Hrtie reciclat

n buctrie
Profl de artist:
On Skin
Handmade
is the new
BLACK !
Romanian Papergirl
No 1
Mai
Cuprins
Cuprins
Sunt ntrebat des cum a nceput pasiunea mea pentru handmade, iar rs-
punsurile variaz de multe ori, n funcie de starea mea de spirit.
Uneori povestesc de cum am decorat tapetul montan din sufragerie cu ra-
ele coco inventate de mine. Alteori mi amintesc de cum era fratele meu s
rmn fr un deget ncercnd s ma ajute s transform un cub de jucrie
ntr-o puculi era doar unul din multele noastre proiecte improvizate.
Cel mai des vorbesc de o var de cnd aveam vreo 16 ani i mi trebuia o
geant punk aa c am masacrat o pereche de pantaloni cadrilai i-am pur-
tat mndr rezultatul munciii mele pn cnd s-a descompus custura fcut
de mn.
Totui dac stau s m gndesc la pasiunea mea pentru handmade ar trebui
s recunosc c totul a nceput cu Breslo i cu oamenii pe care i-am cunoscut
acolo.
tiam de Etsy i devenise o placere vinovat s m minunez de toate lucrurile
frumoase de acolo, dar abia cnd am descoperit Breslo am neles ce nsemn
s faci parte dintr-o comunitate de oameni creativi.
Am vrut mult ca spiritul acesta comunist :) s se refecte i n Atelierul i m
bucur c am parte de o echip dedicat, entuziast i frumoas.
Primul numr vi-l dedic vou, dragele mele, pentru c mpreun putem s
colorm lumea !
Editorial
Cum de ai devenit artizant handmade ?
Recent am absolvit cursurile facultatii de
Arhitectura si am simtit nevoia sa incep o
noua etapa in viata mea. Una din prietenele
mele face accesori handmade de ceva timp
si astfel am inceput sa ma joc cu diferite
idei si sa le pun in practica. Mi-a fost foarte
usor sa creez toate aceste lucruri intrucat
in familia mea a existat aceasta pasiune pt
design vestimentar de cateva generatii.
Cu ce fel de materiale ai experimentat
pana acum? Ai vreun preferat?
Initial am inceput sa crosetez cu bumbac
mercerizat strans de mama mea de-a lungul
timpului de la goblene iar recent am inceput
sa ma folosesc de masina de cusut si sa
refolosesc obiecte care nu-si mai au loc in
lumea moderna. Ce si cum veti afa curand
in urmatoarea colectie pe care o pregatesc.
Pentru tine handmade-ul este pasi-
une, hobby sau a devenit si o sursa
de venit suplimentar?
Toate trei.
Cum a fost senzatia primei comenzi ?
Sincera sa fu, inainte sa-si primeasca
clienta comanda, am avut un vis in care
se facea ca nu ii placea brosa si imi trim-
itea mail-uri ca ar f foarte dezamagita;
in schimb s-a dovedit a f invers. A fost
foarte multumita si i-a placut foarte mult.
Profil de artist:
On Skin
Care este impresia pe care o ai atunci
cnd vezi un strin pe strad purtndu-
ti creatiile?
Fiecare lucrare pe care o fac este destinata
unei anumite tipologii de persoana (sexy, in-
drazneata, eleganta,etc) si cand vad pe cine-
va purtand una dintre ele imi dau seama cum
e. Ma bucura ca exista persoane care imi ad-
mira creeatiile realizate cu atentie de-a lungul
a multor zile.
Pe cine ai vrea s vezi purtndu-ti cre-
atiile, m refer la un personaj cu notori-
etate?
Nu cred ca persoana careia i se adreseaza
creatiile mele e una care ar dori sa ajunga
un personaj cu notorietate.
Crezi c munca pe care o depune un
artizan n handmade este apreciat la
reala valoare?
Nu. Am obiecte la care lucrez zile in sir, iar o
persoana din Romania nu are posibilitatea sa
aprecieze adevarata valoare a pieselor unice
handmade. Cred ca romanii ar trebui educati
in acest sens.
Se poate vorbi de kitsch in produsele
handmade?
Da. Nu cred ca toate produsele handmade ar
trebui puse sub aceeasi umbrela.
Ce proiecte ai pt viitor in calitate de ar-
tizan?
Pregatesc o colectie de gentute. Momentan
se afa in procesul de creatie si sper sa va
placa la ce m-am gandit.
Blogul termen provenit de la expresia web
log - este o publicaie web (un text scris) ce
conine articole periodice sau/i cu actual-
izare nentrerupt, ce au de obicei un car-
acter personal. (sursa: wikipedia.org)
n ceea ce privete promovarea online a pro-
duselor handmade, cea mai rspndit i la
ndemn unealt este blogul. Acesta este
gratuit, uor de folosit, ofer vizibilitate i
este a la mode.
Totul a nceput cu un
click
Cele mai utilizate platforme pentru
gzduirea unui blog sunt Blogger, Word-
press i Typepad, dar mai sunt i altele.
Acestea au o serie de layout-uri i fun-
daluri ce pot f alese pentru a personaliza
blogul. Totui, pentru a avea un blog care
s ias n eviden este recomandat s ai
un background personalizat special
creat pentru blogul tu, cu produsele tale,
ceva reprezentativ sau poi cuta unul n
mulimea de site-uri care ofer fundaluri
gratuite, cum ar f: Shabbyblogs, TheCut-
estBlogOnTheBlock sau SimplyBlogitBack-
grounds (google e prietenul tu!).
Am observat c muli artizani aleg un
fundal ct mai simplu, care s nu n-
carce foarte mult imaginea i s creeze o
atmosfer ct mai plcut pentru cititor,
nu s il oboseasc.
Atunci cand alegi fundalul, gndete-te la
imaginea pe care vrei s o promovezi, la
culorile folosite, textura.Un alt aspect im-
portant este numele blogului ideal este
s aib acelai nume ca i magazinul sau
brandul tu. Astfel blogul va f mai uor de
gsit.
Pimp your blog
Dac folosii blogger, atunci primul pas este
s utilizati unealta Google Analytics este
gratuit i putei afa informaii statistice
foarte utile, cum ar f: ct timp petrece un
cititor pe blogul tu, ce cuvinte (keywords)
au folosit n cutarile lor pentru a ajunge
la tine, de unde au ajuns sau ce posturi
citesc.
Promoveaz-i blogul punnd link-ul
acestuia n magazinul tu, ca semntur la
email-urile pe care le trimii sau pe foru-
muri, pe cartea de vizit, pe etichetele sau
ambalajul produselor tale.
Intr n comunitatea blogurilor i las co-
mentarii pe alte bloguri, interacioneaz
cu ali bloggeri acestia cu siguran i
vor vizita blogul, poate doar din curiozitate
la nceput, urmnd chiar s ajung cititori
fdeli.
Adaug pe blogul tu link-uri ctre maga-
zinul tu online (dac este cazul), ctre
conturile tale de pe reelele sociale (face-
book, twitter, mypage, fickr i altele) i
foarte important adresa ta de email i
datele tale de contact trebuie s fe ct
mai vizibile.
Deasemenea, platformele
blogurilor i permit s adaugi tot
felul de gadget-uri, cum ar f:
chestionare despre diverse sub-
iecte (utile pentru a primi feed-
back de la cititori), followers, et-
ichete i altele.
Make it personal
Folosete blogul pentru mai mult dect a-i pr-
ezenta i vinde produsele, folosete-l pentru
a crea o legtur mai personal cu cititorii
i clienii ti. Poi scrie despre crile i flmele
ce i plac, despre familie, cltoriile tale, despre
ce te inspir, despre orice i face ie plcere
dac este sincer, va atrage muli cititori care i
vor rmne fdeli.
Prezint i scrie despre procesul de creaie,
arat poze cu munca ta n desfurare.
Oamenilor le place s creeze cate ceva micu
pentru ei, pentru copii sau pentru cas, prin ur-
mare sunt mereu n cutare de tutoriale. Dac
poi face cteva tutoriale pe care s le postezi
pe blog, acestea i vor aduce garantat o serie
de cititori.
O alt modalitate de a atrage vizitatorii pe blog,
este organizarea de concursuri. Aici ai lib-
ertate total n ceea ce privete organizarea,
termenii i premiul.
Dup cum este bine tiut, o poz valoreaz
1.000 de cuvinte facei poze ct mai atrac-
tive, att pentru produse ct i pentru povetile
pe care le postai pe blog.
Fii activ ncearc s postezi coninut nou
zilnic sau ct de des posibil. Probabil nu vei avea
ntotdeauna chef sau timp aa c poi ncerca
s scrii n avans cteva posturi, pe care le poi
publica pe rnd, astfel nu i vei dezamgii citi-
torii.
Consider blogul o extensie a activitii
tale, o modalitate gratuit de promovare
i expunere a produselor i mai ales a ta,
deoarece cititorii asta caut ceva per-
sonal!
Cadourile frumos mpachetate ntotdeauna par i mai frumoase. Cel puin aa mi se pare mie. De cele mai
multe ori am senzaia, atunci cnd druiesc un cadou, indiferent cum ar f acesta, c bucuria celui care desface
cu grij fundia i hrtia e incomparabil. E o bucurie sincer, ca cea a unui copil care descoper lumea de unul
singur i gsete n ea ceva minunat. i totui, drumul pn la aceast bucurie nu e ntotdeauna cel mai uor.
De data aceasta, atelierul micilor bucurii v propune o dubl bucurie, a voastr de a mpacheta potrivit un cadou
dar i a celui care l primete. Dac i voi, ca i mine, ai avut de nfruntat o mulime de gnduri legate de hrtia
cu care s mpachetai cadoul pentru prietenul vostru, sau cu ce fel de fund s-l legai, n rndurile urmtoare
s-ar putea ca toate aceste griji s dispar.
Dar s atacm problema cu pai mici. Cel mai uor de mpachetat un cadou, cu drag i fr prea mult btaie
de cap e cel pentru o doamn sau domnioar cu care suntem n relaii de prietenie sau cel puin la fel de apro-
piate. Dac tim c i plac futurii, culoarea roz sau fundele de tul, nu ntmpinm nicio problem. n general,
cadourile pentru doamne mpachetate ntr-o hrtie cu imprimeu elegant sau cu fori mici, cu o fund potrivit
unde e cazul sunt un succes garantat.
Imprimeurile uni sunt cele mai potrivite, indiferent de culoare. Cnd apare ndoiala, cea mai bun soluie e o
singur culoare. Recunosc c mie mi place s folosesc hrtia de mpachetat reciclat, cu o nuan maronie, ns
aceasta nu e potrivit dect pentru prieteni ai mediului sau prietenii votri apropiai.
i acum s ajungem la problema cu adevrat spinoas. Cadourile pentru brbai. Fie c sunt taii sau pri-
etenii notri, prieteni ndeprtai sau apropiai, lucrurile devin complicate. Dac achiziionarea unui cadou era
problematic, mpachetarea lui adaug un plus de suspans. Dup ndelungi cutri am descoperit o hrtie care
ntr-adevr face diferena. Pe lng clasica, lipsita de risc variant a hrtiei ntr-o singur culoare brbteasc,
hrtia cu imprimeu marinresc sau de explorator e un real succes. Sunt hrtii elegante, fe c sunt n nuane de
albastru sau de maro, cu diverse instrumente de pe vremea lui Columb. Cadourile cu un astfel de imprimeu nu
mai au nevoie de nicio legtur, cu att mai mult cu ct brbaii nu sunt mari fani ai fundelor
Spor la mpachetat!
Secretul cadourilor
frumoase
Hana
Biba Bijoux
Juli
Elfna
Ai reuit s gseti ideea sau conceptul,
le-ai tranformat n realitate, i-ai stabilit
modalitile de prezentare, ai defnitivat pov-
estea pe care vrei s o transmii i ai reuit
s faci rost/s manufacturezi ambalajele ide-
ale. E clar c cel mai la ndemn va f pr-
ezentarea/vnzarea lor online. S zicem c ai
deja un blog, un site sau un cont de magazin
online pe o platform de vnzare. Indiferent
de faptul c alegi s creezi o poveste n ju-
rul produselor tale sau s le prezini n cu-
vinte ct mai puine i mai simple, descrier-
ile tale ar trebui s rspund unui numr de
ntrebri.
Aa c avem n continuare un mic ghid cu
ntrebri pe care un cumprtor i le-ar putea
pune, privind produsele tale. Rspunsurile
clare la aceste ntrebri te vor ajuta s re-
alizezi descrieri corecte i complete ale pro-
duselor tale, s creezi o relaie deschis,
transparent cu clienii ti, prevenind ast-
fel nenelegeri i nemulumiri ulterioare de
genul: produsul nu e la fel de rou ca n
poz, e prea mic, prea mare, prea greu,
etc.
1. Ce este?
Probabil c pentru tine este absolut clar ce
reprezint produsul respectiv, dar exist riscul
s nu fe la fel de clar i pentru potenialii ti
cumprtori.
2. Ce culoare are?
tiu c i se pare clar ce culoare e, din moment ce
te-ai strduit foarte tare s faci fotografi care s
redea ct mai fdel caracteristicile, dar nu trebuie
ignorat faptul c setrile de culoare ale monitoare-
lor pot diferi.
3. Ct de mare e?
n calitate de cumprtor, nu vrei s i dai cu pre-
supusul referitor la dimensiunea cerceilor sau co-
lierelor din fotografe. n plus, percepia fecruia
poate f total diferit, aa c e cel mai sigur s
msori contiincios dimensiunile respectivului
produs i s le prezini n aa fel nct s fe usor
de remarcat. De asemenea, poti folosi 1 sau 2
sisteme metrice, n funcie de piaa pe care vrei s
vinzi - pentru piaa american sau cea britanic e
preferabil s ai i dimensiuni n inci.
4. Din ce e fcut? Ce materiale i teh-
nici sunt folosite?
5. Ce fel de senzaie creeaz atunci
cnd este purtat? Cum e textura? E
greu?
6. La ce folosete? Are scop decorativ?
ndeplinete o anumit funcie? Ambele?

7. Cum funcioneaz? Cum poate f
purtat?
S presupunem c e vorba de un mic joben care se
poart prins n pr. Clientul trebuie s tie c acesta
nu va aluneca de pe cap, find prins cu un pieptn,
un clete, o agraf.

8. Cum se ntreine? Poate f splat?
Trebuie curat? Ferit de anumii factori
chimici sau fzici?
Ghid practic
pentru
descrierea
produselor
vndute
online
9. Cumprtorul primete tot ce vede
n fotografe?
Se prea poate s fe clar c acea cecu sau piatr
pe care ai fotografat o pereche de cercei reprezint
doar decorul, dar cu siguran trebuie specifcat. De
asemenea, atunci cnd ai fotografat 5-6 inele pen-
tru c ddeau o imagine de ansamblu foarte bun,
trebuie specifcat din nou c preul se refer la un
singur produs din cele 6.
10. Va primi exact produsul pe care
l vede n fotografe sau ceea ce vede e o
fotografe de stoc?
Pentru cei care lucreaz n serie mic, nu e o nou-
tate faptul c produsele nu i ies identice, motiv
pentru care nu stric s se specifce acest lucru, mai
ales dac fotografa afat este a unui produs deja
vndut.
11. I se va potrivi?
Cnd cumpr dintr-un magazin offine, s-ar putea
s probeze chiar i 10-12 produse nainte s l de-
scopere pe cel care i se potrivete cu adevrat. De
aceea, avnd n vedere c cei care cumpr on-
line i asum un risc, ar trebui recompensai cu
informaii detaliate referitoare la msuri i dimensi-
uni, pentru c informaii de genul mic sau mare
nu sunt sufciente.
12. Ce se ntmpl dac nu i se potrivete?
Rmne cu el? Exist posibilitatea schimbrii cu un
alt produs sau cu un produs similar de alte dimensiu-
ni? Cine pltete costurile de expediie?
Sunt ntrebri importante, iar informaiile referitoare
la acestea nu trebuie ignorate. Chiar daca ai scris deja
o politic a magazinului/site-ului n care ai specifcat
aceste lucruri, nu uita s atenionezi cu privire la citirea
prealabil a acestor seciuni, nainte de lansarea unei
comenzi i contactarea prin mesageria platformei maga-
zinului sau e-mail n caz de ntrebri suplimentare.
13. Ce prezentare are? E mpachetat de
cadou? E gata de expediie sau e fcut la
comand?
14. Are vreun miros specifc? E produs
ntr-un loc unde se fumeaz?
S-ar putea ca ie s i se par c brara ta fcut cu
conectori antichizai din alam nu au un miros deranjant,
dar pentru unele persoane acest miros poate f insupor-
tabil. De aceea e cel mai sigur s specifci acest lucru,
dac este cazul. De asemenea, dac i realizezi produsele
ntr-un loc ferit de fum de igar, n care animalele de
companie nu au acces, e bine s o menionezi. Poate
constitui un plus, n cazul n care cumprtorii ti sunt al-
ergici la cele de mai sus. Oricum, nimnui nu i-ar plcea
s primeasc, spre exemplu, o geant lucrat manual care
miroase pregnant a fum de igar sau e plin de fre de
pr de pisic.
Adaug fotografi care s prezinte o imagine a produsu-
lui ct mai fdel i vei reui cu siguran s le oferi
potenialilor clieni imaginea aproape palpabil a ceea ce
vrei s vinzi.
Surs bibiliografc online:
http://www.etsy.com/storque/how-to/best-of-the-etsy-
forums-20-questions-your-buyers-are-asking-7024/
O coperde
poveste
Povestea ncepe cu un concurs i o revist care
avea nevoie de o copert.
Concursul este primul organizat de Revista Ate-
lierul, coperta este la rndul ei prima.
ncepem s nirm mrgritarele de 1 Mai,
pornind din curtea Palatului uu. Loriana,
ctigtoarea concursului Atelierul|Republic of
Tutu, a vrut ca Daria, fetia ei, s fe posesoarea
tutu-ului. Am mbrcat-o pe micu n tutu-ul modi-
fcat special pentru ea i am pornit mpreun ctre
micul parc de la Universitate.
Am vrut ca Daria s semene cu o zn, aa ci-am pregtt aripioarele i benta pentru edina foto.
A stat cuminte i a pozat o perioad
pn cnd aripile nu i-au mai plcut, pen-
tru c n fond i la urma urmei cele create
din fre de poveste i din praf de zne sunt
mult mai uor de purtat, iar benta cont-
nua s alunece
Si totul s-a terminat cu o blceal ca
la carte n fntna parcului...
Eu m bucur mult c le-am cunoscut pe cele dou i le mulumesc pentru ajutorul acordat.
Foto: Veronica Danila
Tutu i accesorii : Republic of Tutu
Sunt convins c Daria va crete cu povetle cu Fei Frumoi si Ilene Cosn-
zene cu care am crescut i noi i se va bucura din plin de copilaria ei, pentru
c Loriana, zna cea bun, este acolo s o in de mn i s o ajute s-i
creeze propriile aripi s zboare.
Tutorial foto
by Cinnamon&Cloves
Cum pozm bijuterii i
obiecte micue?
Intrucat foarte multi creatori handmade se intreaba cum
pot obtine poze de calitate pentru bijuteriile lor si, in plus,
pozele reprezinta criteriul major in decizia de cumparare
de pe Internet, am decis sa scriu acest mic tutorial care sa
ajute pe fecare sa obtina poze mai bune si mai clare.
Foarte multa lume are impresia ca pentru o poza reusita,
ca la carte, este nevoie de un aparat foto profesionist si
de multe accesorii costisitoare. Nu neg ca aparatul joaca
un rol major si cu cat este mai performant, cu atat pozele
devin mai bune. Aparatul cu care fac eu pozele este un
Sony DSC P-100 si are deja in jur de 7 ani. Pentru a obtine
insa poze interesante si convingatoare, este sufcient sa ai
un aparat normal pentru amatori, o coala alba de hartie
si multa rabdare.
Setarea Macro
Un alt aspect util al camerei foto este posibili-
tatea setarii manuale. Toate aparatele profesi-
oniste (SLR) permit setarea manuala, dar si multe
aparate pentru amatori au posibilitatea reglarii
anumitori parametri. Setarile manuale sunt ca-
racteizate de simbolurile M si P. Este important
de stiut ca nu toate camerele foto ofera aceste
setari, iar ele pot diferi in functie de model, asa
ca daca aveti neclaritati trebuie sa consultati
manualul de folosire al aparatului vostru foto.
Cel mai important aspect la o
camera foto este setarea Ma-
cro. Vei recunoaste setarea
Macro dupa simbolul de foa-
re. Aceasta setare permite
fotograferea obiectelor mici
(afate la o distanta mica)
fara ca acestea sa para nefo-
calizate (blurry). Fara aceasta
setare, detaliile mici ale biju-
teriilor nu vor f vizibile, sau
camera nu va focaliza corect
pe obiectul mic si rezultatul
va f incetosat. Mai jos pute-
t vedea cateva exemple cu/
fara setarea Macro. Ambele
poze au fost facute de la ace-
easi distanta (aprox. 5 cm),
atat pe modul automat cat si
pe modul manual. Diferenta
majora este data de actvarea
functei Macro.
Voi incepe cu modul P, deoarece este mai simplu si mai usor de folosit de catre ince-
patori. Modul P permite reglarea parametrilor cum ar f sharpness (claritate), contrast,
saturatia culorilor, valoarea ISO, white balance (reglarea luminii albe), focusul sau EV
(exposure value expunerea).
In general , folosirea acestor setari se bazeaza mult pe incercari si pe situatia con-
creta in care se face poza. Saturatia si contrastul pot f reglate ulterior intr-un pro-
gram de editare. Intrucat sharpness-ul lasa de dorit la multe poze Macro, eu prefer
ca aceasta setare sa fe la nivelul maxim (camera mea permite valorile +, 0 si - ).
Fotograferea manual - Modul P
EV Expunerea folografei
EV desemneaza acele combinati intre apertura si tmp de expunere (shuter speed) care rezulta in aceeasi ex-
punere. Vom vorbi despre apertura si shuter mai pe larg la setarea complet manuala (M). Important de stut
aici este ca o valoare mai mare a EV inseamna o poza mai luminoasa pana la supraexpusa, iar o valoare mai mica
rezulta intr-o poza mai intunecata, chiar subexpusa. Asta inseamna ca in zilele in care este mai innorat si nu avem
sufcienta lumina putem folosi o valoare EV pozitva (0 este punctul de plecare neutru), iar in zile foarte insorite
putem reduce riscul de supraexpunere folosind o valoare EV negatva.
Camera mea permite setari pentru EV intre + 2.0 si -2.0. Mai jos putet vedea cateva poze in care valoarea EV a
fost variata (peste tot a fost folosita functa Macro).
In exemplul de mai sus, facut aproape de fereastra, valoarea 0 este cea mai potrivita. Valoarea +2.0 genereaza
o poza mult prea luminata (foarte supraexpusa), in tmp ce poza -2.0 este putn prea intunecata. In urmatorul
exemplu, lumina naturala nu este sufcienta, asadar valoarea EV = 1.0 este cea optma.
White Balance
White Balance este o setare
care regleaza temperatu-
ra luminii albe. In functe
de lumina din jur, pozele pot
capata o tenta albastuie sau
galbena, care falsifca culo-
rile. Lumina naturala este
indispensabila pentru poze
reusite, dar chiar si aici pot
aparea nuante diferite de
alb. Scopul white balance-
ului este ca albul din poza sa
fe alb, indiferent de calita-
tea luminii din jur. Avand in
vedere ca fundalul cel mai
usor de folosit este o foaie
de harte alba, este usor de
verifcat efectul acestei se-
tari.
In stanga sunt cateva exem-
ple de setari diferite. Prefera-
ta mea este Cloudy sim-
bolizata de un nor. Deoarece
zilele innorate dau o lumina
mai albastra, aceasta setare
adauga o nota mai calda
pozelor.
ISO
ISO este un indicator al sensibilitatii senzorului (in cazul aparatelor digitale), unde un
numar mai mare inseamna o sensibilitate mai mare. Marind ISO-ul poti face poze la
lumina scazuta fara a modifca apertura sau timpul de expunere. In acelasi timp insa
creste zgomotul de fond (noise) al pozei si se pierde din calitate. Din acest motiv eu
recomand folosirea celui mai mic ISO posibil (in cazul camerei mele este ISO 100) si
compensarea lipsei de lumina prin alti factori (modul M, setarea EV sau pur si simplu
amanarea sedintei foto pentru maine).
Exista setari pentru lumina artifciala, pentru lumina fuores-
centa, pentru folosirea blitzului etc. Avand in vedere ca
pozele reusite au nevoie de lumina naturala, dar nu de
soare direct, setarile Cloudy sau Sunlight sunt cele mai
indicate. In orice caz, poza perfecta inseamna incercari
cu diverse setari ale white balance-ului. Important de stiut
e ca la multe aparate setarea white balance infuentea-
za apertura si timpul de expunere (si deci luminozitatea
pozei), drept pentru care intai ar trebui sa alegi setarea
de white balance dorita si abia apoi setarile individuale
de luminozitate (apertura, timp expunere sau EV).
Fotograferea manual Modul M
Modul M este cel care ofera cel mai multa li-
bertate. Toate setarile disponibile in modul P
sunt disponibile si aici. Modul M (complet ma-
nual) ofera in plus posibilitatea de a seta ma-
nual apertura si tmpul de expunere (shuter
speed).
Apertura reprezinta deschiderea diafragmei
prin care patrunde lumina. Cu cat mai mare
aceasta deschidere, cu atat mai multa lumina
patrunde in senzorul aparatului, si cu atat mai
luminoasa este poza.
Aparatele mai putin performante nu permit prea
multa libertate aici: camera mea ma lasa sa aleg
doar intre aperturile f/2.8 si f/5.6.
Timpul de expunere arata cate secunde ramane diafragma deschisa. Cu cat mai mare tmpul de expunere, cu
atat mai luminoasa este poza. In cazul camerei mele, tmpul de expunere variaza intre 1/1000 si 30 de secunde.
Important de stut este ca deja de la un tmp de expunere de 1/8 1/5 secunde, riscul ca pozele sa iasa miscate
devine tot mai mare, deoarece nimeni nu poate tne mana complet nemiscata.
Asadar, modul M ne permite sa combinam un tmp de expunere cu o anume deschidere a diafragmei. Astel se
pot obtne poze mai luminoase decat cu modul automat al aparatului. Din nou, regula de baza este: experimen-
teaza!
Exemplul de mai sus arata ca la la acelasi tmp de expunere (1/25 secunde) o apertura mai mare inseamna mai
multa lumina (apertura mai mare inseamna cifre dupa f mai mici!). Daca vrem sa folosim neaparat apertura mai
mica (f/5.6 in loc de f/2.8), atunci trebuie sa marim tmpul de expunere de la 1/25 la 1/6 secunde (o sesime de
secunda).
Pentru fotografa de bijuterii se poate folosi in general apertura mai mare urmand ca tmpul de expunere sa fe
micsorat corespunzator pentru a nu supraexpune poza. Combinata de apertura mare + tmp de expunere scurt
este de preferat in fotografa de bijuterii findca un tmp de expunere prea mare creste riscul de a misca poza
daca nu se foloseste un trepied.
Condiii optime
Dupa cum am mai spus, cel mai bun
moment pentru a face poze este
la lumina naturala! Pozele care nu
benefciaza de lumina naturala nu
vor iesi niciodata la fel de reusite. Mai
mult, lumina artifciala falsifca culorile.
Asadar, pentru poze reusite folositi
lumina naturala!
Cu toate acestea, nu se recomanda
fotograferea in plin soare! Lumina directa
(nefltrata) creeaza zone supraexpuse
(mai ales pe bijuteriile din metal) si arunca
umbre foarte dure. Este de preferat o
zi innorata sau fltrarea luminii printr-o
perdea sau cu ajutorul unei foi de hartie
alba.
De asemenea, trebuie evitata fotograferea cu blitz. Daca poza este prea intu-
necata, o setare manuala a EV, sau cel mai bine a aperturii impreuna cu timpul
de expunere vor da rezultate mult mai bune. Daca poza este in continuare prea
intunecata, e mai bine sa astepti pana a doua zi, cand va f mai multa lumina.
Blitzul se refecta neplacut pe suprafete lucioase si arunca, la fel ca lumina direc-
ta, umbre foarte dure si inestetice.
Un alt aspect important este fundalul ales. Cel mai simplu si mai necostisitor este o
foaie alba de hartie. Cu ajutorul fundalului alb e si cel mai simplu sa setezi white ba-
lance-ul corect. In orice caz, trebuie aleasa o suprafata nerefectorizanta (care sa
absoarba si nu sa refecte lumina), care sa fe in armonie cu produsul prezentat dar
sa nu atraga atentia. Nu uita! Fundalul trebuie sa completeze produsul, in niciun caz
sa abata atentia de la el! Odata ce ai inteles aceste reguli de baza, poti sa devii
creativa si sa experimentezi cu diverse fundaluri din hartie, lemn sau stofa. Important e
ca produsul sa fe in centru atentiei, vizibil si in armonie cu fundalul ales. Mai jos poti
vedea doua exemple de fundaluri alese gresit.
Iar alaturi ai un exem-
plu de fundal creativ
care nu este alb, dar
care pune in valoare
produsele si le comple-
menteaza.
Cam atat pentru acest
tutorial. Sper sa te
ajute sa faci poze mai
bune produselor tale. Si
nu uita, dupa sedinta
foto pozele mai pot f
optimizate in diverse
programe de editare.
Astfel vei avea poze
si mai apetisante care
sa iti puna in valoare
creatiile handmade!
Kitten
Adriana
Biba Bijoux
Bohemiian Sin
Alina
Panait
Funtasticus
Ce aduc nou, in materie de organiza-
re, desfasurare si promovare evenimen-
tele organizate de voi?
Conceptul Iarmaroc este unicitate prin diversitate.
Noutatea vine in primul rand din alegerea unor lo-
catii open-air, cat mai neconventionale, in mijlocul
naturii. Ca artisti, noutatea vine din faptul ca sunt
foarte multi ca numar. Incercam sa facem un mix
intre muzica buna si nume sonore, acoperind cat
mai multe stiluri muzicale. Iarmaroc este deschis
oricui si nimeni nu trebuie sa lipseasca, iar pentru
asta am invitat artisti ce reprezinta nu mai putin
de 12 zone muzicale.
Am ales ca promovare varianta smart, new me-
dia, pentru a ne selecta cat mai bine publicul si
pentru ai trimite intr-un mod cat mai direct si clar
informatiile despre festival. Editia a 2a a Iarma-
roc Fest ridica stacheta si va invita din tabara...
la unitate :)
Carui tip de public ii sunt adresate
aceste evenimente? Cine va asteptati
sa vina la eveniment?
Publicul Iarmaroc e doritor de nume noi, de muz-
ica buna si e foarte atent cum isi gestioneaza
resursele fnanciare, din cauza contextului eco-
nomic nefavorabil in care ne afam. Vrem sa avem
ca participanti la Iarmaroc pe toti cei care s-au
distrat alaturi de noi anul trecut si pe cei care
vor sa participe la un nou concept de festival in
romania, unde publicul este tratat diferit decat
in restul evenimentelor care au avut loc pana in
prezent.
Cum vedeti evolutia pietei handmade in Ro-
mania? Incotro estimati ca se indreapta piata
handmade?
Piata de handmade se indreapta catre Iarmaroc! Ne
vedem acolo!
Cum ati ajuns sa organizati astfel de eveni-
mente? Care este motivatia voastra?
In anii precedenti, echipa Iarmaroc a organizat evente
in 4 zone/stiluri de muzica, iar evolutia a insemnat crear-
ea proiectului Iarmaroc, facut din sufet, cu daruire si pe
gustul nostru, deoarece ne doream sa facem altceva
decat ceea ce exista deja in piata romaneasca de
evenimente. Motivatia e simpla, facem ceea ce ne place.
Care a fost numarul de vizitatori la editia tre-
cuta? Ce asteptari aveti din acest punct de
vedere pentru aceasta editie?
La Iarmaroc Fest 2009 au fost 5000 de oameni, care
au inceput sa vina cu o zi inainte de deschidere si au
plecat duminica tarziu, cu multe ore dupa terminarea
festivalului, in conditiile in care au fost doar 2 headlineri
straini: Bonobo si Kid loco
La Iarmaroc Fest 2010 avem peste 200 artisti si trupe,
din care peste 60 nume straine, si suntem pregatiti sa
primim 10000 oameni, cu parcare iluminata si pazita,
mancare traditionala si eco, zona de camping ingra-
dita, iluminata si pazita, dotata cu grupuri sanitare cu
dus, apa calda, spatii de depozitare. Oferim cazare
pentru cei care vin cu propriul lor cort, iar pentru ceilalti
oferim noi cortul si sacii de dormit (contra cost evident).
Ne asteptam publicul si cu o zona de chill dotata cu
hamace si leagane, dar si cu o zona de fun & games.

Care sunt canalele si modalitatile de promovare
a evenimentului?
Am ales canalele clasice: radio, tv, outdoor (print, stick-
ere, clipuri pe ecrane led si lcd), reviste clasice si online,
romanesti si internationale. Ne promovam foarte puternic
pe internet atat pe site-uri romanesti cat si pe interna-
tionale, pe cele mai importante retele sociale etc. Avem
ca partener media si o televiziune online StreamON.ro
care va transmite in direct online cele mai bune momente
de la festival.
Handmade is the new
black!
O parafraza ce pare cel putin potrivita
pentru a descrie fenomenul handmade,
asa cum s-a dezvoltat in Romania ul-
timilor ani. De ce handmade?
Pentru ca nu exista nici un motiv pen-
tru care am evita termenul englezesc,
in conditiile in care atat re-orientarea
catre lucruri facute de mana, cat si
fragila, dar atat de trendy, miscare
eco isi trag seva din tari vorbitoare
de limba engleza. Inainte de hand-
made au fost eternele martisoare din
fori presate, boabe de fasole si lut,
fuierele, papusile din coceni cu par
de canepa, naiurile, porumbeii din lut,
lingurile de lemn cu coada incrustata,
oalele de lut smaltuite, tablorile cu
pirogravuri, si multe altele care cu
siguranta ar merita amintite.
Poate iti amintesti si de covoarele te-
sute la tara. De iile de in sau boran-
gic, cusute in puncte mici si, de ce nu,
de nemuritoarele goblenuri. In fecare
din ele era ceva din istoria si spiritul
locului, al oamenilor si obiceiurilor
lor. Obiceiuri care azi mai condi-
menteaza sarbatorile petrecute tradi-
tional in Maramures, cate o emisiune
ratacita pe vreunul din posturile TV
publice sau transmisii fugare de pe la
diverse targuri traditionale. Se mai in-
cearca folosirea lor ca sursa de inspi-
ratie in diverse demersuri artistice pe
taramul vestimentar sau cel al acce-
soriilor. Cu siguranta sunt importante
si nimeni nu le poate nega valoarea de
simbol al culturii populare.
Nu putem ignora nici perioada
comunista a lucrului de mana.
Banii putini, raritatea produselor,
dublate de faptul ca aproape tot ce
era bine realizat in fabrici pleca la
export, au incurajat aparitia unei
mici industrii artizanale de pulo-
vere, ciorapi grosi din lana, mile-
uri, cuverturi crosetate, haine cro-
ite dupa tipare nemtesti obtinute
pe sub mana, bijuterii facute din
argintul industrial al intreprinderii,
tablourile din seminte, din nou
goblenuri inramate, ba chiar si mo-
bila din rumegus presat furniruit si
statuete din BCA. Toate cazute in
desuet, toate ingropate de invazia
de produse de serie, marca a perio-
adei postdecembriste. E discutabil
daca ele se puteau incadra la capi-
tolul arta artizanala sau mai degra-
ba la categoria kitsch. Cu siguran-
ta se inscriau la categoria practic.
Dupa nebunii ani 90, insa, nevoia
de individualizare se acutizeaza,
iar etichetele diverselor branduri
nu mai sunt de ajuns. Cei crescuti cu
ochii peste gardul tarilor occiden-
tale stiu ca stilul personal trebuie
construit cu grija si ca tot ceea ce
spui, imbraci, incalti, citesti, atarni
la urechi, agati pe perete, trebuie sa
fe foarte tu.
In asemenea mediu prielnic apar
primele bloguri cu rol de prezen-
tare a diverselor produse facute
manual, de la rochii Lolita cu mod-
el unicat, tricouri pictate manual,
portofele si genti din panza sau
fetru, pantof cu atitudine facuti
sau decorati manual, pana la cer-
cei, coliere, bratari din cele mai
diverse materiale: pasta de mod-
elat pictata, sfoara, cupru, sticla,
polimer, piele, voal sau fetru. De
mentionat si incercarile din sfera
decoratiunilor interioare.
Dar cine sunt promotorii nou-
lui curent? Tineri absolventi de
Arte sau Arhitectura, deopotriva
cu studenti la aceleasi facultati,
dar si oricare alti norocosi pose-
sori de gene cu simt estetic. Entu-
ziasti, colorati, plini de amprenta
individuala, convinsi ca ceea ce
porti trebuie sa fe un manifest.
In acelasi timp, apare si cadrul
de de expunere offine: targuri
tematice, atent concepute, ur-
mate de petreceri mai mult sau
mai putin exclusiviste, expozitii
si chiar cateva magazine situate
in zona centrala a marilor orase.
Colaborarile cu librarii, cafenele,
cluburi si cu organizatorii de con-
certe importante, pentru oferirea
unui cadru de expunere cat mai
ne-conventional se inmultesc.
Sutele, uneori chiar miile de
participanti, si atentia mass-me-
dia, impun fenomenul drept unul
important, care trebuie scos din
sfera underground.
Bucurestiul se detaseaza lejer in ceea ce
priveste frecventa evenimentelor si a numar-
ului de magazine ce comercializeaza produse
handmade.
Asadar, micul artizanat si lucrul de mana
sunt transfgurate si fortate sa treaca la
urmatorul nivel, unul proaspat, plin de ati-
tudine si stil, conectat la restul tarilor care au
ceva de spus in domeniu. Stilul handmade.
Titulatura de designer se raspandeste viral,
incercand sa defneasca ocupatii cu mult mai
extinse, care merg de la concept la fnaliza-
re de produs, implicand tot felul de operatii
complexe, cu rezultate de multe ori surpinza-
toare.
Gama produselor se diversifca in progresie
geometrica, ajungand la podoabe de par su-
pradimensionate, tutu-uri, jurnale cu hartie
realizata manual si bijuterii din portelan sau
hartie si in curand apare si prima platforma
online de vanzare a produselor handmade.
Pentru sfarsit, abandonam privirea de ansam-
blu, si coboram la frul ierbii, punand intrebar-
ea care ne framanta fundamental, desi intuim
macar o parte din raspuns: De ce cumpara
lumea handmade?
Si pasam microfonul in ordine aleatoare catre:
Madalina Timofte, detinatoarea brandului Artizart si a fostului magazin fzic cu acelasi nume, care ne ofera o
explicatie din perspectiva consumatorului de handmade, cu care se identifca:
La intrebarea asta ti-as raspunde din pozitia de cumparator, pentru ca, lasand la o parte faptul ca lucrez hand-
made, sunt si o mare consumatoare si am adunat in ultimii 2 ani jumate o colectie consistenta.
Aleg sa cumpar accesorii realizate manual din mai multe motive: in primul rand sunt cativa artizani pe care ii
respect foarte mult si care fac niste lucruri absolut superbe, pur si simplu, nu poti sa rezisti sa nu cumperi; in
al doilea rand este foarte important sa constientizam ca primul lucru pe care il observam la o persoana este
aspectul fzic per ansamblu, astfel hainele si accesoriile capata o semnifcatie extrem de importanta pentru ca
imaginea comunica mult mai bine personalitatea si felul nostru de a f decat am putea sa o facem noi prin primele
cuvinte pe care le spunem. Pentru mine este esential sa ma exprim vestimentar printr-un cod al designului care
sa spuna cine sunt persoanelor care ma intereseaza. Aleg handmade pentru ca nu prea exista alte obiecte care
sa-mi povesteasca interiorul atat de bine. Sunt convinsa ca oamenii care cumpara handmade sunt persoane
care au ceva de spus, au idei, sunt deschisi si visatori. Desigur acest public nu este unul fundamentalist, nu
cumpara numai handmade, dar, odata ce incep sa se plimbe la mai multe targuri sau intra in contact cu mai multe
obiecte de acest tip, devin fdeli si isi reorienteaza majoritatea cumparaturilor spre handmade.
Elena Gheorghe, detinatoare a magazinului DOTs SHOP,
spune ca:
In ultima vreme clientii sunt atrasi din ce in ce mai mult
de piata de handmade. Cred ca acest lucru se datoreaza
faptului ca oamenii cauta din ce in ce mai mult unici-
tatea in accesoriile pe care le poarta, dar sunt atrasi si
de caldura pe care un obiect manufacturizat il transmite
consumatorului.
Si, nu in ultimul rand, punctul de vedere al celor
din echipa Breslo:
Oamenii aleg sa cumpere handmade pentru ca au
nevoie de unicitate. Piata este invadata de chinez-
isme si plastc lucrat in serie. Produsele handmade
sunt produse unicat sau in serie mica, iar acest
aspect face ca persoana care le alege sa se simta
deosebita.
Dar cine sunt clienii pentru aceasta pia n formare? Care este comportamentul lor de cumprare?
Clienii, att pentru mediul online ct i pentru offine sunt n general femei, de toate vrstele.
Mdlina ne spune, din experiena ei, c nu exist sezonalitate n ceea ce privete comportamentul de cumprare
al clientului romn. Tot de la ea am afat c se simte efectul crizei economice i c acum clienii petrec mai mult
timp n magazin, iau mai greu decizii, dar sunt dispui s cumpere obiecte mai scumpe i mai bine realizate.
Magazinele offine sunt promovate prin mailing list, oferte, participri la trguri i evenimente, fyere,
afse, recomandri. Totui nu este neglijat nici mediul online, care devine o unealt tot mai puternic n ceea ce
privete promovarea.
Magazinele fzice, cu profl handmade, aduc ceva nou pe pia, rsfa i rspltesc clienii, le ofer acestora
produse unice, special create pentru ei, individualizate. Aici este locul unde clientul se ntlnete direct cu
productorul, iar acest aspect trebuie fructifcat la maxim.
DOTs SHOP s-a nscut din
dorina celor care au iniiat acest
proiect de a le reprezenta i a f
un loc unde
clienii s se simt ca n
propria sufragerie DOTs
SHOP poate f caracterizat ca
find atelier, vesel, cozy.
Magazinul a fost deschis n
ianuarie 2009, iar Elena ne
spune c investiia iniiala a
fost recuperat.
n magazinul Elenei se gsesc
produse handmade create de
ea, dar i de ctre ali artizani,
i sunt ct mai diverse: bijuterii
din fr de argint sau argintat,
bijuterii din lut pictate, colaj i
chiar fmo, bentie mai mult sau
mai puin preioase. n curnd,
dup o scurt reamenajare,
voi ncerca s aduc n magazin
i haine i gentue.
n mediul online, nu puteam ignora echipa
Breslo, iniatoarea celei mai mari platforme
de vnzare online de handmade.
Astfel, am afat c Breslo a aprut din dorina de a
ajuta artizanii din Romnia i de a le oferi o comu-
nitate, un loc unde s i vnd creaiile i s devina
cunoscui. Pe scurt, Breslo = unic, lucrat manual,
captivant.
Echipa Breslo a adus ceva nou n domeniul trgurilor
handmade, un concept i un format inedit. Fabrica
de Handmade Breslo a aezat artistul n centru i a dez-
voltat activiti n jurul lui. Colul artistului zona
unde artitii susineau demonstraii live, Maratonul de
pictur - spaiul n care artitii i vizitatorii i ex-
ersau talentul la pictur, Centrul eco unde inge-
niozitatea a fost pus la ncercare i cine dorea putea s
construiasc diverse obiecte din materiale reciclabile
i nu n ultimul rnd Prima prezentare de mod din
Romnia cu vestimentaie handmade unde trei tineri
designeri i-au prezentat ultimele colecii.
ncotro se ndreapt curentul handmade?
Designerii de azi vor cuceri noi trmuri, vor conti-
nua s se dezvolte, s creeze obiecte inedite i inova-
tive pentru consumatori tot mai exigeni i deprini
cu atitudinea handmade.
Am afat de la Mdlina Timofte despre fostul mag-
azin Artizart, c a fost un loc prietenos, boem i
unic, care ncerca s i seduc clienii, un loc unde
orice idee a clientului se putea materializa, unde
clienii erau servii cu bomboane i ceai, unde erau
ntmpinai cu poveti, evenimente, serate, iar fdeli-
tatea le era rspltit. Dar toate acestea au necesitat
foarte mult munc din partea Mdlinei, dedicare i
bineneles eforturi materiale. Magazinul a fost de-
schis din decembrie 2008 pn n martie 2010 i a
avut o investiie iniial de aproximativ 5000 euro.
Piaa handmade continu s se dezvolte, s
evolueze spre urmtorul nivel. Produse i
colecii atent gndite i calculate, piese ct
mai personalizate, adresate unui public spe-
cifc, de ni, fnisaje deosebite i idei ct mai
inedite, toate acestea vor face parte din vii-
torul curentului handmade. i nu se va opri
aici. Se vor cuceri noi teritorii, se vor deco-
peri noi tehnici i materiale i oamenii nu
vor nceta s se foloseasc de mini pentru
a-i materializa ideile i a aduce un plus de
frumusee.
Care sunt planurile Mdlinei de viitor? Particip
n continuare la trguri, explorez i mai mult zona
creativitii i ncerc s implic lumea handmade n
proiecte culturale pentru a o apropria de cultura urban
i de design i cred c am reuit asta prin fair 4 art.
Handmade-ul este un stil de via i o atitudine pe care
sper sa o vad mai des exprimat sincer.
Planurile de viitor pentru comunitatea Breslo:
Breslo va ncerca s se extind i n afara rii i s
ncerce s formeze o pia comun pentru artizanii din
Europa i nu numai.
A venit n sfarit primvara nainte se cunotea venirea primverii prin apariia ghioceilor
(naturali) i printr-un aer general de veselie. ns n condiiile unei crize de care se tnguie lumea
ntreag, criza estetic i a bunului gust trece aproape neobservat. i anul acesta, ca i in ali
ani, s-a ntors n for invazia sezonier de kitschuri. Cu toii ne plngem i deplngem situaia
actual, ns -ca prin farmec tarabele pline de mruniuri fr gust continu s se goleasc n
timp record.
Ce nseamn pn la urm kitsch? Bunul sim ar trebui s reactioneze instinctiv n prezena lui, ns normalizarea
kitsch-ului poate s induc n eroare pe muli. Aadar, este kitsch dac poti bifa pe list urmtoarele:
- Fcut de mntuial
- Ieftin i ca pre i ca execuie
- mpopoonat- abunden de detalii iptoare, menite s ia ochii
- Imitaie de prost gust dup un obiect frumos
- Lipsit de valoare artistic
- Omiterea sau executarea grosolan a unor detalii, n graba de a produce la norm, de dragul proftului
Despre
kitsch-ul
de
tarab
Cel mai des este un produs n serie,
dar i dac este unicat, cu pretenii ar-
tistice se d de gol prin aspectul co-
mercial, fcut s satisfac o nevoie
imediat. Dac ar f doar o problem
sezonier, parc a mai nchide ochii,
ns nu exist doar, ci pur i simplu
ESTE o problem. Punct. Dac nu s-ar
manifesta i n restul timpului- n lim-
baj, comportament, produse, servicii,
stil de via- nu ar aprea nici de drago-
bete, martior, Pate, Crciun etc.
Acolo unde se srbtoreau tradiii, azi se improvizeaz tarabe n
cel mai pur spirit comercial. Vrei s srbtoresti dragostea? i
coasem repede o pern n form de inimioar de plu! E i prac-
tic i frumos. Nu eti convins ca o s plac? Pune-i un diminu-
tiv i iubita va reaciona corespunztor: pernu, inimioar,
papuic, ursule, puior etc. Avem brelocuri, zorzoane,
aur i argint, tinichea- tot ce pofteti! Unde se manifest de fapt
kitsch-ul? n capul nostru. n lipsa de cultur i de valori. Vari-
antele superfciale propuse de tele-shopping nu constituie lectii
de cultur.
Simul frumosului- dac nu este nnscut- se poate educa. Prin
lectur, prin muzic, prin spectacole, nu prin emisiuni tv, reality-
show-uri i tabloide. Cu regret constat c n vocabularul i n
vieile noastre cuvintele a fueri i fureal nu sunt nite
necunoscute. Le practicm zi de zi. A mslui, a imita prost i a
nega autenticul risc s devin trsturi naionale. Cu toate astea,
eu sunt optimist. Pe de-o parte pentru c a nceput ofensiva tin-
erilor care preuiesc originalitatea i fac lucruri artizanale destul
de drgute, cu mult potenial de a deveni chiar exemplare pe vii-
tor. Pe de alt parte pentru c, primavara n sine, revarsat cu
generozitate n fecare frunz i foare, n cer i n soare, peste tot
n jurul nostru, va f un model de frumusee adevarat pentru cei
care doresc s l accepte.
Materiale necesare:
- Fetru bleu
- Nasturi colorai
- Ac si a pentru cusut (bleu i neagr)
- Foarfece
- 2 mgelue pentru ochi
- Fibr sintetic sau vat pentru a um-
ple dinozaurul
- Tipar
Dinozaurul
din
fetru
Decupeaz tparele de pe
hrte i apoi prinde-le cu
bolduri de fetru, decupnd
cu grij i urmnd contu-
rul tparului. Trebuie s ai
2 buci din corp i cte 4
buci din fecare picior (4
pentru picioarele din spate
i 4 pentru picioarele din
fa).
Suprapune cele 2 pri ale
corpului, coase de jur m-
prejur (cu maina de cusut
sau de mn), lsnd o
deschiztur de 2-3 cm
pentru a umple corpul cu
fbr. Se procedeaz la fel
i cu celelalte pri.
Prin deschiztura lsat,
umple corpul dinozaurului
cu fbra sintetc sau vat
pn ce este destul de
ferm.
Coase deschiztura i repet paii 2 i 3 pentru
picioarele din fa i din spate.
Cu un ac i aa
neagr coase gura
dinozaurului.
Poziioneaz picioarele din
spate de o parte i de cealalt
a corpului.
Pune aa n dou i coa-
se picioarele de corp,
trecnd acul cu aa prin
picior corp celalat
picior.
Treci cu acul prin gurile
nasturelui i apoi prin corp
pn la cellalt picior i
nasture. Repet de cteva
ori pn cnd nasturii sunt
cusui ferm.
Repet acelai procedeu
pentru a fxa i picioarele
din fa.
Pentru a coase mrgeluele
ce vor f ochii dinozaurului,
treci cu acul dintr-o parte n
alta a capului, fxnd bine
margeluele.
Si gata. Ai terminat!
Materiale:
Fetru (roz deschis i roz nchis) 1.
Un CD 2.
A roz deschis, roz nchis i 3.
neagr
Ac 4.
1 mrgelu 5.
Tipar 6.
Band ngust din satin 7.
1 nasture 8.
Ai CD-uri pe care vrei s le arunci?
Astzi i art cum s le reciclezi fcnd
un semn de carte vesel. Astfel a prins
contur porcuorul Leopold.
Se vor tia materialele urmrind conturul tparelor.
Din fetrul roz deschis se va tia corpul purceluului
(de 2 ori), buzunarul ( 1 dat) i urechea (1 dat).
Din fetrul de culoare roz nchis se va tia inimioara
(de 2 ori) i foarea (1 dat).
Porcuorul Leopold
Semn de carte
Se aplic ure-
chea pe corpul
porcuorului i se
coase de mn.
Cu aa neagr
se va coase
mrgelua, repr-
ezentnd ochiul,
iar cu aa roz n-
chis se va coase
buzunarul de cor-
pul porcuorului.
Pe marginea buzunarului se va aplica foarea i
se va fxa cosnd nasturele n mijloc.
Se suprapun cele dou
inimioare iar ntre ele
se va fxa un capt al
bentei de satn. Se cos
cele dou buci, lsnd
1 cm necusut. Se umple
inima cu puin fbr
i apoi se termin de
cusut.
Captul cellalt al
bentei de satn se
fxeaza pe partea
superioar a corpu-
lui, se aeaz CD-ul
peste i apoi cealalt
parte a corpului. Se
coase de jur mprejur.
Gata, ai un semn
de carte n form
de porcuor.
Aitch
Ebony
Vintage
Alina
Panait
Pe Andreea Crepcia o stiu din anul 2007 cand a participat la
emisiunea concurs Megastar si unde am sustinut-o cu mare
drag. Acolo a reusit sa se claseze pe locul doi. Multi dintre par-
ticipanti au disparut, dar mi-a parut bine ca Andreea a reusit
cu vocea ei sa intre chiar in locurile fruntase ale topurilor ro-
manesti alaturi de trupa Sistem, o trupa non-conformista, for-
mata integral din percutionisti. Alaturi de ei a inregistrat piesa
Boca del inferno, piesa care s-a clasat pe primele locuri in
topurile radiourilor din Romania vreme de cateva luni. A fost
alaturi de mine (ce-i drept virtual) si mi-a raspuns la cateva in-
trebari. Mai jos gasiti raspunsurile! Lectura placuta!
1. Ce-ti trece prin minte atunci cand
spuiaccesorii handmade?
Cand spun accesorii handmade spun:
creativ , original, unicat

2. La ce fel de eveniment crezi ca ai
putea purta astfel de accesorii?
Eu cred ca in totul tine de materialele din
care sunt facute aceesoriile. Ele pot f pur-
tate oricand si oriunde atata vreme cat ac-
cesorizeaza corect o tinuta si ii aduce acea
nota de original.

3. Ti-ar placea sa-ti realizezi tu accesori-
ile pe care sa le porti in concerte?
Sigur ca da, am si facut asta uneori si e
distractiv.

4. Ai prietene in showbiz care poarta ac-
cesorii realizate manual?
Sincer nu stiu daca vreuna din ele isi re-
alizeaza accesoriile manual.

5. In Bucuresti te duci la targuri de pro-
fl?
Uneori, cand am timp si stare merg (mai fur
idei :P )

6. Crezi ca modul in care te imbraci
spune ceva despre tine?
Cred ca modul in care ne imbracam spune
multe despre noi. Desigur ca imbracamintea
variaza si in functie de eveniment, dar
exista acele elemente distinctive care fac un
stil usor de identifcat.

7. Cum iti alegi vestimantatia pe care o porti
in concerte si mai ales accesoriile?
Vestimentatia o aleg in functie de ceea ce vreau
sa transmit si freste in functie de ce ma avan-
tajeaza. Iar accesoriile sunt in general simple.
Prefer lemnul si ceramica findca imi dau o stare
interioara creativa si relaxanta. Metalele nu prea
sunt pe gustul meu, desi imi face placere sa le
vad purtate de alte persoane.

8. Ai un stilist care se ocupa de vestimentatia
ta?
Am avut colaborari cu designeri din noua gen-
eratie de pe la noi, de care lumea inca nu a afat,
dar care sunt foarte talentati.O mentionez aici
pe Sandra Galan, care mi-a creat o tinuta foarte
frumoasa si ingenioasa.

9. Te-ai lasa pe mana unui artist artizan sa-ti
gandesca garderoba?
Sigur ca da , de ce nu? La urma urmei stilul se
poate imbunatati mereu.
Andreea Crepcia
Megastar-ul care poart
handmade
Skinner Blend este o tehnic
inventat de Judith Skinner
pentru a obine o foaie de lut
polimeric colorat n degrade.
Pentru nceput, luai cantiti
egale din dou culori (eu am
folosit Sculpey Studio Spanish
Olive i Avocado) i frmntai-
le bine. Dai-le forma unor
triunghiuri dreptunghice egale
i aezai-le astfel nct s
formeze un dreptunghi. Trecei
dreptunghiul prin maina de
paste la setarea cea mai mare:
Skinner
Blend
ndoii pe lungime banda
obinut i trecei-o din nou
prin maina de paste, n-
cepnd cu ndoitura. Dac
introducei invers, riscai ca
la ndoitur s intre bule de
aer n lut, care apoi vor f viz-
ibile la copt. Repetai acest
pas pn cnd trecerea de la
o culoare la alta se face lin,
fr benzi de culoare bine
defnite.
Dac vrei s obinei un efect
mai interesant, putei forma
dreptunghiul iniial din mai
multe culori:
Degrade-ul obinut se poate folosi aa
cum este, sau se poate rula aa vei
obine varianta cea mai simpl de bulls-
eye cane n degrade.
Eu m-am oprit prea repede la acest
blend i se poate vedea trecerea destul
de brusc de la o culoare la alta, ns n
urmatorul tutorial vom vedea cum se
poate folosi acest cane i cum se poate
repara greeala mea.
Pentru nceput, tiem din cilindrul
nostru capetele i punem bine re-
sturile, pentru c le vom folosi mai
ncolo. Apoi reducem o bucat din
cane, rulnd cilindrul pe suprafaa
de lucru pn ajunge la o grosime
de diametru 0.5 cm.
Cane-ul rezultat nu trebuie s
fe perfect, pentru c micile
imperfeciuni i diferene de gro-
sime oricum nu se vor vedea.
Tiem i punem deoparte o bucat
din acest cane (cam 10 cm) i apoi
bucata rmas o tiem n patru
pri egale. Punem cele patru
buci una lng alta i le rulm
pentru a le lipi. Putem repeta acet
pai de oricte ori, dar de fecare
dat discurile se vor micora, pier-
zndu-se din detalii.
Mrgele cu
Skinner Blend
Acest cane se numete lace cane
sau dantel i este foarte uor de
folosit: cu o lam special pentru
lut polimeric sau un cuter curat i
ascuit tiem feliue ct mai subiri
din acest cane i apoi le punem
peste o baz fcut dintr-o bucat
de lut (aici putem folosi resturi de
lut rmase de la alte proiecte cum
lutul va f acoperit n ntregime, nu
conteaz ce culoare are).
Dup ce mrgeaua este acoperit cu lut, o nvrtim de cte-
va ori ntre palme, pentru a nivela marginile dintre felii, i o
gurim.
La fel se poate acoperi orice form de mrgea. Dac vrem sa
facem mrgele tub, pregtim o bucat de lut pe setarea cea
mai mare a mainii de paste (dac nu avei main de paste,
pregtii un dreptunghi de grosime 3 mm, ct mai uniform),
apoi o nfurm pe un b de frigrui (sau ceva asemntor
ac de tricotat, scobitoare) i tiem lutul dup ce e nconjurat o
dat bul:
Putei coace aceast baz, pe
care apoi s o acoperii cu felii
din cane, sau putei direct s o
acoperii. n cazul n care baza
este crud este posibil s se
deformeze n tmp ce o acoperii,
aa c v recomand s o coacei.
Folosind cane-ul original re-
dus putem tia felii pe care
s le punem din loc n loc pe
o mrgea, sau putem s aco-
perim o mrgea n relief.
Tiem felii de grosime 2-3 mm,
cu care acoperim o baz de
mrgea. Pentru a ne asigura
c nu se vede culoarea bazei,
o acoperim cu o foaie foarte
subire obinut din resturile
de la tierea cane-ului iniial:
Dup ce am pus toate bucile de cane,
folosind o pereche de mnui chirurgi-
cale, rulm uor mrgeaua ntre palme.
Dac apsai mai tare, spaiile libere
dintre bucile de cane se vor umple i
mrgeaua va f uniform. Mnuile chiru-
rgicale se folosesc la fnisarea mrgelelor,
pentru a nu rmne amprente, dar avei
grij s nu rmn culoarea pe ele eu
am cte o pereche pentru culori de-
schise, una pentru nchise i una pentru
negru. O alt problem la folosirea lor
este c mi se nclzesc minile destul de
tare, dar cum nu trebuie inute foarte
mult, e ok.
Dac v-a inspirat tutorialul i ai fcut mrgele urmrindu-l,
trimitei-ne un email la contact@revista-atelierul.ro cu poze i o
s le artam n galeria artcolului.
Stiti cum puteti obtine hartie reciclata in casa? Este un pro-
ces foarte simplu! Aveti nevoie de: blender, fer de calcat
(va recomand sa folositi electrocasnice uzate, de care nu
mai aveti nevoie in viitor), un vas mare cu apa, o rama de
fotografe cu o panza fxata, doua prosoape, hartie de bu-
catarie, si maculatura!.
Eu am folosit o
agenda de care
nu am fost prea
multumita, si
ceva hartie verde
pentru culoare.
Bineinteles, pu-
teti folosi reviste,
oferte de la su-
permarket, core-
spondenta. ce
va pica in mana.
Sa incepem!
Hrtie reciclat
n Buctrie
Rupeti hartia in buca-
ti medii, si o mixati in
blender impreuna cu
un pahar apa.
Pasta obtinuta o tur-
nati intr-un lighean
(cu apa, precum in
imagine).
Folositi rama cu pan-
za pentru a pescui
ceea ce va f hartia
noastra. Asteptati
pana se scurge cat
mai multa apa din
rama.
Asezati rama pe un prosop
uscat, si absorbiti apa cu
o laveta. Eu am gasit una
foarte faina, care absoar-
be super (si nu se lipeste
pasta de ea).
Dupa ce ati absorbit cat de
multa apa puteti, folositi
un betisor pentru a desface
marginile, apoi incepeti sa
ridicati hartia din rama. Fiti
atenti, hartia este FOARTE
fragila in acest moment,
deci va trebui sa lucrati cu
delicatete.
Asezati hartia fragila pe
un prosop uscat.
Acoperiti cu doua bucati
de hartie din aceea ab-
sorbanta pt bucatarie.
Incepeti sa treceti ferul
de calcat incins pes-
te servet, pana cand
acesta ramane uscat
la suprafata. Ridicati
servetul, intoarceti har-
tia reciclata, acoperiti
din nou, si calcati.
Cand servetul nu mai
absoarbe umezeala din
hartie, puteti atinge
minunea direct cu
ferul, pana cand este
complet uscata.
distribu[ie gratuit a artei n strad
romanian papergirI este un proiect de art
NON-COMERCIAL, ANALOG i PARTICIPATIV
Prin urmare, proiectul se va ntmpla n msura n care alegi s participi.
nscrie-te n proiect pn la 1 iulie 2010, cu lucrri pe care eti gata s ni le nmnezi din plcerea simpl de a face
cuiva un cadou!
n august, vom expune toate lucrrile strnse, timp de dou sptmni, n Bucureti.
La nceputul lui septembrie va avea loc DISTRIBU|IA - ziua n care vom mpar[i trectorilor, pe strad, ,ziarul nostru
de art (role formate dintr-o selec[ie aleatoare de lucrri de art rulate mpreun).
romanian papergirI crede c arta e pentru toat Iumea.

Dac ne mprteti prerea, am fi onora[i s te avem alturi de noi.
www.romanianpapergirI.com
Cu romanian papergirl, Bucuretiul intr pe fliera de dis-
tribuie a artei n strad alturi de Berlin, New York, Cape-
Town.
Ideea proiectului este aceea de a aduce arta ctre pu-
blic ntr-un alt fel dect normal; s surprindem oamenii
i s i aducem n contact cu arta n viaa de zi cu zi.
Papergirl este distribuit asemeni unui ziar dar nu este editat
i printat ca un ziar. Ziarul pe care l distribuim const
n lucrri de art rulate mpreun.
Dac desenezi, pictezi, faci colaje, fotografi sau alt
form de art vizual ce folosete c suport hrtia sau
orice altceva ce i permite s l rulezi, trimite-ne lucarea ta
pn la 1 iulie fe prin pot, fe adu-o personal la adresa de
distribuie. Nu exist limitri n ceea ce privete formatul, su-
biectul sau cantitatea lucrrilor trimise, prin urmare, rolele vor conine lucrri
originale, printuri i fotografi deopotriv.
nainte ca rolele de art s fe distribuite, toate lucrrile strnse pot f vzu-
te ntr-o expoziie ce dureaz dou sptmni, n august. Toate lucrrile
strnse vor f distribuite n strad la fnalul expoziiei.
Vara asta ieim cu
bicicletele i aducem
arta n strad!
distribu[ie gratuit a artei n strad
romanian papergirI este un proiect de art
NON-COMERCIAL, ANALOG i PARTICIPATIV
Prin urmare, proiectul se va ntmpla n msura n care alegi s participi.
nscrie-te n proiect pn la 1 iulie 2010, cu lucrri pe care eti gata s ni le nmnezi din plcerea simpl de a face
cuiva un cadou!
n august, vom expune toate lucrrile strnse, timp de dou sptmni, n Bucureti.
La nceputul lui septembrie va avea loc DISTRIBU|IA - ziua n care vom mpar[i trectorilor, pe strad, ,ziarul nostru
de art (role formate dintr-o selec[ie aleatoare de lucrri de art rulate mpreun).
romanian papergirI crede c arta e pentru toat Iumea.

Dac ne mprteti prerea, am fi onora[i s te avem alturi de noi.
www.romanianpapergirI.com
Ne place s facem cadouri. Dac ne mprteti plcerea, te ateptm al-
turi de noi!

nscrie-te n proiect pe papergirl.ro@gmail.com

Pentru mai multe informaii, intr pe www.romanianpapergirl.com
Poate stiti c ofranul este unul dintre cele mai scumpe condimente din lume.
Aceasta se datoreaz faptului c se produce din stigmatele (partea superioar
a pistilului) forii de Crocus sativus, o plant mediteranean, asemntoare
ca aspect cu brndua de toamn de la noi din ar. Pentru producerea unui
kilogram de ofran sunt necesare circa 110 000 170 000 de fori sau o
suprafat echivalent cu dou terenuri de fotbal; mai sunt necesare nc 40 de
ore pentru a culege aceste fori, extragerea, uscarea i ambalarea stigmate-
lor i iat cum se ajunge la preuri de 7 500 pentru kilogramul de ofran.
Istoria ofranului merge cu mai bine de 3 000 de ani n urm i continu pn
n zilele noastre, find strns legat de cea a Indiei, Egiptului, Persiei, Chinei
sau Spaniei.
Acest condiment a fost apreciat pentru
gustul su deosebit pe care l confer
preparatelor culinare, cum ar f cele
din orez, paste, pete, pui, miel, supe,
sosuri, pentru culoarea galben au-
rie pe care o d acestora dar i pinii,
produselor de patiserie, cozonacilor,
prjiturilor. Este apreciat i pentru col-
orarea natural a materialelor textile,
dar are utilizri si n industria parfu-
murilor.
Nu n ultimul rnd i sunt recunoscute
calitile terapeutice, att de-a lungul
istoriei, dar i de medicina modern care
i-a demonstrat calitile imunomodula-
toare, antioxidante i anti-cancerigene.
ofranul este un condiment care, pe
lang calitile pe care le-am enu-
merat deja, mai aduce un plus de ex-
otic, ndeprtat, luxuriant felurilor
de mancare la care este adugat, o
arom i culoare care ne ncnt i
adaug un ceva estetic acestora. Cel mai ba-
nal orez fert capt alt aspect i alt arom
dac i se adaug doar un vrf de ofran.
i toate astea mi-au venit n minte cnd priveam
nite bijuterii realizate din mrgele din sticl
i pietre semipreioase asezonate cu deja
prea cunoscutele accesorii din argint tibetan.
Recunosc! am fost mereu derutat de acest
termen, foarte folosit de ceva timp pe la noi i
am cautat s neleg ce se ascunde n spatele
lui Aa c am ntrebat pe forumuri de speciali-
tate, am citit cu atenie explicaiile date de unii
comerciani ale acestor accesorii din argint ti-
betan, dar, dup toate acestea, am continuat sa
am aceleai nedumeriri:
De ce argint? i De ce tibetan?
Muli suntem fascinai de Tibet, de spiritualitatea,
cultura, istoria acestui trm misterios, iar bi-
juteriile realizate de meteugarii autohtoni au
un aspect deosebit de atractiv, orict de exigeni
am f.
Argintul tibetan
oranul bijuteriilor
Podoabele tibetane folosesc simboluri
tradiionale, religioase, sunt masive,
supradimesionate chiar, cu designul
suprafeelor elaborat, detalii fne, car-
acteristice i exuberan coloristic.
Iar ceea ce le d aspectul particu-
lar bijuteriilor tibetane originare este
faptul c accesoriile lor sunt turnate,
lefuite, prelucrate si asamblate manual.
Istoria prelucrrii aurului i argintului
de ctre meterii tibetani merge mult n
urm, find descoperite obiecte din met-
ale preioase realizate n stilul clasic, ti-
betan, din anul 600 AD.
tiind toate acestea, n momentul n
care un accesoriu este catalogat ca ti-
betan, capt parc automat i car-
acteristicile menionate mai sus.
Mai mult, se tie c artizanii tibetani fo-
losesc chiar i azi metalele preioase n re-
alizarea podoabelor, fe aur sau argint 925,
dar i un aliaj mai ieftin care conine circa
63% argint pur n combinaie n special cu
cuprul, cunoscut drept argint tibetan.
Pentru mine, alturarea celor dou cu-
vinte: argint + tibetan, denota un obiect
de calitate realizat din argint 925 sau
argint tibetan (argint minim 63%) de
nimeni alii dect maetrii tibetani ai
podoabelor, dar este clar c am o imag-
ine deformat a semnifcaiei cuvintelor,
pentru c, n realitate ce se ascunde
sub aceast sintagm?
n primul rnd nimic din ceea ce ne pro-
mite: nici argint, nici atingerea minii
meterului din Tibet. Nimic din toate aces-
tea, avnd n vedere c aceste accesorii
se produc cu precdere n China, find
produse de serie prelucrate industrial.
Multe din motivele caracteristice tibetane
au fost preluate, adugndu-se mod-
ele noi, numeroase de gust ndoielnic,
chiar dac drglae, dar care nu mai au
nimic n comun cu stilul tibetan (pisicue,
rute, pantofori, ancore i s nu uitm
cupidonii).
Aceste motive au fost turnate n aliaje de
metale diverse pe baz de zinc, staniu,
cupru, nichel unele foarte duntoare
sntii. Un exemplu este plumbul care,
cum bine tii, provoac o boal numit saturn-
ism caracterizat prin hipertensiune, dureri
musculare i articulare, pierderea memoriei,
disfuncii neurologice sau de fertilitate sau
chiar arsenic, dupa cum relev o investigaie
realizat n Statele Unite.
Sub aceeai denumire de argint tibetan
se comercializeaz i accesorii nemetalice,
poleite cu metal stlucitor, adic din plas-
tic sau acril. Aici sunt ntr-o derut i mai
mare, i nu pot zice dectno comment.
Este adevrat, ca i n cazul ofranului, care
transform un banal orez fert ntr-o garnitur
gustoas i aspectuoas, c un mic accesoriu
cu iz antique exotic confer unei podoabe un
plus de noutate, o face s ias din anonimat.
Este adevarat c att condimentul culi-
nar, ofranul, ct i cel estetic, argintul ti-
betan, sunt plcute i cerute pe pia i de
aceea au aprut variante mai ieftine ale lor.
n cazul argintului tibetan aliaje met-
alice fr argint, iar n cazul ofranului
amestecuri cu sfecl, fbre de mtase
roie, staminele de ofran galbene, care
sunt lipsite de gust i culoare sau boia.
Este adevrat c ne plac poate ambele, dar
sunt uneori greu de procurat sau prea costisi-
toare n variantele lor originare.
Dar tot la fel de adevrat este c trebuie
s ni se furnizeze informaii corecte, iar
dac acestea ntrzie, s ni le cutam sin-
guri i s alegem n cunotin de cauz.
Pentru a nu se mai crea confuzii nedorite, pen-
tru a nu ne trezi n situaia neplacut de afar
e vopsit gardulnuntru leopardul, poate ca
aceste accesorii metalice pentru bijuterii ar
trebui denumite dup ceea ce i sunt: accesorii
metalice. C sunt sau nu n stilul celor tibetane,
va vedea fecare i va alege.
Spre deosebire de dilema prizonierului, dilema cumpratorului de produse bio e una cu o
rezolvare cunoscut i posibil de aplicat, ns nu st n puterea acestuia. Poate doar ntr-o
anumit msur.
Piaa produselor bio e nc n plin dezvoltare, pe de o parte din perspectiva preului nu
foarte accesibil, iar pe de alt parte pentru c piaa nu este nc destul de extins. Cel
puin nu att de extins nct s satisfac marea parte a gusturilor.
Dei e cunoscut riscul ca o legum sau un fruct bio s nu arate la fel de ncnttor ca
o legum sau un fruct crescut i pregtit cu diverse substane ca s se dezvolte ntr-un
anumit mod, riscul merit n faa benefciului substanelor nutritive pe care acestea le pot
oferi, a aromei i a parfumului. Nu cred c exist cineva care n ultimii doi ani nu s-a auzit
remarcnd cum roiile nu mai au niciun gust i, n anumite perioade, nici chiar culoarea
pe care o tiam din copilrie. Din punct de vedere al legumelor i fructelor proaspete,
care ar trebui s fe principalele elemente ntr-o mas, nu copioas, ci sntoas (la care
a aduga toate seminele din care se face fina i altele), cele maxim 20 de magazine
de care am auzit eu i care comercializeaz produse bio au o ofert, dac nu inexistent,
atunci presrat cu produse din import. Nu e o mare diferen ntre un mr ecologic din
Austria i unul din Romnia, dar n condiiile n care, cel puin anul trecut, merii au fost
foarte bogai, ce rost ar mai avea sa pltim preul (i aa mai mare dect pentru produsele
obinuite) care se adaug din cauza transportului?
Problema nu este doar a consumatorului, dar i a agricultorului. n condiiile n care cei
care practic agricultura ecologic primesc de la stat mai puine subvenii dect agriculto-
rii obinuii (doar n acest an li s-a recunoscut, practic, cererea de subvenii pentru ramura
agriculturii ecologice) , susinerea n primul rnd a produselor romneti n magazine de
profl ar f un mare ajutor. n acest fel ctigul ar f de ambele pri i, cum vorbim totui
de productori locali, s-ar putea crea o legtur ntre furnizori i cumprtori, n care am-
bii pot f siguri de seriozitatea i calitatea tranzaciei.
Spuneam la nceput c puterea de rezolvare a acestei dileme nu st n mna cumprtorului,
poate doar ntr-o anumit msur: n msura n care, nainte de a cumpra produse am-
balate i preparate cu mult timp nainte de folosire i aduse din ri ndeprtate, se oprete
la produsele proaspete romneti i se bucur de calitatea lor.
Dilema cumprtorului
n cutare de produse
bio proaspete
Astzi vom povesti puin despre fecare culoare n parte. Nu vom spune chiar
tot, pentru c sunt sigur c lumea culorilor e mult prea mare ca s putem
noi aici s o povestim pe toat (plus c mereu ar f ceva, nespus) dar am s
v dau cteva detalii.
Pentru unii sunt sigur c vor f noiuni noi, pentru alii deja tiute, dar e bine
s le reamintim pentru ca atelierul nostru s aib ct mai multe noiuni de
acest gen.
Cele apte culori ale curcubeului (din care ochiul uman poate percepe peste 700
de nuane) au drept corespondent cele apte note muzicale, cele apte ceruri,
cele apte planete, cele apte zile ale sptmnii. Unele culori simbolizeaz
elementele: roul i portocaliul simbolizeaza focul, azuriul, galbenul sau albul
simbolizeaz aerul, verdele i albastrul apa, negrul sau cafeniul simbolizeaz
pmntul. De asemenea ele simbolizeaz spaiul: albastrul simbolizeaz
dimensiunea vertical, albastrul deschis simbolizeaz nlimea (cerul),
albastrul nchis simbolizeaz baza (orizontul), roul simbolizeaz dimensiunea
orizontal, mai deschis la rsrit, mai nchis la apus. Culorile mai simbolizeaz
timpul: negrul reprezint timpul propriu-zis i albul atemporalul, ansamblul
lor rezonnd n tot ceea ce nsoete timpul, alternana lumin ntuneric,
fora i slbiciunea, somn i veghe.
Simbolisctica
culorilor
Prima culoare pe care o discutm este
Rou, o culoare foarte puternic. De
aceea roul capteaz foarte repede
atenia. n acest caz se recomand
ca persoanele care opteaz pentru o
mbrcminte sau accesorii de aceast
culoare s fe stpne pe sine i nu prea
timide. Totodat, roul este i culoarea
pasiunii. Rou are un efect stimulator
general, provoac, incit la aciune,
ndeosebi n plan psihomotor, stimulator
intelectual. Simbolizeaz cldura, focul,
pasiunea, entuziasmul i agresiunea.
Oranj este o culoare revitalizant care
reprezint energiile solare i anun
deschiderea ctre ceilali i sinceritate.
Firea persoanelor care prefer aceast
culoare este una sociabil care i va
face ntotdeauna muli prieteni i care
dispune de caliti de comunicare de
excepie. Este culoarea care ndeamn
la un puternic simmnt matern, la
nevoia de a oferi protecie, find culoarea
fericirii. Este o culoare sociabil, mai
activ dect galbenul, care las impresia
de optimism, veselie, ns pe suprafee
ntinse poate f iritant.
Galbenul stimuleaz vederea,
simboliznd vpia soarelui,
energie, bucurie, cldur, fructe
i cereale coapte. Galbenul este o
culoare benefc, iar n combinaie
cu albul pur se obine galben pal.
Este totodat i culoarea geloziei.
Se tie c aceast culoare
stimuleaz i ntreine starea de
vigilen, sporete capacitatea de
mobilizare i concentrare a ateniei,
predispune la comunicativitate;
d senzaia de cldur i de
intimitate.
Verdele este o culoare excelent
pentru realizri fnanciare, find
deci culoarea ctigului fnanciar.
Se spune c persoana care-l poart
e nclinat sa ia iniiativ, avnd
bun dispoziie, relaxare, meditaie,
echilibru, siguran. El faciliteaz
deconectarea nervoas.
Albastrul este o culoare linititoare,
find culoarea intelectualului. Este
dealtfel i simbolul unei iubiri ascunse.
Aceast culoare favorizeaz dezvoltarea
proceselor de inhibiie i de ncetinire a
ritmului activitii; ndeamn la calm i
reverie, concentrare i linite interioar,
seriozitate, meditaie. Pentru a scapa
de stres i a f mai calm, soluia este
albastrul. Albastrul reprezint culoarea
pcii, de asemenea, autoritatea i
ncrederea de aceea uniformele sunt,
deseori, albastre. Este o culoare ideal
pentru a f purtat la un interviu pentru
angajare.
Violetul este culoarea legat de
paranormal, dar este i o culoare a
suferinei. Are un efect stimulator,
nelinititor i descurajator, dnd
senzaia de gravitate. Semnifcaia
psihologic este de tristee,
melancolie. Violetul este o culoare
regal asociat, n general, cu
luxul, creativitatea, spiritualitatea i
tot ceea ce este sofsticat.
Albul semnifc vindecare, purifcare,
nou, neatins, calm. Albul reprezint
puritate. Totodat, albul sugereaz
i sinceritatea. Are efecte de
expansivitate, uurin, suavitate,
robustee, puritate, rceal; exprim
pace, mpcare, linite, inocen,
curenie, sobrietate.
Negrul sugereaz confuzie, nehotarre,
durere, desprire. Are efecte psihologice
de nelinite, reinere, depresie, introversie;
impresie de adncime, greutate; are o
semnifcaie psiho-afectiv de tristee,
sfrit, singurtate, desprire, doliu.
Poate f utilizat ca element de delimitare,
contrast sau fond pentru celelalte culori.
Culorile contrarii, precum albul i negrul simbolizeaz dualismul intrinsec al
finei umane. O mbrcminte n dou culori, asemenea a dou animale fa n
fa, fa-n spate, spate-n spate sau doi dansatori, toate exprimnd conficte
ale unor fore care se manifest la toate nivelele existenei; de la universul
cosmic la lumea intim, negrul reprezentnd forele nocturne, negative i
involutive, albul forele diurne, pozitive i evolutive. Echilibre de culori
contrarii pot f considerate i unitile rou albastru care simbolizeaz
opoziia ntre cald i rece, ntre cer i pmnt, ntre benefc i malefc.