Sunteți pe pagina 1din 39

1

CUPRINS pagina
I.CAPITOLUL 1
Introducere...3
II.CAPITOLUL 2
Studiul instalatiilor de ventilare5
2.1.Rol.Clasificare5
2.2.Aerul umed.Parametri caracteristici.10
2.3.Tipuri de instalatii de conditionare.Parti component.Structura..16
III.CAPITOLUL 3
Scheme functionale de instalatii de conditionare a aerului..22
3.1.Conditionarea aerului in sezonul cald ..24
3.2.Conditionarea aerului in sezonul rece...26
IV.CAPITOLUL 4
Exploatarea instalatiilor de ventilatie si conditionare a aerului...30
4.1.Verificarea reglarii instalatiei30
4.2.Incercarea tehnica a instalatiilor de conditionare a aerului...33
4.3.Verificarea eficacitatii generale a instalatiei.35
4.4.Ventilatia naturala organizata36
BIBLIOGRAFIE40



2






CAPITOLUL 1
INTRODUCERE


DEFINITIE:
Sistemele de climatizare sunt sisteme
complexe,care regleaza atat temperatura, cat si
umiditatea aerului din incinta la valori stabilite
de catre beneficiar, oricare ar fi valorile acestor
parametri in exteriorul incintei climatizate. In
acelasi timp sunt evacuate noxele din interiorul
incaperilor.In cazul sistemelor de climatizare
performante, se poate realiza chiar si sterilizarea
aerului.Sistemele de climatizare obisnuita au in
componenta sistemele de ventilare mecanica, de
incalzire/racire, de uscare/umidificare si elemente
de reglare automata.
Prin conditionarea aerului din incinte se
intelege modificarea parametrilor aerului din
interiorul spatiilor de cazare in vederea realizarii
si mentinerii unei stari cu un regim bine determinat
de temperatura, umiditate,puritate si miscare,
independent de conditiile meteorologice exterioare,
pentru a asigura conditiile de confort si siguranta

3

a utilizatorilor.
Conditionarea aerului este independenta de timp
sau sezon i trebuie s funcioneze n condiii
meteorologice extreme.


ISTORIC:
Istoricul instalatiilor de ventilare si
climatizare este legat de aparitia igienei ca
stiinta,la sfarsitul secolului XIX,cand s-au facut
cercetari asupra schimbului de aer,asupra
continutului de umiditate si gaze nocive precum si
asupra puritatii aerului.
Progresele efectuate in domeniul altor stiinte
precum electrotehnica,electronica sau constructia de
masini au permis conceperea si construire primelor
instalatii de ventilare si climatizare.In jurul
anului 1890 se introduce umidificarea aerului prin
tavi cu apa incalzita cu ajutorul aburului,iar ceva
mai tarziu umidificarea realizata prin pulverizarea
de apa in curentul de aer,etapa ce poate fi
considerata ca inceputul climatizarii.
In perioada interbelica a avut loc o dezvoltare
impetuoasa in acest domeniu,realizndu-se instalatii
de climatizare in scopuri de confort(in sali de
teatru,de concert,cinematografe,hoteluri de lux) sau
de sanatate a muncitorilor in fabrici,uzine sau alte
unitati procesatoare.
Aparitia instalatiilor frigorifice cu amoniac
sau CO2 pentru racirea sau uscarea aerului
contribuie la dezvoltarea superioara a instalatiilor

4

de climatizare.
Dupa cel de-al 2-lea razboi mondial,tehnica
ventilarii si climatizarii cunoaste o noua etapa de
dezvoltare,in care apar instalatii performante cum
ar fi cele de inalta presiune,echipate cu
climatoconvectoare sau ventiloconvectoare,
diversificandu-se si natura obiectivelor ce trebuie
ventilate sau climatizate:mijloace de transport,
incinte subterane sau subacvatice,laboratoare sau
hale cu atmosfera controlata.


CAPITOLUL 2
STUDIUL INSTALATIILOR
DE VENTILARE


2.1.Rol.Clasificare

ROL:
Sistemele de ventilatie au rolul de introduce in
incaperi aer conditionat care sa preia excesul de
caldura/frig,umiditate,gaze,vapori,praf,alte
impuritati pe care sa-l evacueze ulterior sub forma
de aer viciat.

CLASIFICARE:
a)dupa modul de vehiculare al aerului:
-ventilare naturala: organizata,

5

neorganizata;
-ventilare mecanica: simpla (introducere-
evacuare),combinata(cu incalzire, racire,
umidificare, uscare);
-climatizare:pentru confort,tehnologica

-ventilare mixta:introducere mecanica+
evacuare naturala si introducere naturala+evacuare
mecanica;

b)dupa extinderea zonei ventilate:
-ventilare generala;
-ventilare locala:prin refulare,prin
aspiratie,prin refulare si aspiratie;
-combinata(generala+locala);

c)dupa diferenta de presiune intre interior si
exterior:
-ventilare echilibrata
-ventilare in suprapresiune
-ventilare in depresiune

Ventilarea naturala se realizeaza datorita
actiunii combinate a unor factori naturali:miscarea
maselor de aer,diferenta de timp,presiune sau alti
parametrii ai aerului in diferite puncte ale zonei
ventilate,avand drept consecinta creearea unor
curenti de aer ce produc scoaterea din incinta a
aerului uzat si introducerea aerului proaspat.
Daca acest schimb de aer se desfasoara
aleator,prin neetanseitatile incintei su datorita

6

deschiderii in alte scopuri ale usilor sau
ferestrelor, ventilarea naturala se numeste
neorganizata.



Daca in incapere sunt practicate deschideri
specile,cu dimensiuni antecalculate,amplasate in
anumite puncte si care pot fi deschise sau
inchise,total sau partial,atunci se realizeaza o
ventilare naturala organizata.

Ventilarea mecanica are rolul de a vehicula
mecanic un debit de aer,vizand,in general,limitarea
cresterii temperaturii aerului interior in perioada
de vara si mentinerea unei temperature
corespunzatoare in timp de iarna.

Ventilarea mecanica simpla se realizeaza fie
prin introducerea aerului in incinta cu ajutorul
unui ventilator,fie numai prin evacuarea acestuia cu
ajutorul unui exhaustor,de cele mai multe ori
instalatia avand o functionare intemitenta.
Echilibrarea pneumatica se realizeaza cu ajutorul
unor circuite de conducte.
In functie de conditiile cerute in interior,pe
circuitul de introducere al aerului se pot monta
instalatii de incalzire,racire,uscare,umidificare
sau de desprafuire al aerului,in functie de tendinta
dominanta de evolutie a parametrilor erului in
incinta.In acest caz ventilarea mecanica se numeste

7

combinata.
Climatizarea aerului este in fapt,tot o
ventilare mecanica,deosebindu-se de aceasta prin
faptul ca asigura reglarea simultana a cel putin 2
parametri ai aerului,in functie de conditiile
impuse.
Instaltiile de climatzare sunt mai complexe,atat ca
numar de componente cat si din punct de vedere al
aparaturii de reglare si automatizare.

Climatizarea aerului din incinte se efectueaza cu
scopul confortului interior sau al asigurarii
parametrilor optimi impusi de conditiile de
desfasurare a proceselor tehnologice.In cazul din
urma,climatizarea incintelor este mai
dificila,deoarece trebuie sa optimizeze atat
cerintele tehnologice cat si cele de confort.

Ventilarea mixta implica atat introducerea cat si
evacuarea fortata a aerului din incinta,fiind o
combinatie intre ventilarea naturala si ventilarea
mecanica(introducerea mecnica si evacuare naturala
sau invers).

Ventilarea generala este a incintelor cu caracter
industrial sau neindustrial,fara degajari importante
de nocivitati,sursele de impurificare fiind relativ
uniform distribuite in plan orizontal si vand o
intensitate aproximativ constanta.Acest lucru impune
distributia uniforma a orificiilor de absorbtie si
de evacure,precum si realizarea unei retele de

8

conducte care sa acopere intreaga arie de ventilare.

Ventilarea locala este necesara in cazul in care
exista surse concentrate de eliberarea
nocivitatilor, dispuse in anumite zone ale
incintei,sau daca intensitatea emanarii
nocovitatilor poate fi temporar sau accidental
foarte mare.In aceste situatii se vizeaza captarea
nocivitatilor chir la locul de producere,utilizand
debite mari de circulare a aerului cu ajutorul
hotelor,niselor de spiratie,etc.
Ventilarea locala se poate realiza prin aspiratie
sau refulare.
Ventilarea locala prin aspiratie se utilizeaza in
cazul degajarii de nocivitati,pentru a evita
poluarea intregii incinte.
Ventilarea locala prin refulare se impune in cazul
necesitatii asigurarii conditiilor optime de
microclimat in anumite puncte de lucru. Spreexemplu,
pentru locurile de munca aflte in apropierea unor
surse de caldura radianta,este necesara mentinerea
bilantului termic normal pentru muncitori,acest
lucru facandu-se cu jutorul unor jeturi de aer
ferulate pe fiecare muncitor.
Un alt exemplu de ventilare locala prin refulare
este cel al perdelelor de aer,utilizate fie pentru a
impiedica raspandirea nocivitatilor in intreaga
incinta,fie pentru a impiedica intrarea in incapere
a aerului rece sau cald,in functie de anotimp.
Existenta unui sistem de ventilare locala nu
exclude dotarea incintei cu o instalatie de

9

ventilare generala,aceasta putand functiona continuu
sau intermitent,simultan sau nu,in functie de
necesitati.



Ventilarea echilibrata impune acelasi debit de
aer introdus si evacuat dintr-o incapere.Daca
debitul de aer introdus este mai mare decat cel
evacuat,sistemul de ventilare este in
suprapresiune.Daca debitul de aer introdus este mai
mic decat cel evacuat,sistemul de ventilare este in
depresiune.
Aceste metode se folosesc pentru a impune un anumit
sens al trecerii aerului dintr-o incapere in alta.


2.2.Aerul umed.Parametrii caracteristici

Aerul umed este principalul agent de ventilare si
climatizare a incintelor,fiind un amestec de aer
uscat si vpori de apa,cu temperatura cuprinsa intre
-4grade si +150 grade C.

Parametrii principali care caracterizeaza starea
aerului umed:
-temperatura
-umiditatea
-presiunea
-densitatea
-entalpia

10


Umiditatea aerului poate fi caracterizata,in
functie de necesitate,de continutul de
umiditate,umiditate specifica,umiditate absoluta si
umiditate relativa.

Continutul de umiditate(x sau d) este definit ca
masa vaporilor de apa asociati unui kilogram de aer
uscat.

RELATII DE CALCUL :
avmmd1000=[kg vapori/kg aer uscat],n care:
mv este masa vaporilor [kg sau g] ;
mamasa aerului uscat [kg]
Utiliznd ecuaia de stare a gazelor perfecte, se
poate exprima valoarea coninutului de umiditate n
funcie de constanta caracteristic a aerului uscat
(Ra= 287 J/kg.K) i de constanta caracteristic a
vaporilor (Rv= 462 J/kg.K).
Umiditatea specifica reprezinta raportul dintre
msa vaporilor de apa dintr-un amestec si masa
amestecului.

Umiditatea absoluta(ua) reprezinta cantitatea de
vapori de apa continuta intr-un mc de aer
umed,exprimand de fapt densitatea
vaporilor(masa/volum).


11

Densitatea vaporilor se poate exprima din ecuaia de
stare:TRmVpv=TRpv=TRpuva=



Umiditatea relativa
Valoarea ideala pentru acest parametru este cuprinsa
intre 40% si 60%; sub aceste valori (40%) se
constata uscarea gurii si a pielii ; peste (60%)
apar senzatii de greutate, dureri de cap si piele
lipicioasa. Este de evidentiat ca deja la limitele
minime sau maxime, adica UR = 40% sau UR = 60%, apar
stari de disconfort. De aceea trebuie intotdeauna
respectata urmatoarea conditie:
40%<UR<60%

Temperatura aerului umed

In calcule se utilizeaza 3 tipuri de
temperaturi,in functie de modul de masurare si de
caracteristicile aerului:
a)temperatura corespunzatoare termometrului
uscat(t),care reflecta temperatura aerului masurat
cu orice termometru protejat impotriva radiatiilor
termice exterioare;

b)temperatura corespunzatoare termometrului
umed(tu) care reprezinta temperatura de saturatie a
aerului umed ce parcurge un process adiabatic si

12

izobar;

c)temperatura punctului de roua,la care aerul
umed ce se raceste la umiditate absoluta si presiune
constanta,ajunge la saturatie.
Pentru aerul nesaturat t>tu>tr iar in cazul
aerului saturat t=tu=tr.


Presiunea
Presiunea totala a aerului umed(presiunea
barometrica) este egala cu suma presiunilor prtiale
pentru aerul uscat(pa) si pentru vapori de apa(pv).
P=pa+pv

Desi in instalatiile de ventilare si climtizare
presiunea nu este uniforma,in majoritatea cazurilor
se presupune ca presiunea este constnt si egala cu
presiunea barometrica,eroarea nedepasind 1%.

Densitatea
Densitatea aerului umed se calculeaza ca raport
intre masa si volum.

Entalpia (i) este cantitatea de caldura asociata
unitatii de masa [J/kg].
Entalpia specifica a aerului umed este suma dintre
entalpia unui kg de aer uscat si entalpia a x kg de
vapori de apa.
i=ia+iv=cpat+x(lv+cpvt) ,in care:
ia=entalpia specifica a aerului[j/kg];

13

iv= entalpia specific a vaporilor [J/kg];
cpaclura specific a aerului [J/kgK];
cpvclura specific a vaporilor de ap [J/kgK];
lvclura latent specific de vaporizare a apei
[J/kg];
Toate marimile fizice caracteristice aerului
umed,necesare calculelor termometrice ale
instalatiilor de ventilare si climatizare se
regasesc in tabele sau diagrame ale aerului umed (i-
d,i-x,etc).

Este necesara trecerea in revista a unor notiuni
teoretice legate de acest amestec, inainte de
prezentarea unor scheme de ventilatie si de
climatizare.

Sistemele de conditionare sunt de doua tipuri :
-sisteme centrale; tratarea aerului se face
central, intr-un aparat sau la debite mari , intr-o
uzina de conditionare .Aerul tratat este distribuit
in incaperi printr-un sistem de conducte cu guri de
refulare.O retea de conducte cu guri de aspiratie ,
readuce in centrala o parte din aerul din incapere.
-sisteme cu agregate individuale, printr-un
aparat care contine masinile si aparatele necesare
pentru racirea sau incalzirea incaperilor (
ventilator, agregat frigorific , baterie de racire ,
baterie de incalzire).


14

Sistemele centrale de conditionare a aerului
Sunt folosite in principal in cladirile mari.
Unitatea principala a acestor sisteme este amplasata
intr-o camera mecanica si de regula, la distanta
mare de spatiul care urmeaza a fi conditionat.
Unitatea centrala este conectata printr-o retea de
conducte la unitatile individuale care sunt
amplasate in spatiul supus conditionarii.

Aerul din atmosfera este aspirat de unitatea
centrala de conditonare si amestecat cu o anumita
cantitate de aer recirculat. Amestecul trece apoi
prin filtre pentru a indeparta praful sau alte
particule solide si este conditionat n functie de
modul de operare al sistemului (racire sau
incalzire). Atunci cand este necesara scaderea
temperaturii unei incinte, aerul este racit si, daca
este cazul, deumidificat. Atunci cnd este necesara
ridicarea temperaturii in incinte, aerul este
preincalzit, umidificat prin adaugarea de vapori de
apa si, in final, incalzit folosind aburi sau apa
fierbinte. Aerul este apoi transportat folosind
ventilatoare (la viteze cuprinse intre 5 si 15 m/s),
cel mai frecvent, la nivelul superior al incintei de
unde este difuzat si recirculat in incinta. In cazul
in care este necesar ca diferite spatii ale unei
incinte sa fie conditionate separat se folosesc mai
multe sisteme independente de conducte. In acest
mod, aerul distribuit in fiecare spaiu al incintei
poate fi controlat independent pentru a satisface
cerintele impuse de confort.

15





2.3.TIPURI DE INSTALATII DE CONDITIONARE.PARTI
COMPONENTE.STRUCTURA

A.Instalatiile simple de tip deschis fara utilizarea
caldurii aerului evacuat


Instalatiile simple de tip deschis fara utilizarea
caldurii aerului evacuat absorb aerul proaspat n
starea (1) pe care l prenclzete pn n
starea(2),dup care i regleaz umiditatea n
umidificatorul CU(starea 3) i l nclzete la

16

valoarea dorit, corespunztor strii (4).Cu aceti
parametri,aerul este introdus n incinta destinat
condiionrii (IC),unde prin schimb de cldur i
umiditate i modific starea (5), fiind evacuat ca
aer uzat de ctre ventilatorul Vt.

B.Instalatii de tip deschis cu utilizarea caldurii
aerului evacuat

Instalaiile de tip deschis cu utilizarea cldurii
aerului evacuat se deosebete fa de prima variant
prin introducerea n schema funcional a unui
aparat de schimb de cldur de tip regenerativ (Rg),

17

n care aerul proaspt se prenclzete cu ajutorul
aerului uzat (cald), care cedeaz din propria
cldur, nainte de a fi evacuat.

C. Instalaiile cu recircularea i prenclzirea
amestecului de aer proaspt i aer recirculat
Instalaiile cu recircularea i prenclzirea
amestecului de aer proaspt i aer recirculat,
realizeaz amestecul aerului proaspt (1) cu cel
recirculat (7), obinndu-se un amestec (3) care
este prenclzit, n funcie de necesiti.


18

Cele mai rspndite tipuri de intalaii de ventilare
i condiionare a aerului n hoteluri i
restaurante, utilizeaz:
-Aparate de fereastr (tip Window, monobloc);
-Aparate de tip Split, formate dintr-o unitate
interioar i o unitate exterioar;
-Aparate de tip dublu Split, formate dintr-o unitate
interioar i dou uniti exterioare;
-Aparate de tip Multi-Split, formate dintr-o unitate
exterioar i mai multe uniti interioare;

Prile componente ale unitii interioare:
-vaporizatorul instalaiei de rcire (vara), care
devine condensator cnd aparatul este folosit ca
pomp de cldur (iarna)
-ventilatorulde aer.

Prile componente ale unitii exterioare:
-compresorul;
-condensatorul (vara), care devine care devine
vaporizator n regim de pomp de cldur.



19





D.Aparatul de conditionare cu pompa de caldura

c compresor
V4C ventil cu patru ci
V (K) vaporizator (condensator)
Vtventilator de aer
TC tub capilar
n regim de var, prin vaporizarea agentului n V(K)
se asigur rcirea aerului din incint (funcioneaz
ca o instalaie frigorific).

20

n regim de iarn, aparatul funcioneaz n regim de
pomp de cldur, V(K) are rol de condensator i
asigur nclzirea incintei.



STRUCTURA INTERNA A UNUI APARAT DE AER CONDITIONAT
-vaporizatorul este un aparat confecionat din evi
de cupru prevzute cu aripioare foarte subiri, din
aluminiu, situate la distan mic (2mm), ceea ce
asigur un foarte bun transfer de cldur. Agentul
frigorific se afl n evi i se vaporizeaz pe baza
cldurii preluate de la aer, care este refulat cu
ajutorul unui ventilator, la exteriorul evilor i
printre aripioare. Dup rcire, aerul este trimis n
spaiul destinat condiionrii. n regim de pomp de
cldur, acest echipament devine condensator.
-compresorul asigur comprimarea vaporilor de la
presiunea de vaporizare pn la presiunea de
condensare. Se utilizeaz compresoare capsulate,
care sunt performante, au gabarit redus i sunt
foarte silenioase.
-condensatorul are rolul de a asigura condensarea
vaporilor prin rcire, n urma transferului de
cldur ctre aerul circulat forat la exteriorul
aparatului, printre evi i aripioare. n regim de

21

pomp de cldur, acest echipament devine
vaporizator.
-tubul capilar este un tub foarte subire, din
cupru, care asigur o cdere foarte nsemnat a
presiunii, de la presiunea de condensare la cea de
vaporizare.



CAPITOLUL 3
SCHEME FUNCTIONALE DE INSTALATII
DE CONDITIONARE A AERULUI
Principalele pri componente ale unei instalaii de
condiionare a aerului sunt:
-priza de aer proaspt;
-bateria de condiionare;
-ventilatoarele de aer;
-reeaua de canale pentru distribuirea aerului
proaspt (cu guri de refulare);
-reeaua de canale pentru evacuarea aerului din
incint (cu guri de asorbie);
-aparate de msur, control i automatizare.

22


Priza de aer proaspat se amplaseaz ntr-o zon cu
aer curat, ferit de locurile poluate sau de
precipitaii, pentru a evita aspirarea
impuritilor.Fantele de aspiraie sunt echipate cu
jaluzele reglabile iar priza de aer este legat la
un filtru de curire a aerului.

Bateria de conditionare este alctuit din:camera de
amestec, bateriile de prenclzire i renclzire a
aerului, bateria de rcire a aerului, instalaia
frigorific, camera de umidificare, separatorul de
picturi i filtrul de aer. Construcia bateriilor
de condiionare a aerului este divers, putnd
conine o parte, sau toate componentele enumerate
mai sus.

Ventilatoarele de aer pot fi centrifugale sau
axiale, nglobate n bateria de condiionare sau
separate de aceasta.

Retelele de canale pentru distribuia i evacuarea
aerului trebuie s asigure stabilitatea hidraulic a
reelei (repartiia debitelor de aer n diferitele
ncperi s nu fie influenat de condiiile
externe), s nu produc cureni de aer sau zgomote

23

n ncperile climatizate i s nu permit
transmiterea acestora.
Prile componente ale unei asemenea reele sunt: -
canalele de distribuie (evacuare) a aerului ;
-piesele de racord ;
-gurile de refulare (absorbie).


Aparatele de masura,control si automatizare
asigur urmrirea valorilor principalilor parametri
ai aerului (temperatur, umiditate, presiune) i
meninerea acestora n limitele cerute pentru
fiecare incint.

3.1.Conditionarea aerului in sezonul cald

24


F filtru;
V vaporizator;
C condensator;
K condensator;
VL ventil de laminare;
I nclzitor;

25

Vtventilator.

Aerul proaspt este trecut prin filtrul F, pentru
separarea impuritilor cu care vine din atmosfera
exterioar, dup care se realizeaz mixarea aerului
proaspt (starea E) cu aerul recirculat (starea A),
rezultnd un amestec cu parametrii corespunztori
punctului M. Acesta este trecut prin vaporizatorul
V, unde cedeaz cldura agentului frigorific i
ajunge n starea D (rece). Agentul frigorific
vaporizat n urma absorbiei de cldur este
comprimat n compresorul C i refulat n
condensatorul K, unde revine la faza lichid, dup
care este laminat n ventilul de laminare VL i
reintrodus n vaporizator. Temperatura final a
aerului condiionat este reglat, n funcie de
necesiti, n nclzitorul I, dup care este
refulat n incinta condiionat cu ajutorul
ventilatorului VT.

3.2.Conditionarea aerului in sezonul rece
Instalaiile de condiionare a aerului sunt
alctuite din schimbtoare de cldur i de mas,
precum i din aparate auxiliare, n care aerul
sufer o succesiune de procese, pentru aducerea lui
la o stare corespunztoare necesitilor spaiului
de condiionat.

26

Regimul de condiionare al aerului se alege n
funcie de parametrii climatici exteriori i
interiori, precum i n funcie de solicitrile
privind incinta climatizat, urmrindu-se
eficientizarea funcionrii i posibilitatea
reglrii ct mai precise a parametrilor.
Dimensionarea agregatului de condiionare se face n
funcie de cele dou regimuri principale de lucru:
de var i de iarn.
Exist instalaii de climatizare care funcioneaz
numai ntr-unul dintre regimuri, precum i
instalaii care pot fi folosite n ambele regimuri.
n funcie de particularitile atmosferei din
incint, se poate utiliza o instalaie de ventilare
i climatizare care s efectueze urmtoarele
operaii de condiionare a aerului :
-inlocuirea complet a aerului din incint cu aer
proaspt (fr recirculare);
-inlocuirea parial a aerului din incint cu aer
proaspt (cu recirculare parial);
-recircularea total a aerului din incint (fr
introducere de aer proaspt).


27



F filtru;
PR prenclzitor;
CU camer de umidificareP pomp;
SP separator de picturi;
I nclzitor;

28

Vtventilator.

Aerul proaspt este trecut prin filtrul F, pentru
separarea impuritilor cu care vine din atmosfera
exterioar, dup care este nclzit pn la 2...50C
n prenclzitorul (schimbtorul de cldur) Pr.
Prenclzirea se face datorit faptului c iarna
aerul atmosferic este foarte rece (starea E) i dac
ar fi amestecat cu aerul cald recirculat, ar exista
pericolul apariiei condensului. n urma acestui
proces, starea aerului proaspt este caracterizat
de punctul C, urmnd amestecarea cu aerul recirculat
aflat n starea A.
Se definete raportul de recirculare n ca raport
ntre debitul masei de aer recirculat i debitul
masei de aer proaspt.
rm=prmmn
Starea amestecului este determinat de
caracteristicile punctului M.
n continuare, amestecul este umidificat n camera
de umidificare CU, unde pompa P trimite apa n
vederea pulverizrii. Picturile antrenate n aerul
umed sunt reinute de separatorul de picturi SP,
ajungnd n starea D.
nclzirea final a aerului se face (la umiditate
constant) n schimbtorul de cldur I, pn la

29

starea B, corespunztoare cerinelor din spaiul
supus condiionrii.


CAPITOLUL 4
EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE
VENTILATIE SI DE CONDITIONARE A AERULUI

4.1.Verificarea reglarii instalatiei
Se verific repartizarea debitelor prin deschiderile
de aspiraie i de refulare.

Msurarea debitelor se face n modul urmtor:
- la gurile de aspiraie prevzute cu plas de srm
sau grtare foarte subiri se msoar viteza aerului
cu anemometrul, ct mai aproape de seciunea gurii
de aspiraie;
Se calculeaza debitul aspirat cu ajutorul
formulei:
Q = w Se + St

Q- debitul aspirat
W-viteza masurata cu anemometrul
Se-sectiunea libera de trecere a curentului
St-sectiunea totala a gurii de aspiratie

30


- La gurile de refulare prevzute cu grtare subiri
sau cu plase de srm se msoar viteza aerului
refulat cu anemometrul plasat ct mai aproape de
seciunea gurii de refulare;
Se calculeaza debitul refulat cu ajutorul formulei:

Q = kwSe

k-coeficient care ine seama de contracia jetului
de aer refulat i care variaz de tipul gurii de
refulare

- La gurile de refulare prevzute cu palete de
dirijare a curentului de aer, anemometrul se aeaz
cu planul paletelor perpendicular pe direcia
curentului
Se calculez debitul refulat cu ajutorul
formulei:
Q = Swsin<

S-sectiunea gurii de refulare
<-unghiul format de directia jetului de aer cu
perpendicular pe planul gurii de refulare


- Se verific dac repartizarea debitelor prin gurile
de aspiraie i cele de refulare este conform
proiectului;


31

- Se verific dac debitele sau vitezele prin
deschideri pot fi reglate n limitele prevzute n
proiect;

-Se verific dac temperatura, umiditatea i viteza
aerului la locurile de lucru pot fi reglate conform
proiectului;

- Se verific funcionarea tuturor dispozitivelor
automate de reglaj.
In cazul n care instalaia a fost proiectat pentru
a funciona i n alte anotimpuri sau faze
tehnologice dect cele pentru care s-a fcut
recepia;

-Se verific regimul de funcionare coespunztor
anotimpului existent n momentul recepiei. Se va
verifica, de asemenea, funcionarea instalaiei la
regimurile corespunztoare fazelor
procesului tehnologic care pot fi reproduse n
timpul recepiei;

-Se apreciaz prin calcule i msurtori
funcionarea instalaiei n alte anotimpuri sau faze
tehnologice n care instalaia nu a putut fi pus
s funcioneze n timpul recepiei;





32

4.2. Incercarea tehnic a instalaiilor de
condiionare a aerului

In urma examinrii documentaiei i a verificrii
execuiei i funcionrii elementelor instalaiei,
se ntocmete un program de lucru care precizeaz:

-Prile instalaiei care vor fi supuse ncercrilor
tehnice

-Msurtorile care trebuie efectuate i locurile n
care urmeaz a fi effectuate

-Aparatele i instrumentele de msur necesare
precum i personalul necesar executrii
msurtorilor

Msurarea debitului n conductele instalaiei se
face n modul urmtor:

-Cu ajutorul unui tub Pitot-Prandtl i cu un tub
manometric cu ap (tub U) se msoar presiunea
dinamic
-Se calculeaz viteza medie a aerului cu ajutorul
formulei:
wm = 4,04 pd

pd este presiunea dinamic msurat n mm H2O iar wm
rezult n m/s.

33

n cazul unor viteze mici ale aerului, n locul
tubului U se va utilize pentru determinarea
presiunii un micromanometru.
n cazul unor conducte de dimensiuni mari se pot
folosi pentru msurarea vitezelor anemometre iar
calculul debitelor se face cu ajutorul relaiei:

Q = 3600wmS
n care seciunea transversal a conductei S este
exprimat n m2 iar debitul se obine n m3/h.

Msurarea presiunii ventilatorului se face cu
ajutorul tubului Pitot-Prandtl i a tubului U sau a
micromanomenutrului.
Se msoar presiunea static la aspiraia
ventilatorului (pst,a), presiunea total la
aspiraia ventilatorului (pt,a), presiunea static
la refularea ventilatorului (pst,r) i presiunea
total la refularea ventilatorului (pt,a).
Presiunea total dezvoltat de ventilator se
calculeaz cu relaia:
pt = pt,r + pt,as
Presiunea static dezvoltat de ventilator se
calculeaz cu relaia:
tot = tt, + tt,oo to ,
Presiunea dinamic ntr-o seciune se poate msura
cu ajutorul tubului Pitot-Prandtl i a tubului U sau
micromanometrului: to = tt tot

34

Turaia, ncrcarea, cderea de tensiune la borne i
puterea motorului electric se msoar n modul
urmtor:
-Se msoar turaia motorului electric cu un
turometru
-Se msoar cderea de tensiune la bornele
elctromotorului cu un voltmetru
-Se msoar intensitatea curentului prin motorul
electric cu un ampermetru
-Se determin puterea cerut de ventilator
-Se verific dac turaia, ncrcarea, cderea de
tensiune la borne i puterea cerut de ventilator
sunt conform cu datele indicate pe plcua
motorului electric i cu datele indicate n proiect.

Debitul de cldur al bateriei de nclzire se
determin n modul urmtor:
-Se determin temperatura aerului rece la intrarea
n baterie (tr)
-Se determin temperatura aerului cald la ieirea
din baterie (tc)


4.3.Verificarea eficacitatii generale a instalatiei

In incintele deservite de instalaie se vor efectua
msurtori asupra urmtorilor parametrii:
-Viteza aerului
-Temperatura aerului
-Umiditatea relativ a aerului
-Intensitatea radiaiilor calorice

35

Msurtorile vor fi efectuate att cu instalaia n
funciune ct i cu instalaia oprit.
Se verific dac rezultatele obinute corespund
datelor proiectului.

In exteriorul incintei se msoar:
-Temperatura i umiditatea relativ a aerului
-n cazul n care exist i ventilaie natural
organizat se vor efectua i msurtori de vitez i
direcie a vntului.

Durata minim de funcionare a unei instalaii de
condiionare a aerului, pentru a aputea fi
considerat omologat, este urmtoarea:
-pentru instalaiile a cror funcionare depinde de
condiiile exterioare - minim 24 de ore fr
ntrerupere
-pentru restul instalaiilor - minim 8 ore fr
ntrerupere

Determinrile din interiorul i exteriorul incintei
supuse condiionrii vor fi efectuate simultan.

4.4.Ventilatia naturala organizata

In urma examinrii documentaiei se va ntocmi un
program de lucru similar cu cel de la instalaiile
mecanice. Msurtorile se vor efectua att n
interiorul incintei supuse ventilaiei ct i n
exterior.


36

In interiorul incintei se msoar:
-Debitul de aer ventilat
-Cantitatea de cldura evacuat prin ventilaie
-n cazul n care instalaia trebuie s realizeze i
o scdere a umiditii se msoar i cantitatea de
vapori de ap evacuat
-Viteza, temperatura i umiditatea aerului
-Intensitatea radiaiilor calorice la locurile de
lucru

Verificarea debitului de aer ventilat se va face
prin msurarea debitului de aer proaspt introdus i
a celui evacuat. In cazul n care este
dificil msurarea debitului de aer proaspt
introdus, aceasta se poate face la evacuare.
Debitul de aer evacuat se poate determina ntr-o
prim aproximaie cu ajutorul relaiei:
Q = wmS
n care wm este viteza medie a aerului iar S este
suprafaa deschiderii.
In cazul unei lungimi a deschiderii mai mare de 50 m
se recomand instalarea unui dispozitiv de msurare
a vitezei la fiecare 10 m. In cazul deschiderilor
mici, se recomand folosirea a cel puin 3
dispozitive de msurarea a vitezei pe lungimea
deschiderii.
Pentru a determina cantitatea de cldur evacuat se
msoar i temperatura aerului evacuat din incint.
Cantitatea de cldur evacuat se
calculeaz cu ajutorul relaiei: C = Gc

37

n care G este greutatea aerului evacuat (kg/h), c =
0,24 kcal/kgoC este cldura specific a aerului, ti
temperatura aerului evacuat (oC) iar te este
temperatura aerului care intra n incint (oC).
Se obine C n kcal/h.

Pentru a determina cantitatea de vapori de ap
evacuat prin ventilaie se msoar i umiditatea
relativ a aerului evacuat.
Cantitatea de vapori de ap evacuat se determin cu
ajutorul relaiei:
Gaer,ev =G(di de )
unde di este coninutul de vapori de ap n aerul
evacuat iar de este coninutul de vapori de ap din
aerul exterior incintei.
Coninutul de vapori n aerul exterior i din cel
evacuat se determin din diagrama i-d. Cunoscndu-se
temperatura i umiditatea relativ se citete n
abscis coninutul de vapori de ap.

Pentru stabilirea eficacitii ventilaiei naturale
se vor msura viteza, temperatura, umiditatea i
intensitattea radiaiilor calorice n incint, iar
n mediul exterior incintei se vor msura
temperatura aerului, umiditattea relativ i viteza
vntului (dac este cazul se va monitoriza i
direcia vntului).
Durata total a ncercrilor tehnice, n cazul unui
proces tehnologic stabil i al unor condiii
meteorologice n mediul exterior incintei relativ


38

constante (viteza i direcia vntului, relativ
constante) trebuie s fie de cel puin 8 ore).
In cazul unui proces tehnologic variabil n timp i
al unor condiii meteorologice inconstante, durata
ncercrilor tehnice trebuie s fie de cel
puin 4 ore.
In urma msurtorilor efectuate att n interiorul
ct i n exteriorul incintei supuse procesului de
ventilaie natural se verific dac ntreaga
cantitate de aer, de cldur i de vapori de ap
evacuat corespunde cantitilor prevzute n
proiect.

Verificarea reglrii ventilaiei naturale se va face
la fel ca la reglarea ventilaiei forate (folosind
instalaii de ventilaie mecanice) cu deosebirea
c se efectueaz i verificarea reglrii n cazul
schimbrii direciei vntului.




39

Bibliografie
1.Voicu, V., Instalaii de ventilare i de condiionare a aerului.
Editura Tehnic, Bucureti,1999.
2.E.A.Brujan,Ventilatia si conditionarea aerului
3.*** ,Instalatii de ventilare si climatizare pentru hoteluri si
restaurante