Coordonator : Studenta :

Asist.univ.drd. Ghita-Mitrescu Silvia

Anul : III
1
Cuprins
Capitolul I Particularitati si tendinte economice ale Germaniei
Date despre economia Germaniei .......................................................................... 2
Investitiile straine directe tendinte si eecte macroeconomice ............................ !
Impactul investitiilor straine directe asupra structurii de import ............................ "
Capitolul II Anali#a lu$urilor de investitii straine directe ale Germaniei
Date statistice ale investitiilor straine directe si stocurilor de ISD %ermane ......... &
Investitiile straine directe in Germania' investitiile straine directe %ermane in
strainatate .............................................................................................................. 1!
Investitorii internationali ma(ori in Germania ...................................................... 1)
Proiectele de investitii straine directe in Germania .............................................. 1*
Capitolul III Intrarile si iesirile de investitii straine directe ale Germaniei
Intrarile investitiilor straine directe in Germania ................................................. 22
Iesirile investitiilor straine directe din Germania ................................................. 2"
Capitolul I+ Investitiile straine directe ale Germaniei cu tari partenere
China Germania ................................................................................................ !!
India Germania ................................................................................................ !"
Canada Germania ............................................................................................. ,1
Australia Germania ........................................................................................... ,1
Capitolul + Studiu de ca# - -ectele cri#ei mondiale actuale asupra lu$urilor
de ISD din Germania
............................................................................................. ,!
2

Conclu#ii ........................................................................................................................ ,.
Ane$e ............................................................................................................................ ,)
/i0lio%raie ................................................................................................................... ,&
Capitolul I Particularitati economice ale Germaniei
Date despre economia Germaniei
Germania este economia primara a -uropei1 iind a patra din lume ca PI/ nominal1 si a
cincea din lume 2n unctie de paritatea puterii de cumparar e. De-a lun%ul ultimilor ani1
perormantele sale nu au ost dinamice din cau#a vulnera0ilitatii tarii la socurile e$terne1
pro0lemele structurale interne si diicultatile de inte%rare permanenta a ostei parti comuniste
de est. Ca si vecinii sai europeni1 Germania a ost aectata de cri#a inanciara internationala si
sistemul 0ancar a ost pe cale de disparitie. 3n plan de ,&4 miliarde euro pentru spri(inirea
0ancilor a ost apro0at la s5rsitul anului 244&1 2n scopul de a reduce eectele cri#ei. De apt1
tara a ost oicial 2n recesiune 2n ultimul sert din 244&.
De la 2nceputurile erei industriale1 Germania a ost un lider1 inovator si 0eneiciar al
unei economii din ce 2n ce mai %lo0ali#ate. Germania este lider mondial 2n e$porturi 1
e$port5nd 0unuri 2n valoare de 1.1!! trilioane de dolari 2n 244)6inclu#5nd tarile din #ona
-uro71 si %enerea#a un surplus comercial de 1). de miliarde. Sectorul servicii contri0uie cu
apro$imativ "48 la PI/-ul total1 sectorul industrie cu 2*1181 si sectorul a%ricultura cu 41*8.
Ma(oritatea produselor sunt din domeniul in%ineriei1 2n special automo0ile1 instalatii
mecanice1 metalur%ie si 0unuri chimicale. Germania este cel mai mare producator de tur0ine
de v5nt si tehnolo%ia puterii solare din lume. Cele mai mari t5r%uri si con%rese internationale
de comertdin iecare an au loc 2n orase %ermane1 cum ar i 9anovra1 :ran;urt si /erlin .
Germania este o tara atractiva pentru investitiile straine directe. Cu toate acestea1 tara
este posi0il sa primeasca mai putine ISD 2n urmatorii ani din cau#a cri#ei inanciare %lo0ale.
Punctele orte ale tarii sunt: sectorul industrial1 care este dens si puternic1 o orta de munca
caliicata1 care are o 0una cunoastere a lim0ii en%le#e1 precum si o locatie %eo%raica 2n
!

centrul -uropei. Principala sla0iciune a Germaniei este rata de impo#itare ridicata 6de
persoane i#ice si corporatii7. Chiar daca cri#a inanciara a aectat tara si mai ales e$porturile1
Germania ram5ne una dintre tarile cele mai atractive din -uropa1 2n termeni de investitii
reali#ate.
Investitiile straine directe : tendinte recente si efecte macroeconomice
De la 2nceputul anilor 1**41 economia %ermana internationala de capital a crescut
0rusc. <n timp ce stocurile si iesirile %ermane de ISD au crescut 0rusc 6de ) ori71 intrarile de
ISD au crescut1 de asemenea1 considera0il 2n aceasta perioada 6de , ori7.
Prin studiile empirice reali#ate s-a a(uns la conclu#ia ca ISD catre 2ntreprinderile
%ermane nu vor avea un eect ne%ativ asupra investitiilor 2n Germania pe termen lun%. <n
termeni macroeconomici1 cresterea ocuparii ortei de munca la ilialele straine nu 2nseamna o
pierdere de locuri de munca 2n Germania.
Se pare ca pre#enta straina crescuta a acut economia %ermana mai competitiva in
ansam0lu. <n cele din urma1 este evident ca nivelul ridicat al investitiilor straine directe
%ermane 2n noile state mem0re ale 3- a dus la schim0ar i 2n relatiile comerciale cu statele
mem0re vechi ale 3-. =oate 2ntreprinderile %ermane au investit 2n (ur de !1.!,112 miliarde
2n strainatate din 24411 !.2)112 miliarde din acesta numai 2n prima (umatate a anului 244) .
<n acelasi timp1 companiile-mama straine au turnat !1.!2112 miliarde de euro 2n ilialele lor
%ermane 2n ultimii .1 de ani 6!) miliarde de euro 2n prima (umatate a anului 244)7.
<n esenta1 lu$urile transrontalier e de ISD implica utili#area de capital propriu pentru
2niintarea si e$tinderea de iliale sau pentru u#iuni si achi#itii. Cu toate acestea1 uneori1
proitul reinvestit1 precum si acordarea de credite 6care1 ca un su0stitut pentru capital1 de
asemenea1 contea#a ca investitie directa71 au ost1 de asemenea1 actori importanti.
,

Statisticile stocurilor de ISD arata cum 2ntreprinderile %ermane >le%aturi internationale
de capital? s-au de#voltat 2n ultimii ani. Avanta(ul special al utili#arii statisticilor de stocuri
este ca1 2n plus ata de interesele directe 6sau primare71 acestea includ si interese indirecte
6sau secundare7 1 adesea reali#ate prin inter mediul societatilor holdin%.
Stocurile de ISD 1990 2004
.

Stocurile de ISD din Germania sunt1 2n esenta concentrate pe -uropa si America de
@ord. Doar su0 (umatate din stocurile %lo0ale sunt investite numai 2n cele 1, tari vechi ale
3- 1 cu 2nca !48 2n Statele 3nite. Cele #ece tari care au aderat la 3- 2n 244,1 repre#inta 2n
pre#ent la el de mult ca )8' de la 2nceputul anilor 1**41 2nainte de pietele din -uropa
Centrala si de -st sa se deschida dupa caderea Cortinei de :ier1 erau practic lipsite de
continut pentru destinatiile ISD %ermane.
Prin contrast1 economiile emer%ente din Asia nu au ost p5na acum o tinta importanta a
activitatilor ISD a 2ntreprinderilor %ermane . <n ultimii ani1 cu toate acestea1 unele tari din
re%iune au devenit locatii preerate pentru investitii noi din partea Germaniei. De e$emplu1
investitiile 2n Aepu0lica Populara Chine#a au crescut de #ece ori 2ntre 1**, si 244,. Ba !&112
miliarde de euro1 se ridica 2n pre#ent la putin peste 18 din stocurile totale de ISD ale
Germaniei.
Structura regionala si pe sectoare a ISD germane
)

<n ceea ce priveste sumele1 activitatile %ermane de ISD sunt concentrate 2n sectorul
serviciilor 6"1871 2n principal 2n sectorul de intermediere inanciara 6!"87. At5t comertul1
cat si transportul si sectorul comunicatiilor1 au (ucat de asemenea un rol-cheie.
Manuacturile1 urmate de industria chimica si sectorul auto1 repre#inta apro$imativ 2.8.
Cu pre#enta straina 2n crestere a irmelor %ermane1 ocuparea ortei de munca 2n
2ntreprinderile de investitii directe a crescut 0rusc. @umarul de persoane an%a(ate 2n ilialele
%ermane detinute de straini a crescut la apro$imativ ,112 milioane 2n ultimul deceniu si
(umatate1 aproape du0lu.
Angajatii in intreprinderile de ISD 1990 2004
"

Impactul ISD asupra structurii de import
:a0ricarea de echipamente de transport este de departe cel mai impor tant sector
industrial %erman pentru ISD 2n statele central-europene mem0re ale 3-. Stocurile %ermane
de ISD 2n aceste tari1 la peste , miliarde de C 6la preturile din 24447 2n 244,1 au ost aproape
de doua ori mai mari decat suma de ISD 2n industria produselor chimice1 al doilea sector
industrial cel mai impor tant pentru investitor ii %ermani.
Mai mult dec5t at5t1 investitiile 2ntreprinderilor %ermane straine 2n economiile central si
est-europene 2n sectorul de productie de echipamente de transport au ost 2n continua crestere
2n ultimii ani1 2n timp ce 2n :ranta1 Italia si Spania1 astel de activitati au sta%nat 2n mare
masura.
&

Procente ale stocurilor de ISD germane in manufacturi si echipamente de transport
Capitolul II Analiza fluxurilor de ISD ale Germaniei
Date statistice ale investitiilor straine directe si stocurilor de investitii
straine directe
Germania este pe locul al saselea in lume ca recipient de investitii straine directe 6ISD71
2n conormitate cu Conerinta Dr%ani#atiei @atiunilor 3nite pentru Comert si De#voltare
63@C=AD7.
*

Conorm datelor statistice oiciale /undes0an; 6>/anca Centrala Germana>7 pentru anul
244&1 ". 8 6sau !.* miliarde de euro7 din toate stocurile de ISD 2n Germania provin din
interiorul 3--2"1 cu o alte * 8 care decur% din restul tarilor care nu sunt in 3niunea
-uropeana. Investitiile din aara 3- continua sa creasca. America de @ord 11 8 din stocurile
ISD1 2n timp ce Asia detine o cota de . 8. <n special1 tarile din Asia au crescut stocurile de
ISD 2n Germania 2n ultimii ani. At5t China cat si India au 2nre%istrat rate de crestere de mai
mult de !4 8 2n 244&.
Stocurile de ISD
n interalul 1990 2009! "ermania a primit inestitii straine directe #ISD$ de %00 de
miliarde de dolari& n anul 2009! inestitiile straine directe 'n "ermania au fost de ()
miliarde dolari& *otodata! "ermania a generat ISD pentru alte state 'n aloare de )2!%
miliarde de dolari 'n 2009&
<n trecut1 companiile %ermane au investit puternic 2n strainatate 2n sectorul serviciilor:
ea a repre#entat pentru apro$imativ aproape trei serturi din valoarea stocului iesirilorde ISD
ale Germaniei la s5rsitul anului 244" urmat de sectorul de a0ricatie 62)871 si sectorul
industriei prelucratoare 62)87.
14

Investitiile straine 2n sectorul primar 6mai putin investitiile straine in sectorul primar
6mai putin de 181 (oaca un rol minor. <n sectorul serviciilor1 investitiile ma(ore de valoare
6,)87 au ost acute 2n sectorul inanciar si de asi%urari1 care relecta puterea catorva 0anci
%ermane si societatile de asi%urari 6care apartin celor mai importanti (ucatori de pe pietele
inanciare mondiale7. Succesul din Germania 2n e$portul de automo0ile1 masini si
echipamente a condus la puternice investitii 2n strainatate 2n sectorul comertului si repararii
autovehiculelor si personale1 precum si 0unuri de consum' acestea repre#enta 1"8 din stocul
iesirilor de ISD %ermane din sectorul de servicii la s5rsitul anului 244".
Investitiile straine din irmele %ermane sunt 2n principal concentrate 2n tarile de#voltate1
care sunt de asemenea1 principalele re%iuni tinta pentru e$porturile %ermane si care oera
intrari actor de care multinationalele %ermane au nevoie pentru productie 62n special1 o orta
de munca 2nalt caliicata7. =arile de#voltate repre#inta &"8 din valoarea stocului iesirilor de
ISD. <n ultimul deceniu1 investitiile companiilor din strainatate au crescut mai rapid in noile
state mem0re 3- si in alte anumite tari din -uropa 6in special Marea /ritanie si -lvetia7.
3niunea -uropeana a repre#entat mai mult de ."8 din stocul de iesiri de ISD in 244". <n
244& si 244*1 ISD %ermane in tarile vecine europene a continuat sa ie puternice.
Deoarece iesirile de ISD din tarile 2n curs de de#voltare au crescut 2n linie cu cresterea
din totalul de iesiri de ISD1 iesirile de ISD 2n Ausia si 3craina au crescut considera0il 2n
ultimul deceniu. Stocul %erman de iesiri 2n am0ele tari a crescut de 1" ori inca din anul 24441
pentru a a(un%e la apro$imativ !4 miliarde de dolari 2n 244". Investitiile %ermane 2n aceasta
re%iune au ost 2n principal determinate de mai multe investitii de mari dimensiuni 2n
sectoarele de ener%ie si %a#. /ine echipate cu proituri mari %enerate 2n ultimii ani1 ener%ia
multinationalelor %ermane au luat directia spre est pentru a creste securitatea aprovi#ionarii
cu ener%ie si pentru a surprinde noi piete.
Politica inestitiilor straine directe a "ermaniei
-$ista trei principale cadre le%ale internationale pentru ISD %ermane:
=ratatul european
11

=ratatele 2ncheiate de catre 3niunea -uropeana
=ratatele /ilaterale de Investitii @ationale.
Multinationalele %ermane au concentrat o mare parte a investitiile lor straine directe 2n
statele mem0re ale 3-. Prin urmare1 tratatele europene sunt un cadru oarte important pentru
Germania1 activitatile de ISD. 3- %arantea#a li0erul schim0 de 0unuri si servicii pentru toti
mem0rii 3niunii -uropene si li0era circulatie a capitalurilor 2ntre statele mem0re ale 3- si
cu statele terte.
<n cadrul acestor cadre (uridice1 %uvernul %erman oera companiilor multe servicii si
spri(in pentru ISD 2n tarile 2n curs de de#voltare. Guvernul %erman1 de e$emplu1 oera
%arantii pentru investitii straine directe care ar putea esua din cau#a riscurilor politice. Dar
aceste %arantii sunt acordate doar 2n ca#ul unei minim de protectie le%ala pentru investitiile
straine directe de catre tarile %a#da - ie su0 orma de tratat 0ilateral international sau un
sistem (uridic sta0il.
Investitii straine directe statistici de stoc. Legaturi internationale de capital
Statisticile stocurilor de investitii straine directe oera inormatii cu privire la le%aturile
de capital provenite din interesul re#identilor participanti 2n 2ntreprinderile din strainatate si
de la non-re#identii din 2ntreprinderile 2n Germania la sarsitul anului.
Stocuri ale inestitiilor directe primare si secundare
12

Statistici ale stocurilor de inestitii straine directe + re,ultate la sf-rsit de 200%
Ca si 2n anii precedenti1 2ntreprinderile %ermane de investitii transrontaliere au crescut
su0stantial 2ntre s5rsitul anului 244) si s5rsitul anului 244"' stocurile %ermane de investitii
directe 2n strainatate au crescut de la ", miliarde de euro 61487 la &2! miliarde euro. Mai
presus de toate1 capitalul propriu s-a e$tins in mod semniicativ din cau#a nivelului inca
continuu ridicat al renta0ilitatii 2n 244" si reinvestirea proiturilor1 printre altele. Creditele de
1!

la alte 2ntreprinderi ailiate1 de asemenea1 au crescut su0stantial1 2ntruc5t 2mprumutul de la
investitori a sca#ut.
Astel1 cresterea iesirilor de investitii straine directe 6ISD7 %ermane a ost repre#entata
aproape 2n 2ntre%ime de catre implicarile 2n tarile 3-1 2n timp ce stocul de investitii directe 2n
Statele 3nite au sca#ut cu aproape 2. de miliarde de euro1 a(un%and la 1,2 miliarde de euro1
datorandu-se 2n primul r5nd deprecierii dolarului cu 141.8 ata de euro 2ntre s5rsitul anului
244) si s5rsitul anului 244". <n plus1 cira de aaceri 6convertita 2n euro7 si numarul de
an%a(ati din 2ntreprinderile din S3A detinute indirect de investitori %ermani a sca#ut
semniicativ 2n 244".
Stocurile primare al intrarilor de inestitii straine directe 'n "ermania au crescut mai
moderat 6E,1.871 de la 2" miliarde de euro la )!, miliarde de euro p5na la s5rsitul anului
244". Investitorii straini1 de asemenea1 si-au ma(orat 2n principal capitalul lor propriu1 2n timp
ce isi reduceau imprumuturile. Astel1 investitorii europeni au (ucat din nou rolul dominant
2n investitiile straine directe 2n comparatie cu restul lumii.
<n ceea ce priveste activitatea economica a 2ntreprinderilor de investitii directe1
societatile detinatoar e repre#entau apro$imativ o treime din cresterea atat in iesirea de
ISD1cat si iesirea primara de ISD1 care1 desi o proportie considera0ila1 repre#inta o pondere
mai mica dec5t 2n anii precedenti. Cu toate acestea1 la s5rsitul anului 244" doar peste doua
cincimi din iesirile primare de investitii straine directe si doua treimi din intrarile primare de
ISD au ost acute 2n holdin%uri.
P5na la s5rsitul anului 244"1 stocurile primare si secundare de investitii directe
consolidate corespun#ator au crescut de la .& miliarde C la &"* miliarde C 2n ca#ul iesirilor
de ISD si de la14 miliarde C p5na la ,.* miliarde C 2n ca#ul intrarilor de ISD. <n timp ce
interesul investitorilor %ermani s-a a$at pe industria prelucratoare1 comert si sectorul
inanciar1 investitiile noi din strainatate au ost concentrate 2n special 2n sectorul inanciar
%erman.
1,

Investitii straine directe n Germania, investitii germane directe n
strainatate
Germania acorda o mare atentie investitiilor1 at5t ca sursa pentru de#voltarea
economica1 c5t si pentru cresterea si diversiicarea cooperarii internationale. <ntreprinderile
%ermane si economia %ermana sunt actori ma(ori1 traditionali1 2n lu$urile internationale de
capital. Se aprecia#a ca introducerea monedei -uro a impulsionat si mai mult investitiile
transnationale ale 2ntreprinderilor %ermane. Astel1 2ncep5nd din anul 1**"1 volumul
investitiilor %ermane 2n strainatate s-a du0lat1 practic1 2n timp ce volumul investitiilor straine
2n Germania a crescut aproape de trei ori1 dupa ce1 2n anii anteriori1 ele pierdusera din av5nt.
Conorm datelor urni#ate de /anca :ederala Germana1 2n perioada 1**1-24421 valoarea
patrimoniala a investitiilor %ermane 2n strainatate a crescut de circa , ori1 a(un%5nd la circa
.)1 miliarde euro1 2n timp ce an%a(area 2ntreprinderilor straine 2n Germania a crescut de circa
. ori1 atin%5nd un volum de circa .12 miliarde euro. Germania oera strainilor interesati
posi0ilitati vaste de investitii. -ste de su0liniat aptul ca 2n Germania nu e$ista o le%islatie
speciica pentru investitii. Investitorii straini sunt tratati 2n mod e%al cu cei %ermani.
Principalele destinatii ale inestitiilor Principalele tari care au inestit 'n
germane 'n strainatate+ "ermania+
S3A !!1)8 Dlanda 1*14 8
Marea /ritanie *1)8 :ranta 1,1& 8
/el%iaFBu$em0ur% &128 S3A - 1!1" 8
Dlanda "1&8 /el%iaFBu$em0ur% 121!8
:ranta )128 Marea /ritanie 111,8
Italia !128 -lvetia "1)8
Austria !128. Gaponia !1!8.
1.

Principalele ramur i economice care au 0eneiciat de investitii 2n procente
Investitii %ermane 2n strainatate Investitii straine in Germania
Industria prelucratoare 2.14 !)1!
Institutii inanciare !&1. &1"
Comert 111" 121)
Participari la societati 141& 221)
Alte ramuri 1,.4 1*1&
-volutia din anii 1***-244. 6transeruri nete1 2n miliarde euro7
1*** 2444 2441 2442 244! 244, 244.
Investitii straine directe .21) 21.12 2!1) !&1! 111, -!.11 1)1"
2n Germania
Investitii %ermane 211 .11, ,112 *12 21! .1. -1*1)
directe 2n strainatate
Aceste investitii constau din: noi instalatii1 lichidari1 c5sti%uri reinvestite1 credite inanciare si
credite comerciale.
Germania fluxurile de ISD
Ba /erlin1 lu$urile de ISD din Germania au crescut cu ,) 8 2n 244*1 2n timp ce
stocurile de ISD au crescut usor. Po#itionarea tarii ca o 0a#a economica solida pentru -uropa1
pe parcursul cri#ei1 Germania este de asteptat sa ram5na o tara- cheie de destinatie pentru
investitiile straine directe pentru perioada 2414-24121 potrivit unui sonda( de corporatii
transnationale. Acestea sunt re#ultatele din 2414 3@C=AD - Aaportul mondial al
investitiilor. Germania a ocupat locul " la nivel mondial in lu$urile totale de ISD1 acestea
crescand de la 2, miliarde de dolari la !) miliarde de dolari in 244& - 244*. Aceasta a ost
sin%ura tara dintre primele sapte care a inre%istrat o crestere a intrarilor de lu$uri. Aceasta
crestere se datorea#a 2n mare parte unei cresteri a creditelor inter-companie. Prin comparatie1
intrarile de la Statele 3nite1 2nca tara conducatoare a destinatiei pentru intrarile de lu$uri de
1)

ISD 2n ciuda cri#ei1 a sca#ut drastic de la !1) miliarde de dolari la 1!4 miliarde de dolari 2n
aceeasi perioada.
Potrivit 3@C=AD1 >lu$urile de ISD 2n tarile de#voltate au suerit cel mai %rav declin
din toate re%iunile1 contractarea cu ,, 8 la .)) miliarde de dolari. D dovada a sta0ilitatii
Germaniei1 studiul lauda perormanta puternica a tarii: >America de @ord a ost cea mai
aectata1 2n timp ce cele 2" de state mem0re ale 3- au re#istat loviturii mai 0ine cu
Germania?. Germania este po#itionata 0ine in clasamentele internationale a stocurilor de
ISD1 odata cu cresterea stocurilor de investitii straine directe usor 2n 244*1 pastr5nd 2n acelasi
timp po#itia sa pe locul ) la nivel mondial. Masurarea stocurilor de ISD oera un indicator de
perormanta de 2ncredere1 deoarece este mai putin volatil dec5t lu$urile de ISD si repre#inta
o valoare pe termen lun% creat de investitii.
D componenta cheie a raportului 3@C=AD este un studiu al corporatiilor transnationale
asupra tendintelor ISD pentru viitor. Aici1 Germania1 de asemenea se clasea#a 0ine1 citata de
actorii de deci#ie1 2mpreuna cu S3A si Marea /ritanie ca o tara de destinatie principala 2ntre
natiuni industriali#ate pentru investitiile straine directe pentru perioada 2414-2412.
3@C=AD ace o serie de recomandari politice1 cel mai semniicativ 2n avoarea
investitiilor 2n tehnolo%ii cu emisii reduse de car0on. Potrivit raportului1 investitiile 2ntr-o
%ama lar%a de domenii1 inclusiv ener%ii re%enera0ile1 reciclare1 si procesele de productie cu
emisii reduse de car0on pot aduce 0eneicii economice pentru tari1 indierent de locatie sau
de puterea economica. Germania este 0ine po#itionata pentru a transera catre o economie
dura0ila1 deoarece este de(a un lider 2n tehnolo%ie recunoscut 2n mai multe domenii de
tehnolo%ie verde.
Investitorii internationali majori in Germania
1"

Pentru a construi si de#volta economia %ermana 2n anii 1*.4 si 1*)41 lu$ul de numerar
net din strainatate a ost de o importanta considera0ila. :ara investitii straine directe1
relansarea economica nu ar i avut dinamismul care a ost 2n masura sa transorme Germania
2ntr-una dintre cele mai puternice economii. Asta#i1 suma investita 2n strainatate de catre
companiile %ermane este mult mai mare dec5t capitalul strain.
Succesul economiei %ermane depinde mai putin de cererea interna dec5t de e$porturi.
Acest lucru este mult mai important pentru companiile %ermane - sa atin%a noi piete de
desacere 2n tarile straine. Prin iniintarea de iliale proprii1 ei proita de conditiile economice
locale1 care sunt1 2n %eneral1 mai avora0ile1 2n timp ce ei au un avanta( competitiv prin
imediata apropiere a clientilor lor1 care nu ar i ost posi0il ara activitatea lor 2n strainatate.
<n consecinta1 de la 2nceputul anilor 1**41 centrali#area capitalului 2ntre Germania si
aacerile straine a crescut considera0il. P5na la s5rsitul anului 24411 volumul investitiilor
%ermane directe a a(uns la un v5r interimar de "44 de miliarde de euro. Ca urmare a socului
atacurilor din 11 septem0rie1 valorile si volumul tran#actiilor a sca#ut temporar. P5na 2n
244)1 cu toate acestea1 totalul capitalului %erman investit 2n strainatate s-a ridicat la ",*
miliarde de euro1 din nou1 mult peste nivelul anului 2441.
Ba s5rsitul anului 244&1 valoarea investitiilor directe %ermane 2n strainatate s-a ridicat
la &.1 miliarde de euro. Din aceasta suma1 mai mult de "48 au ost investite 2n tarile
europene. Cota tarilor 3- din suma totala a crescut la ),8. =arile industriali#ate continua sa
ie cele mai atractive pentru investitori %ermani. Cota lor din volumul total al investitiilor
straine %ermane a ost de &"8 2n 244&.
Companiile %ermane continua sa ai0a o preerinta pentru lumea an%lo-sa$ona pentru
investitiile lor. De la 2nceputul de#0aterii politice cu privire la Germania1 ca o locatie de
aaceri1 care a implicat critica pentru costurile ridicate pe salariile unitare si volumul de le%e1
tarile an%lo-sa$one au manevrat o mare parte a investitiilor directe %ermane. Av5nd 2n vedere
ca S3A si Marea /ritanie sunt considerate1 din punct de vedere al industriei1 ca iind mult
mai li0erale' 2n acelasi timp oera1 de asemenea1 un mediu de cost oarte avora0il1 ei reusind
sa atra%a o cota de 2&8 din totalul investitiilor straine directe %ermane de la s5rsitul anului
244&. Ba 1., miliarde1 S3A este 2n mod traditional cea mai importanta tara pentru
investitorii %ermani directi. Deoarece cresterea economica mondiala nu mai este e$clusiv
condusa de Statele 3nite ale Americii1 cu toate acestea1 China1 Gaponia1 tarile asiatice precum
1&

India1 si natiunile europene au devenit mult mai importante pentru investitii %ermane
corporative. D0iectele preerate de investitii 2n cadrul 3- sunt Dlanda 6total 2n anul 244&:
1!!1,&, milioane euro71 :ranta 6total 2n 244&: ,,11&! de milioane de euro71 si Austria 6total
2n 244&: !2142& de milioane de euro7.
Dupa deschiderea sa politica1 -uropa de -st este mult mai importanta pentru companiile
%ermane. Dupa pra0usirea /locului de -st avand ca re#ultat deschiderea unei economii de
piata li0era1 tarile din -uropa de -st au c5sti%at o importanta semniicativa pentru companiile
%ermane. Costurile salariale unitare reduse si 2n %eneral un climat avora0il investitiilor1 au
motivat numeroase companii %ermane sa opere#e 2n aceasta re%iune1 care sa conduca la
investitiile totale 2n valoare de &1 miliarde de euro p5na la s5rsitul anului 244&.
=arile preerate pentru investitii sunt Polonia1 3n%aria1 Aepu0lica Ceha1 si :ederatia
Ausa1 2n masura 2n care aceasta poate i considerata parte din -uropa de -st. Companiile
%ermane au e$tins1 de asemenea1 pre#enta lor 2n 3craina si au acolo un volum de investitii de
&1, miliarde de euro. Cu e$ceptia 3n%ariei si :ederatia Ausa1 toate tarile europene au ost
capa0ile sa atra%a mai multe investitii directe %er mane 2n perioada cuprinsa 2ntre 244. si
244&. Aceasta tendinta va continua. Desi anul de cri#a 244* a lasat urme ad5nci pe pietele
din -uropa de -st1 de asemenea1 s-a ivit oca#ia de o a(ustare a restantelor ce au loc 2n
perioada nesanatoasa de 0oom economic. Aceste piete acum par mai >mature> si astel1 din
punct de vedere al Comisiei Aelatiilor -conomice pentru -uropa de -st1 sunt 2nca de mare
interes pentru investitorii %ermani.
Sectorul tertiar 'n "ermania inesteste tot mai mult pe plan international
Cum este ca#ul la nivel international1 investitiile directe %ermane nu mai sunt doar de
domeniul sectoarelor primare si secundare. Industria de prelucrare1 2n special industria
chimica si mecanica1 cu si%uranta (oaca un rol proeminent1 dar sectorul serviciilor 6inclusiv
inchirieri1 imo0iliare7 a repre#entat de(a de ..8 la s5rsitul anului 244&. Ponderea cea mai
mare este detinuta de societati de investitii1 precum si sectorul de prelucrare a datelor1 care
include si 0a#e de date. Din 244.1 volumul investitiilor directe din sectorul tertiar a crescut
cu !,8. Mai putin activ 2n investitii a ost sectorul %erman de credit si asi%urari. <n timp ce
volumul sectoarelor de investitii directe 2n 244" se ridica la peste 12* miliarde de euro1
1*

volumul acestora a sca#ut la 11& miliarde euro 2n 244&. Cu toate acestea1 se%mentele
individuale au reactionat 2n dierite moduri. <ntruc5t mem0rii industriei de asi%urari au dorit
sa sporeasca implicarea lor 2n strainatate1 institutiile de credit s-au retras1 cu volumul total
sca#and de la *4 miliarde la "4 miliarde.
.ai multe inestitii germane directe or curge 'n pietele de iitor
Puterile clarva#atoare nu sunt necesare pentru a pre#ice o crestere suplimentara a
investitiilor %ermane directe la nivel mondial si 2n urmatorii ani. Glo0ali#area va pro%resa 2n
continuare. Aeducerea costurilor de transport care re#ulta din noile mi(loace de transport si
scaderea costului pentru tehnolo%ia inormatiei1 precum si transmiterea de date1 va 2ncura(a
descentrali#area de aaceri.
Continua reducere a 0arierelor comerciale va 2ncura(a lu$urile internationale de capital.
Av5nd 2n vedere le%aturile tot mai str5nse 2n aaceri la nivel %lo0al1 companiile vor lua
masuri pentru a spori independenta acestora ata de luctuatiile valutare si devalori#ari prin
cresterea pre#entei lor 2n pietele straine prin investitii directe. Acest lucru este vala0il si
pentru 2ntreprinderile %ermane. Concentrarea pe pietele 3- si -H3 se poate diminua
oarecum 2n viitor. Cu importanta economica cresc5nda a re%iunilor din Asia si din -uropa de
-st1 accentul investitiilor %ermane directe se va deplasa si va deveni mai intens 2n aceste
re%iuni dec5t a ost ca#ul anterior.
/omunicarea cu inestitorii germani directi deschide calea
<n companiile din Germania1 &.!.444 de persoane sunt responsa0ile de sta0ilirea politicii
lor corporative. 3n total de )!&.444 de actorii de deci#ie sunt direct implicati 2n planiicarea
locatiilor companiilor lor. -i sunt ie responsa0ili pentru acest domeniu de activitate oarte
speciali#at sau au o astel de po#itie 2nalta 2n ierarhia corporativa astel ca pot dele%a si
mentine inluenta 2n aceasta sectie a politicii companiei.
G E G /usinesspress oera resurse e$tinse de comunicare cu acest %rup. Ca lider al
revistei de aaceri1 cu o traditie 2ndelun%ata si un nivel ridicat de credi0ilitate1 CAPI=AB
oera acces la 2)" de mii de top actorii de deci#ie din Germania.
Proiectele ISD n Germania
24

@umarul total al proiectelor de investitii straine directe 6ISD7 2n Germania a crescut cu
1, 8 a(un%and la .4! de proiecte 2n 244&. Aceasta urcare a acut din 244& anul cel mai de
succes p5na 2n pre#ent. Clasandu-se pe locul al doilea 2n -uropa continentala1 urmand :ranta
cu o mar(a 2n%usta1 atra%erea proiectelor de investitii straine directe 2n Germania a a(uns la un
total de 212) in . ani1 arat5nd o crestere consecventa de la an la an1 conorm :inancial =imes
Btd. Is ISD Mar;ets.
Sectoarele de conta0ilitate au cea mai mare parte de proiecte noi si includ SotJare K
Servicii I= cu "! proiecte si Servicii de aaceri cu .1 de proiecte1 urmat de sectorul de utila(e
industriale1 utila(e si echipamente cu ,4 de proiecte. Manuacturile au repre#entat aproape 24
8 din toate activitatile de aaceri si au crescut cu "! de proiecte 2n 244& la un total de ,1! de
proiecte. Aceasta distri0utie indica nu numai o tehnolo%ie oarte avansata si sectoare de
servicii1 dar1 de asemenea1 economii diversiicate in Germania. Puterea continua a productiei
industriale de investitii si de a0ricatie su0linia#a po#itia Germaniei ca lider %lo0al de e$port.
Printre tarile de runte 2n proiecte de investitii straine directe 2n Germania se numara
Statele 3nite ale Americii cu 1,* proiecte1 Marea /ritanie cu .11 si Gaponia1 cu !). =oate
cele trei tari au crescut numarul de proiecte de investitii 2n 244&1 cu MLnchen1 /erlin1
:ran;urt si Main ca primele ! locatii de investitii . Atra%erea de companii americane 2n
Germania nu este o surpri#a. <n ultimului sonda( al /arometrului AmCham /usiness din
244* 1 Germania a ost votata numarul 1 ca locatie de investitii 2n -uropa1 pentru irmele
americane. -$ista apro$imativ 2."44 de companii americane pre#ente 2n Germania care
an%a(ea#a apro$imativ &44.444 de muncitori.
Printre companiile de top care au investit 2n Germania 2n 244& au ost Intico Solar
6Austria71 Casio Computer 6Gaponia71 Aesearch in Motion 6AIM7 6Canada71 si Bi0ertM Media
6S3A7. Potrivit /iroului van Di(; -lectronic Pu0lishin%1 e$ista 2n total peste ,).444 de
companii straine pre#ente 2n Germania. @oile proiecte de ISD in 244& au creat mii de posturi
noi1 un re#ultat po#itiv din punct de vedere economic 2n timpul 2ncercarilor %rele de pe %lo0.
Masurarea numarul de proiecte ISD1 dec5t sa indice suma totala de euro1 mai de%ra0a arata o
21

ima%ine mai clara a acestor investitii1 inclusiv planuri noi1 0irouri1 si locuri de munca create
pentru iecare investitie.
Investitiile Greenfield
<ntre 244! si 244*1 pietele de ISD au inre%istrat un total de 2&"4 de proiecte de investitii
2n Germania de catre 21.4 de companii straine. Cu ,"& de proiecte %reenield1 244* s-a
dovedit a i un an de succes1 cu Germania iind din nou a cincea la nivel mondial 2n ceea ce
priveste atra%erea de proiecte ISD. Ae#ultatele ISD sunt 0a#ate pe anunturile proiectelor
%reenield 6inclusiv e$tinderile si companiile (oint venture7 colectate 2n 0a#a de date a
pietelor ISD a %rupului :inancial =imes.
Cele mai importante tari ca surse pentru proiectele de investitii noi sunt S3A 62* 8 din
toate proiectele de investitii71 Ae%atul 3nit 6 * 871 si :ranta 6 )8 7. Industria =IC K
sotJare1 si serviciile inanciare si de aaceri sunt sectoare lider 2n atra%erea de noi proiecte.
Industria masinilor auto1 masinarii si echipamente industriale 1 0unurile de lar% consum si
industria chimica sunt1 de asemenea1 sectoare atractive de investitii straine 2n Germania.
Cele mai multe proiecte noi de v5n#ari sunt 0irouri de mar;etin% si suport. Aproape
iecare al cincilea proiect de investitii are site-ul de productie situat - acand din aceasta a
doua cea mai impor tanta activitate de aaceri din Germania.
Stimulente pentru proiecte de investitii
Germania oera o cuprin#atoare serie de stimulente dierite pentru toti investitorii -
indierent daca ei sunt din Germania sau nu. :ondurile sunt urni#ate de %uvernul %erman1
statele ederale individuale si 3niunea -uropeana 63-7. Acestea sunt predominant orientate
spre promovarea cresterii economice. Germania are 2).! miliarde euro pentru inantare
oerite de 3- 6co-inantate prin mi(loace o0tinute din Germania la nivel national si un 0u%et
re%ional7 la dispo#itia sa pana in 241!. <n plus1 Germania si statele ei ederale individuale au
onduri proprii disponi0ile.
-$ista o serie de pro%rame stimulente disponi0ile1 care pot i %rupate 2n doua pachete de
ansam0lu: investitii stimulente pachet care include masuri dierite pentru ram0ursarea
22

costurilor de investitii' si stimulente operationale pachet pentru a su0ventiona costurile odata
ce 0a#a investitiilor a ost reali#ata
Proiectele de ISD in "ermania dupa sector
2!

/ele mai mari inestitii greenfield! care au fost anuntate 'n ultimii trei ani sunt
pre,entate 'n ta0elul %&
2,

Capitolul III Intrarile si iesirile de ISD
Intrarile de ISD in Germania
Stocurile primar e de ISD la sarsitul anului 244& s-au ridicat la *11 miliarde de dolari'
astel ca Germania s-a clasat pe locul , printre tarile listate in ta0elul de mai (os.
:irmele multinationalele straine au ost atrase de marimea pietei %ermane 6cea mai mare
piata din -uropa1 producand 248 din PI/-ul 3-71 competitivitatea sectorului corporatist
%erman cu urni#orii sai eicienti1 inrastructura de 2nalta calitate1 orta de munca caliicata1
le%aturile comerciale puternice ale tarii1 si costuri reduse de inantare pe pietele %ermane de
capital. Ba s5rsitul anului 244&1 valoarea stocului intrarilor de ISD %ermane a a(uns la .48
din valoarea stocului iesirilor de ISD ale tarii .
Din cand 2n cand1 decala(ul 2ntre intrarile si iesirile de ISD a dat nastere la critici cu
privire la calitatea Germaniei ca o locatie de aaceri. <n mod special1 salariile mari1 o piata a
ortei de munca relativ inle$i0ila si re%lementata si rate mar%inale mari de impo#itare au ost
2.

considerate daunatoare pentru a investi in Germania. <n plus1 investitiile straine sca#ute 2n
partea de est a Germaniei dupa reuniicare au ost criticate.
Stocul intrarilor de ISD 2n Germania de -st s-a ridicat la 22 miliarde dolari la s5rsitul
anului 244&1 doar .8 din stocul total al intrarilor de ISD 2n Germania1 2n timp ce PI/-ul din
Germania de -st a repre#entat 128 din PI/-ul tota %erman. Intrarile de ISD 2n Germania de
-st au ramas sca#ute de la mi(locul anilor 1**4.
Ba s5rsitul anului 244&1 companiile straine au an%a(at 2.)44.444 lucratori 2n ilialele lor
2n Germania. Aceasta ocupare a ortei de munca a ost1 prin urmare1 mult mai mica dec5t
ocuparea ortei de munca din multinationalele %ermane 2n ilialele lor din strainatate 6.1*
milioane71 ceea ce relecta dierenta dintre e$terior si investitiile straine directe. Cu toate
acestea1 companiile straine sunt oarte importante pentru economia %ermana.
<n 244"1 ma(oritatea detineau ilialele straine 2n sectoarele non-inanciare si produceau
2&8 din totalul valorii adau%ate si a an%a(at 1!8 din totalul ortei de munca 2n aceste
sectors. +aloarea adau%ata a tuturor ilialelor straine 2n Germania se ridica la 1*44 de
miliarde de dolari 2n 244&. Ca 2n multe alte tari de#voltate1 lu$urile de intrari de ISD 2n
Germania au evoluat mai nere%ulat dec5t stocurile intrarilor de ISD si au ost inluentate de
tran#actii de mari dimensiuni sau schim0ari iscale 6ta0elul ane$a 27.
2)

ISD 2n Germania sunt concentrate 2n sectorul serviciilor1 cu o cota sta0ila de apro$imativ
).8 din stocul total al intrarilor de ISD 2n cursul ultimului deceniu 6ta0elul ane$a !7.
Privati#area si li0erali#area 2n sectorul telecomunicatiilor1 precum si 2n ener%ia
electrica1 %a#e si sectoarele de alimentare cu apa a condus la investitiile acute in 2444-244*.
Manuacturile au repre#entat apro$imativ o treime din intrarile de ISD 2n Germania1 in timp
ce simplele cire nominale de investitii nu reusesc sa arate importanta reala a ilialelor straine
pentru economia %ermana 2n productie. <n scopul de a concura cu succes cu companii locale
2"

%ermane1 aceste irme sunt de multe ori e$trem de competitive si sunt lideri de pe piata
mondiala.
-conomiile de#voltate au contri0uit cu mai mult de *)8 din stocul intrarilor de ISD 2n
Germania la s5rsitul anului 244& 6ta0elul ane$a ,7. =arile partenere ale 3- au ost
responsa0ile pentru mai mult de trei serturi din aceste investitii.
2&

=arile de Gos si Bu$em0ur%1 am0ele locatii importante pentru societati1 au ost doua din
tarile cu cel mai mare stoc al intrarilor de ISD 2n Germania 6=arile de Gos cu 1.2 miliarde
dolari si Bu$em0ur% cu *" miliarde dolari71 2n 244&. Alti investitori importanti 2n Germania
au ost Statele 3nite ale Amer icii 6)" de miliarde dolari7 si :ranta 6)2 miliarde de dolari 7.
ISD pe pietele emer%ente 2n Germania (oaca doar un rol mar%inal. Doar 2n ultimii ani
multinationalele din aceste piete1 din Ausia si din tarile din Asia de +est1 au ost 2n masura
sa-si creasca investitiile lor straine directe 2n tara.
Iesirile de ISD
Ba s5rsitul anilor 1*&4 si la 2nceputul anilor 1**41 iesirile de ISD ale companiilor
%ermane multinationale au primit un nou impuls din cadrul pro%ramului privind piata unica a
3- si deschiderea economiilor din -uropa de -st. 3niunea Monetara -uropeana si
introducerea monedei euro 2n anul 1*** au ridicat 2n continuare iesirile de ISD %ermane.
Acesta a crescut de aproape #ece ori din 1**41 pentru a a(un%e la un stoc de 1,.4 miliarde de
dolari la s5rsitul anului 244&1 acand din Germania al treilea cel mai mare investitor 2n lume
6ta0elul ane$a 17.
<n anii de 0oom economic 244)-244&1 rata anuala a lu$urilor iesirilor de ISD %ermane a
urcat pentru a 2nre%istra valori de p5na la 1)! miliarde dolari 2n anul 244" 6ta0elul ane$a 27.
Cri#a inanciara si economica mondiala a 2nceput sa tempere#e aceasta crestere la 2nceputul
celui de-al al patrulea trimestru din 244&. <n 244*1 iesirile de ISD au sca#ut cu )18 6ata de
2*

244"71 a(un%5nd la un total de )! miliarde de dolari. Declinul ISD a ost 2n linie cu tendinta
de scadere la nivel mondial si 2n paralel cu caderea de investitii pe piata interna a sectorului
corporativ. Comparativ cu 0ustul anterior 2n 2442 si 244!1 iesirile de ISD au sca#ut mult mai
putin 2n termeni relativi1 iar nivelul iesirilor din 244* era 2nca cel de-al saptelea inre%istrat
vreodata.
<n trecut1 societatile %ermane au investit mult 2n strainatate1 2n sectorul serviciilor: ea a
repre#entat aproape trei serturi din valoarea stocului iesirilor ISD ale Germaniei la s5rsitul
anului 244"1 urmat de sectorul industriei prelucratoare 62)87 6ta0elul ane$a !7. Investitiile
straine 2n sectorul primar 6de mai putin de 1871 (oaca doar un rol minor. <n sectorul
serviciilor1 investitiile ma(ore de valoare 6,)87 au ost acute 2n sectorul inanciar si de
asi%urari1 care relecta puterea mai multor 0anci si companii de asi%urari %ermane 6care
apartin celor mai impor tanti (ucatori de pe pietele inanciare mondiale7.
Succesul Germaniei 2n e$portul de automo0ile1 masini si echipamente au condus la
investitii puternice 2n strainatate1 2n sectorul comertului si repararea autovehiculelor si a
0unurilor personale1 precum si a consumatorilor' acestea au repre#entat 1"8 din stocul
iesirilor de ISD %ermane din sectorul de servicii la s5rsitul anului 244".
!4

<n ultimii ani1 iesirile de ISD %ermane au crescut puternic 2n ener%ie electrica1 %a#e si
apa1 precum si 2n sectoarele transporturilor si telecomunicatiilor 6ta0elul ane$a !7. Procesul
de li0erali#are si privati#are 2n industriile de retea din 3niunea -uropeana a condus la un val
de investitii transrontaliere la scara lar%a ale multinationalelor %ermane. <n sectoarele
aprovi#ionarii cu ener%ie si apa1 stocul iesirilor de ISD a crescut de 1. ori1 pornind de la un
nivel sca#ut de , miliarde dolari 2n 24441 pentru a a(un%e la .& miliarde dolari 2n 244". <n
aceeasi perioada1 investitiile straine directe 2n strainatate 2n sectoarele transport si
telecomunicatii crescut de #ece ori1 de la " miliarde dolari la )" miliarde dolari.
!1

Manuacturile repre#inta un sert din valoarea iesirilor de ISD %ermane. <n sectorul de
productie1 companiile %ermane investesc masiv 2n chimice F produse chimice1 autovehicule1
remorci si semi-remorci1 precum si masini si echipamente' ele repre#inta !481 248 si 148
din toate iesirile de ISD %ermane 2n sectorul secundar. :ilialele straine ale multinationalelor
%ermane din sectorul de a0ricatie an%a(ea#a 21& milioane de lucratori - mai mult de (umatate
din toti lucratorii an%a(ati 2n toate ilialele %erman e$terne.
!2

Cresterea puternica a ocuparii ortei de munca 2n ilialele straine ale irmelor %ermane
din anii 1**4 - re#ult5nd1 2n principal din investitiile 2n acilitati de productie 2n tarile noi
mem0re ale 3- 62n special 2n Aepu0lica Ceha1 3n%aria1 Polonia1 si Slovacia7 - a 2ncetinit 2n
ultimul deceniu. Dar1 din cand 2n cand1 critica apare 2n pu0licul %erman 2n ceea ce priveste
posi0ilele eecte ne%ative ale ISD %ermane 2n strainatate1 2n special 2n ceea ce priveste
relocarile de locuri de munca. <n contrast cu aceste temeri1 cresterea puternica a iesirilor de
ISD %ermane a ost doar partial motivata de costurile salariale mai mici 2n strainatate. Acesta
a ost determinata in principal de cautarea de piete noi1 precum si de mar;etin%1 distri0utie si
motive de servicii pentru clienti. <n %eneral1 iesirile de ISD %emane au consolidat
competitivitatea sectorului corporatist %erman si a contri0uit la cresterea investitiilor si a
ocuparii ortei de munca la domiciliu.
Investitiile straine din irmele %ermane sunt 2n principal concentrate 2n tarile de#voltate1
care sunt1 de asemenea1 principalele re%iuni tinta pentru e$porturile %ermane si care oera
actori de intrari pe care multinationalele %ermane au nevoie pentru productie 62n special1 o
orta de munca 2nalt caliicata7. =arile de#voltate repre#inta &"8 din valoarea stocului
iesirilor de ISD %ermane 6ta0elul ane$a ,7. <n ultimul deceniu1 investitiile companiilor din
strainatate au crescut mai rapid 2n noile state mem0re ale 3- si 2n alte tari din -uropa 62n
special Marea /ritanie si -lvetia7. 3niunea -uropeana a repre#entat mai mult de ."8 din
stocul iesirilor de ISD %ermane 2n 244".
!!

!,

In 244& si 244*1 ISD %ermane 2n tarile vecine ale -uropei au continuat sa ie puternice.
Acest lucru a venit partial la costul iesirilor de investitii 2n America de @ord si alte tari
de#voltate din aara -uropei. <ntruc5t iesirile de ISDin tarile 2n curs de de#voltare au crescut
2n concordanta cu cresterea din totalul iesirilor de ISD1 lu$urile iesirilor de ISD 2n Ausia si
3craina au crescut considera0il 2n ultimul deceniu.
Stocul iesirilor de ISD %ermane 2n am0ele tari a crescut de 1" ori din 24441 pentru a
a(un%e la apro$imativ !4 miliarde de dolari 2n 244". Investitiile %ermane 2n aceasta re%iune
au ost 2n principal determinate de investitii la scara lar%a 2n sectoarele de ener%ie si %a#e.
/ine echipate1 cu proituri mari %enerate 2n ultimii ani1 multinationalele %ermane au mers
spre est pentru a creste securitatea aprovi#ionarii cu ener%ie si pentru a surprinde noi piete.
!.

Capitolul IV Investitiile straine directe ale Germaniei cu
tarile partenere
!ina Germania
P5na 2n 244!1 companiile %ermane au investit o valoare estimata de "1* miliarde 2n China
6conorm statisticilor /undes0an;1 stocul de investitii straine directe a atins valoarea de ).!
miliarde p5na 2n 244271 investitiile %ermane 2n China erau doar 1128 din totalul ISD
%ermane. <ntr-o comparatie internationala1 lu$urile de investitii din Germania spre China au
ost relativ mici.
Locatiile germane de investitii
Apro$imativ &4-*48 din lu$ul de investitii se duce la trei %rupuri principale 2n re%iunile de
coasta:
17 Nona ce mar e Shan%hai F Delta raului Oan%t#e'
27 @ord--stul industriali#at'
!7 Delta raului Pearl.
!)

Investitiile germane in industria automo"ilelor
Destinatiile investitiilor germane in !ina
!"

#ajoritatea ISD germane in !ina sunt in industria te!nologiei
Investitiile %ermane in China ar putea sa se du0le#e pana in 2414.
Aelatiile comerciale 0ilaterale dintre China si Germania ar putea sa se e$tinda 2n mod
considera0il. Investitiile %ermane 2n China au crescut1 de asemenea1 semniicativ 2n ultimii
ani. Avanta(ele pentru un investitor de a include China 2n strate%ia sa de aaceri la nivel
%lo0al sunt evidente: atractivitatea tarii se 0a#ea#a pe potentialul pentru reducerea costurilor
si de piata mare si 2n crestere.
!&

Stocurile de ISD c!ine$e in Germania sunt in crestere.
Importanta !inei pentru Germania din punct de vedere al stocurilor de
investitii straine directe difera fata de proiectele de investitii.
!*

%umarul proiectelor de ISD c!ine$e este mic, dar sunt concentrate in
sectoarele puternice si traditionale germane.
India & Germania
ISD din Germania spre India au crescut de-a lun%ul anilor1 datorita aptului ca societatile
%ermane din India depasesc 2n mod re%ulat companiile lor mama. :DI rom GermanM has
ta;en place in various industries such as inormation technolo%M1 chemical and auto
components. ISD din Germania au avut loc 2n dierite industrii1 cum ar i tehnolo%ia
inormatiei1 componente auto si chimice.
Statele indiene atrag ISD din "ermania+
-$ista 2n (ur de )!4 cola0orari indo-%ermane comune 2n unctiune 2n India1 din 12 octom0rie
244.. Apro$imativ o treime din totalul societatilor indo-%ermane comune sunt 2n unctiune 2n
,4

statul indian Maharashtra. Alte state indiene care au atras ISD din Germania sunt Parnata;a1
=amil @adu1 Andhra Pradesh1 si Hest /en%al.
1lu2ul intrarilor de ISD din "ermania catre India
Suma de ISD din Germania catre India a a(uns la 1.&1" milioane dolari 2n 1**&1 2n 1***
aceasta cira a ost de ,"12 milioane dolari1 2n anul 2444 aceasta cira a a(uns la ""1) milioane
dolari1 iar 2n anul urmator aceasta cira a crescut la putin peste 1 miliard de dolari . Germania
a ost pe locul al saselea printre toti investitorii internationali 2n India 2ntre 1**1 si 244,.
Performanta companiilor germane 'n India :
Intreprinderile indo-%ermane1 care sunt listate la 0ursele de valori din India raportea#a o mai
0una perormanta 2n iecare trimestru. Societatile indo-%ermane au 2nre%istrat o crestere a
v5n#arilor de apro$imativ 118 anual 2n trimestrul care s-a 2ncheiat 2n decem0rie 244,. <n
acelasi timp1 aceste companii au raportat o crestere a venitului net de apro$imativ 2.8 anual.
De apt1 ilialele indian ale companiilor %ermane unctionea#a continuu mai 0ine dec5t
societatile-mama 2n ceea ce priveste cresterea totala 2n contul de proit si v5n#ari. Acest lucru
a a(utat la sporirea lu$ului de investitii straine directe din Germania spre India.
Industriile care atrag ISD din "ermania in India sunt+
Componente auto
-lectrice si in%inerie electronica
Chimice
In%inerie mecanica
=ehnolo%ia Inormatiei
Sticla si ceramica
=e$tile
95rtie
Industria metalur%ica
.ajoritatea inestitorilor germani 'n India sunt+
,1

Ao0ert /osch Ao0ert /osch
Daimler ChrMsler Daimler ChrMsler
/aMer /aMer
Siemens Siemens
Allian# Allian#
/AS: /AS:
SAP SAP
=hMssenPrupp =hMssenPrupp
Investitiile germane n India
Germania este al optulea cel mai mare investitor 2n India. Investitiile %ermane directe
6cu e$ceptia reinvestirii su0stantiale si alte intrari 2n pre#ent ne2nre%istrate7 se ridica la
apro$imativ ! miliarde de dolari1 punand Germania pe locul al treilea printre investitorii
europeni1 dupa Ae%atul 3nit si =arile de Gos. Potrivit cirelor oiciale indiene1 noile investitii
%ermane directe 2n anul inanciar 244&F244* s-au ridicat la )2* milioane dolari 6,14 milioane
de euro7.
Cu toate acestea1 un an%a(ament real al companiilor %ermane1 care isi e$tind capacitatile
lor1 2n special prin reinvestire1 este mai mare dec5t aceste cire de#valuie. Apro$imativ 2"44
societati cooperative de aaceri indo-%ermane au ost 2niintate 2ncep5nd cu 1**1. Aceste
proiecte sunt concentrate 2n su0stante chimice1 armaceutice1 de masini si in%inerie de plante1
in%inerie electrica si sotJare.
Intrarile de ISD in India de catre "ermania
,2

Investitiile indiene in Germania
Companiile indiene au 2ncercat1 de multe ori cu succes1 %asirea unor oportunitati dincolo
de rontiere. Aceste investitii transrontaliere nu s-au limitat doar la companiile mari.
Companiile cu capital mediu au acut o proportie semniicativa cu aceste oerte
transrontaliere si achi#itiile lor sunt 2n multe tari1 inclusiv Germania1 care devine rapid o
destinatie atractiva pentru investitiile indiene.
Potrivit unui raport de cercetare1 la s5rsitul lunii martie 2414 stocul de ISD din India a
ost estimat la apro$imativ ,.1 miliarde de euro. Chiar daca nu s-au acut investitii mari 2n
244*1 #ece investitii1 inclusiv . proiecte %reenield1 au ost raportate 2ntre 244* si martie
2414. Mai multe companii indiene1 cum ar i /harat :or%e Bimited 6/:B71 9e$aJare
=ehnolo%ii1 @II=1 Graphite India Bimited1 au do05ndit companii %ermane sau au deschis
iliale proprii 2n Germania.
Intrarile de ISD #iunie 2010$
,!

anada Germania
Germania este o importanta sursa de ISD si o destinatie pentru ISD pentru Canada. In 244*1
stocul ISD canadiene in Germania a ost evaluat la 141" miliarde de dolari1 acand din
Germania a 1!-a destinatie pentru ISD din Canada si a )-a in -uropa.
In acelasi timp1 ISD %ermane in Canada au ost 1!1* miliarde de dolari1 iind a "-a mare sursa
de ISD in Canada si a .-a din -uropa.
Inestitiile straine directe ale "ermaniei in /anada
,,

'ustralia & Germania
<n 244* investitiile %ermane 2n Australia au totali#at peste !& miliarde dolari1 dintre care
1)1, miliarde dolari au ost investitiile straine directe 6ISD7. Investitiile din Australia 2n
Germania au ost evaluate 2n aceeasi perioada la !"1) miliarde dolari1 din care *1" miliarde
dolari au ost ISD.
Cele !,2 iliale ale irmelor %ermane si apro$imativ !44 de sucursale ale companiilor
%ermane din Australia sunt active pe o %ama lar%a de sectoare: industria automo0ilelor1
componente auto 6Daimler AG1 /MH1 /osch1 9ella si +DD7' sectorul de telecomunicatii
6Siemens7' plante rainate si produse de mediu 6Bur%i1 39D-7' constructii 69ochtie si
/ilin%er /er%er prin intermediul societatilor lor ailiate Bei%hton 9oldin%s si /aulderstone
9orni0roo; 7' si produse chimice 6/oehrin%er1 /aMer Scherin% Pharma7. Se estimea#a ca
aceste companii1 2mpreuna1 %enerea#a mii de locuri de munca 2n Australia.
Apro$imativ o treime din ilialele companiilor %ermane se ocupa1 de asemenea1 cu
a0ricarea sau asam0larea 2n Australia1 aduc5nd astel o contri0utie importanta la e$porturile
din Australia.
,.

Separat1 2n iunie 244*1 irma %ermana de investitii private1 Direct Invest1 a anuntat ca va
ma(ora participatia acesteia 2n proiectul sau de car0une in /a#inul Surat. Direct Invest este1
de asemenea1 activ 2n de#voltarea de proiecte 0a#a de car0une curat1 inclusiv %a#-la-lichide
6G=B71 precum si captarea si stocarea car0onului.
3portunitati de e2port
Germania oera companiilor australiene multe oportunitati comerciale ca o poarta de
acces 2n -uropa Centrala si de -st. Multe companii %ermane au le%aturi puternice si
comerciale1 in -uropa Centrala si de -st. Australian companies can ma;e useul contacts at
trade airs throu%h Jhich more than *4 per cent o neJ products and technolo%ies are
introduced into the German mar;et. Companiile australiene pot ace contacte utile la t5r%urile
comerciale' astel mai mult de *4 8 din noile produse si tehnolo%ii sunt introduse pe piata
%ermana.
Capitolul + Studiu de ca#
-ectele cri#ei mondiale actuale asupra lu$urilor
de ISD din Germania
Ca reactie la cri#ele economice si inanciare mondiale1 lu$urile intrarilor de ISD 2n
Germania au sca#ut 0rusc 2n 244&1 cu )&81 de la "" miliarde dolari la 2. miliarde de dolari.
,)

Investitiile nete de capital s-au 2n(umatatit la 2! miliarde dolari1 proitul reinvestit devenind
ne%ativ si imprumutur ile nete ale multinationalelor straine la ilialele lor din Germania a
sca#ut puternic la doar 11. miliarde dolari1 ceea ce ar putea indica nevoi inanciare sporite ale
societatilor-mama din strainatate.
Spre deose0ire de ma(oritatea celorlalte economii de#voltate 6si economii compara0ile
enumerate 2n ta0elul ane$a 271 intrarile de ISD 2n Germania au 2nceput de(a sa creasca 2n
244*1 2n ciuda recesiunii 0ruste a economiei %ermane 6cu un declin de .8 din PI/ ul real7.
Germania a proitat de o 2m0unatatire %enerala a climatului de aaceri1 2ncep5nd cu al doilea
trimestru al anului 244*.
Cri#a inanciara %lo0ala si recesiunea a aectat %rav economia %ermana. Companiile
%ermane au suerit o scadere drastica a e$porturilor si a proiturilor. In 244*1 ISD %ermane au
sca#ut cu .!8 ata de anul 244&1 pentru a a(un%e la )! miliarde de dolari.
Declinul iesirilor de ISD %ermane 2n 244* a ost datorat 2n principal creditelor de inantare
crescute pe termen lun% a companiilor ailiate %ermane situate 2n =arile de Gos la sediile lor
2n Germania1 care au ost inantate de emisii de valori mo0iliare 2n strainatate.
Aceste tran#actii inanciare 2n interiorul irmelor a dus la de#investirea neta 2n
strainatate prin intermediul imprumuturilor companiilor care a e$plicat trei serturi din
declinul iesirilor de ISD %ermane 2n strainatate.
<n ciuda situatiei economice diicile1 de capitalul de investitii %erman 2n strainatate a
ramas remarca0il puternic1 2n scadere cu doar 2"8 ata de valoarea record din 244& si 2n
valoare de )) miliarde dolari.
<n ianuarie 244*1 >GermanM =rade and Invest>1 a%entia de comert e$terior si intrari de
investitii straine a Aepu0licii :ederale Germania1 a ost ormata dupa u#iunea dintre
>Diciului German pentru Comert -$terior> si >Investeste in Germania>. Misiunea sa este de
a promova Germania ca locatie pentru investitii industriale si tehnolo%ice si sa identiice
investitori pentru piata %ermana.
,"

Dr%ani#atia satuieste companiile straine care doresc sa-si e$tinda activitatile lor de
aaceri pe piata %ermana si oera date complete si economice orientate spre client si industrie1
precum si inormatii despre apelurile pentru propuneri de proiecte 2n tari straine1 proiecte de
investitii si de de#voltare si re%lementarile le%ale si vamale. Promovarea de activitati
economice 2n noile state ederale ale Germaniei1 inclusiv la /erlin1 ace de asemenea1 o parte
inte%ranta a comertului a%entiei e$terne si a locatiilor de aaceri pentru mar;etin%.
Foreign Direct Investm ent !!" !!# !!$
FDI in%ard flo% &m illions 'SD( ")1.,! 2,1,!. !.1)4)
FDI stoc) &m illions 'SD( )*.1,*". )))14!). "411),!.1
" "
Perform ance Index*+ ran)ing on ,-, economies 14" 12" 11!
Potential Index**+ ran)ing on ,-, economies . ! -
.um /er of Greenfield investm ents*** ,." "2, ,"4
FDI in%ards &in 0 of GFCF****( 12.! !.. 1.,
FDI stoc) &in 0 of GDP( 24.* 1&.2 21.4
Concluzii
Intreprinderile %ermane au e$tins si mai mult pre#enta lor e$terna 2n ultimii ani. ISD
ori#ontale1 ale caror scopuri principale este de a a(uta la deschiderea pietelor1 este orma
dominanta. Acest lucru este 2n concordanta cu at5t anali#a datelor la m5na si re#ultatele unui
sonda( reali#at de Camera %ermana a Industriei si Comertului. -$pansiunea internationala
poate i atri0uita 2n principal cresterii 2ntreprinderilor multinationale si nu schim0arilor
ma(ore de locuri de productie.
,&

-$pansiunea internationala de companii %ermane a aectat relatiile economice e$istente
ale Germaniei cu tari straine. Chiar daca nu a e$istat o mi%rare ma(ora ale ailiatilor din
vechile tarile 3- la noile state 3-1 structura comertului e$terior a suerit cu si%uranta o
schim0are percepti0ila. <n special1 importurile din :ranta1 Italia si Spania par sa se i atenuat
2n anumite sectoare1 precum a0ricarea de echipamente de transport1 prin crearea de noi
capacitati de productie 2n tarile vecine central si est europene. Acest lucru arata ca ISD pot
aecta1 de asemenea1 tarilor care nu sunt direct implicate.
Anexe
,*

.4

.1

1i/liografie
Mediul de Aaceri -uropean Germania
http+44555&scri0d&com4doc41(96%%))4.ediul7de7Afaceri7 8uropeangermania
Diciul :ederal de Statistica al Germaniei Statistisches /undesamt
555&destatis&de
A%entia %ermana pentru Comert si Investitii GermanM =radeKInvest
http+44555&gtai&com4homepage4german7 0usiness7location4foreign7 direct7
inestment4fdi7data4
India si Germania IndiaKGermanM a promisin% uture
http+44555&9pmg&de4:as:ir*un421621&htm
Conerinta @atiunilor 3nite pentru Comert si De#voltare 3nited @ations Conerence
on =rade and Development. 555&unctad&org
Investitiile straine directe in tari
http+44555&fdi&net4countr;4su0<inde2&cfm=countr;num>%?
/anca Centrala Germana /undes0an; 555&0undes0an9&de
.2