaBia autorului se o"servA En mod clar opBiunea
pentru al doilea tip de cunoaCtere.
Jn poezia $u nu strivesc corola de minuni a lumii rolul poetului nu este de a descifra
tainele lumii ci de a le potenBa prin trAirea interioarA Ci prin contemplarea formelor concrete prin
care ele se EnfABiCeazA. Rolul poeziei este acela ca, prin mit Ci sim"ol, elemente specifice
imaginaBiei, creatorul sA pAtrundA En tainele Universului, sporindu-le. %reaBia este un mi5locitor
Entre eu Ci lume care nu reduce EnsA misterul cuvDntului originar. 0cest cuvDnt poetic nu este
folosit EnsA pentru a numi ci pentru a sugera.
3ema poeziei o reprezintA atitudinea poeticA En faBa marilor taine ale Universului
conform cAreia cunoaCterea lumii este posi"ilA numai prin iu"ire, prin comunicare afectivA totalA.
'oezia este scrisA su" forma unei confesiuni lirice, En care ,ucian 8laga adoptA formula lirismului
su"iectiv, su"liniat de atitudinea poeticA transmisA En mod direct Ci prin mArcile lingvistice ale
su"iectivitABii: pronumele personale la persoana I singular: eu (care se repetA de cinci ori pe
parcursul poeziei), ad5ectivul posesiv de persoana I: mea, ver"ele la persoana I: nu strivesc, nu
ucid, EntDnlesc, sporesc, Em"ogABesc, iu"esc.
3itlul include o metaforA revelatorie, Hcorola de minuni a lumiiI, care semnificA ideea
cunoaCterii luciferice. H%orola de minuni a lumiiI, imagine a perfecBiunii, a a"solutului, prin ideea
de cerc, de Entreg, semnificA misterele universale, iar rolul poetului este de a adDnci taina.
!nci#itul reia titlul poeziei, aflDndu-se Entr-o relaBie de sens cu versurile care Enceie arta
poeticA: H$u nu strivesc corola de minuni a lumii N...O cAci eu iu"esc K Ci flori Ci oci Ci "uze Ci
morminte.I #aptul cA aceastA artA poeticA Encepe cu pronumele personal HeuI atrage atenBia asupra
ipostazei eului liric, care este un eu stiial, e(acer"at. JncA din primul vers al poeziei se su"liniazA
poziBia pe care o adoptA poetul En legAturA cu misterele lumii, el refuzDnd sA le cunoascA En mod
raBional, fapt e(primat prin ver"ul la forma negativA Hnu strivescI. Ideea se menBine pe parcursul
operei prin intermediul altor ver"e semnificative: Hnu ucidI, HsporescI, HEm"ogABescI, Hiu"escI.
'oezia este alcAtuitA din trei secven9e #oetice, prima Ci ultima aflDndu-se Entr-o relaBie de
simetrie deoarece amDndouA descriu poziBia poetului En legAturA cu creaBia Ci misterul. <e remarcA
EnsA Ci relaBia de opoziBie dintre aceste douA secvenBe Ci a doua, care Ei include pe creatorii care se
folosesc de cunoaCterea paradisiacA (Hlumina altoraI).
'rima secvenBA oferA o definiBie a creaBiei, poezia EnsemnDnd pentru 8laga intuirea En
particular (Heu nu strivescI) a universalului, a misterului. -e asemenea, este prezentatA atitudinea
poeticA faBA de acest mister, e(primatA prin ver"ele la forma negativA: Hnu strivesc, nu ucidI. $ul
liric refuzA cunoaCterea paradisiacA, raBionalA (Hcu minteaI) a misterului, care ar duce de fapt la
dispariBia acestuia. -rumul creaBiei pe care Ci-l alege este e(primat prin su"stantivul du"lat de un
ad5ectiv pronominal posesiv (care e(primA tocmai ideea de opBiune): Hcalea meaI. !inunile
corolei sunt descrise prin patru metafore-sim"ol, care se referA la temele creaBiei "lagiene: HEn
flori, En oci, pe "uze ori morminteI. #lorile sim"olizeazA viaBa, efemeritatea, dar Ci frumosul,
ocii cunoaCterea, contemplarea poeticA a lumii, "uzele iu"irea, dar Ci rostirea poeticA, iar
mormintele moartea, eternitatea, douA teme care au fost asociate de toBi poeBii cu misterul datoritA
imposi"ilitABii de a le cunoaCte integral.
% doua secven90 este construitA pe rela9ia de o#ozi9ie dintre opBiunea poetului Ci
opBiunile altor scriitori En ceea ce priveCte revelarea misterului. 0ceastA opoziBie semnificA de fapt
antiteza dintre cele douA tipuri de cunoaCtere, paradisiacA Ci lucifericA. -iferenBa dintre cele douA
atitudini poetice este redatA la nivelul te(tului de cAtre pronumele personal HeuI, ad5ectivul
pronominal posesiv HmeaI (Hlumina meaI) Ci ad5ectivul neotArDt HaltoraI (Hlumina altoraI).
Meta'ora luminii, care este metafora centralA a volumului 'oemele luminii, sim"olizeazA
cunoa:terea. %ele douA tipuri de cunoaCtere sunt redate prin asocierea acestor elemente de
opoziBie cu ver"e sugestive care le pun Ci mai "ine En evidenBA: H,umina altora K sugrum0 vra5a
nepAtrunsului ascunsI, En timp ce eul liric "lagian s#ore:te Ha lumii tainA K N...O nu mic:oreaz0, ci
tremurAtoare K m0re:te Ci mai tare taina nopBii.I $lementele care Bin de mister, de imaginarul
poetic sunt sugerate de alte cuvinte-sim"ol, care fac parte din cDmpul semantic al misterului:
HnepAtrunsul ascunsI (epitet metaforic, inversiune), HadDncimi de EntunericI (metaforA), Ha lumii
tainAI, Htaina nopBiiI (metaforA), HEntunecata zareI (epitet, inversiune), Hlargi fiori de sfDnt misterI
(epitete metaforice), Hne-nBelesI, Hne-nBelesuri Ci mai mariI.
%rezul poetic este reluat En ultima secven90, aflatA En rela9ie de simetrie cu prima.
=inalul are un rol conclusiv ( folosirea con5uncBiei HcAciI nu este EntDmplAtoare), En care poetul
reia imaginea corolei alcAtuitA din elementele misterului poetic: HcAci eu iu"esc K Ci flori Ci oci Ci
"uze Ci morminte.I %unoaCterea poeticA este atDt un act de contemplaBie (aCa cum reiese din
ultimele douA versuri ale celei de a doua secvenBe: Hse scim"A-n ne-nBelesuri Ci mai mari K su"
ocii meiI), cDt Ci un act de iubire: HcAci eu iu"escI.
CONCLU!4
$u nu strivesc corola de minuni a lumii de ,ucian 8laga este o artA poeticA modernA
deoarce se pune pro"lema relaBiei dintre poet Ci lume Ci, mai ales, dintre #oet :i crea9ie. %reaBia
are rolul unui intermediar Entre eu Ci lume. 0ctul poetic nu tre"uie sA reducA misterele lumii ci sA
le dea o nouA semnificaBie, sA le transforme En poezie prin intermediul cuvDntului. ,a 8laga, ca Ci
la ceilalBi scriitori moderni, cuvDntul poetic nu EnseamnA, nu numeCte lucrurile, ci le sugereaz0, nu
e(plicA misterul universal, ci El prote5eazA prin transfigurare.
Un alt element modern al acestei arte poetice este prozodia: versurile au mAsuri diferite, se
anuleazA rima, folosindu-se versul li"er.
-iga $r.pto si +apona Enigel
Ion ,ar"u
Poezia modernista( epica
&arta poetica moderna&
!enestrel trist, mai a"urit
%a vinul veci ciocnit la nuntA,
-e cuscrul mare dAruit
%u pungi, panglici, "eteli cu funtA,
!ult EndArAtnic menestrel,
Un cDntec larg tot mai EncearcA,
Ti-mi de lapona $nigel
Ui %rVpto, regele-ciupearcAM
- +untaC fruntaCM
*spABul tAu lim"a mi-a fript-o,
-ar, cDntecul, tot zice-l-aC,
%u $nigel Ci riga %rVpto.
- Ti-l menestrelM
%u foc l-ai zis acum o varA&
0zi zi-mi-l strDns, Encetinel,
,a spartul nunBii, En cAmarA.
[
-es cercetat de pAdureBi
Jn pat de rDu Ci-n umA unsA,
JmpArABea peste "ureBi
%rai %rVpto, inimA ascunsA,
,a vecinic tron, de rouA parcAM
-ar printre ei "Drfeau "ureBii
-e-o vrA5itoare mDnAtarcA,
-e la fDntDna tinereBii.
Ui rAi gioci Ci toporaCi
-in gropi ieCeau sA-l ocArascA,
<terp El fAceau Ci nArAvaC,
%A nu voia sA EnfloreascA.
Jn BAri de geaBA urgisitA,
'e-acelaCi timp trAia cu el,
,aponA micA, liniCtitA,
%u piei, pre nume $nigel.
-e la iernat, la pACunat,
Jn noul an, sA-Ci ducA renii,
'rin aer ud, tot mai la sud,
$a poposi pe muCciul crud
,a %rVpto, mirele poienii.
'e trei covoare de rAcoare
,in adormi, torcDnd verdeaBA:
%Dnd lDngA sDn, un rigA spDn,
%u eunucul lui "AtrDn,
Veni s-o-m"ie, cu dulceaBA:
- $nigel, $nigel,
Li-am adus dulceaBA, iacA.
Uite fragi, Bie dragi,
Ia-i Ci toarnA-i En puiacA.
- RigA spDn, de la sDn,
!ulBumesc -umitale.
$u mA duc sA culeg
#ragii fragezi, mai la vale.
-$nigel, $nigel,
<cade noaptea, ies lumine,
-acA pleci sA culegi,
Jncepi, rogu-te, cu mine.
-Te-aC culege, rigA "lDnd...
Torile Encep sA 5oace
Ui eCti umed Ci plApDnd:
TeamA mi-e, te frDngi curDnd,
,asA. - 0CteaptA de te coace.
-<A mA coc, $nigel,
!ult aC vrea, dar vezi, de soare,
Visuri sute, de mAcel,
!A despart. $ roCu, mare,
'ete are fel de fel&
,asA-l, uitA-l, $nigel,
Jn somn fraged Ci rAcoare.
- RigA %rVpto, rigA %rVpto,
%a o lamA de "lestem
Vor"a-n inimA-ai Enfipt-oM
$u de um"rA mult mA tem,
%A dacA-n iarnA sunt fAcutA,
Ui ursul al" mi-e vArul drept,
-in um"ra deasA, desfAcutA,
!A-ncin la soarele-nBelept.
,a lAmpi de geaBA, supt zApezi,
Tot polul meu un vis viseazA.
/reu taler scump cu margini verzi
-e aur, visu-i cerceteazA.
!A-ncin la soarele-nBelept,
%A sufletu-i fDntDnA-n piept,
Ui roata al"A mi-e stApDnA,
%e zace-n sufletul-fDntDnA.
,a soare, roata se mAreCte&
,a um"rA, numai carnea creCte
Ui somn e carnea, se dezumflA,
-ar vDnt Ci um"rA iar o umflA...
#rumos vor"i Ci su"Birel
,apona dreaptA, $nigel,
-ar timpul, vezi, nu adAsta,
Iar soarele acuma sta
<vDrlit En sus, ca un inel.
- 'lDngi, preacuminte $nigelM
,ui %rVpto, regele-ciupearcA.
,umina iute cum sA-i placA)
$l se desface uCurel
-e $nigel,
-e partea um"rei moi, sA treacA...
-ar soarele, aprins inel,
<e oglindi adDnc En el&
-e zece ori, fArA sfialA,
<e oglindi En pielea-i cealA.
Ui sucul dulce EnAcreCteM
0scunsa-i inimA plesneCte,
<pre zece vii peceBi de semn,
Venin Ci roCu untdelemn
!ustesc din funduri de "lestem&
%A-i greu mult soare sA Endure
%iupearcA crudA de pAdure,
%A sufletul nu e fDntDnA
-ecDt la om, fiarA "AtrDnA,
Iar la fApturA mai firavA
'aar e gDndul, cu otravA,
%a la ne"unul rigA %rVpto,
%e focul inima i-a fript-o,
-e a rAmas sA rAtAceascA
%u altA faBA, mai crAiascA:
%u ,aurul-8alaurul,
<A toarne-n lume aurul,
<A-l toace, gol la drum sA iasA,
%u mAsAlariBa-mireasA,
<A-i Bie de EmpArAteasA.
Modernismul este un curent literar constituit la sf*rsitul secolului al
>:>+lea/ promo%at ta literatura rom*na de Euen =o%inescu prin
re%ista 3buratorul. 5rin intermediul acestei re%iste se promo%eaza o
orientare bazata pe ideea sincronizarii cu literatura si cultura
;ccidentului, prin imitatie, dar si adaptare.
Modernismul presupune atitudini anticlasice, antiacademice,
antitraditionale si anticonser%atoare si se bazeaza pe 'ruptura A fata
de trecut si pe nearea %alorilor din etapa anterioara. 2e%ista
3buratorul si cercul literar format n 8urul acesteia condamna
traditionalismul, misticismul ortodoxist si ostilitatea fata de
ci%ilizatie. )n painile re%istei apar creatiile unor autori importanti,
cum ar fi& =ucian ,laa, Tudor Ar7ezi, :on ,arbu. Modernismul
presupune o mare %ariatie tematica, autorii care se ncadreaza n
aceasta tipoloie fiind preocupati n primul r*nd de cautarea unor
noi teme, exprimate cu a8utorul unui limba8 care nu mai respecta
canoanele anterioare.
Elementele moderniste care se reasesc n poezia 2ia -r4pto si
lapona Eniel de :on ,arbu sunt& raportarea polemica la te7nicile si
limba8ul poetic ale naintasilor, culti%area ambiuitatii si a
ec7i%ocului, specifice limba8ului poetic modern, promo%area poeziei
ca act de cunoastere, folosirea unor moti%e ale literaturii anterioare
n contexte inedite.
5oezia 2ia -r4pto si lapona Eniel face parte din %olum Eoc secund,
publicat n anul 19FG. Autorul si subintituleaza poezia ,alada si o
include n ciclul H%edenrode, deci n etapa baladic+orientala.
.iziunea despre lume a poetului se obser%a at*t din aleerea
baladei ca specie literara, c*t si din aleerea temei poeziei. Este o
perspecti%a moderna, deci polemica, asupra acestei specii epice,
fiind, de fapt, un poem aleoric. Asemanarea cu un alt poem
aleoric al literaturii rom*ne, =uceafarul de Mi7ai Eminescu, este
e%identa.
Autorul nsusi si intituleaza opera 'un =uceafar ntorsA. Ambele
poezii trateaza aceeasi tema, a iubirii imposibile si a
incompatibilitatii
dintre doua fiinte care apartin unor lumi diferite. -aracterul aleoric
al
poeziei este dat de faptul ca se pune accentul pe problema
cunoasterii&
la fel ca si fata de mparat, ria -r4pto doreste sa+si depaseasca
statutul
de fiinta inferioara, dar n final constata ca acest lucru este
imposibil.
6iferenta esentiala este ca n cazul poeziei lui ,arbu fiinta
superioara
este omul, lapona Eniel, care aspira spre o cunoastere absoluta.
6rama este nsa aceeasi& cine%a trebuie sa plateasca tentatia si
tentati%a
de a+si depasi conditia.
Titlul baladei este construit pe ideea cuplului, iar n acest caz acesta
nu se ntreeste din cauza incompatibilita?ii dintre cei doi eroi, care
fac parte din renuri diferite. 1iecare se afla pe o treapta superioara
n propria lume, dar po%estea de draoste este imposibila, mai ales
din cauza aspiratiilor fiecaruia.
5oezia este structurata n doua parti fiecare dintre ele reprezent*nd
c*te o nunta. 3e mprumuta formula narati%a specifica enului epic,
si anume po%estirea n rama. 5rima nunta este una posibila, care s+a
realizat de8a si are rolul unui cadru pentru nunta fantastica, care %a
a%ea un final nedorit, ria -r4pto fiind ne%oit sa accepte casatoria
cu 'masalarita+mireasaA .
5rima parte cuprinde primele patru strofe, care au rolul de prolo al
baladei si reprezinta dialoul menestrelului cu 'nuntasul frumas. 3e
face trimiterea spre un timp mitic, spre E%ul Mediu, prin adresarea
directa catre cel care %a rosti po%estea traica a laponei Eniel si a
lui ria -r4pto& 'Menestrel tristA, , Mult ndaratnic menestrel.
3intama 'acum o %araI presupune o plasare temporala, dar ea nu
face dec*t sa plaseze si mai mult n imprecis momentul rostirii, n
aceeasi situatie fiind si ad%erbul 'aziA. -*ntecul despre po%estea
traica de iubire trebuie spus ntr+o atmosfera prielnica, n afara
cotidianului, 'la spartul nuntii, n camaraA. Menestrelul are multiple
modalitati de interpretare& '-a foc l+ai zis acum o %ara/#Azi zi+mi+l
stins, ncetiner, dar trebuie sa o aleaa pe cea care sa se
potri%easca cel mai bine cu atmosfera si cu po%estea. 2epetarea
c*ntecului spus si n trecut suereaza un ritual al zicerii unei po%esti
exemplare.
A doua parte contine po%estea propriu+zisa dintre ria -r4pto si
lapona Eniel si este realizata din mai multe sec%ente poetice, )n
prima sec%enta sunt prezentate persona8ele& n lumea lui, -r4pto
este un ales, are un statut superior& 6es cercetat de padureti#n pat
de r*u si+n 7uma unsa, #:mparatea peste bureti#-rai -r4pto, inima
ascunsa.A 6esi admirat, are parte si de ad%ersitati& este considerat
'sterpA si 'nara%a( de celelalte plante ale padurii, care nu ntele
de ce el nu si accepta conditia de ciuperca si ncearca sa o
depaseasca. 1iinta la care %iseaza apartine renului uman, este
deosebita n lumea ei, datorita faptului ca doreste o mplinire
absoluta, reprezentata prin lumina solara. Ea penduleaza anual ntre
cotidian& 'de la iernatA si idealul reprezentat de 3ud, de 3oare& 'la
pasunat, J...K tot mai la sudA, sinura asemanare dintre cele doua+
fiinte este statutul superior pe care l au n propria lume, dar acest
element nu %a fi suficient pentru mplinirea prin iubire, 6eosebirile
sunt prezentate cu a8utorul elementelor de opozitie si a imainilor
care descriu mediul existential al celor doi. =umea lui -r4pto se
defineste prin umezeala si racoare& 'n pat de r*u si 7umaA, n timp
ce lumea laponei este un spatiu rece& 'n tari de 7eata urisitaI,
faptcare explica atractia ei spre soare si lumina.
)n drumul ei spre sud, 'lapona mica, linistitaII Eniel este ruata de
catre reele ciupercilor sa ram*na alaturi de el n lumea umeda si
racoroasa a plantelor padurii. )nt*lnirea celor doi se realizeaza n
lumea %isului, acest moti% fac*nd din nou trimitere la poemul
=uceafarul. 2eele ciupercilor ncearca sa o ademeneasca n lumea
lui prin intermediul a trei c7emari, care constituie un element de
simetrie al poeziei. .aloarea de desc*ntec si de incantatie a celor
trei c7emari, precum si mpletirea limba8ului popular cu cel literar
L'iaca( , 'draiAA, 'somn fraedI, 'lama de blestemA$ subliniaza si
mai mult caracterul de balada al poeziei. -ele trei c7emari prin care
ria -r4pto ncearca sa o atraa pe lapona n lumea lui sunt urmate
de trei refuzuri. :mposibilitatea nuntirii dintre cei doi este exprimata
prin intermediul opozitiei soare#umbra, care subliniaza de fapt
relatia fiecaruia cu uni%ersul, incompatibilitatea peste care niciunul
dintre ei nu poate trece fara sa se piarda pe sine. -r4pto se teme de
lumina soarelui, n timp ce lapona aspira spre acesta& '-a daca+n
iarna sunt facuta, #3i ursul alb mi+e %arul drept, #6in umbra deasa,
desfacuta#Ma+nc7in la soarele+nteleptA. 1iinta superioara si da
seama ca iubirea lor nu este posibila si ca opozitia dintre soare si
ntuneric, dintre ratiune si instinct nu %a putea fi niciodata anulata.
2efuzul laponei este fatal pentru ria deoarece desc*ntecul se
transforma n blestem, atributele lumii pe care Eniel o alee se
ntorc mpotri%a lui. 6orind sa+si urmeze aspiratia spre fiinta
superioara, 'reele+ciupearcaA este pedepsit pentru ndrazneala lui
si transformat n ciuperca otra%itoare. Astfel, ncercarea lui -r4pto
de a sc7imba ordinea fireasca a lumii esueaza iar ordinea este n
final restabilita. -el a8utat 'de+o %ra8itoare manatarca, #pe la f*nt*na
tineretiiAA pentru a se putea mplini a8une, prin olindire "un alt
moti% esential al poeziei$, sa se nsoteasca cu o fiinta din lumea lui,
'-u masalarita+i mireasa, #3a+i tie de mparateasaA. ;pozitia dintre
cele doua fiinte, una umana, cealalta %eetala, este subliniata si n
final prin antiteza& '-a sufletul nu e f*nt*na# 6ec*t la om, fiara
batr*na, #lar la faptura mai fira%a#5a7ar e *ndul, cu otra%aA. ;mul
este o fiinta supusa reselii si ncercarii repetate datorita existentei
ndelunate, n timp ce creatura %eetala traieste un an si, prin
urmare, nu are dreptul dec*t la o sansa, care i este fatala.
2ia -r4pto si lapona Eniel de :on ,arbu este o poezie moderna, n
care autorul si prezinta %iziunea despre lume dintr+o dubla
perspecti%a. =a ni%elul formei, polemizeaza cu literatura naintasilor,
nu nt*mplator ale*nd sa scrie o balada. 6e asemenea, este
e%identa referirea la poemul eminescian =uceafarul. 3e pot nsa
remarca si elemente specifice liricii barbiene, cum ar fi moti%ul
olindirii, moti%ul nuntirii, moti%ul soarelui, moti%ul increatului.
=imba8ul este o sinteza a limba8ului poetic anterior, foloseste at*t
cu%inte populare, care subliniaza caracterul de balada al poeziei, c*t
si metafore+simbol, care atra atentia asupra sensului aleoric.
=a ni%el ideatic, :on ,arbu aduce o perspecti%a moderna asupra
temei iubirii deoarece iubirea nu este %azuta ca un miracol, dar nici
ca un e%eniment care exprima traismul existential atunci c*nd nu
se mplineste. 2ia -r4pto nu se mplineste n planul iubirii, dar nici
nu moare. Mu poate fi %orba nici de o resemnare ca n cazul
=uceafarului, deoarece i se refuza ratiunea, fiind condamnat sa
traiasca ntr+o continua iluzie din cauza nebuniei.
Modernismul:
Modernismul reprezinta un curent in arta si literatura secolului al >>+
lea, caracterizat prin nearea traditiei si impunerea unor noi principii
de creatie , astfel modernismul inlobeaza in ApantecA curente
artistice no%atoare& simbolism, expresionism, dadaism,
suprarealism.
Anul de nastere al liricii moderne, se considera a fi 18NO, cand
-7arles ,audelaire publica 1lorile raului.
5articularitati moderniste&
preocuparea pentru o poezie de cunoastere, poezia de%enind o
modalitate de contemplare a lumii/
+se face apel la functia simbolica a limba8ului/
+se culti%a principiul disonanteiP/
+apare framentarismulP/
+se impune estetica uratului"trasatura prezenta in poezia lui
T.Ar7ezi$
+apar metafore surprinzatare,re%elatoriiP"+##+in poezia lui ,laa$
+se obser%a intelectualizarea emotiei"+##+in poezia lui ,arbu$
+o caracteristica dominanta a limba8ului ar fi ambiuitatea/
+se obser%a folosirea sintaxei eliptice si contorsionata/
+depersonalizareaP/
+dezumanizareaP/
+metamorfozaP/
+apare principiul fanteziei dictatorialeP/
+poetii modernisti sunt indiferenti la ustul publicului comun/
+noul limba8 se caracterizeaza prin&preferinta pentru %ersul alb,
te7nica inambamentuluiP/
Modernismul romanesc&
:n literatura romana, E.=o%inescu este cel care teoretizeaza
modernismul ca doctrina estetica ,dar si ca manifestare.5rin
intermediul re%istei si al cenaclului 3buratorul, E.=o%inescu pune
bazele modernismului romanesc.;biecti%ele propuse de critic erau
sa promo%eze tinerii scriitori si imprimarea unei tendinte moderniste
in e%olutia literaturii romane.-onceptia literara a lui =o%inescu are la
baza asa numita lee a imitatiei, in opinia criticului,literatura
romaneasca se putea dez%olta doar daca scriitori auto7toni ar fi
preluat drept modele opere apartinand literaturii uni%ersale.-riticul
a atras atentia ca preluarea modelelor nu se rezuma la simpla
imitare,ci presupune adaptarea lor la specificul romanesc.
=o%inescu si intreaa eneratie modernista a manifestat preferinta
pentru romanul de tip obiecti% si pentru proza de analiza,dar si
pentru poezia intelectualista,dar cu o puternica incarcatura de
lirism.
Eugen +ovinescu:
$ugen ,ovinescu (1991-1472) este dupa Titu !aiorescu cel mai important critic roman& este cel
mai mare critic de directie si critic profesionist, reprezentant al directiei moderniste de
sincronizare a culturii romanesti, a literaturii romane cu cultura si literatura europeana.
$ugen ,ovinescu a introdus in aprecierea a operelor si a personalitatilor creatoare noi criterii de
evaluare, punand accentul pe autonomia esteticului. $l a tinut cont si de factori istorici si de
spiritul veacului.
%om"atand dogmatismul samanatorist si e(clusiv a inspiratiei din mediul rural $ugen ,ovinescu a
devenit principalul promotor al sincronismului. $l si-a fundamentat sincronismul, pe teoria
imitatiei in care distingea doua momente: simularea (imitarea) si stimularea (incura5area unui fond
original autoton).
In ceea ce priveste romanul romanesc ,ovinescu preconiza o modernizare, sinconizare acestuia cu
romanul occidental prin crearea unui roman psiologic, a unui roman citadin si prin o"iectivarea
romanului (lipsa autorului din opera).
*pera fundamentala de critica literara a lui $ugen ,ovinescu este Istoria literaturii romane
contenporane, concepute in cinci volume: volumul I.: $volutia ideologiei literare (14:=)& volumul
II: $volutia criticii literare (14:=)& volumul III.: $volutia poeziei lirice (14:6)& volumul IV.:
$volutia poeziei epice (14:9)& volumul V., consacrat teatrului n-a mai aparut.
!eritul lui ,ovinescu este de a fi pus ordine in literatura romana din primul sfert al veacului XX.
$ugen ,ovinescu a inpus o ierarie valorica vala"ila si astazi. in domeniul criticii literare $ugen
,ovinescu a practicat o critica impresionista (spontana)& nu a inteles si nu a apreciat un singur
prozator, pe !iail <adoveanu.
Interpretarea romanul Ion de ,iviu Re"leanu, fragment din Istoria literaturii romane contenporane:
%riticul fi(eaza importanta romanului in "iografia spirituala a lui ,iviu Re"leanu: este prima mare
creatie a romancierului.
Intuieste clar, e(act scim"area fundamentala produsa de romanul Ion in proza de inspiratie rurala:
Ion reprezinta o revolutie si fata de lirismul samanatorist sau de atitudinea poporanista si fata de
eticismul ardelean, constituind o data, istorica am putea spune, in procesul de o"iectivare a
literaturii noastre epice.
$ugen ,ovinescu compara romanul Ion din punct de vedere a constructiei epice cu romanul lui
,ev Tolstoi: formula ciclica a zugravirii, nu a unei portiuni de viata limitata la anecdota, ci a unei
vast panou curgator de fapte invalmasite dar care ne da impresia vietii in toate dimensiunile ei.
*"iectul de studiu al lui Ion este viata sociala a 0rdealului care, desi incisa in celula unui sat,
este zugravit in intreaga ei stratificare.
-upa $ugen ,ovinescu persona5ul lui Re"leanu este e(presia instinctului de stapanire a
pamantului, in slu5"a caruia pune o inteligenta ascutita, o viclenie procedurala si, cu deose"ire, o
vointa imensa in lupta omul no"il si milos dispare, pentru a nu lasa decat fiara. $ugen ,ovinescu il
compara pe Ion cu Pulien <orel din romanul Rosu si negru de <tendal: amandoi doresc o rapida
im"ogatire si pentru amandoi femeia nu e decat o treapta necesara unui alt scop suprem, un o"iect
de scim" in vederea stapanirii "unurilor pamantesti.
$ugen ,ovinescu considera ca ,iviu Re"leanu, asemenea lui !oliere a realizat o reductie clasica a
persona5ului sau (l-a redus pe Ion la instinctul de posesiune a pamantului).
$ugen ,ovinescu surprinde lupta din sufletul lui Ion intre .galsul pamantului. si .glasul iu"irii.,
dar fortele sunt inegale si nu domina decat succesiv.
*cupandu-se cu celelalte persona5e criticul literar surprinde o"iectivitatea de fond a romanului:
sunt oameni mi5locii, priviti fara nici un fel de pasiune, fara ura sau dragoste, in meritele si
sla"iciunile lor.
Invatatorul @erdelea este suflet "un dar sla", oportunist din saracie& Titu este poetul pierde-vara,
sentimental si entuziast& aprigul popa 8elciug, in care iu"irea de "iserica si de neam se asociaza
intim cu atatea sentimente rele si cu atatea pasiuni lumesti.
$ugen ,ovinescu su"liniind o"iectivitatea romanului considera ca aparitia lui Ion este o data in
istoria literaturii romane contenporane si ca prima mare creatie o"iectiva.
!eritul criticului literar este ca a intiuit in romanul Ion prima mare creatie o"iectiva a literaturii
romane si ca l-a plasat pe autor in fruntea prozatorilor epocii inter"elice.
In evolutia criticii lui $ugen ,ovinescu se pot distinge mai multe etape.
'rima etapa :'asi pe nisip (14>=) se caracterizeaza prin scepticism pronuntat, manifestat printr-un
stil descursiv si improvizat.
0 doua etapa, perioada esteta se coincide cu etapa cola"orarii la %onvor"iri critice si se impune ca
o critica in maniera literaturizata.
#aza a treia treia cuprinde cola"orarea la #lacara, articolele din <"uratorul s iarticolele din %ritice
(vol. III-IV). 0ceasta etapa este considerata ciar de $ugen ,ovinescu ca o adevarata revolutie
stilistica. <tilul criticului se adapteaza spiritului vremii, autorul impunand puncte de vedere noi
asupra clasicilor ($minescu, %aragiale, %os"uc, etc).
* perioada cu totul noua este aceea a cola"orarii la <"uratorul, care se finalizeaza prin mari
constructii de sinteza ideologica: Istoria civilizatiei romane moderne (14:7-14:3), Istoria
literaturii contemporane (14:=-14:4).
-epasind impresionismul vaporos al perioadei de tinerete, $ugen ,ovinescu evolueaza spre un
adevarat critic de directie, animator estetic, principalul ideolog al modernismului.
!odernismul presupune respectul fata de traditie, dar mai ales o e(ceptionala descidere spre nou,
pentru ca ne iu"im stramosii, ne iu"im insa si stranepotii o"ligatiile fata de viitor depasesc pe Q
cele fata, de trecut.
'rin teoria mutatiei valorilor estetice, criticul intelege necesarul scim" de valori, care actioneaza
asupra culturii autotone fara sa o inventeze, modeland-o, a5utand-o sa se construiasca.
'rin sincronism, $ugen ,ovinescu nu intelege o adaptare intamplatoare la ritmul culturii europene,
o preluare neselectiva din formele, valorile acesteia.
0dversar al izolarii si al ingustimii traditionaliste, $ugen ,ovinescu vor"este despre sincronism ca
despre o traire in acelasi spatiu sufletesc.
0dversar al spiritului conservator, retrograd, $ugen ,ovinescu a fost un partizan al noului, al
inovatei, al e(perimentului. $l a inteles necesitatea contactului viu al literaturii si culturii romane
cu literatura si cultura occidentala.
<incronismul, modernizarea nu inseamna in conceptia criticului negarea specificului national.
In maniera lui ;ogalniceanu, $ugen ,ovinescu considera si el ca integrarea in tendinta generala a
culturii romanesti se realizeaza numai prin valorificarea specificului national.
#ata de inaintasii sai, $ugen ,ovinescu a reusit in mod real sa impuna principiul autonomiei
esteticului in aprecierea operelor literare. *cupandu-se de analiza traditionalismului de la
/andirea, $ugen ,ovinescu il considera ca o adaptare a samanatorismului la conditiile epocii de
dupa primul raz"oi mondial.
$ugen ,ovinescu nu respinge elementul rural in arta, ci respinge inspiratia e(clusiva din mediul
rural si optica deformanta a samanatoristilor. $ugen ,ovinescu considera ca samanatorismul se
poate salva prin apelul la literatura moderna si la filozofie.
Traditionalismul:
3raditionalismul este un curent cultural care, asa cum sugereaza si numele, pretuieste, apara si
promoveaza traditia, perceputa ca o insumare a valorilor araice, traditionale ale spiritualitatii si
e(puse pericolului degradarii si eroziunii. * nota"ila incercare de conservare a valorilor traditiei
romanesti se regaseste in activitatea poporanismului si samanatorismului, care s-au manifestat
pregnant in primele doua decenii ale secolului al XX-lea si a caror reactie a avut si un aspect
negativ, deoarece adeptii acestor curente au respins cu fermitate orice tendinta de modernizare a
literaturii nationale.
In perioada inter"elica, directia traditionalista s-a regasit, la nivel ideatic, in programul
promovat, in principal, de reviste cu orientari politice distincte:
BGandireaB, revista aparuta la %lu5 in 14:1, s-a situat de la inceput pe o linie traditionala,
propunandu-si sa apere .romanismul, adica ceea ce e specific .sufletului national.. %eea ce aduce
nou ideologia gandiristilor este promovarea in operele literare a credintei religioase ortodo(e, care
ar fi elementul esential de structure a sufletului taranesc. *pera cu adevarat romaneasca tre"uia sa
e(prime in modul cel mai inalt specificul national - .etosul. - prin promovarea si ilustrarea ideii
de religiozitate, cautand sa surprinda. particularitatile sufletului national prin valorificarea
miturilor autotone, a riturilor si credintelor straveci. -intre poetii care au aderat la aceste idei si
care le-au ilustrat in operele lor pot fi mentionati: ,ucian 8laga, Ion 'illat, Vasile Voiculescu,
+icifor %rainic etc.
.,iata romaneasca., revista aparuta in doua serii la Iasi, a avut in prima perioada (14>=-141=) o
orientare poporanista, adica o simpatie e(agerata pentru taranul o"osit si asuprit. In 14:> revista
si-a reluat aparitia tot la Iasi, su" conducerea lui /ara"et I"raileanu, scim"andu-si atitudinea,
deoarece dupa primul raz"oi mondial taranii primisera pamant si drept de vot, de aceea in noua
conceptie .va ramanea sentimentul de simpatie si solidaritate. fata de taranime, .dar nu mila, nu
vina, nu datoria.. *rientarea generala a revistei va continua sa fie in spiritul unei democrafii
rurale. %olectivul redactional era alcatuit din nume de prestigiu precum !iail <adoveanu, /ala
/alaction, Ionel Teodoreanu,
0l. 'ilippide, /. %alinescu, care au atras in paginile revistei opere ale unor scriitori importanti
ai literaturii romane: ,iviu Re"reanu, *ctavian /oga, Tudor 0rgezi, ,ucian 8laga, Ion 'illat, Ion
8ar"u, @ortensia 'apadat-8engescu etc.
B$amanatorulB, revista de cultura si literatura aparuta la 8ucuresti intre : decem"rie 14>1 si :6
iunie 141>, a fost condusa pe rand de 0l. Vlauta si /.%os"uc (14>1-14>:), +icolae lorga (14>3-
14>=) si 0.%.'otiovici (14>4). 0rticolul-program intitulat .'rimele vor"e. reactualizeaza directiile
.-aciei literare. (197>) si ceama scriitorii .in 5urul aceluiasi standard pentru "inele ai inaltarea
neamului romanesc.. <amanatoristii se opuneau influentelor straine, considerate prime5dioase
pentru cultura nationala, %os"uc sustinand ideea necesitatii unui ideal, a unei literaturi care sa
lumineze poporul. +icolae lorga promoveaza conceptia intrarii in universalitate prin nationalism,
integrand esteticul in etnic. %ei mai reprezentativi poeti au fost /. %os"uc, 0l.Vlauta si
<t.*.Iosif.
3rasaturile traditionalismului:
-intoarcerea la originile literaturii&
-ideea ca mediul citadin este periculos pentru puritatea sufletelor&
-promoveaza pro"lematica taranului&
-pune accent pe etic, etnic, social&
-cultiva universul patriaral al satului&
-proza realista de reconstituire sociala&
-istoria si folclorul sunt principalele izvoare de inspiratie, dar intr-un mod e(altat&
-ilustrarea specificului national, in spirit e(agerat.
Faltagul
Mihail $adoveanu
ROM%NUL OF!4C3!, M R4%L!$3 MtraditionalM interbelic
Romanul este opera epic, En prozA, de mare Entindere, cu o acBiune desfACuratA pe mai multe
planuri Ci la care participA un numAr mare de persona5e.
TrAsAturile romanului o"iectiv:
ECi propune sA reflecte e(istenBa o"iCnuitA
o universul fictiv al operei literare este construit dupA principiul verosimilitABii
o construcBia su"iectului respectA ordinea cronologicA
o incipitul se aflA Entr-o strDnsA legAturA cu finalul
o incipitul prezintA cadrul acBiunii, fi(eazA timpul, reuneCte cele mai importante
persona5e din roman
o acBiunea se desfACoarA coerent, fArA apariBia unor situaBii neprevAzute, evoluBia ei
putDnd fi anticipatA
o finalul este Encis, rezolvDnd conflictele Ci nepermiBDndu-i cititorului alte
interpretAri
o persona5ul este reprezentativ pentru o categorie socialA sau umanA, fiind deseori
vor"a de tipuri
o naratorul este omiscient, relatDnd la persoana a III-a, neutru Ci impersoanl, fArA sA
emitA 5udecABi de valoare, sA comenteze faptele sau sA e(plice situaBiile
F%L3%GUL (Mihail $adoveanu
-e"uteazA En anul 14>7 cu patru volume de povestiri: 'ovestiri, Uoimii, -ureri EnA"uCite,
%rDCma lui moC 'recu. !omente importante En evoluBia autorului En plan estetic sunt romanele
8altagul (142>), %reanga de aur (1422), +opBile de <Dnziene (1427) Ci #raBii Pderi (1423-147:).
Temele operei sale sunt foarte variate: copilAria, natura, viaBa BAranilor, iu"irea, natura, istoria,
cAlAtoria, povestirea.
8altagul, pu"licat En anul 142>, este un roman polimorf, realist Ci sim"olic En acelaCi timp,
EncadrDndu-se Entr-un tip aparte de realism, Ci anume realismul mitic. 0cBiunea este structuratA En
funcBie de douA planuri narative: unul realist Ci unul mitic. %oordonata realistA a structurii
romanului se referA la cAlAtoria pe care o face Vitoria ,ipan, la aflarea adevArului Ci la descrierea
satului moldovenesc. -acA avem En vedere motivul adevArului, romanul ECi dezvAluie o alcAtuire En
trepte. !otivul cAutArii Ci al cunoaCterii se dezvoltA Entr-o structurA la"irinticA. 'lanul mitic are En
centru miturile din care s-a inspirat autorul, precum Ci sensul ritualic al gesturilor Vitoriei. %el mai
important mit care stA la "aza structurii acestui roman este mitul mioritic, fapt su"liniat Ci de
moto-ul pe care El alege autorul pentru opera sa: Stpne, stpne, / Mai chiam -un cne....
0cest mit include modul de EnBelegere a lumii de cAtre persona5e, tradiBiile pastorale, dar Ci
comuniunea om-naturA. 0lt mit identificat En structura romanului este mitul egiptean al lui Isis Ci
*siris.
Tema romanului se referA la drumul parcurs de Vitoria ,ipan pentru aflarea adevArului despre
moartea soBului ei, urmatA de sAvDrCirea dreptABii prin pedepsirea vinovaBilor. -e asemenea, se
regAsesc Ci alte teme ale operei sadovenine, Ci anume: natura, iu"irea, viaBa pastoralA, cAlAtoria. Jn
acelaCi timp, romanul prezintA monografia satului moldovenesc de la munte, cu o"iceiurile legate
de transumanBA Ci de alte evenimente importante din lumea satului, cum ar fi ritualurile de nuntA,
"otez Ci EnmormDntare.
Titlul e(primA ideea de dreptate pe care /eorgiBA o va realiza cu a5utorul "altagului.
8altagul, toporul cu douA tAiCuri, este un o"iect am"ivalent: armA a crimei Ci intrumentul actului
5ustiBiar, reparator.
+araBiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniprezent Ci omniscient reconstituie En
mod o"iectiv, prin tenica detaliului Ci o"servaBie, lumea satului de munteni Ci acBiunile Vitoriei.
<ecvenBele narative sunt legate prin EnlAnBuire Ci alternanBA. +araBiunea este preponderentA, dar
pasa5ele descriptive fi(eazA diferite aspecte ale cadrului sau elemente de portret fizic, individual Ci
colectiv. Timpul derulArii acBiunii este vag precizat, prin anumite repere temporale: aproape de
Sf. Andrei, n Postul Mare, ! Martie. <paBiul En care se desfACoarA acBiunea este la Enceput
satul !Agura TarcAului. #iind un roman realist, pentru a su"linia veridicitatea, autorul introduce
toponime care e(istA pe artA: 'iatra-+eamB, <a"asa, #ArcaCa etc. -e asemenea, acBiunea
romanului se desfACoarA cronologic, urmArind momentele su"iectului.
Incipitul romanului descrie o cosmogonie popularA, spusA uneori de +ecifor ,ipan la nunBi
Ci cumetrii, care pune En relaBie destinul individual al acestuia reprezentat de munteni, cu destinul
altor neamuri : "omnul "umne#eu, dup ce a alctuit lumea, a pus rnduial i semn fiecrui
neam. $...% &a urm au 'enit i muntenii -au n(enunchiat la scaunul )mpr*iei. "omnul s-a
uitat la ei cu mil+ - "ar, 'oi, nec,i*ilor, de ce a*i ntr#iat- $...% . Apoi a*i 'enit cei din urm,
#ice "omnul cu prere de ru. "ra(i mi sunte*i, dar n-am ce ' face. /mne*i cu ce a'e*i. 0u '
mai pot da ntr-adaos dect o inim uoar ca s ' 1ucura*i cu al 'ostru. S ' par toate 1une2
s 'ie la 'oi cel cu cetera2 i cel cu 1utura2 i s-a'e*i muieri frumoase i iu1e*e. Jn cadrul
te(tului cuvintele rnduial Ci semn sunt frecvent folosite, ele fiind considerate cuvintele-
ceie ale romanului. 'rin dispariBia lui +ecifor ,ipan,rnduiala, adicA ordinea cosmicA, a fost
distrusA. Jn opera sadovenianA, natura se reflectA En om, deoarece tragedia este anunBatA de
scim"area stArii naturii: 3itoriei i se pru c 1ra#ii sunt mai ne(ri dect de o1icei, vremea se
tul"urA, iarna vine mai repede. Un alt element care confirmA moartea lui +ecifor ,ipan este visul
Vitoriei, care anunBA Ci cAlAtoria pe care tre"uie sA o facA En cAutarea celui dispArut: Se fcea c
'ede pe 0echifor &ipan clare, cu spatele ntors ctre ea, trecnd spre asfin*it o re'rsare de
ape. <emnele viitoarei cAlAtorii vin Ci din partea naturii: 4ocoul d semn de plecare.
Intriga cuprinde frAmDntArile persona5ului principal, dar Ci pregAtirile pe care le face pentru
cAlAtorie. 'e plan social, se contureazA monografia unui sat de munte, unde tradiBia nu permite
a"ateri de la legile nescrise. !inod
ora este certatA de mama ei cDnd este interesatA de lumea oraCului. Jn viaBa acestei societABi araice
"iserica Ci practica magicA coe(istA. Jnaintea plecArii, Vitoria se supune unui ritual de purificare:
Bine post negru douAsprezece vineri, merge EmpreunA cu fiul ei la "isericA pentru a se Encina la
sfDnta 0na, vinde lucruri pentru a face rost de "ani de drum, merge la 'iatra-+eamB sA consulte
autoritABile, sfinBeCte "altagul care Ei va aparBine lui /eorgiBA. 0titudinea ei faBA de lumea
oraCului este foarte importantA pentru tipul de mentalitate pe care El reprezintA: ea nu are Encredere
En rDnduiala din aceastA lume Ci refuzA scrierea unei 5al"e cAtre stpnirea pmntean.
-esfACurarea acBiunii prezintA cAlAtoria Vitoriei Ci a fiului ei, /eorgiBA. 0ceastA cAlAtorie En
cAutarea adevArului despre soBul ei Encepe En luma martie Ci strA"ate invers linia transumanBei.
%Autarea adevArului este asociatA cu motivul la"irintului. 'arcurgerea acestui drum are diferite
semnificaBii. Vitoria reconstituie traseul Ci evenimentele care au condus la moartea "Ar"atului ei,
ceea ce sim"olizeazA o du"lA aventurA, a cunoaCterii lumii Ci a cunoaCterii de sine. 'entru
/eorgiBA, cAlAtoria are rolul unei iniBieri, romanul cApAtDnd caracter de "ildungsroman. 'rimul
semn legat de trecerea lui +ecifor ,ipan pe acel traseu apare la 8icaz, unde angiul ECi aminteCte
de acesta. Urmele sunt gAsite Ci la %AlugAreni, apoi la #ArcaCa. ,a Vatra--ornei cio"anul
cumpArase En noiem"rie trei sute de oi. *datA cu aceastA aciziBie, En mArturile oamenilor apar trei
cio"ani. %ipul unuia rAmDne En amintire, deoarece are "uza despicatA, detaliu ce semnalizeazA
natura maleficA Ci infernalA a persona5ului. ,a anul din 8roCteni aflAm cA cio"anii au trecut spre
gura +egrei. Urma acestora este regAsitA la 8orca, apoi la <a"asa. $ste foarte important cA En
aceastA cAlAtorie ei asistA la un "otez, la %ruci Ci la o nuntA, la 8orca. <uccesiunea acestor
momente esenBiale din viaBa omului, Ei dA de gDndit Vitoriei Ci anticipeazA ritualul de
EnmormDntare din final.
-upA popasul de la %rucea Talienilor, Vitoria co"oarA pe celAlalt versant al muntelui, En satul
<ua. 05unsA aici, Vitoria iese din Entuneric, misterul la"irintului este rezolvat deoarece ea Ctie cu
certitudine cA asasinii sunt %alistrat 8ogza Ci Ilie %uBui. 0devArul tre"uie EnsA demonstrat Ci va
face acest lucru cu a5utorul lui Iorgu Vasiliu, cDrciumarul din <a"asa Ci de soBia lui. Tot En <a"asa El
gAseCte pe ,upu care o cAlAuzeCte En rDpa unde descoperA oasele Ci ainele lui +ecifor. Jn zilele
urmAtoare, femeia ECi EndeplineCte datoria, realizeazA ritualurile de EnmormDntare. $cili"rul
e(istenBial tre"uie repus En drepturile sale prin Encadrarea En ordinea cosmicA: )i fac toate slu,1ele
rnduite, ca s i se liniteasc sufletul. 'rin EnmormDntare, +ecifor ,ipan se reEntoarce En locul
ce i se cuvine En acest univers araic.
'entru /eorgiBA, cAutarea tatAlui are rolul unei iniBieri deoarece pe parcursul acestei
cAlAtorii la"irintice el se maturizeazA. $senBial este momentul En care este pus sA vegeze, En rDpA,
osemintele tatAlui, acBiune care are semnificaBia unei renaCteri sim"olice Ci care asigurA
continuitatea dintre pArinte Ci fiu, EnsemnDnd Ci do"Dndirea unei personalitABi: Sn(ele i carnea
lui 0echifor &ipan se ntorceau asupra lui n pai, n #1oruri, n chemri. !aturizarea se
EmplineCte En momentul En care El pedepseCte pe unul dintre asasinii tatAlui, omorDndu-l cu a5utorul
"altagului sfinBit.
'unctul culminant al te(tului este plasat En scena parastasului, unde Vitoria conduce din
fundal, cu inteligenBA Ci tenacitate, anceta care duce la dezvAluirea Ci pedepsirea vinovaBilor.
Reconstituirea fidelA a scenei crimei surprinde pe toatA lumea, ciar Ci pe ucigaCii Ilie %uBui Ci
%alistrat 8ogza. 'rimul ECi recunoaCte vina, EnsA al doilea devine agresiv. $ste lovit de /eorgiBA
cu "altagul lui +ecifor Ci sfDCiat de cDinele ,upu. Vitoria ,ipan devine En final un persona5
5ustiBiar: legile nescrise ale demnitABii nu au fost respectate, ucigaCii tre"uie sA plAteascA deoarece
au EncAlcat normele morale ale colectivitABii.
-eznodomDntul El prezintA pe 8ogza recunoscDndu-Ci vina Ci cerDndu-i iertare Vitoriei.
0ceasta Ei rAspunde foarte rece: "umne#eu s te ierte., apoi pune la cale pomeniile viitoare
pentru sufletul lui +ecifor ,ipan, dar Ci drumul de Entoarere spre casA EmpreunA cu fiul ei Ci cu
oile pe care le cumpArase +ecifor Eniante sA fie ucis. 0stfel, finalul resta"ileCte atDt ordinea
socialA, cDt Ci pe cea cosmicA: +ecifor ,ipan a fost rAz"unat Ci a fost reintrodus En ordinea
cosmicA prin ritualul de EnmormDntare, iar Vitoria tre"uie sA se EntoarcA la viaBa ei, sA ai"A gri5A de
casA Ci de copiii ei: &a patru#eci de #ile 'om fi iar aici i 'om ru(a pe domnu 5oma i pe
printele s ne a,ute a mplini datoria de patru#eci de #ile. Atuncea om face pra#nic mai 1un, cu
carne de miel de la turma cea nou. 6m aduce atuncea de la mnstirea 3araticului i pe sor-ta
Minodora, ca s cunoasc mormntul. 7-apoi dup aceea ne-om ntoarce iar la M(ura, ca s
lum de coad toate cte-am lsat. 8ar pe sor-ta s tii c nici c-un chip nu m pot n'oi ca s-o
dau dup feciorul acela nalt i cu nasul mare al dscli*ei lui 5opor. 0ceste cuvinte ale Vitoriei
se leagA de povestea lui +ecifor de la Enceputul romanului: muntenii nu au noroc En viaBA, dar au
o inim uoar care Ei a5utA sA treacA peste marile necazuri Ci sA-Ci ducA mai departe viaBa.
Jn concluzie, romanul 8altagul de !iail <adoveanu aparBine realismului mitic datoritA
faptului cA are o strucuturA polimorfA, datoritA Em"inArii planului realist cu cel mitic.
C%R%C34R!%R4% ,!3OR!4! L!)%N
Vitoria ,ipan, persona5ul principal al romanului, este o figurA reprezentativA pentru lumea
tradiBionalA descrisA En roman. JntruneCte calitABile fundamentale ale omului de la BarA care
respectA legile strAmoCeCti, putDnd fi consideratA un persona5 e(emplar care capAtA o alurA miticA.
,a Enceput, naratorul o descrie pe Vitoria pe prispa casei sale, aducDndu-Ci aminte de legenda
pe care soBul ei o"iCnuia sA o povesteascA la nunBi. Jncremenirea Ci privirea ei pierdutA sugereazA
neliniCtea ei interioarA, dar i se contureazA Ci un portret fizic succint: 6chii ei cprii, n care
parc se rsfrn(ea lumina castanie a prului, erau dui departe. Jngri5orarea eroinei este
cauzatA de EntDrzierea mult prea mare a soBului ei care plecase la -orna sA cumpere oi. 'ortretul
fizic Ei pune En evidenBA Ci frumuseBea: 0u mai era tnr, dar a'ea o frumuse*e neo1inuit n
pri'ire. 6chii i strluceau ca-ntr-o uoar cea* n dosul (enelor lun(i i rsfrnte n crli(ae.
'ortretul moral reiese mai ales din faptele Ci gDndurile eroinei, prin caracterizare directA.
#iind o femeie credincioasA Ci cu fricA de -umnezeu, Vitoria merge la pArintele -aniil !ilieC
pentru sfat Ci refuzA sA creadA cA soBul ei EntDrzie la petreceri atDt de mult. Jngri5orarea ei ne
su"liniazA dragostea puternicA pe care i-o poartA soBului care era dra(ostea ei de dou#eci i mai
1ine de ani. Aa-i fusese dra( n tinere* &ipan, aa-i era dra( i acuma, cnd a'eau copii mari
ct dnii., afirmaBie din care putem deduce Ci vDrsta acesteia. -atoritA acestui sentiment
puternic, vrea sA afle cu orice preB ce s-a EntDmplat cu soBul ei Ci nu crede prezicerile "a"ei
!iranda cum cA acesta a pArAsit-o pentru o altA femeie cu ochii 'er#i. 0re deplinA Encredere En
soBul ei cA respectA sfDnta tainA a cAsAtoriei, aCa cA devine tot mai sigurA cA s-a EntDmplat o
nenorocire.
Vitoria respectA datinile strAmoCeCti, se gideazA En presupunerile ei dupA semne ale credinBei
strA"une, precum Ci dupA valori morale, acBionDnd En funcBie de acestea. Ia En considerare semnele
rAu-prevestitoare, cum ar fi visele (El viseazA pe +ecifor cAlare cu spatele Entors cAtre ea, trecDnd
o apA neagrA) Ci impresia cA aude glasul lui, fArA a-i vedea EnsA cipul.
+aratorul dezvAluie indirect, frAmDntArile eroinei (care alcAtuiesc la"irintul interior), care
trece de la neliniCte la "AnuialA, apoi la certitudinea cA ceva rAu i s-a EntDmplat soBului ei.
InteligentA, dDrzA Ci cu o voinBA puternicA, Vitoria se otAreCte sA plece En cAutarea lui +ecifor, pe
acelaCi drum pe care plecase Ci acesta (drumul poate fi considerat Ci un la"irint e(terior).
Jnaintea cAlAtoriei sAvDrCeCte un ritual de purificare sufleteascA, Bine post negru, dAruieCte
mAnAstirii 8istriBa o icoanA, o lasA pe !inodora, fiica ei, la mAnAstire, acBiuni care su"liniazA
credinBa acesteia En -umnezeu. <e ocupA Ci de partea materialA a e(istenBei, punDnd En ordine
gospodAria, dDnd dovadA de Arnicie Ci de spirit practic. ,ucidA Ci cu un spirit organizatoric
deose"it, vinde din "unurile agonisite ca sA ai"A "ani de drum, Ei comandA fiului ei un "altag nou
Ci pleacA EmpreunA En cAutarea lui +ecifor.
@otArDtA sA afle adevArul Ci sA rAz"une moartea "Ar"atului ei, Vitoria se opreCte En locurile
unde poposise Ci +ecifor, respectA Ci onoreazA tradiBiile Ci o"iceiurile, participDnd la o
cumtrie Ci la o nuntA. <uperstiBioasA, considerA cA Ci acesta este un semn rAu, pentru cA mai
EntDi EntDlneCte "otezul Ci apoi nunta. %u discreBie Ci inteligenBA, aflA En fiecare loc unde a5unge noi
amAnunte legate de soBul ei. 'unDnd cap la cap cele aflate, cu o logicA impeca"ilA, descoperA
trupul lui +ecifor En rDpa de su" %rucea Talienilor. -atina EnmormDntArii Ci pedepsirea ucigaCilor
constituie fapte sugestive pentru caracterizarea indirectA a eroinei. $a EmplineCte Ci respectA toate
datinile Ci o"iceiurile EnmormDntArii. Jn pedepsirea vinovaBilor dA dovadA de tArie de caracter, dar
Ci de viclenie, respectDnd En acelaCi timp legile nescrise conform cArora nimeni nu poate rAmDne
nepedepsit dupA ce a EnfAptuit o crimA. /eorgiBA, precum Ci cei doi cio"ani sunt surprinCi de
intuiBia Ci de inteligenBa femeii, caracterizDnd-o En mod direct: Mama asta cunoate (ndurile
oamenilor, tre1uie s fie fermecat.... -upA ce ECi EmplineCte datoria Ci reuCeCte sA facA dreptate,
se Entoarce la viaBa ei, fiind otArDtA sA-Ci asume noile responsa"ilitABi de femeie vAduvA devenitA
cap de familie.
'ortretul moral este puternic conturat, Vitoria fiind EnzestratA cu spirit 5ustiBiar, inteligenBA,
luciditate, stApDnire de sine, devotament Ci neclintire En Emplinirea tradiBiilor Ci datinilor strAveci,
trAsAturi care reies mai ales din faptele, vor"ele Ci gDndurile femeii, prin caracterizare indirectA.
-ialogul Ci relaBiile cu alte persona5e ale romanului evidenBiazA, de asemenea, stApDnirea de sine,
inteligenBa ieCitA din comun ca trAsAturi definitorii. -e asemenea, alegerea numelui eroinei este
una sim"olicA, care sugereazA natura de EnvingAtoare a acestei femei puternice.
'e lDngA modalitABile tradiBionale de caracterizare, <adoveanu foloseCte Ci mi5loacele
artistice ale introspecBiei psiologice, Ci anume, la"irintul interior, memoria afectivA, credinBele
strAmoCeCti, mentalitatea ancestralA, superstiBiile, semnele rAu-prevestiroare, care determinA
comportamentul e(terior al eroinei.
,asile ,oiculescu: *!n gradina Ghetsemani+ .#oezie traditionala/.
:sus lupta cu soarta si nu primea pa7arul ...
-azut pe branci in iarba, se+mpotri%ea intr+una.
-ureau sudori de sane pe c7ipu+i alb ca %arul
3i+amarnica+i striare starnea in sla%i furtuna.
; mana nendurata, tinand roza%a cupa,
3e cobora+mbiindu+l si i+o ducea la ura ...
3i+o sete uriasa sta sufletul sa+i rupa ...
6ar nu %oia s+atina infama bautura.
:n apa ei %erzuie 8ucau sterlici de miere
3i sub %eninul roaznic simtea ca e dulceata ...
6ar falcile+nclestandu+si, cu ultima putere
,atandu+se cu moartea, uitase de %iata0
6easupra, fara ti7na, se framantau maslinii,
5areau ca %or sa fua din loc, sa+l mai %ada ...
Treceau batai de aripi prin %raistea radinii
3i uliii de seara dau roate dupa prada.
.asile .oiculescu a fost scriitor si medic roman, ales post+mortem
membru al Academiei 2omane. Acesta se inscrie in curentul literar
numit traditionalism, care apartine perioadei interbelice.
Traditionalismul este un curent literar caracterizat printr+un
ansamblu de idei, credinte, conceptii prin care se promo%eaza
traditia si ideea de specific national. Acest curent literar isi are
punctul de pornire in anul 18RG la re%ista D6acia =iterara(, unde prin
articolul D:ntroductie(, Mi7ail Soalniceanu impunea conceptul de
specific prin cele trei surse de inspiratie ale operelor literare& istoria
nationala, folclorul romanesc si natura.
5oezia D:n radina <7etsemani( este inclusa in %olumul D5*r!(,
aparut in anul 19T1. 5oet autentic reliios, .asile .oiculescu nu
cunoaste indoiala sau re%olta din D5salmii( lui Tudor Ar7ezi.
5oemul lui .oiculescu este de tip iconorafic, inspirat din moti%ul
biblic al ruaciunii lui :isus pe muntele maslinilor, dupa cina cea de
taina. 3cena fiind relatata de E%an7eliile dupa Matei, Marcu, =uca si
infatisata in icoanele bisericii crestine.
Tema poeziei o reprezinta rua lui :isus. 1iind o poezie de inspiratie
reliioasa, aceasta apartine lirismului obiecti% prin absenta marcilor
lexicale ale prezentei eului liric.
Titlul operei este in conformitate cu continutul discursului liric,
acesta nu fixeaza doar cadrul fizic al ruaciunii, ci denumeste
spatiul sacru cu semnificatii in plan spiritual si anume, locul
purificarii lui :isus de patimi prin %irtuti.
6in punct de %edere compozitional, opera este alcatuita din patru
strofe cu caracter descripti%. 5rimele trei strofe surprind planul
subiecti%, starea sufleteasca a lui :isus, iar ultima strofa amplifica
suferinta, care se rasfrane asupra planului exterior, al naturii.
; prima sec%enta poetica semnificati%a este insasi prima strofa care
reda impotri%irea omului in fata destinului, intr+o formulare lapidara
in incipit& D:isus lupta cu soarta si nu primea pa7arulU(, care
reprezinta rua catre di%initate.
; a doua sec%enta poetica semnificati%a, este reprezentata de
strofele a doua si a treia care se realizeaza in 8urul metaforei
Droza%a cupa(. 2ezistenta la ispitire implicand si suferinta
sfasietoare& Do sete uriasa sta sufletul sa+l rupa(.
Hltima strofa reprezinta proiectia suferintei interioare asupra
cadrului natural. 3e utilizeaza personificarea si 7iperbola pentru a
exprima suferinta sfasietoare.
-ontrastul cromatic identificat prin cele doua metafore& Dsudorile de
sane( "partea umana$ si Dc7ipu+i alb ca %arul("partea di%ina$
exprima natura duala a lui :isus.
:n concluzie, putem obser%a ca D:n radina <7etsemani( de .asile
.oiculescu este o poezie de tip traditionalist prin inspiratia
reliioasa, coordonata a spiritualitatii romanesti. =a ni%el formal, se
obser%a conser%area prozodiei clasice.
Perioada post"elica:
Neomodernismul:
<eneratia anilor VWG este reprezentata de poeti precum& Mic7ita
3tanescu, M. 3orescu, Ana ,landiana, :. Alexandru, A. E. ,aco%sB4.
5rin intermediul acestora, realismul socialist este parasit, poezia se
liricizeaza si se desc7ide perspecti%a neomodernismului.
Trasaturi ale liricii&
+Expansiunea imainatiei
+=uciditatea si fantezia
+3ensibilitatea si ironia
+Exotismul si confesiunea
+Elemente suprarealiste si ermetice
+Hni%ersul afecti% al omului contemporan
+1ormulele artistice se di%ersifica
+5referinta pentru metafora de toate tipurile
M. 3tanescu 9 limba8ul poetic surprinzator
M. 3orescu 9 limba8ul simplu, ce implica parodia, umorul
A. ,landiana 9 limba8ul metaforic
:. Alexandru 9 limba8ul solemn, cu tonalitati de imn
6irectii ale neomodernismului, stabilite de E. 3imion, in X3criitori
romani de aziX&
+5oezia poeziei/ criza de identitate/ un poet al transparentei 9 M.
3tanescu
+-oncretizarea simbolurilor 9 -ezar ,alto8
+5oezia/ expresionism taranesc 9 :on Alexandru
+:ronisti si fantezisti& M. 3orescu, M. :%anescu
+=irica feminina/ spiritualizarea emotiei 9 Ana ,landiana, -onstanta
,urea
-onform opiniei lui E. =o%inescu, M. 3tanescu sc7imba sensul si
planul
speculatiei poetice. =irismul stanescian este Xneasteptat si
atenteazaX la inteleerea cititorului.
Edar 5apue situeaza poetul Xintr+un anumit spatiu pur, intr+o zona
superioara a realitatiiX. :ar M. Manolescu surprinde in poezia lui M.
3tanescu Xo rasturnare de perceptiiX, Xo metafizica a realului si o
fizica a emotiilorX.
X5o%este sentimentalaX este interata in %ol. X; %iziune a
sentimentelorX "19WR$, ce reprezinta, impreuna cu %ol. X3ensul
iubiriiX, momentul liric initial, de manifestare a elanurilor
adolescentine. =irismul este pur, uni%ersul este diafan, iar tema
centrala este iubirea.
3i in X5o%este sentimentalaX, erosul tulbura fiinta si face posibila
materializarea abstractului sau abstractizarea concretului 9 iubitii
sunt Xdoua toarte de amforaX, intre care XMumai cu%intele zburauX,
Xinainte si inapoiX. Asadar poezia ilustreaza tema iubirii resimtite ca
o stare de fratie, ca un moment unic al recunoasterii in celalalt.
3ubstranti%ul Xpo%esteX din titlu suereaza epicitatea poeziei,
ilustrata in fluxul narati% al de%enirii perec7ii de indraostiti.
:ncipitul sta sub semnul UUUU., poemul incepand brusc, atunci
cand intensitatea sentimentului atinsese de8a punctul maxim& X5e
urma ne %edeam din ce in ce mai des.X 3i c7iar daca cei doi se afla
la o oarecare dinstanta unul de celalalt, imainea este a unui cuplu,
ce trimite la simbolica unitate primordiala& XEu stateam la o
marine+a orei,# tu+la cealalta,# ca doua toarte de amfora.X
Abstractiile se plasticizeaza, timpul se solidifica "Xmarinea+a oreiX$,
iar cu%intele sunt insufletite, zburand intre cei doi& XMumai cu%intele
zboara intre noi.X Astfel, cu%intele de%in ele insele Xpersona8eX ale
Xpo%estiiX. Treptat, discursul liric se transforma dintr+o meditatie
asupra iubirii, intr+o meditatie asupra limba8ului.
Miscarea cu%intelor se intensifica, acestea capata corporalitate, au
reutate, se misca, pentru+ca in final acestea sa se roteasca Xinainte
si inapoiX si ritmul trairii sa se precipite.
5uterea draostei este uimitoare, face posibila trans%ersarea
materialitatii, trecerea cu usurinta din plan concret in abstract si
in%ers. Mai mult, draostea da nastere unei enerii rare nu doar
concretizeaza cu%intele, ci le face sa zboare& X.arte8ul lor putea fi
aproape %azut.X -omunicarea concretului cu abstractul intra pe
nesimtite, in zona comunului, starea de surpriza fiind anulata&XU iar
cotul mi+l infieam in pamant,# numai ca sa pri%esc iarba inclinata#
de caderea %reunui cu%ant.X
:ubirea este aceea care+l a8uta pe eul liric sa intuiasca leile
de%enirii, ale nasterii, tot iubirea este cea care XnasteX cu%intele,
care refac structura materiei si care recreeaza lumea Xde la
inceputX& X-u%intele se roteau, se roteau intre noi,# inainte si inapoi,#
si cu cat te iubeam mai mult, cu atat# repetam, intr+un %arte8
aproape %azut,# structura materiei de la+nceput.X
Asadar iubirea este maica, dar si cu%intele care centreaza o
UUUU misterioasa, care face posibila unirea materiei cu spiritul si
a afectului cu rostirea. Actul creator, realationeaza si cu iubirea.
3entimentul uneste, repeta Xstructura materieiX, da %iata si conduce
spre o alta perceptie asupra lumii si asupra cunoasterii. 5oezia
de%ine o cosmoonie, pentru ca iubirea este o sursa inepuizabila a
creatiei& X5o%estea sentimentala proiecteaza, prin intermediul
%orbelor la imperfect "Xne %edeamX, XstateamX, XzburauX etc.$, intr+
un timp si intr+un spatiu nedeterminat, clipa trairii/ ce induce o
%iziune tulburatoare a cosmooniei&
6iscursul este simplu si firesc, c7iar daca el ilustreaza concepte
precum& XtimpX, XspatiuX, XiubireX, Xlimba8X, intr+un stil oriinal.
Nichita Stanescu: +eoaica tanara( iu"irea
(arta poetica&neomodernista&post"elica)
'oezia BLeoaica tanara" iubireaB face parte din volumul .* viziune a sentimentelor. din 14=7,
in care +icita <tanescu (1422 -1492), prin cuvantul poetic esential, vizualizeaza iu"irea ca
sentiment, ca stare e(tatica a eului poetic, reflectand lirismul su"iectiv.
$ste considerata o capodopera a liricii erotice romanesti, individualizandu-se prin transparenta
imaginilor si proiectia cosmica, prin originalitatea metaforelor si simetria compozitiei.
.,eoaica tanara, iu"irea
mi-a sarit in fata.
!a pandise-n incordare
mai demult.
%oltii al"i mi i-a infipt in fata,
m-a muscat, leoaica, azi de fata.
<i deodata-n 5urul meu, natura
se facu un cerc, de-a-dura,
cand mai larg, cand mai aproape,
ca o strangere de ape.
<i privirea-n sus tasni,
curcu"eu taiat in doua,
si auzul o-ntalni
tocmai langa ciocarlii.
!i-am dus mana la spranceana,
la tampla si la "ar"ie,
dar mana nu le mai stie.
si aluneca-n nestire
pe-un desert in stralucire
peste care trece-alene
o leoaica aramie
cu miscarile viclene,
inca-o vreme,
si-nca-o vreme....
-efinite: Conce#tul de arta #oetica e-#rima un ansamblu de trasaturi care com#un
viziunea des#re lume si viata a unui autor" des#re menirea lui in univers si des#re misiunea
artei sale" intr(un limba2 literar care(l #articularizeaza.
3ema o constituie consecintele pe care iu"irea, navalind ca un animal de prada in spatiul
sensi"ilitatii poetice, le are asupra raportului eului poetic cu lumea e(terioara si cu sinele totodata.
'oezia .,eoaica tanara, iu"irea. este o confesiune lirica a lui +icita <tanescu, o arta poetica
erotica, in care eul liric este puternic marcat de intensitatea si forta celui mai uman sentiment,
iu"irea.
3itlul este e(primat printr-o metafora in care transparenta imaginii sugereaza e(tazul poetic la
aparitia neasteptata a iu"irii, vazute su" forma unui animal de prada agresiv, .leoaica tanara.,
e(plicitata ciar de poet prin apozitia .iu"irea..
$tructura" com#ozitie" limba2 #oetic
'oezia este structurata ciar de catre +icita in trei secvente lirice, corespunzatoare celor trei
strofe.
)rima stro'a e(prima vizualizarea sentimentului de iu"ire, su" forma unei tinere leoaice
agresive, care ii sare .in fata. eului liric, avand efecte devoratoare asupra identitatii sinelui,
infigandu-si .coltii al"i N...O in fata. si muscandu-l .de fata.. 'ronumele la persoana I, .mi., .ma.,
.mi., .m., potenteaza confesiunea eului poetic in sensul ca el era constient de eventualitatea ivirii
sentimentului de dragoste, care-l .pandise-n incordareK mai demult., dar nu se astepta ca acesta sa
fie atat de puternic, sa ai"a atata forta devastatoare .mi-a sarit in fata., .mi i-a infipt in fata., .m-a
muscat N...Ode fata..
$tro'a a doua accentueaza efectul psiologic al acestei neasteptate intalniri cu un sentiment
nou, necunoscut - iu"irea, care dega5a asupra sensi"ilitatii eului poetic o energie omnipotenta,
e(tinsa asupra intregului univers: .<i deodata-n 5urul meu, natura.. #orta agresiva si fascinanta a
iu"irii reordoneaza lumea dupa legile ei proprii, intr-un 5oc al cercurilor concentrice, ca sim"ol al
perfectiunii: .se facu un cerc de-a dura,K cand mai larg cand mai aproape,K ca o strangere de ape..
$ul liric se simte in acest nou univers un adevarat .centrum mundi., un nucleu e(istential, care
poate reorganiza totul in 5urul sau, dupa alte perceptii, cu o forta impresionanta.
'rivirea, ca si auzul, pot fi sim"oluri al perspectivei sinelui, se inalta .tocmai langa ciocarlii.,
sugerand faptul ca aparitia iu"irii este o manifestare superioara a "ucuriei supreme, a fericirii, care
este perceputa cu toate simturile, mai ales ca se spune ca ciocarlia este pasarea care z"oara cel mai
sus si are un viers cu totul aparte. $ul liric este e(taziat de noul sentiment neasteptat, care-l
copleseste, .<i privirea-n sus tasni,K curcu"eu taiat in doua., curcu"eul, ca sim"ol al unei fericiri
nesperate, poate semnifica un fenomen rar si fascinant, ca si iu"irea, sau poate fi un adevarat arc
de triumf, de iz"anda cereasca, reflectat in sufletul prea plin al eului poetic.
$tro'a a treia revine la momentul initial, .leoaica aramieK cu miscarile viclene. fiind metafora
iu"irii agresive, insinuante, devoratoare pentru eul liric. <inele poetic isi pierde concretetea si
contururile su" puterea devastatoare a iu"irii, simturile se estompeaza: .!i-am dus mana la
spranceana,K la tampla si la "ar"ie,K dar mana nu le mai stie., poetul nu se mai recunoaste,
simtindu-se confuz si "ulversat de .atacul. surprinzator al unui sentiment e(trem de puternic. $ul
liric identifica sentimentul, nu mai este o .leoaica tanara. oarecare, ci .aramie., stie ca iu"irea este
perfida, are .miscarile viclene., dar fericirea traita acum vine dupa o perioada terna a vietii, .un
desert., care capata "rusc .stralucire.. Iu"irea, ca forma a spiritului, invinge timpul, dand energie
si profunzime vietii .inc-o vreme,Ksi-nca-o vreme..... <au poate, temator, eul liric este nesigur, nu
poate sti cat timp iu"irea il va ferici.
'oezia este o romanta canta"ila a iu"irii, sentiment materializat, vizualizat de +icita <tanescu,
stare sufleteasca ce capata puteri demiurgice asupra sensi"ilitatii eului poetic, inaltandu-l in
centrul lumii care, la randul ei, se reordoneaza su" forta miraculoasa a celui mai uman sentiment.
Imaginile poetice se individualizeaza prin transparenta, dinamism si sugestie semnificativa pentru
.o"iectul. iu"ire, intreaga poezie concentrandu-se intr-o unica metafora.
Marin Sorescu: Echerul (poezie post"elica&
neomodernista)
Inclus in volumul Tusiti (146>), $cerul este un poem-para"ola despre conventionalizarea
universului trait sau despre rigida Hautenticitate. a realului.
Intr-un lim"a5 voit demonstrativ, discursul poetic porneste de la un loc comun al gandirii (ecerul
este instrument folosit in matematica), pe care il rastoarna prin formularea unui parado( menit sa
de-conventionalizeze perceptia noastra asupra lucrurilor din ordinea cotidiana si sa introduca
sim"olul:
H$cerul, folosit si in matematica,
-evine tot mai mult
Un instrument literar..
0ceasta idee-surpriza este premisa demonstratiei poetice:
Hintuitia. metaforica, nevalorificata inca metaforic (v. $ugen +egrieI). Toti cunoastem utilizarea
ecerului in matematica, dar asidua recurgere la el ca sim"olic instrument literar, punand pe un
plan secund intaia intre"uintare, este un fapt cel putin contrariant pentru logica o"isnuita, pe care
poetul si-l propune ca demonstratie:
H%u el poti citi cu succes
* multime de opere.
il asezi frumos
'e prima pagina,
<i nu citesti decat ce scapa
in afara liniilor lui
-e lemn..
Intuim in sensul termenilor apreciativi din sintagmele ver"ale (Hpoti citi cu succes. si Hil asezi
frumos.) ironia eului poetic care dramatizeaza relatia cu cititorul, antrenandu-l pe un traseu al
demonstratiei, in care asteptarii contrariate ii succede surpriza si, o data cu ea, satisfactia lucida a
descoperirii.
'oemul continua in acelasi lim"a5 demonstrativ si ton colocvial. %u aerul ca aduce in discutie idei
"anale, mimand seriozitatea la limita fragila cu ironia, poetul se pregateste sa dezvaluie sensuri
grave despre e(istenta.
#olosirea formelor pronominale si ver"ale de persoana a Il-a singular si inlocuirea lor, in ultimele
doua strofe, prin formele de persoana a Il-a plural, cu valoare generica, dau discursului aspectul
unui monolog adresat: presupusa prezenta a interlocutorului a"stract face din poezie o modalitate
de comunicare directa, de intrare in rezonanta cu cititorul. in aceasta meditatie poetica, ideile nu
sunt pur si simplu e(primate ca intr-o confesiune, ci prezentate ca intr-o punere in scena,
demonstrativa. 'utem gici, in su"te(t, gestica, mimica, intonatia autorului - uimitor
prestidigitator de idei. <tructura dialogala a discursului tradeaza complicitatea cu cititorul, prin
care se creeaza un spatiu larg de miscare pentru idee, pe Hplatforma comuna a ironiei. ($ugen
+egrieI).
Trecerea, in strofa a patra, de la registrul voit prozaic, colocvial, la registrul metaforic-sim"olic
semnaleaza saltul de la sensul "anal la sensul e(istential grav. 'rocesul alunecarii in conotatia-soc
(ascunsa) incepe sa devina percepti"il:
Himputinate,
%uvintele se umfla
ca niste "roaste,
<ugand si sensul celor ascunse..
Intelegem ca ecerul este sim"olul lecturii superficiale, simplificatoare, ce imputineaza su"stanta
vie a operei, pentru ca ii perverteste structura semantica de profunzime.
-ia"olicul instrument uniformizeaza, deformeaza, dilata - inspre grotesc -perceptia vizuala prin
contactul nemi5locit cu pagina scrisa. Ideea este comunicata fara solemnitate, cu dega5are, dar din
perspectiva unei tragice premonitii. $(primand viziunea alucinanta a autorului, comparatia
devine grotesca:
Himputinate
%uvintele se umfla
%a niste "roaste.& metafora (H<ugand si sensul celor ascunse.) si iper"ola (H* 5umatate de ver"
Te face sa urli
-e actiunea tuturor romanelor
-in viitorul deceniu.) ascund o similara conotatie ironica.
In strofele cinci si sase transpare semnificatia profunda a poemului. %u a5utorul para"olei se
revine aparent la lim"a5ul voit prozaic& in fapt, intelegem acum, discursul are o structura du"la: un
inteles direct, propriu, si un inteles ascuns, figurat:
H0poi ecerul se poate e(tinde
<i in viata de toate zilele.
<unetele, imaginile, sufletele
<unt e(agerat de mari,
0scultati vor"ele cu ecerul,
'riviti spectacolele cu ecerul..
<im"olica aplicare a folosirii ecerului Hin viata de toate zilele. semnifica o grava alterare,
falsificare a actelor e(istentiale primare (senzatii, reprezentari, sentiment$) prin .dimensionarea.
lor rigida.
Introduse in masura procustiana a $cerului, actele primordiale ale vietii (comunicarea ver"ala,
iu"irea, somnul, visul, contemplarea lumii si a spectacolului artisti%) vor fi traite fals.
Intreaga su"stanta vie va fi pierduta dincolo de imua"ila geometrie a formelor. 0ctele infaptuite de
om se vor inscrie in masuri perfecte, intotdeauna egale, dar vor fi goale de sens. Vaduvita de
perspectiva aventurii si a transcendentei, viata omului va fi plata geometrie.
'rezent in titlu, repetat in te(t ca atare sau reluat prin formele pronumelui personal \Hel.) cuvantul
Hecer. este laitmotiv si sim"olul central care structureaza discursul:
H+u va aventurati
intr-o dragoste adevarata
#ara un ecer la "utoniera.
<i de asemenea, seara inainte de culcare
'uneti la capul patului un ecer
'entru visele voastre de aur..
'oemul tre"uie inteles ca o meditatie asupra pericolului de scematizare a actelor fundamentale
ale vietii, atunci cand acestea sunt traite in tipare presta"ilite. 0cest avertisment implicit este
e(primat insa ca un fals indemn, ironic. %u atat mai intens va fi efectul smulgerii cititorului din
relatiile standardizate cu lucrurile, cu cat poetul anga5eaza un dialog li"er, destins, cu acesta.
'arado(ul formulat in primele versuri poate fi e(plicat la sfarsitul poemului. $(ista o nefasta,
ne"anuita legatura intre matematica si arta, intre matematica si viata. Incapa"il de o perceptie vie a
artei, incapa"il de a-si trai viu viata, "locat in conformism, omul este pandit de prime5dia
transformarii e(istentei in conventie - artificiala lume de forme geometrice.
%omunicandu-ne mesa5ul, poetul pastreaza, in contrast cu gravitatea temei, masca destinderii
umoristice - dega5are si seninatate cu care mimeaza stereotipii ale lim"a5ului si inertii ale gandirii.
Postmodernismul :
+nu poate fi conceput si apreciat critic decat prin raportare la
modernism "asa arata si prefixul Xpost+X$/
+ dificultatea definirii termenului se datoreaza faptului ca el
functioneaza nu doar in literatura, cultura, ar7itectura sau in artele
plastice, ci si in filozofie, disciplinele social politice etc/
+ postmodernismul si postneomodernismul trebuie puse in relatie cu
termenii& modernism, modernitate/ modernitatea este o perioada
istorica din e%olutia omenirii, derulata intre Epoca =uminilor "sec al
>.::+lea$ si primii ani dupa cel de+al doilea razboi mondial, iar
modernismul este estetica acestei perioade/
+ in literatura romana, fenomenul postmodern ia amploare dupa
198G, respecti% 199G 9 TGGG/
+ postmodernismul mutatie sur%enita in constiinta umanitatii, cat si
ca o modificare a paradiniei culturale/
+ postmodernistii modifica fundamental c7iar conceptul de
XliteraturaX, care se extinde acum dincolo de spatiul pur beletristic,
inducand si enurile nonfictionale "8urnal, corespondenta, literatura
de popularizare$ si literaturile noncanonice "literatura minoritatilor
nationale, cea pentru femei etc.$/
+ scriitorul postmodern traieste apasat de po%ara secolelor
anterioare, fiind constient ca totul a fost de8a scris/ el trebuie acum
sa rein%esteasca framentele culturale cu sens, potri%it sensibilitatii
sale/
+ scriitorul postmodern respine nemesis+ul, prefera 8ocul cu limba8ul
si cola8ul de sintame, de teme sau de moti%e din epocile literare
apuse/
+ citatul ironic, 8ocul cu modelele prestiioase, parodierea modelelor,
diaul intertextual, parafraza, indica presiunea li%rescului asupra
existentei/
+ ranitele culturale, limitele enurilor si ale speciilor literare se
anuleaza/
+ literatura este inscenata, in mod ludic, fara traism si fara
inocenta/
+ framente, sintame, laitmoti%e, atitudini din texte %enerate sunt,
reasamblate si puse intr+o noua lumina/
+ trasaturi ale literaturii postmoderniste& desolemnizarea discusului,
%alorificarea prozaismului, cuprinderea di%ersitatii realului, refuzul
stilului inalt, ermetic si impersonal, %alorificarea creati%a si
recuperatoare a stilurilor poetice consacrate, prin ironie, parafraza si
parodie, practicarea unei poetici a concretului si a banalului,
recepti%itatea fata de li%resc, in forma intertextualitatii, a
metatextualitatii, si a transtextualitatii/
+ in literatura romana& Mircea -artarescu, Mircea Medelciu, Mircea
Yoria 3imionescu, Traian T. -oso%ei, :on 3tratan, 2uxandra
-esereanu.
Mircea $artarescu: #eorgica a I/&a
(poezie post"elica&postmodernista)
.taranul de cand cu electrificarea
intelege cum stau lucrurile pe planeta
se indigneaza in mi5locul pogoanelor sale
de situatia din cipru si li"an
pandeste satelitii si le smulge
aparatura electronics "a
plozilor nu uitati "ateriile solare
sa ne-ncalzim la cindie conserva de fasole
cu carnaciori produsi la fetesti
"a dati in caini lumea e mica
"a cu gerovital se due ridurile ca-n palma
ai dati-i zor cu porum"ul ca eu ma duc
putin pe lumea cealalta adica a treia
si ultima fetii mei
dragii mei copciii mei ce sa-i faci
asa e 5ocul
arza-l-ar focul.
Mircea Cartarescu .n.1H@D/ creeaza o poezie postmoderna, care se inscrie in conceptia
e(primata de Um"erto $co si anume ca trecutul .ne conditioneaza, ne apasa umerii, ne santa5eaza.
si de aceea acesta tre"uie revizuit .cu ironie, cu candoare.. Referindu-se la propria poezie,
%artarescu marturisea: .%e simt, ce vad, ce gandesc in impre5urarile o"isnuite ale vietii mele de
om o"isnuit formeaza continutul poeziei, care devine preponderent ca importanta fata de forma..
BGeorgica a !,(aB face parte din volumul de de"ut .#aruri, vitrine fotografii. (149>), titlu
preluat de la Vergiliu, in care !ircea %artarescu ilustreaza maniera lirica postmodernista, adica
interesul artistului pentru cotidian.
'oezia nu este structurata pe strofe, nu are rima, tot te(tul este scris cu litera mica, atat numele
proprii, cat si inceputul propozitiilor a]i nu e(ista deloc semne de punctuatie.
3ema #oeziei o constituie imaginea societatii socialiste, ilustrata prin lim"a5ul standardizat,
sa"lonizat si prin mentalitatea epocii. $venimentele care-l preocupau atunci pe taran erau diverse
si parado(ale, deoarece acesta nu era interesat de lucrul pe ogor, ci mai ales de noutitile culturale
sau ceie legate de civilizatie. 0stfel, inceputul poeziei se refera la electrificarea tarii, actiune cu
care comunistii s-au laudat multa vreme si la care eul liric se refera cu ironie. Taranul a putut astfel
sa ia cunostinta despre evenimente petrecute in alte tari, cum ar fi raz"oiul civil din %ipru si ,i"an
si ciar sa ia atitudine fata de aceasta situatie, sa comenteze si sa .se indigneze. in mi5locul
ogorului sau. Interesat de satelitii artificiali care se lansau in 5urul 'amantului si care
constituiau in anii ^9> o noutate, de noua aparatura electronica, taranul este implicat in mecanismul
civilizatiei industriale, stie ce sunt ."ateriile solare. si gerovitalul, care face ridurile sa dispara: ."a
cu gerovital se duc ridurile ca-n palma.. Traiul zilnic al taranului nu se ridica insa la nivelul
acestei civilizatii, ci ramane la stadiul de teorie, omul ranindu-se .la cindie. cu fasole din
conserva si .cu carnaciori produsi la fetesti..
Universul taranesc este ilustrat numai prin doua elemente e(primate prin e(presii populare
tipice: .dati in caini. si .dati-i zor cu porum"ul., care constituie un fel de ramas-"un, o plecare .pe
lumea cealalta adica a treiaK <i ultima fetii mei..
#inalul poeziei ilustreaza interte-tualitatea, deoarece %artarescu preia un citat din poezia lui
Tudor 0rgezi intitulata .-e-a v-ati ascuns...., care e(prima viziunea taraneasca despre moarte.
Tonul lui %artarescu este ironic, el parodiind, prin tenta ostentativ populara a cuvintelor, sensul
conceptiei lui Tudor 0rgezi: .dragii mei copciii mei ce sa-i faciK asa e 5oculK arza-l-ar focul..
Limba2ul #oetic se caracterizeaza prin lipsa indicilor de persoana in primele sase versuri,
construind imaginea unui taran fara nici o legatura cu traditia si spiritualitatea acestuia. !arcarea
persoanei I plural contureaza conditia taranului in societatea ce numai aparent are nivel inalt de
civilizatie, iar persoana a II-a plural impreuna cu imperativul ver"ului .dati. creeaza impresia ca
se munceste, sugerandu-se ciar o responsa"ilitate pentru munca: .dati-i zor cu porum"ul..
Ultimele versuri introduc persoana I singular, eul liric fiind cuprins de o amara ironie fata de
sfarsitul vietii, parodiat ca un 5oc preluat din alta parte.
Le-icul poeziei este alcatuit din cuvinte si e(presii curente, voca"ularul fiind prozaic, preluat
din cotidian.
!ircea %artarescu, afirmat si ca prozator si recunoscut de generatia lui ca sef al optzecistilor, este
considerat un .poet vizionar, facand din vizionarism un e(ercitiu si o profesiune. (%ornel
Ungureanu).
Teatrul in perioada post"elica:
Marin Sorescu: Iona (drama post"elica)
3ragedia este o specie a genului dramatic care prezintA persona5e puternice, anga5ate En luptA cu
un destin potrivnic sau cu propriile sentimente, conflictul soluBionDndu-se cu EnfrDngerea sau
moartea eroului.
'ara"ola este o povestire alegoricA avDnd un cuprins religios sau moral.
3r0s0turile teatrului modern :
-renunBarea la regulile teatrului clasic &
-renunBarea la distincBiile Entre specii &
-preferinBa pentru teatrul-para"olA Ci teatrul a"surdului &
-Em"inarea comicului Ci a tragicului &
-inserarea liricului En te(t: metaforele-sim"ol, numeroase imagini cu EncArcAturA liricA &
-valorificarea miturilor &
-pariBia persona5ului-idee &
-lipsa conflictului &
-EncAlcarea succesiunii temporale a evenimentelor .

Iona (14=9) este piesa de de"ut En dramaturgie al autorului, care va deveni ulterior prima parte a
trilogiei <etea muntelui de sare, fiind urmatA de 'aracliserul (1461) Ci !atca (14=4-1462). Teatrul
de avangardA pe care El reprezintA !arin <orescu prin e(presionismul pieselor sale Ci prin
elementele de teatru a"surd sincronizeazA dramaturgia romDneascA celei europene. 'iesa Iona se
remarcA prin mai multe elemente de originalitate, unii critici considerDnd ciar cA nu aparBine de
genul dramatic ci de cel liric. <e regAsesc En aceastA piesA mai multe trAsAturi ale
e(presionismului: centrarea pe pro"lema eului, eroul care cautA sA evadeze dintr-un mediu ostil,
care se cautA pe sine deCi este plin de contradicBii Ci care doreCte sA instaureze un sistem propriu de
valori. -e asemenea, se remarcA prezenBa ironiei, a grotescului Ci a tragicului.
'iesa lui !arin <orescu are la origine, aCa cum se o"servA Ci din titlu, mitul "i"lic despre
profetul Iona care este EnsArcinat sA propovAduiascA cuvDntul -omnului En cetatea +inive, cAci
fArAdelegile oamenilor a5unseserA pDnA la cer. Vrea EnsA sA se ascundA Ci, cu a5utorul unei corA"ii
fuge, dar este pedepsit pentru neascultare. -umnezeu trimite un vDnt ceresc care rAscoleCte marea,
Ci pescarii, pentru a potoli urgia, El aruncA pe Iona En valuri. Un monstru marin El Engite, din
poruncA divinA. RugAciunea El salveazA Ci -umnezeu Ei oferA a doua CansA de a-Ci Endeplini rolul
de profet. Iona se revoltA Empotriva lui -umnezeu, dar nu poate ieCi din voinBa acestuia. 'iesa lui
!arin <orescu reinterpreteazA mitul, El goleCte de conBinutul religios: spre deose"ire de persona5ul
"i"lic, pescarul din piesA se aflA de la Enceput En gura peCtelui, fArA posi"ilitatea eli"erArii Ci fArA a
fi sAvDrCit vreaun pAcat. <ingurul lucru pe care El au En comun cele douA persona5e este
imposi"ilitatea acestora de a se Empotrivi destinului.
3ema piesei este singurAtatea, stare En care omul EncearcA sA se regAseascA pe sine, deCi nu
Ctie care este drumul spre aceastA cunoaCtere. 0lAturi de aceastA temA, se adaugA pro"lema omului
care se revoltA En faBa destinului, care suferA din cauza lipsei de li"ertate Ci de comunicare.
-eCi autorul Ci-a intitulat piesa Jtragedie 1n #atru tablouri+, aceasta este de fapt
o#arabol0 dramatic0, alcAtuitA su" forma unui monolog Ci care conBine elemente lirice, cum ar fi
metafora Ci alegoria.
-in punctul de vedere al compoziBiei, piesa este alcAtuitA din #atru tablouri. %ele patru
ta"louri sunt En relaBie de simetrie, En primul Ci En ultimul ta"lou Iona este afarA, En al doilea Ci al
treilea se aflA EnAuntru. #iecare dintre acestea prezintA un alt conte(t En care se aflA persona5ul.
Rolul didascaliilor (a indicaBiilor scenice) este de a a5uta la clarificarea semnificaBiilor sim"olice
Ci de a oferi cititorului posi"ilitatea de a EnBelege te(tul. #iind o piesA a teatrului modern, se
renunBA la regulile clasice, ciar Ci la folosirea dialogului. Iona are En centru un singur persona5,
folosindu-se astfel monologul. -eCi aparent pare un dialog Entre douA persoane, En realitate Iona se
dedu"leazA, vor"eCte cu sine ca Ci cum En piesA ar fi vor"a despre douA persoane: H%a orice om
foarte singur, Iona vor"eCte tare cu sine EnsuCi, ECi pune Entre"Ari Ci ECi rAspunde, se comportA tot
timpul, ca Ci cDnd En scenA ar fi douA persona5e. <e dedu"leazA Ci se WstrDngeX dupA cerinBele vieBii
sale interioare Ci tre"uinBele sceniceI. 0cest fapt are drept consecinBA anularea conflictului, a
intrigii Ci plasarea acBiunii En planul para"olei. 'rin urmare, tot ce se EntDmplA En piesA tre"uie
interpretat En plan sim"olic, nu real.
Jn tabloul !, Hscena e EmpArBitA En douA. PumAtate din ea reprezintA o gurA imensA de peCte.
N...O Iona stA En gura peCtelui, nepAsAtor, cu nAvodul aruncat N...O. $ Entors cu spatele spre
Entunecimea din fundul gurii peCtelui uriaC. ,DngA el, un mic acvariu, En care dau veseli din coadA
cDBiva peCtiCori.I. !nci#itul este a"rupt, deoarece persona5ul este prezentat direct En gura peCtelui,
fArA a se oferi o e(plicaBie En legAturA cu motivul pentru care se aflA acolo. TotuCi, prin prezenBa
acvariului Ci a lipsei ecoului (H'ustietatea mAcar ar tre"ui sA-mi rAspundA: ecoul. N...O /ata Ci cu
ecoul meu.I) se anticipeazA situaBia-limitA En care se va afla persona5ul En curDnd, Ci, prin urmare,
tema piesei. ,a Enceput, Iona ignorA pericolul Ci nu realizeazA situaBia En care se aflA. 0cvariul este
un avertisment pentru inconCtienBa cu care se poartA omul En faBa piedicilor pe care i le oferA viaBa.
,umea peCtilor nu este acvariul, En fond o Encisoare, dar ei Hdau veseli din coadAI, pArDnd a se fi
adaptat pe deplin la situaBia anormalA En care se aflA. 0ceeaCi atitudine o va avea Ci Iona En
momentul En care este EngiBit de Hgura imensA de peCteI pe care o ignorase atDta vreme. /estul
sAu disperat din finalul acestui ta"lou, cDnd EncearcA sA opreascA fAlcile este tardiv: H(<e apleacA
peste acvariu Ci En clipa aceasta gura peCtelui uriaC Encepe sA se EncidA. Iona EncearcA sA lupte cu
fAlcile, care se EncleCteazA scDrBDind groaznc.) F 05utorM 05utoooorM F $, de-ar fi mAcar ecoulMI
Jn tabloul !!, odatA a5uns En "urta peCtelui, Iona nu realizeazA situaBia En care se aflA Ci
EncearcA sA se adapteze noului mediu, la fel ca Ci peCtii din acvariu. Timpul Ci spaBiul nu mai au
coordonate reale Ci Encep sA-Ci piardA din concreteBe, intervenind un timp interior: HJncepe sA fie
tDrziu En mine. Uite, s-a fAcut Entuneric En mDna dreaptA Ci En salcDmul din faBa casei.I 'rin
Entre"Arile e(istenBiale pe care Iona Encepe sA Ci le punA anticipeazA sfDrCitul piesei: H-e ce tre"uie
sA se culce toBi oamenii la sfDrCitul vieBii)I. Jn Encercarea de a se adapta noului mediu, se convinge
cA este li"er Ci cA face ceea ce doreCte, fArA sA e(iste ceva K cineva care sA-l opreascA: H'ot sA merg,
uite, pot sA merg Encolo. (!erge Entr-o direcBie, pDnA se iz"eCte de limitA.) F (JntorcDndu-se, calm)
Ui pot sA merg Ci Encoace. (!erge& acelaCi 5oc.) F 'ot sA merg unde vreau. F #ac ce vreau. Vor"esc.
F <A vedem dacA pot Ci sA tac. <A-mi Bin gura.I. JncearcA sA-Ci continue Ci activitatea de pescar Ci sA
prindA peCtii care se aflA En "urta peCtelui, dar ECi dA seama cA deCi acesta este rostul unui pescar
Hnu mA simt eu aCa de "ine. F <A-l pot gusta dupA pofta inimii.I. JCi propune sA facA o fereastrA En
"urta peCtelui, dar nu cu scopul de a evada ci pentru a lua aer. -e asemenea, se gDndeCte cA ar
putea face un refugiu spiritual, o "ancA de lemn En mi5locul mArii, gest pentru care sA.l aprecieze Ci
sA-l BinA minte Entreaga omenire: H-acA aC avea mi5loace, n-aC face nimic altceva decDt o "ancA de
lemn En mi5locul mArii. %onstrucBie grandioasA de ste5ar geluit, sA respire pe ea, En timpul furtunii,
pescAruCii mai laCi. $ destul de istovitor sA tot Empingi din spate valul, dDndu-i oarecare ne"unie,
vDntul, el mai degra"A s-ar putea aCeza acolo, din cDnd En cDnd. Ui sA zicA aCa, gDndindu-se la
mine: W+-a fAcut nimic "un En viaBa lui decDt aceastA "ancA de lemn, punDndu-i de 5ur Empre5ur
mareaX. !-am gDndit "ine, lucrul Asta l-aC face cu dragA inimA. 0r fi ca un lAcaC de stat cu capul En
mDini En mi5locul sufleteului.I
Jn tabloul !!!, Hmica moarA de vDntI aflatA En "urta celui de al doilea peCte Ci de care Iona
se simte Hatras ca de un vDrte5I, constituie Ci ea un avertisment sim"olic. $roul Hse va feri tot
timpul sA nu nimereascA Entre dinBii ei de lemnI, dar nu se va gDndi cA singurul gest normal En
aceastA situaBie ar fi sA o EnlAture din calea sa. 0titudinea lui este specificA omului care refuzA sA
ECi conCtientizeze situaBia, EncercDnd doar sA se adapteze. Jncepe sA-Ci punA Entre"Ari legate de viaBA
Ci de moarte Ci se gDndeCte dacA nu cumva este mort Ci tre"uie sA se nascA EncA o datA: H'rima viaBA
nu prea mi-a ieCit ea. %ui nu i se EntDmplA sA nu poatA trAi dupA pofta inimii) -ar poate a doua
oarA...I. 0pariBia celor doi pescari nu scim"A starea de izolare Ci solitudine En care se aflA
persona5ul deoarece ei nu Ei rAspund la Entre"Ari, nu comunicA. -e asemenea, scrisoarea trimisA de
Iona nu va a5unge la nimeni deoarece singurAtatea este totalA: H0flA de la mine: n-o sA miCte
nimeni nici mAcar un deget. +imeni din sat. +imeni de pe pAmDnt. +imeni din cer. N...O 'e omenire
o doare-n fund de sorta ta.I
3abloul !, prezintA Ho gurA de grotA, spArtura ultimului peCte spintecat de IonaI, En care
ECi face apariBia "ar"a lui Iona, HlungA Ci ascuBitAI, semn cA a trecut o viaBA de cDnd EncearcA
zadarnic sA gAseascA o soluBie pentru a depACi limitele. Jn final, descoperA cA soluBia era En el EnsuCi
Ci cA tot ce tre"uia sA facA era sA-Ci redescopere trecutul Ci identitatea. H%um se numeau "AtrDnii
aceia "uni, care tot veneau pe la noi cDnd eram mic) -ar ceilaBi doi, "Ar"atul cel Encruntat Ci
femeia cea arnicA, pe care-i vedeam des prin casa noastrA Ci care la Enceput parcA nu erau aCa
"AtrDni) %um se numea clAdirea aceea En care am EnvABat eu) %um se numeau lucrurile pe care le-
am EnvABat eu) %e nume purta povestea aia cu patru picioare, pe care mDncam Ci "eam Ci pe care
am Ci 5ucat de vreo cDteva ori) Jn fiecare zi vedeam pe cer ceva rotund, semAna cu o roatA roCie, Ci
se tot rostogolea numai Entr-o singurA parte F cum se numea) %um se numea drAcia aceea
frumoasA Ci minunatA Ci nenorocitA Ci caragioasA, formatA de ani, pe care am trAit-o eu) %um mA
numeam eu)I Iona ECi dA seama cA a greCit drumul spre cunoaCtere, care a luat-o En altA direcBie Ci
cA adevArata soluBie se afla En sine: H0m pornit-o "ine. -ar drumul, el a greCit-o. Tre"uia sA o ia En
partea cealaltA.I /estul sinuciderii tre"uie EnBeles tot din puct de vedere sim"olic: Iona a gAsit
calea, iar aceasta se afla En sine. 0stfel se e(plicA Ci metafora luminii din ultima propoziBie a
piesei: HRAz"im noi cumva la luminA.I
)ersona2ul !ON%
Iona este un #ersona2(simbol care reprezintA omul prins fArA voia sa Entr-o capcanA din
care EncearcA sA scape. !otivul central al pisei este labirintul care sim"olizeazA drumul
cunoaCterii de sine. Iona intrA En la"irint accidental Ci aceastA intrarea ecivaleazA cuHspargerea
ginionului, forBarea noroculuiI (Iona sfideazA norocul pescuind En acvariu), dar Ci cu instituirea
unui ginion permanent, consumat zilnic. -ar conCtientizarea propriei condiBii Ci, drept urmare,
gDndul cA tre"uie sA gAseascA o soluBie de salvare nu vin de la sine. IniBial, faptul cA se aflA izolat
nu Ei stDrneCte panicA, EntDmplarea fiind consideratA fireascA, urmatA de o Encercare de adaptare.
-ar, treptat, Iona devine conCtient de rostul sAu Ci trece de la starea de inconCtienBA la un demers
lucid: HUn sfert de viaBA El pierdem fAcDnd legAturi. Tot felul de legAturi Entre idei, fluturi, Entre
lucruri Ci praf. Totul curge aCa de repede Ci noi tot mai facem legAturi Entre su"iect Ci predicat.I
Iona vor"eCte cu sine, se strigA, se ipostaziazA En Iona cel fArA noroc la pescuit Ci Iona cu
noroc la nori Ci se Entrea"A: H-acA sunt geamAn)I, H<unt ocii mei aceia care mA privesc)I. $l ECi
creeazA un HEnsoBitorI de drum pentru cA, suferind de singurAtate Ci EncercDnd sA o depACeascA,
trAieCte iluzia comunicArii. Vor"eCte fArA sA i se rAspundA cu cei doi pescari, scrie o scrisoare pe
care nu o citeCte nimeni. 0ceasta este condiBia omului Entr-o lume a muBeniei universale Ci a
surzeniei: H'e omenire o doare-n fund de soarta ta.I-eCi este singur, multe din gDndurile lui se
EndreaptA spre ceilalBi. Unul dintre visurile pescarului Iona era sA instaleze o scDndurA En mi5locul
mArii, sim"ol al statorniciei En 5ocul neo"osit al apelor, popas pe care sA se odineascA pescAruCii
sau vDntul: H-acA aC avea mi5loace, n-aC face nimic altceva decDt o "ancA de lemn En mi5locul
mArii. %onstrucBie grandioasA de ste5ar geluit, sA respire pe ea, En timpul furtunii, pescAruCii mai
laCi. $ destul de istovitor sA tot Empingi din spate valul, dDndu-i oarecare ne"unie, vDntul, el mai
degra"A s-ar putea aCeza acolo, din cDnd En cDnd. Ui sA zicA aCa, gDndindu-se la mine: W+-a fAcut
nimic "un En viaBa lui decDt aceastA "ancA de lemn, punDndu-i de 5ur Empre5ur mareaX. !-am
gDndit "ine, lucrul Asta l-aC face cu dragA inimA. 0r fi ca un lAcaC de stat cu capul En mDini En
mi5locul sufleteului.I
TotuCi, ideea cAutArii unei soluBii se insinueazA treptat En mintea lui. 'rimele sale acBiuni
sunt mai degra"A rodul unor impulsuri de moment decDt niCte acte raBionale: prins En capcanA, el
doar EncearcA sA scape. Iona spintecA "urta peCtelui care l-a EngiBit Ci se trezeCte En "urta altuia,
mai mare decDt a primului. 8urBile sunt o metaforA pentru limitele e(istenBei umane: acBiunea de
Encercare de eli"erare rAmDne zadarnicA pentru cA ieCirea dintr-un peCte EnseamnA intrarea En alt
peCte, eli"erarea dintr-un cerc al e(istenBei este Enciderea En altul, Entr-o succesiune nesfDrCitA de
pDntece concentrice de peCti. Totdeauna, ieCirea din limite veci EnseamnA intrarea En limite noi,
dupA cum o"servA cu luciditate Ci Iona:HToate lucrurile sunt peCti. TrAim Ci noi cum putem
EnAuntru.I Va repeta gestul de mai multe ori, dar de fiecare datA cu acelaCi rezultat, cAci voinBa de a
se salva nu este suficicientA:H-oamne, cDCi peCti unul Entr-altulM F %Dnd au avut timp sA se aCeze
atDtea straturi)I
JnBelegerea Ci gAsirea soluBiei se va produce a"ia En final. $roul alesese un drum greCit,
care ducea En afarA. %alea cea adevAratA, singura posi"ilA, se aflA EnlAuntrul nostru:HTre"uia s-o ia
En partea cealaltA. N...O $ invers. Totul e invers.I 0ceastA evoluBie de la starea de inconCtienBA a lui
Iona (stA En gura citului Ci nu se gDndeCte nicio clipA cA va fi EngiBit) la cea de luciditate din final
reprezintA un drum al cunoaCterii. IeCit En sfDrCit la luminA, deCi Em"AtrDnit, din spintecAtura
ultimului peCte, pe o pla5A pustie, orizontul care i se aratA El EnspAimDntA din nou pentru cA Ci acesta
este alcAtuit dintr-un alt Cir nesfDrCit de "urBi de peCte. Iona nu e un caracter, ci un persona5
generic, un Hpersona5-ideeI. <copul sAu este acela de a ieCi din la"irint, de a se naCte din nou spre a
deveni alt Iona, spre a-Ci asuma destinul, spre a afla mereu o altA CansA. %uvDntul care marceazA
clipa descoperirii propriei identitABi este HeuI: H$u sunt IonaMI. Tot mai lucid, Iona realizeazA cA nu
e li"er Ci cA drumul adevArat este cel HinversI, spre centru, adicA spre spirit.VrDnd sA-Ci prezicA
trecutul, el rememoreazA propria e(istenBA, eli"erDndu-se astfel de acBiunea timpului. Iona aflA o
definiBie a vieBii: HdrAcia aceea frumoasA Ci minunatA Ci nenorocitA Ci caragioasA, formatA din ani
pe care am trAit-o euI, cautA un nume pentru sine: H%um mA numeam eu)I, ECi descoperA
identitatea: H!i-am adus aminte: Iona. $u sunt IonaMI Ci EnBelege cA a greCit drumul. JCi strigA
numele din depArtarea En care rAtAcise Ci, En loc de a mai tAia "urBi de peCte, En speranBa unei
li"ertABi iluzorii, ECi spintecA propriul a"domen, cu sentimentul de a fi gAsit nu En afarA, ci En sine
deplina li"ertate: HTotul e invers. -ar nu mA las. 'lec din nou. -e data aceasta, te iau cu mine. %e
conteazA dacA ai sau nu noroc) $ greu sA fii singur. F (<coate cuBitul.) /ata, Iona) (JCi spintecA
"urta.) RAz"im noi cumva la luminA.I /estul de a-Ci spinteca "urta nu tre"uie EnBeles ca o
sinucidere, ci tot sim"olic: omul a gAsit calea, iar aceasta se aflA En sine. * nouA naCtere este
posi"ilA numai prin eli"erare totalA, prin moarte. <ingura soluBie, sinuciderea, este unica
posi"ilitate de a ieCi din la"irint. 'rin iluminarea finalA Iona EnBelege cA tre"uie sA-Ci gAseascA
propriul drum. !itul la"irintului Ci metafora luminii din final (HRAz"im noi cumva la luminA.I)
susBin semnificaBia sim"olicA a piesei.
Mi2loacele de caracterizare sunt specifice persona5ului dramatic: este caracterizat direct
de cAtre autor prin intermediul didascaliilor, Ci indirect prin lim"a5, gesturi, acBiuni sim"olice,
redate prin intermediul monologului.
-oman post"elic
$el mai iu"it dintre pamanteni
Marin Preda
3ubiectul romanului
2omanul are forma unei lari confesiuni, fiind scris la persoana :,
prin care persona8ul principal, .ictor 5etrini, iti reconstituie
existenta, incercind sa+i afle sensul acesteia. A cunoscut mai multe
experiente erotice "Mineta, -aprioara, Matilda, 3uz4$ si, din diferite
moti%e, a esuat in toate. A studiat filozofia si, tanar asistent, a%ea in
fata o stralucita cariera uni%ersitara, ambitionand sa creeze o noua
noza si compunand un eseu despre Era ticalosilor. 3+a casatorit cu
Matilda "creand incertitudine in prietenia sa cu 5etrica Micolau,
caruia aceasta ii era sotie$ si a a%ut cu ea o fetita, dar relatia
con8uala se desfasoara sub semnul unei incompatibilitati intre cei
doi si se deradeaza foarte repede. :n acelasi timp, datorita
reimului comunist aflat la putere, datorita unor idei impotri%a
reimului este baat la inc7isoare, apoi dus la canal si apoi intr+o
mina de plumb, unde intalneste treptele cele mai de 8os ale
omenirii.Aici ucide, pentru a nu fi el ucis, un ardian care il supuse
unui reim extrem de dificil. 5us in libertate, e parasit de Matilda si
lucreaza in ser%iciul de deratizare publica, prile8 cu care cunoaste
%iata si mentalitatile mediilor sociale periferice. A8uns in cele din
urma contabil la ';raca(, se indraosteste de 3uz4, insa nu dupa
mult timp, in leitima aparare il ucide pe fostul sot al lui 3uz4, pe
care il arunca din cabina unui teleferic, si a8une din nou la
inc7isoare U
Temele posibile ale romanului
Marin 5reda este unul dintre cei mai de %aloare prozatori romini. Mu
a scris foarte mult, opera sa numarind putin peste 1G %olume
formata din romane si nu%ele, care abordeaza teme foarte %ariate&
de la problematica satului pina la cadrulo urban, modern. 8RmRm
-ele mai cunoscute opere ale sale sunt& D:ntilnirea din paminturi(,
D=a cimp(, D-olina(, DMorometii(, DMarele sinuratic(, D-el mai iubit
dintre paminteni(. Acesta a fost numit de catre Euen 3imion ca
fiind un Droman total(, deoarece in constructia sa imbina
componente de& roman de draoste, de mora%uri, politic, etc. Tot
Euen 3imion afirma ca acesta este Dromanul unui destin care+si
asuma o istorie, romanul unei istorii care traieste printr+un destin(.
2eluind teme din romanele sale precedente "exceptind Morometii$,
Marin 5reda compune un roman arborescent Dfresca unei lumi si
analiza unui esec in draoste, cronica de familie si spo%edanie a
aunui in%ins( "Micolae Manolescu$.
1iind o scriere atit de complexa romanului D-el mai iubit dintre
paminteni( i se pot atribui mai multe teme, in functie de perspecti%a
din care pri%im.
Hna din teme ar putea fi atinerea fericirii prin iubire. 5e parcursul
actiunii, persona8ul principal, .ictor 5etrini, intretine mai multe relatii
amoroase cu diferite persoane, autorul punind foarte mult accent pe
acestea. Toate idilele sale au loc in momente diferite ale %ietii sale si
in copn8uncturi socio+politice foarte %ariate.
:n adolescenta .ictor o are ca iubita pe Mineta. Ea isi are un loc
aparte in sufletul sau fiind prim femeie care l+a ranit. Experienta
care a trait+o alaturi de -aprioara ne arata o latura realista a lui
5etrini profesorul, insa si sentimentala. -ea mai luna relatie a sa a
fost aceea cu Matilda, fiind si cea mai tumultoasa. :nsa ca si in cazul
Minetei, .ictor este parasit si pe deasupra femeia ii ia si fetita.
Hltima idila este cea cu 3uzi care i+a determinat destinul. 6raostea
sa pentru ea l+a impins pina intr+acolo incit l+a omorit pe sotul
acesteia, din cauza a8unind in inc7isoare.
Hn alt punct de %edere din care poate fi pri%it D-el mai iubit dintre
paminteni( este acela al romanului politic, deoarece prezinta
situatia societatii socialiste %azuta din oc7ii unui intelectual. 3e face
o critica dura asupra dictaturii din acele timpuri, sustinindu+se ideea
ca un stat bazat pe furt, minciuna si teroare nu poate exista mult
timp si pina la urma se conduce la propria+i autodistruere. :nsa
acest lucru se intimpla cu costul a multor %ieti omenesti si a multor
destine. :ntilnim multe exemple ale abuzului puterii in acele %remuri&
prima incarcerare a lui 5etrini "sur%enita in inteleerea reista sau
%oit resita a cu%intelor Dastept ordonantele dumnea%oastra($,
functia importanta a lui Amacalitului deoarece spri8inea partidul de
u%ernamint, demiterea lui =ucian ,laa din functia de profesor
deoarece nu s+a lasat condus de catre putere, etc.
2omanul poate fi pri%it si drept unul intelectual. :n centrul actiunii se
alfa .ictor 5etrini, absol%ent al 1acultatii de 1ilosofie. :n ciuda
calitatilor sale intelectuale extraordinare el este asuprit de catre
societate, de catre conducatorii acesteia. Aceasta idee constituie si
subiectul multor poezii& conditia omului de eniu neinteles in mediul
in care traieste. Mici una din cele patru iubiri ale lui .ictor nu l+a
perceput pe acesta la ade%aratul sau ni%el si din acesta cauza nu au
putut sta cu el. Matilda insa, spre deosebire de celelalte, are o
atitudine zeflemitoare cu pri%ire la sotul ei si cupri%ire la ocupatiile
acestuia. Acest lucru se obser%a cel mai bine dupa ce citeste opera
lui DEra ticalosilor(.
Hltima tema pe care o putem defini este cea a prezentarii
mora%urilor societatii. 3e %orbeste mult in carte despre falsitatea
reimului politic, despre modul in care erau redusi la tacere oamenii
care a%eau ce%a interesant de spus, ce%a oriinal. -el mai bun
exemplu care %ine intru re%elarea acestei idei este destituirea
profesorului uni%ersitar "=ucian ,laa$ care a refuzat conditiile
impuse de catre cei mai mari si a continuat sa faca ceea ce credea
el de cu%iinta.
Tema iubirii este omniprezenta in roman, ea inlobindu+le pe cele
amintite mai sus. :ubirea, draostea este sinurul lucru care l+a tinut
in %iata pe .ictor 5etrini pe parcursul %ietii sale. Ea a fost sinura
care i+a mentinut aprinsa flacara %ietii inauntru sau. 5etrini nu a
incetat niciodata sa creada in mitul fericirii prin iubire, a sperat
incontinuu ca prin draoste poate atine fericirea si asta l+a definit
ca om.
-A2A-TE2:ZA2EA =H: .:-T;2 5ET2:M:Marin 5reda este unul dintre
cei mai talentati romancieri romini ai secolului >>. El surprinde prin
claritatea cu care descrie e%enimentele prezentate in cartile sale. :n
D-el mai iubit dintre paminteni( creeaza %eritabile Dfresce sociale(
cum afirma Euen 3imion, uimeste prin modul in care creioneaza
imainea societatii din acea perioada. ;pera sa, a%ind aceste atuuri
si opriindu+se asupra tuturor cateoriiloe sociale, se adreseaza unei
mari cateorii de oameni.
:n inc7isoare rememreaza intrea7a sa %iata.
:si aminteste de parinti apoi de Mineta, prima sa draoste din
adolescenta. Hrmeaza relatia cu -aprioara aceasta ranindu+l foarte
tare. A8une profesor de filosofie, se casatoreste cu Matilda, sotia lui
5etrica un prieten de+al sau, este condamnat pe nedrept a8unind
intr+o mina, apoi la canal. -ind este eliberat Matilda il paraseste
luind cu ea si pe fetita lor. 3e ana8eaza la 6eratizare, 1acultatea
nemaiprimindu+l inapoi. Apoi a8une contabil la firma D;raca(, unde
o cunoaste pe 3uz4 -ulala de care se indraosteste nebuneste, insa
in urma unei altercatii cu sotul ei il omoara pe acesta si a8une la
inc7isoare.
5ersona8ul central al acestui Droman total( este .ictor 5etrini,
profesor uni%ersitar autorul acestui 8urnal ce ar trebui sa tina loc de
ultima spo%edanie. 5etrini, spirit lucid si sincer pina la durere, isi
analizeaza %iata incercind sa+i descopere reselile, incercind sa dea
un sens existentei sale. El detine rolul de narator, toata actiunea
fiind %azuta pri8n oc7ii sai. 3e inscrie in tipoloia intelectualului
neinteles imopreuna cu alte persona8e de+ale lui -amil 5etrescu.
-aracterizarea sa este rele%ata in mod indirect, prin relatiile
acestuia cu celelalte persona8e.
Aflindu+se intr+o situatie limita "condamnarea pe %iata$ isi indeste
atfel %iata. 3e simte prada, ca intr+o traedie antica, 6estinului.
-rede ca existenta sa a fost dominata de o 3oarta nemiloasa, facind
din el un persona8 traic.
-aracterul sau incepe sa fie conturat c7iar din primele paini, cind
aflam ca in adolescenta a a%ut discutii aprinse cu mama sa pe teme
reliioase. Aflam si de o latura sentimentala a tinarului int impul
relatiei sale cu Mineta 2omulus ce l+a fascinat inca de la inceput cu
Ddooarea sarutarilor sale(.
:n studentie descoperim ca este capabil si de o draoste mai
profunda decit aceea din timpul liceului& cind se indraosteste de
-aprioara. Este dispus sa treaca cu %ederea faptul ca aceasta a a%ut
o leatura cu altcine%a, insa nu recunoaste ca copilul ei ar fi al lui.
3e implica foarte mult in relatiile sale amoroase. Traieste draostea
cu cele R femei la cote inimainabile. :nsa din aceasta cauza si
deceptiile pe care le sufera capata proportii astronomice, lasindu+i
rani adinci in suflet.
5ri%it din punct de %edere reliios, .ictor ne apare ca un om fara
scrupule, o persoana fara principii crestine. 5e parcursul cartii
inaclaca toate cele zece porunci omorind, fiind desfrinat, neindu+l
pe 6umnezeu, etc. Mici cu apropele nu este in relatii foarte bune,
din punctul de %edere al moaralei crestine, casatorindu+se cu
Matilda, sotia prietenului sau.
Mu isi iubeste sau macar tolereaza dusmanii, omorindu+l si pe
tortionar si pe sotul lui 3uz4.
Marin 5reda reuseste intr+un mod cu totul admirabil sa impleteasca
naratiunea cu descrierea. 6in acesta cauza in timpul prezentarii
%ietii lui 5etrini apar descrise si ideile sale despre %iata si moarte,
despre esenta umana.
6in cauza experientelor sale amoroase, protaonistul principal sis
sc7imba pe masura ce trece timpul conceptia despre %iata& cu
Mineta %iata era frumoasa, alaturi de -aprioara simte ca poate
domina realitatea, Matilda il face sa se indeasca ca filosoful poate
poseda realitatea prin cunoastere, 3uz4 in sc7imb, reprezinta in
oc7ii lui o %ictima a realitatii.
6in perspecti%a filosofica 5etrini este de neclintit in decizii si
conceptiile sale filosofice. 6intr+o prea mare admiratie fata de
profesorul de filosofie este in stare sa+si rsite intreaa cariera, sa
sfideze partidul, numai sa+l %ada repus in functie.
5etrini, intelectual care este intr+o acontinua cursa de a se
autodepasi, cauta sa+si atina scipurile prin intermediul iubirii. 5oate
fi asemanat cu 1red .asilescu, la fel si el un intelectual de la
inceputul secolului >>, traind intr+o realitate cruda.
A2TA MA2AT:.A :M 2;MAME=E =H: MA2:M 52E6A
Marin 5reda este unul dintre cei mai de %aloare prozatori romini. Mu
a scris foarte mult, opera sa numarind putin peste 1G %olume
formata din romane si nu%ele, care abordeaza teme foarte %ariate&
de la problematica satului pina la cadrulo urban, modern.
-ele mai cunoscute opere ale sale sunt& D:ntilnirea din paminturi(,
D=a cimp(, D-olina(, DMorometii(, DMarele sinuratic(, D-el mai iubit
dintre paminteni(. Acesta a fost numit de catre Euen 3imion ca
fiind un Droman total(, deoarece in constructia sa imbina
componente de& roman de draoste, de mora%uri, politic, etc. Tot
Euen 3imion afirma ca acesta este Dromanul unui destin care+si
asuma o istorie, romanul unei istorii care traieste printr+un destin(.
2eluind teme din romanele sale precedente "exceptind Morometii$,
Marin 5reda compune un roman arborescent Dfresca unei lumi si
analiza unui esec in draoste, cronica de familie si spo%edanie a
aunui in%ins( "Micolae Manolescu$.
5ersona8ele lui 5reda sunt simple, neocupind pozitii inalte in
societate, insa fiind capabile de trairi interioare complexe. 6in
aceasta cauza ele ne sunt prezentate ca pe scena, oriunde se afla in
momentul actiunii.
:n DMorometii( dialoul a%ea un rol foarte bine determinat si foarte
important. :n D-el mai iubit dintre paminteni( dialoul lasa locul
naratiunii si monoloului, un loc important in aceasta opera
ocupindu+l framentele de meditatie filosofica.
5entru prima data in literatura romina apare tipul taranului filosof,
comtemplati% introdus de catre Marin 5reda in DMorometii(. Alaturi
de -amil 5etrescu este de+asemeni primul care propune un subiect
literar& situatia intelectualului neinteles de ceilalti, prin creearea lui
.ictor 5etrini.
:n ambele romane de referinta ale lui 5reda obser%am cu cita
usurinta acesta se face inteles. 2euseste sa se exprime de la fraze
simple, pe un ton familiar, pina la fraze complexe, cizelate. Autorul
se do%edeste a fi astfel clar si concis. Hn alt lucru care il apropie pe
autor de cititorii sai este tonul dea8at pe care acesta il foloseste,
creeind astfel o leatura puternica intre emitator si receptor.
=imba8ul utilizat, presarat pe alocuri cu expresii ironice sau %ulare,
nu %in decit sa intareasca ideea ca Marin 5reda este un bun
obser%aor al realitatii.
-artile sale sunt bine structurate si desi abordeaza subiecte diferite
in ele, acestea se aseamana din punctul de %edere al inter%entiei
persona8elor& protaonistul are spatiul cel mai intins in naratiune, iar
apoi celelalte persona8e in functie de importanta lor.
DMorometii( este construit pe doua planuri& familia Moromete si
.ictor ,alsou, 5aulina si ceilalati tarani. D-el mai iubit dintre
paminteni( este o istorisire, un 8urnal al unui detinut. 3e urmareste
un sinur plan, e%olutia lui 5etrini ca om in societate, punindu+se un
mare accent pe meditatiile filosofice ale acestuia.
5roza lui 5reda este de o transparenta exceptionala. Mu a%em de+a
face cu sensuri obscure, neintelese, insa sunt profunde si incarcate
de suestii si de maxime. .erbele intra in corelare temporala unele
cu altele, permitind identificarea mai multor actiuni simultane.
"Morometii$
Arta literara a lui 5reda este complexa. 3tapineste la perfectie
frazele si stiinta oranizarii& ordinea faptelor si a episoadelor
urmareste un inteles clar.
$el mai iu"it dintre pamanteni
Marin Preda
$omentariu 0
2omanul -E= MA: :H,:T 6:MT2E 5AMAMTEM: este ultimul roman al
scriitorului Marin 5reda si a aparut in anul 198G cu cate%a saptamani
inainte de moartea scriitorului.
3urse de inspiratie,teme&
2omanul -el mai iubit dintre pamanteni are la baza dramele
personalitatilor culturale din acea %reme =. ,laa, :on -araion. :n
conditiile instalarii reimului comunist in 2omania
2omanul lui Marin 5reda este o opera de fictiune + traseul existential
al lui .ictor 5etrini, persona8ul protaonist, este traic& dat afara din
functia de asistent uni%ersitar al facultatii de 1ilozofie, lui .ictor
5etrini ii este data o existenta traica& coboara pe scarile ierar7iei
sociale, persona8ul a8une lucrator intr+o ec7ipa de deratizare, unde
cunoaste mizeria umana.
3tructura romanului&
Alcatuit din zece parti dispuse in trei %olume. '-el mai iubit... A este
un 8urnal, o confesiune lucida si amara, scrisa la persoana : de catre
un om pe care sansa 1+a ocolit.
Te7nica este cea a retrospecti%ei, eroul "inc7is pentru crima$,
po%estindu+si intreaa %iata/ exceptie fac doar %reo treizeci de
paini din ultimul %olum, scrise de -iceo, a%ocatul lui 5etrini.
.olumul : incepe printr+o meditatie pe tema mortii "'Moartea e un
fenomen simplu. in natura, numai oamenii il fac inspaimantator.
.orbesc de moartea naturala, care adesea e o dulce ispitaA$/
%olumul al :::+lea se inc7eie prin fraza concluzi%a& 'daca draoste nu
e, nimic nu elA. in acest mod, Eros1 si T7anatosT se arcuiesc peste
intreaa actiune.
Titlul romanului poate fi inteles abia la sfarsit si constituie o ironie
amara& cel mai iubit dintre pamanteni n+are parte de draostea
semenilor/ mai mult decat atat, insasi 3oarta nu+1 iubeste,
7arazindu+i infraneri si umilinte si facand din el un ucias fara %oie.
3ubiectul romanului&
2omanul se constituie ca un 8urnal, pe care detinutul .ictor 5etrini il
scrie in timpul ultimei sale condamnari si in care isi reandeste
intreaa %iata.
5rima parte a acestei retrospecti%e cronoloice e%oca tineretea lui
.ictor 5etrini, petrecuta inaintea si in %remea celui de+al doilea
razboi mondial, cand 'timpul nu mai a%ea rabdareA "ca si in
'MorometiiA$.
-rescut intr+un oras transil%anean, in casa unui muncitor de la
fabrica de a%ioane, .ictor 5etrini de%ine ' un adolescent dur si
turbulentA, ocolit de fete "carora le era frica de el$ si urat de colei
pentru andirea sa transanta.
:ncetul cu incetul, tanarul se transforma intr+un alt Mare 3inuratic,
intr+un instrainat orolios si re%oltat impotri%a lui 6umnezeu "ca
=ucifer$.
5oate nu neaparat din aceste pricini, dar, in orice caz, existenta lui
5etrini s+ar putea asemana cu destinul luciferic& 'cadereaA in :nfern
incepe in adolescenta si tot ceea ce %a urma "istoria absurda,
detentia, iubirea con%ertita in ura, cele doua crime$ constituie
'trepteleA coborarii in 'subteranaA. Expresia simbolica a
'subteraneiA o constituie 'muncaA la ucis de sobolani in care %a fi
aruncat profesorul uni%ersitar .ictor 5etrini. 6eocamdata, persoana
asupra careia isi re%arsa liceanul necazurile instrainarii sale este
Mama. -u aceasta, fiul poarta discutii contradictorii pe teme
reliioase, ba c7iar, intr+o seara, o lo%este peste bratul care facea
asupra lui semnul crucii.
5rima parte a %olumului : ar putea fi pri%ita si ca roman al formarii
unui tanar.
6in aceasta formare face parte si initierea erotica "episodul leaturii
cu Mineta 2omulus$, sfarsita curand prin plecarea fetei. 6upa ce
termina liceul, .ictor 5etrini se inscrie la 1acultatea de =itere si
1ilozofie din acelasi oras, de%enind un student stralucit.
Acum traieste o noua iubire "pentru o frumoasa colea numita de el
-aprioara$, dar nunta proiectata nu are loc& dorind sa scape de o
sarcina "'amintireA de la un medicinist$, -aprioara moare, se pare,
in timpul inter%entiei.
-autarea fetei de catre autoritati si anc7eta la care este supus
5etrini constituie un mic roman senzational a carui enima ramane
pecetluita.
incepand cu partea a doua a cartii, %iata persona8ului central cure
dictata de aceeasi 3oarta, in interiorul careia notiunile de& fericire,
iubire, prietenie, dreptate isi modifica sensurile.
5reatindu+se pentru o cariera in in%atamantul superior, 5etrini
preda la o scoala unde+1 are drept cole pe un anume 5etrica
Micolau "ins anxios si autor al unui %olum de %ersuri$ care ii de%ine
prieten.
:n%itat intr+o zi la masa, .ictor ramane impresionat de frumusetea
iradianta a Matildei "sotia noului sau amic$, de care se
indraosteste.
=a randul ei, femeia raspunde cu caldura acestei iubiri, %i+zitandu+1
pe .ictor 5etrini si trimitandu+i scrisori, cu atat mai mult, cu cat sotul
ei "dominat de un tata autoritar$ de%enise si mai dificil.
6upa doi ani, di%ortul dintre sotii Micolau pronuntandu+se, 5etrini se
casatoreste cu Matilda si se muta in somptuoasa ei casa.
Abia acum incepe iadul pentru proaspatul sot, caci iubirea sti7iala a
femeii oscileaza intre patima si ura, cunoscand c7iar momente de
%iolenta, cand draostea coboara 'in subteranaA.
:ntelectuala si ea "era ar7itecta$, dar a%and o cultura diferita de cea
filozofica, Matilda nu poate crea o comunicare spirituala cu sotul ei
"care de%enise asistent uni%ersitar si scria o lucrare despre o noua
noza$. in plus, femeia are destule momente in care isi arata
adancurile "urate$ ale sufletului sau abisal, de%enind parca un alt
om.
,unaoara, ducandu+si sotul in %izita la o ruda, Matilda il trateaza ca
pe un necunoscut, ranindu+i mandria in fata numeroasei ei familii/
banuitoare fara temei, il actfza mereu pe .ictor de simpatii fata de
alte femei, ba c7iar, intr+o zi, spare sertarele in care acesta isi
pastra manuscrisul %iitoarei lui carti/ nu de putine ori, ea incearca
sa+si impuna dominatia, ba c7iar sa+1 in%ite sa plece.
Aceasta ar fi o parte din romanul de draoste continut in cartea de
fata. :mainea care sintetizeaza transformarea iubirii dintre cei doi
soti este c7ipul Matildei, care capata trasaturi masculinizate, ca intr+
un mit intors al AndroinuluiR& 'imi arata un c7ip de%astat, cu oc7ii
pe 8umatate inc7isi, acest c7ip care nu era frumos decat printr+un
misterios suflu interior, era parasit acum de armonia lui si mi se
arata oc7ilor cu oribilele trasaturi ale unui barbatA.
in paralel cu existenta cuplului 5etrini, sunt infatisate aspecte din
%iata politica si uni%ersitara a anilor 19NG. Acestea constituie o noua
'treaptaA a coborarii in :nfern, cand :storia de%ine absurda,
mutilandu+i pe cei care nu se incadreaza in 'patulA ei procustian.
Astfel, noul decan al 1acultatii de 1ilozofie "unde preda si 5etrini$
este un anume .aintrub, medic stomatolo de%enit, peste noapte,
profesor de marxism. Tot acum, un mare filozof "probabil =. ,laa$
este inlaturat si inlocuit cu un ins total nepreatit, iar unele
discipline sunt scoase din planul de in%atamant/ cel mai puternic om
din facultate este caloriferistul "de%enit secretar de partid$/ din
ordinul lui 3talin, incepe amena8area -analului 6unare+Marea
Meara, pe santierele caruia este distrusa intelectualitatea
romaneasca/ un cole al lui 5etrini "un anume -ubles$ este arestat,
in timpul demonstratiei de O Moiembrie, din pricina ca striase ca
Ardealul este pamant romanesc.
Tabloul %ietii uni%ersitare din acei ani este completat, in %olumul al
:::+lea, prin amintirile lui 3uz4 -ulala "iubita lui 5etrini$. Aceasta
e%oca sedintele in care, in fata amfiteatrelor pline de studenti, erau
'infieratiA tinerii care pro%eneau din familii instarite/ in urma unei
asemenea 'demascariA, o fata se spanzurase.
5etrini resimte, in curand absurditatea timpului pe care+1 traia/ c7iar
in seara botezului fiicei sale, 3il%ia, acesta este arestat. Aici se
inc7eie primul %olum al romanului.
.olumul al ::+lea prezinta, la inceput, interoatoriile absurde la care
este supus .ictor "acuzat ca ar fi facut parte din miscarea
'3umanele nereA, de esenta antima7iara$. 6upa trei luni, cu toate
ca nu recunoscuse ceea ce nici nu era ade%arat, 5etrini este
condamnat si a8une in minele de plumb de la ,aia 3prie.
Este o noua 'treaptaA a coborarii in :nfern, concretizata in imainea
dantesca a aleriilor intunecate, dar si in rautatea ardienilor
analfabeti, dar stapaniti de mandria puterii. Hnul dintre acestia
ra%neste sa+1 ucida pe .ictor 5etrini, tinandu+1 nopti intrei descult
si numai in camasa, in 7ereta din scanduri a carcerei, in luna
februarie. 3cena in care acest ardian mimeaza zdrobirea tamplei
detinutului este edificatoare pentru :storia stupida care aresa fiinta
umana, distruandu+i intelienta.
Asa se face ca, intr+o zi, .ictor 5etrini il ucide pe ardianul
prime8dios, impinandu+1 in abisul intunecat al minei si sal%an+du+si
astfel %iata. -onsiderata drept un accident datorat neatentiei,
aceasta moarte trece neobser%ata.
Eliberat dupa trei ani si trei luni, persona8ul se intoarce in orasul sau,
dar nu mai poate fi %orba de a fi reinterat in in%atamant/ el este
obliat sa intre in ec7ipa de deratizare a orasului, uciderea
sobolanilor fiind, poate, ultima 'treaptaA a coborarii in :nfern.
Toate aceste aspecte "%iata uni%ersitara, atitudinea autorita tilor,
existenta puscariasilor politici, trimiterea la 'munca de 8osA a
intelectualilor$ alcatuiesc romanul politic si social.
=a putin timp dupa intoarcerea sotului sau, Matilda "deran8ata de
noua pozitie sociala a acestuia$ di%orteaza si se casatoreste cu un
anume Mircea + acti%ist de partid de ran superior.
.ictor 5etrini de%ine strunar, apoi contabil la o intreprindere
";2A-A$, incercand sa ramana om intr+o lume iloica& 'intr+o lume
absurda, de [rinoceri\] trebuie sa ramai om, c7iar cu riscul de a
de%eni tu insuti absurd ca nu esti rinocer.A "Andreea .ladescu$
.olumul al ::+lea se inc7eie cu painile de mare %ibratie e%ocand
moartea Mamei, care se desparte de %iata indurerata si plina de
amar.
.olumul al :l:+lea prezinta intoarcerea lui .ictor 5etrini la mitul iubirii.
Mascuta din ne%oia de a umple olul lasat de moartea Mamei,
aceasta draoste se %a do%edi o iluzie& 3uz4 -ulala "iubita lui 5etrini$
isi ascunde nu doar infatisarea "sub pletele castanii ca un alt %al al
Ma4ei$, ci si statutul social. -asatorita cu un ininer dipsoman,
5encea, ea 'uitaA acest 'amanuntA, fapt care %a a%ea urmari ra%e&
in timp ce se aflau la munte, 3uz4 si .ictor sunt urmariti, pana in
cabina telefericului, de catre 5encea "7otarat sa+i ucida$. 5entru a se
apara, 5etrini il impine in prapastie pe dipsoman, sa%arsind a doua
crima.
Marturisindu+si fapta, .ictor este inc7is din nou, timpul detentiei
fiind si cel in care isi scrie 8urnalul.
1inalul il e%oca pe acest om batut de soarta in perioada urmatoare
eliberarii/ acum scapa de iubirea+iluzie "prin plecarea din tara a lui
3uz4$ si se preateste sa+si publice cartile. =a numai treizeci si cinci
de ani, persona8ul intelee ca mitul fericirii prin iubire %a dainui
etern.
Exista, in roman, minunate paini inc7inate Mamei, suflet ' boat in
absolut, dincolo de timp si de spatiu A/ tot asa, exista paini pline de
duiosie in care este exprimata iubirea pentru micuta 3il%ia.
impreuna, aceste framente alcatuiesc un roman al familiei.
Arta realizarii persona8ului principal
5ersona8ul central al romanului este .ictor 5etrini + profesor
uni%ersitar dintr+un oras transil%anean si autorul 8urnalului lucid si
amar, care trebuia sa tina locul spo%edaniei dinaintea mortii.
6in painile lui se inc7eaa imainea unui persona8 complex, sincer
pana la duritate, care cauta in scris o modalitate de izba%ire.
Aflat intr+o situatie+limita a %ietii "asteptand condamnarea la
inc7isoare pe %iata$, el isi reandeste altfel intreaa existenta
condusa de o 3oarta nemiloasa si atotputernica, asa cum se
intampla in marile traedii antice. 6in acest punct de %edere, .ictor
5etrini este un persona8 traic.
5renumele primit la botez ar fi trebuit sa+i aduca un statut de
in%inator, dar acesta se lasa asteptat pana la sfarsitul cartii/ ca si
titlul romanului, prenumele este o ironie, 5etrini fiind mereu un mare
in%ins.
-a si eroii lui -amil 5etrescu, persona8ul este un intelectual de elita,
iar numeroasele citate si referinte la 5laton, 3ocrate, 3pinoza,
2ousseau, 6ostoie%sBi ii atesta aceasta calitate. <anditor profund
"asa cum reiese din discutiile purtate cu prietenul sau, :on Micu, dar,
mai ales, din numeroasele paini in care analizeaza %iata si lumea$,
.ictor 5etrini este un idealist/ pentru el, sensul existentei consta in
apararea %alorilor ei sacre& credinta in ideal, prietenia,
de%otamentul, iubirea.
6in pacate, %iata ii ofera re%elatii dureroase persona8ul traind
complexul unei ade%arate 'caderiA luciferice.
-ea dintai dintre acestea o constituie istoria aberanta al carei
martor este/ onest in andire si in relatiile cu ceilalti oameni, 5etrini
nu poate intelee sc7imbarile la care asista& inlocuirea marelui
filozof si a altor profesori renumiti, condamnarea lui pentru un
cu%ant dintr+o scrisoare "trimisa de un fost amic$ rautatea ratuita in
numele unei dome.
-u toate ca incearca sa reziste cu stoicism lo%iturilor soartei, se
simte un instrainat, din pricina ca muncile pe care le face dupa
prima detentie ii anuleaza calitatea de creator.
A doua mare re%elatie a lui 5etrini este leata de mitul fericirii prin
iubire. in care se refuiase, intr+un soi de bo%arism "ca si :lie
Moromete$.
3e %adeste insa ca amandoua femeile pe care le+a iubit poarta parca
o damnare, un blestem de care nu pot scapa.
Astfel, Matilda il fascineaza numai atunci cand este sotia altuia,
reprezentand pentru el Trecatoarea, Mecunoscuta plina de mister.
Hlterior isi da seama ca femeia era 8ucaria unor forte obscure, a
unor 'demoniA care o in%adau din adancurile ei sufletesti si
niciodata nu %a fi altfel.
3uz4 poarta si ea blestemul minciunii si este atraatoare numai
pana la aflarea ade%arului/ pe urma, de%ine parca o straina, iar
plecarea ei reprezinta o binefacere.
5ana la sfarsit, 5etrini ramane un alt Mare 3inuratic, persona8
fascinant si unic in literatura romana.
1ramente din romanul cel mai iubit dintre pamanteni&
'6a, a%usese dreptate, fusesem necru!tor& nu trebuia s! iau
7ot!r*ri de unul sinur. nc*t, dup! ce rede%enii liber, continuar!m
s! tr!im mpreun!, ca nainte, dar asta nu dur! mult i cur*nd ne
desp!rir!m definiti%. Am spus ca nainte, dar nu se mai putea ca
nainte, fiindc! nu mai eram aceiai. .ra8a, cum se zice, se
spulberase, dei noi ncercar!m la nceput s+o ren%iem. Ea ns!,
dorind s! fie sincer!, cum nelesese din n%inuirile mele c! nu
fusese, z!d!rnici acea ren%iere i m! f!cu s! descop!r c! eu
iubisem pe nesincera aceea, care m! fermeca, i nu pe sincera asta
f!r! %ocaie/ nu mai tia s! fie fascinant!. 3ursa misterului unui
suflet e insondabil!. 3inceritatea poate amei mult mai tare dec*t
falsul mister al minciunii, dar exerciiul seduciei ei nu se f!cuse pe
sinceritate i era prea t*rziu, adic! era prea b!tr*n! acum ca s! se
sc7imbe. :ar s! continui eu ca nainte nu se mai putea, nu mai
a%eam n faa mea o inenu! ca atunci c*nd o cunoscusem, ea nu
mai putea simula perplexitatea, uimirea... 5e scurt, nu mai a%ea
putere asupra mea... nt*lnirile noastre erau tot mai scurte, tot mai
terne, tot mai rare.
:ntr+o zi mi spuse cu un aer preocupat c! a reuit s! obin! un
paaport, s! plece n :talia, unde au c7emat+o nite rude. 2udele,
adic!, au reuit s! obin! acel paaport. ATe mai ntorci^A, o ntrebai.
A,ineneles c! m! ntorcA, protest! ea. ,ineneles c! minea. Mu se
mai ntoarse...
M+am recitit acestI lun manuscris i, dincolo de ceea ce el conine,
m+a uimit barbaria concretului, pe lar etalat, i cu pl!cere %izibil!,
i pe care nu l+am putut ocoli, fiind ncredinat c! astfel m+a fi
c7inuit ndelun, f!r! s! obin, spiritual+mente, eliberarea total! a
contiinei mele de ceea ce am tr!it. Am fost ispitit, o clip!, s!+1
arunc n foc. _i totui, mi+am spus, trebuie s!+i dau drumul s!
mear!. Muli dintre semenii mei au *ndit poate la fel, au 8ubilat ca
i mine, au suferit i au fost fericii :n acelai fel. Mitul acesta al
fericirii prin iubire, al acestei iubiri descrise aici i nu al iubirii
aproapelui, n+a ncetat i nu %a nceta s! existe pe p!m*ntul nostru,
s! moar! adic! i s! renasc! perpetuu. _i at*ta timp c*t aceste
trepte urcate i cobor*te de mine %or mai fi urcate i cobor*te de
nenum!rai alii, aceast! carte %a m!rturisi oric*nd & ...dac!
draoste nu e, nimic nu e0... "6in %ol. -el mai iubit dintre
p!m*nteni$
A52E-:E2: -2:T:-E
A-%asiunanimitatea criticii a nt*mpinat cu mari eloii romanul n
trei %olume "autorul l numete i AtriloieA$ -el mai iubit dintre
p!m*nteni "198G$, %!z*nd n el o culme a creaiei lui Marin 5reda, o
nsumare a tuturor eforturilor de p*n! acum ale artistului, Aun
bildunsroman intelectualA, un roman AtotalA, Abest+sel+ler+ul pe
tema obsedantului deceniuA etc, c!utat cu febrilitate de un public
din ce n ce mai mare, cump!rat la preuri de specul! din pricina
nea8unerii ediiei, un roman+e%eniment de epoc!, n fine, put*nd
constitui unul dintre cele mai interesante obiecte de studiu pentru
socioloii psi7oloiei de mas!, ca s! nu spunem ai Apsi7ozeiA. -!ci
trebuie s! recunoatem c! la toate acestea a contribuit mult i
moartea cu totul neateptat! a scriitorului + n plin! maturitate
creatoare + la nici dou! luni de la nceputul difuz!rii c!rii.
ntr+un inter%iu realizat de M. Hn7eanu "=uceaf!rul, nr. 1O#19ON$,
Marin 5reda d!dea dreptate criticului din .ocaie i aspiraie,
m!rturisindu+se din nou& ATeza dumnea%oastr! cu pri%ire la %ocaie
i aspiraie se %ede confirmat!. Moromeii este romanul %ocaiei, dar
ceea ce %oiam eu s! fac n continuare, pornind de la el, reprezint!
aspiraieA. Ei bine, trec*nd prin experiena Marelui sinuratic, a
2isipitorilor, a 6elirului, i mai ales a :ntrusului, dup! toate
aparenele scriitorul i+a atins din plin inta AaspiraieiA prin -el mai
iubit dintre p!m*nteni. Aflat n nc7isoare, n ateptarea procesului
i %erdictului pentru omucidere +f!ptuit! ns! n leitim! ap!rare +
.ictor 5etrini, eroul principal, i po%estete %iaa, a%*nd ca fundal
central deceniul al .l+lea, c!ruia i face la r*ndu+i procesul, scrut*nd
totodat! condiia uman! n eneral. 6estituit din postul de asistent
uni%ersitar, n urma unor excese de zel i a unor mainaii carieriste
"dar r!mas n continuare un intelectual i un filosof, scriind c7iar
unele eseuri inute n sertare$, suspectat a fi participat la aciunile
unor contrare%oluionari, arestat i condamnat la munc! silnic! ntr+
o min! "unde fusese ne%oit, spre a supra%ieui iar!i, s! ucid! un
torionar nr!it, crim! r!mas! nedescoperit!$, eliberat dup! trei ani
i pus s! practice meserii dintre cele mai nepotri%ite pentru ei, de la
contabil la A;racaA p*n! la AderatizatorA n ec7ipa condus! de
fiorosul, rotescul ,acalolu, 5etrini este mpins mereu n Asituaii
limit!A, ncercat la punctele cele mai de 8os ale dec!derii condiiei
umane, f!cut s! reziste, s! ias! n%in!tor, n plan spiritual, se
nelee, prin %oin!, tenacitate i raiune ndreptat! mpotri%a a tot
ceea ce este Aaresi%A. Mu au dreptate deloc cei care reproeaz!
scriitorului cum c! persona8ul nu se comport! ca un Afilosof, ca un
Auni%ersitarA care cunoscuse la un moment dat pe =ucian ,laa
"e%ocat de altminteri n roman/ nt*mpl!rile se petrec, n parte, la
-lu8$. M!rturisim c! noi nine am fost st!p*nii de acest sentiment,
c! 5etrini nu se comport! ca un AintelectualA. 2elu*ndI lectura,
lectura interal! a operei lui Marin 5reda, plas*nd+o n epoc!, in*nd
seam! de temperamentul scriitorului i, mai ales, de inta pe care i+
a propus+o + de a prezenta soarta unui om din zilele noastre, a unui
om mai nt*i i numai n al doilea r*nd a unui intelectual, a unui om
care %rea din r!sputeri s! supra%ieuiasc! + ne+am cenzurat p!rerile.
3ituaiile n care e pus eroul sunt at*t de tari, at*t de mpinse la+
limit!, nc*t el nu se poate comporta altfel "mai ales c! n el
s!l!luiete c7iar Marin 5reda0$. 3! e%oc!m doar c*te%a din
zuduitoarele paini, parc! i cu dorina de a trimite pe cititori din
nou la ele& 3t*nd la nc7isoare, nainte de a fi trimis la mina de la
,aia 3prie "cap.:., %ol.::$, la un loc cu nite AfotiA minitri, subsec+
retari de stat, patroni de uzine, banc7eri puternici, enerali etc,
.ictor 5etrini constat! "nu constat! raion*nd deducti%, ci %ede$ cum
un ins care pe %remuri, la recepii splendide, consuma icre nere,
p!stru!, ce! ori cine tie ce delicatese stropite cu ampania cea
mai scump!, poate de%eni foarte bine o epa%! 7!mesit! de foame,
cu puni sub oc7i, r*%nind la un castron cu ce%a murdar n el ori la
un mizerabil c7itoc de iar!, de care, nu se tie cum, f!cea totui
rost poetul bucuretean, Aun ins nalt ca o pr!8in!, sem!n*nd cu o
barz!A "b!at i el la zdup pe opt ani, pentru c! plasase r!u
bancurile n!scocite de :on ,arbu i de Aco%riarii din <!etiA, nite
critici, r!mai totui liberali$.A
" :on 2otaru $
A-el mai iubit dintre p!m*nteni "198G$ e romanul unor experiene
fundamentale de %ia!, romanul unor tr!iri eseniale. Titlul ascunde,
iar!i ca i ,ietul :oanide, o ironie. Eroul principal, .ictor 5etrini, e un
asistent la 1acultatea de 1ilosofie, care a f!ptuit o crim! i n
nc7isoare, n ateptarea procesului i a sentinei, po%estete
circumstanele care l+au condus la neateptata fapt!, un memoriu la
persoana nt*i. 6esf!urat pe fundalul deceniului .:, memoriul scru+
teaz! condiia uman!. 5etrini a scris un eseu despre ceea ce el
numete o nou! noz! Acare s! redea interitatea contiinei umane
n faa uni%ersuluiA, pornind de la ideea c! Aomul este liber n sine i
pentru sine i sinur acest concept este iz%orul dreptului i al
creaiei spiritualeA. Alt eseu al s!u se intituleaz! Era tic!loilor, eroul
fiind n plus de p!rerea c! orice poate fi tr!it, ns! nu oricum.
2omanul are zece p!ri repartizate n trei %olume, din care primul i
o mare parte din cel de+al doilea se refer! la iniierea erotic! a lui
5etrini n liceu, la Hni%ersitate i apoi ca uni%ersitar, c*nd nt*lnete
pe Matilda, soia poetului neieit nc! de sub autoritatea patern!,
5etric! Micolau. 5etrini desface cuplul nereuit al poetului cu
ar7itecta Matilda "in%ersare a situaiei din ,ietul :oanide$,
antren*ndu+se ntr+un ade%!rat comar matrimonial, fiindc! Matilda
"una din cele mai interesante fiuri feminine din literatura rom*n!$
e o femeie de o incredibil! %italitate, acaparant!, impre%izibil!,
%isceral %iolent!, aresi%!, obstinat!, trec*nd brusc de la tandree la
ur!, expresie a unui suflet total iraional, obscur i absurd.
1etia care se nate din aceast! uniune, 3il%ia, nu nt!rete le!tura,
ci mai cur*nd i desparte pe cei doi, mai ales c*nd .ictor e n%inuit
de participare la ispr!%ile unei bande contrare%oluionare, arestat i
condamnat s! lucreze trei ani ntr+o min! de plumb. .a ucide acolo
un torionar, apoi, eliberat, deradare cresc*nd! a condiiei sale, se
%a ana8a ntr+o ec7ip! infernal+7ilariant! de deratizare, prile8 pentru
autor de a nf!ia indi%izi abrutizai precum ,acalolu sau -alistrat,
ori p!str*nd i sub crusta ab8eciei un rest de umanitate, precum
.intil!. Matilda p!r!sete pe .ictor pentru un om al puterii, Mircea,
care admitea c! uni%ersitarul nu a%usese le!turi cu Asumanele
nereA, dar nu era siur c! n caietele sale confiscate la perc7eziie
nu erau *nduri periculoase pentru ordinea social!. Tot un fel de
tr!dare e aceea a prietenului :on Micu, critic al exceselor de tot felul,
dar partizan al ideii c! mai nt*i de toate trebuie s! supra%ieuieti,
n sfrit, 5etrini a8une contabil la A;racaA "iar!i ironie$ i se
ndr!ostete de o casier!, 3uz4 -ulala, fiica unui industria,
exmatriculat! din facultate din acest moti%. 3uz4 pare ntruc7iparea
idealului re!sit i 5etrini rezist! ncerc!rilor Matildei, di%orat! de
Mircea, de a+1 readuce l*n! 3il%ia, p*n! c*nd, in%itat la sc7i, e
nt*mpinat pe p*rtie de ininerul 5encea, soul nem!rturisit al noii
iubite pe care, atacai, e ne%oit s!+l arunce din cabina telefericului,
s! declare apoi crima i s! fie din nou nc7isA.
" Al. 5iru $
A;per! epic! de mare ntindere, cu numeroase persona8e surprinse
n episoade dramatice, zuduitoare sau ilariant+roteti, cronic! a
unei ntri perioade istorice, romanul -el mai iubit dintre p!m*nteni
e totodat! o m!rturisire f!cut! la persoana nt*i, n mpre8ur!ri
decisi%e pentru existena unui om. El se simte mpins n c7ip firesc
s! amestece e%enimentele politice contemporane i fiuri notabile
ale %remii cu datele biorafiei sale, s! istoriseasc! nt*mpl!ri tr!ite
nemi8locit, intimit!i con8uale i fapte de o influen! co%*ritoare
asupra %ieii sociale, s!+i comenteze experiena adunat! pe toate
planurile existeneiA.
" ;%.3. -ro7m!lniceanu $.
Pentru uman in plus:
%rignile si evolutia lim"ii romane (eseu)
,ingvisti romani si straini de prestigiu, istorici, areologi, au pus in evidenta, in decursul
timpului, date si documente de lim"a care statueaza originea lim"ii romane, originea si
caracterul ei.
In urma raz"oaielor dintre daci si romani, -acia a fost transformata in provincie romana, si
va ramane stapanita timp de 1=3 de ani (1>=-:61) de romani. Romanizarea populatiei
"astinase s-a desfasurat relativ rapid si usor. 'este :=>> de inscriptii scrise in latineste si
descoperite pe teritoriul tarii noastre arata limpede acest lucru. In afara masurilor cu caracter
administrativ, printre factorii ce au contri"uit la romanizare pot fi enumerati:
a) serviciul militar in care tinerii daci se inrolau
") casatoriile intre soldatii veterani romani si femeile dace, copiii nascuti "eneficiind de
avanta5ele cetateniei romane
c) crestinismul raspandit in lim"a latina& drept dovada stau cuvintele de "aza ale credintei
crestine, care se regasesc in romana, prin mostenirea directa a unor termeni din latina:
-umnezeu (din domine deus), crestin (din cristianus), "iserica (din "asilica),
"otez (din "aptism), rugaciune (din rogationem), preot (din pres"iterius), cruce (din crucem),
pacat (din pecatum), inger (din duiangelus), etc.
Influenta patrunderii de meseriasi, agricultori, negustori in -acia, inca de dinainte de
cucerirea de catre Traian, se face simtita si astazi, prin termenii din domeniu, pastrati din
latina: sat (fossatum, localitate intarita printr-un sant), a ara (arare), a semana (seminare),
grau (granum), secara (secale), orz (ordeum), legume (legumen), canepa (canepa), in
(linum), aur (aurum), argint (argentum), sare (salem), cal (ca"allus), vaca (vaca), vie (vinea),
vita (vitea), poama (poma), etc.
<e poate vor"i de o perioada de "ilingvism, cand se folosesc concomitent lim"ile
geto-daca si latina, pana la impunerea definitiva a acesteia din urma.
In .-acia feli(. se continua procesul de romanizare si dupa plecarea oficiala a armatei si a
administratiei romane in :61., prin intensificarea patrunderii lim"ii latine in masele largi
rurale.
,im"a romana provine din latina populara vor"ita sau latina vulgara (lat. vulagarisSpopular).
0cest aspect al latinei sta si la "aza celorlalte lim"i romanice: italiana, spaniola, portugeza,
catalana, occitana sau provensala, romansa sau retoromana si franceza. 0 mai e(istat una, a
zecea, dalmata, dar in secolul al XIX-lea ea a icetat sa mai fie folosita.
'rocesul de formare al lim"ii romane se inceie in secolul al VII-lea. Invaziile popoarelor
migratoare: gotii, gepizii, unii, avarii, slavii, etc. au influentat lim"a, fara a modifica fondul
principal de cuvinte si structura gramaticala de origine latina.
Istoria cuvintelor si a formelor se numeste etimologie iar metoda cu a5utorul careia lucram se
numeste metoda istorico-comparativa.
#olosind aceasta metoda s-au sta"ilit reguli fonetice, asemanari si deose"iri intre lim"a
romana si latina sau intre romana si celelalte lim"i romanice. Iata cateva din regulile de
evolutie a lim"ii:
I) un ^l^ simplu, intre doua vocale, pronuntat aspru, devine ^r^
lat. filum _fir& lat. gula _gura& lat. palus _par.
Totusi, ^l^ du"lu, nepronuntat aspru, nu devine ^r^
lat. callis _cale& lat. olla _oala
II) orice ^m^, ^n^, ^s^ si ^t^ din forma de "aza dispar din rostire atunci cand se gasesc la sfarsitul
unui cuvant, sau al uneia din formele lui gramaticale:
lat. filum _film _fira _fir
III) ^"^ intre doua vocale cade:
ca"allus _ca"allu _calu _cal
se"um _se"u _seu
ti"i _tie
!orfologia lim"ii romane mosteneste, in "una masura, realitatea lim"ii latine populare.
!a5oritatea partilor de vor"ire, fle(i"ile si infle(i"ile, sunt mostenite din lim"a latina:
su"stantivul, cucele trei declinari& articolul& ad5ectivul cu gradele de comparatie& pronumele&
numeralul& ver"ul cu cele patru con5ugari.
<inta(a lim"ii romane simplifica timpurile si modureile ver"ale, modifica topica, cu
predicatul la sfarsitul propozitiei, prefera raportul de coordonare fata de cel de su"ordonare,
etc. dar are ca "aza aceeasi latina populara.
#ondul principal de cuvinte al lim"ii romane este in proportie de =>-==` de origine latina,
mostenit. 0cestora li se adauga apro(imativ 1>> de cuvinte izolate (a"ur, "rad, "arza,
"rusture, catun, gal"eaza, gusa) si ::>> de nume proprii (0rges, %ris, -unare, !otru, !ures,
*lt, 'rut, <omes, Timis, Tisa) de cuvinte mostenite de la daco-geti. Toate celelalte popoare ce
au trecut pe aici au lasat influente si in fondul principal de cuvinte. 0stfel, din slava avem:
(apro(imativ :>-::` din fondul principal de cuvinte) cleste, "oala, mila, cocos, deal, a iu"i,
munca, noroc, vor"a& din magiara: cip, fel, gand, oras& din turca: alai, cismea, ciulama,
ciu"uc& din neogreaca: caramida, a pedepsi, prosop& iar din franceza: "ancnota, a defini,
geniu, stil etc (germana si latina -scoala ardeleana).
'rimul document cunoscut scris in romaneste este o scurta scrisoare din anul 13:1
.<crisoarea lui +eacsu de la %ampulung.. -upa aceasta data, avem multe scrisori, acte de
vanzare si cumparare, foi de zestre, insemnari, etc.& iar dupa 137>, si carti tiparite, cele mai
multe la 8rasov. $le sunt traduceri religioase din slavona. 'rimele au fost traduse in
!aramures, unde li s-au gasit manuscrisele. -e aici au a5uns la diaconul %oresi, un vestit
tipograf, care le-a tiparit in decurs de mai multi ani. ,a *rastie s-a tiparit in 1391-139: prima
parte din Veciul Testament.
%arti religioase s-au pu"licat mereu dupa secolul al XVI-lea. %u toate ca erau si carti de
legende si ciar romane populare traduse, iar dupa 1=>> se scriu direct in lim"a romana si
cronici despre istoria romanilor, ele nu se tipareau, se copiau de mana si circulau in mai multe
copii.
0spectul cel mai ingri5it, din punct de vedere fonetic, le(ical, al structurii gramaticale, al
lim"ii comune& cu a5utorul careia se e(prima ideile culturii si ale stiintei, se numeste lim"a
literara.
,im"a literara se deose"este de vor"ireKlim"a populara prin aceea ca nu ingaduie folosirea
unor forme sau rostiri locale (pa in loc de pe, da in loc de de, gine su "ini in loc de "ine),
intre"uintarea unor cuvinte cu raspandire regionala (ogial -plapuma, "atar -maces)
sau a unor e(presii familiare sau de maala (a festelit iacana, gagiu, misto).
'e langa forma literara si forma populara, regionala, lim"a romana mai este si lim"a a
literaturii artistice. In literatura artistica, "aza este lim"a literara, ca lim"a a culturii.
,iteratura artistica nu se inscrie in graiurile locale, unde e(ista literatura populara sau
folclorica, dar care se transmite oral. <pre deose"ire de lim"a literara, lim"a literaturii
artistice poate sa intre"uinteze orice forme, cuvinte sau e(presii, atat din lim"a populara, cat
si din graiuri. 'rin urmare, lim"a literaturii artistice utilizeaza toate posi"ilitatile lim"ii cu
scopul de a ilustra intentia scriitorului.
-ialecte ale lim"ii romane sunt: dacoromana (vor"ita la nordul -unarii), aromana (vor"ita in
!acedonia), meglenoromana (vor"ita in !eglenia), istroromana (vor"ita in peninsula Istria,
disparuta astazi).
In cadrul dacoromanei se pot identifica unele deose"iri, cea ce face sa se vor"easca de
su"dialecte, fara insa a modifica unitatea (gramaticala) a lim"ii: muntean, moldovean,
maramuresean, crisan, "anatean& dar se vor"este si despre graiuri: vrancean, oltean, etc.
In secolul al XII-lea si al XIII-lea a fost introdus alfa"etul slav in cancelaria domneasca,
lim"a romana fiin scrisa cu caractere cirice. Insa in 19=> se instituie intre"uintarea
alfa"etului latin.
-ezvoltarea literaturii ca arta, dezvoltarea stiintelor prin ce au adus ele mai "un in formularea
ideilor si sentimentelor noastre o putem numi cultivarea lim"ii nationale. ,a "aza ei stau
cercetarea si valorificarea voca"ularului, a fiecarui cuvant, a fiecarui termen stiintific sau
tenic nou, stradania celui care scrie sau e(prima idei prin viu grai de a patrunde intelesul
adanc al cuvintelor.
Perioada moderna (sec 12&03):
-omania intre %ccident si %rient (eseu)
In filozofia culturii, *rientul semnifica zona de est a $uropei care cuprinde tarile foste
componente ale Imperiului Roman de Rasarit, iar la polul opus se situeaza *ccidentul, alcatuit din
statele $uropei *ccidentale, care alcatuiau candva Imperiul Roman de 0pus.
$senta *rientului este socotita zona 'eninsulei 8alcanice, avand la granite Romania, despre care
s-a impamantenit sintagma .o insula latina intr-o mare slava.. <ituarea tarii noastre intre *rient si
*ccident defineste principalele caracteristici care particularizeaza cultura romana individualizeaza
mentalitatea poporului si determina specificul national.
-iversitatea perspectivelor privind asezarea Romaniei intre doua culturi si civilizatii a starnit
polemici aprinse de-a lungul timpului si a produs studii despre confrun
tarea intre modertnism si traditionalism despre constiinta nationala si a constituit dintotdeauna un
proces accelerat de a prelua .ideile, formel si modelele sale. si, ca urmare, .occidentalizarea nu
poate fi conceputa decat ca un incitat ferment stimulent, termen riguros de confruntare pentru
totalitatea virtutilor noastre spirituale. (0drian !ariano).
Un titan al culturii romane, Titu !aiorescu, o"serva ca tineretul roman emigra .spre fantasmele
stiintei din #ranta si /ermania, care pana azi au mers tot crescand si care au dat mai ales Romaniei
li"ere o parte din lustrul societatilor straine.. $l initiaza .Teoria formelor fara fond., prin care
respinge cu fermitate imprumuturile occidentale daca acestea nu corespund fondului cultural
romanesc: .#orma fara fond nu numai ca nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricacioasa,
fiindca nimiceste un mi5loc puternic de cultura.. -aca formele preluate din occident nu concorda
fondului spiritual autoton, vor e(ista doar .un sir de forme . fara sa ai"a .fondul lor propriu.,
criticul concluzionand (a un popor nu poate trai cu o cultura falsa, iar daca staruieste in ea, atunci
da un e(emplu mai mult pentru vecea lege a istoriei: .in lupta dintre civilizatia aderata si o
natiune rezistenta se nimiceste natiunea, dar niciodata adevarul. (Titu !aiorescu- In contra
directiei de astazi in cultura romaneasca - 19=6).
Istoricul literar 'ompiliu eliade (19=4-1417) e(prima un punct de vedere inedit, acela ca literatura
franceza a creat o noua literatura romana .complet diferita de cronicari si de scrierile religioase ale
secolului al XVII-lea., urmanad sa e(iste .doua literaturi inspirate de doua tipuri cu totul
distincte..
In perioada inter"elica s-au purtat polemici, unele de notorietate, intre adeptii modernismului si
sustinatorii traditionalismului. In prestigioasa .Istorie a literaturii romane., /eorge %alinescu
sustine cu argumente faptul ca Tarile Romane nu au stat niciodata in afara $uropei, iar cand se
vor"este despre occidentalizare, se intelege adaptarea literaturii romane, la cea europeana.
Initiatorul modernismului romanesc, $ugen ,ovniescu defineste principiul sincronismului prin
europenizarea literaturii romane. $l sustine ca civilizatiile mai putin dezvoltate imita forme ale
celor avansate, sincronizarea acestora realizandu-se in timp, insa n-a e(clus coe(istenta
elementelor traditionale si cele moderne. 0parator impatimit al traditionalismului, +icifor
%rainic argumenteaza ca menirea poporului roman este aceea de a vietui in *rientul spiritual
specific simtirii sale : .0ltarele se aseaza spre *rient, icoanele caminului se aseaza pe peretele
dinspre *rient, taranul cand se incina pe camp se intoarce spre *rient NaO <i cum noi ne aflam
geografic in *rient, si cum prin religia ortodo(a detinem adevarul lumii rasaritene, orientarea
noastra nu poate fi decat spre *rient adica spre noi insine, spre ceea ce suntem prin mostenirea de
care ne-am invrednicit...
<ociologul, psiologul si eseistul !iai Ralea (194=-14=7) analizeaza psiologia orientala si cea
occidentala, precum si specificul acestora intitulata sugestiv .#enomenul romanesc. (14:6). $l
discuta psiicul etnic si analizeaza factorii care determina formarea mentalitatii unei natiuni :
conditiile de trai, asezarea geografica, mediul economic si politic, conditiile climatice,
caracterizand specificul nostru national si conceptia colectiva a romanilor. Ralea desprinde doua
tipuri de locuitori in $uropa: occidentalul si orientalul, care se diferentiaza prin modul de a gandi,
prin atitudine si reactiile diferite si care se conduc dupa legi ancestrale adesea contrastate. 0stfel,
psiologul-eseis defineste civilizatia occidentala prin sintagma .aptitudini creatoare., ceea ce ar
insemna ca englezul, francezul, germanul sau italianul se afla deasupra mediului pe care il domina
prin stapanirea de sine, siguranta, cura5, ra"dare si initiati. 0stfel spus, occidentalul e .stapanul
vointei sale incon5uratoare.. %ura5ul cu, care acesta infrunta viata este .cand temerar, cand
rezona"il.. <tie sa riste si sa fie in acelas timp prudent, .su"5uga fortele naturii. dar a inventat si o
tenica devenita o .alianta ascultatoare..
In contrast, orientalul se defineste prin .resemnarea pasiva., se supune neconditionat fortelor
naturii care il zdro"esc crezand ca .cine stie ce forta religioasa misterioasa. actioneaza asupra lui
si de aceea i se pare inuti sa mai lupte.
#atalismul este filozofia de a viata a orientalului. Totul este acceptat asa cum se prezinta, el
neavand nici am"itie, nici imaginatie si nici vointa necesara sa modifice sau sa reziste macar
realitatii incon5uratoare. Intre cele doua structuri psiice, creativitatea occidentalului si resemnarea
neputincioasa a orientalului, Ralea defineste o stare intermediara pe care o numeste
.adapta"ilitate..
In lucrarea .Istorica critica a literaturii romane. (144>) +icolae !anolescu face o afirmatie
epatanta, sustinand ca .0pusul a fost corupator, nu numai stimulator, dupa cum rasaritul a
reprezentat nu pur si simplu un model de imo"ilism, ci un focar insemnat al unora din noile idei..
<orin ale(andrescu, in studiul .'arado(ul roman. (1449), considera ca faptul de .a fi si a ramane
roman este marea tema a unei culturi. si ca acest . mit al identitatii a ramas in mod constant
prioritar fata de oricare alta pro"lema culturala sau ideologica..
Influenta occidentala s-a concretizat in literatura romana prin operele lui %amil 'etrescu, care a
preluat viziunea lui !arcel 'roust privind conceptia temporala (timpul o"iectiv si timpul
psiologic) si procedeul memoriei involuntare, iar din creatia lui <tendal s-a inspirat in
construirea eroilor. -e altfel, in plin romantism, !iai $minescu a fost puternic legat de filozofia
occidentala, fiind atras mai ales de germanul <copenauer, ale carui conceptii se regasesc in
ma5oritatea creatiilor eminesciene de teza asupra timpului filozofic pana la portretul geniului
nefericit si neinteles.
In perioada inter"elica, occidentalismul s-a distins pregnant in lirica lui 0rgezi, 8laga, 8ar"u,
insa valoarea inestima"ila a operelor deriva din pastrarea specificului national, argumentadu-se
astfel ideea ca apusul nu a stapanit e(ausiv (integral) literatura romana, ci doar a stimulat-o, asa
cum opiniaza si criticul +icolae !anolescu. -e aceea se poate afirma ca nu numai influenta
occidentala e(ercitata asupra scriitorilor romani a dus la sincronizarea literaturii noastre cu
valorile europene, ci mai ales faptul ca acestia au patruns prin operele lor originale in cultura
europeana,
Intelectualizarea poeziei romanesti in creatia lui Tudor 0rgezi se defineste nu numai prin
.estetica uratului. ci si in .'salmi., care ar putea parea ca apartin traditionalismului,, dar viziunea
filozofica a relatiei omului cu -umnezeu iese cu desavarsire din ortodeo(ismul privit ca unica
spiritualitate a romanilor, ide promovata si de revista ./andirea ..
,ucian 8laga isi ela"oreaza un sistem metafizic propriu, pornind tot de la .spatiul mioritic., iar
conceptele a"stracte si viziunea asupra universului il plaseaza intre cei mai valorosi poeti F
filozofi ai literaturii europene.$rmatismul modern promovat de matematicianul-poet Ioan 8ar"u,
particularizeaza lirismul ca un .5oc secund. al creatiei artistice, integrand opera in universalitate.
%u toate aceste repere occidentale, fiecare dintre scriitorii mentionati pastreaza cu strasnicie
spiritul traditiei in creatiile lor, fiind de netagaduit influenta folclorica in poezia eminesciana, sau
argeziana, conceptia "langiana ca radacinile simtirii romanesti sunt infipte adanc in spiritualitatea
rurala ori e(istenta persona5ului seducator al lui "ar"u, nastratin @ogea, care defineste "alcanismul
poemelor sale.
'e de alta parte, inrauririle orientale in mentalitatea romanilor si implicit in cultura lor, au fot
foarte puternice si au lasat urme de nesters. !odul de gandire retrograd, amplificat de
insta"ilitatea politica a epocii fanariote, iar in istoria recenta de ideologia totalitara a
comunismului, a suferit prefaceri culturale valoroase in fondul nostru spiritual cu inclinatii
"alcanice, un argument viguros si de necontestat fiind mari scriitori precum : 0nton 'ann F
.'ovestea vor"ii., I.,.%aragiale- .;ir Ianulea., !ateiu %aragiale- .%raii de %urte Vece. si Ion
"ar"u- ciclul de poezii .IsarlaR.. -e altfel, moto-ul romanului .%raii de curte Vece., de !ateiu
%aragiale, ilustreaza sugestiv orientalul grefat pe o mentalitate romaneasca tipica: .bue voulez-
vous, nous sommes ici au( portes de lcorient, ou tout est a leger. (%e vreti, noi suntem aici la
portile *rientului, unde totul este luat usor).
'ovestirea lui Vasile 0lecsandri - .8alta 0l"a., evidentiaza amestecul "izar si pitoresc al
civilizatiei romanesti din prima 5umatate a secolului al XIX-lea, aspect care nu s-a scim"at
niciodata. <i astazi, contrastele uneori agresive si ostentative ale societatii romanesti soceaza nu
numai pe strainii care viziteaza Romania, ci si pe romanii neaosi, care raman adesea stupefiati. Un
e(emplu este dat de drumurile desfundate, pline de gropi din zilele noastre, aproape identice cu
cele descrise de 0lecsandri, aceleasi drumuri pe care calatorul francez a fost zguduit in caruta cu
trei roti care il ducea spre 8alta 0l"a.
,im"a franceza vor"ita impeca"il intr-un sat dominat de intuneric si de aitele de caini care latrau
asurzitor din povestea lui 0lecsandri, a fost inlocuita de lim"a engleza, celelalte aspecte ramanand
intacte si astazi.
0lte opere care ilustreaza "alcanismul de pe o parte si atierea spre occidentalism pe de alta parte
sunt romanul .%iocoii veci si noi., de +icolae #ilimon si respectiv comedia .%irita in provintie.
de Vasile 0lecsandri.
0nton 'ann (164=-1937) poetm folclorist si muzician, s-a nascut in 8ulgaria ca fiu al lui 0nton
'antoleon 'etrov si al Tomadei, grecoaica la origine. Ramas cu mama, emigreaza impreuna cu cei
trei fii in 8asara"ia, apoi se sta"ileste la 8ucuresti in anul 191:. 'rima sectiune scrisa de 0nton
'ann este .%ulegerea de prover"uri sau 'ovestea vor"ii., imprimata la propria tipografie in 1976.
$l a creat un persona5 reprezentativ si nostim, +astratin @ogea, ale carui intamplari petrecute in
Turcia, 8ulgaria si Tara Romaneasca evidentiaza prostia si negio"ia umana. %iclul de episoade
epice in versuri se intituleaza sugestiv .nazdravaniile lui +astratin @ogea. (1932) si se aseamana
intrucat cu .Intamplarile lui 'acala. de Ion %reanga. %ele doua persona5e se deose"esc mai intai
prin aceea ca 'acala este mai istet, mai norocos si mai indraznet decat +astratin @ogea, care se
dovedeste natang, stupid si adesea victima proprie a prostiei sau lacomiei.
* alta deose"ire intre cele doua persona5e consta in caracterul moralizator al creatiei lui 'ann.
Titlurile paremiologice (prover"e populare) care se constituie in adevaruri universal-vala"ile, iar
umorul, ironia fina, "at5ocura ilustrata cu intelignta azlie, l-au desemnat pe !iai $minescu sa il
caracterizeze .istet ca un prover". ($pigonii). In fragmentul care poarta titlul unui prover"
cunoscut si anume, .cine fura azi o iapa, maine fura si o iapa, dar ori in temnita plange, ori
picioarele isi frange., 0nton 'ann ilustreaza cu umor o intamplare a lui +astratin @ogea care
esueaza in tentativa de a fura ceapa de la vecinul sau.
#inalul episodului este o autopersiflare. +astratin @ogea facand az de necaz pentru negio"ia si
lacomia sa de a fura ceapa vecinului, fiind cuprins de o resemnare "alcanica fata de eventualele
consecinte.
Tudor Vianu remarca o componenta "alcanica in firea romanului, insa evidentiaza totodata si
.nazuinta lui *ccidentul latin in care traiesc neamurile inrudite cu el, fie su"stratul lui patriaral si
rural care i-a ingaduit sa pastreze de-a lungul atator veacuri neprielnice.. 0ceste afirmatii
completeaza analiza pe care o face criticul poetului Ion 8ar"u ( studiul .Ion 8ar"u. 142> ),
evidentiand faptul ca matematicianul poet recompune o lume pierduta in ciclul .IsarlaR. din
volumul .Poc secund. - 147>.
-imensiunile "alcanice ale acestor creatii este ilustrata de admiratia lui 8ar"u pentru cantecele de
lume ale lui 0nton 'ann si de moto-ul poeziei omonime: .'entru mai dreapta cinstire a lumii lui
0nton 'ann..
-inspre cealalta e(tremitate culturala, a *ccidentului, se infiltreaza curente, idei, teme si
modalitati artistice car influenteaza considera"il viziunea scriitorilor si modeleaza o literatura de
mari profunzimi prin operele remarca"ile ivite mai ales dpa 'rimul Raz"oi !ondial. <im"olismul,
modernismul, avangardismul, e(presionismul coe(ista cu traditionalismul si se manifesta in
operele epice,lirice si dramatice, desavarsind sincronizarea literaturii romane cu cea europeana.
8ucurestiul inter"elic, supranumit .!icul 'aris. este occidentalizat in scrierile @ortensiei
'apadat-8engescu, ale lui %amil 'etrescu, !ircea $liade si /eorge %alinescu. -e asemenea,
.europenizarea. poeziei romanesti se realizeaza prin intelectualizaea poeziei romanesti in creatiile
lirice ale lui Tudor 0rgezi, ,ucian 8laga, Ion 8ar"u si mai tarziu prin poezia .necuvintelor. lui
+icita <tanescu.
0derarea Romaniei la Uniunea $uropeana nu respinge influentele orientale, iar atractia
occidentala nu tre"uie sa insemne preluare automata a formelor care nu se potrivesc fondului
autoton. -e-a lungul timpului s-a confirmat faptul ca uneori, formele au reusit sa creeze fondul si
sa modifice mentalitatile contrazicand opinia lui Titu !aiorescu si adeverind speranta la
modernizare a lui $ugen ,ovinescu, dovedind astfel, ca civilizatiile mai putin civilizate pot
importa cu succes formele avansate.
Prelungiri ale romantismului si clasicismului:
* trasatura a literaturii romane de la sfarsitul secolului al Xl-lea si inceputul secolului XX este
coe(istenta mai multor curente si tendinte literare, concretizate insa in opere inegale ca valoare.
0cum se afirma puternic poezia sociala cu accente realiste, alaturi de renasterea unui romantism
provincial si taranesc. incep sa fie cultivate, totodata, si unele modalitati lirice innoitoare,
moderne.
<amanatorismul numeste orientarea literara cristalizata in 5urul revistei <amanatorul, aparuta la
8ucuresti intre 14>1 si 141> si condusa, in ordine cronologica, de Vlauta, %os"uc si +. Iorga.
0ceasta directie se constituie ca o reactie la modernism, la industrializarea si emanciparea
societatii. 'rincipalele trasaturi sunt paseismul, concretizat in permanenta tendinta de intoarcere in
trecut si de condamnare a prezentului, idilismul sau preferinta pentru infatisarea pitoreasca a
satului, considerat nucleu al specificului national si al spiritualitatii romanesti autentice,
sentimentul dezradacinarii, in virtutea caruia orasul este vazut ca un loc al pierzaniei, interesul
pentru viata taranimii, pentru natura patriei si pentru valorile etice. 0ceasta grupare si tendinta
literara nu include insa opere deose"it de valoroase din punct de vedere estetic, cuprinzand, in
general, o literatura anga5ata, declarat moralizatoare, cu o diluare a lirismului si a emotiei care a
condus la autodizolvarea ei, desi ecouri ale samanatorismului se inregistreaza pana in prea5ma
celui de-al doilea raz"oi mondial. -intre poetii apartinand acestei perioade s-au evidentiat 0l.
Vlauta si <t.*. Iosif, insa cel care o reprezinta cel mai "ine si cu rezultate nota"ile este /.
%os"uc.
'oporanismul este orientarea literara caracterizata prin aceeasi simpatie fata de popor, e(primata
insa, literar, cu mai multa o"iectivitate. Revista care a gestionat aceasta orientare cultural-literara
este Viata romaneasca, aparuta la Iasi la inceputul secolului XX (14>=), su" conducerea lui /.
I"raileanu. 'oporanismul nu are o conceptie literara precizata clar, ideile sale desprinzandu-se, in
principiu, din doctrina politica. <e retine atitudinea critica fata de structurile societatii
contemporane, apropierea fata de taranime, prin promovarea idealului de luminare a acesteia, prin
accesul la cultura, dezapro"area falsei infrumusetari a vietii, tipic samanatorista si atitudinea
realist-critica. 'oetul cel mai apropiat de spiritul poporanismului este *. /oga.
%ctavian #oga: !e demult
5oezia de la sf*ritul secolului al >:>+lea i nceputul secolului al >>+
lea nu poate fi ncadrat! ntr+un curent literar, nu se subordoneaza
unei sinure formule estetice, ci reflect! o serie de preluniri ale
romantismului i clasicismului. ;cta%ian <oa este un poet
important al acestei perioade, ilustr*nd n operele sale cel mai bine
tendinele epocii. Astfel, poezia mesianic! i profetic! a lui <oa, n
care 8alea metafizic!, pl*nsul i lacrima sunt simboluri ale
colecti%it!ii asuprite, este de factur! romantic!.
5erioada n care debuteaz! ;cta%ian <oa se remarc! prin
promo%area unor orient!ri literare, s!m!natorismul i poporanismul,
care pledeaz! pentru tematica rural!, dar confund! etnicul cu
esteticul.
5oezia 6e demult..., de ;cta%ian <oa face parte din %olumul Me
c7eam! p!m*ntul "19G9$ i caracterizeaz! uni%ersul liricii lui, care
dep!ete prin autenticitate estetic!, prin simplitate i prin
apropierea de simbolism, impasul poeziei %remii.
5oezia este o eleie caracterizat! prin mesianism romantic, prin
tonalitatea trist! a imainii satului st!p*nit de 8ale, prin suferinele
unei colecti%it!i asuprite i prin sentimentul nstr!in!rii. 3e apropie
de clasicism prin %aloarea moral! a portretului preotului, prin stilul
epistolar i prin abordarea formulei lirismului obiecti%.
6iscursul liric construit la persoana a treia suereaz! absena
intimit!ii i tendina de eneralizare proprieclasicismului. Eul liric
are capacitatea de disimulare, %orbind n numele unei colecti%it!i.
1luena i armonia discursului %alorific! ritmul inconfundabil al
doinei i al baladei populare.
)n opera sa, ;cta%ian <oa a intenionat s! construiasc! o
monorafie liric! a satului transil%!nean, n care s! %orbeasc! n
numele colecti%it!ii "lirismul obiecti%$.
Tema poeziei este naional! i social!& imainea satului st!p*nit
de 8ale, nefericirea traic! a unei comunit!i exprimat! ntr+o
scrisoare.
Moti%ul central al textului este acela al scrisorii, care reprezint! n
text forma de re%olt! a oamenilor i menioneaz! rolul asumat de
preot ca exponent al contiinei satului. Moti%ele precum noaptea,
clopotul i struna "Tot mai rar s+aud n noapte clopotele de la
strun! U$ compun un cadru nocturn specific romantismului.
Titlul poeziei este format printr+o construcie ad%erbial! care
suereaz! e%ocarea, rememorarea unor fapte i a unor
personalit!i.
.ersul incipit Tot mai rar se aud n noapte clopotele de la
strun!... are rolul de a institui o atmosfer! de tain!, nt!rit! de
reimul nocturn al imainii poetice. At*t titlul, c*t i incipitul, fac
parte din recuzita romantic!.
3imetria textului poetic se realizeaz! prin ec7ilibrul
compoziional, prin amestecul de sobrietate i patetism exprimat,
prin respectarea formulelor stilului epistolar.
2elaiile de opoziie ntre noapte i zi " Tot mai rar s+aud in
noapte... i =a fereastr!+s zori de ziu! i p!trund ncet n cas! $ sau
condiia !ranului n prezent i n trecut " 6e pe c*nd n ara asta
numai noi eram st!p*nii $ se re!sesc n cea de+a doua sec%en!
poetic!. Elementele de recuren! n poezie sunt tristeea i re%olta.
Textul este oranizat n patru sec%ene, n care liricul se mbin!
cu narati%ul prin relatarea unor e%enimente aflate ntr+un raport de
succesiune temporal!.
5rima sec%en! "%ersurile 1+R$ amintete, prin subtem! i prin
portretul moral al preotului, de clasicismul rom*nesc, n cadrul
c!ruia a fost %alorificat! *ndirea cretin! familiar! poetului de la
2!inari. 5reotul satului, care scrie pl*nerea n numele
colecti%it!ii, este un factor de mobilizare a contiinelor i un
depozitar al n!de8dilor.
3ec%ena a doua "%ersurile N+TG$ %alorific! stilul epistolar, tot de
factur! clasicist!. 1orma de introducere "=uminate mp!rate $ i cea
de nc7eiere " 5unem deetul pe cruce i+nt!rim i noi scrisoarea $
amintete de rioarea formal! impus! de curentul clasicist.
3ec%ena a treia "%ersurile T1+TR$ este o prelunire a celei de+a
doua sec%ene, fa! de care aduce elemente de opoziie. :mainarul
nocturn i ia locul celui diurn. .ersul ; n!de8de lumineaz! feele
nem*n*iate este construit pe %ec7ea concepie romantic! a
credinei n izb!%ire.
1inalul poeziei, sec%ena a patra, conine ultimul episod din
ceremonialul trimiterii mesa8ului la mp!rat& mesaerul pune r!%aul
n s*n, s!rut! m*na preotului, apoi str*ne m*na 8uzilor, cu toii
a%*nd n oc7i lacrimi de ad*nc! durere i, totodat!, de speran!
pentru redob*ndirea demnit!ii i a fiinei naionale.
5oezia are FR de %ersuri, oranizate n 1O disti7uri. .ersurile, cu
sonorit!i folclorice, sunt construite n metru de 1W silabe, cu rima
mperec7eat! i ritm iambic, specific tonului eleiac al textului.
Eleia 6e demultU a lui ;cta%ian <oa ilustreaz! tr!s!turile
clasicismului i ale romantismului. Meoromanticaprin caracterul
e%ocator, mesianic i profetic, prin profunzimea i autenticitatea
tr!irilor, prin componenta patriotic!, prin tonul eleiac, prin
culti%area imainii poetului, ea r!m*ne, ns!, clasic! prin %iziunea
moral! i monorafic! a satului transil%!nean, prin retorismul bazat
pe exclamaii i radaie i prin armonia discursului cu inflexiuni
folclorice.
#eorge $os"uc: Moartea lui 4ulger
'u"licat pentru intaia oara in volumul 8alade si idile (1942), cunoscutul poem cos"ucian a fost
inclus in toate editiile antume ale culegerii. <-a reprodus si in 8alade, 8ucuresti, 1412, si in
H0l"ina., 8ucuresti, := octom"rie .
0laturi de +unta Tamfirei, !oartea lui #ulger tre"uia sa detina o pondere e(trem de importanta in
proiectata epopee nationala a poetului. 0ceasta e(traordinara H%arte a !ortilor. din literatura
romana, poemul Hcel mai pro"lematizator. ('etru 'oanta) al poetului se circumscrie conceptual
fondului de idei e(primat de %oC"uc
In articolul 8ocetul din 14>1: H'oporul are o conceptie optimista a vietii. <i de aceea poporul
nostru plange pe cel mort, il tanguieste de curmarea vietii. Iar popoarele care au avut sau au o
conceptie curat pesimista intr-aceasta privinta petrec cu 5ocuri si cu cantece vesele pe cel mort si
se "ucura ca stingandu-se o viata de om s-a curmat un rau trimis de soarta ori de zei K K 'entru
roman moartea e totdeauna o siluire a vointei sale, pentru ca el iu"este viata asa cum i s-a dat si
vrea sa traiasca.
%oC"uc concepe scenariul mortii si al inmormantarii ca un spectacol grandios, implicand in
structura ideatica comple(a a poemei dimensiunea cosmica a vietii si a mortii. 'etru 'oanta
su"linia in eseul sau monografic Hfastul KK funerar, puterea de a realiza spectacolul maret, de doliu
universal, al unei inumari.. -isparitia intr-un raz"oi de lip cavaleresc a celui mai "rav erou,
printul #ulger, rapus de Hun "rat ain., pune in cumpana insusi soarele, astrul tutelar al operei
poetice a lui /eorge %oC"uc mai intai interogandu-l, mai apoi pri-vindu-l in regresiunea sa spre
apus in fata stralucirii armelor celui disparut. <ecventele se desfasoara filmic, mai intai cadrul
fiind amplu, e(tins, apoi restrangandu-se intr-o dez"atere deli"erativa la nivelul ideilor: aparitiei
solului ii urmeaza uimirea disperata a regelui, ca apoi dimensiunea durerii sa ia proportii
neo"isnuite in sufletul craiesei mame, care rosteste imprecatii si-si smulge vesmintele.
'regatirea ritualului inmormantarii pentru trecerea pragului in lumea de dincolo urmeaza
cunoscutele datini: colacul de grau pus pe piept pentru ca mortul sa ai"a merinde de drum,
lumanarea intr-o mana pentru a-i lumina calea si "anul in cealalta ca vama la trecerea <tV(ului.
!ama lui #ulger e(prima refle(iile unei filosofii pesimiste, marcata de tragicul destinului uman
urmat prin moarte su" em"lema neantului e(istential, a vremelniciei si universalei treceri. -urerea
ei culmineaza cu revolta si "lasfemiile la adresa unei divinitati a"surde si constatarea amara, cu iz
"i"lic, a desertaciunii lumii, credintei, iu"irii si vietii. %oC"uc creeaza psiologii divergente,
transferand ritul inmormantarii pe planul ideilor. 8atranul sfetnic, contraopinentul craiesei,
reprezinta deplin conceptia populara despre viata si moarte, ontologia sa situandu-se la polul opus
sum"rei filosofii a acesteia. H8atran ca vremea., H+ascut cu lumea intr-un ceas., Hviul parastasK al
altor vremi., el vine dintr-un alt fond de credinte si reprezentari, aparator al principiului activist al
vietii. Viata nu e Hfum., ci HRaz"oi e, de vite5i purtat., HViata-i datorie grea.. %onform
principiului crede si nu cerceta, in viziunea sfetnicului nu-si gaseste rostul interogatia asupra
sensului vietii, pentru ca viata este traire si nu prile5 de gandire si tanguire. -e aceea, ii cere
doamnei, figura statuara impietrita in durere, sa-si traiasca viata si sa nu caute e(plicatii, sa nu
rosteasca "lasfemii ingrozind poporul:
H* fi viata cin ra"dat,
-ar una stiu: ca ni s-a dat
%a s-o traimM.
H-in "u"uitul frantK^ 0l "ulgarilor de pamant. se desluseste Hun cantec sfantK <i naltator.:
indemnul de a nu cerceta cu mintea legile eterne si nescrise ale firii, de a nu tenta descifrarea
misterului insonda"il al mortii.
0ceasta filosofie despre viata si despre moarte se integreaza in evenimentul inscenat si in
gravitatea solemna a momentului, incat Hpe langa intelesul sau principial, de natura unor adevaruri
comune, de altfel, aceasta filosofie ne impresioneaza prin tonul sententios, prin solemnitatea
rostirii. (!ircea Tomus), imprimand operei caracterul ci gnomic.
+u este vor"a de o gandire dialectica si nici de inaltime de idei, ci de cugetari care reflecta
mentalitatea populara si care tocmai de aceea emotioneaza prin simplitatea lor. $(presia, ciar
daca tine de lim"a populara, este mestesugita, trecuta prin retorta personalitatii creatoare a unuia
dintre marii maestri ai cuvantului pe care ia dat poezia romaneasca. -ez"aterea nu este de natura
gnoseologica, ci ontologica, metafizica lui %, de care vor"ea ,ucian Valea, Htraduce misterul, in
conceptele proprii colectivitatilor folclorice, numindu-i e(istenta, fara am"itia de a i-o lumina.,
poemul fiind Ho viziune asupra lumii, in care atitudinile umane consacra ceva din modul romanesc
al lui a fi.. Viata, ca dat individual fundamental, nu poate fi eludata, cum nici moartea nu poate fi,
in aceasta conceptie populara. <upusa ine(ora"ilei treceri, fiinta tre"uie sa respecte aceasta
ciclicitate, sensul fiind, in o"servatia calinesciana, Hinutilitatea reactiunilor personale in fata
rotatiei lumii..
<entimentele in fata mortii pe care le postuleaza poemul sunt prin urmare reculegerea, acceptarea
deli"erata si datoria. %a fenomen individual, moartea atrage deposedarea colectivitatii de unul din
indivizii sai, ceea ce in ordinea eternitatii nu reprezinta mai mult decat ramura rupta din "ogatia
incomensura"ila si la fel de eterna a padurii. %a si in +unta Tamfirei, e(ista si aici o gama variata
de sonoritati, repetitii si enumerari, fraze de o cadenta solemna, Hsententiozitatea formularilor de
natura duasi-paremiologica., Hsavoarea araica a lim"ii., Hdesfasurarea rituala a ta"lourilor.
(0drian #oci). !oartea lui #ulger s-a impus ca unul dintre poemele cele mai importante ale
operei lui %oC"uc si ale literaturii romane, in general.
Perioada inter"elica:
*vangardismul:
%vangardismul se manifesta, En perioada inter"elicA, su" forma unei radicalizari a
modernismului, un modernism e(trem. -enumirea derivA de la termenul militaravangard0, care
este Ho micA trupA de Coc, o unitate de comando, de mare iniBiativA, cura5 Ci energie, care se
strecoarA spre liniile inamicului, EnfruntDnd multe riscuri Ci o"stacole, pentru a descide drum
armatei En EnaintareI N0drian !arinoO.
%vangarda artistic0 se coaguleazA En 5urul ideii de rupturA totalA de tradiBie Ci a ideii de
cultivare a unor forme estetice noi. 0ceasta a inclus urmAtoarele orientAri artistice:
'auvismul .'ovismul/" cubismul" 'uturismul" e-#resionismul" dadaismul" constructivismul"
su#rarealismul" integralismul. *rientArile avangardiste s-au manifestat En literaturA, artele
plastice, muzicA, cinematografie, dar Ci aritecturA.
Jn esenBA, tr0s0turile avangardei sunt urmAtoarele:
- negarea ideii de literatur0 :i a oric0ror constr;ngeri 'ormale
( #roclamarea subiectivit09ii absolute a artistului
( dinamismul
( libertate absolut0 de crea9ie" care #ermite orice abatere" at;t de la estetica tradi9ional0" c;t
:i de la normele gramaticale :i de #unctua9ie
( tehnica dicteului automat
( su#rema9ia visului 1n #rocesul de crea9ie artistic0
e Una dintre primele miCcAri de avangardA este =uturismul (il futuro F viitorul), iniBiatA de
poetul italian #ilippo Tomasso !arinetti (196=-1477), En 14>4, la 'aris. 0rta, literatura Ci pictura,
EnseamnA pentru futuriCti: respingerea formelor tradiBionale de artA (distrugerea muzeelor Ci
"i"liotecilor), glorificarea cura5ului, e revoltei Ci ciar a rAz"oiului, Ci, En special, cultul
maCinismului, al vitezei. !iCcarea futuristA se va e(tinde Ci En artele plastice, En cinematografie, En
modA ciar. Jn anul 141> rusul YassilV ;andinsRV picteazA prima acuarelA a"stractA, En care ECi
propune sA nu se mai inspire En nici un fel din realitatea Encon5urAtoare, ci sA punA En prim-plan
rigoarea intelectualA, regula geometricA. J se vor alAtura olandezii 'iet !ondrian, Teo Van
-oes"urg (atDt poet, cDt Ci aritect Ci critic de artA).
e Jn 141>, la 8erlin Encepe sA se manifeste 4-#resionismul, mai EntDi En literaturA, mai apoi En
cinematografie Ci En artele plastice. 0depBii acestei miCcAri considerau cA este necesar sA e(tragA
din viaBA inspiraBia creatoare Ci cA opera de artA se naCte din transpunerea totalA a ideii personale En
lucrare. Jntre iniBiatori se numArA pictorii: $rnst ,udfig ;ircner, $mil +olde, *tto !gller, cArora
li se vor adAuga $dvard !unc, Pames $nsor, /eorges Rouault, etc., iar En Rusia de"uteazA poeBii:
*sip !andelCtam, 0nna 0matova, Vladimir !aiaRovsRi.
e &adaismul, un curent avangardist conceput de un grup de tineri "oemi, refugiaBi En $lveBia En
timpul 'rimului RAz"oi !ondial, a fost iniBiat la Tgric (En $lveBia) En 141=, prin contri"uBia
decisivA a poetului romDn Tristan Tzara (pe numele adevArat <amuel RosenstocR, nAscut la
!oineCti En 194= Ci mort la 'aris En 14=2). -enumirea orientArii a fost sta"ilitA prin azard,
deoarece Tristan Tzara a gAsit acest termen din lim"a5ul colocvial francez, Entr-un dicBionar
,arousse. IniBiatorii intenBionau sA decorseteze (sA eli"ereze) poezia de o serie de rigori: sintactice,
gramaticale, de punctuaBie. Jn general, au avut intenBia de a nega, de a HdemolaI tot ce a Ensemnat
literaturA pDnA atunci.
$ste memora"il Mani'estul lui 3ristan 3zara N cel mai re#rezentativ #oet al orient0rii
avangardiste. $l a conceput un te(t literar prin care incitA la instituirea unei modalitABi Cocante de
a scrie poezie:
H,uaBi un ziar.,uaBi niCte foarfeci.0legeBi En ziar un articol care sA ai"A lungimea pecare doriBi s-o
daBi poeziei dumneavoastrA -ecupaBi articolul. -ecupaBi Ci fiecare cuvDnt ce intrA En articolCi
puneBi toate cuvintele Entr-o pungA. 0gitaBi uCor.<coateBi cuvintele, unul dupA altul, dispunDndu-
lein ordinea En care le veBi e(trage. %opiaBi-le conCtiincios.
'oezia vA va semAna.I
!iCcarea dadaistA nu a durat mult, s-a autodizolvat. <criitorii precum Tristan Tzara, 'aul $luard,
,ouis 0ragon, 0ndrG 8reton au aderat la suprarealism.
e Constructivismul, este o miCcare artisticA influenBatA de futurism, apArutA En Rusia. -irecBia
constructivismului este reprezentatA de revista %*+TI!'*R0+U,, care apare En 14::, su"
Endrumarea lui Ion Vinea Ci !arcel Iancu. Jn aceastA revistA se pu"licA !anifestul activist cAtre
tinerime, En 14:7, redactat de Ion Vinea. Jn paginile revistei apar Ci cDteva poezii ale lui Ion 8ar"u.
0ltA revistA constructivistA este 'U+%T (14:7), care va fuziona cu %*+TI!'*R0+U, En 14:3.
%onstructivismul propune o nouA formulA esteticA prin care se EncearcA armonizarea artei cu
spiritul contemporan al tenicii moderne.
e $u#rarealismul (fr. surrGalismeS suprahrealitate), o altA orientare avangardistA, a fost iniBiat
de poetul francez, /uillaume 0pollinaire, Ci denumeCte o miCcare literar-artisticA, promovatA apoi
de poeBii ,autrGamont Ci 0lfred ParrV. Jn artele plastice suprarealismul a fost reprezentat de
pictorul <alvador -ali. 'e plan artistic, suprarealismul propune o tenicA a surprizei prin sa"otarea
(SEmpiedicarea) universului imagistic Ci metaforic, Hazard o"iectivI, Hdelir metodicI, e(ploatarea
fenomenelor onirice, iar En picturA metoda Hparanoia-criticAI (a lui <alvador -ali). Jn anul 14:7,
8reton pu"licA primul !anifest al suprarealismului.
Kn literatura rom;n0, suprarealismul a avut mai mulBi adepBi Ci a fost cultivat cu succes de cAtre:
Urmuz, Ilarie Voronca, <aCa 'anA, /eo 8ogza (primul scriitor romDn, autor de reporta5e literare),
Tristan Tzara, ulterior au aderat /ellu +aum Ci Virgil Teodorescu. -irecBia suprarealismului poate
fi remarcatA En 14:9, En revistele: UR!UT, condusA de /eo 8ogza Ci U+U, editatA de <aCa 'anA.
Termenul su#rarealism presupune ceva ce transcende realitatea (visul), fiind influenBaBi de
psianaliza lui #reud. <criitorii au apelat la tenica dicteului automat (procedeu care presupune
notarea necenzuratA a oricAror gDnduri ce ne trec prin minte En legAturA cu su"iectul a"ordat,
scrierea spontanA, 5ocul a"solut li"er al imaginaBiei), dar Ci la promovarea visului, a stArilor
alucinatorii, sondarea su"conCtientului, spiritismul, ipnoza. 'oeziile suprarealiste ilustreazA
atotputernicia visului Ci puterea de creaBie a autorului.
%ele douA direcBii, constructivismul Ci suprarealismul, se unesc En !ntegralism sau <intetism (En
denumirea lui Ilarie Voronca), ilustrat prin revista I+T$/R0,, apArutA En 14:3 Ci condusA de
Ilarie Voronca.
0lte reviste avangardiste: 63 @.' (14:7, cu un singur numAr), 0,/$ (142>), ,I%$U (142:),
VI0L0 I!$-I0Ti (1422, numAr unic), etc.
#ArA EndoialA cA scriitorii romDni care prin scrierile lor avangardiste au modernizat literatura
romDnA rAmDn: Tristan Tzara, Ion Vinea, /eo 8ogza, Virgil Teodorescu, <aCa 'anA, /ellu +aum,
Ilarie Voronca.
Ion /inea: %ra 5antanilor
5oezia A;ra f*nt*nilorA de :on .inea "189N+19WR$, pe numele
ade%!rat loan Euen lo%anac7i, a fost publicat! n re%ista A.iaa
rom*neasc!A, n anul 19F8 i a dat titlul sinurului %olum de poezii
publicat n timpul %ieii. 5oezia concentreaz! tematic i stilistic
emoia liric!, p*n! la abstractizarea i intelectualizarea expresiei.
Adept al constructi%ismului, curent de a%anard! care promo%a
apropierea artei de formele te7noloice, industriale ale in%eniei
moderne, ne*nd decoraiile de limba8 sau sentimentalismele, .inea
p!streaz! n poezie concizia i rioarea. 3e a8une astfel la o art!
care cenzureaz! emoia liric!, sensibilitatea, construind o %arietate
de experimente lirice i ino%aii prozodice. 5oezia lui :on .inea
exclude sensibilitatea emoti%! i se manifest! ntr+un impresionism
intelectualizat, a c!rei form! sc7ematizat! a8une cum%a la
eometrizarea limba8ului artistic.
Titlul poeziei, A;ra f*nt*nilorA, simbolizeaz! dualitatea existenial!,
%ia! i moarte, semnific*nd timpul limitat al existenei umane n
Af*nt*naA cunoaterii.
"3tructur!, semnificaii, limba8 poetic$ 5oezia este structurat! n trei
strofe, prima i ultima fiind catrene, iar strofa a doua a%*nd cinci
%ersuri "c%inarie$.
3trofa nt*i ilustreaz! AoraA fa%orabil! pentru puritate i frumusee,
n care contemplaia di%in! creeaz! spiritului uman o linite
binef!c!toare, Aliniti stelareA, suestie a ti7nei cosmice&
A;r! de liniti stelare,
clar semn de lumi f!r! nume,
larul n ambru i+n 8ar e,
T7alassa+n ritmuri apune.A
Esena existenei umane se transfer! ntr+un spaiu abstract, ntre
cer i mare, idee susinut! de %ersulAclar semn de lumi f!r! numeA,
iar contururile obiectelor sunt difuze, apusul soarelui color*nd
T7alassa "numele antic recesc al m!rii + n.n.$ An ambra i+n8arA.
3trofa a doua compune acelai spaiu abstract i neprecizat al
uni%ersului, unde se aud A.ocile sf*nt de curateA, care elibereaz!
omul de spaime, frunile i oc7ii de%in de o puritate sacr!, Afrunile
pure i oc7ii,# cuetul ol i curat eA&
A.ocile sf*nt de curate,
frunile pure i oc7ii,
cuetul ol i curat e,
clopote c*nd le!nate
trec n nuntetile roc7ii.A
<lasurile naturii, simbolizate de AclopoteleA sun*nd le!nat i
n%em*ntate n Anuntetile roc7iiA, suereaz! imaterialitatea lumii,
faptul c! fiinele i obiectele i+au pierdut consistena material!,
de%enind o muzic! diafan! care sacralizeaz! lasul, *ndurile,
pri%irea i cuetul liric.
n ultima strofa, astrul selenar, luna, se i%ete pe cerIdin str!funduri
cosmice misterioase, este A;ra f*nt*nilor luniiA, care+i d! poetului o
sacralizare interioar! de ner, ca o ru!ciune purificatoare de
suflete Anet!lm!cite i sumbreA&
A;r! de liniti stelare,
clar semn de lumi f!r! nume,
larul n ambru i+n 8ar e,
T7alassa+n ritmuri apune.A
3trofa compune un ritual di%in, ilustrat printr+un limba8 reliios,
Aner + optete prin umbre# %orbele ru!ciuniiA, pentru o cur!ire
total! a cuetului artistului.
"=imba8ul i expresi%itatea textului poetic$
Expresi%itatea poeziei este susinut! de puinele %erbele aflate la
timpul prezent, care profileaz! permanentizarea atitudinii de
n!lare cosmic! i de abstractizare a lumii concrete, condiie ce
tinde s! se eternizeze& AapuneA, AeA, AtrecA, AopteteA . 2eistrul
stilistic, tipic a%anardismului, este sincopat, te7nicizat i
sc7ematizat, unit!ile lin%istice sunt eliptice de predicate,
exprimarea fiind concis! i restr*ns! la maxim, ca de pild! n prima
strofa. 5uritatea contemplaiei di%ine este re%elat! prin numeroi
termeni reliioi +Asf*ntA, AclopoteA, A%orbele ru!ciuniiA, Anuntetile
roc7iiA, AnerA+, care purific!, sacralizeaz! Aora f*nt*nilorA i cuetul
eului liric
3uestia textului liric este ilustrat! prin fiurile semantice
reprezentate de bo!ia epitetelor,suer*nd abstractizarea cosmic!
a lumii, Aliniti stelareA, ori starea de sacralizare poetic!& A%ocile
sf*nt de curateA, Afrunile pureA, Acuetul ol i curatA, A%orbele J...K
net!lm!cite i sumbreA, suer*nd spiritul liric primenit prin ritualul
cosmic al apariiei lunii. 2emarcabil! este ambiuitatea stilistic!,
bazat! pe ec7i%ocul lexical rezultat din interpretarea semantic!
diferit! a superlati%ului Asf*nt de curateA cu predicatul nominal
aezat ca rim! Acurat eA, din strofa a doua.
3+ar putea concluziona c!, prin lirica sa, :on .inea contest!
atitudinile conser%atoare n art!, clieele i stereotipiile,
sentimentalismul caduc i promo%eaz! expresia concis! i rapid! Aa
limba8ului MorseA, adec%at! constructi%ismului a%anardist.
5oezia se poate defini ca act de eliberare total! a artistului, realizat!
printr+o exprimare concis!, care Anu este menit! s! ascund! J...K, ci
s! imite te7noloia comunic!rii moderne, limba8ele artificiale.A
"Micolae Manolescu$.
Identitate culturala in conte)t european
Identitatea poporului roman incepe sa se defineasca odata cu statornicirea lim"ii romane si a
dezvoltarii literaturii moderne. -espre o adevarata constiinta nationala si literara se poate vor"i
a"ia din 197>, anul aparitiei revistei .-acia literara., un rol determinant avand pu"licarea primului
manifest literar important, .Introductie., care pledeaza pentru o literatura originala inspirata din
folclorul, istoria si frumusetile patriei. 0tractia pe care a e(ercitat-o literatura populara asupra
pasoptistilor si romanticilor amplifica interesul pentru elementul getodacic al etnogenezei
prelungit in perioada inter"elica, fapt ce a creat o ideologie aparte in cadrul curentului
Traditionalism, numita sugestiv .dacism. si definita, in principal, de catre Vasile 'arvan, in
lucrarea ./etica. (14:=).
-e altfel, sincronizarea literaturii romane cu cea europeana evolueaza in decurs de un secol,
apro(imativ intre anii 197>-l473, aceasta .occidentalizare. starnind controverse si polemici despre
gasirea si identificarea specificului national, dar si ironizarea demagogiei si a falsului patriotism.
,iteratura secolului al XlX-lea promoveaza un real patriotism, prin Vasile 0lecsandri, !iai
$minescu, Ion ,uca %aragiale. %riticul Titu !aiorescu, in studiul .in contra directiei de astazi in
cultura romana., a surprins una dintre pro"lemele esentiale ale destinului neamului romanesc,
.teoria formelor fara fond., care pledeaza pentru dezvoltarea de la fond spre forme si nu invers,
intelegand ca nu tre"uie imprumutate forme ce nu se potrivesc fondului nostru national. -e aici
decurge concluzia maioresciana ca in cultura romana domina confuzia valorilor. 0 fost, poate,
perioada cea mai ecili"rata in ceea ce priveste evaluarea spiritului romanesc, pe care literatura
marilor clasici il impulsioneaza printr-o o"servare critica a defectelor si mai putin .se
emotioneaza. in fata insusirilor formida"ile ale romanilor. <piritul critic incura5eaza astfel
constiinta nationala si nazuieste spre identificarea idealului in spiritualitatea romaneasca.
<ecolul al XX-lea se defineste prin doua coordonate temporale distincte: literatura inter"elica
(1419-l476) si literatura post"elica (dupa 1476).In perioada dintre cele doua raz"oaie mondiale se
impune cu certitudine modernismul initiat de $ugen ,ovinescu, sincronizarea literaturii romane cu
cea europeana realizandu-se prin diversificarea prozei si a poeziei, prin dezv"ltarea dramaturgiei.
%u toate acestea, sentimentul marginalizarii culturale a romanilor este prezent in raport cu
civilizatiile occidentale. %ontradictia dintre cele doua atitudini ale romanilor caracterizeaza
specificul natiunii: comple(ul inferioritatii, care duce la ratarea de a crea valori reale si comple(ul
superioritatii care duce la e(agerari si e(tremism, cum ar fi demagogia si nationalismul. in acest
interval, se manifesta si .modernismul de avangarda si e(perimental. ($.,ovinescu) prin dadaism,
constructivism si suprarealism. 'olemicile ideatice se poarta intre modernisti si traditionalisti, pe
de o parte, dar si in interiorul curentelor sunt controverse aprige, unele pornind ciar de la sensul
cuvantului .modern., sau disputele privind .dacismul. nascut inauntrul traditionalismului. -esi
considerate de un modernism e(tremist, curentele avangardiste sunt adesea in conflict,
constructivistii negand, de e(emplu, poezia dadaista.
-upa al -oilea Raz"oi !ondial se produce o ruptura definitiva intre Romania si *ccident, nu
numai in politic, ci si in literatura. *ccidentul este .putred., .corupt., o prapastie a moralitatii si a
valorilor reale, iar .lumina. venea numai .de la Rasarit., preamarindu-se productiile superficiale
si demagogice ale ideologiei comuniste.
Revolutia din decem"rie 1494 reecili"reaza, intrucatva, ierarizarea valorilor prin recastigarea
li"ertatii de e(primare si creatie, facandu-se eforturi pentru redefinirea politica si culturala a
romanilor.
-e-a lungul timpului, scriitorii au ilustrat in operele literare impresii despre natiunea romana in
relatie directa cu *ccidentul. 0stfel, pentru $minescu, tinerii intorsi de la studii din 0pus sunt
dispretuiti pentru superficialitatea lor (.0i nostri tineri.). /eorge %alinescu impune criteriul
specificului national pentru ierarizarea valorica a creatiilor, factorul etnic fiind determinant
pentru structura interioara a culturii, intinzand o punte intre natiunea romana si *ccident: .Tarile
Romane n-au fost niciodata in afara $uropei si inceputurile lor dezvaluie o puternica tinuta
feudala., iar lipsa unei literaturi nationale nu inseamna neaparat .a"senta culturii., radacinile ei
fiind adanc infipte in .cultura taraneasca si se pierd in imemorial, adica in folclor..
,a polul opus traditionalismului se afla $mil %ioran (1411-l443), adept al .noii generatii. de la
scoala lui +ae Ionescu, din care mai faceau parte personalitati importante ale culturii romane:
!ireea $liade, %onstantin +oica, !ireea Vulcanescu, !iail <e"astian si 'etre %omarnescu.
,ucrarea fundamentala a lui %ioran, .<cim"area la fata a Romaniei. (142=), face o analiza
e(tinsa a istoriei si culturii romane printr-o atitudine agresiva antitraditionalista, considerand ca
romanii s-au autocondamnat la o e(istenta mediocra din pricina unui .deficit de su"stanta..
<olutia ca romanii sa se salveze din malul stagnarii este numai .o scim"are la fata., o iesire
su"ita si violenta de afirmare a propriilor valori: .%ulturile mici n-au o valoare decat in masura in
care incearca sa-si infranga legea lor, sa se descatuseze dintr-o condamnare care le fi(eaza in
camasa de forta a anonimatului. ,egile vietii sunt unele la culturile mari si altele la cele mici., in
epoca post"elica, ,ucian 8laga (1943 - 14=1) revalorifica satul romanesc, definit ca loc sacru,
.taram de legenda. supranumit .spatiu mioritic.,.acesta fiind o succesiune de deal si vale, care se
regaseste , formativ in spiritualitatea neamului romanesc: .melancolia nici prea grea, nici prea
usoara, a unui suflet care suie si co"oara, NO iarasi si iarasi, sau dorul unui suflet care vrea sa treaca
dealul ca o"stacol al sortii si care totdeauna va mai avea de trecut inca un deal, sau duiosia unui
suflet, NO ce-si are suisul si co"orasul, inaltarile si cufundarile de nivel, in ritm repetat, monoton si
fara sfarsit..
%onstantin +oica (14>4-l496) reitereaza conceptia modernistilor, sustinand ca a fi universal
inseamna sa fii un suflet national, puternic ancorat in cultura populara, sa crezi in forta
miraculoasa a cuvintelor si sintagmelor lim"ii materne: .+umai in cuvintele lim"ii tale se
intampla j sa-ti amintesti de lucruri pe care nu le-ai invatat niciodata..
*pinii si atitudini ale personalitatilor culturale din Romania au facut su"iectul multor stadii si
lucrari culturale, analiza fenomenului romanesc nu a lasat indiferent pe niciun e(eget si filozof,
dintre care pot fi amintite: -+icolae Iorga - .%riza morala mondiala. (14::)& $ugen Ionescu - .+u.
(1427) !ireea $liade - .%ele doua Romanii. (142=)& !ireea Vulcanescu -.-imensiunea
romaneasca a e(istentei. (1477)& 0drian !arino - .!odern, modernism, modernitate. (14=4)
$dgar 'apu - .-in clasicii nostri. (1466)& !ireea !artin - ./.%alinescu si Wcomple(eleX literaturii
romane. (1491)& Ioana 'arlescu .intoarcere in 8ucurestiui inter"elic. (1444)& <orin 0le(andrescu
- .Identitate in ruptura. (:>>>).