Sunteți pe pagina 1din 8

BIOFIZICA LUCRRI PRACTICE

DETERMINAREA CONCENTRAIEI UNEI SOLUII OPTIC ACTIVE PRIN


METODA POLARIMETRIC
1. Scopul lucrrii
Se va determina concentraia unei souii o!tic active" cu a#utoru unui !oarimetru"
!rin m$surarea un%&iuui cu care su'stana rote(te !anu uminii !oari)ate" un%&i direct
!ro!oriona cu concentraia acesteia *n souie+
2. Principiul lucrrii
Prin und$ *nee%em o !ertur'aie a unei st$ri de ec&ii'ru" care se de!asea)$ sau se
!ro!a%$ *n tim! dintr,o re%iune a s!aiuui *n ata+ -n .uncie de direcia de osciaie a
!articueor .a$ de direcia de !ro!a%are a undei" distin%em unde transversae /direcii
!er!endicuare0 (i unde on%itudinae /direcii !araee0+ Unda uminoas$ este o und$
transversa$" *n tim! ce unda sonor$ este o und$ on%itudina$+
Fenomenee de inter.eren$ (i de di.racie se !ot !roduce cu orice .e de unde" cum ar
.i undee sonore sau undee .ormate a su!ra.aa unui ic&id+ E.ectee de !oari)are de!ind
direct de caracteru transversa a undeor uminoase+ Aceste e.ecte !ot .i o'servate numai a
undee transversae (i nu !ot .i re!roduse de undee on%itudinae+
1oecuee din care sunt com!use sursee de umin$ radia)$ unde uminoase+
Particuee *nc$rcate eectric din moecue c2(ti%$ ener%ie !rin di.erite !rocese" ener%ie !e care
o radia)$ su' .orma de unda eectroma%netic$" cu un%imi de und$ mici+ Aceste moecue au
orient$ri aeatoare" iar unda uminoas$ este re)utatu su!ra!unerii acestor unde emise de ee+
Unda uminoas$ transversa$ are o com!onent$ ma%netic$ (i una eectric$ /Fi%+ 3+40"
osciaiie acestor vectori .$c2ndu,se !er!endicuar !e direcia de *naintare a undei+
Fig. 5.1 Repreen!"re" un#ei elec!ro$"%ne!ice !r"n&'er&"le
5ETER1I6AREA CO6CE6TRA7IEI U6EI SOLU7II OPTIC ACTI8E PRI6 1ETO5A POLARI1ETRIC
-n umina natura$" aceste osciaii se e.ectuea)$ *n toate direciie !er!endicuare !e ra)$ /*n
orice a)imut0+ 5ac$" !rin anumite metode" osciaiie sunt *m!iedicate de a se e.ectua !e orice
direcie" s!unem c$ umina este !aria !oari)at$+ -n ca)u *n care osciaiie se e.ectuea)$ !e o
sin%ur$ direcie" *ntr,un sin%ur !an care conine (i vectoru vite)$ a undei uminoase" s!unem
c$ umina este !oari)at$ iniar /osciaii *ntr,un sin%ur a)imut0+
E9ist$ mai mute metode !rin care vi'raiie *ntr,o direcie !articuar$ !ot .i
seecionate *n *ntre%ime sau *n !arte" dintr,un .ascicu de umin$ natura$:
reflexia , c2nd umina natura$ cade !e o su!ra.a$ dieectric$ re.ect$toare" s,a constatat
c$ e9ist$ o direcie !re.erenia$ a aceor unde *n care vectoru eectric este !er!endicuar
!e !anu de inciden$ /!anu care conine ra)a incident$ (i normaa a su!ra.a$0; *n ca)u
incidenei normae toate direciie de !oari)are sunt re.ectate *n mod e%a; a un anumit
un%&i de inciden$ cunoscut su' numee de un%&i de !oari)are tota$ sau un%&iu
Bre<ster" nu se re.ect$ dec2t umina a c$rei vector eectric este !er!endicuar !e !anu
de inciden$; !entru acest un%&i ra)a re.ectat$ (i cea re.ractat$ sunt !er!endicuare+ Pentru
un%&iu Bre<ster este vaa'i$ reaia:
4
=
n
n
tg
polarizare
=
/3+40
unde n
=
este indicee de re.acie a mediuui *n care !$trunde ra)a" iar n
4
este indicee de
re.racie a mediuui din care !rovine ra)a+
refracia
birefringena , este !ro!rietatea unor cristae de a *m!$ri umina ne!oari)at$ care
!$trunde *n interioru or *n dou$ com!onente tota !oari)ate *n !ane reci!roc
!er!endicuare; aceast$ !ro!rietate este s!eci.ic$ su'staneor cristaine trans!arente care"
de(i sunt omo%ene" sunt ani)otro!e" adic$ vite)a undei uminoase *n interioru or nu este
aceea(i *n toate direciie0; una din cee dou$ unde tota !oari)ate !oate .i *nde!$rtat$" !rin
re.e9ie tota$" de e9em!u" o'in2ndu,se ast.e umin$ !oari)at$ iniar+
dicroismul de rotaie este !ro!rietatea unor cristae 'ire.rin%ente de a a'sor'i una din
cee dou$ unde !oari)ate din interioru or" re)utatu a'sor'iei di.erite !e cee dou$
direcii .iind umin$ tota !oari)at$+ 5ac$ un crista este t$iat a $imea !otrivit$" una
dintre com!onente este !ractic stins$ !rin a'sor'ie /turmaina este un crista dicroic" de
e9em!u0+
BIOFIZICA LUCRRI PRACTICE
Un materia sau un ansam'u de materiae %ru!ate *ntr,un anumit mod care au
!ro!rietatea de a !oari)a umina se nume(te !oari)or+
Poari)orii se .oosesc" de e9em!u" a oc&earii de soare" !e !ost de anai)or a st$rii de
!oari)are a uminii+ C2nd umina ne!oari)at$ este re.ectat$" e9ist$ o re.e9ie !re.erenia$ a uminii
!oari)ate !er!endicuar !e !anu de inciden$+ C2nd umina soareui se re.ect$ !e o su!ra.a$
ori)onta$" !anu de inciden$ este vertica+ Prin urmare" *n umina re.ectat$ !redomin$ umina
!oari)at$ *n direcie ori)onta$" !ro!oria .iind cu at2t mai mare cu c2t un%&iu de inciden$ este mai
a!ro!iat de un%&iu de !oari)are+ C2nd o asemenea re.e9ie se !roduce !e su!ra.aa unui ac" !e as.atu
neted a drumuui sau *ntr,o situaie asem$n$toare" ea !roduce o str$ucire ne!acut$ (i vederea se
*m'un$t$e(te !rin eiminarea ei+ 5irecia de transmisie a !oari)oruui din oc&earii de soare este
vertica$" *n a(a .e *nc2t nimic din umina !oari)at$ iniar nu este transmis$ oc&ior+ Ace(ti oc&eari
!oari)ani" *n a.ara !ro!riet$ior s!eci.ice" au acea(i ro ca niste oc&eari coorai" a'sor'ind 3>? din
umina incident$" deoarece (i *ntr,un .ascicu ne!oari)at" #um$tate din umin$ !oate .i !oari)at$
ori)onta (i restu vertica+ 6umai umina !oari)at$ vertica este transmis$" dar sensi'iitatea oc&iuui
este inde!endent$ de starea de !oari)are a uminii+
6umim determin$ri !oarimetrice acee anai)e care .oosesc umin$ !oari)at$+
-n determin$rie !oarimetrice se .oosesc doar souii ce conin su'stane o!tic active+
Souiie o!tic active au !ro!rietatea de a roti !anu uminii !oari)ate a interacia cu un .ront
de umin$ !oari)at$+ Activitatea o!tic$ se !oate datora unei asimetrii a moecueor
materiauui sau !oate .i o !ro!rietate a unui crista ca *ntre%+
5e e9em!u" souiie de )a&ar sunt de9tro%ire" indic2nd .a!tu c$ !ro!rietatea o!tic$ este o
caracteristic$ a moecuei de )a&ar+ 1oecuee de de9tro)$ /%uco)$0 (i evuo)$ /.ructo)$0 sunt una
ima%inea *n o%ind$ a ceeiate" iar activit$ie or o!tice sunt o!use+
Fig. 5.2. E(e$plu #e &u)&!"n*e op!ic "c!i'e+ %luco" ,i -ruc!o" ro!e&c pl"nul lu$inii
pol"ri"!e
Cuaru cristain este o!tic activ" unee cristae naturae .iind de9tro%ire" iar atee evo%ire+ -n
acest ca)" activitatea o!tic$ este consecina structurii cristaine" deoarece dis!are c2nd cuaru este to!it
(i a!oi soidi.icat *ntr,o stare vitroas$" necristain$+
Un%&iu cu care o su'stan$ o!tic activ$ rote(te !anu de !oari)are a uminii este
direct !ro!oriona cu concentraia c a su'stanei !recum (i cu %rosimea l a stratuui de
su'stan$ str$'$tut+
= [] l c /3+=0
5ETER1I6AREA CO6CE6TRA7IEI U6EI SOLU7II OPTIC ACTI8E PRI6 1ETO5A POLARI1ETRIC
Constanta de !ro!orionaitate [] se nume(te !utere rotatorie s!eci.ic$ (i este o constant$ de
materia" re!re)ent2nd vaoarea a'sout$ cu care este rotit /a drea!ta direciei de o'servare a
su'stanee de9tro%ire" sau s!re st2n%a a cee evo%ire0 !anu uminii !oari)ate de c$tre un
strat de souie aes conveniona de 4 dm %rosime (i av2nd concentraia de 4%@cm
A
" !entru o
un%ime de und$ cores!un)$toare radiaiei sodiuui de 3BC"A nm+
Foosind aceast$ de!enden$ se !oate determina concentraia souiei o!tic active+
.. Mo# #e lucru
Pentru e.ectuarea m$sur$torior este nevoie de urm$toaree a!arate (i su'stane:
, Poarimetru
, Souii de %uco)$ de concentraii di.erite
, A!$ distiat$
Poarimetru /Fi%+ 3+ A0 este instrumentu care !ermite m$surarea un%&iuui cu care o
su'stan$ o!tic activ$ rote(te !anu uminii !oari)ate; este .ormat dintr,un sistem de
!oari)are a uminii numit !oari)or (i un sistem de anai)$ a st$rii de vi'raie a uminii numit
anai)or" *ntre care se !asea)$ cuva cu souia de studiat /S0+ Poari)oru /P0 (i anai)oru /A0
sunt ni(te nicoi /!risme numite ast.e du!$ numee .i)icianuui scoian care a ima%inat
dis!o)itivu *n 4B=B" Diiam 6ico0+ 6icoii sunt .ormai dintr,un crista 'ire.rin%ent /s!at de
Isanda0 ae c$rui ca!ete au .ost t$iate ca *n Fi%+ A+ Unu din cee dou$ !ane de !oari)are
coincide cu !anu de inciden$ /ra)a emer%ent$0" iar ce$at este !er!endicuar !e acesta /ra)a
ordinar$ trasat$ cu inia !unctat$ din Fi%+ 3+ E0+ -n vederea *nde!$rt$rii uneia dintre cee dou$
direcii de !oari)are" cristau se taie !e direcia dia%onaei mici a seciunii (i se i!e(te *n
aceea(i !o)iie cu 'asam de Canada+ Una din undee !oari)ate va a#un%e !e .aa crista,
'asam su' un%&iu imit$" re.ect2ndu,se tota *n !rimu crista+
Fig. 5. 3. Pol"ri$e!rul
BIOFIZICA LUCRRI PRACTICE
Fig. 5. 4. Pri&$" Nicol
5ac$ !oari)oru (i anai)oru sunt orientai !arae" umina !oari)at$ *n !oari)or
trece !rin anai)or av2nd aceea(i am!itudine+ 5ac$ anai)oru se rote(te cu un un%&i oarecare
.a$ de !oari)or *n #uru a9ei sae care coincide cu direcia de !ro!a%are a uminii" !rin e nu
va trece dec2t com!onenta vectoruui eectric

care coincide cu !anu de inciden$ a


uminii" umino)itatea c2m!uui o'servat !rin anai)or .iind redus$+ Pe m$sur$ ce un%&iu
dintre !oari)or (i anai)or cre(te" a#un%2nd c$tre C>
>
" umino)itatea se reduce tot mai mut"
!entru C>
>
e9tincia .iind ma9im$ /com!onenta vectoruui eectric !e !anu de inciden$ a
uminii este >0+ -n aceast$ situaie" dac$ *n cuva cu souia de studiat se introduce o souie
o!tic activ$" aceasta rotind !anu uminii !oari)ate ce vine de a !oari)or" *n anai)or va
!$trunde o und$ ce are com!onenta *n !anu de inciden$ a uminii di.erit$ de )ero+ Prin
rotirea anai)oruui !2n$ a e9tincie se !oate citi un%&iu cu care souia a rotit !anu uminii
!oari)ate+
Oc&iu nu !oate a!recia o'iectiv un ma9im sau un minim de umino)itate" *ntr,un
c2m! varia'i+ Poate *ns$ a!recia corect iuminarea e%a$ a dou$ su!ra.ee a$turate+ 5e aceea"
!entru !reci)ia m$sur$torior !oarimetrice" *n s!atee !oari)oruui se montea)$ o ama
dicroic$ /F din Fi%+ 3+ A0" ast.e *nc2t s$ ocu!e o !arte din su!ra.aa de emer%en$ a uminii
din !oari)or+
S$ !resu!unem c$ ama dicroic$ rote(te !anu uminii !oari)ate cu un un%&i (i este
a(e)at$ *n semicercu in.erior a !oari)oruui+ -n Fi%+ 3+ 3 (i Fi%+ 3+ G este !re)entat$
orientarea !anuui uminii !oari)ate *n .uncie de ti!u souiei din cuv$+ Se o'serv$ c$ atunci
c2nd *n cuv$ se a.$ a!$ distiat$" a ie(irea din !oari)or !a#ee nu mai sunt e%a iuminate
deoarece ama dicroic$ a rotit !anu uminii !oari)ate cu un un%&i " *n concu)ie semicercu
5ETER1I6AREA CO6CE6TRA7IEI U6EI SOLU7II OPTIC ACTI8E PRI6 1ETO5A POLARI1ETRIC
in.erior a c2m!uui o!tic este mai sa' iuminat /!rin anai)or trece doar com!onenta
vectoruui c2m!uui eectric !e direcia !anuui uminii incidente" av2nd vaoarea cos0+
Pentru a avea o iuminare uni.orm$" anai)oru tre'uie rotit cu un un%&i @=" ast.e *nc2t
!roieciie vectoruui c2m! eectric !e direcia anai)oruui s$ .ie e%ae+ Cum a!are c2m!u
vi)ua dac$ anai)oru continu$ s$ .ie rotit !este un%&iuri mai mari dec2t @=H Cum tre'uie s$
.ie orientat anai)oru ast.e *nc2t c2m!u s$ .ie uni.orm *ntunecatH
orien!"re" 'ec!orului elec!ric
/n"in!e c" un#" & in!re /n
pol"rior
orien!"re" 'ec!orului
c0$pului elec!ric l"
ie&ire" #in pol"rior
orien!"re" "n"liorului pen!ru o
ilu$in"re uni-or$ " c0$pului
op!ic
Fig. 5. 5 Orien!"re" pl"nului lu$inii pol"ri"!e l" !recere" prin pol"ri$e!rul cu "p" #i&!il"! /n cu'" cu
&olu*i" #e &!u#i"! 1lini" punc!"! reprein! orien!"re" pl"nului "n"liorului2
Se o'serv$ c$ *n ca)u *n care *n cuv$ se a.$ souie de studiat" !entru o iuminare
uni.orm$ a c2m!uui o!tic" anai)oru tre'uie rotit cu un un%&i su!imentar e%a cu un%&iu cu
care souia o!tic activ$ rote(te !anu uminii !oari)ate /0+ Ast.e se !oate citi direct
un%&iu +
Lama dicroic$ ce se montea)$ a !oari)or nu *m!arte a toate ti!urie de !oarimetre
c2m!u *n dou$" ea !ut2nd avea di.erite .orme: .2(ie centra$ *n c2m!" triun%&i !asat *n
c2m!u !oarimetric" etc+
BIOFIZICA LUCRRI PRACTICE
Orien!"re" 'ec!orului
elec!ric /n"in!e c" un#" &
in!re /n pol"rior
orien!"re" 'ec!orului
c0$pului elec!ric l"
ie,ire" #in pol"rior
orien!"re" "n"liorului pen!ru o
ilu$in"re uni-or$" " c0$pului
op!ic
Fig. 5. !. Orien!"re" pl"nului lu$inii pol"ri"!e l" !recere" prin pol"ri$e!rul cu &olu*ie op!ic "c!i' 1c"re
ro!e,!e pl"nul lu$inii pol"ri"!e cu un%3iul 2 /n cu'" cu &olu*i" #e &!u#i"!
Ca mod de ucru e.ectiv" se urm$resc !a(ii:
4+ Se um!e tu'u !oarimetruui cu a!$ distiat$" av2nd %ri#$ s$ nu r$m*n$ nici o 'u$ de aer;
.eee str$'$tute de umin$ se usuc$ 'ine (i a!oi tu'u se introduce *n !oarimetru+ Se !une
a !unct ima%inea c2m!uui vi)oruui (i cite(te un%&iu de rotaie a !anuui de !oari)are
a uminii !rin rotirea anai)oruui !2n$ a e%ai)area umino)it$ii !a#eor din ima%ine+
Poarimetree sunt ast.e construite *nc2t *n aceast$ con.i%uraie un%&iu citit s$ .ie >
>
+ -n
ca)u *n care indicatoru nu indic$ >
>
" se va nota un%&iu de corecie+
=+ Odat$ a!aratu !us a !unct" se scoate tu'u (i se *nocuie(te a!a distiat$ cu souia o!tic
activ$ de concentraie cunoscut$+ Se introduce tu'u *n a!arat (i !rivind !rin ocuar se
o'serva c$ *n c2m!u vi)ua !a#ee nu mai sunt e%a uminate+ Acest .enomen este datorat
souiei o!tic active din interioru tu'uui care a rotit !anu uminii !oari)ate+
A+ Pentru a a.a vaoarea un%&iuui cu care su'stana o!tic activ$ a rotit !anu uminii
!oari)ate se rote(te anai)oru s!re drea!ta sau s!re st2n%a !2n$ a uni.ormi)area
iumin$rii c2m!uui o!tic+ -n acest moment se cite(te vaoarea un%&iuui din care se
scade un%&iu de corecie+
E+ Se !rocedea)$ ca a !unctee =,E !entru ceeate dou$ souii o!tic active de concentraii
cunoscute (i res!ectiv !entru souia de concentraie necunoscut$ c
9
+ Pentru .iecare souie
se .ac c2te )ece m$sur$tori+
5ETER1I6AREA CO6CE6TRA7IEI U6EI SOLU7II OPTIC ACTI8E PRI6 1ETO5A POLARI1ETRIC
3+ Se trasea)$ %ra.ic de!endena un%&iuui de concentraia c" .oosind metoda ceor mai
mici !$trate+
G+ Prin inter!oare %ra.ic$ se determin$ concentraia necunoscut$ c
9
+
Lumina !oari)at$ se .oose(te (i *n microscoa!ee cu !oari)are care au un !oari)or
su' condensoru de umin$ a.at dedesu'tu !atinei (i un anai)or deasu!ra o'iectivuui+
-n Fi%+ 3+ I se o'serv$ ima%inie unor sustane o!tic active o'inute cu a#utoru microsco!uui
cu !oari)are+

"2 )2 c2
Fig. 5. ". I$"%inile "2 ATP )2 cole&!erolului ,i c2 %lucoei o)*inu!e cu "4u!orul
$icro&copului cu pol"ri"re
-n cinic$" !oarimetree sunt .oosite !entru determinarea concentraiior de %uco)$ (i
de a'umin$ din urin$" !recum (i !entru constatarea (i do)area %uco)ei din ic&idu
ce.aora&idian (i din seru san%uin+