Sunteți pe pagina 1din 17

Disciplina: SEMIOLOGIE CHIRURGICAL

1. Urmatoarele afirmatii cu privire la hidrosadenita sunt adevarate cu exceptia:


a. se prezinta sub forma de nodul hipodermic de aspectul unei nodozitati dureroase
b. este localizata axilar
c. este pruriginoasa
d. specifica este multiplicitatea leziunilor
e. reprezinta o acumulare de furuncule la nivelul cefei
R : e
2. Flegmonul este o infectie acuta a tesutului celular subcutanat caracterizata clinic prin urmatoarele perioade de evolutie, cu exceptia:
a. perioada de inflamatie
b. faza de reparatie
c. perioada de consolidare
d. perioada de invazie
e. perioada de necroza
R : c
3. Urmatoarele afirmatii cu privire la luxatiile recidivante sunt adevarate cu exceptia:
a. au loc la articulatiile foarte mobile , n special umarul
b. survine n timpul unei contractii violente cnd se produce o elongatie sau o ruptura ligamentara sub efectul unei abateri temporare a fetelor articulare
c. luxatia recidiveaza de pna la 20 30 de ori cu ocazia unui eveniment banal ca acela al mbracarii unui veston
d. poate fi consecinta unei afectiuni capsulare contemporane cu primul traumatism
e. aparitia ei e 949c22j ste facilitata de o deformatie congenitala a extremitatilor osoase : aplatizarea capului humeral , deformarea in halebarda a extremitatii superioare a humerusului
R : b
4. Atelectazia survenita dupa un traumatism toracic se recunoaste dupa urmatoarele semne , cu exceptia:
a. devierea traheei
b. imobilitatea hemitoracelui interesat
c. arcuirea diafragmului la examenul radiologic
d. opacitate regulata n cmpul pulmonar la examenul radiologic
e. cantitate mare de lichid n cavitatea pleurala evidentiata la examenul radiologic
R : e
5. Urmatoarele afirmatii cu privire la contuziile vezicale sunt adevarate, cu exceptia:
a. Ruptura intraperitoneala a vezicii pe o vezica plina care ,,explodeaza n
totalitate n cavitatea peritoneala, da nastere unui epansament urinar amestecat cu
snge
b. Diagnosticul se pune pe existenta traumatismului si hematuria macroscopica
(95% din cazuri)
c. n caz de sindrom peritoneal provocat prin ruptura intraperitoneala a vezicii se
intervine rapid pentru lavaj peritoneal si repararea bresei vezicale
d. n cazul unei fracturi de bazin cu hematurie macroscopica, cistografia retrograda
cu un cliseu post-mictional permite punerea diagnosticului de ruptura
subperitoneala
e. Ruptura vezicii urinare se produce ntotdeauna intraperitoneal, niciodata
subperitoneal.
R : e
6. Urmatoarele afirmatii cu privire la contuzia prin strivire sunt adevarate, cu exceptia:
a. Reprezinta o forma usoara de leziune periferica care nu duce n mod obisnuit la
complicatii
b. Complicatiile renale (crush sindrom), n majoritatea cazurilor, duc la moarte prin
anurie
c. Pentru a se produce sindromul de strivire, este necesar ca o masa musculara sa
fie privata de irigare
d. Sindromul de strivire a fost descris cel mai ades ca aparnd n cazul strivirii
musculaturii membrelor inferioare
e. Compresiunea trebuie sa se exercite mai mult de 2 ore, dar nu mai mult de 15
ore, interval dupa care se realizeaza o suprimare circulatorie analoaga unei
amputatii.
R : a
7. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile peretelui abdominal sunt adevarate, cu
exceptia:
a. Reprezinta iesirea spontana a viscerelor n afara limitelor normale ale cavitatii
abdomino-pelvine
b. Survin de regula datorita unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale
c. Hernia strangulata este o complicatie redutabila, putnd duce la decesul
bolnavului n cteva ore
d. Se clasifica n hernii congenitale si hernii cstigate (de slabiciune)
e. Afecteaza cel mai frecvent regiunea inghino-crurala sau inghino-femurala si
regiunea ombilicala
R : b
8. Diagnosticul de apendicita acuta poate fi afirmat pe baza urmatoarei triade:
a. Durere si aparare n fosa iliaca dreapta, febra superioara lui 38C si leucocitoza
peste 10000/mm
3

b. Varsaturi, diaree si febra
c. Melena, anemie si senzatie de sete
d. Durere n epigastru si hipocondrul drept, varsaturi si febra
e. Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale, meteorism si nivele
hidroaerice la examenul radiografic.
R : a
9. Complicatiile acute ale ulcerului gastro-duodenal sunt:
a. Perforatia, penetratia si hemoragia
b. Penetratia, stenoza si hemoragia
c. Perforatia, stenoza si hemoragia
d. Perforatia, penetratia si stenoza
e. Cancerizarea, stenoza si hemoragia.
R : a
10. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt urmatoarele:
a. Perforatia, penetratia si hemoragia
b. Penetratia, stenoza si hemoragia
c. Perforatia, stenoza si hemoragia
d. Perforatia, penetratia si stenoza
e. Cancerizarea si stenoza.
R : e
11. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la chistul hidatic hepatic sunt adevarate:
a. Este o boala cu transmitere autosomal-recesiva
b. n principiu este apiretic, fara infectii suprapuse
c. Se ntlneste cel mai frecvent n tarile nordice, ca Danemarca
d. Se transmite de la mama la fat prin transpozitie genica
e. Localizarea hepatica este exceptionala comparativ cu alte localizari mai
frecvente.
R : b
12. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita acuta sunt adevarate:
a. Reprezinta aproximativ 25% din durerile abdominale
b. Formele usoare constau n necroze ale lobulilor glandulari
c. Formele grave constau n edeme si necroze localizate la grasimea intra si
extrapancreatica
d. Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din
cazuri)
e. Durerile sunt reduse ca intensitate si localizate n hipogastru.
R : d
13. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita acuta sunt false:
a. Reprezinta aproximativ 25% din durerile abdominale
b. Formele usoare constau n edeme si necroze localizate la grasimea intra si
extrapancreatica
c. Formele grave constau n necroze ale lobulilor glandulari (pancreatita necrotico-
hemoragica)
d. Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din
cazuri)
e. Durerile sunt insuportabile, localizate n epigastru, transfixiante, iradiate
posterior, la dreapta sau la stnga (dureri ,,n bara).
R : a
14. Infectiile acute ale snului sunt:
a. Mastita acuta si distrofia sclero-chistica
b. Boala Reclus si chistul solitar
c. Adenomul si boala Paget a snului
d. Mastita acuta si abcesul snului
e. Mastita carcinomatoasa si Boala Reclus
R : d
15. Tumorile snului sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. Chistul solitar
b. Distrofia sclero-chistica (Boala Reclus)
c. Adenomul sau adenofibromul
d. Abcesul tuberos
e. Cancerul mamar
R : d
16. Urmatoarele afirmatii cu privire la cancerul mamar sunt adevarate, cu exceptia:
a. Este localizarea cea mai frecventa a cancerului feminin (20%)
b. O tumora maligna este mobila n sn, dnd semnul resortului foarte caracteristic
c. O tumora maligna, se nsoteste adesea de o retractie cutanata aparuta recent, sau
simpla denivelare tegumentara
d. O femeie din 9 este atinsa
e. Pe plan mondial se raporteaza 700000 de cazuri noi cu 300000 de decese.
R : b
17. Caracteristicile infectiilor chirurgicale sunt urmatoarele:
a. Infectia chirurgicala are caracter invaziv
b. Infectia chirurgicala este de obicei monomicrobiana
c. Focarul infectios este de regula evident la examenul clinic sau prin investigatiile
paraclinice
d. Focarul infectios se trateaza medical prin administrare de antibiotice cu spectru
larg
e. Infectia chirurgicala este de obicei polimicrobiana prin asociere microbiana
R : a, c, e
18. Cauza determinanta a infectiilor chirurgicale este reprezentata de o serie de germeni
patogeni , din care cei mai importanti sunt:
a. taenia echinococus
b. salmonella
c. stafilococul auriu
d. streptococul
e. gonococul
R : c, d, e
19. Semnele clinice locale ale infectiei chirurgicale sunt reprezentate de:
a. rubor ( roseata)
b. limfangita
c. adenita
d. ascensiunea termica
e. dolor (durerea)
R : a , e
20. Semnele clinice generale ale infectiei chirurgicale sunt reprezentat de:
a. frisonul
b. tahicardia
c. alterarea starii generale
d. fluctuenta
e. functio laessa
R : a, b, c
21. Faza supurativa a abcesului cald se caracterizeaza prin urmatoarele elemente clinice:
a. edem inflamator
b. accentuarea tumefactiei
c. fluctuenta
d. curba termica cu aspect oscilatoriu
e. evacuarea spontana a puroiului
R : b, c
22. Abcesul rece poate aparea ca urmare a :
a. unei necroze cazeoase subcutanata , lichefiata sau ramolita
b. o adenopatie tuberculoasa ramolita
c. o artrita tuberculoasa
d. o enterocolita acuta
e. o osteita tuberculoasa
R : a,b, c, e

23. Infectiile premergatoare aparitiei furunculului sunt urmatoarele :
a. impetigo dermatoza infectioasa streptococica sau stafilococica
b. sicozis - leziune inflamatorie foliculara profunda , piogena sau micotica
c. acneea leziune inflamatorie foliculara seboreica
d. abcesul rece
e. gangrena gazoasa
R : d,e

24. Datorita elasticitatii oaselor lungi si grosimii periostului , copilul poate face unele
fracturi cu caracter particular:
a. fractura subperiostica
b. decolarea epifizara
c. fractura in lemn verde
d. fractura de mars
e. fractura n epolet
R : a, b, c
25. Fracturile pot prezenta urmatoarele complicatii :
a. leziuni vasculare
b. leziuni nervoase
c. interpunerea masei musculare
d. deschiderea fracturii
e. niciuna de mai sus
R : a, b, c, d
26. Urmatoarele afirmatii cu privire la luxatii sunt adevarate :
a. reprezinta ntreruperea brusca a continuitatii oaselor datorata unui traumatism
important
b. cea mai frecventa este luxatia scapulo humerala , antero interna , n epolet
de general
c. reprezinta o deplasare a extremitatilor articulare antrennd o modificare
permanenta a raporturilor
d. luxatiile vechi reprezinta o infirmitate grava imposibil de redus fara interventie
chirurgicala
e. luxatiile recidivante pot fi consecinta unei afectiuni capsulare contemporane cu
primul traumatism
R : b, c, d, e
27. Urmatorii factori esentiali explica anoxia element comun n traumatismele toracelui prin
plagi sau contuzii:
a. durerea
b. epansamentul pleural
c. contuzia pulmonara
d. tulburarile de mecanica ventilatorie
e. hemoragia unui viscer parenchimatos
R : a, b, c, d
28. Contuziile toracice grave prezinta urmatoarele mecanisme de producere:
a. contuzia sau socul direct antrennd leziuni costale din afara catre nauntru
b. leziuni prin compresie , cu afectarea mediastinului, fracturi costale
c. deceleratia brutala (centura de siguranta, airbag-ul) care antreneaza o ruptura a
crosei aortice sau a aortei descendente
d. traumatism violent n hipogastru pe o vezica plina care explodeaza n totalitate
n cavitatea peritoneala
e. traumatism repetat n mezogastru cu stomacul n semirepletie
R : a, b, c
29. n contuziile toracice grave examenul radiologic de urgenta este esential pentru e
depista:
a. leziunile splinei
b. deplasarea mediastinului
c. eventuale hematoame intraabdominale
d. epansamentele pleurale aerice sau lichidiene
e. exceptional o ruptura de cupola diafragmatica
R : b, d, e

30. Urmatoarele afirmatii cu privire la intubatia oro-traheala practicata de urgenta in
traumatismele toracice grave sunt adevarate:
a. suprima calea glotica si evita obstructionarea trecerii aerului catre torace
b. permite aspiratia secretiilor din trahee si bronhii
c. diminueaza spatiul mort respirator de la orificiile nazale pna la arborele bronsic
d. nu permite ramnerea pentru mult timp in aceasta pozitie , fiind nevoie de
traheostomie odata ce bolnavul a fost internat in spital
e. prin intermediul sondei de intubatie traheala se poate realiza respiratia asistata
R : a, b , c , e

31. Pentru evacuarea epansamentelor pleurale survenite dupa conditiile toracice grave , se
poate practica :
a. punctie pleurala evacuatorie a unui epansament sanguin sau exsuflatia uni
epansament gazos
b. se pune in loc un drenaj toracic ireversibil (vas Beclere sau aspirativ)
c. toracotomie in caz de afectiuni mari ale viscerelor intratoracice
d. nu se evacueaza niciodata un epansament pleural survenit dupa o contuzie
toracica grava
e. laparotomie exploratorie sistematica si evacuarea lichidului pleural prin punctie
aspirativa transdiafragmatica
R : a , b , c

32. O plaga abdominala penetranta poate afecta :
a. un viscer parenchimatos determinnd hemoragii
b. un viscer cavitar determinnd perforatie
c. mai multe viscere simultan
d. glanda tiroida
e. nici un raspuns de mai sus nu este corect
R : a , b , c

33. Leziunea unui vas biliar survenita in timpul unui traumatism al ficatului se va manifesta
clinic prin urmatoarea triada simptomatica :
a. colica hepatica
b. melena
c. icter
d. metroragie
e. hematemeza
R : a , b , c
34. Traumatismele mai putin grave ale rinichiului se traduc prin doua semne clinice:
a. hematurie macroscopica imediata, care exprima comunicarea hematomului
contuzional cu caile de excretie ale rinichiului
b. durere in regiunea lombara prin palparea bimanuala , care exprima hematomul
perirenal
c. anurie
d. retentie completa de urina
e. sincopa
R : a , b
35. Caracterele generale ale herniilor necomplicate ale peretelui abdominal sunt urmatoarele:
a. Reductibilitatea
b. Impulsiunea la tuse
c. Indiferenta la palpare
d. Ireductibilitatea tumefactiei
e. Durere la palpare
R : a, b, c
36. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile inghinale sunt adevarate:
a. Exista 2 varietati de hernie inghinala: oblica externa congenitala si directa sau de
slabiciune
b. Hernia oblica externa congenitala este data de o distensie sau o ruptura a fasciei
transversalis la nivelul orificiului musculo-pectineal deasupra ligamentului
inghinal
c. Hernia oblica externa congenitala nu coboara niciodata n bursa scrotala si se
reduce direct din fata n spate
d. Hernia oblica externa congenitala este favorizata de persistenta canalului
peritoneo-vaginal
e. Sacul herniar constituit prin invaginarea peritoneului n canalul inghinal poate sa
contina intestine sau epiploon.
R : a, d, e
37. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile femurale sunt adevarate:
a. Sunt cele mai rare, dar cele mai frecvente la femei
b. Se realizeaza prin canalul femural, parte a orificiului musculo-pectineal, situate
sub ligamentul inghinal, n fata vaselor femurale
c. Diagnosticul diferential trebuie sa elimine o adenopatie sau o dilatatie varicoasa
a crosei venei safene interne
d. Se clasifica n hernii oblice externe congenitale si hernii directe sau de slabiciune
e. Sunt mai frecvente la barbati.
R : a, b, c
38. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile strangulate sunt adevarate:
a. Herniile strangulate reprezinta contentia brusca si permanenta a continutului
herniar
b. n caz de continut intestinal poate antrena rapid ocluzia intestinala acuta, prin
strangularea si sfacelarea ansei intestinale ce poate duce la deces
c. Cel mai frecvent sunt susceptibile de strangulare herniile femurale si cele
inghinale oblice externe
d. Din punct de vedere clinic se manifesta prin lipsa durerii, oligurie, febra si
transpiratii
e. Unul dintre simptomele clinice caracteristice este accelerarea tranzitului
intestinal pentru gaze si materii fecale.
R : a, b, c
39. Herniile strangulate prezinta urmatorul tablou clinic:
a. Durere vie la nivelul herniei este primul semn
b. Greturi
c. Varsaturi
d. Accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale
e. ntreruperea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale.
R : a, b, c, e
40. Urmatoarele afirmatii cu privire la eventratiile peretelui abdominal sunt adevarate:
a. Sunt mai frecvent spontane
b. Survin de regula datorita unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale
c. Pot fi precoce sau tardive, chiar ani dupa interventie
d. Sunt favorizate de drenaje si incidente postoperatorii: tuse, efort de varsatura,
supuratii, hematoame
e. Realizarea unei tomografii computerizate abdominale se indica n mod
sistematic la toti bolnavii cu eventratie abdominala.
R : b, c, d
41. n apendicita acuta, palparea abdomenului poate evidentia urmatoarele semne clinice:
a. Durere provocata, localizata n fosa iliaca dreapta cu punctul clasic Mac Burney
b. Durere provocata, totdeauna mai neta la decompresiunea brusca a fosei iliace
drepte
c. n hipogastru, mpastare imprecis delimitata, nedureroasa, fluctuenta
d. n fosa iliaca dreapta, semne de iritatie peritoneala
e. Contractura franca n fosa iliaca dreapta.
R : a, b, d, e
42. Peritonita apendiculara generalizata ntr-un timp se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. Criza initiala cedeaza dupa doua sau trei zile
b. Puls rapid, temperatura n crestere
c. ntreruperea tranzitului pentru gaze si materii fecale
d. Durerea persista
e. La palpare, zona dureroasa se ntinde si depaseste fosa iliaca dreapta
R : b, c, d, e
43. Plastronul apendicular se exprima clinic prin:
a. ncetarea completa a durerilor abdominale
b. Scaderea temperaturii corporale sub 37C si a leucocitozei
c. La palparea abdominala se constata prezenta la perete a unei mpastari dureroase
la presiune, mata la percutie, ce se ntinde pna la creasta iliaca antero-
superioara, arcada crurala, fara sa depaseasca linia mediana
d. Exacerbarea durerii si aparitia temperaturii cu aspect septic anunta constituirea
unui abces apendicular
e. Poate evolua spre regresie lenta.
R : c, d, e
44. Dupa localizare, formele clinice de apendicita acuta sunt urmatoarele:
a. Plastronul apendicular
b. Apendicita pelvina
c. Apendicita mezo-celiaca
d. Apendicita n sacul de hernie
e. Apendicita subhepatica
R : b, c, d, e
45. Peritonitele acute se exprima clinic prin urmatoarele semne:
a. n perforatia viscerala, durerea apare brusc, adesea fiind primul semn al bolii
b. Varsaturile sunt inconstante
c. Contractura dureroasa a musculaturii peretelui abdominal este semnul major
d. Facies pamntiu n stadiile avansate
e. Relaxarea musculaturii abdominale si atenuarea durerii
R : a, b, c, d
46. Triada functionala din sindromul ocluziv se caracterizeaza prin:
a. Durere abdominala
b. Varsaturi
c. Oprirea tranzitului intestinal, asociat unui meteorism abdominal
d. Hematemeza
e. Melena.
R : a, b, c
47. Tabloul clinic din ocluziile intestinale nalte se caracterizeaza prin:
a. Debut insidios, lent, fara varsaturi
b. Starea generala mult timp conservata
c. Meteorism abdominal
d. Dureri intense
e. Absenta sau discretia meteorismului abdominal.
R : d, e
48. Tabloul clinic din ocluziile intestinale joase se caracterizeaza prin:
a. Debut insidios, lent progresiv
b. Starea generala mult timp conservata
c. Meteorism abdominal maxim pe cadrul colic sau asimetric
d. Dureri de intensitate redusa, discrete
e. Absenta sau discretia meteorismului abdominal.
R : a, b, c, d
49. Dilatatia acuta de stomac se caracterizeaza clinic prin urmatoarele:
a. Dureri vii
b. Varsaturi adesea profuze
c. soc cu tendinta la colaps
d. Stare generala mult timp conservata
e. Lipsa meteorismului abdominal (abdomen plat).
R : a, b, c
50. Sindromul esofagian este caracterizat de urmatoarele:
a. Disfagie
b. Disurie
c. Regurgitatii
d. Flatulenta
e. Sialoree.
R : a, c, e