Anne Rice

Cronicile vampirilor 3
Regina damnailor
IEPURE TRAGIC
Iepure tragic, un tablou.
Urechi ciulite, veri, ca !runa de porumb,
!runtea "ntunecat# $pre $tele aintit#...
%oar un tablou la mine pe perete, $inguratic
a&a cum &i iepurii $unt,
a&a cum nici m#car nu $unt. '#lci ro&ii, durdulii,
totul numai art#, botul adulmec#(n are,
un obicei greu de pierdut $au nu...
Iepure tragic poi !i tu "n$ui) verui(ro&cat#
$pinarea, pieptul mic, dar viguro$, alba$tru.
%ar dac# e&ti vreodat# i$pitit de a$t!el de $chimbare,
$# te p#e&ti de Trupul cel Adev#rat, el
te r#$toarn# de pe arm#$arul tragic,
*i $pulber# culoarea tragic#, a&a, ca o n#luc#
ce $pulber# &i marmura) &i orice ran# i $e "nchide atunci
at+t de repede, "nc+t p+n# &i apa
te poate pimui
Pictai pe !oaia alb# de h+rtie, iepurii $pore$c
mai mult dec+t ble$temul aruncat $#lbaticei lor "nmuliri,
iar urechile ciulite li $e pre$chimb# "n coarne.
%ar tu nu te l#$a vr#,it de tragicul vieii)
C+nd te "nha# acea$t# capcan# pentru iepuri
toate culorile par $#bii de lumin#,
iar !oar!ecele - %umneeul viu.
.TA/ RICE
.ome 0amb 123456
.U/T EU, 0e$tat, vampirul. 7# mai inei minte8 9ampirul acela
a,un$ mare c+nt#re de roc: &i care &i(a $cri$ pove$tea vieii. Un
blond cu ochi cenu&ii, $t#p+nit de dorina ne$t#vilit# de(a !i "n v#ul
lumii "ntregi; .igur c# inei minte; Tot ce mi(am dorit eu a !o$t $#
"ntruchipe r#ul "n ace$t $ecol $tr#lucit, "n care o !#ptur# in!ernal# ca
mine nu(&i mai g#$e&te locul. <a chiar mi(am "nchipuit c# !ac o !apt#
bun# ,uc+nd rolul diavolului.
=i tocmai porni$em pe calea cea dreapt# c+nd am $tat ultima
oar# de vorb#. Tocmai m# lan$a$em la .an 'ranci$co "mpreun# cu o
orche$tr# de biei muritori.
%i$cul concertului a avut un !ormidabil $ucce$. Iar pove$tea vieii
mele a !o$t bine primit#, at+t de morii(vii, c+t &i de muritori.
Apoi $(a petrecut ceva neprev#ut. Eu, cel puin, nu m#
a&teptam la a&a ceva. Iar c+nd v(am p#r#$it, eram, cum $e ice, la
marginea pr#pa$tiei.
Ei bine, $(a terminat. %up# cum $e vede, chiar de tot nu m(am
pr#p#dit. Alt!el, nu v(a& mai ine de vorb#. =i pe$te toate $(a a&eat
"n cele din urm# pulbere de $tele) iar gaura ne"n$emnat# din p+na
convingerilor raionale a !o$t &i ea c+rpit# de bine, de r#u.
Iat#(m# acum mai tri$t, dar mai cump#nit &i mai $crupulo$. =i
mult mai puternic totodat#, de&i partea mea omenea$c# nu mai e
at+t de a$cun$# pe c+t era odinioar#, o !#ptur# !r#m+ntat# &i
ne$#tul#, care "&i ador# &i "&i dete$t# totodat# g#oacea nepieritoare
&i de nep#trun$ "n care e !erecat#.
.etea nu mi $(a potolit nici acum, de&i niciodat# n(am avut mai
puin# nevoie de $+nge. A& putea chiar $# renun de(a binelea. *n$#
dorina ce mi(o $t+rne$te orice !#ptur# vie e at+t de ne$#ioa$#,
"nc+t &tiu c# n(am $# m# pot opri vreodat#.
%e !apt, nici n(a !o$t c+ndva numai nevoia de $+nge, de&i
$+ngele e tot ce "&i poate dori o !#ptur#. E mai degrab# taina !aptei>
$orbitul $+ngelui, omorul, inimile "nl#nuite "n dan$ul "n care victima
"&i pierde vlaga, iar eu $pore$c, $orbind moartea ce arde o clip#
a$emenea vieii.
Am#gire, oricum. /ici o moarte nu poate !i tot at+t de
"nc#p#toare ca viaa. Alt!el, la ce bun m(a& "n!rupta din viaa altora,
nu8 Iar ib#virea mea e tot at+t de "ndep#rtat# pe c+t a !o$t
vreodat#. Cu at+t mai r#u pentru mine c# &tiu toate a$tea.
'ire&te, trec "n continuare drept om ca toi oamenii) noi $untem
"n $tare de a$ta, "ntr(un !el $au altul, oric+t de v+r$tnici am !i. Guler
ridicat, p#l#rie pe ochi, ochelari negri, m+inile(n buunare - a$ta(i
tot. 7ai nou, m# $chimb "n hain# de piele a,u$tat# pe talie, pantaloni
$tr+mi &i ghete potrivite la orice ocaie. %ar, din vreme "n vreme,
"mbrac &i lucruri de m#ta$e, pl#cute celor de prin p#rile $udului,
unde locuie$c acum.
%ac# cineva $e uit# la mine prea "ndeaproape, un mic truc
telepatic e de a,un$> .# nu te miri de ce vei; Adaug &i un +mbet ca
pe vremuri, atent $# nu mi $e #rea$c# totu&i colii, iar omul "&i vede
lini&tit de drum.
Uneori la$ deoparte orice deghiare &i "mi dev#lui adev#rata
"n!#i&are. Plete, haina de cati!ea care(mi aminte&te timpul de(
alt#dat#, "n degete dou#(trei inele cu $maragde. 7# $trecor "n grab#
prin mulimea din centrul ace$tui !rumo$ &i corupt ora& $udic $au
p#&e$c pe ni$ipuri lunare de(a lungul #rmului &i re$pir bria !ierbinte
a $udului.
/imeni nu m# prive&te mai mult de(o clip#. Prea multe lucruri
nede$lu&ite ne "ncon,oar#, $paime, amenin#ri, taine care ne atrag o
clip#, apoi ne la$# reci. *napoi la previibil, la cotidian. Prinul nu mai
$o$e&te, oricine o &tie) &i poate c# 'rumoa$a din P#durea Adormit# a
murit.
0a !el $tau lucrurile &i cu ceilali $upravieuitori a$emenea mie,
cu care "mpart colul #$ta de lume, c#lduro$ &i "nverit, cap#tul $ud(
e$tic al Americii de /ord, cu ora&ul $tr#lucitor, 7iami. %ac# e?i$t# un
loc ideal de v+n#toare pentru nemuritorii "n$etai de $+nge, ace$ta
trebuie $# !ie.
E bine c# &i ceilali $unt l+ng# mine) e e$enial, #u a&a - e tot
ce mi(am dorit mai mult> o adunare in!ernal# de "nelepi, de
$tatornici, de v+r$tnici &i de tineri #natici.
%in p#cate, n(am !o$t niciodat# chinuit mai cumplit la g+ndul c#
a& r#m+ne un necuno$cut printre muritori, mon$tru lacom ce $unt;
/u g#$e$c vreo m+ng+iere nici m#car "n murmurul dulce al
gla$urilor de dincolo de lume. Gu$tul gloriei trec#toare a !o$t prea
i$pititor - vitrine pline de di$curi, admiratori care op#ie &i aplaud#
"ngr#m#dii "n !aa $cenei... Ce importan# avea c# nu credeau c(a&
!i vampir cu adev#rat; *n clipele acelea eram laolalt#. Iar numele
meu era pe buele lor;
%e(acum di$curile $(au epuiat, iar eu n(am $# mai a$cult
niciodat# c+ntecele acelea. R#m+ne doar ce am $cri$, "mpreun# cu
Interviu cu un 9ampir, preentat cu gri,# drept !iciune. Probabil c#
a&a &i trebuie $# !ie. Am pricinuit prea multe necauri, o $# vin#
vremea $# vorbim.
@ocurile mele de(a vampirul erou &i martir au pricinuit un
dea$tru, &i totul doar ca $# dau o clip# la iveal# adev#rul gol(
golu...
Credei c# a$ta mi(a $ervit drept lecie, nu8 Ei bine, chiar a&a $(a
&i "nt+mplat, #u c# da;
At+t de durero$ totu&i $# te pieri "nc# o dat# "n umbr#, $# !ii iar
0e$tat, banditul !#arnic, $trigoiul ne&tiut, la p+nd# dup# biei
muritori nea,utorai &i !#r# habar de e?i$tena unor mon&tri ca mine;
E chinuitor $# redevii un $tr#in, "ntruna retra$, "n lupt# cu binele &i
cu r#ul din iadul ve&nic al trupului &i al $u!letului;
*n $ingur#tatea de acum, vi$e la o camer# b#tut# de lun# "n
care ar !i o !#ptur# !ermec#toare ce m(ar dori al#turi de ea) o
adole$cent# !raged# care $#(mi !i citit cartea &i $#(mi !i a$cultat
c+ntecele) o !rumu$ee hr#nit# cu idealuri, una dintre admiratoarele
care, "n $curtul r#$timp al gloriei mele de&arte, "mi trimiteau pe
h+rtie par!umat# g+ndurile lor de$pre poeie &i de$pre puterea
iluiilor) vi$e $# m# $trecor "n camera "ntunecoa$# unde pe o nop(
tier# $e g#$e&te poate cartea mea, cu un minunat $emn de cati!ea
"ntre !oi) vi$e $#(i m+ng+i um#rul &i $#(i $ur+d c+nd privirile noa$tre
$e "nt+lne$c. 0e$tat; Am creut mereu "n tine. Am &tiut mereu c# vei
veni;
*i cuprind obra,ii "n palme &i m# aplec $# o $#rut. %e$igur, draga
mea, r#$pund eu, tu nici nu &tii c+t# nevoie am de tine, c+t "mi
lip$e&ti, c+t de mult te iube$c.
Poate c# ultimele "nt+mpl#ri, gro#vii neb#nuite la care am !o$t
martor, durerea inevitabil# pe care am "ndurat(o m(ar !ace &i mai
atr#g#tor "n ochii unei a$t!el de !iine. E cumplit de adev#rat c#
$u!erina ne !ace mai pro!uni, d# un plu$ de $tr#lucire culorilor &i un
mai larg ecou cuvintelor. A$ta "n$# dac# nu ne $trive&te, dac# nu ne
con$um# optimi$mul &i $piritul, puterea viionar# &i re$pectul pentru
lucrurile $imple, dar indi$pen$abile.
*mi cer iertare pentru am#r#ciunea vorbelor mele.
/(am nici un drept la a&a ceva. %e la mine a pornit totul) &i am
$co$(o la cap#t, cum $e ice. .unt at+ia alii care n(au reu&it. Pe
dea$upra, au $u!erit &i muritorii. =i e de neiertat. Pentru a$ta o $#
pl#te$c ve&nic.
%ar eu tot n(am priceput bine ce $(a "nt+mplat. /u &tiu dac# a
!o$t o tragedie ori doar "nt+mplare !#r# ro$t. /ici dac# din boac#na
mea n(ar !i putut $# ia$# ceva m#re, care $#(mi "ng#duie $# $cap de
ri$ipire &i de co&mar &i $# a,ung "n lumina ar#toare a m+ntuirii.
Poate c# nicic+nd n(o $# a!lu adev#rul. .igur e c# totul $(a
terminat. Iar imperiul no$tru, micul no$tru t#r+m particular, e acum
mai "mpuinat, mai "ntunecat &i mai "ntemeiat dec+t oric+nd. Ce(a
!o$t $(a du$ pentru totdeauna.
Ciudat e c# n(am prev#ut catacli$mul, dar niciodat# nu(mi dau
$eama ce $!+r&it va avea ce(am "nceput. 7# !a$cinea# ri$cul, clipa
c+nd totul e cu putin#. %oar a$ta m# mai atrage "n traver$area
eternit#ii, c+nd nimic nu mai are !armec.
%e !apt, a&a eram &i(n timpul vieii, acum dou# $ute de ani, !#r#
$tare, nelini&tit, d#deam orice pentru o clip# de iubire $au pentru o
"nc#ierare. C+nd am plecat la Pari$ $# !ac teatru, prin 24AB, doar
"nceputurile m# !#ceau $# vi$e, ridicarea cortinei repetat# $ear# de
$ear#.
Poate c# cei v+r$tnici au dreptate. 7# g+nde$c la adev#raii
nemuritori, b#utorii de $+nge care(au $tr#b#tut un mileniu, care
a!irm# c# nimeni nu $e $chimb#, oric+i ani ar !i $# treac#) nu !acem
dec+t $# devenim tot mai mult noi "n&ine.
Alt!el $pu$, de "nelepit, te "nelepe&ti dup# $ecole de(a r+ndul,
dar ai &i vreme $# dai la iveal# toat# tic#lo&ia de care te cred capabil
du&manii "nc# de la "nceputul "nceputului.
Iar eu $unt tot diavolul de atunci, t+n#rul care $e dore&te "n
luminile rampei, unde $# !iu v#ut c+t mai bine, poate &i "ndr#git.
Una nu(mi e de$tul !#r# cealalt#. Iar eu in at+t de mult $# amu, $#
"nc+nt, $# !ac a&a, "nc+t $# mi $e ierte toate p#catele... 7# tem c#
momentele "nt+mpl#toare de intimitate &i de $ecret# recunoa&tere
nu(mi vor !i niciodat# de a,un$.
Am $#rit "n$# pe$te o $eam# de lucruri, nu(i a&a8
%ac# mi(ai citit pove$tea vieii, ai vrea $# &tii la ce m# re!er.
%e$pre ce dea$tru vorbe$c "ntruna8
P#i, hai $# arunc#m o privire "n urm#. Cum v(am $pu$, am $cri$
cartea &i am imprimat di$cul pentru c# voiam $# !iu "n v#ul lumii, $#
!iu luat drept ceea ce $unt, chiar dac# nu neap#rat "n $en$ul propriu
al cuv+ntului.
C+t prive&te ri$cul ca muritorii $# priceap#, $# "&i dea $eama c#
$unt e?act ceea ce iceam c# $unt - nici a$ta nu m# l#$a indi!erent.
.# ne v+nee, $# ne di$trug#, era "ntr(un !el dorina mea cea mai
!ierbinte. Unii ca noi nu merit# $# e?i$te) ar trebui $# !im $t+rpii.
*nchipuii(v# o a$emenea b#t#lie; Ah, $#(i "n!runt pe cei care &tiu
cine $unt eu de !apt;
/icic+nd nu m(am a&teptat "n$# chiar la o a$t!el de con!runtare,
iar rolul c+nt#reului de roc: era o ma$c# prea !rumoa$# pentru un
mon$tru.
/umai cei a$emenea mie m(au luat "n $erio$ &i au hot#r+t $# m#
pedep$ea$c#. =i de bun# $eam# c# am contat &i pe a$ta.
%e !apt, i$toria noa$tr# am pove$tit(o "n autobiogra!ia mea, am
dat pe !a# $ecretele cele mai a$cun$e, pe care ,ura$em $# nu le
de$t#inui niciodat#. 7(am $emeit "n !aa obiectivelor &i "n luminile
rampei. /u &tiu ce $(ar !i "nt+mplat "n$# dac# m(ar !i dibuit vreun om
de &tiin#, ori dac# vreun polii$t mai elo$ m(ar !i oprit pentru vreo
gre&eal# de conducere cu cinci minute "nainte de r#$#ritul $oarelui,
ori dac# a& !i nimerit la pu&c#rie, pu$ $ub lup#, identi!icat &i
cla$i!icat, &i toate a$tea, $pre $ati$!acia celor mai "nver&unai
$ceptici dintre muritori, $# $e !i petrecut "n timpul ilei, c+nd $unt
lip$it de puteri.
Adev#rat, puin probabil $# mi $e !i "nt+mplat a&a ceva. /ici
atunci, nici acum. 1%e&i ar putea !i tare no$tim, #u a&a;6
Totu&i, era inevitabil ca ri$cul $#(i "n!urie pe ceilali, $# dorea$c#
toi $# m# ard# de viu $au $# m# ciop+rea$c# "ntr(o mie de buc#ele
nemuritoare. Cei mai muli dintre cei !oarte tineri $unt prea idioi ca
$# priceap# c+t de $igur# e poiia noa$tr#. Pe m#$ur# ce $e apropia
noaptea concertului, m(am apucat $# vi$e la a$t!el de b#t#lii. Ce
pl#cere $#(i di$trug pe tic#lo&ii care(mi $eam#n#, $# tai potec#
printre vinovai, $#(mi di$trug la ne$!+r&it propria imagine.
Cu toate a$tea, &tii, bucuria de(a !i acolo, c+nt+nd, ,uc+nd,
"nc+nt+nd, a$ta era important, la urma urmelor. %e !apt, voiam $#
tr#ie$c. Actorul muritor, care pleca$e cu dou# $ute de ani "n urm# la
Pari$ &i "&i g#$i$e moartea pe bulevard, putea, "n $!+r&it, $# aib#
clipa lui de glorie.
%ar $#(mi continuu pove$tirea. Concertul a avut $ucce$. 7i(am
tr#it trium!ul "n !aa a cinci$preece mii de !ani muritori care urlau
din r#$puteri) mai erau acolo &i doi dintre nemuritorii "ndr#gii de
mine, Gabrielle &i 0oui$, creaiile mele, iubirile de care !u$e$em
de$p#rit de at+ta amar de ani.
*nainte de $!+r&itul nopii, vampirii care "ncerca$er# $# m#
pedep$ea$c# au !o$t drobii. At+ta doar c# "n ace$te h#ruieli am
avut un aliat nev#ut) du&manii no&tri $(au treit "n !l#c#ri "nainte
de(a !i "n $tare $# ne !ac# cel mai mic r#u.
*n prea,ma orilor, eram prea "mb#tat de victorie ca $# m#
g+nde$c la vreo prime,die. /(am inut $eam# de averti$mentele
"n!ocate ale lui Gabrielle - m# $imeam at+t de bine cu ea "n brae
din nou) c+t prive&te pre$imirile negre ale lui 0oui$, le(am re$pin$
ca "ntotdeauna.
Apoi "nv#lm#&eala, e$calada muntelui...
=i "n vreme ce $oarele $e ridica pe$te 9alea Carmelului, iar eu
"nchideam ochii, a&a cum orice vampir trebuie $# !ac# "n acele clipe,
mi(am dat $eama c# nu mai eram $ingur "n cotlonul meu
$ubp#m+ntean. /u numai pe cei mai tineri dintre vampiri "i
$t+rni$em cu muica mea) c+ntecele mele "i trei$er# din amorire &i
pe cei mai v+r$tnici dintre noi.
7(am pomenit "ntr(una dintre acele clipe de cump#n# "ntre ri$c
&i po$iblitate. Ce(avea $# urmee8 Aveam $# di$par, "n $!+r&it, ori $#
rena$c8
Ca $# pove$te$c urmarea, trebuie $# ne "ntoarcem puin "n
trecut.
.# "ncep cu vreo ece nopi "nainte de concertul !atal &i $# v# la$
$# v# $trecurai "n mintea &i "n $u!letul celor atra&i de muica &i de
cartea mea "ntr(un !el $au altul, per$oane de care pe(atunci nu &tiam
chiar nimic.
Cu alte cuvinte, $(au tot petrecut "nt+mpl#ri pe care a trebuit $#
le recon$titui mai t+riu. Ceea ce v# o!er acum e acea$t#
recon$tituire.
.# p#r#$im, a&adar, graniele $tr+mte &i lirice ale per$oanei "nt+i
$ingular) ca alte mii de $criitori muritori, $# $#rim "n minile &i "n
$u!letele a numeroa$e per$ona,e. .# galop#m "n lumea per$oanei a
treia &i a punctelor de vedere multiple.
=i, !iindc# veni vorba, c+nd per$ona,ele ace$tea g+nde$c ori $pun
de$pre mine c# a& !i ar#to$ ori irei$tibil &i a&a mai departe, nu v#
"nchipuii c# eu le(a& !i pu$ ideile a$tea "n cap. /ici pomeneal#; E
ceea ce mi $(a i$tori$it $au ceea ce eu "n$umi am a!lat datorit#
puterii !#r# gre& a telepatiei) n(a& $pune baliverne nici "n privina
a$ta, nici "n oricare alta. A$ta e, ce $# !ac> $unt un mon$tru chipe&.
Ace$ta(i loul tra$ de mine. Tic#lo$ul, care m(a !#cut $# devin ce
$unt acum, dup# "n!#i&are m(a ale$. A$ta(i tot. Accidente de(a$tea
$e produc "ntruna.
*n de!initiv, tr#im "ntr(o lume a accidentelor, unde numai
principiile e$tetice au tr#inicie. 9e&nic o $# ne "n!runt#m cu binele &i
cu r#ul, n#uind un echilibru moral) "n$# p+lp+irea ploii v#ratice "n
lumina lampioanelor $au $tr#lucirea orbitoare a unei canonade "n
noapte, a$t!el de !rumu$ee crud# e dincolo de orice di$cuie.
Iar acum, !ii "ncredinai> chiar dac# v# p#r#$e$c, o $# &tiu $# m#
"ntorc la momentul cuvenit. Adev#rul e c# nu pot $# $u!#r $# nu !iu
eu cel care pove$te&te la per$oana "nt+i de la un cap#t la altul; Cum
ar ice %avid Copper!ield, habar n(am dac# $unt eroul $au victima
ace$tei pove$tiri. Cricum, cel mai "n$emnat $unt eu, nu8 Eu $unt cel
care i$tori$e&te de !apt.
Ce $#(i !aci, nu(i totul $# !ii un @ame$ <ond printre vampiri. Tru!ia
$# mai rabde niel. Chiar dac# n(o $# credei o iot# din ce v# $pun,
vreau $# &tii ce ni $(a "nt+mplat cu adev#rat. %ac# "ntr(alt# parte
nu, m#car "n !iciune $# am &ir, alt!el o $# o iau de(a binelea rana.
P+n# la urm#toarea noa$tr# "nt+lnire, a&adar, v# p#$tre "n g+nd)
v# iube$c) a& dori $# !ii aici... *n braele mele.
CU9D/T */AI/TE
%EC0ARAEIE
$cri$# cu creion negru pe un perete ro&u dintr(o camer# do$nic#
a unui bar din .an 'ranci$co numit
'IICA 0UI %RACU0A
Copii ai "ntunericului;
0uai aminte la cele ce urmea#>
PRI7A CARTE> Interviu cu un 9ampir, publicat# "n 234F, era o
i$torie adev#rat#. Cricare dintre noi putea $# o $crie - e pove$tea
!elului "n care am devenit ceea ce $untem, pove$tea ne!ericirilor &i a
c#ut#rilor noa$tre. %oar c# 0oui$, nemuritorul "n v+r$t# de dou# $ute
de ani care d# totul pe !a#, cere "nelegere din partea muritorilor.
0e$tat, tic#lo$ul care i(a tran$mi$ lui 0oui$ %arul *ntunecat, nu i(a
mai o!erit aproape nimic "n plu$> nici l#muriri, nici alinare. Parc# ai
mai auit a$ta, nu8 0oui$ n(a renunat nici acum $# "&i caute
$alvarea, de&i nici m#car Armand, cel mai v+r$tnic nemuritor pe
care l(a "nt+lnit el vreodat#, n(a &tiut $#(i $pun# ce(i cu noi &i din
cine ne tragem. /ici a$ta nu v# mir#, nu(i a&a, vampiri de ambe
$e?e8 0a urma urmelor, n(a e?i$tat niciodat# o &coal# de vampiri
catihei la <altimore.
A&a a !o$t p+n# la publicarea>
CGREII A %CUA> 9ampirul 0e$tat, ap#rut# chiar $#pt#m+na a$ta.
Cu $ubtitlul> HEducaia &i primele lui aventuriH. /u v# vine $# credei8
7ergei &i veri!icai $pu$ele mele la prima libr#rie de muritori care
v# ie$e "n cale. =i apoi intrai "n cel mai apropiat magain de muic#
&i cerei di$cul care tocmai a $o$it - intitulat cu aceea&i mode$tie
9ampirul 0e$tat. %ar dac# nu reu&ii $# le g#$ii, de$chidei(v#
televiorul, "n caul "n care nu v# e $il# de(a&a ceva, &i a&teptai $#
$e preinte vreunul dintre nenum#ratele !ilme cu muica roc: a lui
0e$tat. *ncep+nd cu iua de ieri, ele $e "n&iruie "ntr(un mod
degu$t#tor pe micul ecran. C $# pricepei pe loc cine e 0e$tat. =i n(
o $# v# mire $# a!lai c# pl#nuie&te ceva ce trece p+n# &i dincolo de
ace$te nemaipomenite ,igniri> vrea $# ia$# chiar pe $cen# $#
debutee cu un concert chiar aici, la noi "n ora&. %a, tocmai "n $eara
de IalloJeen, ai ghicit;
.# l#$#m "n$# pentru moment neru&inarea bolnav# din ochii lui
preternaturali, ochi ce $tr#luce$c "n toate vitrinele magainelor de
di$curi. .au gla$ul lui p#trun#tor ce intonea# nume tainice &i
i$tori$iri legate de cei mai v+r$tnici dintre noi. %e ce oare !ace el
toate a$tea8 Ce ne $pun c+ntecele lui8 *n cartea lui totul e pomenit.
El nu ne(a o!erit numai un catehi$m, ci o adev#rat# <iblie.
.untem purtai "n negura timpurilor biblice, "n !aa p#rinilor
no&tri dint+i, En:il &i A:a$ha, $t#p+nitori ai v#ii /ilului "nainte de a $e
!i numit Egipt. C+t prive&te $cornelile privitoare la !elul "n care ar !i
devenit ei primii b#utori de $+nge de pe !aa p#m+ntului, trecei
"ng#duitori pe$te ele, abia dac# au ceva mai mult# noim# dec+t
legendele de$pre apariia vieii pe p#m+nt $au de$pre devoltarea
!#tului din celule micro$copice "n p+ntecele muritoarelor. Adev#rul
e$te c# din acea$t# pereche venerabil# ne tragem &i c#, ne place
$au nu, $unt de$tule motive $# credem c# toate puterile minunate,
de care nu ne putem lip$i, purced din trupul unuia dintre ei doi. A$ta
"n$eamn# c#, dac# A:a$ha &i En:il intr# m+n#(n m+n# "ntr(un cuptor
"ncin$, ardem &i noi o dat# cu ei. Iar dac# ei $e !ac pra! &i pulbere, &i
noi $untem $pulberai;
/u ne lip$e&te "n$# n#de,dea. Cei doi nu $(au clintit din loc de
mai bine de cincieci de $ecole; %a, da, chiar a&a; 0#$+nd,
bine"nele$, deoparte a!irmaia neru&inat# a lui 0e$tat, dup# care el
i(ar !i treit pe am+ndoi c+nt+ndu(le din vioar# la picioarele tronului.
%ac# "n$# nu inem $eama de pove$tirea lui $mintit#, dup# care
A:a$ha l(ar !i prin$ "n brae &i l(ar !i "mp#rt#&it cu $+ngele ei, $+ngele
no$tru cel dint+i, r#m+n totu&i unele lucruri mai demne de creare,
"nt#rite de i$tori$iri din vechime, anume c# cei doi nici m#car n(au
mai clipit "nc# dinainte de pr#bu&irea Imperiului Roman. Tot timpul
ace$ta au $tat "ntr(o cript#, a&eai acolo de c#tre 7ariu$, un
$tr#vechi vampir roman, care &tie, !#r# "ndoial#, ce e bine pentru noi
toi. =i tocmai el e$te cel care i(a cerut lui 0e$tat $# nu dev#luie "n
ruptul capului taina.
C per$oan# de "ncredere cam necredincioa$#, ace$t 0e$tat. Care
$# !ie ro$tul c#rii, al di$cului, al !ilmelor, al concertului8 Aproape
impo$ibil $# a!li cum "i merge mintea tic#lo$ului #$tuia, "n$# un lucru
e limpede> c+nd vrea $# !ac# ceva, nu $e la$# p+n# n(o $coate la
cap#t. 0a urma urmelor, nu(i el acela care a !#cut vampir un copil8
<a &i pe propria lui mam#, pe Gabrielle, care ani de ile dup# a$ta i(
a !o$t iubit#. %iavolul #$ta "mpieliat &i(ar pune ochii p+n# &i pe papa
de la Roma, doar ca $# "&i !ac# un hat+r;
Cam a$ta e) 0oui$, un !ilo$o! vagabond, de care nici unul dintre
noi n(a !o$t "n $tare $# dea, a dev#luit pentru nenum#rai $tr#ini
cele mai a$cun$e taine ale moralei noa$tre. Iar 0e$tat a cuteat $#
ne dea pe !a# i$toria, !#c+nd "n acela&i timp parad# de darurile $ale
$upranaturale "n !aa marelui public de muritori.
Urmea# "ntrebarea> %e ce n(au di$p#rut "nc# ace&ti doi
nelegiuii8 %e ce nu i(am &ter$ de pe !aa p#m+ntului8 Prime,dia pe
care o repreint# pentru noi hoarda ne$!+r&it# a muritorilor nu e nici
pe departe de neocolit. .#tenii nu $unt "nc# la u&a ca$telului cu tore
aprin$e "n m+ini, amenin+nd $# dea !oc la tot ce "nt+lne$c "n cale.
%ar mon$trul caut# cu lum+narea o $chimbare a atitudinii
muritorilor. =i chiar dac# noi $untem mult prea "nelepi ca $# mai
punem paie pe !oc &i a$t!el $#(i cread# unii &i alii $cornelile,
obr#nicia a$ta "ntrece orice m#$ur#. /imic nu(l poate $c#pa de
pedeap$#.
Alte ob$ervaii> %ac# pove$tea lui 0e$tat e adev#rat# - &i muli
$unt cei care ,ur# c# a&a ar !i, !#r# $# !ie "n $tare $# $pun# pe ce li $e
biuie credina - n(ar !i oare cu putin# ca 7ariu$, cel "n v+r$t# de
dou# mii de ani, $# vin# &i $#(l pedep$ea$c# pe 0e$tat pentru
nea$cultare8 .au poate c# regele &i regina, de(or avea urechi de
auit, $e vor trei chiar ei a$cult+nd cum li $e repet# numele la
ne$!+r&it pe toate undele radio de ,ur "mpre,urul planetei. =i ce $e va
"nt+mpla "n caul ace$ta cu noi8 C $# pro$per#m $ub noul lor regim8
.au vor hot#r" iua di$trugerii totale8 Cricum, n(am putea ocoli toate
a$tea dac# l(am di$truge rapid pe 0e$tat8
Planul, prin urmare> %i$trugei(l pe 0e$tat "mpreun# cu banda lui
de "ndat# ce ar "ndr#ni $# $e arate; %i$trugei(i pe toi cei care(i
,ur# credin#;
Un averti$ment> E cu neputin# $# nu $e a!le prin ,urul no$tru
vechi b#utori de $+nge. 'iecare dintre noi "i va !i #rit uneori $au le
va !i $imit preena. 0a urma urmelor, dev#luirile lui 0e$tat nu doar
c# ne tulbur#, dar mai &i dau la iveal# anume porniri oarbe din noi.
=i e $igur c# a,utai de puterile lor nem#$urate, celor v+r$tnici nu le
$cap# nimic din muica lui 0e$tat. Ce !#pturi $tr#vechi, cumplite,
cuno$c+ndu(ne trecutul, atra$e de cine &tie ce int# $au doar de
po!ta de(a $e !ace cuno$cute, $(or !i mi&c+nd pe ne$imite, "n$# !#r#
gre&, ca $# r#$pund# chem#rii lui8
Copii ale ace$tei %eclaraii au !o$t trimi$e la toate locurile de
"nt+lnire ale vampirilor &i $pre a$cuni&urile noa$tre din lumea
"ntreag#. %ar !iecare trebuie $# ia aminte &i $# duc# vorba mai
departe> 0e$tat trebuie di$tru$ &i o dat# cu el mama lui, Gabrielle,
banda lui, 0oui$ &i Armand, &i orice alt nemuritor care(i ,ur# credin#.
Petrecere bun# de IalloJeen, vampiri de ambe $e?e. /e vedem
la concert. .# !acem a$t!el, "nc+t 0e$tat $# nu mai coboare niciodat#
de pe $cena pe care cutea# $# urce.
%in colul $#lii, unde $e a&ea$e, un individ blond, "mbr#cat cu o
hain# de cati!ea ro&ie, citi &i r#$citi %eclaraia. /u i $e vedeau ochii
"n $patele ochelarilor "ntunecai &i $ub borul larg al p#l#riei cenu&ii.
7#nu&ile din piele de c#prioar# erau tot cenu&ii, iar braele &i le
inea "ncruci&ate pe piept. .t#tea reemat de lambriul "nalt, l#cuit "n
negru, iar cu tocul ghetei $e $pri,inea de $tinghia unui $caun.
- 7are a!uri$it mai e&ti tu, 0e$tat; Un prin &trengar; &opti el &i
pu!ni "n r+$, apoi $crut# $ala larg# &i "ntunecat#. /u era ur+t de$enul
acela !in &i complicat, !#cut cu cerneal# neagr#, a$emenea unor
p+ne de p#ian,en pe idul alb. *i pl#ceau &i ca$telul "n ruin# &i
cimitirul, &i copacul u$cat care parc# $e ag#a de luna plin#. /u era
mai mult dec+t un cli&eu, !#cut "n$# a$t!el, "nc+t $# nu par#, un ge$t
arti$tic apreciat "ntotdeauna de el. Ar#to$ era &i tavanul de $tuc pe
!ria c#ruia dan$au dr#cu$ori &i vr#,itoare c#lare pe m#turoaie. Iar
bei&oare aprin$e r#$p+ndeau "n aer miream# de mirodenii indiene
!olo$ite de el "n$u&i drept t#m+ie c+ndva, cu $ecole "n urm#, "n
cripta Celor Ce Trebuie P#ii.
%a, era unul dintre cele mai minunate locuri tainice de "nt+lnire.
7ai puin pl#cui erau cei ce $e g#$eau aici, grupuri de $iluete palide
$tr+n$e la me$ele negre, "n ,urul lum+n#rilor. Erau mult prea muli
pentru ora&ul ace$ta modern &i civiliat. =tiau &i ei a$ta. Ca $#
g#$ea$c# "n acea$t# $ear# vreo prad#, aveau $# !ie $ilii $# $e duc#
departe, de ,ur "mpre,urul ora&ului, iar cei nev+r$tnici trebuiau $#
v+nee. Cei tineri $unt nevoii $# ucid#. 'l#m+ne$c prea tare &i n(au
"ncotro.
*n clipa de !a# "n$# toi cei de acolo nu $e g+ndeau dec+t la el.
Cine era, de unde veni$e8 Era oare !oarte v+r$tnic &i !oarte viguro$8
Ce avea de g+nd8 *ntruna acelea&i "ntreb#ri, de&i "ntotdeauna
"ncerca, a$emeni oric#rui altuia "n trecere pe acolo, $# $e $trecoare
cu priviri !uri&ate, cu mintea !erecat#, "n barurile pentru vampiri.
Putea acum $#(i la$e cu "ntreb#rile pe bue. Cbinu$e ceea ce
dorea, le cuno&tea inteniile. =i mai avea "n buunar &i ca$eta cu
muica lui 0e$tat. *nainte de(a $e "napoia aca$#, avea $# !ac# ro$t &i
de o ca$et# video cu !ilmele lui roc:.
.e ridic# $# plece. *n acela&i moment $e lu# dup# el unul dintre
tineri. *n vreme ce $e apropiau de u&#, de ,ur "mpre,ur $e l#$# o
lini&te !orat#, nu $e mai aueau nici g+nduri, nici vorbe.
- %e unde vii dumneata8 /u pari $# !ii de pe(aici, $pu$e
politico$ t+n#rul.
/u putea $# !i avut mai mult de dou#eci de ani la moarte, iar
a$ta nu p#rea $# $e !i petrecut cu mai mult de ece ani "n urm#. *&i
"ncondeia ochii, "&i vop$ea buele &i "&i c#ni$e c+teva &uvie de p#r "n
culori barbare, de parc# nu(i erau dea,un$ puterile preternaturale.
C+t de ie&it din comun putea $# arate, c+t de nepotrivit cu ceea ce
era de !apt, un $trigoi u$c#iv &i v+n,o$, care, cu puin noroc, putea
$# treac# &i de mia de ani.
Ce(i !#g#dui$er# oare "n termenii ace&tia de ai8 C# va cunoa&te
treptele trecerii numite <ardo, c# are $# plutea$c# printre a$tre, c#
va "nt+lni t#r+murile eterice, c# o $# aud# muica $!erelor &i
aplauele unei $ingure palme8
T+n#rul vorbi iar#&i>
- Care(i poiia ta "n privina lui 0e$tat &i a %eclaraiei8
- *mi pare r#u, "n$# acum trebuie $# plec.
- E&ti "n$# de bun# $eam# la curent cu !aptele lui 0e$tat, $t#rui
t+n#rul, t#indu(i drumul $pre u&#.
A&a ceva nu mai era politico$.
*l cercet# ceva mai atent pe "ndr#ne. Era oare caul $#(i
$t+rnea$c# pe toi8 .# nu mai "ncetee apoi vorbele $ecole de(a
r+ndul8 /u "&i putu reine un +mbet. 7ai bine nu. Avea $# !ie
de$tul# harababur# pe(aici "n cur+nd, mulumit# dragului $#u 0e$tat.
- %rept r#$pun$, prime&te(mi $!atul mai bine, i$e el bl+nd
t+n#rului inchiitor. /u putei $#(l di$trugei pe 0e$tat) nimeni nu
poate. %ar din ce pricin#, drept $# !iu, nu pot $# $pun nimic.
0uat pe nepreg#tite, t+n#rul $e $imi oarecum o!en$at.
- Acum "ng#duie(mi &i mie o "ntrebare, continu# cel#lalt. %e
unde pornirea a$ta "mpotriva lui 0e$tat8 /(ar !i mai !ire$c $# v# dea
de g+nd mieul dev#luirilor $ale8 9oi, novicii, nu n#uii $#(l "nt+lnii
pe 7ariu$, gardianul Celor Ce Trebuie P#ii8 .#(i vedei cu propriii
vo&tri ochi pe p#rinii no&tri dint+i8
Pu$ "n "ncurc#tur#, t+n#rul deveni oarecum di$preuitor. %e g#$it
o vorb# i$tea# de r#$pun$, nu !u "n $tare. %e !apt, r#$pun$ul era
de$tul de limpede "n $u!letul lui - &i "n $u!letele tuturor celor ce(i
ob$ervau. Poate c# Cei Ce Trebuie P#ii e?i$t#, poate c# nu) poate
c# nici 7ariu$ nu e?i$t#. *n $chimb, e?i$tena lui 0e$tat era de
net#g#duit, aidoma celor &tiute de ace$t nemuritor nepriceput, iar
e?i$tena ble$tematului &i ne$#io$ului de 0e$tat punea "n prime,die
pro$peritatea tainic# a tuturor celor de(un neam cu el. =i a$ta doar
pentru a !i iubit &i aplaudat de muritori.
C+t pe(aci $#(i r+d# "n obra; Ce b#t#lie !#r# ro$t; Cum $# nu vei
c+t de ad+nc "nelegea 0e$tat timpurile a$tea !#r# $trop de credin#.
Adev#rat, d#du$e "n vileag $ecrete pe care trebuia $# le p#$tree ca
pe ochii din cap, dar cu a$ta nu tr#da$e pe nimeni &i nimic.
- Ein(te bine, $# nu dai pe$te 0e$tat, $pu$e el +mbitor "ntr(un
$!+r&it. Pe lumea a$ta $e a!l# puini nemuritori adev#rai. E cu
putin# $# $e numere printre ei.
Apoi "l lu# pe $u$, "l d#du la o parte din calea lui &i trecu dincolo,
"n $ala propriu(i$# a barului.
.alonul din !a#, $paio$ &i cu bogate ornamente - draperii de
cati!ea neagr# &i aplice de alam# lu$truit# - era "ne$at de muritori
g#l#gio&i. %in ramele aurite de pe idurile tapi$ate cu $atin priveau
vampiri cuno$cui din !ilme. Pe !ondul conver$aiilor ame$tecate &i al
hohotelor $tridente de r+$ ale beivilor, o org# r#$p+ndea $unetele
pa$ionate ale Toccatei &i 'ugii de <ach. *l atr#gea acea$t# atmo$!er#
del#nuit#. *i pl#ceau p+n# &i aromele malului "nvechit, ale vinului
$au iul ig#rilor. =i(n vreme ce "&i croia drum prin mulime $pre
ie&ire, $e bucura $# $imt# "n "nghe$uial# contactul oamenilor
ace$tora !ragili &i bine(miro$itori. Ce pl#cere totodat# c# muritorii
nu(i d#deau nici o atenie;
*n !ine, aerul umed al $tr#ii Ca$tro, plin# de lume la ora a$ta de
"nceput de $ear#, c+nd cerul "nc# mai p#$trea# o $tr#lucire argintie.
%e ,ur "mpre,ur, b#rbai &i !emei $e gr#beau $# nu !ie $tropii de
pic#turile de ploaie care c#deau dintr(o parte, dar $e opreau la
traver$#rile de la inter$ecii, a&tept+nd $# $e $chimbe culoarea
$ema!orului ca $# treac# drumul. 7ega!oanele de la magainul de
di$curi din !a# di!uau un c+ntec de(al lui 0e$tat, at+t de puternic,
"nc+t acoperea gomotul autobuelor &i !+&+itul cauciucurilor pe
&o$eaua ud#>
*n vi$ o in "n brae,
Iubire, "nger, mam#.
=i o $#rut "ntruna,
Iubit#, mu#, !iic#.
Ea m(a adu$ pe lume,
Eu moartea i(am adu$
7archiei prea!rumoa$e.
=i am pornit $pre diavol
Ca doi or!ani, de m+n#.
7i(aude ea c+ntarea, c+ntarea din vechime,
C+ntarea de$pre rege, de$pre a $a regin#,
=i de$pre leg#m+ntul c#lcat, de$pre tri$tee 8
Cri e pierdut#(n are
Unde nimic n(a,unge8
Revino, Gabrielle,
'rumoa$a mea marchi#.
Ca$telul e(n ruin#,
Pierdut "n nea e $atul,
%ar tu a mea e&ti ve&nic.
Era oare de,a pe aici maic#($a8
9ocea $e $tin$e "ntr(o $uit# de note diminuate, ca apoi $# !ie
acoperit# "ncetul cu(ncetul de gomotele din ,ur. *n!runt+nd v+ntul
umed de(a!ar#, "&i !#cu drum $pre colul $tr#ii. .impatic#, $tr#dua
a$ta plin# de lume. 9+n#torul de !lori "nc# "&i mai o!erea buchetele
$ub prelata tarabei. 7#celarul era a$altat de cump#r#torii care
tocmai ie&i$er# de la $lu,b#. Iar "n bra$erii muritorii "&i luau ma$a de
$ear# $au "nt+riau cu un iar "n m+n#. C+teva eci de oameni
a&teptau autobuul, iar pe trotuarul din !a# $e !orma$e o coad# la
intrarea unui cinematogra!.
Gabrielle era &i ea pe(acolo. .imea a$ta "ntr(un !el tulbure, "n$#
ne"ndoielnic.
C+nd a,un$e la colul $tr#ii, $e $pri,ini cu $patele de $t+lpul
!elinarului ca $# re$pire aerul proa$p#t cobor+t de la munte. C
agreabil# priveli&te a centrului $e de$chidea de(a lungul &i de(a latul
$tr#ii 7ar:et. Ai !i i$ un bulevard pariian. Iar de ,ur "mpre,ur $e(
n&irau colinele dulci ale ora&ului &i !ere$trele ve$ele, $c#ldate "n
lumin#.
%a, dar "n ce loc preci$ $e g#$ea ea oare8 Gabrielle, &opti el. *&i
"nchi$e ochii. A$cult#. 0a "nceput nu de$lu&i dec+t vacarmul miilor de
voci, imagini "ngr#m#dite unele pe$te altele. 0umea "ntreag#
amenina $# "l $oarb# cu ne$!+r&ita ei ,elanie. Gabrielle. Tumultul $e
$tin$e treptat. 'u ibit de un val de durere plecat de la un muritor
care trecu prin apropiere. 0a !erea$tra unei cl#diri "nalte, cocoate
pe deal, o !emeie pe moarte vi$a la copil#ria ei. Apoi, cuprin$ de o
t#cere groa$# &i "ntunecat#, v#u ce c#uta> Gabrielle $e opri$e
bru$c. *i aui$e chemarea. =tia c# e ob$ervat#. C !emeie "nalt#,
blond#, cu p#rul "mpletit "ntr(o $ingur# coad# pe $pate, undeva pe o
$trad# curat# din centru, cu lume puin#, nu prea departe de locul
unde $e a!la el. *n pantaloni, purta o ,achet# :a:i pe$te un pulover
maroniu uat. C p#l#rie de$tul de a$em#n#toare cu a lui "i acoperea
ochii "n a&a !el, "nc+t abia dac# i $e vedea o parte a !eei dea$upra
gulerului ridicat. Tocmai "&i punea g+ndurile la ad#po$t,
"ncon,ur+ndu($e cu un $cut inviibil. Imaginea di$p#ru.
%a, chiar aici, "&i a&tepta !iul, pe 0e$tat. %e ce oare $e temu$e
"ntotdeauna el pentru o !iin# rece, !#r# !ric#8 Ea doar pentru 0e$tat
$e temea. <ine. Era mulumit. =i 0e$tat avea $# !ie mulumit.
%ar cel#lalt8 0oui$, bl+ndul 0oui$, cu p#rul negru &i ochii veri, al
c#rui pa$ gomoto$ &i !luieratul "n timpul mer$ului atr#geau atenia
tuturor trec#torilor. 0oui$, unde e&ti8
Pe loc avu imaginea lui 0oui$ intr+nd "ntr(o camer# goal#.
Tocmai urca$e $cara din$pre pivnia unde "&i !#cu$e $omnul de pe$te
i, $ub o bolt# a$cun$# de un perete. /u "&i d#dea $eama c# e
ob$ervat. Cu gri,#, !#cu c+iva pa&i prin camera plin# de pra! &i $e
opri l+ng# !erea$tra murdar#, ca $# privea$c# &irul ne$!+r&it al
ma&inilor. Aceea&i ca$# pe $trada %ivi$adero. %e !apt, nimic nu $e
$chimba$e "ntre timp la !#ptura acea$ta elegant# &i $enual#, care
$t+rni$e oarece tumult cu pove$tea din Interviu cu un 9ampir. At+ta
doar c# acum "l a&tepta pe 0e$tat. *l tulbura$er# vi$ele) $e temea
pentru 0e$tat &i era r#$colit de vechi imbolduri nede$lu&ite.
'#r# voie, l#$# imaginea $# $e &tearg#. Avea o adev#rat#
$l#biciune pentru ace$t 0oui$. %ar $l#biciunea a$ta nu era
"neleapt#, pentru c#, de&i 0oui$ era educat &i plin de tandree, "i
lip$eau puterile uimitoare ale lui Gabrielle $au ale a!uri$itului ei de
!iu. 0oui$ putea $# $upravieuia$c# totu&i la !el de mult ca &i ei, de
a$ta era $igur. Ciudate mai $unt "ndr#nelile la care trebuie $#
recurgi pentru a rei$ta timpului; Poate c# e &i !elul "n care te $upui
$orii. %ar atunci, cum $e e?plic# ce $e petrecu$e cu 0e$tat, "nvin$,
p#r#$it, plin de r#ni, totu&i din nou "n picioare8 0e$tat, care nu $e
$upune nicic+nd.
Gabrielle &i 0oui$ "nc# nu $e "nt+lni$er#. %ar totul era "n regul#.
Care ce(avea de !#cut8 .# le "nle$nea$c# "nt+lnirea8 Ce idee... 0a
urma urmelor, 0e$tat avea $# o !ac# "n cur+nd.
=i iar +mbi. H7are a!uri$it mai e&ti tu, 0e$tat; %a, da, un prin
&trengar.H Pe r+nd, "i evoc# $ilueta &i !iece am#nunt al chipului. Cchii
alba&tri, de ghea#, $porindu(&i culoarea c+nd r+de) +mbetul
genero$) !elul "n care "&i "mbina $pr+ncenele cu o "mbu!nare
copil#rea$c#) momentele de ve$elie &i de umor $ardonic. P+n# &i
inuta lui !elin# putea $# &i(o "n!#i&ee. At+t de neobi&nuit# la un
trup at+t de v+n,o$. At+ta vigoare, ve&nic acea$t# vigoare "mbinat#
cu un optimi$m ne#rmurit.
Adev#rul e c# nici nu &tia ce atitudine $# adopte !a# de ce $e
"nt+mpla, dar totul era !a$cinant &i di$tractiv. /u(i trecea, de bun#
$eam#, prin minte $#(l pedep$ea$c# pe 0e$tat pentru dev#luirea
$ecretelor. Iar 0e$tat conta$e, de$igur, &i pe a&a ceva, dar nu poi
niciodat# $# !ii $igur... Poate c#, de !apt, lui 0e$tat nici nu(i prea
p#$a. *n privina a$ta nici el nu &tia mai mult dec+t $mintiii aceia
din bar.
Ceea ce avea "n$emn#tate acum pentru el era c#, pentru prima
dat# dup# at+ta amar de ani, $e $urprindea g+ndind "n termeni de
trecut &i de viitor, c# dintr(o dat# pricepea cu limpeime care era
natura ace$tor noi vremuri. Cei Ce Trebuie P#ii deveni$er# o
!iciune p+n# &i pentru propriii lor copii; Trecu$e vremea c+nd
b#utorii de $+nge, care $em#nau pretutindeni teroarea, le c#utau
morm+ntul ca $# $oarb# din $+ngele lor d#t#tor de puteri. /imeni nu
mai credea "n ei, nim#nui nu(i mai p#$a;
E$ena epocii aici $e a!la> muritorii aveau acum un $pirit mult
mai practic &i re$pingeau la !iecare pa$ miraculo$ul. Cu un cura,
nemai"nt+lnit, au "ntemeiat o remarcabil# $piritualitate numai pe
adev#ruri a!late "n $+nul lumii materiale.
%ou# $ute de ani $e $cur$e$er# de c+nd, pe o in$ul# din
7editerana, $t#tu$e de vorb# cu 0e$tat chiar de$pre a$t!el de lucruri
- "n!#ptuirea vi$ului unei lumi !#r# ei, dar cu o moral# dev#rat#, "n
care iubirea aproapelui $# !ie $ingura dogm#. C lume c#reia noi nu(i
aparinem. Iar acum o a$t!el de lume era aproape realiat#. 0e$tat
intra$e "n legend#, unde(ar trebui $# !ie toi b#tr+nii diavoli, &i ar !i
vrut $# ia dup# el tot tribul ble$temat, inclu$iv pe Cei Ce Trebuie
P#ii, chiar dac# ei poate c# nici nu trebuiau $# a!le a$ta vreodat#.
.imetria lucrurilor "l !#cu $# +mbea$c#. /u numai c# ceea ce
!#cea 0e$tat "l "n!rico&a &i "l umplea totodat# de admiraie, dar era
pe de(a(ntregul c+&tigat de partea lui. Putea $# "neleag# per!ect
momeala pe care o repreenta !aima.
P#i, el "n$u&i !u$e$e "nc+ntat "ntr(un !el de(a dreptul ru&ino$ de
!aptul c# "&i v#u$e numele $cri,elit pe un perete de c+rcium#.
R+$e$e bat,ocoritor, e drept, "n$# "i !#cu$e mare pl#cere $# r+d# de
a&a ceva.
%oar lui 0e$tat "i putea trece prin cap intriga unei a$t!el de pie$e,
la urma urmelor, a$ta &i era, nimic altceva, un actor de bulevard al
vechiului regim, devenit o vedet# "n epoca acea$ta plin# de
!rumu$ei &i de inocen#;
Avu$e$e el "n$# dreptate $#(l mu&truluia$c# pe +ncul din bar &i
$#(i $pun# c# nimeni nu(l poate di$truge pe prinul &trengar8 Totul
era doar imaginaie romantic#. Publicitate de bun# calitate.
Adev#rul e c# oricare dintre noi poate !i di$tru$... *ntr(un !el $au
altul. P+n# &i Cei Ce Trebuie P#ii, a$ta e de net#g#duit.
Iar novicii ace&tia, toi Copiii "ntunericului cum "&i iceau ei "n&i&i,
erau aproape neputincio&i. /u prin num#r ar !i mai puternici. %ar "n
privina celor v+r$tnici8 Cel puin, dac# 0e$tat n(ar !i pomenit de
7ael &i de Pandora. %ar nu e?i$tau oare b#utori de $+nge &i mai
vechi dec+t ace&tia, unii de care nici m#car el n(a a!lat vreodat#8 .e
g+ndi la ameninarea g+riat# pe perete> H!#pturi $tr#vechi,
cumplite... cuno$c+ndu(ne trecutul, atra$e de cine &tie ce int# $au
doar de po!ta de(a $e !ace cuno$cute, $(or !i mi&c+nd pe ne$imite,
"n$# !#r# gre&, ca $# r#$pund# chem#rii lui8H
'u $urprin$ $# $imt# c#(l trec !iorii) era !rig, dar pre de o clip#
avu impre$ia c# vede o ,ungl# - un loc plin de verdea#, de miro$uri
tari, unde c#ldura era ne$#n#toa$#, $u!ocant#. Imaginea $e &ter$e
!#r# nici o e?plicaie, ca at+tea alte $emnale &i me$a,e !ulger#toare
pe care le primea. %e mult# vreme "nv#a$e cum $# "&i !erece
mintea dinaintea ne$!+r&itului !lu? de voci &i de imagini pe care
puterile $ale "i "ng#duiau $# le perceap#) totu&i, din c+nd "n c+nd,
ceva violent $au nea&teptat, ca un ip#t a$cuit, trecea dincolo de
barier#.
Cricum, r#m#$e$e de$tul# vreme "n ora&ul ace$ta. /(avea nici
cea mai mic# dorin# $# $e ame$tece, orice ar !i !o$t $# $e "nt+mple;
.e $imea "ncurcat de propriile $entimente. I $e !#cu$e dor de ca$#.
.t#tu$e prea mult# vreme departe de Cei Ce Trebuie P#ii.
%ar ce mult "i pl#cea $# urm#rea$c# activitatea mulimii de
muritori, parada deordonat# a ma&inilor lucioa$e. /ici m#car
duhorile otr#vitoare ale ora&ului nu(l deran,au. /u erau mai
nepl#cute dec+t putoarea Romei antice, a Antiohiei $au a Atenei -
c+nd mormanele de gunoaie hr#neau mu&tele oriunde te uitai, iar
aerul duhnea a boal# &i a !oamete. %a, da, ora&ele a$tea
cali!orniene, curate, pline de culori pa$telate, "l "nc+ntau. Ar !i putut
$# "nt+rie la ne$!+r&it printre locuitorii lor cu ochi limpei &i hot#r+i.
Trebuia totu&i $# $e "ntoarc# aca$#. 7ai erau de$tule ile p+n# la
concert, avea $#(l vad# atunci pe 0e$tat, dac# $e hot#ra... Ce pl#cut
e $# nu &tii preci$ ce ai de g+nd $# !aci, oricum, nu mai mult dec+t
toat# lumea a$ta care nici m#car nu credea "n e?i$tena lui;
Traver$# $trada Ca$tro &i o lu# grabnic "n $u$ pe trotuarul lat al
$tr#ii 7ar:et. 9+ntul mai $l#bi$e) aerul era aproape c#ldu. 7ergea
cu un pa$ egal, iute, ba chiar $e &i pu$e pe !luierat, a&a cum !#cea
ade$ea 0oui$. .e $imea bine. Uman. Apoi $e opri "n !aa
magainului de televioare &i aparate de radio. Pe !iecare ecran, mic
&i mare, $e vedea 0e$tat c+nt+nd.
R+$e din nou, pe !uri&, de tot acel ame$tec de ge$turi. .unetul
nu $e auea, "ngropat !iind "n m#runtaiele aparatelor. Ar !i !o$t
nevoie $# caute !recvena ca $# poat# aui ceva. %ar nu era oare
minunat $# privea$c# "n cea mai total# &i nemiloa$# lini&te
$c#l+mb#iala blondului prin &trengar8
Camera de luat vederi $e retr#$e$e ca $#(l !ilmee pe 0e$tat "n
picioare, parc# "n vid, c+nt+nd la vioar#. C noapte "n$telat# "l
"ncon,ura din c+nd "n c+nd. Apoi, aproape bru$c, $e de$chi$e o u&#
dubl# - &i ap#ru cripta Celor Ce Trebuie P#ii, aproape aidoma cu
cea real#; Iar "n#untru - A:a$ha &i En:il, adic# ni&te actori "n
co$tume egiptene, cu pielea alb#, cu lungi plete negre &i "mpodobii
cu bi,uterii $clipitoare.
<ine"nele$. Cum de nu(&i d#du$e $eama c# 0e$tat o $# "mping#
p+n# la limit# vulgaritatea &i am#girea chinuitoare8 .e "nclin# &i
"ncepu $# a$culte emi$iunea. 9ocea lui 0e$tat acoperea vioara>
C, A:a$ha; C, En:il;
Taina n(o dev#luii,
Adev#rul nu(l ro$tii,
T#cerea e(un dar mai util;
=i(n vreme ce, cu ochii "nchi&i, violoni$tul continu# $# c+nte,
A:a$ha $e ridic# lin de pe tron. C+nd "&i de$chide ochii, lui 0e$tat "i
$cap# vioara din m+n#) cu mi&c#ri de balerin#, A:a$ha "l atrage, $e
apleac# $#(i $ug# $+ngele &i totodat# "i o!er# propriul ei g+t.
'ilmul era !#cut mai bine dec+t &i(ar !i imaginat el vreodat# - ce
m#ie$trie; C+nd vine momentul $# $e treea$c# &i En:il, ace$ta $e
ridic# &i "naintea# ca o p#pu&# mecanic# $pre cei doi ca $# "&i
recapete regina. 0e$tat e aruncat pe pardo$eala criptei. Aicea !ilmul
$e $!+r&ea. Apariia $alvatoare a lui 7ariu$ nu !#cea parte din !ilm.
- Aha, va $# ic# eu nu devin o celebritate a micului ecran,
murmur# el &i +mbi cam acru.
*naint# $pre intrarea "n magain, unde luminile !u$e$er# $tin$e.
Ca $# poat# intra, t+n#ra !emeie "l a&tepta "n !aa u&ii, cu ca$eta
video "n m+n#.
- .unt aici toate dou#$preece, $pu$e ea. C piele m#$linie de
toat# !rumu$eea &i ochi c#prui $omnoleni. <r#ara de argint de la
m+n# "i $tr#lucea. Ce i$pititor; Ea primi banii cu mulumiri, !#r# $#(i
numere. .(au dat pe vreo ece po$turi. 0e(am g#$it pe$te tot. Am
i$pr#vit cu "nregi$trarea "nc# de ieri $ear#.
- Ai !#cut o treab# bun#, $pu$e el. 7ulume$c.
7ai $coa$e un teanc de bani.
- /(a !o$t mare b#taie de cap, $pu$e ea.
/u voia $# ia bac&i&.
<a o $# prime&ti;
0u# banii, ridic+nd din umeri, &i(i pu$e "n buunar.
/(a !o$t mare b#taie de cap. *l atr#geau e?pre$iile a$tea colorate
de ai. *l atra$e &i mi&carea bru$c# a $+nilor ei "mbel&ugai, produ$#
de "n#larea umerilor, ca &i r#$ucirea rapid# a &oldurilor $ub p+na
a$pr# a blugilor, care "i $ublinia $upleea &i !r#geimea. C !loare "n
!l#c#ri. C+nd de$chi$e u&a, "i atin$e u&or p#rul "ntunecat &i m#t#$o$.
%e neconceput $# te hr#ne&ti cu $+ngele cuiva care tocmai i(a dat o
m+n# de a,utor, o !iin# inocent#. /(o $# !ac a&a ceva; Totu&i, o
r#$uci $pre el, cu m+na "nm#nu&at# $trecurat# "n p#r $#(i $pri,ine
capul>
- %oar un mic $#rut, $cumpa mea.
Ea "&i "nchi$e ochii) "ntr(o clipit# el "i $tr#pun$e artera &i "i $imi
$+ngele pe limb#. %oar un $trop. C $c+nteie minu$cul# de c#ldur# "n
inim#, care $e &i $tin$e pe loc. Apoi r#ma$e cu buele pe g+tul
!raged. *i $imea pul$ul. %orina de a $orbi totul deveni greu de
$uportat. Crim# &i pedeap$#. *i d#du drumul. *i netei buclele moi &i
"i ainti ochii tulburi.
Ai $# uii totul.
- Atunci, la revedere, "i $pu$e ea, +mbind.
R#ma$e nemi&cat pe trotuarul pu$tiu. Iar $etea, uitat#, inut# "n
!r+u, $e e$tomp# treptat. Privi cutia de carton "n care era ca$eta.
HPe vreo ece po$turi, $pu$e$e ea. 0e(am g#$it pe pe$te tot.H
9a$#ic#, dac# a&a $t#teau lucrurile, "n mod inevitabil cei ce erau "n
paa lui "l v#u$er# de,a pe 0e$tat pe enormul televior din !aa
tronului. Era mult de c+nd !i?a$e $u$, dea$upra acoperi&ului, !ar!uria
antenei radiale care prindea toate emi$iunile prin $atelit din lumea
"ntreag#. Un mecani$m minu$cul al calculatorului $chimba po$turile
o dat# pe or#. %e ani de ile $t#teau &i !i?au cu ochii lor mori
imaginile colorate "n permanent# mi&care. Care clipi$er# m#car
auind vocea lui 0e$tat $au v#+ndu($e pe ei "n&i&i oglindii pe
ecran8 *&i aui$er# ei oare numele intonate ca "ntr(un imn8
Ei bine, o $# a!le !oarte cur+nd. C $# le pun# ca$eta. C $# $e uite
atent la !eele lor "ngheate &i lucioa$e ca $# $urprind# ceva - vreo
reacie - nu numai re!le?ele luminii.
HAh, 7ariu$, 7ariu$, n(ai $# te dai b#tut niciodat#, nu(i a&a8H
/ici tu, cu vi$urile tale pro$te&ti, nu e&ti mai bun dec+t 0e$tat.
Era mieul nopii c+nd a,un$e aca$#.
*nchi$e u&a blindat#, l#$+nd "n $pate !urtuna de #pad#, &i, timp
de o clip#, $e l#$# "nv#luit de aerul cald. 9i$colul "i "nghea$e !aa &i
urechile, precum &i degetele "nm#nu&ate. Ce pl#cut# era c#ldura;
/u $e auea dec+t gomotul !amiliar al uria&elor generatoare &i
pul$aiile $labe venind de la televiorul din cript#, de la multe $ute
de metri ad+ncime. /u era oare chiar vocea lui 0e$tat8 <a da. '#r#
nici o "ndoial#, erau ultimele cuvinte melancolice ale vreunuia dintre
c+ntece.
'#r# grab#, "&i $coa$e m#nu&ile. .e de$coperi &i "&i aran,# p#rul
cu m+na. *&i plimb# atent privirea prin holul cel mare &i prin $alonul
al#turat, c#ut+nd cea mai ne"n$emnat# urm# a trecerii cuiva pe(
acolo.
%e bun# $eam# c# una ca a$ta era aproape cu neputin#. .e
g#$ea la muli :ilometri de lumea modern#, "ntr(o ne$!+r&it#
"ntindere "ngheat# &i acoperit# de #pad#. %in obi&nuin#, $e uita
"n$# "ntotdeauna "ndeaproape la tot ce(l "ncon,ura. E?i$tau unii care
ar !i putut $# p#trund# "n acea$t# !ort#rea#, numai $# !i &tiut unde
$e a!l#.
Totul era "n regul#. .e opri "n !aa imen$ului acvariu, un bain de
dimen$iunile unei camere, $pri,init de idul $udic al con$truciei. Cu
c+t# gri,# con$trui$e el bainul ace$ta, cu panouri din cea mai $olid#
$ticl#, cu echipamentele cele mai !ine. .e uit# la c+rdurile de pe&ti
multicolori ce dan$au dincolo de geam &i apoi $e pierdeau "n !al$ele
ad+ncuri. C imen$# alg# de mare $e leg#na, o p#dure cuprin$# de
un ritm hipnotic, dup# cum pre$iunea aeratorului o "mpingea dintr(
un loc "ntr(altul. .pectacolul ace$ta "l captiva "ntotdeauna, $e l#$a
prin$ de !armecul monotoniei. Cchii negri &i rotuni ai pe&tilor "i
d#deau !iori, tu!i&urile acelea marine, ml#dioa$e, cu !rune galbene,
"l tulburau "ntruc+tva, dar mai mult dec+t orice era !a$cinat de
mi&care, de mi&carea aceea ne"ncetat#.
*n cele din urm#, $e "ndep#rt# de acvariu dup# ce mai arunc# o
privire lumii aceleia at+t de pure, incon&tiente de propriile ei
!rumu$ei.
%a, totul era a&a cum $e cuvine.
Ce pl#cut era "n camerele a$tea bine "nc#lite. C+t prive&te
mobilele "mbr#cate "n piele, "mpr#&tiate "n ,urul imen$ului covor
gro$, rubiniu, nici una nu !u$e$e depla$at#, "n c#min, lemne
"ndea,un$. C#rile aliniate pe eta,erele de pe perei. Iar colo,
magneto$copul, gata pentru a primi ca$eta cu 0e$tat. A$ta dorea, $#
$e a&ee l+ng# !oc &i $# privea$c# !ilmele video, unul dup# altul. /u(l
intrigau numai c+ntecele "n $ine, dar &i me&te&ugul, ame$tecul din(
tre nou &i vechi - !elul "n care 0e$tat !olo$i$e mi,loacele video ca $#
treac# drept un c+nt#re de roc:, un muritor ca oricare altul care
vrea $# treac# drept eu.
*&i $coa$e lunga pelerin# cenu&ie &i o av+rli pe un $caun. %e ce
oare "i !#cea at+ta pl#cere pove$tea a$ta8 /utrim cu toii cumva
dorina de a huli cele $!inte, de a amenina eii cu pumnul8 Poate c#
a$ta era. Cu $ecole "n urm#, pe vremea Romei antice, cum $e $pune
acum, el, copil bine cre$cut, $e di$tra$e "ntotdeauna de neru&inarea
derbedeilor.
*nainte de orice altceva, ar trebui, de$igur, $# coboare "n cript#.
%oar c+teva clipe, at+t c+t $# $e a$igure c# totul era "n regul#. .#
veri!ice televiorul, c#ldura, comple?ele $i$teme electrice. .# mai
pun# c+iva c#rbuni &i mirodenii. Era at+t de u&or acum $# !ie
"ngri,it# gr#dina a$ta de rai cu a,utorul $ur$elor uria&e de lumin#
care "ntreineau copacii &i !lorile a$emenea $oarelui de a c#rui
lumin# "n$# nu $e bucura$er# nicic+nd. 7irodeniile totu&i erau
pre$#rate pe c#rbunii "ncin&i, ca "ntotdeauna, cu m+na. =i mereu $e
g+ndea la acea prim# dat# c+nd o !#cu$e.
Era vremea $# ia &i o c+rp# moale ca $#(i &tearg# cu gri,#, cu
re$pect, pe p#rini - $# curee pra!ul de pe corpurile lor, de pe bue
&i de pe ochi, de pe ochii aceia nemi&cai, de ghea#. C+nd te
g+nde&ti c# a mai trecut o lun#. Un adev#rat $acrilegiu.
7i(ai du$ dorul, iubiii mei A:a$ha &i En:il8 Aceea&i pove$te.
.e g+ndea, ca &i alte dai, c# ei n(aveau habar, c# puin le p#$a
lor, !ie c# venea, !ie c# pleca. 7+ndria "n$# "i o!erea &i o alt#
po$ibilitate> oare nebunul "nchi$ cu &apte lac#te la balamuc nu $imte
chiar nimic pentru $ervitorul care "i aduce ap#8 Comparaia nu e
potrivit# probabil. Cu $iguran# c# nu e o comparaie pl#cut#.
Adev#rat, $e pu$e$er# "n mi&care pentru 0e$tat, prinul &trengar,
da, da - A:a$ha ca $#(i o!ere $+ngele ei miraculo$, En:il ca $# $e
r#bune. Iar 0e$tat putea $# continue la ne$!+r&it $# !ac# !ilme video
de$pre a&a ceva. %ar a$ta nu dovedi$e oare, o dat# pentru
totdeauna, c# nici unul dintre ei nu mai era "n toate minile8
%e$igur, un moment lic#ri$e "n ei o $c+nteie de via#, nu mai mult)
nu !u$e$e apoi prea greu $#(i readuc# la lini&te &i la nemi&care pe
tronul de&ert#ciunii lor.
Cu toate ace$tea, $e $imi$e pro!und m+hnit. 0a urma urmelor, el
nu urm#ri$e niciodat# $# dep#&ea$c# emoiile muritorilor, ci $# le
ra!inee mai degrab#, $# le de$copere iar#&i &i iar#&i, $# $e bucure
de ele cu o cuprindere tot mai ad+nc#.. *n momentul acela !u$e$e
gata $# $e "ntoarc# "mpotriva lui 0e$tat cu o !urie total uman#.
Tinere, de ce nu i(ai lua tu "n gri,# pe Cei Ce Trebuie P#ii, de
vreme ce ei "i arat# at+ta bun#voin#8 Acum mi(ar c#dea bine $#
$cap de corvoad#. Povara a$ta n(o duc dec+t de prin orii
cre&tini$mului
Adev#rul e c#, privindu($e mai atent, nu a$ta $imea. /ici atunci,
nici acum. At+ta doar c# $e l#$a$e o clip# purtat de m+nie. Continua
$# "l iubea$c# pe 0e$tat. 'iecare "mp#r#ie are nevoie de un prin
&trengar. Iar t#cerea regelui &i a reginei era poate o binecuv+ntare,
dar "n egal# m#$ur# &i un ble$tem. In privina a$ta c+ntecul lui
0e$tat dev#luia adev#rul. %ar cine(ar putea oare $# $pun# care e
realitatea8
C $# coboare $ingur mai t+riu cu ca$eta video &i, de bun#
$eam#, o $# vad# el dac# ceva $e petrece, dac# $urprinde !ie &i cea
mai ne"n$emnat# tre$#rire, cea mai u&oar# $clipire "n privirile lor.
Uite c# iar o iei rana... 0e$tat te !ace $# te $imi t+n#r &i nerod.
Gata $# te hr#ne&ti pe $eama inocenei &i $# vi$ei dea$tre.
%e c+te ori, de(a lungul $ecolelor, nu i $e ivi$er# a$t!el de
$perane, pentru ca $# i $e !r+ng# apoi inima de durere. Trecu$er#
ceva ani de c+nd le adu$e$e !ilme "n culori cu r#$#ritul $oarelui, cu
cer alba$tru, cu piramidele Egiptului. Ah, ce minune; *n !aa lor
curgea /ilul, cu undele $clipind "n $oare. El "n$u&i pl+n$e$e, at+t de
per!ect# era iluia> *i !u$e$e chiar team# $# nu(i !ac# r#u $oarele din
!ilm, de&i &tia bine c# nu era cu putin#. %ar n#$cocirea era "n $tare
de una ca a$ta> $# $tea acolo, privind r#$#ritul $oarelui, pe care nu(l
mai v#u$e de pe c+nd era muritor.
%ar Cei Ce Trebuie P#ii r#m#$e$er# "n continuare cu o privire
goal#, total indi!erent#, dac# nu cumva $urprin$#, o ne$!+r&it#
mirare !#r# obiect, care lua p+n# &i dan$ul !irelor de pra! din aer
drept ne$ecat ivor de !a$cinaie8
Cine(ar putea $# &tie8 Ei aveau mai mult de patru mii de ani
"nainte m#car ca el $# $e !i n#$cut. Poate c# vocile omenirii "i
a$ureau, at+t de a$cuit le era $imul telepatic) poate c# miliarde
de imagini "n ve&nic# $chimbare "i orbeau cu de$#v+r&ire. %e alt!el,
&tia el cum a$emenea lucruri !u$e$er# gata $#(l $coat# din mini &i
pe el p+n# ce "nv#a$e $# !iltree $unete &i imagini.
*i trecu$e prin minte chiar $# aduc# aparate medicale $o!i$ticate
care $#(i "ng#duie $# a!le ce $e "nt+mpl#, $# le !i?ee electroi pe
cap, $# le urm#rea$c# activitatea cerebral#; %ar i $e p#ru$e
degu$t#toare !olo$irea unor a$t!el de unelte ur+te &i ne"n$u!leite.
0a urma urmelor, era vorba de regele &i de regina lui, de Tat#l &i de
7ama neamului $#u. Ei domneau $ub acoperi&ul lui "n pace, !#r# $#
!ie pu&i la "ndoial#, de dou# milenii.
C $ingur# gre&eal# "&i recuno&tea. *n timpul din urm# era !oarte
agre$iv. /u mai ,uca rolul de mare preot c+nd le intra "n camer#. /u.
Avea un ton biciuitor &i $arca$tic, iar a$ta nu era demn de el. Poate
c# era ceea ce $e nume&te H!ire modern#H. Cum ar !i putut cineva $#
tr#ia$c# "ntr(o lume a rachetelor $pre lun# !#r# o con&tiin# de $ine
ira$cibil#, gata $# $ocotea$c# drept ameninare orice vorbuli# de
pro$t gu$t8 Iar el nu d#du$e niciodat# uit#rii $ecolul "n care $e a!la.
Cricum, mai "nt+i era nece$ar $# coboare "n cript#. =i $# "&i
puri!ice g+ndurile a&a cum $e cuvine. /u $e va duce la ei plin de
indignare &i nici di$perat. 7ai t+riu, dup# ce avea $# vad# !ilmul de
pe ca$et#, o $#(l dea &i pentru ei. C $# r#m+n# acolo, $#(i ob$erve.
%ar acum era lip$it de puteri.
Intr# "n a$cen$orul de oel &i ap#$# pe buton. .cr"&netul
aparaturii electronice &i bru$ca $enaie de pierdere a gravitaiei "i
produ$er# o u&oar# $enaie de pl#cere. Epoca a$ta de ai era plin#
de at+tea gomote noi; Te $imeai "nviorat. 7ai era &i $uperba
u&urin# cu care cobora at+tea $ute de metri printr(un pu cu pereii
de ghea# pentru a a,unge la camerele luminate electric de
dede$ubt.
%e$chi$e u&a &i intr# "n coridorul acoperit de covoare. %in cript#
$e auea iar#&i 0e$tat c+nt+nd, un ritm mai vioi, mai ve$el, iar vocea
lui acoperea $u$pinele r#$ucite, ml#diate electronic &i tobele care
r#$unau ca ni&te tunete.
Ceva nu era totu&i cum $e cuvenea. *naint+nd pe coridor, "&i
d#du pe loc $eama. 7uica $e auea prea tare, prea limpede. Iar
u&ile de la anticamera criptei erau larg de$chi$e;
A,un$ la intrare, con$tat# c# u&ile comandate electronic !u$e$er#
"mpin$e c+t colo. Cum !u$e$e oare cu putin#8 El era $ingurul care
cuno&tea codul pentru toate &irurile acelea de butoane de pe
calculator. A doua pereche de u&i !u$e$e la r+ndul ei de$chi$#, &i(a
treia la !el. %e !apt, $e uita de(a dreptul "n cript#, privirea i $e oprea
direct pe peretele alb de marmur#. 0uminile colorate proiectate de
televior parc# erau ale !ocului din c#min.
Iar vocea lui 0e$tat prindea ecou "n "nc#perea aceea cu perei de
marmur# &i cu tavan boltit.
Kdrobii(ne, !rai &i $urori,
lupta a "nceput.
Pricep ce vedei voi atunci
c+nd m# privii pe mine.
Tra$e "ncet aer "n piept. /ici un alt $unet "n a!ar# de melodie,
care acum $e e$tompa, "nlocuit# de !lec#reala muritoare. %ar nu era
prin prea,m# nici un intru$. /u, &i(ar !i dat $eama. /imeni nu
p#trun$e$e "n viuina lui. In$tinctul i(o $punea clar.
.imi o durere a$cuit# "n piept. Apoi un $u!lu !ierbinte pe !a#.
/emaipomenit;
Trecu prin anticamerele de marmur# &i $e opri la u&#. .e ruga
oare8 9i$a8 =tia c# urma $#(i vad# pe Cei Ce Trebuie P#ii "n inuta
lor obi&nuit#. =i "n cur+nd o $# g#$ea$c# &i o e?plicaie a u&ilor
de$chi$e, vreun $curt circuit $au vreo $iguran# ar$#.
Cu toate a$tea, bru$c, !u cuprin$ nu de !ric#, ci de o pre$imire,
ca un t+n#r mi$tic pe cale $# "&i vad# eul "n carne &i oa$e $au $#(i
apar# "n palme $tigmatele.
P#trun$e calm "n $ala tronului.
Timp de(o clip# nu "&i d#du $eama de nimic. 9edea ceea ce $e
a&tepta $# vad#, camera lung#, plin# de copaci &i de !lori, banca de
piatr# care $lu,ea drept tron, iar mai departe enormul ecran de
televior pe care $e perindau ochi &i guri &i de unde $e aueau
r+$ete !#r# importan#. Apoi "nregi$tr# realitatea> pe tron nu mai era
a&eat dec+t un corp) iar corpul ace$ta era aproape complet
tran$parent; Culorile violente care veneau de la ecranul televiorului
"ndep#rtat $e vedeau direct prin el;
/u $e poate, nu era cu putin#; 7ariu$, uit#(te atent P+n# &i
$imurile tale $e pot "n&ela. A$emenea unui muritor tulburat, "&i du$e
m+inile la cap, $# $e concentree.
Ce vedea era $patele lui En:il, care deveni$e un $oi de $tatuie de
$ticl# l#ptoa$#, prin care $e !iltrau lumini colorate. %oar p#rul negru
"i r#m#$e$e ne$chimbat. <ru$c, o p+lp"ire "i c#u pe chip, care
$tr#luci palid.
El cl#tin# din cap. /u e cu putin#. Apoi "&i !#cu $ingur cura,>
HP#$trea#(i calmul, 7ariu$, &opti, ia(o cu bini&orul.H
%ar i $e ame$tecau "n minte o mulime de b#nuieli. 9eni$e
cineva, cineva mai $tr#vechi &i mai puternic dec+t el, cineva care
d#du$e de Cei Ce Trebuie P#ii &i care $#v+r&i$e ceva "n!ior#tor; =i
a$ta numai din vina lui 0e$tat; 0e$tat, care de$t#inui$e $ecretul lumii
"ntregi.
.imi cum i $e "nmoaie genunchii. Inimaginabil; /u mai avu$e$e
a$t!el de $l#biciuni omene&ti de at+t de mult# vreme, "nc+t le uita$e
cu de$#v+r&ire. '#r# grab#, $coa$e o bati$t# !in# din buunar. *&i
&ter$e broboanele $+ngerii de $udoare de pe !runte. Porni apoi $pre
tron &i "i d#du ocol p+n# ce, "n !ine, $e a!l# chiar "n !aa corpului
regelui.
Era En:il, a&a cum !u$e$e de dou# mii de ani, cu p#rul lui negru
"mpletit "n codie lungi at+rn+ndu(i p+n# la umeri. 7arele guler de
aur a&eat pe pieptul neted, !#r# p#r, !u$tia de p+n# !in#
imaculat#, cu pli$eurile bine aran,ate, inelele de pe degetele
nemi&cate, toate erau la locurile lor.
%ar corpul parc# era de $ticl#; =i complet golit pe din#untru;
P+n# &i orbitele mari, $clipitoare, ale ochilor, erau tran$parente,
cerculee e$tompate de!inind iri$ul. /u, ia $tai. Uit#(te bine. %a, iat#,
$e pot vedea oa$ele, parc# $unt tot din carne, $unt acolo, la !el ca &i
!ina reea de vene &i artere, parc# e &i ceva ce $eam#n# a pl#m+ni
"n#untru, dar $unt tran$pareni acum, totul are aceea&i con$i$ten#.
Carece i $e "nt+mpla$e8
Iar tran$!ormarea continua. Chiar $ub ochii lui, culoarea l#ptoa$#
pierea. Trupul $e u$ca, devenea &i mai tran$parent.
*l atin$e cu gri,#. /u era deloc $ticl#. C coa,#.
%ar atingerea deechilibra$e corpul, care $e cl#tin#, apoi c#u pe
pardo$eala de marmur#, cu ochii aceia de$chi&i, cu membrele
"nepenite "n vechea lor poiie. .unetul produ$ aducea cu cel al
unei in$ecte care $e a&a# din bor.
%oar p#rul $e mi&c#. P#rul moale &i negru. %ar &i el $e
tran$!orma$e. .e de$!#cea "n buc#ele. .e !r+ngea "n epu&e mici &i
$clipitoare. Curentul produ$ de ventilatoare le "mpr#&tie ca pe ni&te
paie. =i cum p#rul nu mai acoperea g+tul, v#u acolo dou# urme
"nnegrite de coli. Erau r#ni care nu $e vindeca$er# "nc#, a&a cum ar
!i trebuit, c#ci tot $+ngele t#m#duitor !u$e$e e?tra$ din corp.
HCine(a !#cut a$ta8H, murmur# el, $tr+ng+nd m+na dreapt# "n
pumn, de parc# a$ta putea $#(l "mpiedice $# ipe. Cine(i !ura$e p+n#
&i ultima pic#tur# de via#8
7oartea $e cuib#ri$e "n trupul acela. /u mai era nici o "ndoial#.
%ar ce $e a$cundea oare "n $patele ace$tui oribil $pectacol8
Regele no$tru, Tat#l no$tru, a !o$t di$tru$. Iar eu continuu $# !iu
"n via#) re$pir. A$ta nu poate "n$emna dec+t c# principiul primordial
e coninut "n ea. Ea a !o$t cea dint+i, "n ea a !o$t $ur$a
dintotdeauna. =i pe ea a luat(o cineva;
.# caute "n pivni#. .# caut prin ca$#. %ar a$tea erau doar ni&te
g+nduri r#t#cite, nebune&ti. /u intra$e nimeni, &tia bine a$ta. %oar o
!iin# ar !i putut $#v+r&i cumplita !apt#. %oar o !iin# putea $# &tie c#
lucrul era cu putin#;
R#ma$e nemi&cat. Cu ochii !i?ai pe corpul de pe ,o$, v#u cum
devenea "n "ntregime tran$parent. %e(ar putea m#car $#(l pl+ng#, ar
trebui $#(l pl+ng# cineva. .(a du$, $(a du$ cu tot ce a &tiut el c+ndva,
cu tot ce a v#ut &i a tr#it. P+n# &i a$ta $e termina. %ar i $e p#rea cu
neputin#, de neaceptat.
*n$# nu era $ingur. Cineva $au ceva tocmai ie&i$e din $ala
tronului, $e $imea ob$ervat.
Timp de(un moment - un moment de total# nebunie - r#ma$e
cu ochii aintii a$upra trupului regelui pr#bu&it. *ncerca $# "neleag#
pe c+t putea, "n lini&te, ce $e petrecea "n ,ur. '#ptura $e apropia de
el acum, !#r# nici un $unet) cu coada ochiului ghici o preen#
graioa$#, care ocoli tronul &i $e opri l+ng# el.
=tia cine era umbra, cine trebuia $# !ie, era, de a$emenea,
con&tient c# $e apropia$e de el cu pa&ii unei !iine "n via#. Cu toate
ace$tea, c+nd ridic# ochii, nu era "n nici un !el preg#tit pentru o
a$emenea $urpri#.
A:a$ha, "n picioare, la c+iva centimetri de el. Cu pielea ei de
totdeauna, alb#, !erm# &i opac#. K+mbind, obra,ii "i $tr#luceau
$ide!ii, avea ochii vii &i umei, cu u&oare riduri "n ,ur. Cchii "i $clipeau
de o evident# vitalitate.
C privi "n t#cere. *i v#u degetele pline de inele ridic+ndu($e $pre
um#rul lui. *nchi$e ochii, apoi "i de$chi$e din nou. %e dou# mii de ani
"i vorbi$e "n toate limbile p#m+ntului - "i adre$a$e rug#mini, o
implora$e, $e pl+n$e$e, "i !#cu$e m#rturi$iri - iar acum nu g#$ea
nimic de $pu$. *i privea doar !ream#tul buelor, $clipirea caninilor,
recunoa&terea "ngheat# din ochi &i ad+ncitura dulce dintre $+ni, $ub
colierul de aur.
- Ai !#cut o treab# bun#, $pu$e ea. 7ulume$c;
Avea o voce ,oa$#, pro!und#, !rumoa$#. %ar intonaia, vorbele
$pu$e... erau ale lui; Erau vorbele pe care el le $pu$e$e !etei de la
magainul de di$curi, "n ora&, cu c+teva ore "n urm#;
%egetele "l $tr+n$er# de um#r.
- Ah, 7ariu$, 7ariu$, continu# ea $#(l imite, n(ai $# te dai b#tut
niciodat#, nu(i a&a8 /ici tu, cu vi$urile tale pro$te&ti, nu e&ti mai bun
dec+t 0e$tat.
Iar#&i ro$tea chiar vorbele lui, e?act ce "&i $pu$e$e $ingur la .an
'ranci$co, pe $trad#. R+dea de el;
=i el ce $imea8 C !ric# teribil#8 Ur#, poate8 C ur# care #cu$e "n
el timp de $ecole, ame$tecat# cu m+hnire &i cu plicti$eal#, cu
regrete pentru inima lui de muritor, o ur# care $e um!la acum "n el
cum nu "&i "nchipui$e nicic+nd. /u "ndr#nea nici $# $e mi&te, nici $#
vorbea$c#. Ura a$ta era at+t de nea&teptat# &i de uimitoare, &i "i
cuprin$e$e "ntr(at+t "ntreaga !#ptur#, "nc+t nu putea !ace nimic nici
$# o $t#p+nea$c#, nici $# o priceap#. *i era cu neputin# $# "&i
!ormulee vreun g+nd.
%ar ea &tia. %e$igur. =tia totul, "i cuno&tea orice g+nd, orice
cuv+nt, orice !apt#, a$ta "i comunica de !apt. =tiu$e totul
dintotdeauna, totul, orice voi$e $# &tie, &tiu$e; =tiu$e &i c# acel corp
inert de l+ng# ea nu $e mai putea ap#ra. Iar clipa care ar !i trebuit
$# repreinte un adev#rat trium! era cumplit#;
R+$e "nceti&or, privindu(l. Pentru el, r+$ul ace$ta era greu de
$uportat. %orea din toat# !iina $#(i !ac# r#u, $# o di$trug#, "mpreun#
cu toi urma&ii ei ble$temai &i mon$truo&i; .# pierim toi o dat# cu
ea; %e i(ar !i $tat "n putin#, ar !i di$tru$(o pe loc;
I $e p#rea c# ea ar cl#tina capul "n $emn de aprobare, ar#t+ndu(i
c# "l "nelegea. Ce teribil# in$ult#. Ei bine, nu "nelegea. /u(i mai
trebuia mult &i avea $# ibucnea$c# "n lacrimi, ca un copil. .e !#cu$e
o gre&eal# nemaipomenit#, $e produ$e$e ceva teribil.
- .cumpul meu $ervitor, $pu$e ea, cu un +mbet plin de !al$#
am#r#ciune, &tii bine c# n(ai putut niciodat# $# m# opre&ti.
- %ar ce dore&ti8 Ce planuri ai8
- *mi pare r#u, ro$ti ea cu ne$pu$# politee, a&a cum "i i$e$e el
t+n#rului din bar. Acum trebuie $# plec.
Aui gomotul "nainte de a vedea cum $e crap# pardo$eala, cu
un $cr+&net de metal $!+&iat. C#dea, iar ecranul televiorului
e?ploda$e &i cioburi !ine "i p#trundeau "n piele ca nenum#rate mici
pumnale. Url# ca un om, de data a$ta chiar de !ric#. Gheaa $e
cr#pa, mugind, pr#bu&indu($e apoi pe$te el.
- A:a$ha; C#dea "ntr(o cr#p#tur# imen$#, $e $cu!unda "ntr(un
!rig ar#tor. A:a$ha; url# el iar#&i.
%ar ea di$p#ru$e, iar el "&i continua c#derea. Apoi gheurile
$parte, pr#bu&indu($e, "l prin$er# $ub ele, "l "ngropar#, $trivindu(i
braele, picioarele, !aa. .imi cum i $e $curgea $+ngele din r#ni &i
"nghea. /u putea $# $e mi&te. /u putea $# re$pire. %urerea era
teribil#, in$uportabil#. *n mod ine?plicabil, rev#u o clip# aceea&i
,ungl# pe care o percepu$e mai devreme. @ungla umed#, !ierbinte,
prin care "nainta o umbr#. Apoi imaginea di$p#ru. C+nd url# din nou,
de data a$ta era pentru a(l preveni pe 0e$tat> Prime,die. 0e$tat, ia
aminte; .untem cu toii "n prime,die.
Apoi nu mai $imi dec+t !rigul &i durerea &i "&i pierdu cuno&tina.
9i$a, $oarele $tr#lucea dea$upra unei pa,i&ti veri. %a, $oarele cel
binecuv+ntat. Era "n mre,ele vi$ului acum. =i !emeile, ce !rumo$ era
p#rul lor ro&u. %ar ce era oare acolo, $ub !runele o!ilite de pe
cata!alc8
PARTEA */TDI
CALEA SPRE VAMPIRUL LESTAT
/#uind $# potrive$c "ntr(un cola,
albina, area muntoa$#, umbra copitei mele - /#uind $# le
r+nduie$c laolalt#, legate prin !irul
g+ndului raional, $tr#lucit, molecular "ntin$
de(a lungul a tot ce e?i$t# -
/#uind
$# $pun c# v#d "n tot ce v#d
locul unde andreaua
a "nceput tapi$eria - "n$#, vai,
totul pare &i parte, &i "ntreg -
tr#ia$c# lumina ochilor &i inima $enin#.
.TA/ RICE
din H'our %aL$ in Another CitLH
.ome 0amb 123456
2
0EGE/%A GE7E/E0CR
.# o ro$te&ti
*n ritmic#
*nl#nuire.
'#pturile vii
am#nunt cu am#nunt.
.# o ro$te&ti
cum $e cuvine, cu ritmul
*nchegat "n !orm#.
'emeie. <rae ridicate. %evor+nd umbre.
.TA/ RICE
din HElegLH
MhiteboL 1234F6
- .un(o "n locul meu, te rog, $pu$e el. .pune(i c# am avut vi$e
e?trem de ciudate, c# erau "n leg#tur# cu gemenele. Trebuie $(o
$uni;
'iic#($a nu avea che! $(o !ac#. .e uita la el cum $e chinuia $#(&i
in# cartea. 7+inile "i erau acum du&mani, a&a icea ade$ea. 0a
nou#eci &i unu de ani de(abia mai putea ine "n m+n# un creion, de(
abia mai "ntorcea o pagin#.
- %ar, tat#, !emeia aceea poate c# nici nu mai e "n via#.
Toi cei pe care(i cuno$cu$e erau mori. El $upravieui$e
colegilor, $urorilor &i !railor lui, tr#i$e mai mult chiar dec+t doi
dintre copiii lui. *ntr(un !el tragic, $upravieui$e &i gemenelor, c#ci
nimeni nu(i mai citea acum cartea. /im#nui nu(i mai p#$a de
Hlegenda gemenelorH.
- /u, nu, $un(o, "i $pu$e iar. Trebuie $(o $uni. .#(i $pui c# am
avut un vi$ de$pre gemene. 0e(am v#ut "n vi$.
- %e ce(ar putea $(o intere$ee a&a ceva8
'iic#($a lu# agenda tele!onic# &i "ncepu $# o r#$!oia$c# pe
"ndelete. 7ori, toi oamenii ace&tia, mori de mult. Cei care
colabora$er# cu tat#l ei "n at+tea e?pediii, editori &i !otogra!i care
lucra$er# "mpreun# cu el la carte. %ar &i adver$arii, de la cei care
i$e$er# c# "&i ri$ipe&te viaa degeaba, c# cercet#rile lui nu au du$ la
nimic, p+n# la cei mai viruleni, care "l acua$er# c# !al$i!ica$e
!otogra!iile &i c# mini$e cu privire la grote, lucruri pe care tat#l ei nu
le !#cu$e nicic+nd.
Ea de ce(ar mai !i "n via#, !emeia care !inana$e toate
e?pediiile de demult, !emeia bogat# care le trimi$e$e at+ia bani
timp de(at+ia ani8
- Trebuie $(o rogi $# vin#; .#(i $pui c# e !oarte important, $#(i
de$crii ce am v#ut "n vi$.
.# vin#8 Tocmai la Rio de @aneiro, pentru c# un b#tr+n avu$e$e
vi$e ciudate8 'iica de$coperi pagina bun#, de$igur, era acolo &i
numele, &i num#rul de tele!on. =i datau de numai doi ani, data era
notat# al#turi.
- Tr#ie&te la <ang:o:, tat#.
Care c+t o !i cea$ul la <ang:o:8 /(avea nici o idee.
- C $# vin# p+n# la mine. .unt $igur c(o $# vin#.
*nchi$e ochii &i $e $pri,ini iar de pern#. Era at+t de micu acum,
parc# intra$e la ap#. %ar c+nd de$chi$e ochii, cel care o privea era
din nou tat#l ei, "n ciuda pielii "ng#lbenite &i a$prite, cu pete negre
pe do$ul m+inilor b+rcite, cu craniul ple&uv.
%#dea impre$ia c# a$culta muica acum, c# auea vocea
cati!elat# a lui 0e$tat. C $# mic&oree volumul dac# "l inea trea. /u
prea $e omora ea dup# c+nt#reii de roc:, dar ace$ta "i pl#cea.
- .pune(i c# trebuie neap#rat $#(i vorbe$c; i$e el bru$c, de
parc# &i(ar !i revenit dintr(un le&in.
- <ine, tat#, dac# a&a vrei tu. .e(ntoar$e $# $ting# lampa de pe
noptier#. Acum, culc#(te.
- .# nu renuni p+n# nu dai de ea. .pune(i... gemenele; 0e(am
v#ut pe gemene.
Era "n pragul camerei c+nd o mai chem# cu unul din gemetele
acelea nea&teptate, care(o $periau de !iecare dat#. %in holul
luminat, "l v#u cum arat# cu degetul c#rile de pe ra!turile de pe
perete.
- Adu(mi(o, "i $pu$e.
.e chinuia $# $e ridice "n capul oa$elor.
- Cartea, tat#8
- %e$pre gemene, poele...
0u# de pe ra!t vechiul volum &i i(l adu$e, i(l pu$e "n poal#. *i
propti pernele mai $u$ &i aprin$e iar#&i veioa.
I $e $tr+ngea inima $#(l $imt# at+t de u&or c+nd "l ridica, $#(l
vad# chinuindu($e $# "&i pun# ochelarii cu rame de argint pe na$. El
"&i lua$e creionul "n m+n#, $#(l a,ute la citit, gata $# ia note, cum
!#cu$e dintotdeauna, dar apoi "l $c#p#, iar ea "l prin$e &i(l pu$e la loc
pe ma$#.
- Tu du(te &i $un(o; "i i$e.
A!irm# din cap. %ar r#ma$e acolo, "n ca c# ar mai avea nevoie
de ea. %in camera ei muica $e auea acum &i mai tare, era unul
dintre c+ntecele "n care vocea era mai metalic#, mai r#gu&it#. %ar el
nu p#rea $# bage de $eam#. Cu mare gri,# "i de$chi$e cartea &i d#du
paginile p+n# la prima plan&# dubl# "n culori.
Cuno&tea !oarte bine toate !otogra!iile a$tea, "&i amintea cum,
mic# !iind, urca$e panta lung# a muntelui C+rmei "mpreun# cu el,
p+n# la grot#. Acolo o ghida$e prin "ntuneric &i pra!, lumin+nd cu
lanterna "n $u$, &i(i ar#ta$e de$enele $cri,elite pe $t+nc#.
- Acolo, cele dou# $iluete, le vei8 9ei !emeile acelea cu p#r
ro&u8
0a "nceput "i !u$e$e greu $# de$lu&ea$c#, "n lumina chioar# a
lanternei, $iluetele rudimentare, $cri,elite cu vreun b#. 'u$e$e mult
mai $implu $# $tudiee mai t+riu ceea ce revelau magni!ic
!otogra!iile m#rite.
%ar n(avea $# uite niciodat# acea prim# i, c+nd el "i ar#ta$e
!iecare mic de$en, unul dup# altul> gemenele dan$+nd "n ploaia care
c#dea $ub !orm# de mici Unii dintr(un nor abia $chiat) gemenele "n
genunchi de(o parte &i de alta a cata!alcului pe care era "ntin$ un
corp - cu!undat "n $omn $au "n moarte) gemenele !#cute prioniere
&i a&tept+nd ,udecata "n !aa unui tribunal !ioro$) gemenele
evad+nd. Apoi c+teva !iguri aproape &ter$e, din care nu $e mai
putea recupera nimic) &i(n !ine, o $ingur# !emeie, pl+ng+nd, cu
lacrimile care c#deau "n mici linii, "ntocmai ca ploaia, din ochi care,
la r+ndul lor, nu erau dec+t dou# linii negre.
Toate de$enele !u$e$er# $cri,elite pe $t+nc# &i colorate apoi cu
diver&i pigmeni> portocaliu pentru p#r, cret# alb# pentru haine,
verde pentru plantele din ,ur, chiar &i alba$tru pentru cerul de
dea$upra capului. Trecu$er# &a$e mii de ani de c+nd !u$e$er# !#cute
"n grota a$ta "ntunecat#.
/u erau mai noi nici de$enele practic identice, de$coperite "ntr(o
alt# pe&ter# !oarte puin pro!und#, aproape de v+r!ul $t+nco$ al lui
IuaLna Picchu, la cap#tul cel#lalt al p#m+ntului.
*l "n$oi$e &i de data aceea pe tat#l ei, la un an dup# prima
c#l#torie. Traver$a$er# r+ul Urubamba &i "nainta$er# prin ,ungla
peruvian#. %e$enele repreentau acelea&i dou# gemene, dar $tilul,
!oarte a$em#n#tor, preenta totu&i unele deo$ebiri.
Pe peretele neted de $t+nc# erau de$enate acelea&i $cene>
ploaia, gemenele dan$+nd ve$ele. Apoi, $cena din !aa cata!alcului,
"n care toate am#nuntele erau ugr#vite cu drago$te. Acolo era
"ntin$ corpul unei !emei, &i !iecare !at# avea "n m+ini c+te un
minu$cul platou !oarte bine de$enat. Ceremonia era "ntrerupt# de
ni&te $oldai "narmai cu $#bii. Gemenele, "n lacrimi, erau !#cute
prioniere. Urma ,udecata &i evadarea. *n alt de$en, aproape &ter$,
dar parial "nc# viibil, gemenele aveau "ntre ele un copil, un balot
minu$cul cu dou# puncte "n loc de ochi &i cu un mo de p#r ro&u) "n
urm#torul "l "ncredinau ca pe o comoar# altor per$ona,e, c#ci din
nou ap#reau amenin#tori c+iva $oldai.
In cel din urm#, era repreentat# una $ingur# dintre ele, printre
copacii !runo&i ai ,unglei, cu braele "ntin$e, de parc# o c#uta pe
$ora ei, iar pigmentul ro&u !olo$it pentru p#r era $+nge u$cat.
*&i amintea !oarte bine ce emoionat# !u$e$e. *mp#rt#&i$e
e?taul tat#lui ei la ideea c# a g#$it gemenele "n dou# locuri at+t de
"ndep#rtate unul de altul, repreentate de acelea&i de$ene primitive,
a$cun$e "n pe&terile acelea, una din munii Pale$tinei &i cealalt# din
Peru.
0or li $e p#rea evenimentul i$toric cel mai important, nimic nu(l
putea egala. %up# vreun an, $e de$coperi$e "ntr(un mueu din <erlin
un va$ pe care erau repreentate acelea&i !iguri, cu platourile "n
m+ini, "n !aa cata!alcului de piatr#. Era "nc# o repreentare
rudimentar# &i !#r# nici un !el de indicaie documentar#. %ar ce
importan# avea a$ta8 I $e $tabili$e vechimea dup# cele mai
moderne metode, la NBBB de ani ".Ir., iar pe va$, "n limba $ume(
rian# de cur+nd de$ci!rat#, !#r# urm# de "ndoial#, $e g#$eau
cuvintele care conta$er# at+t de mult pentru ei toi>
H0egenda gemenelorH
%a, toate ace$tea li $e p#ru$er# ne$pu$ de "n$emnate. Erau baa
unor cercet#ri de(o via#. A$ta p+n# la preentarea reultatelor.
I $e r+$e$e "n na$. .au nu !u$e$e b#gat "n $eam#. C a$t!el de
leg#tur# "ntre 0umea veche &i 0umea nou# era de neconceput.
Iaide, haide, de$ene !#cute acum &a$e mii de ani; "l cla$a$er#
printre H$avanii nebuniH, laolat# cu cei ce vorbeau de cine &tie ce
$tr#vechi a$tronaui. .au cu cei care credeau "n Atlantida $au "n
regatul 7u di$p#rut.
%i$cuta$e "n contradictoriu, inu$e con!erine, "i implora$e $#(l
cread#, $# vin# cu el $# vad# pe&terile, $# vad# totul cu ochii lor; 0e
preenta$e e&antioane de pigmeni, rapoarte de laborator, $tudii
am#nunite ale plantelor preente "n de$ene $au ale hainelor albe
purtate de gemene.
Altul ar !i renunat. Toate univer$it#ile &i toate !undaiile "i
"ntor$e$er# $patele. /u avea bani nici pentru copii. Accepta$e un
po$t de pro!e$or, ca $# "&i c+&tige e?i$tena, iar $eara $cria $cri$ori
mueelor din lumea "ntreag#. *n !elul ace$ta mai !u$e$er#
identi!icate o pl#cu# de argil# la 7anche$ter &i alta la 0ondra,
am+ndou# cu de$ene repreent+ndu(le pe gemene; 0u+nd bani cu
"mprumut, $e du$e$e $# le !otogra!iee. .cri$e$e de$pre ele &i
articolele !u$e$er# publicate de ni&te revi$te necuno$cute.
Continua$e $# caute.
Apoi ap#ru$e ea, acea$t# !emeie t#cut# &i $tranie, care "l
a$culta$e, $e uita$e la materiale &i(i !#cu$e cadou un papiru$,
de$coperit la "nceputul $ecolului no$tru "ntr(o pe&ter# din Egiptul
.uperior &i care coninea unele dintre acelea&i de$ene &i cuvintele
H0egenda gemenelorH.
- 9(am adu$ un cadou, $pu$e$e.
Apoi cump#ra$e va$ul de la <erlin pentru el. =i(i obinu$e
tabletele de argil# din Anglia.
Pe ea o !a$cinau mai cu $eam# de$coperirile lui din Peru. *i
o!eri$e $ume de bani nelimitate pentru a $e "ntoarce "n America de
.ud $# "&i continue cercet#rile.
Ani &i ani "n &ir cerceta$e pe&ter# dup# pe&ter# pentru a g#$i
probe $uplimentare, vorbi$e cu $#tenii de$pre miturile &i pove&tile
cele mai vechi, e?amina$e ora&ele "n ruin#, templele, p+n# &i vechile
bi$erici cre&tine, pentru a de$coperi dac# nu aveau "n con$trucie
pietre luate din $tr#vechile temple p#g+ne.
%ar trecu$er# eci de ani &i nu mai g#$i$e nimic.
P+n# la urm#, din el "n$u&i nu mai r#m#$e$e dec+t o ruin#. P+n#
&i ea, protectoarea lui, "i $pu$e$e $# renune. /u voia $#(l vad#
con$um+ndu(&i toat# viaa pentru a$ta. .# la$e cercet#rile a$tea
unora mai tineri. %ar el $e "nc#p#+na$e. Era de$coperirea lui;
0egenda gemenelor; A&a c# ea continua$e $#(i trimit# bani, iar el "&i
continua$e cercet#rile p+n# ce, de b#tr+nee, nu mai !u$e$e "n $tare
$# urce pe munte $au $# "&i croia$c# drum prin ,ungl#.
*n ultimii ani nici con!erine nu mai inea dec+t arareori. /u
reu&ea $# le treea$c# tinerilor $tudeni intere$ul pentru ace$t
mi$ter, nici chiar ar#t+ndu(le papiru$ul, va$ul $au tabletele de argil#.
0a urma urmelor, obiectele a$tea nu(&i g#$eau nic#ieri locul potrivit,
nu ineau de o perioad# clar de!init#. Iar grotele, oare ar mai !i !o$t
cineva "n $tare $# le g#$ea$c#8
%ar ea, protectoarea lui, "i r#m#$e$e !idel#. *i cump#ra$e ca$a
a$ta la Rio &i !#cu$e un depoit "n banc# pe numele lui, care urma
$#(i revin# !iicei dup# moartea lui. Cu banii ei !u$e$er# pl#tite
$tudiile !etei &i at+tea altele. Era ciudat c# tr#iau at+t de !#r# gri,i.
Era ca &i cum el ar !i atin$ culmile $ucce$ului "n cele din urm#.
- .un(o, repet# el.
Iar "ncepu$e $# $e agite, pip#ia cu m+inile goale !otogra!iile. %e
!apt, !iic#($a nu $e mi&ca$e din loc. R#m#$e$e l+ng# el, privind pe$te
um#rul lui !otogra!iile, $iluetele gemenelor.
- <ine, tat#.
=i(l l#$# "n compania c#rii.
Trecu pe la el $#(l $#rute abia t+riu a doua i dup#(ma$#.
In!irmiera "i pove$ti c# pl+n$e$e ca un copil. C+nd "l $tr+n$e de
m+n#, el de$chi$e ochii.
- Acuma &tiu ce le(au !#cut, "i $pu$e. Am v#ut toat# $cena; Un
$acrilegiu, a$ta a !o$t.
'iica "ncerc# $#(l potolea$c#. *i $pu$e c# a tele!onat. C# !emeia
venea.
- /u mai era la <ang:o:, tat#. .e muta$e "n <irmania, la
Rangoon. %ar am dat de ea acolo &i $(a bucurat mult $# aib# &tiri de
la tine. 7i(a $pu$ c# "n c+teva ore porne&te "ncoace. 9rea $# &tie tot
ce(ai vi$at.
Ce !ericire. 9enea. *nchi$e ochii &i "ntoar$e capul pe pern#.
- Cum $e la$# $eara, o $# vi$e din nou, &opti el. C $# re"nceap#
toat# tragedia.
- Cdihne&te(te, tat#, $pu$e ea. P+n# la $o$irea ei.
*n timpul nopii muri. C+nd !iic#($a intr# "n camera lui, era de,a
rece. In!irmiera a&tepta indicaii. El r#m#$e$e cu ochii pe ,um#tate
de$chi&i, cu o privire oarb#, ca orice mort. Pe cuvertur# era creionul,
iar "n m+n# inea o bucat# de h+rtie mototolit# - rup$e$e pagina de
gard# de la preioa$a lui carte.
Ea nu $e pu$e pe pl+n$. Pentru un moment r#ma$e complet
nemi&cat#. *&i amintea de pe&tera din Pale$tina, de lantern#. H0e
vei8 0e vei pe cele dou# !emei8H
*i "nchi$e cu un ge$t bl+nd ochii &i "l $#rut# pe !runte. %e$!#cu
degetele reci &i epene &i citi cele c+teva cuvinte pe care le $cri$e$e
cu o m+n# tremur#toare>
H*/ @U/G0G - 7ERGE.H
Ce $en$ puteau $# aib#8
Acum era prea t+riu $# o mai avertiee pe !emeie. Probabil c(
avea $# a,ung# chiar "n $eara aceea. %up# tot drumul acela lung...
Ei bine, o $#(i dea h+rtia, poate c# o intere$a, &i o $#(i
pove$tea$c# ce(i $pu$e$e taic#($#u de$pre gemene.
O
.CURTA 9IATG 'ERICITG A 0UI <A<P @E/Q. =I A <A/%EI CU CC0EI
Aici $e poate cump#ra
un hamburger mortal.
0a ce bun $# p+nde&ti
la porile cere&ti
o moarte $#n#toa$#8
Poi $# cai gr#mad#
chiar la col de $trad#.
Un $trop de maione#
&i, pe$te carne, ceap#.
9rei $# m#n+nci bine
mai pui &i de la tine.
HPo!te&te, &i(alt#dat#
C $(o !acem &i mai lat#;H
.TA/ RICE
din HTe?a$ .uiteH
.ome 0amb 123456
%E=I "i "nghea$er# m+inile de la v+ntul rece, <abL @en:$ m#ri
vitea motocicletei IarleL %avid$on p+n# pe$te $ut#. *mplini$e
pai$preece ani vara trecut# c+nd i(o !#cu$er#, c+nd deveni$e un
cadavru viu &i n(avea dec+t vreo patrueci de :ilograme "n total. %e(
atunci nici nu $e mai piept#na$e, nu era nici o nevoie, iar codiele ei
blonde !luturau "n v+nt pe$te ,acheta de piele neagr#. Aplecat# pe
ghidon, "ncruntat# &i cu gura "mbu!nat#, avea un aer r#ut#cio$ &i
inteligent. Cchii ei mari &i alba&tri erau ine?pre$ivi.
In c#&ti "i urla 9ampirul 0e$tat, a&a "nc+t nu percepea nimic
altceva dec+t vibraia motocicletei enorme de $ub ea &i
"nnebunitoarea $enaie de $ingur#tate care o "n$oi$e de c+nd
p#r#$i$e ora&ul Gun <arrel, cu cinci nopi "n urm#. 7ai era &i un vi$
care o tot $+c+ia, un vi$ care $e repeta cu regularitate "n !iecare
noapte, "nainte de(a $e trei din $omn.
*n vi$ul acela erau dou# ro&covane gemene, dou# per$oane
ar#toa$e, apoi "ncepeau toate acele lucruri oribile. /u(i pl#cea deloc
vi$ul ace$ta &i, "n plu$, $imea c# "nnebune&te de at+ta $ingur#tate.
<anda cu Coli nu(i ie&i$e "n "nt+mpinare la $ud de %alla$, a&a
cum $e "nele$e$er#. %ou# nopi "i a&tepta$e l+ng# cimitir, apoi "&i
d#du$e $eama c# ceva, !oarte, !oarte grav $e "nt+mpla$e. /(ar !i
pornit ei $pre Cali!ornia !#r# ea. 7ergeau $#(l vad# pe 9ampirul
0e$tat "n concert, dar aveau tot timpul. /u, ceva era, cu $iguran#,
"n neregul#. A&a $imea ea.
Chiar pe vremea c+nd era muritoare, <abL @en:$ avea tot !elul
de pre$imiri.
Iar acum, c# !#cea parte din r+ndul morilor, darul ei $pori$e de
vreo ece ori. =tia c# <anda cu Coli e "n mare prime,die. Qiller &i cu
%avi$ n(ar !i p#r#$it(o niciodat#. Qiller "i $pu$e$e chiar c# o iube&te.
%e ce naiba ar !i tran$!ormat(o dac# n(ar !i !o$t a&a8 '#r# el &i(ar !i
g#$it moartea la %etroit.
.+ngera cumplit, doctorul !#cu$e bine treaba &i !#tul nu mai
e?i$ta, dar &i ea avea $# moar#, c#ci "i t#ia$e ceva pe din#untru,
numai c# ei nici nu(i p#$a, din caua heroinei luate. Apoi $e(
nt+mpla$e che$tia aceea ciudat#. .e ridica$e p+n# la tavan &i "&i
privi$e corpul r#ma$ ,o$; =i nu era din caua drogului. Avea impre$ia
c# o mulime de lucruri noi aveau $# i $e "nt+mple.
*ntre timp, ,o$ "n camer#, ap#ru$e Qiller, &i de $u$, unde plutea
ea, "&i d#du$e $eama c# era un 7ort. %e bun# $eam# c# pe atunci
habar n(avea cum "&i icea. =tia doar c# tipul acela nu era "n via#.
Purta blugi negri, avea p#rul negru &i ochi negri enormi. Pe $patele
bluonului de piele $cria H<anda cu ColiH. .e a&ea$e pe marginea
patului, l+ng# corpul ei, &i $e apleca$e pe$te ea.
- Ce dr#gu# poi $# !ii, mititico; "i i$e$e.
E?act vorbele pro?enetului care o pu$e$e $# "&i "mpletea$c#
p#rul "n codie &i $# "l prind# cu agra!e colorate "nainte de(a o trimite
$# !ac# trotuarul.
=i(apoi, vruuum; Era "napoi "n corpul ei &i $e umplu$e de ceva
mai !ierbinte &i mai bun dec+t orice drog &i(l aui$e $pun+ndu(i>
- /(o $# mori, <abL @en:$, n(ai $# mai mori niciodat#; Iar ea
avea dinii "n!ipi "n g+tul lui &i, ah, parc# era "n paradi$;
%ar cum r#m+nea cu partea de$pre nemurire8 Acum nu mai era
at+t de $igur#.
C+nd o &ter$e$e din %alla$ val v+rte,, abandon+nd de!initiv
$perana de a reg#$i <anda cu Coli, v#u$e cum ar$e$e p+n#(n
temelie ca$a de pe <ulevardul Elveian, unde le era ad#po$tul. Toate
geamurile erau $parte. 0a !el $e petrecu$er# lucrurile &i la C:lahoma
CitL. =i cu toi 7orii din ad#po$turile acelea ce $e(nt+mpla$e8 Era
vorba de b#utorii de $+nge dintr(un mare ora&, de cei &mecheri care
"&i iceau vampiri.
.e pr#p#di$e de r+$ c+nd "i pove$ti$er# Qiller &i cu %avi$ de$pre
7orii aceia, cum $e "mbr#cau "n co$tume la trei pie$e &i $e duceau
la concerte de muic# cla$ic# &i "&i iceau vampiri. <abL @en:$ ar !i
putut $# moar# de r+$. =i %avi$ g+ndea c# avea ha che$tia a$ta,
dar Qiller o tot avertia. *i $punea $# $e !erea$c# de ei ca de naiba.
Qiller &i cu %avi$, "mpreun# cu Tim &i cu Ru$$, o du$e$er# la
ad#po$tul din <ulevardul Elveian cu puin "nainte de plecarea ei
$pre Gun <arrel.
- .# ii minte unde(i ca$a a$ta, "i $pu$e$e %avi$. =i $# te !ere&ti
de ea.
*i ar#ta$er# unde $e a!lau ad#po$turile de vampiri din toate
ora&ele mari prin care trecu$er#. %ar "i $pu$e$er# toat# pove$tea
"nc# de c+nd i(l ar#ta$er# pe primul, pe cel de la .t. 0oui$.
'u$e$e "ntr(adev#r !ericit# cu <anda cu Coli de c+nd pleca$er#
de la %etroit, hr#nindu($e pe $eama b#rbailor pe care(i ademenea
de prin c+rciumile de la marginea &o$elei. Tim &i cu Ru$$ erau
$impatici, dar Qiller &i %avi$ erau prietenii ei $peciali, ei erau &i &e!ii
<andei cu Coli.
%in c+nd "n c+nd mergeau "n c+te(un ora& &i g#$eau c+te(o ca$#
p#r#$it#, "n vreun loc retra$, iar c+teodat# g#$eau "n ea vreo doi(trei
vagaboni care $em#nau cu b#tr+nul ei, cu &epci "n cap &i cu m+inile
b#t#torite de munc#. Atunci "&i o!ereau un adev#rat chiolhan pe
$eama lor. /ici o prime,die, "i $pu$e$e Qiller, de #&tia nu(i pa$#
nim#nui. .#reau pe ei, hop; &i le $orbeau iute $+ngele, p+n# la
ultima pic#tur#, p+n# la ultima b#taie a inimii. /(avea nici un ha $#
chinui ni&te !iine ca a$tea, $punea Qiller. Trebuia $# i $e !ac# mil#
de ei. '#ceai ce !#ceai &i(apoi d#deai !oc la barac# $au "i duceai
a!ar#, $#pai o groap# ad+nc# &i(i aruncai "n#untru. %ac# n(apucai $#
!aci nimic din toate a$tea, ca $# ma$chei totul, recurgeai la o mic#
&mecherie> te t#iai la un deget &i l#$ai $# cad# vreo dou# pic#turi de
$+nge pe urmele de mu&c#tur#, pe unde le $up$e$e&i $+ngele, &i ca
prin miracol cele dou# urme de dini, clic; di$p#reau. /imeni n(avea
cum $# ghicea$c# ceva, p#rea $# !ie vorba de un acce$ de apople?ie
$au de(o cri# de inim#.
<abL @en:$ $e di$tra$e pe cin$te. Era "n $tare $# conduc# o
enorm# IarleL %avid$on, putea ridica un cadavru cu o $ingur#
m+n#, era capabil# $# $ar# pe$te capota unei ma&ini, ce mai, era
!anta$tic. =i pe atunci nu o urm#rea vi$ul #$ta ble$temat, vi$ul pe
care "l avu$e$e prima dat# pe c+nd era la Gun <arrel - cu gemenele
acelea ro&cate &i cu un corp de !emeie de pe un cata!alc. Ce !#ceau
acolo8
Ce(avea $# $e !ac# ea dac# nu reg#$ea <anda cu Coli8 Acolo "n
Cali!ornia, 0e$tat avea $# apar# pe $cen# pe$te dou# ile. =i toi
7orii de pe lume o $# vin# $#(l vad#, cel puin, a&a pre$upunea ea,
a&a $e g+ndi$e toat# <anda cu Coli, deci era de pre$upu$ c# o $# !ie
cu toii "mpreun#. =i(atunci, pe ea ce naiba o apuca$e $# $e piard#
de <and# &i de ce o lua$e $pre .t. 0oui$ ca nebuna8
Ceea ce dorea era ca totul $# $e petreac# iar ca "nainte, !ir(ar $#
!ie; Ah, $+ngele era bun, $# te lingi pe bue, chiar &i acum, de c+nd
era $ingur# &i avea nevoie de un cura, nebun ca $# &i(l procure, ca "n
noaptea a$ta, c+nd "l ademeni$e pe b#tr+nul acela de la $taia de
benin# "n $patele cl#dirii. <ine, de$igur, c+nd "i rup$e$e g+tul cu
m+inile &i "i $up$e$e $+ngele, totul !u$e$e $uperb, de parc# $e
"ndopa cu chi!telue &i cu carto!i pai, cu $irop de c#p&uni, cu bere &i
cu "ngheat# de ciocolat#. Era ca o do# de drog, ca o pri# de
cocain# $au ca ha&i&ul. Era mai groav dec+t orice amor; 0e inea
locul la toate.
%ar totul !u$e$e mai groav c+nd era cu <anda cu Coli. Ei o
"nele$e$er# c+nd i $e !#cu$e lehamite de toi hodorogii aceia $eci,
c+nd i $e !#cu$e po!t# $# gu$te ceva t+n#r &i crud. /ici o problem#.
Ehei, i$e$e Qiller, &tiu eu ce(i trebuie, vreun copil !ugit de(aca$#.
*nchide ochii &i dore&te(i(l. /u trecu$e mult &i uite(a&a, pe &o$ea
ap#ru$e un copilandru, pe numele de Par:er, care !#cea auto$topul.
.e a!lau la vreo opt :ilometri de un mare ora& din nordul regiunii
7i$$ouri. Un b#ieandru dr#gu, cu p#r burlit, lung &i negru, doar de
vreo doi$preece ani, dar de$tul de "nalt pentru v+r$ta lui &i cu
c+teva !ire "n barb#, $e l#uda c# ar avea &ai$preece ani. .e urca$e
pe motocicleta ei &i o lua$er# prin p#dure cu toii. Apoi <abL @en:$
$e "ntin$e$e ,o$, l+ng# el, !oarte dr#gu#, pe urm#, cran; $e
termina$e cu Par:er.
'u$e$e "ntr(adev#r delicio$, emo$, ace$ta ar !i cuv+ntul. %ar nu
"&i d#dea $eama dac# !u$e$e cu adev#rat mai bun dec+t hodorogii
aceia. Cu ei parc# era mai amuant. .+nge de b#tr+ior cin$tit, a&a(i
icea %avi$.
%avi$ era un 7ort negru, dar un negru al naibii de !rumo$, cel
puin, a&a(l vedea <abL @en:$. Avea pielea u&or aurie, luciul oric#rui
7ort, numai c# pe albi a$ta(i !#cea $# par# tot timpul c# $tau "n
lumin# !luore$cent#. Pe dea$upra, %avi$ avea &i gene $uperbe,
incredibil de lungi &i de de$e. .e mai &i "mpodobea cu tot aurul pe
care "l g#$ea. 0e lua victimelor toate obiectele de aur, inele, cea$uri,
lanuri.
=i c+t de mult "i pl#cea lui %avi$ $# dan$ee. Tuturor le pl#cea $#
dan$ee. %ar %avi$ "i "ntrecea pe toi. .e duceau "n cimitire $#
dan$ee, apro?imativ pe la trei noaptea, dup# ce $e hr#ni$er# &i "&i
"ngropa$er# victimele &i tot re$tul. Puneau enormul radio(ca$eto!on
pe un morm+nt &i d#deau volumul la ma?im, "l a$cultau pe 9ampirul
0e$tat url+nd. H7arele .abatH, ace$ta era un c+ntec nemaipomenit
pentru dan$. Ah, !r#ioare, ce minun#ie $# te r#$uce&ti &i $# te(
nv+rte&ti, &i $# op#i prin aer $au, pur &i $implu, $# te uii la %avi$ "n
mi&care, $au la Qiller "n mi&care, $au la Ru$$ care $e(nv+rtea p+n#
c#dea ,o$. Ace$ta mai ic &i eu dan$ al 7orilor vii.
%ac# b#utorii de $+nge din marile ora&e nu apreciau a&a ceva,
erau "ntr(o ureche.
%oamne; Ce n(ar !i dat $#(i poat# pove$ti lui %avi$ vi$ul pe care(l
tot avea de c+nd $e du$e$e la Gun <arrel. Cum "i veni$e bum(bum;
c+nd r#m#$e$e "n caravana maic#($ii $# o a&tepte prima dat#. Un vi$
at+t de clar, cu gemenele ro&cate, iar "ntre ele cadavrul acela
"nnegrit, cu pielea p+rlit# &i cr#pat#. =i ce naiba era pe platourile
acelea din vi$8 Ah, da, pe unul era o inim# &i pe cel#lalt un creier,
$!inte Iri$toa$e; =i(n ,urul cadavrului, &i al platourilor toii oamenii
aceia "n genunchi. I $e !#cea pielea de g#in#. Iar vi$ul o tot urm#rea
de atunci. *l avea, !ir(ar $# !ie, doar ce(nchidea ochii &i(apoi "nc# o
dat# chiar "nainte de a $e ridica de unde $e piti$e pe$te i.
Qiller &i cu %avi$ ar "nelege. Ei ar &ti dac# "n$emna ceva. Erau
dornici $# o "nvee totul.
C+nd trecu$er# prima dat# prin .t. 0oui$, "n drum $pre $ud,
<anda p#r#$i$e bulevardul &i o lua$e pe una dintre $tr#ile acelea
mari $tr#,uite de pori de !ier, care $unt numite la .t. 0oui$ Hdrumuri
privateH. *i $pu$e$er# c# acela era cartierul Central Me$t End. <abL
@en:$ aprecia$e groav copacii aceia mari. C#ci "n $udul Te?a$ului
nu $unt niciodat# $u!icient de muli copaci mari. *n $udul Te?a$ului
nu era mai nimic, "n general. Iar aici copacii erau at+t de "nali, c#
!#ceau bolt# dea$upra capului. Pe $tr#i $e(auea !i&+itul !runi&ului
"n v+nt, iar ca$ele erau mari, cu acoperi&uri uguiate &i cu multe
lumini "n#untru. Ad#po$tul de vampiri era o ca$# de c#r#mid# cu
arcade maure, cum icea Qiller.
- /u te duce mai aproape, "i $pu$e$e %avi$.
Qiller r+$e$e. El nu $e temea de 7orii din ora&ele a$tea mari.
Qiller muri$e de &aieci de ani, era b#tr+n. =tia tot.
- 9or "ncerca $# "i !ac# r#u, <abL @en:$, $pu$e$e el totu&i,
"mping+ndu(&i motocicleta "nc# un pic pe $trad#.
Era un b#iat cu !aa lung#, purta un cercel de aur la o ureche &i
avea ochi mici, g+nditori.
- 9ei tu, #$ta e un ad#po$t vechi, $e g#$e&te la .t. 0oui$ "nc#
de la $!+r&itul $ecolului trecut.
- %ar de ce(ar dori $# ne !ac# r#u8 "ntreba$e <abL @en:$.
Chiar c#(i treea curioitatea ca$a aceea. Cu ce $e ocupau 7orii
care locuiau "n ca$e8 Ce !el de mobile po$edau8 Cine pl#tea
!acturile, %oamne $!inte8
I $e p#ru$e c# vede un candelabru, prin perdele, "ntr(una din
camerele de la intrare. Un mare candelabru elegant. P#i da, a$ta ic
&i eu via#;
- .# nu "i !aci gri,i pentru ei, $pu$e$e %avi$, citindu(i g+ndurile.
/u crei c# vecinii "i con$ider# ab$olut normali8 Uit#(te la ma&ina
aceea de pe alee, &tii ce e8 E un <ugatti, babL. Cealalt# de l+ng# ea
e un 7ercede$(<en.
=i ce naiba(i r#u de(ar !i un Cadillac ro8 Ei a$ta i(ar !ace pl#cere
$# aibe, o decapotabil# care pap# benin# cu gr#mada, dar pe care
poi $# o conduci cu o $ut# opteci la or# pe drum drept. A$ta era
chiar caua tuturor necaurilor de care d#du$e, care o !#cu$er# $#
a,ung# la %etroit, o $c+rb# care conducea un Cadillac ro. *n
de!initiv, dac# !#ceai parte dintre 7ori nu(n$emna c# trebuie
neap#rat $# conduci o IarleL &i $# dormi "n #r+n# i de i;
- /(ai dec+t, dr#gu#, "i $pu$e$e %avi$, citindu(i iar g+ndul. /u(i
dai $eama8 C+nd tr#ie&ti ca ei, "ntr(un mare ora&, umbli cu o
gr#mad# de baga,e dup# tine. E?plic#(i tu, Qiller. Pe mine nu m#
bagi "ntr(o ca$# ca a$ta pentru nimic "n lume, $# dorm "ntr(un
co&ciug, "n pivni#.
Ibucni$e "n r+$. 0a !el &i Qiller. C cuprin$e$e &i pe ea r+$ul.
Totu&i, cum era oare "n#untru8 Puneau &i ei televiorul $eara t+riu
$# $e uite la !ilmele cu vampiri8 %avi$ $e t#v#lea de(a dreptul pe ,o$
de at+ta r+$.
- %e !apt, noi nu $untem dec+t ni&te vagaboni pentru ei, <abL
@en:$, $pu$e$e Qiller, ei vor $# conduc# totul. %e pild#, con$ider# c#
noi n(avem nici m#car dreptul $# !acem parte dintre 7ori. .au, de
pild#, organiea# adev#rate ceremonii c+nd !ac un nou vampir,
cum "i ic ei.
- Ce !el8 Ca o nunt#8 A&a ceva8
Cei doi r+$e$er# din nou.
- /u chiar. 7ai degrab# ca o "nmorm+ntare;
'#ceau prea mult gomot. %e$igur c# 7orii din ca$a a$ta aveau
$#(i aud#. %ar lui <abL @en:$ nu(i era !ric# dac# lui Qiller nu(i era.
Ru$$ &i Tim unde erau8 .e du$e$er# la v+n#toare8
- Che$tia e, mai $pu$e$e Qiller, c# ei $e conduc dup# tot !elul de
reguli, &i dac# vrei $# &tii, "mpr#&tie pe$te tot vonul c#(l vor pedep$i
pe 0e$tat "n noaptea concertului, c+nd, de !apt, &tii ceva, nimeni nu
cite&te cartea lui cu mai mult# $!inenie dec+t ei, de parc# ar !i
<iblia. 'olo$e$c cu toii termenii !olo$ii de el, %arul "ntunecat,
=mecheria 7agic#, cum $#(i $pun, e che$tia cea mai idioat# pe care
am v#ut(o vreodat#, vor $#(l pun# pe rug, dar, "n acela&i timp,
!olo$e$c cartea lui drept manualul lui EmilL Po$t, domni&oara <une
7aniere...
- /(o $# pun# ei niciodat# m+na pe 0e$tat, m+r+i$e %avi$. /ici
"n ruptul capului; 0e$tat nu poate !i di$tru$, e, pe bune, impo$ibil; Au
mai "ncercat &i alii, vei matale, &i n(au reu&it; Tipul e ab$olut &i
totalmente nemuritor.
- Pe toi dracii, $e duc cu toii la concert, ca &i noi, $pu$e$e
Qiller, doar c# noi vrem $#(l $u$inem, "n ca de nevoie.
<abL @en:$ nu pricepu$e chiar totul. Iabar n(avea cine era EmilL
Po$t $au domni&oara <une 7aniere. /u $e pre$upunea c# erau cu
toii nemuritori8 %e ce i(ar veni lui 0e$tat po!ta $# $e !++ie prin
lume cu <anda cu Coli8 Ce naiba, doar el era o adev#rat# $tea a
roc:ului; Probabil c# avea propria lui limuin#; =i c+t de !rumo$,
mort $au viu, ce contea#; Un p#r blond, $# mori, nu alta, &i un
+mbet de pici pe $pate &i "l la&i $#(i "n!ig# colii "n g+t;
*ncerca$e &i ea $# citea$c# lucrarea lui 0e$tat - toat# i$toria
7orilor de la "nceputul "nceputurilor - dar coninea prea multe
cuvinte grele, a&a c#, bu!, adormea.
Qiller &i %avi$ "i $pu$e$er# c# avea $# "&i dea $eama c# putea $#
citea$c# mult mai repede acuma, doar $# n(arunce cartea din m+n#.
Ei aveau "n permanen# c+te un e?emplar din cartea lui 0e$tat
a$upra lor, plu$ c+te unul din prima carte, aceea care avea un titlu
de nu(i venea niciodat# e?act pe limb#, parc# $e numea
HConver$aii cu 9ampirulH $au H%i$cuie cu 9ampirulH, $au H"nt+lnire
cu 9ampirulH, "n !ine, ceva de genul #$ta. %avi$ citea din ea
c+teodat# cu gla$ tare, dar <abL @en:$ tot nu reu&ea $# r#m+n#
trea#, hor(hor(hor; 7ortul acela, 0oui$, $au cum naiba "l chema,
deveni$e 7ort la /eJ Crlean$, iar cartea era plin# de tot !elul de
de$crieri, cu bananieri, porticuri din !ier !or,at &i mu&chi verde.
- <abL @en:$, #&tia vechi din Europa au o e?perien# !anta$tic#,
le &tiu pe toate, "i $pu$e$e %avi$. Ei &tiu cum a !o$t la "nceput, ei &tiu
c# putem $# continu#m tot a&a dac# ne inem bine, $# tr#im &i o mie
de ani &i $# ne tran$!orm#m "n $tatui de marmur#.
- /emaipomenit, ce $# ic, %avi$, $pu$e$e <abL @en:$. E de$tul
c# nu poi $# intri "ntr(un local bine luminat !#r# $# $e g+ia$c# toi
la tine. Cine mai vrea $# &i arate ca o $tatuie de marmur#8
- <abL @en:$, nu mai ai nici o nevoie $# intri "n localuri de(a$tea,
"i $pu$e$e %avi$ !#r# $# $e enervee, dar "nele$e$e !oarte bine ce(
avea ea de i$.
%#(le "ncolo de c#ri. 7uica lui 0e$tat "i pl#cea groav, iar
c+ntecele lui nu "ncetau de a(i o!eri ceva, mai cu $eam# acela
de$pre Cei Ce Trebuie P#ii - regina &i regele din Egipt - de&i nu
"nele$e$e boab# din el p+n# nu(i e?plica$e Qiller.
- .unt p#rinii tuturor vampirilor, <abL @en:$, 7ama &i Tat#l.
Pricepi, con$tituim cu toii un lan ne"ntrerupt de rude de $+nge, de
la regele &i regina din Egiptul vechi, pe care "i numim Cei Ce Trebuie
P#ii. Iar motivul pentru care trebuie p#ii e c#, dac#(i di$trugi pe
ei, "i di$trugi "n acela&i timp pe toi cei de un neam cu noi.
Ce de pro$tii, i $e p#ru$e ei.
- 0e$tat i(a v#ut, continua$e %avi$. I(a de$coperit a$cun&i pe o
in$ul# grecea$c#, a&a c# &tie de$pre ce vorbe&te. %e$pre a$ta tot
pove$te&te "n c+ntecele lui - &i #$ta(i adev#rul.
- Iar 7ama &i Tat#l nu $e mi&c#, nu vorbe$c &i nu mai au nevoie
$# bea $+nge, copilule, "i mai $pu$e$e Qiller. %#dea impre$ia c# era
du$ pe g+nduri, c# era aproape tri$t, pe bune. .tau acolo &i $e uit#
"n gol, cum au !#cut de mii de ani. /imeni n(are nici cea mai mic#
idee de$pre tot ce &tiu ei.
- Probabil c# nimic, r#$pun$e$e <abL @en:$ degu$tat#. Pe
cuv+ntul meu, ce ha mai are $# !ii nemuritor; =i ce vrei $# ici, c#
7orii aceia de la ora& ne(ar putea di$truge8 Ce ne(ar putea !ace8
- 'ocul &i $oarele $unt mi,loacele cele mai $igure, r#$pun$e$e
Qiller, u&or enervat. Ei(am mai pove$tit a$ta. Acum te rog $# !ii
atent# la mine. Poi oric+nd $# te bai cu 7orii de la ora&. Tu e&ti o
dur#. Adev#rul e c# &i lor le e !ric# de tine, cum i(e &i ie !ric# de ei.
Cricum, cel mai $#n#to$ e $# o &tergi c+nd dai de unul pe care nu(l
cuno&ti. A$ta(i regula pe care o re$pect# orice 7ort.
%up# ce pleca$er# din prea,ma ad#po$tului, avu$e$e parte de
"nc# o $urpri# din partea lui Qiller> "i pove$ti$e de$pre barurile
pentru vampiri. 0ocaluri mari, elegante, la /eJ Por: &i la .an
'ranci$co $au la /eJ Crlean$, unde 7orii "&i d#deau "nt+lnire "n
$aloanele din $pate, "n vreme ce $#lile din !a# erau pline de tot !elul
de muritori cretini venii $# bea $au $# dan$ee. *n locurile a$tea nici
un 7ort nu "&i permitea $# te di$trug#, chit c# erai vreun &mecher de
la ora&, vreun european ori vreun m+rlan, ca ea.
- Te gr#be&ti $# intri c+t mai repede "n vreun bar de(ace$ta, "i
$pu$e$e el, dac# pune ochii pe tine vreun 7ort dintr(un mare ora&.
- %ar la v+r$ta mea nu pot $# intru "ntr(un bar, replica$e <abL
@en:$.
A$ta chiar c# era bun#. =i el, &i %avi$ $e pr#p#di$er# de r+$.
R+deau de c#deau pe ,o$ de pe motociclete.
- G#$e&te tu barul acela, p#pu&#, i$e$e Qiller, apoi te uii niel
ur+t la ei &i le $pui doar> H%e$chidei u&a;H
Ce(i drept, $e mai uita$e ea ur+t la unii &i reu&i$e $# obin# ce
voia, a$ta(i mergea ca pe roate. Iar adev#rul era c# nu v#u$er#
niciodat# vreun bar pentru vampiri. %oar aui$er# de$pre ele. Iabar
n(aveau pe unde $e g#$eau. C+nd p#r#$i$er#, "n !ine, .t. 0oui$, ea
avea "n g+nd o gr#mad# de "ntreb#ri.
%ar acum, "naint+nd $pre nord, "n drum $pre acela&i ora&, nu(i
mai p#$a dec+t de(un $ingur lucru> $# a,ung# naibii mai repede la
ad#po$tul acela. .alut, vampirilor, iat#(m#; Avea $# o ia cu totul
rana dac# era obligat# $# mai r#m+n# de una $ingur#.
*n c#&ti $e opri muica. .e termina$e ca$eta. /u putea $uporta
lini&tea a$ta pe !ondul mugetului v+ntului. *i reveni vi$ul) le v#u din
nou pe gemene, apoi ap#rur# ni&te $oldai. %oamne; %ac# nu !#cea
ceva $# oprea$c# tot co&marul #$ta, o lua iar de la "nceput, ca o
ca$et# muical#.
Ein+nd ghidonul cu o $ingur# m+n#, o b#g# pe cealalt# la piept,
$ub bluon, $# de$chid# ca$eto!onul. *ntoar$e ca$eta.
- C+nt#, b#tr+ne; $pu$e cu o voce a$cuit#, dar imperceptibil#
"n mugetul v+ntului, nici ea "n$#&i nu &i(o aui.
%e Cei Ce Trebuie P#ii
Ce am putea $# &tim
Ce de$lu&ire ne(ar $alva8
Aha, ace$ta era cel care(i pl#cea cel mai mult. Pe ace$ta "l
a$culta &i c+nd adormi$e, a&tept+nd(o pe maic#($a $# vin# de la
$erviciu, acolo, la Gun <arrel. /u cuvintele o tulburau, ci !elul "n care
le c+nta, $u$pin+nd la micro!on ca <ruce .pring$teen, de i $e rupea
inima, nu alta.
C+ntecul $em#na cu un imn. Avea genul acela de $onoritate, dar
"n mi,locul $unetelor acelora era 0e$tat c+nt+ndu(i doar ei, iar
regularitatea b#t#ilor bateriei o p#trundea p+n# la o$.
- <ine, b#tr+ne, bine, numai tu mi(ai mai r#ma$ dintre toi
7orii, 0e$tat, i(i nainte;
0a cinci minute "nainte de(a a,unge la .t. 0oui$, iar o apucau
g+ndurile de$pre maic#($a &i de$pre c+t de ciudat &i de oribil $e
petrecu$e totul.
<abL @en:$ nici m#car nu le $pu$e$e lui Qiller &i lui %avi$ de ce $e
ducea pe(aca$#, dar ei b#nui$er#, "nele$e$er# de ce.
<abL @en:$ $imi$e nevoia $(o !ac#, trebuia $# treac# pe la
p#rinii ei "nainte ca <anda cu Coli $# pornea$c# $pre ve$t. /ici
acum nu $imea nici un regret. Cu e?cepia momentului biar, c+nd
maic#($a tr#gea $# moar# acolo ,o$.
E adev#rat c# <abL @en:$ n(o putu$e "nghii pe maic#($a
niciodat#. C con$idera de(a dreptul t+mpit#, $# $e ocupe c+t era
iua de lung# de !abricat cruci din $coici tranda!irii &i buc#ele de
$ticl#, pe care le ducea apoi la talciocul de la Gun <arrel, $# le v+nd#
cu ece dolari bucata. Erau at+t de ur+te, bune numai $# !ie date la
gunoi, ni&te pocitanii cu un mic Ii$u$ r#$ucit "n $u$, pu$ "n mi,loc,
!#cut din m#rgelue ro&ii &i alba$tre &i alte t+mpenii.
/u era numai a$ta, tot ce !#cea maic#($a o enerva la culme &i o
!#cea $# o dete$te. /u era de$tul c# $e ducea tot timpul la bi$eric#,
dar mai &i vorbea oamenilor "ntr(un anume !el, cu un gla$ miero$, iar
"n privina b#rbatului ei, $e !#cea c# nu bag# de $eam# c#(i beiv &i
icea numai dr#g#l#&enii de$pre toat# lumea.
<abL @en:$ nu $e l#$a$e niciodat# pro$tit#. Cbi&nuia $# $tea
"ntin$# pe bancheta ei din rulot# &i $e tot "ntreba ce(o !#cea oare pe
!emeia a$ta $# $e poarte a&a8 C+nd avea $# e?plodee totu&i, ca un
baton de dinamit#8 C !i oare prea proa$t#8 7aic#($a n(o mai privea
"n ochi de ani de ile. C+nd "mplini$e doi$preece ani $e du$e$e la
maic#($a &i(i $pu$e$e> H=tii c(am !#cut(o, nu(i a&a8 .per c# nu(i
trece prin cap c# a& mai !i virgin#;H Iar maic#($a nu $co$e$e nici o
vorb#, $e uita$e "n alt# parte cu ochii ei enormi, !#r# e?pre$ie &i
idioi, &i "&i relua$e treaba la crucile din $coici, "ng+n+nd un c+ntecel,
cum !#cea de obicei.
Cdat# cineva important de la ora& "i $pu$e$e maic#($ii c# era o
adev#rat# arti$t# popular#.
- 9ei(i de treab#, "&i bate ,oc de tine, "i $pu$e$e <abL @en:$.
/u(i dai $eama8 /ici m#car n(au cump#rat vreo ur+enie de(aia, nu(
i a&a8 =tii cu ce $eam#n# che$tiile a$tea dup# p#rerea mea8 Cu
ni&te cercei enormi care $e v+nd pe nimica toat# prin baaruri;
Iar nu i$e$e nimic. <a mai "ntor$e$e &i obraul cel#lalt.
- 9rei $# m#n+nci ceva, $cumpo8
Era ca un proce$ de$chi$ &i(nchi$ apoi imediat, $e l#muri$e p+n#
la urm# <abL @en:$. A&a c# pleca$e devreme din %alla$, $pre Cedar
Cree: 0a:e, unde &i a,un$e$e "n mai puin de(o or#, &i d#du$e pe$te
panoul bine cuno$cut care anuna minunatul ei ora& de ba&tin#>
<I/E(AEI 9E/IT 0A GU/ <ARRE0. /ICIC%ATG /U 9EEI REGRETA.
*&i a$cun$e$e imediat motocicleta "n do$ul rulotei, nu era nimeni
aca$#, a&a c# $e culca$e niel imediat, cu muica lui 0e$tat "n c#&ti &i
cu !ierul de c#lcat la "ndem+n#. C+nd avea $# intre maic#($a,
mulam, madam, tronc, o $#(i dea una cu el.
Apoi ap#ru$e vi$ul. /ici nu adormi$e bine c+nd "ncepu$e. Ca &i
cum vocea lui 0e$tat $(ar !i e$tompat &i(n locul lui, tro$c, vi$ul o
tr#$e$e pe alt# lume.
.e g#$ea "ntr(un loc !oarte "n$orit. C poieni# la munte. =i(n
poian# erau gemenele a$tea, dou# !emei !rumoa$e cu p#rul ro&u
ondulat, "n genunchi am+ndou#, ca ni&te "ngeri pictai "n bi$eric#, cu
m+inile "mpreunate ca "ntr(o rug#ciune. %e ,ur "mpre,ur era o
mulime de oameni, toi "mbr#cai "n ve&minte lungi, ca per$ona,ele
din <iblie. .e auea &i muic#, ni&te b#t#i "n!undate, cam
"n!rico&#toare, &i un corn, parc# era un prohod lugubru.
%ar partea cea mai $ini$tr# era cadavrul, corpul "nnegrit al unei
!emei, "ntin$ pe un $oi de cata!alc de piatr#. Parc# !u$e$e $co$ dintr(
un cuptor; Iar pe platouri $e g#$eau, pe unul o inim# lucioa$#, pe
cel#lat un creier. *h"m, ab$olut, era vorba de(o inim# &i de un creier.
*n clipa aceea $e trei$e "n$p#im+ntat#. %uc#($e naibii de vi$; "n
prag era maic#($a. <abL @en:$ $#ri$e "n picioare &i(o lovi$e cu !ierul
de c#lcat p+n# nu $e mai mi&ca$e. *i d#du$e "n cap c+t putu$e de
tare. Ar !i trebuit $# !ie moart# dup# a$emenea lovituri, dar nu era
"nc#, &i(atunci veni$e momentul acela ab$olut nebun.
7aic#($a #cea pe podea, mai mult moart# dec+t vie, dar o
privea !i?, la !el cum avea $# $e "nt+mple mai t+riu &i cu taic#($#u.
<abL @en:$ &edea "n !otoliu, cu un picior at+rn+ndu(i pe$te un un
bra al ace$tuia, $pri,inindu($e "ntr(un um#r &i r#$ucindu(&i o codi#
cu m+na, dar era "nc# cu g+ndul la gemenele din vi$, la corpul
moartei &i la lucrurile de pe platouri, ce naiba "n$emnau toate a$tea8
A&tepta totu&i $# o vad# complet moart#. 7ori odat#, proa$ta naibii,
hai, mori, nu conta pe mine $#(i mai dau una;
<abL @en:$ nu &tia bine nici acum ce $e(nt+mpla$e. Era ca &i cum
g+ndurile maic#($ii $e tran$!orma$er#, $e dilata$er#, $e m#ri$er#.
Poate c# &i ea plutea acum $pre tavan, cum i $e "nt+mpla$e &i lui
<abL @en:$ c+nd !u$e$e pe punctul de a muri, "nainte de(a !i $alvat#
de Qiller. Cricare ar !i !o$t caua, g+ndurile erau, pur &i $implu,
uimitoare. .# te !ac# pra!, nu alta; %e parc# maic#($a &tia dintr(o
dat# tot; %e$pre bine &i de$pre r#u, &i c+t de important# era iubirea,
iubirea adev#rat#, cum era mai important# dec+t toate regulile din
lume, $# nu bei, $# nu !umei, $# te rogi lui Iri$to$. /u $em#na cu o
predic# preoea$c#. Era ceva ne"nchipuit de cuprin#tor.
7aic#($a, "ntin$# pe ,o$, $e g+ndea cum lip$a de drago$te din
inima !iicei ei, <abL @en:$, era la !el de "ngroitoare ca o boal#
genetic#, datorit# c#reia ar !i venit pe lume !#r# vedere $au !#r#
vreo m+n#, $au vreun picior. %ar nu a$ta era important. Totul avea
$# $e aran,ee. <abL @en:$ avea $# $e ridice dea$upra e?i$tenei ei
actuale, a&a cum aproape c# $e(nt+mpla$e c+nd "i d#du$e Qiller
$#rutul acela mortal, &i avea $# "neleag# &i ea totul. Ce naiba
"n$emnau che$tiile a$tea8 Era ceva de$pre tot ce ne(ncon,oar# ca
parte dintr(un mare "ntreg, &i !ibrele din covor, &i !runele copacului
din !aa !ere$trei, &i apa care picura la chiuvet# $au norii care $e
mi&cau pe$te Cedar Cree: 0a:e &i copacii de$!runii, care nici nu
erau chiar at+t de ur+i cum con$idera <abL @en:$. /u, totul p#rea
dintr(o dat# at+t de !rumo$, c# nici nu $e putea de$crie. Iar mama lui
<abL @en:$ &tiu$e dintotdeauna de e?i$tena ace$tei !rumu$ei; A&a
percepu$e ea totul. 7ama lui <abL @en:$ o ierta pentru toate. <iata
<abL @en:$, care nu &tia nimic, care nu $e minuna$e de !rumu$eea
!irelor veri de iarb# $au a luciului $coicilor la lumina l#mpii.
Apoi mama ei muri$e. .lav# domnului; %e$tul; %ar <abL @en:$ $e
pu$e$e pe pl+n$. Apoi t+r+$e corpul a!ar# din rulot# &i "l "ngropa$e "n
$pate, !#cu$e o groap# ad+nc#, !iind !ericit# c# !ace parte dintre
7ori &i c# are at+ta !or#, "nc+t $# n(o obo$ea$c# at+tea lopei de
p#m+nt.
Apoi $o$i$e aca$# &i taic#($#u. Cu el !u$e$e o adev#rat#
di$tracie; "l "ngropa$e chiar "nainte $# !ie complet mort. /(o $# uite
niciodat# ce e?pre$ie i $e ugr#vi$e pe !a# c+nd intra$e pe u&# &i(o
v#u$e acolo cu toporul "n m+n#.
- Ce(i cu tine, te con$ideri drept 0iie <orden8
Cine dracu mai era &i 0iie <orden a$ta8
Apoi, cu b#rbia "mpin$# "nainte, ridica$e pumnul $# o lovea$c#,
at+t era de $igur pe el.
- .oi r#u ce e&ti;
*i cr#pa$e !runtea "n dou# cu toporul. Ce(i drept, a$ta !u$e$e
groav, c+nd v#u$e c#(i de$pic# ea$ta>
- /(ai dec+t $# cr#pi, tic#lo$ule;
*i acoperi$e !aa cu #r+n#, "n vreme ce el o !i?a "nc#. Paraliat,
incapabil $# mai !ac# vreo mi&care, $e g+ndea c#(i din nou copil, "&i
"nchipuia c#(i la o !erm# $au ceva de genul #$ta, pe undeva prin
/eJ 7e?ico. <olboro$ea, ca un +nc. /enorocitule, am &tiut eu c#
aveai rahat "n loc de creieri. Acum $e $imte &i putoarea;
%ar, "nainte de toate, ce naiba o apuca$e $# $e "ntoarc# acolo8
%e ce $e de$p#ri$e de <anda cu Coli8
%ac# nu $(ar !i de$p#rit de Qiller &i de %avi$, ar !i acuma cu ei la
.an 'ranci$co, "n a&teptarea concertului lui 0e$tat. Poate c# ar !i
intrat "mpreun# "ntr(un bar de(al vampirilor. A$ta dac# ar !i a,un$
m#car p+n# acolo. %ac# nu cumva $e "nt+mpla ceva !oarte, !oarte
grav.
=i(acum ce naiba o apuca$e $# o ia "napoi8 Poate ar !i trebuit $#
$e duc# direct $pre ve$t. /u mai r#m+neau dec+t dou# nopi, a$ta(i
tot.
Pe toi dracii, "n de!initiv, "n $eara concertului o $#(&i ia o camer#
la vreun motel, $#(l urm#rea$c# m#car la televior. %ar "nainte de
a$ta, voia cu tot dinadin$ul $# dea m#car de un 7ort de la .t. 0oui$.
/u putea $# continue de una $ingur#.
Problema era cum g#$ea ea cartierul Central Me$t End. Unde
naiba era8
<ulevardul ace$ta i $e p#rea cuno$cut. *nainta "nceti&or, $per+nd
$# nu dea de vreun polii$t mai elo$ care $# o urm#rea$c#. 'ire&te,
ar !i mai rapid# dec+t el, a&a $e "nt+mpla "ntotdeauna, dar ce n(ar da
$#(i ia$# vreunul "n cale pe vreun drum mai do$nic. Che$tia e c# n(
avea che! $# !ie alungat# din .t. 0oui$.
Iar acum, chiar c# recuno&tea locurile. %a, da, #$ta era Central
Me$t End, $au cum naiba "i icea, a&a c# o lu# la dreapta imediat &i
continu# pe o $trad# veche, plin# de copaci umbro&i &i r#muro&i. *i
reap#ru "n minte maic#($a, iarba verde, norii. %e(abia "&i $t#p+ni un
$u$pin.
7#car de nu $(ar $imi at+t de $ingur#; Apoi v#u porile, da, da,
a$ta era $trada. Qiller "i $pu$e$e c# 7orii nu uit# niciodat# nimic. C#
&i creierul ei o $# !ie ca un mic calculator. Poate c# era adev#rat.
Chiar a$tea erau porile, pori mari de !ier, larg de$chi$e &i acoperite
de ieder# $#lbatic#. Probabil c# genul ace$ta de Hdrum privatH nici
nu $e(nchidea vreodat#.
*ncetini treptat, apoi opri total motorul. '#cea prea mult# g#l#gie
pe aleea a$ta "ntunecat# unde $e "n&irau numai ca$e mari. /(ar !i
e?clu$ ca vreo $c+rb# $# cheme poliia. Cobor" &i $e apuc# $#(
mping# motocicleta. /(avea picioarele $u!icient de lungi ca $# !ac#
altcumva. %ar a$ta n(o deran,a. *i pl#cea $# mearg# pe covorul gro$
de !rune moarte. *i pl#cea $trada a$ta lini&tit#.
%oamne, dac(a& !i &i eu un vampir dintr(un mare ora&, tot pe(aici
mi(ar pl#cea $# locuie$c, $e g+ndi ea, apoi v#u, mai "ncolo, "n
cap#tul $tr#ii, ca$a(ad#po$t a vampirilor, pereii de c#r#mid# &i
arcadele maure. Inima "i b#tea ca nebuna "n piept.
Totul era ar$;
0a "nceput nu(i veni $# cread#. Apoi v#u c# era adev#rul gol(
golu, c#r#miile erau pline de d+re negre, !ere$trele erau $parte, nu
$e mai vedea nici un geam "ntreg pe nic#ieri. .!inte Iri$toa$e;
.imea c# "nnebune&te. .e apropie &i mai mult, "mping+ndu(&i
motocicleta &i mu&c+ndu(&i o bu# at+t de tare, c#(i d#du $+ngele.
Ce porc#rie; Cine naiba !#cea che$tiile a$tea8 Erau cioburi de $ticl#
p+n# &i pe pelu#, p+n# &i(n copaci, a&a c# totul $clipea de ,ur
"mpre,ur, dar probabil c# nu &i pentru ochii de muritor. Ei i $e p#rea
c#($ ornamentele unui pom de Cr#ciun dintr(un co&mar. =i putea
teribil a lemn ar$. 7iro$ul "mb+c$ea tot aerul.
%oar n(avea $# $e pun# pe pl+n$; /ici $# urle; %ar "n clipa aceea
aui ceva. /u era un $unet real, ci o che$tie pe care o "nv#a$e de la
Qiller> $imea preena unui 7ort acolo;
/u(i venea $# cread# "n norocul #$ta &i puin "i p#$a de ce(o $#
urmee, era hot#r+t# $# intre. %a, era cineva acolo. %ar $emnalul
era !oarte $lab. .e mai apropie c+iva metri, c#lc+nd cu tot
dinadin$ul cu gomot pe !runele moarte. /u $e vedea nici o lumin#,
dar $e mi&ca ceva "n#untru, ceva care $imea preena ei. Cum
$t#tea indeci$#, cu inima b#t+ndu(i ca un ciocan, "n acela&i timp
"n$p#im+ntat#, dar &i dornic# $# intre, pe tera$a din !aa ca$ei ap#ru
cineva, un 7ort care $e uita drept la ea.
7ulume$cu(i ie, doamne; &opti ea. =i nu era nici vreun $cli!o$it
"n co$tum la trei pie$e. /u, era un b#iat t+n#r, poate nu avu$e$e
dec+t vreo doi ani mai mult dec+t ea c+nd i(o !#cu$er#, dar ar#ta
nemaipomenit. *n primul r+nd c# avea p#rul argintiu, un p#r $curt
argintiu &i numai bucle, ceea ce era $uperb la un t+n#r. =i(apoi, era
tare "nalt, cam un metru opteci, era velt &i !oarte elegant
"mbr#cat, dup# p#rerea ei. Avea o piele at+t de alb#, c# ,urai c#(i de
ghea#, &i purta un pulover pe g+t, maro "nchi$, care i $e mula pe
piept, &i hain# &i pantaloni din piele maro, cu o croial# modern#,
care(i venea m#nu&#, nimic de(a !ace cu co$tumele de piele ale
motocicli&tilor. Ar#ta !ormidabil tipul, era mai !rumo$ dec+t toi cei
din <anda cu Coli pu&i la un loc.
- Intr#; $pu$e el "ntr(o $u!lare. Iute.
/ici nu "&i d#du bine $eama c+nd bur# "n $u$ pe trepte. Prin aer
mai plutea "nc# cenu&#, "ncepur# $# o u$ture ochii &i(o apuc# tu$ea.
@um#tate din tera$# $e pr#bu&i$e. *&i !#cu drum cu gri,# p+n# "n hol.
7ai r#m#$e$e o parte din $cara interioar#, dar, dea$upra, acoperi&ul
nu mai e?i$ta deloc. Candelabrul c#u$e, era $part &i plin de
!uningine. Parc# era o ca$# b+ntuit# de $ta!ii, i $e !#cea pielea de
g#in#.
7ortul era "n $alon, adic# "n ce mai r#m#$e$e din el, d#dea cu
piciorul "n diver$ele re$turi ar$e de pe ,o$ &i(n mobilele $coro,ite, de
parc# ar !i c#utat cu !urie ceva.
- Ei $e ice <abL @en:$, nu(i a&a8 $pu$e el, adre$+ndu(i un
ciudat +mbet !al$, care(i de$coperi dinii perlai &i colii mititei &i(i
!#cu ochii cenu&ii $# $tr#lucea$c#. Te(ai r#t#cit, mi $e pare...
E(n regul#, "nc# unul care cite&te g+ndurile, ca %avi$. Ace$ta mai
are &i(un accent $tr#in.
- %a, &i ce(i cu a$ta8 r#$pun$e ea.
.pre $urprinderea ei, "i percepu &i ea numele, "l chema 0aurent.
Ace$ta era un nume di$tin$, un nume cu $onoritate !ranuea$c#.
- R#m+i pe loc, <abL @en:$, $pu$e el. Probabil c# &i accentul era
!ranue$c. Eram trei aici "n ca$# &i doi au !o$t di$tru&i de !oc. Poliia
n(o $# deo$ebea$c# nimic "n cenu&#, dar tu o $#(i dai $eama ce e pe
,o$) !ii atent# $# nu calci pe ceva... n(o $#(i !ac# nici o pl#cere.
%oamne; /u $punea deloc pro$tii, avea dreptate, era unu chiar
"n !undul holului, ai !i creut c#(i un co$tum de haine pe ,um#tate
ar$, "ntin$ pe ,o$, p#$tr+nd vag !orma unui om, $igur c# da, $e
$imea &i dup# miro$, "n co$tumul acela !u$e$e un 7ort, r#m#$e$er#
intacte doar m+necile &i cr#cii pantalonului, &i panto!ii. *n mi,loc $e
"ntindea un $oi de balt# cenu&ie, greoa$#, parc# era un ame$tec de
gr#$ime cu o pulbere, nu cu cenu&#. Caraghio$, cum ie&ea man&eta
c#m#&ii, impecabil#, din m+nec#. Ace$ta !u$e$e un co$tum la trei
pie$e, mai mult ca $igur.
*i venea $# vomee. Ei $e mai putea "nt+mpla a&a ceva c+nd erai
7ort8 9oia $# o &tearg# de(aicea. %ac# $e "ntorcea acela care(i
di$tru$e$e8 Ialal nemurire;
- /u te mi&ca, "i $pu$e 7ortul, &i(o $# plec#m am+ndoi de(aici
imediat ce $e poate.
- Cu c+t mai iute, cu(at+t mai bine, $pu$e ea.
Tremura ca !runa, !ir(ar $# !ie. 9a $# ic# a$ta(n$emna $# te ia
$udorile reci;
El g#$i$e o cutie de metal &i $cotea din ea toi banii care nu
ar$e$er#.
- Iei, amice, eu m# car, "l averti# ea.
.imea c# plutea ceva "n ,ur, nu b#ltoaca de pe ,o$ o "ngri,ora. .e
g+ndi la ad#po$turile din %alla$ &i din C:lahoma, ar$e &i ele, &i la
!elul "n care nu mai d#du$e deloc de cei din <anda cu Coli. El "i
capta$e de,a g+ndurile a$tea, $e vedea. I $e "ndulcir# tr#$#turile
!eei, iar p#rea ne$pu$ de !rumo$. Arunc# pe ,o$ cutia &i veni $pre ea
at+t de rapid, c# o $perie &i mai tare.
- %a, ma chere, $pu$e el cu o voce e?trem de pl#cut#, toate
ad#po$turile au ar$. Pe toat# Coa$ta de E$t au di$p#rut toate, ca un
&ir de lumini c+nd $e produce un $curtcircuit. /ici la Pari$ nu
r#$punde nimeni, nici la <erlin.
C lu# de bra &i o condu$e $pre ie&irea din !a#.
- Ai idee cine naiba !ace che$tia a$ta8 "ntreb# ea.
- Cine naiba ar putea &ti, cherie8 .unt di$tru$e &i ca$ele, &i
barurile vampirilor, &i toi cei care(i ie$ "n cale. Trebuie $# plec#m
de(aici. Iai, pune motocicleta "n mi&care.
%ar ea $e opri$e bru$c. Ceva d#dea t+rcoale pe(a!ar#. R#ma$e
nemi&cat# la marginea tera$ei. Era ceva. *i era team# &i $#
"naintee, &i $# $e "ntoarc# "n ca$#.
- Ce(i cu tine8 o "ntreb# el "n &oapt#.
Ce "ntuneric era pe(aicea, cu copacii #&tia imen&i &i ca$ele a$tea
mari, care parc# erau toate b+ntuite de !antome, iar ea auea ceva,
ceva !oarte u&or... ca o r#$u!lare. Ceva de genul ace$ta.
- <abL @en:$; Gr#be&te(te;
- %ar unde ne ducem8 "l "ntreb# ea.
Acum percepea ceva aproape ca un $unet.
- *n unicul loc unde putem merge. 0a el, draga mea, la 0e$tat.
El e acolo, la .an 'ranci$co, ne a&teapt#, el n(a p#it nimic;
- %aaa8 $pu$e ea, uit+ndu($e la $trada "ntunecat# ce $e
de$chidea "n !a#. <un, mergem "n c#utarea lui 0e$tat. P+n# la
motociclet# nu mai erau dec+t ece pa&i. .#ri pe ea, <abL @en:$.
Alt!el, el pleac# !#r# tine. .# nu !aci una ca a$ta, tic#lo$ule, nu te
atinge de motocicleta mea;
%ar acum $unetul acela $e auea clar, <abL @en:$ nu mai aui$e
"n viaa ei ceva a$em#n#tor. E drept c# devenit 7ort, aueai o
gr#mad# de che$tii. Aueai trenurile la nu &tiu c+i :ilometri $au
aueai ce "&i $puneau oamenii "n avioanele care burau pe dea$upra
capului.
7ortul cel#lalt aui &i el gomotul. /u, aui g+ndul ei de$pre
$unetul acela.
- Ce(i a$ta8 &opti el.
Ii$u$e, &i el era $periat. Iar acum &i el aui.
C tra$e dup# el pe trepte. Ea $e poticni &i aproape c#u, dar el o
ridic# &i o pu$e pe motociclet#.
Kgomotul $e "ntei$e. Era $acadat, ca o muic#. Acum devenea
at+t de a$uritor, c# nu mai auea nici ce(i $punea 7ortul de l+ng#
ea. Porni motorul, r#$uci m+nerele ghidonului ca $#(i dea motorului
benin#, iar cel#lalt era de,a urcat pe locul din $patele ei. %oar c#
gomotul era at+t de puternic acum, Ii$u$e, c# nici nu mai putea
g+ndi. /ici motorul motocicletei nu $e mai auea;
.e uit# "n ,o$, "ncerc+nd $# vad# ce naiba $e(nt+mpla, dac#
"ncepu$er# $# mearg#, deoarece nici m#car de a$ta nu "&i mai d#dea
$eama. Apoi $e uit# "n $u$ &i pricepu c# $e uita direct $pre $ur$a
vacarmului. Era dincolo de copaci, "n "ntuneric.
7ortul $#ri$e de pe motociclet# &i bolboro$ea ceva la adre$a
'igurii aceleia, de parc# o vedea. /ici g+nd, $e uita de ,ur "mpre,ur,
ca un nebun care vorbe&te de unul $ingur. %ar ea n(auea ce $pune.
Ea $imea doar o preen#, $imea c#(i prive&te cineva &i c# b#iatul
"&i r#cea gura de poman#;
.#ri &i ea de pe motociclet#, care c#u$e pe o parte. Kgomotul
$e opri. Apoi "i r#$unar# timpanele.
- ... tot ce dore&ti; $punea 7ortul de l+ng# ea, orice, doar $pune
ce, o $# !acem tot ce dore&ti; .untem $lugile tale...;
Apoi !ugi de l+ng# <abL @en:$, aproape $# o dea ,o$, &i "ndrept#
motocicleta.
- Iei, $trig# ea, dar "n clipa "n care pornea $pre el, "l v#u cum
ibucne&te "n !l#c#ri &i cum "ncepe $# ipe.
Apoi !u r+ndul ei $# ipe. Urla &i iar urla. 7ortul, "n !l#c#ri, $e
v+rcolea "n cercuri pe p#m+nt. *n $patele ei, e?plod# ad#po$tul.
.imi c#ldura pe $pate. 9#u cum $#reau "n aer tot !elul de che$tii.
Cerul $e lumina$e de parc# erau "n plin# i.
Ah, $!inte Ii$u$e, !# $# r#m+n "n via#, !# $# r#m+n "n via#;
Un cr+mpei de $ecund# $e g+ndi c#(i cr#pa$e inima. Avu intenia
$# $e uite "n ,o$ $# vad# dac# i $e cr#pa$e pieptul &i dac# inima "i
$cuipa $+ngele a!ar#, ca o lav# topit# dintr(un vulcan, dar v#paia din
ea "i a,un$e p+n# "n cap &i(apoi, b+rr; o lua$e "n $u$.
.e ridica tot mai $u$ printr(un tunel "ntunecat, apoi pluti "n
"n#limi, privind de(acolo "ntreaga $cen#.
%a, e?act ca mai "nainte. Acum vedea &i ce(i uci$e$e, $e vedea o
$iluet# alb# chiar "n p+lcul de copaci. *n curte !umegau hainele
celuilalt 7ort. Iar corpul ei era con$umat de !l#c#ri.
Ce(o uimi cel mai mult era $ilueta alb#. Parc# era o $tatuie,
$em#na cu 'ecioara 7aria "ntr(o bi$eric# catolic#. .e uit# cu atenie
la raele argintii, $tr#lucitoare, care p#reau c# porne$c de la ea "n
toate direciile, ca o lumin# mi&c#toare. Pe m#$ur# ce $e ridic# tot
mai $u$, v#u cum raele $e "ntindeau &i $e uneau cu altele,
compun+nd un $oi de pla$# uria&# care acoperea "ntreaga lume. *n
interiorul pla$ei erau prin&i o mulime de 7ori, ca ni&te mu&te "ntr(o
p+n# de p#ian,en. Erau ca ni&te g#m#lii de lumin#, pul$au &i $e
uneau cu $ilueta alb#, era un $pectacol aproape !rumo$, dac# n(ar !i
!o$t at+t de tri$t. Ah, bietele $u!lete ale tuturor 7orilor ace$tora,
"nchi$e "n corpuri dintr(o materie inde$tructibil#, incapabili $#
"mb#tr+nea$c# ori $# moar#.
%ar ea era liber#. Pla$a $e a!la acum la o mare di$tan# de ea. =i
de$coperea at+t de multe lucruri.
I $e p#rea c# mii &i mii de ali oameni mori pluteau acolo $u$ ca
"ntr(un $trat cenu&iu de cea#. Unii "&i c#utau drumul, alii $e b#teau
"ntre ei, iar alii $e uitau cu(at+ta tri$tee "n ,o$, unde muri$er#, de
parc# nu &tiau $au re!uau $# cread# c# erau mori. Erau chiar unii
care "ncercau $# $e !ac# v#ui $au auii de cei "n via#, dar aceia
nu reu&eau.
*&i d#dea $eama c# era moart#. I $e mai "nt+mpla$e o dat#.
Trecea, pur &i $implu, prin $tratul ace$ta de oameni tri&ti care
"nt+riau pe drum. Ea "n$# "&i urma calea; E?i$tena ei mierabil# de
pe p#m+nt o umplea de tri$tee. %ar nu a$ta era important acum.
0umina $tr#lucea din nou, lumina aceea ne"nchipuit de !rumoa$#
pe care o "ntre#ri$e de,a c+nd !u$e$e pe punctul de(a muri prima
dat#. *naint# $pre ea, p#trun$e "n ea. Iar a$ta era o minun#ie.
/icic+nd nu mai v#u$e a$emenea culori, at+ta limpeime, niciodat#
nu mai aui$e o muic# de o a$emenea puritate. /u e?i$tau vorbe
care $# le de$crie) nu e?i$ta nici o limb# capabil# de a&a ceva. Iar de
data a$ta nimeni n(o mai aducea "napoi;
C#ci !iina care "i venea "n "nt+mpinare, $# o ia de m+n# &i $# o
a,ute era... mama ei; =i n(avea $# o mai la$e $# plece.
/iciodat# nu $imi$e at+ta drago$te pentru mama ei, dar aici
drago$tea era pe$te tot) lumin#, culori, drago$te - nu $e mai
deo$ebeau.
Ah, biata <abL @en:$, $e g+ndi ea, uit+ndu($e o ultim# dat# $pre
p#m+nt. %ar acum ea nu mai era <abL @en:$. /u, deloc.
3
KEIEA PA/%CRA
Cdinioar# $t#p+neam cuv+ntul.
<ou &i uliu. <r#dar.
Era at+ta limpeime pe(atunci
.#lbatici ca ni&te coarne
r#$ucite,
locuiam "n ca$e de piatr#.
/e at+rnam pletele pe !erea$tr# $# $e caere
b#rbaii
*n do$ul urechii, gr#din# de bucle.
Pe oricare deal un rege
al dealului. /oaptea !irele erau $mul$e
din e$#tur#. %e$tr#mai, b#rbaii urlau.
Toi a&trii $e dev#luiau. /oi $t#p+neam
cuv+ntul.
.TA/ RICE
din HThe Mord$ CnceH
MhiteboL 1234F6
'GPTURA care $tr#b#tea poteca abrupt# &i "n#peit# at+t de
repede, "nc+t nimeni n(ar !i putut ine pa$ul cu ea, era "nalt# &i
"mbr#cat# "n ve&minte negre care nu(i l#$au la vedere dec+t ochii.
Cerul "n$telat n(avea aproape nici un nor "n aerul rare!iat al
"n#limilor Iimalaiei, iar "n !a#, departe - nici cu puterile ei nu
putea calcula di$tana - $e contura, "n toat# $plendoarea $a,
ver$antul ma$iv, go!rat, al Evere$tului, dea$upra unei coroane de
nori albi turbuleni. %e c+te ori $e uita la el i $e t#ia re$piraia, nu
numai pentru c# era at+t de !rumo$, dar &i pentru c# p#rea $#
p#$tree "nele$uri pro!unde care, bine"nele$, nu acolo $e g#$eau.
Era oare vorba de veneraie pentru ace$t ma$iv8 %a, "l puteai
venera !#r# gri,#, c#ci muntele n(avea $#(i vorbea$c# niciodat#.
9+ntul &uier#tor care "i "nghea pielea nu era vocea cuiva &i nu
e?prima nimic. %ar m#reia acea$ta "nt+mpl#toare &i total
indi!erent# o impre$iona p+n# la lacrimi.
Aceea&i $enaie i(o d#dea &i imaginea pelerinilor care urcau
coa$ta, mult mai ,o$, ca ni&te !urnici "naint+nd pe poteca incredibil
de "ngu$t#. Credina lor oarb# o umplea de tri$tee. %ar &i ea
mergea tot $pre acela&i templu a$cun$ "n muni. .e "ndrepta $pre
acela&i eu ab,ect &i am#gitor.
.u!erea de !rig. 'aa &i pleoapele "i erau acoperite de chiciur#. I
$e lipi$e &i de gene, "n minu$cule cri$tale. 'iecare pa$ printr(un v+nt
de o a$emenea !or# era di!icil p+n# &i pentru ea. /(ar !i putut $#(i
produc# chiar durere $au moarte, era prea v+r$tnic# pentru a$ta.
.u!erina ei ivora din ceva mental. .e tr#gea din nemaipomenita
tr#inicie a !orelor naturii, din imaginea ne$chimbat#, de ore "ntregi,
a #peilor imaculate, orbitor de albe.
/(avea importan#. Acum c+teva nopi o trecu$e un !ior pe c+nd
$tr#b#tea una din $tr#ile pline de lume &i plin# de miro$uri
pe$tileniale din vechiul %elhi, iar de(atunci $e repeta ob$edant, cam
o dat# pe or#, de parc# $e cutremura mieul p#m+ntului.
*n unele momente avea impre$ia clar# c# 7ama &i Tata $e
treeau la via#. Undeva, departe, "n cripta "n care(i in$tala$e iubitul
ei 7ariu$, Cei Ce Trebuie P#ii, "n !ine, $e mi&ca$er#. /umai o
re"nviere de natura a$ta putea $# propage un $emnal at+t de
puternic &i "n acela&i timp con!u> trebuie c# A:a$ha $i En:il $e
ridica$er# din oribila lor nemi&care de pe tronul pe care "l "mp#reau
de &a$e mii de ani.
%ar, !#r# "ndoial#, toate a$tea erau doar pur# imaginaie, ca &i
cum ai !i cerut muntelui $#(i vorbea$c#. C#ci pentru ea ace&ti
$tr#vechi p#rini ai tuturor b#utorilor de $+nge nu erau doar o
legend#. Ea "i v#u$e cu ochii ei, nu ca numero&i ali urma&i ai lor.
Ea deveni$e nemuritoare chiar pe pragul $anctuarului lor) $e t+r+$e
"n genunchi &i(o atin$e$e pe 7am#) $tr#pun$e$e $upra!aa aceea
$clipitoare &i neted# ce !u$e$e c+ndva pielea ei &i $up$e$e din
&uvoiul de $+nge $acru. Ce minune i $e p#ru$e chiar &i atunci ace$t
!luid viu care +&nea din corpul !#r# via#, precum &i vindecarea
imediat# a urmelor mu&c#turii.
%ar pe(atunci, cu $ecole "nainte, c+nd credea "n ei din toate
puternile, "mp#rt#&i$e cu 7ariu$ convingerea c# 7ama &i Tata nu
!#ceau altceva dec+t $# doarm# "n pace, c# avea $# vin# "n$# clipa
c+nd $e vor trei &i le vor vorbi din nou.
0a lumina lum+n#rilor, ea &i cu 7ariu$ intona$er# imnuri "n
cin$tea lor, cu m+inile ei pu$e$e t#m+ie la ar$ &i le adu$e$e !lori) de
a$emenea, ,ura$e $# nu dev#luie niciodat# altor b#utori de $+nge
unde $e a!la $anctuarul, ca nu cumva aceia $#(l nimicea$c# pe
7ariu$, $#(i duc# de(acolo pe p#rinii cei dint+i &i $# $e hr#nea$c#
ne$tingherii cu $+ngele lor originar &i atotputernic.
%ar toate a$tea $e(nt+mpla$er# cu mult timp "n urm#, c+nd
lumea era "mp#rit# "n triburi &i imperii, c+nd eroii &i "mp#raii erau
"n$c#unai drept ei de pe o i pe alta. Pe vremea aceea o
preocupau ideile !iloo!ice cele mai $ubtile.
Acum "nelegea ce(n$eamn# $# tr#ie&ti ve&nic. 7unii &tiau.
Prime,die. 'iorul "i $tr#b#tu iar#&i tot corpul, ca un curent
electric. Apoi pieri. %up# a$ta avu viiunea unui loc plin de verdea#
&i mu$tind de umeeal#, unde p#m+ntul era moale &i vegetaia
$u!ocant#. %ar &i imaginea a$ta pieri imediat.
.e opri, orbit# o clip# de $tr#lucirea #peii "n lumina lunii, &i
ridic# ochii $pre $telele ce $clipeau dincolo de p+na rare!iat# a unui
nor. *ncerc# $# captee vocile altor nemuritori. %ar nu percepu nimic
limpede, nimic vital, doar un umet nede$lu&it venind de la templul
$pre care $e "ndrepta, iar din urma ei, urc+nd din ora&ul murdar &i
$uprapopulat, muica de pe di$curile "nregi$trate de icnitul acela,
de b#utorul acela de $+nge, Hidolul roc:uluiH, 9ampirul 0e$tat.
Era de$tinat $# piar# urma&ul ace$ta modern, impetuo$ care
"ndr#ni$e $# "&i !a$onee c+ntecele pornind de la adev#ruri
trunchiate. C+i tineri de genul #$ta nu v#u$e ea a,un&i "n culmea
gloriei &i(apoi uitai.
Totu&i, cura,ul lui o intriga &i, "n acela&i timp, o $candalia. .e
putea oare ca $trig#tul de alarm# pe care "l percepu$e $# !ie cumva
legat de c+ntecele lui t+nguitoare &i r#gu&ite8
A:a$ha, En:il,
Aplecai urechea la copiii vo&tri;
Cum de "ndr#nea $# repete numele $acre "n !aa lumii
muritorilor8 I $e p#rea impo$ibil, contra raiunii, ca un a$t!el de
individ $# nu !ie eliminat imediat. 7on$trul ace$ta, care $e bucura
de o incredibil# celebritate, d#dea pe !a# $ecrete pe care numai
7ariu$ ar !i putut $# i le !ac# cuno$cute. Atunci unde era 7ariu$,
care(i purta$e pe Cei Ce Trebuie P#ii de la un $anctuar $ecret la
altul timp de dou# mii de ani8 /u trebuia $# $e mai g+ndea$c# la
7ariu$, la di$en$iunile care(i $epara$er# de at+ta vreme, "nc+t
$imea c# i $e $parge inima de durere.
*nregi$trarea vocii lui 0e$tat di$p#ru$e acum, acoperit# de alte
"nregi$tr#ri, de vibraiile ce emanau din ora&e &i $ate, de ve&nicele
$trig#te di$tincte de durere ale muritorilor. Cum $e "nt+mpla ade$ea,
de&i dotat# cu un au puternic, nu putea di$tinge $emnale iolate.
'lu?ul enorm de $unete - !#r# !orm#, "ngroitor - o cople&ea, a&a
c# nu mai permi$e nici unui $unet $#(i parvin#. Era din nou doar cu
v+ntul.
Ah, ce "n$emnau oare pentru 7ama &i Tata toate vocile ace$tea
ce veneau de pe tot p#m+ntul, c#ci puterea lor nu !#cu$e dec+t $#
crea$c# "n mod inevitabil de la "nceputurile i$toriei "ncoace. Care ei
mai aveau po$ibilitatea $# pun# un ecran "ntre ei &i !lu?ul ace$ta
ne"ncetat8 .au $# $electee, din c+nd "n c+nd, doar ceea ce voiau $#
aud#8 Poate c# &i "n privina a$ta erau la !el de indi!ereni ca &i "n
celelalte, poate c# vacarmul ace$ta ne"ntrerupt "i !#cea $# r#m+n#
"mpietrii, incapabili de a raiona, creierul !iindu(le luat cu a$alt de
ne$!+r&itele pl+ngeri ale muritorilor &i ale nemuritorilor din lumea
"ntreag#.
Privi uria&ul v+r! coluro$ din !a#. Trebuia $# continue, "&i
$tr+n$e &i mai tare gluga care(i acoperea !aa. Relu# urcu&ul.
Cum poteca o $coa$e la un mic promontoriu, v#u "n !ine &i locul
$pre care $e "ndrepta. Templul $e ridica dincolo de un imen$ ghear,
pe o $t+nc# "nalt#. Era o con$trucie de piatr# alb# aproape inviibil#
pe !ondul alb, iar turnul clopotniei "i di$p#rea "n v#l#tucii de #pad#
care tocmai re"ncepeau $# cad#.
Care c+t timp "i va trebui ca $# a,ung# acolo, chiar la vitea ei8
=tia ce avea de !#cut, dar avea oroare de a$ta. Trebuia $# ridice
m+inile, $# "n!r+ng# legile naturii &i propria ei raiune &i $# treac#
pe$te golul care o $epara de templu, cobor+nd bl+nd doar dup# ce
a,ungea de partea cealalt# a canionului "ngheat. /ici o alta dintre
multiplele ei puteri n(o !#cea $# $e $imt# at+t de lip$it# de $en$, at+t
de inuman#, at+t de departe de !iina de r+nd, muritoare, care
!u$e$e ea c+ndva.
%ar voia $# a,ung# la templu. Era nece$ar. A&a c# ridic# braele
"ncet, con&tient# de graia mi&c#rii. *nchi$e ochii o clip#, impun+ndu(
&i $# $e ridice, &i "&i $imi corpul "ndrept+ndu($e "n $u$, de parc# nu
avea nici o greutate, ca o $impl# !or#, neincomodat# de materie,
c#l#torind pe coama v+ntului doar graie propriei voine.
0#$# v+ntul $# o poarte "ndelung) corpul i $e r#$uci, o lu# "n
direcia "n care era "mpin$. .e ridic# din ce "n ce mai $u$, l#$+nd
p#m+ntul "n urm#, trecu printre nori cu !aa la $tele. C+t de grele i
$e p#reau ve&mintele) nu era oare pe punctul de a deveni inviibil#8
/u era acea$ta etapa urm#toare8 Un !ir de pra! "n ochiul %omnului,
$e g+ndi.
.imi o durere "n piept. Ce oroare, $# nu mai !ii legat de nimic... I
$e umplur# ochii de lacrimi.
Ca "ntotdeauna "n a$emenea momente, trecutu(i "ndep#rtat de
muritoare, de care $e ag#a, "i ap#ru, mai mult ca oric+nd, un mit
demn de a !i preuit, "n vreme ce toate celelalte credine o l#$au
rece. Am tr#it, am iubit, am avut un trup !ierbinte. *l vedea pe
7ariu$, cel ce o crea$e, nu a&a cum era "n preent, ci cum era la
"nceput, c+nd de(abia deveni$e nemuritor &i(l ardea $ecretul acela
$upranatural> HPandora, iubita mea... Pandora, vino cu mine, $#
cerem binecuv+ntarea 7amei &i a Tatei. 9ino "n $anctuar.H
%e$prin$# de totul, di$perat#, ar !i putut $# uite ce de$tinaie
avea. .(ar !i putut l#$a purtat# p+n# la $oare. %ar percepu din nou
$emnalul acela t#cut, $ub !orm# de pul$aie, Prime,die, care(i
reaminti $copul c#l#toriei, "ntin$e braele, "&i impu$e $# o ia din nou
$pre p#m+nt &i v#u curtea templului, cu rugurile !umeg+nde. %a,
acolo.
9itea cu care cobora o uimi) pe moment, !u chiar deorientat#.
.e trei "n curte, avu o $enaie $curt# c# o doare pe$te tot, apoi $e
$imi doar "n!rigurat#, dar calm#.
Urletele v+ntului erau e$tompate. 7uica din templu $tr#b#tea
prin perei ca o pul$aie halucinant#, produ$# de tamburine &i tobe,
"n care $e ame$tecau voci, !orm+nd "mpreun# o incantaie lugubr# &i
repetitiv#. *n !aa ei $e ridicau rugurile care tro$neau &i $coteau
$c+ntei, unde $e "nnegreau cadavrele "ngr#m#dite pe$te gr#meile
de lemne. %uhoarea era teribil#. Totu&i, r#ma$e "ndelung $# $e uite
la !l#c#ri, $# le ob$erve cum con$umau carnea care $!+r+ia,
membrele "nnegrite, $mocurile de p#r, din care ie&eau bru$c v#l#tuci
de !um alb. .e $u!oca de duhoare) aerul pur de munte nu p#trundea
p+n# aici.
Privi u&a din dep#rtare pe care $e intra "n incinta templului. Avea
$# "&i !olo$ea$c# din nou puterile, cu am#r#ciune. A&a. .e trei
c#lc+nd pe$te prag, dincolo de u&a care $e de$chi$e$e. 'u #p#cit#
de lumina din#untru, ca &i de aerul cald &i de incantaiile
a$uritoare.
HAim; Aim; Aim;H repetau ritmic credincio&ii) erau cu $patele
la ea, c#ci $e "nghe$uiau cu toii $pre centrul $#lii luminate de
lum+n#ri, cu m+inile "n $u$, agit+ndu(&i(le "n acela&i ritm cu
capetele. HAim; Aim; Aim(Aim(Aim; Aaaaa(Kiiiiim;H %in
c#delnie $e ridica !um &i nenum#ratele $iluete $e(nv+rteau "n cerc,
b#t#torind pardo$eala cu picioarele goale, ned+ndu(i nici o atenie.
*&i ineau ochii "nchi&i, tr#$#turile de pe !eele m#$linii erau calme,
doar buele li $e mi&cau, repet+nd numele venerat.
*&i !#cu loc printre cei "nghe$uii, !emei &i b#rbai dren#ro&i, $au
cu haine bogate de m#ta$e colorat# &i cu bi,uterii de aur b#t+ndu(le
pieptul, cu toii repet+nd, cu oribil# monotonie, aceea&i invocaie.
.imi "n n#ri iul de !ebr#, de !oame, de cadavru, c#ci numero&i erau
cei c#lcai "n picioare, neb#gai de nimeni "n $eam# "n ace$t delir. .e
crampon# de o coloan#, ca &i cum ar !i aruncat o ancor# "n acel
!luviu tumulto$ de mi&care &i gomot.
Apoi "l #ri pe Aim "n mi,locul mulimii. Pielea lui ar#mie era
umed# &i $clipitoare "n lumina lum+n#rilor, avea pe cap un turban
de m#ta$e neagr#, iar lunga lui rob# brodat# era p#tat# de un
ame$tec de $+nge de muritor &i de nemuritor. Cchii lui negri,
machiai cu creion negru, erau enormi. %an$a cu mi&c#ri ondulatorii
"n ritmul $urd al tobelor, arunc+ndu(&i braele "nainte, apoi
retr#g+ndu(le, de parc# d#dea cu pumnii "ntr(un id inviibil. Cu
papucii din picioare b#tea ritmul !renetic pe pardo$eala de
marmur#. Pe la colurile gurii "i curgea $+nge. Pe !a# i $e citea cea
mai pro!und# beatitudine.
Totu&i, "&i d#du$e $eama de preena ei. '#r# $# $e "ntrerup# din
dan$ o privi drept "n ochi, iar ea "i v#u buele m+n,ite de $+nge
!orm+nd un +mbet.
Pandora, !rumoa$#, nemuritoare Pandora...
Era ghi!tuit de pe urma !e$tinului, $e um!la$e &i era conge$tionat
de at+ta $+nge, cum rareori mai v#u$e un nemuritor. *&i d#du capul
pe $pate, $e roti, apoi $coa$e un $trig#t a$cuit. .ervitorii lui $e
apropiar#, purt+nd cuite ceremoniale, &i(i !#cur# t#ieturi la
"ncheieturile m+inilor.
Credincio&ii $e "nghe$uir# $# $ug# c+teva pic#turi din $+ngele
$acru care +&nea din vene. Incantaiile erau &i mai a$uritoare, mai
"n!ocate, acoperind urletele celor care "l "ncon,urau. %eodat# "l v#u
luat pe $u$, cu tot corpul "ntin$ pe umerii $uitei lui, cu papucii aurii
"ndrept+ndu(&i v+r!ul a$cuit $pre tavanul acoperit de moaicuri, iar
cuitele "i !#cur# din nou inciii la glene &i la "ncheieturile m+inilor,
unde r#nile precedente $e &i "nchi$e$er#.
7ulimea delirant# parc# devenea &i mai den$# pe m#$ur# ce
mi&c#rile erau mai !renetice, corpurile &iroind de $udoare o
"nghe$uiau, !#r# $# "&i dea $eama de. r#ceala &i "nepeneala corpului
ei at+t de v+r$tnic, prin hainele moi, di!orme, de l+n#. /u $e mi&c#.
.e l#$# "ncon,urat#, tra$# $pre centru. *l v#u din nou pe Aim,
depu$ din nou pe propriile picioare, dup# ce i $e !#cu$er# at+tea
t#ieturi "n carne, dup# ce "i cur$e$e $+ngele, $e v#ic#ri$e, dar cu
r#nile de,a vindecate. C "mbie $# $e apropie. *n t#cere, "l re!u#.
*l privi cum "ntinde apoi braul &i apuc# la "nt+mplare o victim#, o
!emeie t+n#r# cu ochii machiai &i cu cercei mari de aur, c#reia "i
$!+$ie g+tul $ubire.
7ulimea nu mai $canda per!ect $ilabele incantaiei de mai
"nainte) din piepturile tuturor $e ridic# "n clipa aceea un $trig#t.
Cu ochii ie&ii din orbite, "n aparen# oripilat de pro(pria(i putere,
Aim "i $up$e tinerei $+ngele p+n# la ultima pic#tur# dintr(o $ingur#
$u!lare, apoi arunc# trupul pe pietrele din !a#, unde r#ma$e $trivit,
repede "ncon,urat de ceilali credincio&i, care "ntindeau m+ini
rug#toare $pre eul lor, ne$igur acum pe picioare.
.e "ntoar$e cu $patele) ie&i "n aerul rece de a!ar#, "ndep#rt+ndu(
$e de c#ldura rugurilor. 7iro$ea cumplit a urin#, a m#runtaie. .e
$pri,ini de perete, privind "n $u$, g+ndindu($e la munte, ned+nd nici
o atenie $ervitorilor care trecur# pe l+ng# ea t+r+nd trupurile noilor
victime &i arunc+ndu(le "n !l#c#ri.
.e g+ndi &i la pelerinii pe care "i #ri$e pe c#rarea ce ducea la
templu, &irul acela ne$!+r&it care urca lent, i &i noapte, $tr#b#t+nd
munii pu$tii c#tre locul ace$ta !#r# nume. C+i mureau oare !#r# $#
a,ung# m#car p+n# la pr#pa$tia acea$ta8 C+i piereau "n !aa
porilor, "n a&teptare clipei c+nd li $e permitea $# intre8
Ce oroare; =i totu&i, nu avea importan#. Era o oroare ce dura de
mii de ani. R#ma$e "n a&teptare. Apoi $imi chemarea lui Aim.
.e "ntoar$e &i trecu din nou de u&#, trecu apoi de o alta &i a,un$e
"ntr(o anticamer# pictat# $uperb unde, a&eat pe un covor cu rubine
pe margini, o a&tepta Aim, t#cut, "ncon,urat de comorile $ale,
obiecte de aur &i de argint o!erite la "nt+mplare, "n vreme ce din $al#
$e auea "n $urdin# o muic# languroa$#, dar "n!rico&#toare.
- Iubita mea, $pu$e el.
*i lu# !aa "n m+ini &i o $#rut#. %in gur# "i tran$mi$e un &uvoi de
$+nge cald, a&a c#, pentru o clip#, Pandora !u una cu e?taul
incantaiilor, al dan$ului &i al $trig#telor credincio&ilor. =uvoiul
!ierbinte al adoraiei muritorilor. Abandon total. %rago$te.
%a, drago$te. C clip# avu imaginea lui 7ariu$. %e$chi$e ochii &i
$e d#du cu un pa$ "napoi. Timp de un moment v#u doar pereii pe
care erau pictai p#uni, crini) apoi v#u gr#meile de aur lucitor. *n
!ine, privirea "i r#ma$e pe Aim.
Imagine !idel# a neamului din care $e tr#gea, nu era $upu$
$chimb#rii, cum nu erau nici $atele din care veneau adoratorii lui,
pe$te munii "n#peii, doar pentru a $!+r&i "n ace$t mod oribil &i
ab$urd. Aim "&i "ncepu$e domnia "n tempul ace$ta cu vreo mie de
ani "n urm#, de unde nici un credincio$ nu mai pleca$e viu vreodat#.
Pielea lui moale, aurie, hr#nit# de ne$ecatul &uvoi de $+nge al
$acri!icailor, p#li$e doar puin, pe c+nd a Pandorei nu mai avea
a$pect uman de cel puin vreo cinci $ecole. Poate doar ochii &i p#rul
negru mai aveau ceva de(a !ace cu viaa. Era !rumoa$#, o &tia, dar
el po$eda o vigoare enorm#, care o dep#&ea cu totul. Puterea r#ului.
Idolatriat de credincio&i, "nv#luit "n legend#, domnea, !#r#
preocuparea trecutului $au a viitorului, la !el de enigmatic cum
!u$e$e dintot(deauna "n ochii ei.
/u dorea $#(nt+rie pe acolo. 0ocul o degu$ta mai mult dec+t ar
!i vrut $# ghicea$c# cel#lalt. *i comunic# "n t#cere $copul venirii ei, "i
pove$ti de $emnalul de alarm# pe care(l capta$e. Era ceva "n
neregul# pe undeva, $e producea o $chimbare, ceva ce nu $e mai
"nt+mpla$e niciodat#; "i pove$ti &i de t+n#rul b#utor de $+nge din
America, cel care imprima$e di$curi &i care c+nta de$pre 7am# &i
de$pre Tat#, &i c#rora le icea chiar pe nume. /u !#cea dec+t $# "&i
de$chid# g+ndurile "n !aa lui, !#r# $# !ac# vreo dram#.
*l ob$erv# pe Aim cu atenie, $imindu(i imen$a putere pe care o
avea de a(i citi g+ndurile cele mai "nt+mpl#toare, !#r# ca el $# la$e
$#(i $cape nici cel mai mic $ecret.
- .cumpa mea Pandora, $pu$e el di$preuitor. Ce(mi pa$# mie
de 7am# &i de Tat#8 Pentru mine nu repreint# nimic. =i ce(mi pa$#
de nepreuitul t#u 7ariu$ &i de ne"ncetatele lui $trig#te de a,utor8
/u m# prive&te c+tu&i de puin;
R#ma$e "ncremenit#. 7ariu$ $triga dup# a,utor. Aim $e pu$e pe
r+$.
- E?plic#(te, "i i$e ea.
El r+$e din nou. Apoi "i "ntoar$e $patele. Ea nu putea !ace altceva
dec+t $# a&tepte. Cel care o !#cu$e !u$e$e 7ariu$. Toi ceilali
puteau $#(i perceap# vocea, numai ea nu. Probabil c# ce capta$e ea
era doar ecoul indi$tinct al $trig#tului lui, perceput de ceilali;
.pune(mi tot, Aim. %e ce $# !aci din mine un du&man8
C+nd o privi din nou, era du$ pe g+nduri, iar !aa(i pli(nu# avea
o e?pre$ie aproape uman#, a&a cum $e uita la ea, cu m+inile
dolo!ane, pline de gropie, "mpreunate &i proptite de bua de ,o$,
umed#. 9oia $# obin# ceva de la ea. /u $e mai vedea nici urm# de
di$pre $au de maliie.
- E un averti$ment, $pu$e el. Apare tot timpul, trece ca un ecou
printr(un lan de receptori(tran$mi#tori care(l percep !iind mai
aproape de locul de unde ivor#&te, departe de(aici. Kice c# $untem
cu toii "n prime,die. Apoi e urmat de un $trig#t de a,utor, care e mai
$lab. Cere a,utor ca $# "ncerce $# "ndep#rtee prime,dia. %ar ace$t
$trig#t nu arat# c# ar !i prea $igur de el. Eine mai cu $eam# ca
averti$mentul $# !ie luat "n $eam# de noi toi.
- =i care $unt cuvintele8
El ridic# din umeri.
- /u le(am a$cultat. /u m# intere$ea#.
- Ah; e?clam# ea &i(i "ntoar$e $patele.
*l aui cum $e apropia de ea, "i $imi m+inile pe umeri.
- Acum trebuie $#(mi r#$puni tu la o "ntrebare, $pu$e el. C
"ntoar$e $pre el. Ceea ce m# preocup# pe mine e vi$ul de$pre
gemene. Ce $en$ are vi$ul ace$ta8
9i$ul de$pre gemene. /u avea r#$pun$ la "ntrebarea lui.
*ntrebarea nu avea nici un $en$ pentru ea. /u avu$e$e nici un vi$ ca
ace$ta.
El o privea "n t#cere, de parc# o credea mincinoa$#. Apoi vorbi
din nou, !oarte lent, p+ndindu(i reaciile.
- E vorba de dou# !emei cu p#r ro&u. 0i $e "nt+mpl# lucruri
oribile. *mi apar "n vi$ chiar "nainte de(a m# trei. 0e v#d violate "n
!aa unei mulimi, "ntr(o adunare. /u &tiu nici cine $unt, nici unde
are loc violul. =i nu $unt $ingurul care "&i pune "ntreb#ri. Prin lumea
"ntreag# $unt &i ali ei ai "ntunericului care au vi$ul ace$ta &i care ar
vrea $# &tie de ce.
Kei ai "ntunericului; /u $untem nici un !el de ei, g+ndi ea cu
di$pre.
El +mbi. 0ocul "n care $e g#$eau nu era oare un templu8 Care
nu a,ungeau p+n# la ea gemetele credincio&ilor8 /u $imea &i ea
par!umul $+ngelui lor8
- /u &tiu nimic de$pre !emeile ace$tea, "i $pu$e ea. Gemene cu
p#r ro&u. /u. *i atin$e degetele cu un ge$t aproape $educ#tor. Aim,
nu m# chinui. Eu vreau $#(mi vorbe&ti de$pre 7ariu$. %e unde vine
$trig#tul lui8
.imea c+t de tare l(ar ur" imediat dac# nu(i $punea ace$t $ecret.
- %e unde8 o "ntreb# el provocator. Tocmai aici e mieul
problemei, nu(i a&a8 Crei c# ar "ndr#ni $# ne $pun# unde e
$anctuarul 7amei &i al Tatei8 %ac# a& crede a$ta, i(a& r#$punde,
cum $# nu, imediat, #u c# da. 7i(a& l#$a &i templul ca $# m# duc
$#(l caut. %oar c# nu poate p#c#li pe nimeni. =tiu bine c# mai
degrab# $(ar l#$a nimicit dec+t $# comunice unde e $anctuarul.
- %e unde provine $trig#tul8 "ntreb# ea din nou cu r#bdare.
- Ce(i cu vi$ele a$tea8 $pu$e el, "nnegrindu($e de !urie. 9i$ul
de$pre gemene, a$ta vreau $# mi $e e?plice;
- Ei(a& e?plica cine $unt &i ce vor dac# a& &ti ceva.
.e g+ndi la cuvintele c+ntecelor lui 0e$tat. C+ntece de$pre Cei
Ce Trebuie P#ii &i de$pre criptele din $ub$olurile ora&elor
europene, c+ntece de$pre c#ut#ri &i tri$tee. /imic de$pre gemenele
ro&cate, nimic...
'urio$, "i !#cu $emn $# $e oprea$c#.
- 0e$tat; $pu$e el cu degu$t. /u(mi aminti de tipul ace$ta
in!am. %e ce n(a !o$t "nc# di$tru$8 .unt oare toi eii "ntunericului
cu!undai "n $omn, ca 7ama &i Tata8 C privi, plin de b#nuieli. Iar ea
a&tept#. <ine, te cred, $pu$e el, "n !ine. 7i(ai $pu$ tot ce &tii8
- %e$igur.
- Eu "mi "nchid urechile la tot ce vine de la 7ariu$, i(am i$.
Ioul 7amei &i al Tatei. /(are dec+t $# urle p+n# la $!+r&itul lumii.
%ar pentru tine, Pandora, pentru, tine, ca "ntotdeauna, nutre$c
numai drago$te, a&a c# o $# m# murd#re$c b#g+ndu(m# "n toate
che$tiile a$tea. Treci marea "n 0umea /ou#. Ia(o $pre nordul
"ngheat, dincolo de ultimele p#duri, $pre marea de la apu$. Acolo o
$#(l g#$e&ti pe 7ariu$, prionier "ntr(o citadel# de gheuri ve&nice.
.pune c# nu $e poate mi&ca. Iar "n privina averti$mentului, e
tran$mi$ !#r# claritate, dar cu "nc#p#+nare. .untem "n prime,die.
Trebuie $# d#m o m+n# de a,utor, a$t!el "nc+t el $# poat# pune
cap#t tuturor ace$tora. Ca $# poat# merge la 0e$tat.
- Aha; %eci t+n#rul e cel care(a declan&at toate a$tea; C
$tr#b#tu un !ior violent, durero$. 9#u cu ochii
minii !eele lip$ite de via# ale 7amei &i Tatei, mon&tri
inde$tructibili $ub !orm# uman#. *l privi, nel#murit#, pe Aim. El $e
opri$e o clip#, dar nu termina$e. *l a&tept# $# continue.
- /u, $pu$e el cu voce $c#ut#, !#r# !urie de data a$ta. %ar
prime,dia e?i$t#, Pandora, e $igur. C mare prime,die, dar n(aveam
nevoie de 7ariu$ ca $# ne(o anune. A$ta are de(a !ace cu gemenele
ro&cate. Era acum nea&teptat de $incer, parc# uita$e de orice
reinere. A$ta o &tiu, continu# el, pentru c# eu eram de,a v+r$tnic
c+nd a !o$t creat 7ariu$. Gemenele, Pandora. 0a$#(l pe 7ariu$. 7ai
degrab# !ii atent# la vi$e.
Ea r#m#$e$e !#r# gla$, a$cult+ndu(l. El o privi "ndelung, apoi
parc# i $e mic&orar# ochii, parc# $e tran!ormar# "n pietre. *l $imi
cum $e retrage, cum $e de$prinde de ea &i de toate lucrurile de$pre
care vorbi$er#. *n cele din urm#, nici n(o mai v#u.
*&i auea adoratorii gem+nd in$i$tent) "i era din nou $ete) dorea
$(aud# imnuri &i dorea $+nge. .e(ntoar$e $# ia$# din camer#, apoi
privi "napoi.
- 9ino cu mine, Pandora; R#m+i cu mine m#car o or#; Avea o
voce neclar#, ca de om beat.
Invitaia o lu# pe nepreg#tite. .e g+ndi o clip#. Trecu$er# ani de
c+nd nu mai c#uta$e acea$t# $ublim# pl#cere. /u $e g+ndea numai
la $+nge "n $ine, dar &i la uniunea momentan# cu un alt $u!let.
<ru$c, acea$t# voluptate "i era la "ndem+n#, printre pelerinii care
urca$er# pe muntele cel mai "nalt din lume pentru a muri "n !elul
ace$ta. .e g+ndi &i la drumul care o a&tepta pentru a(l g#$i pe
7ariu$, la $acri!iciile pe care le implica acea$t# c#utare.
- 9ino, iubita mea.
*l lu# de m+n#. .e l#$# condu$# a!ar# din camer#, p+n# "n
centrul $#lii aglomerate. Iar#&i o $urprin$e $tr#lucirea lum+n#rilor) &i,
din nou, $+ngele. 7iro$ul muritorilor o "mpre$ura, o chinuia.
.trig#tele credincio&ilor erau a$uritoare. <#teau at+t de tare din
picioare, c# $e guduiau pereii, $e cutremura tavanul aurit. 'umul
de t#m+ie "i d#dea u$turimi la ochi. *&i amintea vag de $anctuar, cu(
at+ta vreme "n urm#. *l revedea pe 7ariu$ in+nd(o "n brae. Aim, "n
!aa ei, "i $coa$e pelerina, de$coperindu(i !aa, braele goale, trupul
acoperit doar de o rochie $impl# de $to!# neagr#, p#rul negru,
bogat. *&i v#u imaginea re!lectat# "n mii de perechi de ochi.
- Keia Pandora; $trig# el din toate puterile, cu capul pe $pate.
Ibucnir# imediat uralele credincio&ilor, acoperind duduitul
tobelor. /enum#rate m+ini o m+ng+iau. HPandora; Pandora;
Pandora;H Incantaia acea$ta $e ame$teca cu $trig#tele de HAim;H
*n !aa ei dan$a un b#rbat cu pielea m#$linie, c#ma&a alb# de
m#ta$e i $e lipi$e de trup, din caua tran$piraiei. Cchii lui negri,
$clipind $ub $pr+ncenele negre, "i aruncau o "n!l#c#rat# provocare.
Eu voi !i victima ta, ei#; <ru$c, "n lumina aceea lic#ritoare nu mai
v#u nimic altceva "n a!ar# de ochii, de !aa lui. *l "mbr#i&#,
$trivindu(i coa$tele din grab#, apoi "&i "n!ip$e dinii "n g+tul lui. 9iu.
.+ngele i $e r#$p+ndi "n trup, "i a,un$e la inim#, "i inund# comparti(
mentele inimii, apoi "&i trimi$e !ierbineala "n toate m#dularele(i
"ngheate. Uita$e de $enaia a$ta ne"nchipuit de voluptuoa$# &i
$imea din nou po!t#, dorin#; 7oartea b#rbatului o gudui, "i t#ie
re$piraia. C $imi p+n# "n creieri. Era orbit#, gemea de pl#cere.
Apoi, in$tantaneu, vederea "i deveni at+t de acut#, "nc+t r#ma$e
"mpietrit#. Coloanele de marmur# parc# tr#iau, re$pirau. Arunc#
corpul, apoi apuc# un alt t+n#r b#rbat, gol p+n# la br+u, pe ,um#tate
le&inat de !oame, dar de o vigoare "n !aa morii care o !#cea $# "&i
piard# mintea.
<+ndu(i $+ngele, "i rup$e g+tul delicat &i "&i a$cult# propria inim#
care $e dilata, $imi !lu?ul de $+nge p+n# la $upra!aa pielii. *nainte
de(a "nchide ochii, "&i privi propriile m+ini prin+nd culoare, da,
parc# erau m+ini de om, iar t+n#rul rei$ta morii, o "nt+ria, apoi
ced# bru$c, "n vreme ce ea percepea din nou lumina &i gomotul din
,ur. 9iu.
HPandora; Pandora; Pandora;H
%oamne, nu e?i$t# nici o dreptate8 /ici un $!+r&it8
.e leg#na "n ritm cu muritorii care dan$au "n !aa ei, cu !ee
di$crete $au $ini$tre. .+ngele "i !ierbea "n vine de parc# voia $# i $e
in!iltree "n !iecare celul# a corpului.
Urm#toarea victim# $e lipi de ea, era un alt t+n#r cu brae
$ubiri, care o "mbr#i&#, m+ng+ind(o cu p#rul lui moale) pe brae
avea un !el de pu!, oa$ele "i erau !ragile &i u&oare. Avea impre$ia c#
!iina muritoare era ea, iar ei nu erau dec+t roadele propriei ei
imaginaii.
*i rup$e cea!a pe ,um#tate &i $e uit# la oa$ele albe care ie&eau
din coloana rupt#, apoi $up$e moartea in$tantanee o dat# cu
$+ngele ce +&nea violent din artera $!+$iat#. %ar inima, inima care
b#tea "nc#, voia $# o vad#, $# o gu$te. Propti trupul pe braul drept,
iar cu m+na $t+ng# de$pic# $ternul, de$!#cu coa$tele &i c#ut# "n
cavitatea !ierbinte &i "n$+ngerat# $# dega,ee inima.
Inima nu "nceta$e "nc# $# bat#. 0ucea ca un ciorchine de $truguri
"nrourai. Credincio&ii o $triveau din toate p#rile, iar ea ridic# inima
dea$upra capului, ca pe un tro!eu, &i "ncepu $# o $toarc# "nceti&or,
l#$+nd $#(i curg# pe degete, apoi "n gur# !luidul viu al vieii. Ce
voluptate $uprem#, de(ar putea dura la ne$!+r&it;
HKei#; Kei#;H
Aim o urm#rea cu privirea, +mbind. %ar ea nu(l privi. .e uit# la
inima aceea b+rcit#, $toar$# de ultima pic#tur# de $+nge. C+nd "i
d#du drumul $# cad#, "&i v#u m+inile pline de via#, m+n,ite de
$+nge. .imea viaa, cu !ierbineala ei "nep#toare, &i "n mu&chii
!eei. C amenina un !lu? de amintiri, un val de viiuni !#r# $en$. *l
alung#. %e data a$ta, nu voia $# mai devin# $clava memoriei.
Apuc# ve&m+ntul negru. .imi cum e acoperit#, at+tea m+ini $e
"ntin$e$er# $# o a,ute $# trag# gluga pe$te p#r, $# "&i acopere partea
de ,o$ a !eei. Apoi, nelu+nd "n $eam# ovaiile !ierbini ce(i erau
adre$ate, $e "ntoar$e &i ie&i a!ar#, ating+ndu(i &i, din c+nd "n c+nd,
accident+ndu(i pe credincio&ii care(i $t#teau "n cale.
*n curte, r#coarea o "nvior#. *&i d#du u&or capul pe $pate ca $#
re$pire aerul cre$telor adu$ de ra!alele de v+nt, care a"au !l#c#rile
rugurilor &i(apoi purtau cu ele "n dep#rtare !umul acru. 0umina lunii
c#dea limpede pe munii acoperii de #pad#.
R#ma$e acolo a$cult+nd circulaia $+ngelui prin vene, &i $e mir#,
cu m+nie &i di$perare, c# "nc# o mai "nviora &i(i d#dea putere.
/e"nchipuit de tri$t#, "ndurerat#, $e uit# "n ,ur la $uperbul pei$a,
de&ertic care "ncon,ura templul, apoi la !+$iile trec#toare de nori. Ce
cura, "i d#dea ace$t $+nge. Ce $enaie, chiar trec#toare, c# tot
univer$ul era armonio$ - de&i provenea din actul ei abominabil, de
neiertat.
Acolo unde raiunea nu putea o!eri nici o e?plicaie, o !#ceau
$imurile. /(ai "ncotro, creatur# nenorocit#, pentru a$ta tr#ie&ti.
.e depla$# p+n# la cel mai apropiat rug &i, atent# $# nu "&i
p+rlea$c# hainele, l#$# !l#c#rile $#(i curee m+inile, $# ard# $+ngele
&i re$turile inimii $!+$iate de pe ele. 'l#c#rile nu erau nici pe departe
la !el de !ierbini ca $+ngele din venele ei. C+nd $imi, "n cele din
urm#, o u&oar# durere, un vag $emnal c# $e produ$e$e cur#irea, $e
"ndep#rt# de !oc &i "&i privi m+inile albe, imaculate.
%ar trebuia $# p#r#$ea$c# locul ace$ta. .e $imea cuprin$# de
!urie, de noi re$entimente. 7ariu$ avea nevoie de ea. Prime,die.
.emnalul de alarm# "i parveni din nou, mai puternic dec+t "nainte,
c#ci $+ngele pe care(l ab$orbi$e o tran$!orma "ntr(un receptor mai
puternic. .e p#rea c# $emnalul nu venea de la o $ingur# per$oan#.
Era ca o "mpletire de voci, ca ecoul unor cuno&tine comune. I $e
!#cu team#.
Cu ochii "mp#ien,enii de lacrimi, "&i goli mintea de orice g+nd.
Ridic# delicat braele, numai braele. A$cen$iunea "ncepu. '#r# nici
un $unet, rapid, inviibil# pentru ochii muritorilor, la !el ca v+ntul.
.u$, dea$upra templului, trupul "i trecu printr(un !uior $ubire de
cea#. Gradul de luminoitate o uimi. Pe$te tot alb $clipitor. Iar ,o$,
pei$a,ul crenelat al v+r!ului de munte &i al ghearului orbitor,
continu+nd cu petele "ntunecate ale p#durilor &i ale v#ilor. Cuib#rite
ici &i colo $e #reau ciorchini de lumini &i $e de$enau la "nt+mplare
$ate &i ora&e. Ar !i putut $# r#m+n# ore "ntregi $# privea$c# ace$t
$pectacol. %ar "n c+teva $ecunde un alt nor acoperi totul. =i iar era
$ingur# "n !aa $telelor.
.telele - dure, $clipitoare - p#reau $# o "mbr#i&ee de parc#
ar !i !o$t de(a lor. %ar, de !apt, $telele n(aveau nevoie de nimeni &i
de nimic. .e $imi teroriat#. Apoi !u cuprin$# de o pro!und# tri$tee
care $em#na, "n de!initiv, !oarte bine cu bucuria. Gata cu lupta, gata
cu chinurile.
Parcurg+nd cu privirea toate con$telaiile "n $plendida lor
de!ilare, "&i "ncetini a$cen$iunea &i "ndrept# am+ndou# braele $pre
apu$.
R#$#ritul $oarelui era cu nou# ore "n urma ei. A$t!el, "&i "ncepu
c#l#toria, "mpotriva $en$ului de "naintare a $oarelui, galop+nd "n
acela&i timp cu noaptea, $pre cealalt# parte a globului.
N
I.TCRIA 0UI %A/IE0,
IU<ITU0 %IA9C0U0UI,
.AU TD/GRU0 %I/ INTERVIU CU UN VAMPIR
Ce $unt ace$te umbre pe care le(a&tept#m,
cre+nd c# "ntr(o $ear# vor cobor" din ceruri
cu limuina8
Tranda!irul,
de&i el &tie,
nu are limb#
$# poat# vorbi
Partea muritoare din mine r+de.
/u e tot una codul cu me$a,ul.
=i ce e altceva un "nger
de nu(i n#luc# trave$tit#8
.TA/ RICE
din HC! IeavenH
<odL o! Mor: 123A36
ERA un t+n#r "nalt, velt, cu p#r blond(cenu&iu &i ochi violei.
Purta doar o c#ma&# groa$# gri, cam ,egoa$#, &i blugi, &i(i era !rig "n
v+ntul "ngheat care biciuia $trada 7i(chigan la ora cinci.
.e numea %aniel 7alloL. Avea treieci &i doi de ani, de&i p#rea
mai t+n#r, de&i d#dea impre$ia c# e un ve&nic $tudent, c#ci avea
genul de !a# care nu "mb#tr+ne&te niciodat#. 7erg+nd, morm#ia "n
barb#, de unul $ingur> HArmand, am nevoie de tine. Armand,
concertul are loc m+ine $ear#. =i o $# $e "nt+mple ceva teribil, ceva
"ngroitor...H
*i era !oame. Trecu$er# vreo treieci &i &a$e de ore de c+nd
m+nca$e ultima oar#. /u mai era nimic "n !rigiderul din c#m#rua lui
murdar# de la hotel &i, "n a!ar# de a$ta, !u$e$e dat a!ar# de acolo
chiar "n dimineaa aceea, c#ci nu pl#ti$e chiria. Ce greu era $# "&i
amintea$c# de toate deodat#.
<ru$c "&i aminti vi$ul care(l ob$eda, vi$ul care(i revenea de c+te
ori "nchidea ochii, &i a$ta(i t#ie din nou orice po!t# de m+ncare.
*n vi$ "i ap#reau gemenele. =i trupul ar$ de !emeie din !aa lor,
cu p#rul p+rlit &i pielea crocant#. Inima ei, lucioa$#, ca un !ruct
enorm, era pe un platou al#turi. Iar creierul de pe cel#lalt platou
ar#ta e?act ca un creier ra$ol.
Armand &tia ce(n$emnau toate a$tea, trebuia $# &tie. /u era un
vi$ de r+nd. Avea preci$ ceva de(a !ace cu 0e$tat. =i Armand avea
$# apar# "n cur+nd.
%oamne, era at+t de $l#bit, delira de(a dreptul. Avea nevoie $#
"nghit# ceva, m#car vreun lichid. *n buunare n(avea nici un ban, n(
avea dec+t un cec vechi, o parte din drepturile lui de autor pentru
cartea pe care(o $cri$e$e $ub un p$eudonim cu vreo doi$preece ani
mai "nainte, Interviu cu un vampir.
Alta era lumea pe vremea aceea, c+nd nu era dec+t un t+n#r
reporter, cutreier+nd barurile cu magneto!onul dup# el, "n c#utarea
unui c+t de mic adev#r intere$ant din gura petrec#reilor
noctambuli. Ei bine, "ntr(una din nopi, la .an 'ranci$co, g#$i$e un
$ubiect de inve$tigaie ab$olut nemaipomenit. =i bru$c, lumina vieii
de i cu i $e du$e$e pentru totdeauna.
Acum era o ruin# care mergea prin Chicago cu un pa$ prea iute,
$ub cerul ,o$ de octombrie. Cu o duminic# "n urm# !u$e$e la Pari$,
iar "n vinerea dinainte la Edinburgh. *nainte de Edinburgh !u$e$e la
.toc:holm, iar "nainte de a$ta nu(&i mai amintea. Cecul
repreent+nd drepturile de autor "l a,un$e$e din urm# la 9iena, dar
nu mai avea idee c+nd $e "nt+mpla$e a$ta.
Prin toate locurile pe unde trecea "i b#ga "n $periei pe cei pe
care(i "nt+lnea. 0e$tat !olo$i$e o !ra# !oarte convenabil# pentru a$ta
"n autobiogra!ia lui> HUn muritor plicti$itor, dintre cei care au v#ut
$pirite...H Ace$ta $unt eu;
Unde pu$e$e cartea aceea, 9ampirul 0e$tat8 Ah, trebuie c# i(o
!ura$e cineva "n parc, chiar "n dup#(amiaa aceea, c+nd %aniel
adormi$e pe o banc#. /(are dec+t $# o p#$tree. %aniel o !ura$e la
r+ndul lui &i o citi$e de,a de trei ori.
%ar, dac# ar mai !i avut(o, ar !i reu&it, poate, $# o v+nd#, ca $#
poat# cump#ra m#car un pahar de coniac, $# $e deghee niel. Ce
valoare net# repreenta el "n ace$t moment, vagabondul care $e
t+ra "ngheat &i "n!ometat pe $trada 7ichigan, purt+nd o ur#
ne$pu$# v+ntului care(l p#trundea cu $u!larea lui "ngheat# prin
hainele uate &i murdare8 Kece milioane8 C $ut# de milioane8 Iabar
n(avea. Armand ar !i &tiut, bine"nele$.
9rei bani, %aniel8 C $# !ac eu ro$t. /imic mai $implu.
0a o mie cinci $ute de :ilometri mai la $ud, Armand "l a&tepta pe
in$ula lor, proprietate particular#, in$ula care, de !apt, "i aparinea
doar lui %aniel. %ac# ar !i po$edat o !i$# "n momentul acela, m#car o
!i$#, ar !i putut $# o bage "ntr(un tele!on &i $#(i $pun# lui Armand c#
voia aca$#. %in "naltul cerului ar veni $#(l ia. 9eneau "ntotdeauna.
Cri cu avionul cel mare, unde avea in$talat un dormitor "n cati!ea,
ori cu cel mai mic, cu pla!onul ,o$ &i !otolii de piele. I(ar "mprumuta
oare cineva pe toat# $trada a$ta o !i$# "n $chimbul unei plimb#ri cu
avionul p+n# la 7iami8 Probabil c# nu.
Armand, te rog; 9reau $# !iu "n $iguran# l+ng# tine c+nd o $#
urce pe $cen# 0e$tat m+ine $ear#.
Cine i(ar putea pre$chimba cecul "n bani8 /imeni. Era &apte
$eara, iar magainele elegante de pe $trada 7ichigan erau mai
toate "nchi$e, "n plu$ n(avea cu el nici m#car vreo carte de
identitate, c#ci nu &tia cum, porto!elul "i di$p#ru$e de alalt#ieri. Ce
$ini$tru era apu$ul cenu&iu de iarn#, ai !i i$ c# cerul t#cut, acoperit
de nori ,o&i, metalici, era "n !ierbere. P+n# &i magainele aveau un
aer neobi&nuit de lugubru, chiar dac# aveau !aade de marmur# $au
de granit, iar "n vitrine numai bog#ii ce $clipeau ca relicvele
arheologice, prote,ate de geamuri, la mueu. *&i b#g# m+inile "n
buunare $# le mai "nc#lea$c#, apoi v+r" b#rbia "n piept "n !aa
ra!alei de v+nt care(l ibea cu !urie, aduc+nd primii $tropi de ploaie.
Puin "i p#$a de cec, de !apt. /ici nu $e putea imagina !orm+nd
un num#r de tele!on. /imic nu(i p#rea real, "n de!initiv, nici m#car
!rigul. %oar vi$ul, $entimentul c# urma $# $e produc# un dea$tru, "l
declan&a$e cumva 0e$tat, care "n$# "n momentul de !a# era
incapabil $# intervin#.
%ac# era obligat, m+nca &i re$turi de la gunoi, putea dormi &i
"ntr(un parc. Ce conta. %ar, dac# $e mai "ntindea "n aer liber, pe
!rigul #$ta "nghea &i ri$ca $# aib# iar vi$ul acela.
Cum "nchidea ochii, cum "l vi$a. =i de !iecare dat# era &i mai
lung, cu &i mai multe am#nunte. Gemenele ro&cate erau de(o
!rumu$ee emoionant#. /u voia $# le mai aud# url+nd.
Prima dat#, "n camera de hotel, nici nu d#du$e vreo atenie
vi$ului. /(avu$e$e nici un $en$ pentru el. 0ua$e iar#&i "n m+n#
autobiogra!ia lui 0e$tat, neridic+nd ochii din ea dec+t c+nd pe
ecranul micului televior alb(negru, caracteri$tic pentru un
a$emenea hotel, ap#rea vreun !ilm video cu 0e$tat.
'u$e$e !a$cinat de "ndr#neala lui 0e$tat) ce $implu "i !u$e$e $#
$e dea drept c+nt#re de roc:, cu ochii lui $tr#pung#tori, cu corpul
$velt, dar drav#n, &i cu +mbetul acela de &mecher. /u puteai
totu&i $# ghice&ti. .au poate c# puteai. %ar el nu d#du$e "nc#
niciodat# ochii cu 0e$tat.
El era e?pert "n ce(l privea pe Armand, "i $tudia$e "n am#nunime
&i corpul de adole$cent &i !aa. Ah, ce pl#cere delirant# "i
produ$e$er# paginile de$pre Armand din cartea lui 0e$tat, "n plu$,
$e(ntreba$e tot timpul dac# in$ultele "nep#toare &i analia
pa$ionat# nu(l umplu$er# pe Armand de !urie.
*nm#rmurit, %aniel $e uita$e la !ilmul dat pe 7T9, care(i !#cea
portretul lui Armand ca mare &e! al vampirilor, ce $e adunau "n
cimitirul pariian, cel ce preida ceremoniile demoniace p+n# la
$o$irea lui 0e$tat, iconocla$tul $ecolului al opt$preecelea, care
r#$turna$e toate regulile $tr#vechi.
Cu $iguran# c# Armand dete$ta$e !aptul c# "ntreaga lui pove$te
!u$e$e tran$!ormat# "n c+teva imagini indecente, cu mult mai
$chematice dec+t preentarea !#cut# cu gri,# "n carte. Armand, care
nu "nceta de a $e !eri de !iinele umane &i care re!ua p+n# &i $#
vorbea$c# de$pre nemuritori. %ar era impo$ibil $# nu !ie la curent.
Toat# g#l#gia a$ta doar pentru mulime - a$em#n#toare
public#rii raportului unui antropolog de cur+nd "ntor$ din cercul
re$tr+n$ $tudiat &i care vinde $ecretele tribului, doar pentru a $e
pla$a c+t mai $u$ "n cla$amentul celor mai bune v+n#ri.
%ar n(au dec+t $# $e r#boia$c# "ntre ei eii in!ernali. 7uritorul
ace$ta a urcat p+n# "n v+r!ul muntelui unde "ncruci&ea# ei $#biile.
=i $(a "ntor$. A !o$t re$pin$.
*n noaptea urm#toare vi$ul $e reprodu$e$e cu limpeimea unei
halucinaii. *&i d#du$e $eama c# nu putu$e $# !ie invenia lui.
/icic+nd nu mai v#u$e oameni ca aceia, nici a$t!el de ornamente
din o$ &i lemn.
9i$ul $e produ$e$e iar#&i pe$te trei nopi. .e uita$e la televior,
la un !ilm cu 0e$tat, pentru a cinci$preecea oar#, poate - cel
de$pre Tat#l &i 7ama vampirilor, din Egipt, numii Cei Ce Trebuie
P#ii>
C, A:a$ha; C, En:il,
Copii v# $untem noi,
dar ce(avem de la voi8
T#cerea voa$tr# are
un pre "nc# mai mare chiar dec+t adev#rul8
Apoi %aniel vi$a$e. Gemenele $e preg#teau pentru ceremonia
o$p#ului. Aveau $# m#n+nce organele de pe platourile de argil#.
Una - creierul, cealalt# - inima.
.e $cula$e cu o $enaie de groa#, de iminen# a unui dea$tru.
Ceva "ngroitor urma $# $e "nt+mple, ceva "ngroitor pentru noi
toi... Atunci !#cu$e prima dat# leg#tura "ntre vi$ &i 0e$tat. 9oi$e $#
tele!onee pe loc. 0a 7iami era patru dimineaa. %e ce naiba n(o
!#cu$e8 Armand $e g#$ea, cu $iguran#, pe tera$a vilei, privind
!lotila de b#rci albe "ntr(un du(te - vino ne"ntrerupt "ntre coa$t# &i
In$ula /opii. HAlo, da, tu e&ti %aniel8 i(ar !i r#$pun$ Armand cu
vocea aceea $enual# care(l hipnotia. Calmea#(te, %aniel, &i
$pune(mi unde te a!li.H
%ar %aniel nu tele!ona$e. Trecu$er# &a$e luni de c+nd pleca$e de
pe In$ula /opii, iar de data a$ta $e pre$upunea c# pleca$e de!initiv.
P#r#$i$e o dat# pentru totdeauna lumea covoarelor, a limuinelor &i
a avioanelor per$onale, a barurilor cu eta,erele pline de b#uturi rare
&i a dulapurilor pline de haine croite pe m#$ur#, a preenei t#cute,
dar cople&itoare a amantului $#u nemuritor care "i "mplinea orice
dorin# p#m+ntean#.
%ar acum era !rig, iar el nu mai avea nici camer#, nici bani &i era
"n$p#im+ntat.
Tu &tii unde m# a!lu, demone. =tii ce(a !#cut 0e$tat. =i &tii c#
vreau $# m# "ntorc aca$#.
Ce(ar r#$punde Armand la a$ta8
%ar nu(i a&a, %aniel, nu &tiu. A$cult. *ncerc $# a!lu. %ar nu $unt
%umneeu, %aniel.
0a$# a$tea. 9ino, Armand. 9ino. 0a Chicago e "ntuneric &i !rig.
7+ine, 0e$tat o $# c+nte pe o $cen# la .an 'ranci$co. =i o $# $e
"nt+mple ceva r#u. 7uritorul #$ta, care $unt eu, &tie.
'#r# $# "ncetinea$c# pa$ul, %aniel b#g# m+na $ub c#ma&# &i
pip#i medalionul greu, de aur de care nu $e de$p#rea niciodat# -
amuleta lui, cum "i icea Armand, cu pa$iunea lui pentru dramatic,
pe care n(o recuno&tea, dar care n(avea limite - "n care $e g#$ea
un !lacon minu$cul ce coninea c+teva pic#turi de $+nge din venele
lui Armand.
%ac# n(ar !i gu$tat niciodat# din $+ngele acela, ar mai avea oare
vi$ul ace$ta, viiunea a$ta, pre$entimentul ace$ta !une$t8
.e(ntorcea lumea $# $e uite dup# el) cu $iguran# c# iar#&i
vorbea de unul $ingur. Iar v+ntul "l !#cea $# $u$pine cu gomot.
Pentru prima oar# de at+ia ani, $imea tentaia $# de$chid#
medalionul &i apoi !laconul &i $# $imt# cum "i ardea limba $+ngele
acela. Armand, vino;
0a pr+n vi$ul $e repeta$e din nou, mai "n!ior#tor dec+t oric+nd.
Era a&eat "n $cuarul de l+ng# Piaa Turnului de Ap#. Cineva "&i
l#$a$e iarul pe o banc#, iar el "l de$chi$e$e &i citi$e anunul> H7+ine
$ear#> 9ampirul 0e$tat "n concert la .an 'ranci$co.H
0a Chicago $e tran$mitea concertul "n direct, prin cablu, la ora
ece. Ce pl#cut pentru cei care aveau locuin#, care puteau $# "&i
pl#tea$c# chiria &i electricitatea, "i venea $# r+d# de toate a$tea "n
hohote, ce $urpri# le reerva 0e$tat la toi; %ar $imi iar un !ior de
ghea#, de(a dreptul durero$.
=i dac# Armand nu &tia nimic8 %ar magainele de di$curi de pe
In$ula /opii e?puneau de$igur "n vitrine di$cul 9ampirul 0e$tat. In
barurile elegante r#$una !#r# "ndoial# muica lui hipnotic#,
ob$edant#.
*n momentul acela lui %aniel "i veni$e chiar &i ideea de a $e duce
de unul $ingur "n Cali!ornia. /u era impo$ibil $# $e "nt+mple o
minune, $# g#$ea$c# pa&aportul la hotel &i $# poat# $# $e legitimee
cu el "n orice banc#. Era bogat, ah, at+t de bogat, ace$t biet b#iat
muritor...
%ar cum de(i veni$e $# ia o hot#r"re8 .oarele "i "nc#li$e !aa &i
umerii, cum era "ntin$ pe banc#. %in iarul "mp#turit "&i !#cu$e o
pern#.
Iar avu$e$e vi$ul acela, care parc# at+ta a&tepta...
Era mieul ilei "n lumea gemenelor) $oarele $c#lda "n lumin#
poiana. Era lini&te, nu $e auea dec+t c+ntecul p#$#relelor.
Gemenele $t#teau "ngenuncheate una l+ng# alta, direct pe $ol.
Erau !oarte palide, ochii le erau nemaipomenit de veri, iar p#rul lor
lung &i ar#miu le c#dea numai bucle pe umeri. Purtau ve&minte !ine,
!#cute din inul cel mai alb, cump#rate tocmai de la t+rgul din
/ineveh de $#tenii care voiau $# le onoree pe puternicele lor
vr#,itoare, de care a$cultau $piritele.
C$p#ul !unerar era gata. C#r#miile cuptorului !u$e$er#
di$locate &i du$e de acolo, iar din trupul !ript, r#ma$ pe piatra plat#,
ie&eau aburi &i emuri galbene, acolo unde pielea cr#pa$e. Carne
"nnegrit#, acoperit# doar cu !runele "n care !u$e$e pu$# la copt. Pe
%aniel "l umplea de $il#.
%ar printre cei preeni nimeni nu $imea a&a ceva, nici
gemenele, nici $#tenii care $t#teau "n genunchi de ,ur "mpre,ur,
a&tept+nd $# "nceap# o$p#ul.
C$p#ul era dreptul &i obligaia gemenelor. Pe piatra aceea era
mama lor, trupul "nnegrit era al mamei lor. =i ceea ce !u$e$e
omene$c, trebuia $# r#m+n# cu oamenii. Poate c# avea $# !ie nevoie
de o i &i o noapte pentru a con$uma totul, dar toi aveau $# r#m+n#
de veghe p+n# la $!+r&it.
<ru$c, un val de agitaie cuprinde mulimea din poian#. Una
dintre gemene ridic# platoul pe care $e a!l# creierul &i ochii, iar
cealalt# d# din cap &i(l ridic# pe cel#lalt, pe care $e a!l# inima.
A$t!el "mp#reala e !#cut#. .e aud b#t#ile unei tobe, dar %aniel
nu(l vede pe cel care bate "n ea. <#t#i lente, ritmate, brutale.
H.#(nceap# o$p#ul;H
%ar deodat# $e aude un ip#t de groa#, e?act cum %aniel &tia
de,a c# o $# $e "nt+mple. Cprii $oldaii; %ar el n(are nici o putere.
Toate a$tea $(au "nt+mplat c+ndva, undeva, acum e $igur de a$ta.
/u e un vi$, e o viiune. Iar el nu e acolo. .oldaii iau cu a$alt
poiana, $#tenii $e "mpr#&tie, gemenele la$# din m+ini platourile &i $e
arunc# pe$te trupul din care ie$ aburi. %ar a$ta e o nebunie;
.oldaii le $mulg de acolo !#r# nici un e!ort, piatra plat# e
r#$turnat# &i trupul cade pe ,o$, $e $!#r+m# "n buc#i, creierul &i
inima pic# "n #r+n#. Gemenele url# la ne$!+r&it.
Url# &i $#tenii, !ugind $# $e $alvee, dar $oldaii "i doboar# la
p#m+nt. C#r#rile de munte $unt pline de mori &i de r#nii. Cchii
mamei moarte au c#ut de pe platou, a&a c# $unt c#lcai "n picioare.
Tot a$t!el $e "nt+mpl# cu inima &i cu creierii.
Una dintre gemene, cu braele imobiliate la $pate, invoc#
$piritele $# le r#bune. Ace$tea vin, "&i !ac $imit# preena $ub
!orma unui v+rte, de v+nt, dar nu e de$tul.
%e $(ar $!+r&i odat#. %ar %aniel nu $e poate trei.
Acum totul e iar#&i calm. *n aer plute&te un !um gro$. /imic n(a
mai r#ma$ "n picioare din $atul unde oamenii ace&tia au tr#it de
$ecole. C#r#miile $unt "mpr#&tiate, oalele de lut $parte, tot ce
putea $# ard# a ar$. Copii cu g+tul t#iat ac goi pe p#m+nt, prad#
mu&telor. /imeni nu le va mai !rige trupurile, nimeni nu $e va mai
"n!rupta din acea$t# carne. Puterea &i mi$terele lor nu vor mai !ace
parte dintr(un alt trup. =acalii $e apropie. .oldaii au plecat. Unde
$unt gemenele8 0e aude pl+ng+nd, dar nu le g#$e&te. C !urtun#
groav# $(a ab#tut pe$te drumul "ngu$t &i "ntortocheat ce coboar#
p+n# la vale &i $pre de&ert. .piritele aduc tunetul. .piritele !ac $#
cad# ploaia.
%e$chi$e ochii. Chicago, $trada 7ichigan, ora pr+nului. 9i$ul
di$p#ru$e, ca &i cum $(ar !i $tin$ o lamp#. R#ma$e acolo tremur+nd,
tran$pir+nd.
%e undeva, de aproape, $e(auea vocea lui 0e$tat la radio. C+nta
de$pre Cei Ce Trebuie P#ii.
7am#, Tat#,
/u vorbii,
Taina n(o dev#luii
%ar voi gla$ul "n#lai,
C+ntecele $#(mi c+ntai.
9oi copii
Ai umbrelor
.tr+ngei(v# toi "n cor.
C+ntul no$tru $# tot crea$c# *n$pre bolta cea cerea$c#.
/imeni $# nu ne debine,
'railor, $urorilor,
9enii cu toi la mine.
.e ridica$e, "ncepu$e $# mearg#. .pre piaa Turnului de Ap#,
care $em#na at+t de tare cu In$ula /opii, plin# de enorme
magaine, de muic# &i de lumini, de $ticl# $clipitoare.
Acum era aproape ora opt $eara &i mer$e$e !#r# "ncetare ca $#
nu mai adoarm#, ca $# nu mai vi$ee. Era departe de orice muic#,
de orice lumin#. %ata viitoare c+t o $# duree oare8 C $# a!le dac#
r#m+n "n via# $au dac# mor8 'rumoa$ele mele, bietele mele
!rumoa$e...
.e opri, $e(ntoar$e o clip# cu $patele la v+nt, $# a$culte dac#
b#tea vreun orologiu pe undeva, apoi de$coperi o pendul# murdar#
dea$upra unei te,ghele de c+rcium#, da, 0e$tat tocmai $e treea pe
Coa$ta de 9e$t. Cine era cu el8 Poate 0oui$8 =i concertul, nu mai
erau dec+t dou#eci &i patru de ore p+n# la concert. Ce dea$tru;
Armand, te rog.
Ibucni o ra!al# de v+nt care "l "mpin$e c+iva pa&i pe trotuar,
!#c+ndu(l din nou $# tremure din toate m#dularele. Avea m+inile
"ngheate. Care "i mai !u$e$e vreodat# at+t de !rig8 "nc#p#+nat,
traver$# $trada 7ichigan o dat# cu mulimea adunat# la $ema!or &i
r#ma$e "n !aa vitrinei unei libr#rii, unde $e vedea e?pu$# cartea,
9ampirul 0e$tat
%e$igur c# Armand o citi$e, devor+nd !iecare cuvinel, "n !elul
acela $traniu "n care citea el, "ntorc+nd paginile una dup# alta !#r#
nici o "ntrerupere, !ulger+nd cu ochii cuvintele p+n# ce termina
cartea, pentru ca apoi $# o arunce deoparte. Cum $e putea ca o
!iin# $# !ie de o !rumu$ee at+t de $tr#lucitoare, &i totu&i $# in$pire
o a$emenea... ce era oare, repul$ie8 /u, nu $imi$e niciodat# a&a
ceva !a# de Armand, ca $# !ie $incer. Ceea ce $imi$e din(totdeauna
$e numea dorin# ne$t#vilit#, ar#toare.
C t+n#r# !at# din libr#rie lu# "n m+n# un e?emplar din cartea lui
0e$tat, apoi $e uit# la el prin geam. .u!larea lui !#cu$e o po,ghi# de
abur pe geam. /u !i "ngri,orat#, dr#guo, $unt un om bogat. A&
putea $# cump#r tot magainul #$ta, cu toate c#rile din el &i $# i(l
!ac cadou. .unt domnul &i $t#p+nul unei in$ule "ntregi, $unt iubitul
%iavolului, care(mi "mpline&te orice dorin#. 9rei $# vii $# m# iei de
bra8
.e !#cu$e noapte de mult "n 'lorida. In$ula /opii era de,a plin#
ochi de viitatori.
7againele, re$taurantele, barurile "&i de$chi$e$er# larg u&ile la
apu$ul $oarelui, pe cele cinci niveluri ale holului cu covoare pe ,o$.
.c#rile rulante argintii "&i "ncepu$er# umetul obi&nuit. %aniel
"nchi$e ochii &i "&i imagin# pereii de $ticl# de dea$upra tera$elor
portului. Aproape c# auea gomotul a$uritor al !+nt+nilor ale c#ror
ape dan$au prin aer, aproape c# vedea lungile brade de narci$e &i
de lalele care erau ve&nic "n !loare, chiar "n a!ara $eonului, aproape
c# auea muica hipnotic# ale c#rei b#t#i ritmice $em#nau cu cele
ale unei inimi a$cun$e.
Armand r#t#cea, probabil, prin camerele vag luminate ale vilei,
la numai c+iva pa&i de turi&ti &i de clienii din magaine, dar totu&i
complet iolat#, cu u&i de oel &i perei albi - un uria& palat, cu
!ere$tre din tavan p+n# la podea &i cu tera$e "ntin$e, cocoat
dea$upra pla,ei de ni$ip alb. .inguratic, dar !oarte aproape de
agitaia ne"ncetat#, avea un $alon imen$ care d#dea direct $pre
luminile $clipitoare ce veneau din 7iami.
.au poate ie&i$e direct pe culoarele galeriei comerciale, pe
vreuna din u&ile care nu $e vedeau de(a!ar#. H.# tr#ie$c &i $# re$pir
printre muritoriH, cum numea el acea$t# aciune "n univer$ul acela
$igur &i liber pe care "l inventa$er# el &i cu %aniel. C+t de mult iubea
Armand bria c#ldu# din$pre Gol!, ne$!+r&ita prim#var# de pe In$ula
/opii;
/ici o lumin# nu $e $tingea p+n# "n ori.
HTrimite pe cineva dup# mine, Armand, am nevoie de tine; =tii
bine c# vrei $# vin aca$#.H
Era aceea&i ve&nic# pove$te. /u era nevoie $# aib# vi$e ciudate
$au $# reapar# 0e$tat, url+nd ca 0uci!er, "n !ilme &i pe ca$ete.
Totul mergea bine cu lunile c+nd %aniel $e $imea obligat $# o ia
rana din ora& "n ora&, $# bat# caldar+mul la /eJ Por: $au la
Chicago, $au la /eJ(Crlean$. Apoi, bru$c, nimic nu mai era "n
regul#. .e pomenea c# nu $e mai mi&ca$e de pe $caun de vreo cinci
ore. .au $e treea bru$c "ntr(un pat nu tocmai curat, $periat,
incapabil $# "&i amintea$c# "n ce ora& $e a!la $au pe unde !u$e$e "n
ilele precedente. Apoi venea dup# el ma&ina, lua avionul &i a,ungea
aca$#.
%ar oare nu Armand era la originea ace$tui $cenariu8 /u el era
acela care(i provoca lui %aniel ace$te acce$e de nebunie8 /u el era
acela care, prin cine &tie ce male!ic# magie, !#cea ca orice pl#cere
$#(i devin# ne$u!erit#, !#cea ca orice mi,loc de $ubi$ten# $#
di$par#, ca $# $e bucure doar la vederea chipului !amiliar al
&o!erului care(l conducea la aeroport, ace$t om ne!iind niciodat#
impre$ionat de !elul "n care $e preenta $au $e comporta %aniel, cu
o barb# de c+teva ile, cu hainele murdare8
C+nd, "n !ine, a,ungea pe In$ula /opii, Armand nega orice
ame$tec.
- Ai venit "napoi la mine, pentru c# a&a ai vrut tu, %aniel, "i
$punea calm Armand, cu o !igur# radioa$# &i lini&tit#, dar cu ochii
plini de drago$te. =tii bine c#(n a!ar# de mine nu mai ai pe nimeni.
A!ar# nu te(a&teapt# dec+t nebunia.
- C ii pe(aceea&i coard#, r#$pundea invariabil %aniel.
=i tot lu?ul acela "l cuprindea din nou "n mre,ele $ale, cu
cati!elele paturilor, muic#, pahare de vin care(i ateriau drept "n
m+n#. Camerele erau ve&nic pline de !lori, iar m+nc#rurile care(i
pl#ceau $o$eau de(a gata pe t#vi de argint.
Armand $e r#$turna "n enormul lui !otoliu negru de cati!ea, un
adev#rat Ganimede "n pantaloni albi &i c#ma&# alb# de m#ta$e,
uit+ndu($e la televior - in!ormaii, ca$ete pe care $e "nregi$tra$e
pe $ine citind poeie cu gla$ tare, ne$u!eritele emi$iuni de
p#l#vr#geal#, pie$e de teatru, !ilme muicale, !ilme mute.
- 9ino "ncoace, %aniel, a&a#(te. /u m# a&teptam $# te v#d at+t
de cur+nd.
- Tic#lo$ ce e&ti, r#$pundea %aniel. =tii bine c# ai vrut $# !iu
aici, c# tu m(ai !#cut $# vin. /u mai m+ncam, nu mai dormeam, nu
mai !#ceam nimic altceva dec+t $# umblu de colo p+n# colo cu
g+ndul la tine. Tu ai aran,at totul.
Armand +mbea. Uneori chiar r+dea. Armand avea un r+$
!rumo$, bogat, care e?prima "ntotdeauna gratitudine &i umor. C+nd
r+dea, ar#ta &i $una ca un muritor de r+nd.
- Calmea#(te, %aniel. *i bate "ngroitor inima. 7i $e !ace !ric#.
*i ap#rea o cut# pe !runte, iar vocea "i devenea mai grav#, de
mil#.
- .pune(mi ce i(ar !ace pl#cere, %aniel, &i(l vei avea. %e ce tot
!ugi de(aca$#8
- 7ini, tic#lo$ule. Recunoa&te mai bine c# voiai $# revin. C $#
m# chinuie&ti la ne$!+r&it, nu(i a&a, apoi ai $# te uii la mine cum
mor &i o $# i $e par# intere$ant. E adev#rat ce $punea 0oui$. A$ta
vrei de la $clavii t#i muritori, $#(i vei cum mor, nu contea# nici
at+tica pentru tine. C $# te uii la cum m# $chimb la !a# c+nd o $#(
mi trag $u!letul.
- Recuno$c limba,ul lui 0oui$, $punea cu r#bdare Armand. Te
rog nu(mi mai cita din cartea aceea. 7ai degrab# a& vrea $# mor eu
dec+t $# te v#d pe tine murind, %aniel.
- Atunci, d#(mi(o, pe toi dracii; %#(mi odat# nemurirea; E(at+t
de aproape de mine, la !el ca braele tale.
- /u, %aniel, tot ace$ta e r#$pun$ul, mai degrab# mor eu dec+t
$# !ac a$ta.
%ar chiar dac# nu Armand era la originea nebuniei a(ce$teia
care(l aducea mereu aca$#, era $igur c# Armand &tia tot timpul pe
unde $e a!l#. =i auea "ntotdeauna c+nd era chemat de %aniel.
.+ngele "i unea, era obligatoriu - acele pic#turi preioa$e de $+nge
!ierbinte de nemuritor pe care le $orbea din c+nd "n c+nd. /iciodat#
at+t de mult,
"nc+t $#(i produc# lui %aniel altceva dec+t vi$e &i $etea de
eternitate, $# !ac# $#(i dan$ee "n !aa ochilor !lorile de pe tapet. *n
orice ca, n(avea nici un dubiu, Armand "l reg#$ea "ntotdeauna.
*/ PRI7II ani, chiar "nainte de a !i !#cut vreun $chimb de $+nge,
Armand "l urm#ri$e pe %aniel cu abilitatea unui vr#,itor. /u e?i$ta$e
vreun loc pe p#m+nt unde %aniel $# poat# $# $e a$cund#.
C+t de "n$p#im+nt#tor &i, totodat#, "mb#t#tor, !u$e$e "nceputul,
cu doi$preece ani "n urm#, la /eJ Crlean$, c+nd %aniel !#cu$e
primul pa$ "ntr(o ca$# d#r#p#nat# din Cartierul Gr#dinilor &i
pricepu$e c# era "n b+rlogul lui 0e$tat;
Pleca$e de la .an 'ranci$co de vreo ece ile, dup# ce o noapte
"ntreag# $t#tu$e de vorb# cu 0oui$, vampirul, &i avu$e$e
con!irmarea, teribil# pentru el, c# tot ce i $e pove$ti$e era adev#rat.
0oui$ "l lua$e bru$c "n brae &i(i demon$tra$e puterile $ale
$upranaturale, golindu(l aproape total de $+nge, l#$+ndu(l aproape
mort. Urmele deR pe g+t "i di$p#ru$er#, dar amintirea clipelor
acelora "l adu$e$e "n pragul nebuniei. 'ebril, uneori delir+nd, c#l#to(
rea c+te o $ut#(dou# de :ilometri pe i. .e oprea la moteluri ie!tine,
$e $ilea $# ia ceva "n gur#, $e ocupa de copierea benilor interviului
pe care le trimitea apoi la un editor neJLor:e, a$t!el "nc+t cartea
era aproape gata "nainte chiar ca el $# !i a,un$ m#car la poarta lui
0e$tat.
%ar publicarea romanului n(avea dec+t o importan# $ecundar#)
era un eveniment legat de valorile unei lumi de(acum "ndep#rtate &i
e$tompate pentru el.
*nainte de orice, voia $# dea de 0e$tat. Trebuia $#(l $coat# din
p#m+nt, din iarb# verde, pe cel care "l !#cu$e pe 0oui$, pe cel ce
$upravieuia undeva "n ace$t ora& umed, decadent, !rumo$ totu&i,
care poate era doar "n a&teptarea lui %aniel ca $# ia$# din
amoreal#, ca $# !ie adu$ "napoi "n $+nul ace$tui $ecol ce "l
"n$p#im+nta$e at+t de tare &i(l !#cu$e $# $e a$cund#.
Era cu $iguran# ceea ce urm#ri$e 0oui$. Alt!el, de ce $#(i o!ere
ace$tui emi$ar muritor at+tea indicaii cu privire la locul unde ar
putea !i g#$it 0e$tat8 Totu&i, unele am#nunte $e dovedeau ine?acte.
Era oare $emnul unei duplicit#i din partea lui 0oui$8 0a urma
urmelor, ce importan# avea. 0a $erviciul de arhive al ora&ului,
%aniel d#du$e de actul de proprietate, la num#rul &i pe $trada
indicat#, pe numele ce nu putea !i con!undat, 0e$tat de 0ioncourt.
Porile nici m#car nu erau "nchi$e &i, o dat# ce "&i t#ia$e drum
printre b#l#riile din gr#din#, reu&i$e $# $parg# lac#tul de la u&a de
intrare aproape !#r# nici un e!ort.
/(avea cu el dec+t o lantern# mic# de buunar c+nd intra$e. %ar
luna era $u$ pe cer, $tr#lucea "n toat# $plendoarea ei cu o lumin#
alb# ce $e $trecura printre crengile $te,arului. 9#u$e !oarte limpede
toate eta,erele cu c#ri care acopereau pereii aproape "n "ntregime,
p+n# la tavan, "n !iecare camer#. /ici un muritor n(ar !i umplut
ra!turile de c#ri cu at+ta metodic# nebunie. Apoi, "n dormitorul de
la eta,, aplec+ndu($e "n genunchi "n pra!ul de pe covorul aproape
putred, g#$i$e pe ,o$ cea$ul de aur pe care era gravat numele lui
0e$tat.
Ah, momentul acela "n!ior#tor "n care pendulul $e opri$e din
balan$ul lui $pre o demen# din ce "n ce mai grav# ca $# $e !i?ee pe
o nou# ob$e$ie - avea $#(i urm#rea$c# p+n# la cap#tul p#m+ntului
pe ace&ti nemuritori palii &i aduc#tori de moarte, a c#ror e?i$ten#
de(abia "i !u$e$e revelat#.
Ce urm#ri$e "n primele $#pt#m+ni8 .pera$e $# a,ung# "n po$e$ia
adev#rurilor $uperbe ale vieii "n$#&i8 /u era nicicum $igur c# &tiind
toate a$tea avea $# g#$ea$c# un $cop al e?i$tenei proprii care era
at+t de "nc#rcat# de deiluii. /u, ceea ce dori$e !u$e$e $# $cape de
tot ce "ndr#gi$e mai "nainte. %ucea dorul lumii violente &i $enuale a
lui 0oui$.
R#ul. /u(i mai era !ric#.
.e g#$ea "n poiia e?ploratorului pierdut "n ,ungl# care d# bru$c
de idurile legendarului templu, cu toate ba$orelie!urile acoperite de
p+ne de p#ian,eni &i vi# $#lbatic#) nu mai are importan# dac# va
mai tr#i ca $# pove$tea$c# ce a v#ut) ceea ce contea# e adev#rul
din !aa lui.
%e(ar reu&i m#car $# "mping# "nc# niel poarta, $# vad# toat#
$plendoarea. %e l(ar l#$a $# intre; Poate c# ce dorea era doar
nemurirea. Ar putea cineva $#(i repro&ee a$ta8
.e $imi$e !oarte bine &i "n $iguran# $ingur "n ca$a d#r#p#nat# a
lui 0e$tat, unde m#ce&ul "&i $trecura !lorile pe !ere$trele $parte, iar
patul cu baldachin nu mai era dec+t un $chelet cu perdelele
putrede.
Aproape de ei, de "ntunericul pe care(l pre!erau, de tri$teea lor
devorant#. C+t de mult "i pl#cu$e decadena ace$tei ca$e, $caunele
aproape putredeS cu tapieria $!+$iat#, re$turile de cati!ea, covorul
m+ncat de molii.
%ar relicva g#$it#. Ah, relicva "n$emna totul, cea$ul de aur care
purta pe el numele unui nemuritor;
%up# o vreme de$chi$e$e dulapul de haine. Redingotele negre
$e !#cu$er# pra! la prima atingere. Pe eta,erele de cedru $e aliniau
ghete $coro,ite, curbate.
E&ti aici, 0e$tat. .co$e$e magneto!onul, "l pu$e$e ,o$, pu$e$e
prima band# &i d#du$e drumul vocii bl+nde a lui 0oui$ "n camera
aceea plin# de umbre. Cre "n &ir, $e aui$er#.
Apoi, chiar "nainte de venirea orilor, v#u$e o $iluet# "n hol. Era
limpede c# $ilueta voi$e $# !ie v#ut#. Cb$erva$e !aa aceea
copil#roa$# "n lumina lunii &i p#rul ca$taniu. I $e cutremura$e
p#m+ntul $ub picioare &i(l cuprin$e$e "ntunericul. Ultimul cuv+nt
ro$tit !u$e$e numele Armand.
Ar !i trebuit $# moar# atunci. Care ce capriciu al $orii "l $alva$e8
.e trei$e "ntr(o celul# "ntunecoa$# &i umed#. Pe perei &iroia
ap#. Pip#ind prin "ntuneric, d#du$e de o !erea$tr# idit# &i de o u&#
blindat#.
%ar care(i era r#$plata c# d#du$e de un alt eu al panteonului
$ecret - de Armand, cel mai v+r$tnic dintre nemuritorii de$cri&i de
0oui$, Armand, c#petenia vampirilor din Pari$ul $ecolului al
nou#$preecelea, cel ce condu$e$e Teatrul 9ampirilor, care "i
comunica$e lui 0oui$ teribilul $ecret - c# nu $e &tia nimic de$pre
originile lor.
%aniel #cu$e "n acea$t# "nchi$oare timp de vreo trei ile &i trei
nopi. Impo$ibil de preciat. 'u$e$e !oarte aproape de moarte, a$ta
era $igur, "ngreo&at de miro$ul propriilor e?cremente &i "nnebunit
de in$ecte. %ar era animat de o !ervoare de(a dreptul mi$tic#. .e
apropia din ce "n ce mai mult de adev#rurile $umbre &i palpitante pe
care i le dev#lui$e 0oui$. *n acea$t# $tare de $emicon&tien#, "l
vi$a$e pe 0oui$, 0oui$ vorbindu(i "n c#m#rua aceea murdar# din .an
'ranci$co, $pun+ndu(i din totdeauna au e?i$tat !iine ca noi, din
totdeauna, 0oui$ "mbr#i&"ndu(l, 0oui$ cu ochii lui veri bru$c
"ntunec+ndu($e c+nd "l l#$a$e pe %aniel $#(i vad# caninii t#io&i.
A patra noapte %aniel $e trei$e &i "nele$e$e c# nu mai era
$ingur "n celul#. U&a de$chi$# d#dea $pre un culoar. %e undeva $e
auea curg+nd ap#, de parc# era vorba de un ad+nc canal $ubteran.
*ncetul cu "ncetul ochii i $e obi&nui$er# cu lumina veruie care venea
din$pre u&# &i apoi remarca$e o !iin# palid# $pri,init# de id.
Purta un co$tum negru impecabil, o c#ma&# alb# apre(tat# - era
imitaia per!ect# a unui om din $ecolul al dou#ecilea. P#rul ca$taniu
era tun$ $curt, doar unghiile "i $clipeau u&or, chit c# lumina era
$lab#. Ca un cadavru numai bun de pu$ "n co&ciug, at+t de bine era
aran,at, preg#tit.
9ocea !u$e$e bl+nd#, cu o urm# de accent. /u p#rea european)
mai dur &i mai m+ng+ietor "n acela&i timp, ceva mai degrab#
ar#be$c $au grece$c, cam a$ta era melodia intonaiei. 9orbele erau
$pu$e cu gri,#, !#r# m+nie.
- Pleac#. Ia(i &i benile de magneto!on. .unt acolo, l+ng# tine.
Am a!lat de cartea pe care o $crii. /imeni n(o $# cread# nici o vorb#.
Acum pleac# &i ia toate a$tea.
%eci n(ai $# m# omori. =i nici nu m# tran$!ormi "n unul de(al
vo$tru. G+nduri idioate, di$perate, dar nu era "n $tare $# &i le in# "n
!r+u. 9#u$e ce(n$eamn# puterea lor; /u "nc#peau aici nici minciuni,
nici &mecherii. =i "&i d#du$e $eama c# pl+nge, ca un copil, at+t era
de $l#bit de !ric# &i de !oame.
- .# te tran$!orm "n unul de(al no$tru8 Accentul $e "ngro&a$e,
vorbele erau c+ntate. %e ce a& !ace(o8 "&i "ngu$ta$e ochii. /(a& !ace
a$ta nici m#car unuia pe care l(a& con$idera cel mai mare du&man,
pe care a& vrea $#(l v#d p#rp#lindu($e "n iad; %e ce i(a& !ace(o unui
biet idiot inocent - ca tine8
Pentru c# o vreau. 9reau $# tr#ie$c ve&nic. %aniel $e ridica$e,
$t#tea acum pe picioarele proprii, chinuindu($e $#(l vad# mai bine
pe Armand. Undeva "n ,o$ul holului ardea un bec $lab. 9reau $#
r#m+n cu 0oui$ &i cu tine.
R+$e$e, ad+nc, bl+nd. %ar bat,ocoritor.
- *neleg acum de ce te(a ale$ con!ident. E&ti naiv &i $uperb. %ar
&tii, $(ar putea $# te !i ale$ doar pentru !rumu$ee. T#cere. Ai ochi de
o culoare neobi&nuit#, aproape violei. =i, "n mod biar, pari a !i "n
acela&i timp &i arogant &i pl+ng#re.
'#(m# nemuritor. Te implor;
R+$e$e din nou. Cu puin# tri$tee. Apoi $e l#$a$e iar t#cerea, $e
auea din nou apa aceea care curgea din bel&ug undeva, la
di$tan#. Camera $e vedea mai bine acum, era o mierabil# pivni#
"mpuit#. .ilueta p#rea mai uman#. Pielea aceea neted# parc#
prin$e$e o u&oar# nuan# ro.
- Era adev#rul curat tot ce i(a pove$tit. %ar nimeni n(o $#
cread# vreodat# a&a ceva. =i, &tiind ce &tii, p+n# la urm#, ai $#
"nnebune&ti. A&a $e "nt+mpl# "ntotdeauna. %ar tu n(ai "nnebunit
"nc#.
/u. Ce $e "nt+mpl# acum e real. Tu e&ti Armand &i $tai de vorb#
cu mine. Iar eu nu $unt nebun.
- A&a e. =i mi $e pare chiar intere$ant... intere$ant c#(mi
cuno&ti numele &i c# e&ti "nc# "n via#. /u mi(am $pu$ niciodat#
numele cuiva care $# mai !ie pe lumea a$ta. Armand eita$e. /u in
$# te ucid. /u chiar acum.
Atunci i $e !#cu$e !ric# lui %aniel pentru prima oar#. %ac# te uitai
mai atent la creaturile a$tea, "i d#deai $eama ce erau. 0a !el $e
"nt+mpla$e &i cu 0oui$. /u, nu mai erau vii. Erau $ini$tre imitaii ale
celor vii. Iar acea$ta din !aa lui, un manechin de adole$cent cu
pielea lucioa$#;
- Am $# te la$ $# pleci de(aici, "i mai $pu$e$e Armand cu o voce
bl+nd#, e?trem de politicoa$#. 9reau $# te urm#re$c, $# v#d unde te
duci. C+t# vreme te voi g#$i intere$ant, n(o $# te ucid. Pe de alt#
parte, $(ar putea $# nu m# intere$ei deloc, a&a c# n(am $#(mi dau
o$teneala $# te ucid. A$ta e oric+nd cu putin#. *n a$ta $# "i pui
$perana. =e poate, de a$emenea, dac# ai noroc, $#(i pierd urma. *n
de!initiv, &i puterile mele au limite. Ai toat# lumea la di$poiie ca $#
te a$cuni, "n plu$, ai avanta,ul c# poi $# umbli "n timpul ilei. Acum
pleac#. Ia(o la goan#. 9reau $# v#d ce !aci, $# a!lu cine e&ti.
Acum pleac#. Ia(o la goan#;
0ua$e primul avion din dimineaa aceea $pre 0i$abona, in+nd
$tr+n$ "n m+n# cea$ul lui 0e$tat. %ar, dup# dou# nopi, la 7adrid,
"ntorc+nd capul "ntr(un autobu, "l v#u$e pe Armand a&eat la
c+iva centimetri de el. %up# o $#pt#m+n#, a!l+ndu($e la 9iena, $e
uita$e(pe !erea$tra ca!enelei &i(I v#u$e pe Armand urm#rindu(l din
$trad#. 0a <erlin, Armand $e $ui$e "n acela&i ta?i cu el &i r#m#$e$e
acolo privindu(l p+n# ce %aniel $e hot#r+$e $# $ar# din ma&in# "n
mi,locul circulaiei &i $# o ia la goan#.
%up# c+teva luni, ace$te "nt+lniri t#cute &i guduitoare !#cu$er#
loc unor atacuri mai $erioa$e.
C dat#, "ntr(un hotel din Praga, $e trei cu Armand $cutur+ndu(l
cu violen#, url+nd la el.
- Acum vorbe&te, "i ordon; .coal#(te &i vorbe&te cu mine. 9reau
$# vii cu mine la plimbare, $#(mi ar#i ora&ul #$ta. Ce te(a !#cut $#
vii aici8
Pe c+nd mergea cu un tren prin Elveia, ridica$e ochii din carte &i
d#du$e de Armand a&eat "n !aa Iui, privindu(l cu in$i$ten# pe
dea$upra gulerului de blan#. Armand "i $mul$e$e cartea din m+n# &i
in$i$ta$e $#(i e?plice de ce o citea, ce era, ce(n$emna de$enul de pe
copert#8
0a Pari$, Armand "l urm#ri$e noapte de noapte pe bulevarde &i
pe $tr#ile do$nice, doar rareori "ntreb+ndu(l de$pre locurile pe unde
$e ducea, de$pre lucrurile pe care le !#cea. 0a 9eneia, $e uita$e pe
!erea$tr# din hotelul %anieli &i(l v#u$e pe Armand privindu(l de la o
!erea$tr# de viavi.
Apoi trecu$er# c+teva $#pt#m+ni !#r# $# mai !ie viitat. %aniel
trecu$e de la groa# la o ciudat# $tare de a&teptare, "ntreb+ndu($e
dac# nu cumva "&i pierdu$e minile. %ar, la aeroportul din /eJ Por:,
cine(l a&tepta, dac# nu Armand8 "n noaptea urm#toare, la <o$ton,
Armand era de,a "n re$taurantul CopleL c+nd %aniel "&i !#cu$e
apariia. %#du$e &i comanda pentru %aniel. Te rog $# iei loc. E$te
oare %aniel la curent c# Interviu cu un 9ampir ap#ru$e "n libr#rii8
- Trebuie $# m#rturi$e$c c# acea$t# mic# celebritate m# umple
de pl#cere, "i $pu$e$e Armand cu o politee de$#v+r&it# &i cu un
+mbet perver$. Ceea ce m# uime&te e c# tu ocole&ti celebritatea;
/u i(ai pu$ numele pe copert# ca autor, ceea ce vrea $# ic# ori c#
e&ti prea mode$t, ori c# e&ti un la&. Cricum, am+ndou# concluiile
$unt la !el de plicticoa$e.
- /u mi(e !oame, hai $# plec#m de(aici, $pu$e$e %aniel cu voce
$lab#.
Cu toate a$tea, pe ma$# "ncepu$er# $# apar# tot !elul de
m+nc#ruri, una dup# alta) toat# lumea $e uita la ei.
- /u &tiam ce i(ar !ace pl#cere $# m#n+nci, a&a c# am
comandat tot ce(aveau pe li$t#.
- Crei c# ai $# m# $coi din mini, nu(i a&a8 i(o "ntor$e$e %aniel.
Ei bine, n(ai $# reu&e&ti. .#(i $pun de ce. %e c+te ori te v#d, "mi dau
$eama c# nu eu te(am inventat, c#, prin urmare, $unt "n toate
minile;
Apoi $e pu$e$e pe m+ncat, cu po!t#, cu !urie - un pic de pe&te,
un pic de mu&chi de vac#, un pic de viel, ni&te pr#,iturele, un pic de
br+n#, un pic din toate cele, toate la un loc, ce(i p#$a, iar Armand
$e di$tra$e de minune, nu $e mai $#tura r"+nd, $t#tea acolo ca un
&colar &i(l privea cu braele "ncruci&ate pe piept. R+$ul acela bogat,
m#t#$o$, atunci i(l aui$e %aniel prima dat#. Era at+t de $educ#tor;
Avu$e$e gri,# $# $e "mbete "n vitea cea mai mare.
*nt+lnirile deveneau din ce "n ce mai lungi. Conver$aii, meciuri
amicale, veritabile certuri - a$ta era acum regula. C dat#, Armand
"l $co$e$e din pat pe %aniel la /eJ Crlean$ &i ipa$e la el>
- Pune m+na pe tele!onul acela, vreau $# !aci un num#r la Pari$,
vreau $# v#d dac# $e poate "ntr(adev#r vorbi cu Pari$ul.
- Pe toi dracii, n(ai dec+t $# o !aci $ingur, ipa$e &i %aniel. Ai
cinci $ute de ani &i nu e&ti "n $tare $# te $erve&ti de un tele!on8
Cite&te modul de "ntrebuinare. %oar nu e&ti tu nemuritorul cel mai
idiot de pe lume8 /(am de g+nd $(o !ac "n locul t#u;
C+t de uimit !u$e$e Armand;
- <ine, dac# vrei, !ac num#rul. %ar tu pl#te&ti nota.
- 'ii !#r# gri,#, $pu$e$e candid Armand. .co$e$e de prin
buunare eci de h+rtii de c+te o $ut# de dolari, le "mpr#&tia$e pe
tot patul.
%i$cutau din ce "n ce mai mult !iloo!ie c+nd $e "nt+lneau. C
dat#, $co+ndu(l dintr(un teatru la Roma, Armand "l "ntreba$e ce
credea el de$pre moarte. Pre$upunea c# cei care $unt "nc# "n via#
&tiau lucrurile a$tea; =tia oare %aniel de ce(i era cel mai !ric# lui
Armand8
Cum trecu$e de mieul nopii &i era beat, &i e?tenuat, iar la
teatru adormi$e tun "n lo,a lui c+nd "l de$coperi$e Armand, lui %aniel
nu(i p#$a c+tu&i de puin de che$tiile a$tea.
- Am $#(i m#rturi$e$c de ce mi(e mai mult !ric#, $pu$e$e
Armand, pa$ionat ca un $tudent. C# dup# moarte nu e dec+t hao$,
c# e un vi$ din care nu te mai poi trei. I(maginea#(i c# e&ti ve&nic
"n deriv# "ntre con&tient# &i incon&tien#, c# "ncerci "n adar $#(i
aminte&ti cine e&ti $au cine erai. Imaginea#(i c# te chinui ve&nic $#
reg#$e&ti luciditatea celor vii.
%aniel !u$e$e "n$p#im+ntat. Ceva din ce $punea el $una
adev#rat. /u e?i$tau oare i$torii de$pre c+te un mediu care purta
conver$aii cu $pirite incoerente, dar e?trem de preente8 /u &tia.
Cum naiba $# &tie8 Poate c# dup# moarte nu mai era dec+t vidul cel
mai complet.
A$ta(l chinuia pe Armand care nici m#car nu "ncerca $# "&i
a$cund# $u!erina.
- Crei c# pe mine nu m# "ngroe&te8 "l "ntreba$e %aniel,
$crut+ndu(i !aa palid#. C+i ani mai am de tr#it8 Poi tu $#(mi $pui
doar privindu(m#8 .pune(mi.
Alt# dat#, c+nd "l trei$e din $omn la Port(au(Prince, Armand
avea che! $# di$cute de$pre r#boi. Ce g+ndeau realmente de$pre
r#boi oamenii ace$tui $ecol8 =tia oare %aniel c# pentru Armand
toat# pove$tea a$ta cu nemurirea "ncepu$e !oarte devreme, c+nd nu
era dec+t un b#iean(dru8 =apte$preece ani avea, iar pe vremea
aceea a$ta "n$emna !oarte, !oarte puin. 0a &apte$preece ani "n
$ecolul al dou#ecilea b#ieii erau adev#rai mon&tri) le cre&tea
barb#, aveau p#r pe piept, dar tot copii erau. Pe vremea lui nu
!u$e$e a&a. Iar copiii munceau pe(atunci ca &i cum ar !i !o$t aduli.
%ar $e "ndep#rta de $ubiect. Problema era c# Armand nu
cuno&tea $entimentele pe care le re$imea un b#rbat. /u le
cuno$cu$e niciodat#. 'ire&te, cuno$cu$e pl#cerile trupe&ti, a$ta
!#cea parte din moravurile timpului. Pe atunci nimeni nu(&i "nchipuia
c# pe copii nu i(ar intere$a pl#cerile trupului. %ar cuno&tea !oarte
puin violena veritabil#. %ac# ucidea, era pentru c# deveni$e
vampir) pentru c# $+ngeleT era at+t de gu$to$. %ar de ce erau
b#rbaii at+t de !a$cinai de r#boi8 %e unde le venea pa$iunea a$ta
de a $e "n!runta "ntre ei cu o arm# "n m+n#8 Ce era nevoia a$ta
!iic# de a di$truge8
C+teodat# %aniel "&i d#dea $ilina $#(i r#$pund#> pentru unii era
vorba de nevoia de a(&i a!irma propria e?i$ten# prin e?terminarea
celuilalt. %e$igur c# Armand cuno&tea tentaia a$ta.
- =tiu; =tiu; Ce contea# c# &tii, dac# nu "nelegi8 r#$pun$e$e
Armand cu !ebrilitate &i cu un accent mai marcat din pricina
agitaiei. %ac# nu poi $# legi o percepie de alta8 /u vei, eu a$ta
nu reu&e$c $# !ac.
C+nd $e du$e$e dup# %aniel la 'ran:!urt, "l !r#m+nta natura
i$toriei, impo$ibilitatea de a pune pe h+rtie o e?plicaie coerent# a
evenimentelor !#r# $# nu produci o "n&iruire mincinoa$#.
Impo$ibilitatea de a con$trui adev#ruri prin generalit#i,
impo$ibilitatea de a "nv#a !#r# a !ace apel la ele.
%in c+nd "n c+nd ace$te "nt+lniri nu erau complet egoi$te. *ntr(un
han din Anglia, "l $cula$e din $omn vocea lui Armand care "i $punea
$# ia$# din cl#dire imediat. *n mai puin de o or# hanul !u$e$e
mi$tuit de !oc.
Alt# dat#, a!l+ndu($e "ntr(o pu&c#rie neJLor:e#, unde a,un$e$e
pe motive de beie &i vagabonda,, !u$e$e $co$ de acolo de Armand
care pl#ti$e cauiunea &i care ar#ta la !el de uman ca oricine, cum
$e "nt+mpla "ntotdeauna, dup# ce $e hr#nea. .e d#du$e drept un
t+n#r avocat, "mbr#cat "ntr(o hain# de tJeed &i pantaloni de $to!#. *l
du$e$e apoi pe %aniel "ntr(o camer# la hotelul CarlLle, unde "l l#$a$e
$# doarm# p+n# la treirea din beie, !#c+ndu(i cadou o vali# plin#
de haine noi &i l#$+ndu(i un porto!el plin de bani a$cun$ "ntr(unui din
buunare.
*n !ine, dup# vreun an &i ,um#tate de e?i$ten# delirant#, %aniel
"ncepu$e la r+ndul lui $#(i pun# "ntreb#ri lui Armand. Cum era de
!apt viaa la 9eneia pe vremea lui8 Uit#(te la !ilmul #$ta, care $e
petrece "n $ecolul al opt$preecelea, $pune(mi ce nu(i corect.
%ar Armand, "n mod ciudat, r#m+nea mut.
- /u pot $pune nimic din toate a$tea, c#ci n(am nici un !el de
e?perien#. 9ei tu, eu am e?trem de puine capacit#i de $inte#)
m# de$curc "n preent cu vitea !ulgerului. 7#(ntrebi cum era
Pari$ul8 Eu "i pot eventual r#$punde dac# a plouat $au nu la Pari$ "n
noaptea de 5 iunie 2433.
Totu&i, "n alte momente vorbea cu !rae rapide de$pre ceea ce(l
"ncon,ura, de incredibila cur#enie din ace$t $ecol, de oribila vite# a
$chimb#rilor.
- Uit#(te la toate inveniile a$tea !anta$tice, cum ar !i vaporul cu
aburi $au drumul de !ier, care devin ne!olo$itoare $au care cad "n
de$uetudine chiar "nainte de $!+r&itul $ecolului. %ar "i poi tu
imagina ce "n$emnau ele dup# &a$e mii de ani de galere cu $clavi &i
parcurgerea drumurilor pe cal8 Acum, !etele de la bordel "&i procur#
chimicale cu care di$trug $#m+na celor cu care $e culc# &i tr#ie$c
p+n# la &apteeci &i cinci de ani "n camere pline de tot !elul de
aparate tr#nite care r#core$c aerul $au "nghit literalmente pra!ul. =i
cu toate c# $e !ac !ilme de epoc# &i libr#riile $unt pline de c#ri
ie!tine de i$torie, publicul nu p#$trea# amintiri preci$e de$pre
nimic) !iece problem# $ocial# e $tudiat# "n !uncie de norme care, de
!apt, n(au e?i$tat niciodat#, oamenii $e con$ider# privai de vreun
lu? $au altul, $au de pace &i lini&te, c+nd, de !apt, a$tea n(au !o$t
niciodat# "n po$e$ia vreunui popor.
- %ar 9eneia de pe vremea ta8 Pove$te&te...
- Ce $# pove$te$c8 C+t era de murdar#8 C+t era de !rumoa$#8
.#(i $pun c# oamenii umblau "n drene, c# aveau dini $tricai &i
r#$u!larea "mpuit#, c# $e pr#p#deau de r+$ la o e?ecuie8 9rei $#
&tii care(i di!erena e$enial#8 Individul e teribil de $ingur "n iua de
ai. K#u, a$cult#(m#. /oi tr#iam "nghe$uii &a$e $au &apte "ntr(o
camer#, c+nd eram eu viu. .tr#ile ora&ului erau pline de lume)
acum, "n cl#dirile a$tea "nalte tot !elul de $u!lete $e bucur# de
iolarea lor lu?oa$#, idiotiate de privit prin ecranul televiorului la
un univer$ cu care n(au nici un contact, unde $e pup# &i $e
"mbr#i&ea# alii. E normal ca o a$t!el de via# de $ingur#tate $#
produc# o uni!ormiare a cuno&tinelor, un nou nivel de con&tiin#,
un curio$ $ceptici$m.
%aniel era ade$ea !a$cinat de tot ce $punea Armand, avea chiar
che! $# pun# totul pe h+rtie. %ar Armand continua $#(l "n$p#im+nte.
%aniel era ve&nicul !ugar.
/U(=I mai amintea bine c+t# vreme mai trecu$e p+n# ce $e
opri$e din hoin#rit, de&i noaptea re$pectiv# era de neuitat.
Poate c# trecu$er# vreo patru ani de c+nd "ncepu$e ,ocul ace$ta.
%aniel petrecu$e o var# lung# &i calm# "n Italia &i(n tot timpul acela
nu(l v#u$e nici m#car o dat# pe demonul $#u per$onal.
0ocuia "ntr(o pen$iune mode$t#, la o arunc#tur# de b# de
ruinele vechiului ora& Pompei, "&i petrecu$e iua citind, $criind,
"ncerc+nd $# de!inea$c# tran$!orm#rile pe care i le adu$e$e
cunoa&terea !ugitiv# pe care o po$eda cu privire la $upranatural &i
ceea ce ar !i trebuit $# "nvee de la cap#t, dorina, imaginarea,
vi$area. Acum $e l#muri$e c# era po$ibil# nemurirea pe p#m+nt.
Acum &tia a$ta !#r# nici o "ndoial#, doar c# la ce(i !olo$ea dac# nu o
po$eda el "n$u&i8
Kiua $e plimba pe $tr#ile e?cavate ale vechiului ora& roman.
C+nd era lun# plin#, tot pe(acolo $e plimba &i noaptea. I $e p#rea c#
rec#p#ta$e $#n#tatea mental#. C# "i revenea che!ul de via#. C+nd
$trivea !rune veri "ntre degete, par!umul de proa$p#t era
"mb#t#tor. C+nd $e uita la $tele, nu mai era plin de re$entimente, ci
mai degrab# de tri$tee.
Alteori ardea de ner#bdare $#(l revad# pe Armand, ca un
muribund care nu poate tr#i !#r# eli?irul pre$cri$. Energia lui
"nv#luitoare, "n care $e $c#lda$e de patru ani, "i lip$ea. 9i$a c#
Armand e l+ng# el) $e treea pl+ng+nd pro$te&te. Apoi venea
dimineaa &i r#m+nea cu tri$teea "n $u!let, dar calm.
Apoi Armand reveni$e.
Era t+riu, $pre ece $eara, iar cerul, cum $e(nt+mpla ade$ea "n
$udul Italiei, era de o $ineal# $clipitoare. %aniel $e plimba$e $ingur
pe drumul dintre Pompei propriu(i$ &i 9ila 7i$terelor, cu $perana
de a nu da de vreun panic care $#(l alunge.
C+nd a,un$e$e "n !aa vechii vile, $imi$e cum pogoar# "n ,urul lui
un $oi de lini&te. /u era nici un panic. /ici un $u!let de om. %oar c#
bru$c "&i !#cu$e apariia Armand "n !aa intr#rii. Iar#&i Armand.
.e de$prin$e$e !#r# nici o vorb# din umbr# ca $# intre "n cercul
de lumin# al lunii, $e preenta ca un adole$cent "n blugi murdari &i
geac# uat#, "&i $trecura$e un bra pe $ub al lui %aniel &i(l $#ruta$e
pe !a#. Avea pielea cald#,
de(abia $up$e$e ni&te $+nge proa$p#t. 0ui %aniel i $e p#ru$e
chiar c#(i $imea miro$ul, c# par!umul celui ce !u$e$e viu r#m#$e$e
ag#at de hainele lui Armand.
- 9rei $# intri "n ca$a a$ta8 &opti$e Armand.
0ui Armand nu(i rei$ta niciodat# vreun lac#t. %aniel $imi$e
bru$c cum "l apuc# un tremur, parc#(i venea $# pl+ng#. %e ce oare
emoia a$ta8 Era at+t de !ericit $#(l vad#, $#(l $imt# al#turi, !ir(ar $#
!ie;
P#trun$e$er# "n camerele acelea "ntunecoa$e, cu tavanul ,o$, iar
pre$iunea braului lui Armand pe $patele lui %aniel era ciudat de
pl#cut#. Ah, intimitatea a$ta, c#ci, "n de!initiv, de$pre a$ta era
vorba.... Ah, tu e&ti... $ecreta mea...
.ecreta iubire.
%a.
Apoi %aniel "nele$e$e "n timp ce $t#teau "mpreun# "n mi,locul
$u!rageriei unde $e ghiceau, pictate pe perei, celebrele !re$ce
repreent+nd !lagel#rile rituale, c# Armand n(avea $#(l ucid#, la
urma urmelor. /(avea $# o !ac#. /(o $#(l !ac# vampir, dar nici n(o
$#(l omoare. %an$ul nu $e termina a&a.
- %ar cum de nu i(ai dat $eama8 $pu$e$e Armand, citindu(i
g+ndurile. .igur c# te iube$c. %ac# nu m(a& !i "ndr#go$tit de tine, de
mult te(a& !i uci$, poi $# !ii $igur.
Raele de lun# $e $trecurau printre ,aluelele de lemn, !#c+nd $#
dan$ee $iluetele $enuale de pe perei, deta&"ndu($e de pe !ondul
ro&u, de culoarea $+ngelui.
%aniel e?amina$e atent !iina din !aa lui, creatura a$ta care
ar#ta ca un om, vorbea ca un om, dar nu era om. C $chimbare
oribil# i $e produ$e$e "n con&tiin#> avea "n !a# un $oi de in$ect#
gigantic#, o $#lb#ticiune mon$truoa$# care devora$e milioane de
oameni. Totu&i, el era "ndr#go$tit de acea$t# !#ptur#. *i iubea pielea
alb#, neted#, ochii negri enormi. *l iubea nu pentru aparena lui de
adole$cent g+nditor &i bl+nd, ci tocmai pentru c# era o !iin#
"n!ior#toare, abominabil#, re$ping#toare, &i, "n acela&i timp de o
!rumu$ee !#r# $eam#n. *l iubea a&a cum unii iube$c r#ul, care le d#
!iori p+n# "n ad+ncul $u!letului. C+nd te g+nde&ti c# putea ucide a&a,
c+nd "i venea, c# lua viaa doar $tr#pung+nd cu dinii carnea cuiva,
iar apoi "n$u&indu(&i tot ce po$eda victima.
Uit#(te ce haine avea pe el. C#ma&a cea mai banal#, de un
alba$tru de$chi$, geac# cu na$turi de metal. %e unde le avea8 %e la
o victim#, e limpede, !ace ca v+n#torii care $cot cuitul &i ,upoaie
v+natul c+t e cald. /ici o mirare c# miro$eau a $+nge &i $are, de&i nu
$e vedea nici o pat#. *&i t#ia$e cu gri,# p#rul, de parc# n(avea $#(i
crea$c# la loc, p+n# la um#r, "n dou#eci &i patru de ore; Ace$ta era
r#ul "n carne &i oa$e. C himer#. Iar eu vreau $# !iu ca el, de(a$ta nu
$uport $#(l e?amine.
Armand $chia$e un vag +mbet tandru. Apoi ochii i $e aburi$er#.
.e apleca$e $pre %aniel cu ochii "nchi&i &i "&i lipi$e buele de g+tul
lui.
=i de data a$ta, ca atunci, "n c#m#rua de pe $trada %ivi$adero,
la .an 'ranci$co, cu 0oui$, $imi cum dini a$cuii "i $tr#pung pielea
g+tului. C durere bru$c# "l "nv#lui$e, "n$oit# de un val de c#ldur#.
- P+n# la urm#, tot m# ucii8 "l cuprin$e$e un !el de toropeal# &i
o !ierbineal# enorm#, nu mai $imea dec+t cum $e tope&te de
drago$te. %a, !#(o.
%ar Armand nu $up$e$e dec+t c+teva pic#turi. *i d#du$e drumul
&i(l "mpin$e$e bl+nd, pun+ndu(i m+nile pe umeri, !or+ndu(l $#
"ngenunchee. %aniel $e uita$e "n $u$ &i v#u$e cum +&nea $+ngele
din "ncheietura lui Armand. 'u$e$e cutremurat de gu$tul acelor
pic#turi. *ntr(o clipit# parc# tot ora&ul Pompei $e trei$e "n ,urul lui,
$e aueau &oapte, pl+n$ete, pul$aiile unei $u!erine $tr#vechi, ale
morii. 7ii de oameni piereau "n !um &i cenu&#. 7ureau cu miile
"mpreun#. *mpreun#. %aniel r#m#$e$e ag#at de Armand. .+ngele
"nceta$e $# mai curg#. Avu$e$e parte doar de(o gur# - nu mai mult.
- Acum e&ti al meu, iubitul meu nea$emuit de !rumo$, $pu$e$e
Armand.
*n dimineaa urm#toare, c+nd $e trei$e, era la hotelul E?cel$ior
din Roma. Atunci "&i d#du$e $eama c# nu avea $# mai !ug# niciodat#
de Armand. /u trecu$e nici m#car o or# dup# a$!init c+nd Armand
reveni$e. Plecau la 0ondra acum, "i a&tepta ,o$ ma&ina $#(i duc# la
avion. %ar aveau timp de$tul, nu(i a&a, pentru "nc# o "mbr#i&are,
"nc# un mic $chimb de $+nge.
- 9ino, $#rut#(m# aici, pe g+t, &opti$e Armand, $u$in+ndu(i
capul cu o m+n#.
Ce dulce cutremurare t#cut#. 0umina becurilor $e "neci$e parc#,
era &i mai $tr#lucitoare, camera nici nu $e mai vedea.
Erau amani. %a, tr#iau un amor plin de e?ta, "mb#t#tor.
- Tu(mi e&ti pro!e$or. Tu ai $# m# "nvei totul de$pre $ecolul
ace$ta. Am "nv#at de,a lucruri care(mi $c#pa$er# "nc# de la "nceput.
Poi $# dormi c+nd $e "nal# $oarele, dar nopile tale "mi aparin mie.
.e arunca$er# drept "n viitoarea vieii. Armand era un actor
"nn#$cut, iar !aptul c# "&i g#$ea o victim# devreme $eara "l !#cea $#
treac# drept uman oriunde ar !i mer$. Avea pielea !ierbinte "n
primele ore, !aa lui e?prima o enorm# curioitate pa$ionat#,
"mbr#i&#rile lui erau !ebrile, rapide.
Ar !i trebuit $# !ii la !el de nemuritor ca el $#(i poi ine pa$ul.
%aniel $e pomenea mo#ind la concertele, la operele $au la $utele
de !ilme unde(l t+ra Armand. =i(apoi, erau petrecerile ne$!+r&ite,
gomotoa$ele adun#ri la Chel$ea $au 7aL!air, unde Armand di$cuta
politic# $au !iloo!ie cu $tudenii, $au cu !emeile de lume, $au cu ori(
cine $t#tea $#(l a$culte. I $e umeeau ochii de emoie, &i(n voce nu i
$e mai $imea reonana aceea $upranatural#, c#ci imita la per!ecie
accentul uman al celorlati tineri din camer#.
Era !a$cinat de toate !elurile de haine, nu neap#rat pentru c#
erau !rumoa$e, dar pentru ce "n$emnau. Purta blugi &i c#m#&i
groa$e, ca %aniel) purta pulovere "mpletite de m+n# &i bocanci de
muncitor, ,achete de piele cu !ermoar &i ochelari negri cu oglind#,
ridicai pe v+r!ul capului. *mbr#ca &i co$tume pe m#$ur#, haine de
$ear#, !rac cu papion alb $au orice altceva "i trecea prin cap) o $ear#
umbla cu p#rul $curt, ca orice t+n#r $tudent de la Cambridge, "n alta
&i(l l#$a lung &i ondulat pe umeri, ca pletele unui "nger.
0ui %aniel i $e p#rea c# $ear# de $ear# urcau c+te patru eta,e pe
cine &tie ce alt# $car# "ntunecoa$# $pre apartamentul vreunui alt
pictor, $culptor $au !otogra!, $au ca $# vad# vreun !ilm nedat pe
pia# "nc#, dar revoluionar. Petreceau ore "ntregi "n apartamentele
ne"nc#lite ale !rumoa$elor cu ochi !oco&i care c+ntau muic# roc: &i
care preparau ceaiuri de plante, ve&nic l#$ate neatin$e de Armand.
At+t !emeile c+t &i b#rbaii $e "ndr#go$teau de Armand, care,
bine"nele$, era Hinocent, pa$ionat &i ne$pu$ de inteligent;H Ce $#
ic; %e !apt, puterea de $educie a lui Armand aciona !#r# ca el $#
"&i dea m#car o$teneala. *n m#$ura "n care lucrurile $e puteau
aran,a, $arcina de a $e culca cu toate !iinele a$tea ne!ericite "i
revenea lui %aniel, "n vreme ce Armand privea in$talat "ntr(un !otoliu
pe(aproape, +mbind tandru &i aprobator, ca un Cupidon cu ochi de
c#rbune. Erau tari $cenele a$tea, epuiante pentru nervii lui %aniel
care accepta ace$t e?hibiioni$m cu tot abandonul in$pirat de dublul
$cop al !iec#rui ge$t intim pe care(l avea pentru cel#lalt corp. Totu&i,
o dat# actul con$umat, r#m+nea golit de orice $entiment, uit+ndu($e
!i? la Armand, cu r#ceal#, iritat.
0A /EM PCRQ !#cu$er# turul verni$a,elor, a ca!enelelor, a
barurilor, ba adopta$er# chiar un t+n#r dan$ator c#ruia "i pl#teau
cur$urile la &coala de coreogra!ie. .e in$talau pe tera$ele ,oa$e ale
ca!enelelor din .oho $au GreenJich 9illage, omor+ndu(&i timpul cu
oricine accepta $# $e a&ee la ma$a lor. Urmau cur$uri $erale de
literatur#, de !iloo!ie, de i$toria artei $au de politic#. .tudiau biolo(
gia, "&i cump#rau micro$coape &i colectau $pecimene. .tudiau c#ri
de a$tronomie &i montau tele$coape gigantice pe acoperi&urile
locuinelor lor de c+teva ile $au de c+teva luni. .e duceau la
meciuri de bo?, la concerte roc:, la $pectacole pe <roadJaL.
Apoi pe Armand "ncepu$er# $#(l ob$edee inveniile tehnologice,
una dup# alta. 7ai "nt+i, !u$e$er# roboii de buc#t#rie, cu care !#cea
cele mai $ini$tre combinaii, ba+ndu($e mai cu $eam# pe culoarea
ingredientelor) dup# aceea veni$e r+ndul cuptoarelor cu microunde,
"n care !ri(gea g+ndaci &i &obolani. %i$poitivele pentru gunoi "l
"nc+nta$er#) b#ga "n ele &erveele de h+rtie &i pachete "ntregi de
ig#ri. Urma$er# tele!oanele. Tele!ona "n lumea "ntreag#, vorbind ore
"ntregi cu tot !elul de muritori din Au$tralia $au din India. *n cele din
urm#, !u$e$e cucerit de televiiune, apartamentul lor $e umplu$e
rapid de di!uoare puternice &i de ecrane care clipeau "n
permanen#.
Crice !ilm care ar#ta un cer alba$tru "l !ermeca. =i trebuia
"ngurgitate buletine de &tiri, $eriale, documentare, p+n# la urm#
privea orice !ilm "nregi$trat pe o ca$et#, oricare i(ar !i !o$t valoarea.
*n !ine, ar#ta un intere$ deo$ebit pentru anumite !ilme. Privea la
ne$!+r&it !ilmul lui RidleL .cott, <lade Runner, era !a$cinat de actorul
cu o $tatur# monumental# din !ilm, Rutger Iauer, care ,uca rolul
&e!ului androiilor &i care, a,un$ !a# "n !a# cu creatorul $#u, "l
$#ruta, apoi "i cr#pa capul. .cena a$ta "l !#cea "ntotdeauna $# r+d#
!#r# grab#, aproape ca un $piridu&, ce(l amua era gomotul oa$elor
care erau $trivite &i privirea din ochii lui Iauer, alba&tri ca oelul.
- Uite, aici parc#(i amicul t#u, 0e$tat, "i &opti o dat# lui %aniel.
0e$tat ar avea cu $iguran#... cum $e ice8... tupeul, $# !ac# una ca
a$ta;
%up# <lade Runner !u$e$e r+ndul unei comedii englee&ti c+t $e
poate de $tupide, Time <andit$, "n care cinci pitici !ur# o HIart# a
creaieiH &i, ghidai de ea, c#l#tore$c "n timp, prin g#urile din reeaua
lui. Pic# dintr(un $ecol "n altul, !ur#, !ac $candal, toate a$tea "n
compania unui b#ieel, p+n# ce ateriea# cu toii "n b+rlo(gul
diavolului.
Apoi o anumit# $cen# deveni$e !avorita lui Armand> "ntr(un
teatru "n ruin#, din Ca$tiglione, piticii "i c+nt# lui /apoleon HEu &i
umbra meaH, ceea ce "l !#cea $#(&i piard# calmul lui $upranatural &i
devenea complet uman> c#dea pe ,o$ "n hohote de r+$, r+dea p+n# "i
d#deau lacrimile.
%aniel era obligat $# recunoa$c# c# num#rul cu HEu &i umbra
meaH avea un !armec macabru, piticii $e d#deau pe$te cap, $e
b#teau, p+n# la urm# "ncurcau totul, iar muicienii din !o$a
orche$trei, oameni ai $ecolului al opt$preecelea, nu "nelegeau ce(
aveau de !#cut cu c+ntecul ace$ta din $ecolul al dou#ecelea.
/apoleon era la "nceput total nedumerit, apoi r+dea "n hohote; Ce
geniu comic avea "ntreaga $cen#; %ar de c+te ori putea un muritor
$# o tot revad#8 /umai Armand nu $e mai $#tura.
Totu&i, dup# &a$e luni, l#$a$e deoparte !ilmele &i lua$e un video
cu care "&i !#cea propriile !ilme. *l t+ra pe %aniel pe$te tot prin /eJ
Por:, lua interviuri tuturor noctambulilor. Armand turna, de
a$emenea, !ilme "ntregi "n care !igura numai el, recit+nd poeii "n
italiene&te $au "n latine&te, $au doar privind drept "nainte cu braele
"ncruci&ate pe piept, o palid# $iluet# opale$cent# a c#rei imagine era
c+nd net#, c+nd mai neclar#, "ntr o lumin# $c#ut#, ve&nic aurie.
Apoi realia$e - cum &i "n ce loc, %aniel nu &tia - o "nregi$trare
video care(l ar#ta pe el, culcat "ntr(un co&ciug "n timpul $omnului
$#u catatonic de pe$te i. 0ui %aniel "i era impo$ibil $# $e uite la
ca$eta a$ta. Armand "n$# r#m+nea cu orele $# o privea$c#, pu$# cu
"ncetinitorul, ob$erv+ndu(&i p#rul t#iat, $eara, cum cre&tea treptat,
"n vreme ce el era "ntin$ ca un mort, cu ochii "nchi&i &i cu capul pe
perna de $atin.
Urma$er# calculatoarele. Umplea di$chet# dup# di$chet# cu
$crierile $ale $ecrete. *nchiria apartamente pe$te apartamente "n
7anhattan, ca $#(i "ncap# toate proce$oarele de te?t &i toate
ma&inile cu ,ocuri video.
'inalmente, $e "ndr#go$ti$e de avioane.
%aniel !u$e$e dintotdeauna un hoinar !orat, !ugi$e de Armand "n
toate colurile lumii, iar apoi, "mpreun# cu Armand, lua$e
nenum#rate avioane. /imic nou "n a$ta. %ar acum e?plorarea avea
un $cop preci$) trebuia $# "&i petreac# toat# noaptea "n aer. Plecau
la <o$ton, de(acolo la Ma$hington, treceau prin Chicago &i(apoi $e
"ntorceau la /eJ Por:, a$ta deveni$e lucru de rutin#. Armand era a(
tent la tot, la pa$ageri, la $tevarde$e, vorbea cu piloii, $e a!unda "n
!otoliile ad+nci de cla$a "nt+i a$cult+nd motoarele. Cel mai mult "l
"nc+ntau avioanele cu reacie cu dou# niveluri. 0a puin# vreme
dup# a$ta voi$e $# "ncerce parcur$uri &i mai "ndr#nee> p+n# la
Port(au(Prince $au .an 'ranci$co, $au la Roma, 7adrid $au 0i$abona,
nu conta, important era ca Armand $# ateriee "n toat# $igurana
$pre diminea#.
*n ori Armand, practic, di$p#rea. %aniel nu de$coperi$e
niciodat# unde $e culca Armand, E drept c# "n ori %aniel "n$u&i era
!r+nt de picioare. %aniel nu mai v#u$e lumina $oarelui "n mieul
ilei de cinci ani.
Ade$ea Armand $e g#$ea de,a "n camer# c+nd $e treea %aniel.
7iro$ea a ca!ea proa$p#t#, $e auea muic# - 9ivaldi $au pianin#
mecanic#, c#ci lui Armand "i pl#ceau la !el am+ndou#, iar Armand
!#cea du(te vino prin camer#, a&tept+ndu(l pe %aniel $# $e $coale.
- Iai, iubitul meu, mergem la un balet a$t#($ear#. 9reau $#(l
v#d pe <ari&ni:ov. %up# balet cobor+m p+n# "n 9illage. Ei(aduci
aminte de grupul acela de ,a care mi(a pl#cut a$t#(var#8 .(a
"ntor$. Iai, trebuie $# m# hr#ne$c, iubitul meu. Trebuie $# ie&im.
%ac# %aniel era lene&, Armand "l "mpingea $ub du&, "l $#punea, "l
limpeea, "l $coatea de $ub du&, "l &tergea bine, "i r#dea barba cu
drago$te, ca un b#rbier demodat, "n !ine, "l "mbr#ca, dup# ce(i
alegea ceva din garderoba plin# de lucruri murdare $au l#$ate "n
p#r#$ire.
%aniel adora $#(i $imt# m+inile acelea tari, de culoarea opalului,
ating+ndu(i pielea, parc# era m+ng+iat cu m#nu&i $atinate. Cchii
aceia c#prui p#reau $#(l $tr#pung#) ah, ce delicioa$# deorientare,
ce $uperb# certitudine c# era luat "n brae, $co$ "n a!ara conte?tului
material, &i c# la urm# avea $# $imt# degetele acelea !ine
"ncon,ur+ndu(i bl+nd g+tul, &i dinii care(i $tr#pungeau pielea;
*nchidea ochii, i $e "n!ierb+nta tot trupul, apoi lua de(a dreptul
!oc c+nd buele "i erau atin$e de $+ngele lui Armand. Auea din nou
$u$pinele "ndep#rtate, auea pl+n$ete, veneau oare de la $u!letele
celor pierdui8 Avea "n clipele acelea $enaia c# totul era legat &i
lumino$, ca &i cum toate vi$ele lui erau pu$e "n leg#tur# &i e?primau
ceva e?trem de important, apoi totul $e e$tompa...
C dat# "l apuca$e pe Armand, "l inu$e $tr+n$, din toate puterile
&i "ncerca$e $#(i $tr#pung# pielea de pe g+t. Armand !u$e$e
r#bd#tor, "&i !#cu$e $ingur rana, apoi "i permi$e$e $# "&i apropie gura
de ea pentru un moment !oarte lung, mai lung ca niciodat#, da, da,
ca apoi $#(l "ndep#rtee cu bl+ndee.
%aniel nu mai era "n $tare $# ia nici o hot#r"re. El tr#ia pendul+nd
"ntre dou# $t#ri> di$perare $au e?ta "ntre care drago$tea era
tr#$#tura de unire. /u &tia niciodat# "n ce moment o $# i $e dea o
porie de $+nge. /u avea idee dac# lucrurile din ,ur aveau un alt
a$pect din caua ace$tuia - garoa!ele parc# "l priveau in$i$tent din
va#, g+rie(norii d#deau impre$ia c# erau ni&te plante hidoa$e
+&nite pe$te noapte din $emine de oel - $au dac# nu cumva "&i
pierdea, pur &i $implu, minile.
Apoi, "ntr(o noapte, Armand "i $pu$e$e c# $e $imea preg#tit $#
intre "n $ecolul ace$ta pe u&a din !a#, c#(l "nelegea acum $u!icient.
9oia $# po$ede bog#ii HincalculabileH. 9oia o locuin# plin# cu toate
acele lucruri pe care "ncepu$e $# le preuia$c#. 9oia $# aibe iahturi
&i avioane, &i ma&ini - voia milioane de dolari. 9oia $#(i cumpere lui
%aniel tot ce &i(ar putea dori vreodat#.
- Ce vrei $# $pui, milioane; r+$e$e de el %aniel. /u pori hainele
dec+t o dat#, apoi le arunci, "nchiriei apartamente de care uii &i pe
unde $unt. Ai idee m#car ce(i acela un cod teritorial $au o tran&# de
impoare8 Eu $unt cel care cump#r# toate a!uri$itele alea de bilete
de avion. Aui, milioane; Cum $# !acem noi milioane8 7ai bine mai
!ur# un 7a$erati &i renun# la ideea a$ta, pentru numele lui
%umneeu;
- %aniel, tu e&ti darul meu de la 0oui$, "i $pu$e$e cu drago$te
Armand. Ce m(a& !ace !#r# tine8 "nelegi totul pe do$. %e$chi$e$e
ochii largi, ca un copil. 9reau $# !iu "n centrul lucrurilor, cum eram
cu ani "n urm# la Pari$, la Teatrul 9ampirilor. Ei(aduci aminte. 9reau
$# !iu benghiul din !runtea omenirii.
%A/IE0 !u$e$e #p#cit de vitea cu care mer$e$er# lucrurile.
Totul "ncepu$e cu de$coperirea unei comori "n apropiere de
coa$tele @amaic#i. Armand anga,a$e un vapor ca $#(i arate lui %aniel
unde $# "nceap# operaiile de recuperare, "n numai c+teva ile
!u$e$e tra$ la $upra!a# un galion $paniol cu o "nc#rc#tur# enorm#
de aur &i bi,uterii. %up# a$ta urma$e o de$coperire arheologic# -
ni&te nepreuite !igurine de Clmec. Rapid !u$e$er# reperate alte
dou# epave. Un teren cump#rat pe nimica toat# "n America de .ud
$e dovedi a !i o !o$t# min# de $maralde de mult uitat#.
*&i cump#rar# o ca$# uria&# "n 'lorida, iahturi, b#rci cu motor, un
avion mic, dar e?trem de bine echipat.
%e(acuma erau obligai $# $e "mbrace ca ni&te prini "n orice
ocaie. Armand $upraveghea$e el "n$u&i &edinele de luare a
m#$urilor &i de prob# pentru toate co$tumele lui %aniel, pentru
c#m#&i pe m#$ur#, pentru panto!i. Alegea e$#turile pentru o
colecie incredibil# de haine $port, pantaloni, halate de ca$#, !ulare
de m#ta$e. 'ire&te, %aniel avea nevoie de impermeabile cu
c#ptu&eal# de blan# de nurc# pentru climatul mai rece &i co$tume
de $ear# pentru cainourile de la 7onte Carlo, de butoni de aur cu
pietre preioa$e, p+n# &i de o pelerin# lung# &i neagr# de piele de
c#prioar#, care $e potrivea per!ect, cu $tatura lui de om al $ecolului
al dou#ecilea.
0a a$!init, c+nd %aniel $e treea, hainele i $e &i pu$e$er# la
"ndem+n#. 'erea$c# %umneeu $# $chimbe vreun am#nunt, bati$ta
de in $au &o$etele negre de m#ta$e. Cina "l a&tepta "n imen$a
$u!ragerie cu !ere$trele de$chi$e $pre pi$cin#. Armand $e g#$ea de,a
la biroul lui din "nc#perea al#turat#. Era at+ta treab# de !#cut>
trebuia $# con$ulte h#ri, $# mai adune ni&te bog#ii.
- %ar cum reu&e&ti $# le de$coperi8 "ntreba$e %aniel, privindu(l
cum "&i nota totul, cum indica direcii noi, pentru alte achiiii.
- %ac# poi $# cite&ti "n minile oamenilor, poi obine tot ce
vrei, "i r#$pun$e$e r#bd#tor Armand.
Ah, vocea a$ta at+t de dulce &i de calm#, chipul ace$ta de$chi$,
de adole$cent, &uvia de p#r ca$taniu ve&nic alu(nec+ndu(i negli,ent
pe$te ochi, trupul din care parc# emana numai $enin#tate, numai
bun#$tare !iic#.
- %#(mi &i mie ce vreau eu, pretin$e$e %aniel.
- *i dau tot ce(ai putea $# dore&ti vreodat#;
- %a, dar nu ce i(am cerut eu, nu ceea ce vreau;
- R#m+i "n via#, %aniel. /u era dec+t o &oapt# $lab#, ca un
$#rut. %#(mi voie $#(i $pun, din toat# inima, c# e mai bine $# !ii viu
dec+t mort;
- /u vreau $# !iu viu, Armand, eu vreau $# tr#ie$c ve&nic &i(o
$#(i $pun dac#(i mai bine $# !ii viu dec+t mort.
Adev#rul e c# toate bog#iile a$tea "l "nnebuneau &i mai tare, "l
!#ceau $# "&i $imt# &i mai acut condiia de muritor. C dat#, c+nd
naviga cu Armand "n apele calde ale Gol!$treamului, $ub un cer cu
mii de $tele, $imi cu di$perare nevoia de(a po$eda pe ve&nicie cerul
acela. *l privea cu un ame$tec de drago$te &i de ur# pe Armand care
era la c+rm#. Care chiar avea Armand $#(l la$e $# moar#8
@ocul de(a acumulatul comorilor continua$e.
Tot !elul de tablouri, Pica$$o, %ega$, 9an Gogh, con$iderate a !i
!o$t !urate, erau recuperate de Armand !#r# nici o e?plicaie &i date
lui %aniel pentru rev+nare $au pentru "nca$area recompen$elor
promi$e. %e bun# $eam# c# cei care le p#$tra$er# acun$e nu
"ndr#neau $# $e dea pe !a#, a$ta "n caul "n care $upravieuiau
$ilenioa$ei viite nocturne a lui Armand "n $anctuarele "n care
!u$e$er# e?pu$e comorile re$pective. Uneori identitatea po$e$orilor
tablourilor nici nu era cuno$cut#. 0a licitaie aduceau milioane. %ar
nici a$ta nu era de a,un$.
Perle, rubine, $maralde, tiare de diamant, "i $o$eau pe tav# lui
%aniel.
- /(avea gri,#, !u$e$er# !urate, nu va veni nimeni $# le pretind#
"napoi.
Pe !erocii tra!icani de droguri din 7area Caraibilor Armand "i
,e!uia de tot ce(aveau> arme, valie pline cu bani, le lua p+n# &i
b#rcile.
%aniel $e tot uita la teancurile de bilete veri "n vreme ce
$ecretarele le num#rau &i le "mpachetau "n Europa, pentru a !i
depu$e pe diver$e conturi ci!rate "n diver$e b#nci din Europa.
Ade$ea %aniel a$i$ta la plecarea lui Armand la v+n#toare "n
apele calde ale $udului, de unul $ingur, "ntr(o barc# cu motor, !#r#
nici o lumin# la bord, un adole$cent "mbr#cat "n c#ma&# neagr# de
m#ta$e &i pantaloni negri, cu p#rul lung, ca$taniu "n b#taia v+ntului.
Ce adver$ar mortal; Undeva pe(acolo, "n dep#rtare, nev#ui de pe
#rm, $unt tra!icanii, iar el le pica drept "n $pinare, ca un pirat
$inguratic, ca moartea "n$#&i. .e uitau oare "n $u$, "nainte de(a $e
$cu!unda "n apele ad+nci, cu p#rul r#$!irat pe ap#, $#(l vad# cu o
ultim# privire pe cel ce le aducea moartea8 Un b#ieandru; =i ei care
credeau c# "ntruchipea# r#ul...
- /(a& putea $# vin cu tine8 /(a& putea $# te prive$c c+nd "i
omori8
- /u.
*n cele din urm#, aduna$er# $u!icient capital) Armand era gata
$# treac# la aciune.
*i ceru lui %aniel $# cumpere orice i $e preenta, !#r# $# cear#
vreun $!at &i !#r# nici o eitare> a !lotil# de va$e de croaier#, un lan
de re$taurante $au hoteluri. Acum aveau la di$poiie patru avioane
particulare. Armand !olo$ea opt tele!oane.
*n cele din urm#, realiar# vi$ul cel mare> In$ula /opii, creaia
per$onal# a lui Armand, cu cinci eta,e "n care $e ad#po$teau teatre,
re$taurante &i magaine. El concepu$e toate planurile pentru
arhiteci. 0e d#du$e li$te interminabile cu materialele pe care le
dorea, e$#turile, $culpturile pentru !+nt+ni, p+n# &i !lorile $au
copacii "n oale pe care "i voia.
Privii, In$ula /opii; %e la a$!init p+n# "n ori era invadat# de
turi&ti, vapor dup# vapor venea "nc#rcat de la 7iami. *n $aloane
muica nu "nceta niciodat#, "n $#lile de dan$ la !el. A$cen$oarele cu
perei de $ticl# n(aveau odihn#, urcau ve&nic $pre cer. <ainele,
p+raiele, ca$cadele luceau "ntre maluri acoperite de !lorile cele mai
proa$pete &i mai !ragile.
Puteai cump#ra orice pe In$ula /opii> diamante, Coca(cola,
c#ri, piane, papagali, haine !#cute de croitorii cei mai la mod#,
p#pu&i de porelan. Aveai la di$poiie cele mai !ine m+nc#ruri din
lume. *n cinematogra!e $e d#deau cinci !ilme pe noapte. G#$eai aici
tJeed englee$c &i piel#rie $paniol#, m#t#$uri indiene, covoare
chinee&ti, argint#rie, cornete cu "ngheat# &i vat# de ah#r,
porelanuri !ine &i panto!i italiene&ti.
.au puteai $# tr#ie&ti al#turi de lumea a$ta, "n cel mai $ecret lu?,
intr+nd &i ie&ind din v+rte, dup# cum aveai che!.
- Toate $unt ale tale, %aniel, $pu$e$e Armand, mi&c+ndu($e lent
prin camerele $paioa$e, aeri$ite, din propria lor 9il# a 7i$terelor,
care $e(ntindea pe trei eta,e - plu$ pivnie interi$e lui %aniel.
'ere$trele erau de$chi$e &i de la ele $e vedea ghirlanda de lumini a
coa$tei la 7iami &i norii albicio&i $u$ pe cer.
Era $omptuo$ ame$tecul ace$ta de nou &i vechi. U&ile
a$cen$oarelor $e de$chideau !#r# gomot direct "n $aloanele
dreptunghiulare pline de tapi$erii medievale &i de candelabre antice)
enorme ecrane de televior $e aprindeau "n toate camerele.
Apartamentul lui %aniel avea pereii plini de picturi rena$centi$te,
iar pe ,o$ erau covoare per$ane. Tot ce era mai !rumo$ din &coala
veneian# $e g#$ea "n biroul lui Armand, cu covoare albe pe podele,
dar tot acolo erau &i uria&ele calculatoare, intercomuri, ecranele
monitoarelor. Primeau c#ri, revi$te &i iare din lumea "ntreag#.
- A$ta e ca$a ta, %aniel.
=i a&a !u$e$e, %aniel o iubi$e, trebuia $# o recunoa$c#, iar ceea
ce iubea chiar mai mult era libertatea, puterea &i lu?ul care(l
a&teptau oriunde mergea.
*mpreun# cu Armand !u$e$e "n ad+ncul ,unglei centr(americane
la mieul nopii, $# vad# ruinele maia&e) urca$er# pe ver$antul
Annapurnei $# vad# din dep#rtare pi$cul $ub lumina lunii. .e
plimba$er# "mpreun#, la "nt+mplare, pe $tr#ile aglomerate din
To:io, din <ang:o: &i Cairo $au din %ama$c, 0ima, Rio &i Qatmandu.
Kiua, %aniel $e l#!#ia "n lu?ul celor mai bune hoteluri locale) noaptea
o lua rana, !#r# !ric#, l+ng# Armand.
%in c+nd "n c+nd, iluia vieii civiliate era rupt#. Uneori, cine &tie
prin ce col de lume, Armand intuia preena altor vampiri. *i e?plica
lui %aniel c#(l acoperea cu un $cut nev#ut, dar era totu&i "ngri,orat.
*i ordona $# $tea numai pe l+ng# el.
- '#(m# ca tine &i n(o $# mai ai a te teme pentru mine.
- /u(i dai $eama ce $pui, r#$pundea Armand. Acum e&ti doar o
!a# anonim#, ca oricare alta, printre miliardele de muritori. %ac# ai
!ace parte dintre noi, ai $tr#luci ca o lum+nare "n "ntuneric. %aniel
nu putea $# accepte. Te(ar repera !#r# nici un e!ort, continua
Armand. .e "n!uria$e, dar nu contra lui %aniel. Adev#rul e c# nu(i
!#cea nici o pl#cere, niciodat#, $# vorbea$c# de$pre morii "n via#.
/u(i dai $eama c# cei $tr#vechi "i di$trug $i$tematic pe cei noi8 "i
pu$e$e el "ntrebarea. Pe a$ta nu i(a e?plicat(o dragul t#u 0oui$8
A$ta !ac chiar &i eu prin toate locurile pe unde ne in$tal#m - cur#
terenul de toat# viermuiala a$ta, "i e?termin pe toi cei tineri. %ar
nici eu nu $unt invincibil. .e opri$e parc# nehot#r+t dac# $# mai
continue. Iar apoi> 7# port ca orice animal de prad#. Am &i eu
du&manii mei, care $unt mai v+r$tnici &i mai puternici &i care m(ar
di$truge imediat dac# a$ta ar preenta vreun intere$ pentru ei, $unt
convin$.
- 7ai v+r$tnici dec+t tine8 %ar eu credeam c# tu e&ti cel mai
v+r$tnic, $pu$e$e %aniel.
/u mai vorbi$er# de ani de ile de$pre Interviu cu un 9ampir. %e
!apt, nu di$cuta$er# de$pre detaliile din carte niciodat#.
- /u, nici g+nd, nu $unt eu cel mai v+r$tnic, r#$pun$e$e
Armand. P#rea u&or $t+n,enit. .unt doar cel mai b#tr+n dintre cei pe
care i(a cuno$cut amicul t#u 0oui$. 7ai $unt &i alii. /u le cuno$c
numele, rareori i(am v#ut la !a#. %ar le $imt preena din c+nd "n
c+nd. Ai putea ice c# !iecare "l $imte pe cel#lalt. =i !iecare
$emnaliea#> H/u te(apropia de mine.H
*n noaptea urm#toare "i o!eri$e medalionul, amuleta, cum "i icea
el. *nt+i, depu$e$e pe el un $#rut, apoi "l !reca$e cu m+na, ca &i cum
ar !i vrut $#(l "nc#lea$c#. .traniu ritual; =i mai $traniu era chiar
obiectul "n $ine, cu litera HAH $cri,elit# pe el, purt+nd "n#untru micul
!lacon cu $+ngele lui Armand.
- Uite, de$chii capacul dac# $e apropie de tine. .pargi !laconul
imediat. 9or $imi puterea care te prote,ea#. /u vor "ndr#ni...
- Cricum, o $#(i la&i $# m# ucid#. C &tii bine, $pu$e$e cu r#ceal#
%aniel. 0#$at pe dina!ar#. 7ai bine d#(mi puterea $# m# ap#r $ingur.
%e atunci "ncolo nu $e mai de$p#ri$e de medalion. E?amina$e
cu atenie, la lumina becului, acel HAH &i toate gravurile din ,ur, doar
pentru a de$coperi c# repreentau ni&te $iluete tor$ionate, unele
mutilate, altele chinuindu($e "n agonie, unele #c+nd moarte. %e(a
dreptul oribil. %#du$e drumul lanului $ub c#ma&#, $imi$e
medalionul rece pe piept, oricum, nu mai era la vedere.
Totu&i, %aniel nu avea $# mai vad# $au $# mai $imt# vreodat#
preena unei alte !iine $upranaturale. *&i amintea doar ca prin vi$
de 0oui$, de parc# !u$e$e o halucinaie din caua !ebrei. Armand era
$ingurul &i unicul $#u oracol, eul $#u diabolic, iubitor &i nemilo$.
Am#r#ciunea $a $e ad+ncea i dup# i. 9iaa "mpreun# cu
Armand "l mi$tuia, "l "nnebunea. Erau ani de c+nd nici m#car nu $e
mai g+ndi$e la !amilia lui, la prietenii cu care obi&nuia $# $e vad#. .e
ocupa$e de trimiterea regulat# a unor cecuri pentru rude, dar ele nu
mai repreentau acum pentru el dec+t ni&te nume pe o li$t#.
- Tu n(ai $# mori niciodat#, dar $tai $# te uii la mine cum mor,
noapte de noapte.
Ce certuri ur+te, ce certuri teribile, dup# care Armand $e
pr#bu&i$e, $!+r&it, cu ochii "mp#ien,enii de m+nie, pun+ndu($e apoi
pe un pl+n$ incontrolabil, de parc# &i(ar !i amintit emoii uitate, care
ameninau $#(l di$trug#.
- /u o !ac, nu pot $(o !ac. Cere(mi $# te ucid, mi(ar !i mai u&or
dec+t a$ta. /u &tii ce pretini, habar n(ai. /u "nelegi c# nu e dec+t o
nemaipomenit# gre&eal#8 /u vei c# oricare dintre noi ar da orice
numai $# tr#ia$c# o via# normal# de muritor8
- .# renuni la nemurire pentru o via# normal#8 /u te cred.
A$ta e prima dat# c+nd aud din gura ta o minciun# at+t de
neru&inat#.
- Cum "ndr#ne&ti $# $pui a&a ceva8
- /u da "n mine. .(ar putea $# m# omori. E&ti at+t de puternic;
- Eu a& renuna. %ac# n(a& !i un la& nenorocit, c+nd deciia e de
luat "n $erio$, dac# nu mi(ar !i "n continuare cumplit de !ric# de
moarte, chiar &i dup# cinci $ute de ani petrecui "n ace$t v+rte,.
- /u, n(ai renuna. 'rica n(are nimic de(a !ace cu a$ta.
Imaginea#(i c# ai !i obligat $# te "ntorci "n $ecolul t#u $# tr#ie&ti
viaa normal# de muritor. Ai accepta $# pieri toat# e?periena
actual#8 Ace$t viitor "n care te bucuri de o putere &i de un lu? cum
nici Gingi$ Ian n(ar !i vi$at8 =i chiar dac# la&i de o parte progre$ele
tehnice. Te(ai re$emna $# n(ai idee de de$tinul lumii8 Ah, nu(mi
$pune c(ai putea.
.cenele a$tea nu d#deau niciodat# nici un reultat. .e terminau
cu "mbr#i&area obi&nuit#, cu $#rutul !ierbinte prin care !#ceau
$chimbul de $+nge, cu p+na de vi$e care "l acoperea ca o mare
pla$#, cu $etea aceea de ne$tin$; Te iube$c; 7ai d#(mi; %a, mai ia.
%ar niciodat# de$tul.
/(avea nici un ro$t.
Ce(i produ$e$er# "n de!initiv "n trup &i "n $u!let tran$!uiile
ace$tea8 'aptul c# vedea cu mai mult# atenie c#derea unei !rune8
Armand n(avea de g+nd $#(i o!ere nicic+nd nemurirea;
Armand "l ob$erva pe %aniel plec+nd din c+nd "n c+nd,
e?pun+ndu($e ri$curilor vieii de i cu i, dar pre!era ri$cul "n loc $# o
!ac#. %aniel nu putea !ace nimic, nu putea o!eri nimic.
R#t#cirea, !uga, re"ncepu$e, dar Armand nu(l mai urm#rea.
Armand a&tepta de !iecare dat# p+n# c+nd %aniel "l implora $#(l
aduc# "napoi aca$#. .au p+n# c+nd %aniel nu mai era nici m#car "n
$tare $#(l cheme, c+nd era pe moarte. Atunci, &i numai atunci, $e
ducea Armand $#(l aduc#.
P0CAIA lovea trotuarele largi ale $tr#ii 7ichigan. 0ibr#ria $e
goli$e, luminile $e $tin$e$er#. Undeva un orologiu b#tea ora nou#.
.e $pri,inea de vitrin#, uit+ndu($e la circulaia din !a#. /(avea unde
$# $e duc#. Ce(ar !i $# bea pic#tura de $+nge din !lacon8 %e ce nu8
0e$tat era "n Cali!ornia, porni$e la v+n#toare de,a, poate chiar "n
clipa a$ta "&i g#$i$e o victim#. Preg#tirea $cenei pentru concert
"ncepu$e, nu(i a&a8 7uritori care in$talau re!lectoarele,
micro!oanele, $caunele, !#r# $# aib# idee de me$a,ele $ecrete care
$e tran$miteau "n ,ur, de $ini&tri $pectatori care aveau $# $e a$cund#
"n mi,locul mulimii indi!erente &i care, inevitabil, a,ungea la o i$terie
total#. Ah, poate c# %aniel !#cu$e un calcul ab$olut gre&it. Poate c#
Armand era acolo;
0a "nceput acea$t# ipote# i $e p#ru$e complet impo$ibil#, apoi
deveni o certitudine. Cum de nu(&i d#du$e $eama mai "nainte8
.igur c# acolo era Armand; %ac# "n ceea ce $cri$e$e 0e$tat era
m#car o urm# de adev#r, Armand $e du$e$e $# recunoa$c# terenul,
$# !ie martor al evenimentului, $#(i caute poate pe cei c#rora le
pierdu$e urma pe$te $ecole, care veni$er# $#(l vad# pe 0e$tat,
a$cult+nd de(aceea&i chemare.
Ce importan# putea $# mai aib# amantul $#u muritor,
B !iin# uman# care(i $ervi$e de ,uc#rie timp de vreo ece ani8
/u. Armand $e du$e$e !#r# el. Iar de data a$ta nu(l mai $alva.
.e $imea "n!rigurat, mic, $t+nd acolo. .e $imea "n!ior#tor de
$ingur.
/u(i mai p#$a de pre$imiri, de vi$ul acela cu gemenele, de
"ngri,orarea pe care i(o provoca$e. Toate lucrurile a$tea "i ap#reau
acum ca ni&te aripi mari, negre, care(l atingeau "n treac#t. Ca v+ntul
indi!erent care $u!la acum. Ce conta era c# Armand $e ducea !#r# el
$pre o $oart# pe care %aniel n(avea $# o "neleag# niciodat# pe
deplin.
*l umplea de oroare &i de o am#r#ciune pro!und#. %e parc# i $e
"nchideau "n !a# toate u&ile. *ngri,orarea pe care i(o produ$e$e vi$ul
$e unea cu o !ric# boln#vicioa$#. A,un$e$e la cap#tul !irului. Ce mai
avea de !#cut8 .#tul de toate, "&i "nchipui c# de(acum &i In$ula /opii
"i era interi$#, "&i repreenta "n minte vila cu pereii ei albi, cocoat#
$u$, dea$upra pla,ei, inacce$ibil#. *&i imagin# c# &i viitorul
2 $e du$e$e o dat# cu trecutul. 7oartea nu "n$emna dec+t
"nelegerea momentului preent> c#, la urma urmelor, nu mai
urmea# nimic altceva.
7ai mer$e c+iva pa&i) nu(&i mai $imea m+inile. Ploaia "i uda$e
c#ma&a leoarc#. *i venea $# $e "ntind# pe trotuar &i $# la$e din nou
vi$ul cu gemenele $#(l cuprind#. I $e plimbau prin cap !raele lui
0e$tat. 7omentul rena&terii era numit de el =mecheria 7agic#. Iar
acea$t# lume, care permitea e?i$tena unor mon&tri at+t de per!eci,
da, chiar a&a, !u$e$e boteat# Gr#dina .#lbatic#.
0a$#(m# $# te iube$c "n Gr#dina .#lbatic#, iar lumina care a
di$p#rut din e?i$tena mea o $# revin# ca o imen$# e?ploie de
!rumu$ee. A& p#r#$i trupul #$ta muritor. =i a& intra direct "n
eternitate. A& !i de(al vo$tru. Era complet ameit. .e "mpiedica$e8
Cineva "i vorbea. Cineva "l "ntreba cum $e $imte. /u, nu m# $imt
bine. %e ce m(a& $imi bine8
Apoi $imi o m+n# pe um#r.
%aniel.
Ridic# privirea.
Armand era pe acela&i trotuar.
0a "nceput nu(i veni $# cread#, era dorina lui cea mai !ierbinte,
apoi "&i d#du $eama c# nu vi$a$e. Armand era chiar acolo. .e uita la
el "n t#cere, cu acel calm pe care p#rea $#(l po$ede "ntotdeauna, cu
o !a# "mpurpurat# pe care paloarea nenatural# aproape nu $e mai
di$tingea. C+t de normal p#rea, dac# !rumu$eea putea !i $ocotit#
ceva normal. *n acela&i timp, cum $e demarca de lucrurile materiale
care(l atingeau, "n caul de !a# de haina alb# u&or mototolit# &i de
pantalonii pe care(i purta. *n $patele lui $e pro!ila imen$a capot#
cenu&ie a Roll$(ului, ca o viiune de pe alt# lume, cu pic#turile de
ploaie care op#iau pe acoperi&ul argintiu.
Iaide, %aniel. %e data a$ta mi(ai dat de !urc#, nu ,uc#rie.
%e ce $imea at+ta ner#bdare "n ordin, c+nd m+na care(l
$pri,inea era at+t de puternic#8 Era rar $#(l vei pe Armand cu(
adev#rat !urio$. Ah; %ar c+t de tare adora %aniel acea$t# !urie; I $e
"nmuiar# genunchii. .imi cum e luat pe $u$. Apoi $imi cati!eaua
moale a banchetei din $pate a ma&inii. .e pr#bu&i "n !a#, pe brae,
&i "nchi$e ochii.
%ar Armand "l ridic# $pre el cu bl+ndee &i "l lu# "n brae. C+t era
de pl#cut $# dormi, "n !ine, "n braele lui Armand; %ar avea at+tea
$#(i $pun# lui Armand, de$pre vi$, de$pre carte...
- /u crei c# &tiu8 "i &opti Armand. *i ,uca "n privire o lumin#
ciudat#, ce mai era &i a$ta8 Armand p#rea !ragil, vulnerabil, i $e
du$e$e tot calmul. Ridic# la buele lui %aniel un degetar plin de
coniac.
- Iar tu - pierdut "n lume, ad#ug#, !ugind de mine de la
.toc:holm la Edinburg, de(acolo la Pari$. %rept cine m# iei de(i
imaginei c# $unt capabil $# te urme la vitea a$ta "n at+tea
direcii8 Tocmai c+nd prime,dia...
*i $imi dintr(o dat# buele $#rut+ndu(l pe !a#, ah, acum mi(e
mai bine, "mi place $# m# $#rui. *mi place $# m# cocolo&e$c "n
braele unui mort, ah, $tr+nge(m# mai tare. *&i a$cun$e !aa "n
um#rul lui Armand. .+ngele t#u.
- /u acum, drago$tea mea.
Armand "i pu$e degetele pe bue, "ndep#rt+ndu(l. 9ocea cald#,
controlat#, era bru$c plin# de emoie.
- A$cult# bine ce am $# $pun. %e ,ur "mpre,urul globului cei din
neamul meu $unt pe cale de a !i di$tru&i.
%i$tru&i. 'u cuprin$ de panic#, corpul "ntreg i $e "ncorda, de&i era
mo!t de obo$eal#. *ncerc# $# "&i concentree atenia a$upra lui
Armand, dar "i ap#rur# din nou "n !aa ochilor gemenele cu p#rul
ro&u, $oldaii, corpul "nnegrit al mamei r#$turnat "n cenu&#. %ar care
era $en$ul8 Care era urmarea8... %e ce $e(nt+mplau toate a$tea8
- /u &tiu ce $# $pun, r#$pun$e Armand.
.e re!erea la vi$ c+nd vorbi, pentru c# &i el "l avu$e$e. Ridic#
coniacul la buele lui %aniel.
Ah, ce c#ldur# minunat#; Avea $# le&ine dac# nu !#cea un e!ort.
*naintau acum !#r# gomot, "n vite#, pe auto$trad#, ie&i$er# din
Chicago, iar ploaia b#tea "n geamuri, erau "nchi&i aici, "n ace$t cuib
de cati!ea, doar ei doi. %ar Armand $e dep#rta$e, cu un aer ab$ent,
de parc# a$culta o muic# "ndep#rtat#, in+ndu(&i buele gata $#
ro$tea$c# ceva.
.unt Ung# tine, $unt "n $iguran# Ung# tine.
- /u, %aniel, nu e&ti "n $iguran#, "i r#$pun$e el. Poate nici
m#car timp de o noapte, poate nici chiar pentru o or#.
%aniel "ncerc# $# g+ndea$c#, $# !ormulee o "ntrebare, dar era
prea $l#bit, prea adormit. 7a&ina era at+t de con!ortabil#, mi&carea
ei at+t de lini&titoare... Iar#&i gemenele.
.uperbele gemene i $e $trecurau iar#&i "n minte. *nchi$e ochii
timp de(o clipit# &i $e l#$# pe um#rul lui Armand, $imind braul
ace$tuia cum "i cuprinde $patele.
%in dep#rtare "i veni vocea lui Armand>
- Ce m# !ac eu cu tine, drago$tea mea8 Tocmai acum, c+nd eu
"n$umi $unt at+t de "n!rico&at8
%in nou "ntuneric. *ncerc# $# $e agate de gu$tul coniacului de pe
limb#, de atingerea braului lui Armand, dar "ncepu$e $# vi$ee.
Gemenele mergeau prin de&ert) $oarele era $u$ pe cer. 0e ardea
braele albe, le b#tea pe !a#. 0i $e cr#pa$er# buele de $ete. Aveau
hainele p#tate de $+nge.
- 'acei $# cad# ploaia, &opti %aniel, voi &tii cum $e !ace, !acei
$# cad# ploaia;
Una dintre gemene c#u "n genunchi, $ora ei $e aplec# &i o
cuprin$e cu braele. P#r ro&u pe$te p#r ro&u.
Undeva, "n dep#rtare, aui din nou vocea lui Armand. Armand
care $punea c# erau "n inima de&ertului. C# acolo nici m#car
$piritele nu erau "n $tare $# aduc# ploaia.
%ar de ce8 .piritele nu puteau !ace orice doreau8
.imi cum Armand "l $#ruta din nou bl+nd.
Gemenele intr# acum pe o potec# "ngu$t# "ntre $t+nci. /ici aici
nu e umbr#, $oarele e chiar dea$upra capetelor lor, iar pov+rni&urile
$t+ncoa$e $unt prea "n&el#toare ca $# !ie urcate. *&i continu# mer$ul.
/(ar putea cineva $# le a,ute8 .e "mpiedic# &i cad la !iecare pa$
acum. .t+ncile par prea !ierbini pentru a $e $pri,ini de ele. *n cele
din urm#, una dintre ele cade cu !aa la p#m+nt, iar cealalt# $e
apleac# a$upra ei, !#c+ndu(i umbr# cu p#rul.
Ah, de(ar veni noaptea mai iute, cu v+ntul ei rece.
%eodat# !ata care o prote,ea# pe cea c#ut# "nal# capul. .e
mi&c# ceva "ntre $t+nci. Apoi e iar lini&te. Cade o piatr#, iar ecoul
repet# $unetul $lab &i cri$talin printre v#i. Apoi %aniel vede oameni
care coboar# coa$ta pr#pa$tiei, oameni ai de&ertului, care arat# la
!el de mii de ani, cu pielea "nchi$# la culoare, cu ve&minte grele,
albe.
Gemenele $e ridic# "n genunchi "mpreun# "n vreme ce oamenii
$e apropie. Ei le o!er# ap#. 0e $trope$c pe am+ndou# cu ap# rece.
Atunci gemenele "ncep $# r+d# &i $# vorbea$c# agitate, at+t de
u&urate $e $imt, dar oamenii nu "neleg nimic. Apoi ele trec la
ge$turi, care e?prim# at+t de u&or totul, una arat# p+ntecul
celeilalte &i, duc+ndu(&i braele la piept, !ace ge$tul univer$al al
leg#natului unui copil. Aha, da. Camenii o ridic# pe viitoarea mam#.
=i porne$c cu toii $pre oa#, "n ,urul c#reia $unt corturile lor.
*n !ine, lungite l+ng# un !oc "n !aa corturilor, gemenele dorm,
$unt "n $iguran# printre oamenii de&ertului, printre beduini. Era
oare po$ibil ca i$toria beduinilor $# !ie at+t de $tr#veche, $# duree
de mii &i mii de ani8 "n ori, una dintre gemene $e ridic#, e cea care
nu poart# un copil "n p+ntece. .ub privirea $urorii ei, $e duce c#tre
m#$linii oaei. Ridic# braele, iar la "nceput d# impre$ia c# $alut#
$oarele care r#$are. Ceilali $(au treit &i ei) $e adun# $# $e uite la
ea. Apoi $e ridic# un v+nt, la "nceput bl+nd, abia mi&c+nd !runele
m#$linilor. %up# aceea vine ploaia, "ncepe $# cad# o dulce ploaie
u&oar#.
Atunci el de$chide ochii. .e g#$ea "n avion.
RECU/C.CU micul dormitor imediat, dup# pereii albi de pla$tic
&i dup# calitatea lini&titoare a luminii g#lbui. Toate materialele
!olo$ite erau $intetice, tari &i $clipitoare, ca imen$ele coa$te ale
creaturilor prei$torice. .(a "ncheiat oare cercul8 Tehnologia modern#
a recreat c#m#rua lui Iona din p+ntecul balenei.
Era "ntin$ pe patul care nu avea nici capete, nici cadru, nici
picioare. Cineva "l $p#la$e pe !a# &i(i r#$e$e barba. Ah, ce pl#cut
era; Kumetul motoarelor crea un $oi de imen$# lini&te, balena
re$pira, $tr#pung+nd $upra!aa oceanului. I $e de$lu&ir# toate
lucrurile din ,ur. C cara!# cu <ourbon. I(ar pl#cea $# bea niel. %ar
era prea e?tenuat pentru a !ace cea mai mic# mi&care. Ceva nu era
"n regul#... Ridic# o m+n#, c#ut# la g+t. Amuleta nu mai era la locul
ei; %ar ce importan# mai avea a$ta. %oar "l avea al#turi pe Armand.
Armand era in$talat la m#$ua de l+ng# !erea$tra ca un ochi de
balen# &i tr#$e$e p+n# ,o$ pleoapa alb# de pla$tic. *&i t#ia$e p#rul.
Era "mbr#cat "n haine negre de $to!# !in# acum, ca un cadavru gata
de "nmorm+ntare, nu(i lip$eau nici m#car panto!ii negri bine
lu$truii. Ce $ini$tru; /u mai lip$ea dec+t $# vin# cineva $# citea$c#
P$almul al dou#eci &i treilea. .chimb#(te "n alb, te rog.
- E&ti pe moarte, "i $pu$e Armand cu voce $tin$#.
- =i "n valea morilor, de nimic nu mi(e team#, c#ci $unt cu
tine... &i a&a mai departe, &opti %aniel. Avea g+tul complet u$cat. *l
durea capul. Ce ro$t mai avea $# $pun# la ce(i era g+ndul. Totul
!u$e$e $pu$ &i r#$pun$ de mult.
Armand comunica din nou cu el, de data a$ta "n t#cere, trimi$e$e
ca o ra# la$er $pre creierul lui %aniel>
Are vreun ro$t $# ne mai nec#,im cu toate am#nuntele8 Ai
$c#ut la nici &aieci.de :ilograme. Alcoolul te con$um# pe
din#untru. Ei(ai pierdut pe ,um#tate minile. /imic pe lume nu te
mai bucur#.
- *n a!ar# de convorbirile cu tine din c+nd "n c+nd. Ce u&or aud
tot ce $pui;
%ac# o !i $# nu m# mai vei nici pe mine, lucrurile $e vor
"nr#ut#i &i mai tare. %ac# continui "n !elul ace$ta, "n cinci ile nu
mai e&ti "n via#.
Ce per$pectiv# in$uportabil#; %ar, dac# a&a $tau lucrurile, de ce(
am r#t#cit de colo(colo8
T#cere.
C+t de clar devenea totul. /u era numai gomotul motoarelor,
contribuia la $tarea a$ta &i curioa$a leg#nare a avionului, ne"ncetata
mi&care neregulat# ondulatorie, de parc# trecea pe$te h+rtoape "n
aer, apoi cotea $au urca la deal. <alena "&i urma drumul ei de
balen#, cum "i icea <eoJul!.
P#rul lui Armand era piept#nat cu gri,# pe o parte. Avea cea$ul
de aur la m+n#, o minune a tehnicii, cum "i pl#cea lui. Ce caraghio$
trebuie $# !i !o$t minutarul acela !o$!ore$cent "n co&ciugul unde $e
b#ga pe$te i. Co$tumul era u&or demodat, cu reverele "ngu$te.
9e$ta neagr# de la co$tum era, cu $iguran#, din m#ta$e, a&a d#dea
impre$ia, "n orice ca. %ar !aa, ah, ar#ta bine, era clar c# $e
hr#ni$e, din bel&ug chiar.
Ii mai aduci aminte ce i(am $pu$ mai devreme8
- %a, $pu$e %aniel. Adev#rul era "n$# c# $e chinuia $# "&i aduc#
aminte. Apoi bru$c "i reveni totul "n minte, durero$. *mi pove$teai
ceva de$pre di$trugerea total#. =i c# eu $unt pe moarte. Ei mor, eu
mor. Ei mor pentru c# $unt nemuritori) eu doar pentru c# $unt "n
via#. 9ei c# n(am uitat nimic; %a, &i(acum mi(aduc aminte c#
voiam $# beau &i ni&te bourbon.
/u pot !ace nimic care $# te !ac# $# vrei $# tr#ie&ti8
- Te implor, n(o lua de la cap#t) ori $ar din avion; Atunci vrei $(
a$culi ce am de $pu$8 .#(i dai $ilina $# a$culi8
- Crei c(a& putea $# m# "mpotrive$c8 /u pot $c#pa de vocea ta
dac# tu ai hot#r+t c# trebuie $# a$cult. Parc# am un micro!on "n
miniatur# in$talat direct "n cap; Ce($ a$tea8 0acrimi8 Ai de g+nd $#
m# pl+ngi8
Pre de o clip# Armand p#ru e?trem de t+n#r. Ce tran$!ormare;
- .# te ia naiba, %aniel, $pu$e el, de data a$ta cu vorbe.
Pe %aniel "l trecu un !ior. /u $uporta $#(l vad# c# $u!er#. %aniel
t#cu.
- =tii c# ceea ce $untem noi e$te o aberaie a naturii, $pu$e
Armand, c# n(ar trebui $# e?i$t#m. /u era nevoie $# cite&ti cartea lui
0e$tat ca $#(i dai $eama de a$ta. Cricare dintre noi ar !i putut $#(i
e?plice c# ce $(a "nt+mplat a !o$t abominabil, c# a !o$t o !uiune
diabolic#...
- %eci ce(a $cri$ 0e$tat e adev#rat.
Intra$e un demon "n trupul reginei &i al regelui din Egipt. *n !ine,
un $pirit r#u. Pe vremea aceea "i iceau demon.
- /(are importan# dac# e adev#rat $au nu. /ici nu mai e
important cum a "nceput totul. Important e cum $e va $!+r&i, c#ci
$!+r&itul $(ar putea $# !ie pe aproape.
Iar#&i $entimentul de panic#, atmo$!era vi$ului, ipetele a$cuite
ale gemenelor.
- 'ii atent, $pu$e Armand r#bd#tor, aduc+ndu(l "napoi din vi$.
0e$tat a treit pe cineva $au ceva...
- Pe A:a$ha... pe En:il.
- .e poate. .(ar putea $# !ie mai mult de unu(doi. /imeni nu
&tie e?act. .e tot aude vag un averti$ment de$pre o prime,die
iminent#, dar nimeni nu &tie e?act de unde vine. Ceea ce $e &tie e
c# $untem urm#rii $i di$tru&i, c# toate ad#po$turile, locurile de
"nt+lnire, etcetera, $(au tran$!ormat "n !um.
- =i eu am auit averti$mentul de$pre prime,die, &opti %aniel.
Uneori !oarte puternic, "n toiul nopii, apoi, "n alte momente, doar ca
un ecou. 0e v#u din nou pe gemene. Avea categoric o leg#tur# cu
gemenele. %ar de unde &tii toate a$tea, de$pre ad#po$turi, de$pre...
- %aniel, nu m# pune la "ncercare. /u ne r#m+ne prea mult
timp. Pur &i $implu, &tiu. =i ceilali &tiu. E ca un curent care trece
prin !irele unei enorme pla$e.
- Aha.
%e c+te ori gu$ta$e din $+ngele vampiric, %aniel avu$e$e o
viiune limpede a ace$tei e$#turi imen$e de cuno&tine, de leg#turi,
de imagini pe ,um#tate ne"nele$e. %eci era adev#rat, e$#tura
"ncepu$e cu 7ama &i Tat#l...
- Cu ani "n urm#, "l "ntrerup$e Armand, nu mi(ar !i p#$at "n nici
un !el de toate a$tea.
- Ce vrei $# $pui8
- %ar acum nu vreau ace$t $!+r&it. *n acela&i timp, nu vreau $#
mai continue co&marul #$ta dac# tu nu... .e $chimb# viibil la !a#.
Parc# era el "n$u&i $urprin$. /u pot accepta ca tu $# mori.
%aniel nu(i r#$pun$e.
C ciudat# t#cere pluti un moment "n aer. P+n# &i avionul luneca
!#r# nici un ob$tacol printre curenii de aer. Armand, ale c#rui vorbe
demineau calmul vocii $ale, era a&eat acolo, at+t de r#bd#tor,
at+t de $t#p+n pe $ine.
- 7ie nu mi(e !ric#, de vreme ce tu e&ti l+ng# mine, $pu$e bru$c
%aniel.
- %ovad# "n plu$ c# e&ti nebun. %ar la$#(m# $#(i $pun partea
cea mai mi$terioa$#.
- Care8
- 0e$tat n(a p#it nimic. *&i continu# planurile. Iar cei care $(au
adunat "n ,urul lui nu p#e$c nimic.
- =tii $igur8
R+$ $curt, cati!elat.
- Iar "ncepi8 C+t de uman# tr#$#tur#. Cri m# $upra(apreciei, ori
m# $ube$timei. Rareori nimere&ti adev#rul.
- Ce $# !ac8 .unt echipat cu in$trumente de!ectuoa$e. Celulele
trupului meu $unt $upu$e unui proce$ de deteriorare permanent#,
numit "mb#tr+nire...
- .(au adunat la .an 'ranci$co. .e "nghe$uie "n $alonul din
$pate al unei taverne numit# 'iica lui %racula. Poate c# &tiu ce $e
"nt+mpl#, deoarece o &tiu alii, !iecare minte puternic# culege
imagini de la altele &i le tran$mite, con&tient $au incon&tient. Poate
c# unul dintre martori telegra!ia# imaginea $pre ceilali. /(a& putea
$# $pun e?act cum $e "nt+mpl#. G+nduri, $entimente, voci, $unt, pur
&i $implu, preente. Circul# pe reea. Unele $unt clare, altele
e$tompate. %in c+nd "n c+nd averti$mentul le "ntrece pe toate.
Prime,die. Ca &i cum orice tran$mi$ie din lumea noa$tr# $(ar
"ntrerupe pentru o clip#. Apoi celelalte voci "&i reiau di$cur$ul.
- %ar ce(i cu 0e$tat8 Unde e 0e$tat8
- /(a !o$t dec+t #rit ici &i colo. /imeni n(a reu&it $#(i prind#
urma p+n# la b+rlog. E prea inteligent $# permit# a&a ceva. %ar "i
tachinea# pe toi. Traver$ea# "ntr(o vite# nebun# .an 'ranci$co
"ntr(o ma&in# Por$che neagr#. .(ar putea ca el nici $# nu &tie ce $e
"nt+mpl#.
- Cum e?plici a$ta8
- Puterea de comunicare varia#. C+nd a$culi g+ndu(rile
celorlali, poi, la r+ndul t#u, $# !ii a$cultat. 0e$tat $e a$cunde. Poate
a t#iat orice contact cu noi ceilali.
- %ar gemenele8 'emeile din vi$, ele cine $unt8
- A$ta nu &tiu. /u toi au avut vi$ele a$tea. %ar muli au a!lat de
ele &i cu toii par $# $e team# de ele, cu toii $unt convin&i c#, "ntr(
un !el $au altul, 0e$tat e de vin#. C# 0e$tat e la originea a tot ce $e
"nt+mpl#.
- Un adev#rat demon printre demoni, r+$e "nceti&or %aniel.
%+nd u&or din cap, Armand $e ar#t# de acord, cu tri$tee, cu
gluma lui. Aproape c# l#$# $#(i $cape un +mbet.
Iar t#cere. Kgomot de motoare.
- *nelegi ce(ncerc $# $pun8 Pe$te tot "n lume, cei din neamul
no$tru au !o$t atacai, "n a!ar# de acolo.
- Acolo unde $e a!l# 0e$tat.
- E?act. %oar c# di$trug#torul $e depla$ea# cam la "nt+mplare.
.e pare c# trebuie $# $e a!le "n apropiere de ceea ce vrea $#
di$trug#. .(ar putea $# a&tepte momentul concertului pentru a
termina ce a "nceput.
- Pe tine nu te poate di$truge. Alt!el, ar !i !#cut(o de,a...
R+$ul acela $curt, u&or bat,ocoritor, aproape inaudibil. Poate
comunica &i r+$ul prin telepatie8
- *ncrederea ta "n mine m# emoionea#, ca de obicei, dar nu e
momentul $# cai "n admiraie pentru mine. Acea$t# !or# nu poate
chiar totul. /u $e mi&c# chiar cu vitea luminii. Trebuie $# "nelegi ce
am hot#r+t. /e ducem dup# 0e$tat, pentru c# nici un alt loc nu e
$igur "n momentul de !a#. 9ampirii iolai au !o$t de$coperii "n
locurile cele mai a$cun$e &i tran$!ormai "n cenu&#...
- =i pentru c# vrei $# !ii cu 0e$tat. /ici un r#$pun$. =tii bine c#
a$ta vrei, de !apt. %e(abia a&tepi $#(l revei. 9rei $# !ii pe(aproape
dac# are nevoie de tine. %ac# cumva ibucne&te o b#taie... /ici un
r#$pun$. Iar dac# 0e$tat e la origine, poate c# tot el va reu&i $# &i
oprea$c# totul.
Armand tot nu r#$pun$e. P#rea "ncurcat.
- E mult mai $implu dec+t at+t, $pu$e el, "n $!+r&it. .imt
obligaia $# m# duc.
Avionul p#rea $# !ie un obiect ce plutea pe o $pum# de gomot.
%aniel $e uita $omnoro$ la o pat# de lumin# care $e depla$a pe
tavan.
C $#(l vad#, "n !ine, pe 0e$tat. *&i aminti de vechea ca$# a lui
0e$tat din /eJ Crlean$. 0a cea$ul pe care "l cule$e$e din pra!ul de
pe ,o$. Iar acum $e "ntorcea la .an 'ranci$co, unde "ncepu$e totul,
"napoi la 0e$tat. %oamne, dorea bourbonul acela. %e ce nu voia
Armand $# i(l dea8 .e $imea at+t de $!+r&it. C $# mearg# am+ndoi
la concert, o $#(l vad# &i el pe 0e$tat...
%ar "l cuprin$e din nou $entimentul acela oribil, din ce "n ce mai
puternic, in$pirat de vi$e.
- /u m# l#$a $# le mai vi$e pe !emeile a$tea, murmur# el
bru$c.
I $e p#ru c# Armand i$e$e da.
%eodat# "l $imi pe Armand l+ng# pat. Umbra lui "l acoperea.
P+ntecele balenei p#rea mai mic, $e limita parc# doar la lumina
care(l "ncon,ura pe Armand.
- Uit#(te la mine, drago$tea mea, $pu$e el.
*ntuneric. Apoi porile "nalte $e de$chideau, iar lumina lunii
m#tura gr#dina. Ce e locul ace$ta8
Ah, era "n Italia, a$ta trebuia $# !ie, aerul era c#ldu, "nv#luitor &i
luna lumina &irurile de arbori &i de !lori, iar acolo, nu(i a&a, era 9ila
7i$terelor, la doi pa&i de vechiul Pompei.
- %ar cum am a,un$ aici8
.e "ntoar$e $pre Armand, care era l+ng# el, "mbr#cat "n ni&te
ciudate haine demodate, de cati!ea neagr#. Pre de o clip# nu !u "n
$tare $# !ac# nimic altceva dec+t $# $e holbee la Armand, la haina
lung# de cati!ea pe care o purta &i la ghetre, la p#rul lung &i ondulat,
de culoare ca$tanie.
- /u $untem aici "n realitate, $pu$e Armand. =tii bine c# nu
$untem.
.e "ntoar$e &i intr# "n gr#din#, c#tre vil#, tocurile lui !#c+nd un
mic gomot pe pietrele uate de piatr#.
%ar totu&i era real; Uit#(te la pereii d#r#p#nai &i la !lorile
!orm+nd bradele largi, uite, $e v#d p+n# &i urmele pa&ilor lui
Armand pe p#m+ntul reav#n; =i $telele de pe cer, ah, $telele; .e
"ntoar$e &i rup$e din l#m+iul din $pate o !run# par!umat#.
Armand $e(ntoar$e &i el, "l lu# de bra. %in p#m+nt $e ridica
par!umul bradelor $#pate de cur+nd. Ah, aici a& putea $# mor.
- %a, $pu$e Armand, ai putea. =i chiar a$ta o $# $e "nt+mple.
%up# cum &tii, n(am mai !#cut a$ta niciodat#. Ei(am mai $pu$, dar
nu m(ai creut. Acum ai citit de$pre a$ta "n cartea lui 0e$tat. /(am
!#cut(o niciodat#. Pe el l(ai creut8
- .igur c# te(am creut. Ai !#cut un leg#m+nt, mi(ai e?plicat
totul. %ar, Armand, "ntrebarea mea e cui i(ai !#cut leg#m+ntul #$ta8
R+$.
.unetul vocilor lor r#$una "n gr#din#. Ce tranda!iri, ce
crianteme, ce !lori enorme; %in 9ila 7i$terelor $e rev#r$a lumin#.
.e auea muic#8 %oamne, "ntreaga ruin# era luminat# $ub cerul
incande$cent de $tele.
- %eci o $# m# !aci $#(mi rup leg#m+ntul. C $# capei ceea ce
crei c# vrei. %ar uit#(te bine la gr#dina a$ta, c#ci o dat# ce am
!#cut(o n(o $#(mi mai aui niciodat# g+ndu(rile &i n(ai $# mai vei ce
v#d eu vreodat#. Un val de t#cere va c#dea "ntre noi.
- %ar vom !i ca ni&te adev#rai !rai, nu(i dai $eama8 "ntreb#
%aniel.
Armand era at+t de aproape, c# parc# $e $#rutau. %e ,ur
"mpre,ur erau "ncon,urai de enorme dalii galbene &i gladiole albe,
pline de un par!um "mb#t#tor. .e opri$er# $ub un copac u$cat
invadat de glicine $#lbatice) ciorchinii delicai de !lori tremurau "n
adiere, cr#cile albe $clipeau ca ni&te oa$e. Iar "n dep#rtare, din vil#,
$e(aueau voci. .(ar !i i$ c# erau "n#untru oameni care c+ntau.
- %ar unde ne a!l#m, de !apt8 "ntreb# %aniel. .pune(mi;
- Ei(am $pu$. .untem "ntr(un vi$. %ac# vrei cu tot dinadin$ul un
nume, poi $#(i $pui pragul dintre via# &i moarte. Am $# te trec
pragul ace$ta. %e ce8 Pentru c# $unt un la&. =i pentru c# te iube$c
prea mult ca $# te pierd.
Ce bucurie pe %aniel, ce trium! rece &i $plendid; .o$i$e, "n !ine,
momentul mult a&teptat. /u avea $# mai !ie antrenat "n in!ernala
goan# a timpului. /u avea $# mai !ac# parte dintre milioanele de
anonimi care dormeau $ub p#m+ntul ace$ta $pongio$ &i miro$itor,
$ub !lorile ve&te,ite, !#r# $# mai &tie de ceva, orbi pentru ve&nicie.
- /(am ce $# promit. Cum a& putea8 Ei(am $pu$ ce ne a&teapt#.
- /u(mi pa$#. %e vreme ce $unt cu tine.
Cchii lui Armand erau "nro&ii, obo$ii, "mb#tr+nii. =i ce haine
minunate avea, cu$ute de m+n#, dar pr#!uite de parc# aparineau
unei !antome. Care a&a ar#tau $piritele c+nd renunai la e!ortul de a
le mai chema8
- /u pl+nge; /u(i cin$tit, $pu$e %aniel. Cum poi $# pl+ngi c+nd
pentru mine a$ta "n$eamn# rena&terea. E oare cu putin# $# nu &tii
ce(n$eamn# a$ta pentru mine, $# nu(i !i dat $eama niciodat#8
.e uit# bru$c "n $u$, $# cuprind# cu privirea tot "ntin$ul pei$a,ului
"nc+nt#tor, vila din dep#rtare, colinele ce $e de$lu&eau "n ,ur. Apoi
"ntoar$e capul $pre cer, care "l umplu de uimire. /u mai v#u$e
niciodat# at+tea $tele.
Parc# cerul "n$u&i $e prelungea la ne$!+r&it, iar $telele erau at+t
de pline &i de $tr#lucitoare, c# de$enul con$telaiilor $e pierdea. /u
$e mai vedeau. /(aveau nici un $en$. %oar victoria $ublim# a
energiei pure, a materiei. Apoi recuno$cu Pleiadele - con$telaia
pre!erat# a gemenelor condamnate din vi$ - &i +mbi. 0e v#u pe
gemene "mpreun# pe un v+r! de munte, erau !ericite, &i !u &i el
bucuro$ pentru ele.
- .pune doar o vorb#, drago$tea mea, i$e Armand, &i o voi
!ace. P+n# la urm#, mergem "n iad "mpreun#.
- %ar nu(i dai $eama8 $pu$e %aniel, toate deciiile pe care le
iau oamenii $e !ac la !el. Crei c# mama are idee ce o $# i $e
"nt+mple copilului pe care "l poart# "n p+ntece8 %oamne $!inte,
$untem pierdui, a$cult#(m# pe mine. Ce importan# are dac# "mi
!aci ace$t dar &i $e dovede&te c#(i o gre&eal#; /u e?i$t# gre&eal#;
E?i$t# numai di$perare, iar eu numai a$ta "mi dore$c; 9reau
nemurirea ca $# tr#ie$c ve&nic cu tine.
%e$chi$e ochii. Tavanul cabinei avionului, cu luminile $ale g#lbui
re!lectate de pereii cali, "mbr#cai "n lemn, &i(n ,ur gr#dina,
par!umul, miracolul !lorilor aproape pr#bu&indu($e $ub propria
greutate.
.t#teau "mpreun# $ub copacul u$cat din care at+rnau ciorchinii
$taco,ii de glicin#. 'lorile "i m+ng+iau !aa, le $imea petalele ceruite
pe !a#. *i reveni ceva "n minte, ceva ce &tiu$e c+ndva - c# "n limba
unui popor $tr#vechi e?i$ta un $ingur cuv+nt pentru !loare &i pentru
$+nge. .imi bru$c cum "i e p#trun$# pielea g+tului de dini a$cuii.
Inima "i !u bru$c $tr+n$# ca "ntr(o menghin#. Pre$iunea era
in$uportabil#. Totu&i, pe$te um#rul lui Armand vedea cum noaptea
aluneca "n ,urul lui, cum $telele cre&teau &i tot cre&teau, erau la !el
de mari ca ciorchinii de !loare. A$ta era, burau $pre $tele;
*ntr(o !r+ntur# de clip# "l v#u pe 0e$tat la volanul unei ma&ini
negre. Avea un aer leonin, cu pletele b#tute de v+nt, cu privirea
ve$el#.. .e "ntoar$e $pre %aniel &i(i arunc# o privire, apoi ibucni "n
r+$.
=i 0oui$ era acolo. 0oui$ era "n picioare, uit+ndu($e pe !erea$tra
camerei de pe $trada %ivi$adero, a&tept+nd, apoi "i adre$# lui %aniel
c+teva vorbe>
- %a, vino, %aniel, dac# #$ta e de$tinul t#u;
Ei nu p#reau $# &tie de ad#po$turile ar$e; .au de gemene; /ici
de $trig#tul de alarm#;
Acum $e g#$eau cu toii "ntr(o camer# plin# de lume, de !apt,
erau "n 9ila 7i$terelor, iar 0oui$, "mbr#cat "ntr(un !rac, $e $pri,inea
de &emineu. Erau cu toii preeni; Chiar &i gemenele;
- .lav# %omnului, e&ti aici; $pu$e %aniel &i "l $#rut# &i pe(un
obra, &i pe cel#lalt pe 0oui$. Uite, &i pielea mea e la !el de alb# ca a
ta;
.coa$e deodat# un $trig#t c+nd inima "i !u l#$at# "n pace, iar
aerul "i umplu pl#m+nii. Iar#&i gr#dina. %e ,ur "mpre,ur era iarb#.
Gr#dina, cu iarb# cu tot, "l acopereau. /u m# l#$ai aici, "ntin$ pe
p#m+nt;
- <ea, %aniel;
Preotul ro$ti vorbe "n latine&te c+nd "i d#du vinul de $!+nta
cuminec#tur#. Gemenele "&i luar# platourile $acre - pe care erau
inima &i creierul.
- Ace$ta e creierul, acea$ta e inima mamei noa$tre &i le voi
m+nca "n onoarea $piritului mamei...
- %oamne, mai d#(mi;
R#$turna$e potirul pe pardo$eala de marmur# a bi$ericii, c+t de
ne"ndem+natic putea $# !ie, dar, %oamne, c+t de mult dorea
$+ngele acela;
.e ridic#, $trivindu(l pe Armand, $orbind cu !urie, cu $orbituri
lungi. .e r#$turna$er# "mbr#i&ai pe patul moale de !lori. Armand
era "ntin$ al#turi, el avea gura lipit# de g+tul lui, iar $+ngele curgea
ca dintr(o !+nt+n# ne$ecat#.
- Intr# "n 9ila 7i$terelor, "i $pu$e 0oui$. 0oui$ "l atingea pe um#r.
Te a&tept#m;
Gemenele erau "mbr#i&ate, $e m+ng+iau pe p#rul ro&u, lung &i
c+rlionat.
%e(a!ar# $e aueau ipetele tinerilor adunai "n !aa auditoriului,
pentru c# nu mai erau bilete. Aveau $# $e in$talee pe terenul de
parcare de viavi p+n# "n $eara urm#toare.
- /oi avem bilete8 "ntreb# el. Armand, biletele; Prime,die.
Ghea#. .trig#tul vine de la cineva care e prin$ $ub gheuri;
Ceva "l lovi, cu putere. Acum plana.
- %ormi, drago$tea mea.
- 9reau "napoi "n gr#din#, la vil#;
*ncerc# $# de$chid# ochii. *l durea p+ntecele. Ce durere ciudat#,
ce departe era;
- =tii c# e prin$ $ub gheuri8
- %ormi, $pu$e Armand, acoperindu(l cu p#tura. C+nd te vei
trei, o $# !ii "ntocmai ca mine. 7ort.
.A/ 'RA/CI.CC. *nainte chiar de a de$chide ochii, "&i d#du
$eama c# era acolo. Avu$e$e un vi$ oribil, ce bine c# $c#pa de el -
$e $u!oca, $e treea apoi "n "ntuneric &i era purtat de curentul !urio$
al m#rii; %ar vi$ul $e e$tompa. Un vi$ "n care nu $e vedea nimic, $e(
auea doar apa, $e $imea doar apa; Un vi$ "n care muri$e de !ric#.
'u$e$e !emeie "n vi$, nea,utorat#, !#r# limb#, nu putea $# ipe.
%uc#($e;
Era ceva !amiliar "n v+ntul care(l b#tea din !a#, o pro$peime
imaculat# c#reia aproape c#(i $imea gu$tul. %e$igur, era la .an
'ranci$co. .imea !rigul "n!#&ur+ndu(i tot trupul ca un ve&m+nt, dar
"n#untru purta o c#ldur# delicioa$#.
/emuritor. Pentru ve&nicie.
%e$chi$e ochii. Armand "l adu$e$e aici. Prin ob$curitatea
v"$coa$# a vi$ului, "l aui$e totu&i pe Armand $pun+ndu(i $# r#m+n#
acolo. Armand "i $pu$e$e c# acolo era "n $iguran#.
Aici.
U&ile de $ticl# care ocupau tot peretele opu$ erau larg de$chi$e.
Iar camera "n $ine, bogat#, bine mobilat#, era unul dintre locurile
acelea minunate pe care numai Armand &tia $# le de$copere &i pe
care le iubea at+t de mult.
Era $u!icient $# te uii la perdelele tran$parente de dantel#
$u!late de v+nt. .au la motivul de pene albe c+rlionate, $clipitoare,
din covorul de AubL$$on. .e ridic# "n picioare &i ie&i pe tera$#.
C e$#tur# de ramuri $e ridica "ntre el &i cerul umed, $clipitor.
'runi&ul eap#n al un chiparo$. Iar acolo, ,o$, printre ramuri, $e
#rea podul Golden Gate. Pe l+ng# imen$ele turnuri, ca un !um gro$,
alb, pluteau !uioare de cea#, care "ncercau $# "nghit# pilonii,
cablurile, apoi $e di$per$au, iar podul, pe care circulaia nu $e oprea
niciodat#, $clipea din nou cu toate luminile lui, ce p#reau $#
con$ume ceaa.
Ce $plendoare, tot $pectacolul ace$ta; =i conturul "ntunecat al
colinelor din dep#rtare, acoperite cu o mantie de lumini. Ah, dar era
$u!icient $# $e uite la c+te un am#nunt - acoperi&urile ude care $e
"ntindeau "n$pre vale $au ramurile noduroa$e din !aa ochilor. Era ca
o piele de ele!ant coa,a a$ta de copac, ca pielea unei vieuitoare.
/emuritor... pentru ve&nicie.
*&i trecu degetele prin p#r &i $imi o !urnicare pl#cut#. .imea
urma degetelor pe cre&tet chiar &i dup# ce "ndep#rta$e m+na.
9+ntul "l "nepa minunat. *&i aminti de ceva. <#g# m+na "n gur# $# "&i
pip#ie caninii. Aha, erau minunat de lungi &i de a$cuii.
Cineva "l atin$e. .e "ntoar$e at+t de iute, c# aproape "&i pierdu
echilibrul. Totul era !anta$tic de di!erit; .e controla, apoi, c+nd "l
v#u pe Armand, $imi c#(i vine $# pl+ng#. Chiar &i "n cea mai
deplin# umbr#, ochii lui Armand $clipeau cu o lumin# vibrant#. Pe
!a# purta e?pre$ia drago$tei celei mai pro!unde. *ntin$e m+na cu
gri,# &i(i atin$e genele. .imea dorina $#(i ating# liniile !ine care i $e
de$enau pe bue.H Armand "l $#rut#. *ncepu $# tremure. Contactul
cu gura acea$ta, at+t de rece, de m#t#$oa$#, p#rea un $#rut
$chimbat "n minte, avea puritatea electric# a unui g+nd;
- Iai "n#untru, novicele meu, $pu$e Armand. Avem la di$poiie
mai puin de(o or#.
- %ar ceilali...
Armand !u$e$e plecat pentru a a!la ceva important. %e$pre ce
era vorba8 0ucrurile groanice care $e(nt+mplau. Ad#po$turile
di$tru$e de !oc. Totu&i, "n momentul acela nimic nu conta mai mult
pentru el dec+t c#ldura pe care o $imea "n corp, $enaia de
!urnic#turi c+nd $e mi&ca.
- .e adun# "n grupuri, complotea#, $pu$e Armand. 9orbea
oare cu gla$ tare8 Probabil c# da. %ar ce clar i $e auea vocea; .e
tem cu toii de di$trugerea total#, dar la .an 'ranci$co nu $(a
"nt+mplat "nc# nimic. Unii ic c# 0e$tat e cel care a !#cut toate
ororile a$tea, ca $#(i adune pe toi l+ng# el. Alii $pun c# e opera lui
7ariu$ $au chiar a gemenelor. .au a Celor Ce Trebuie P#ii, care
dau loviturile a$tea chiar de(acolo de unde au $anctuarul, !iind
!oarte puternici.
Gemenele; .imi iar cum "l "nv#luie bena vi$ului, trupul de
!emeie, lip$a limbii, $imi din nou cea mai pro!und# teroare. /umai
c# acum nimic nu(l mai putea atinge. /ici vi$ele, nici intrigile. Era
copilul lui Armand.
- %ar toate a$tea vor trebui $# a&tepte, $pu$e bl+nd Armand.
Trebuie $# vii cu mine &i $# !aci ce $pun eu. Trebuie $# "ncheiem ce
am "nceput.
- .# "ncheiem8
.e termina$e. .e $imea ren#$cut.
Armand "l adu$e "n#untru din v+nt. 9#u re!le?ele barelor de
alam# de la pat, o va# ornamentat# cu dragoni aurii "i p#ru
animat#. Pianul cu coad# parc# +mbea din toate clapele. %a, pune
m+na, $imte !ilde&ul, $imte ciucurii de cati!ea de la aba,urul l#mpii...
=i muica, de unde venea muica a$ta8 .e auea o trompet#
c+nt+nd o bucat# melancolic# de ,a. .e opri captivat de melodia
a$ta tri$t#, "n care notele $e topeau unele "n altele. Era incapabil $#
$e mi&te "n clipa aceea. Ar !i dorit $#(i $pun# lui Armand c# "nelegea
tran$!orm#rile prin care trecea, dar nu putea !ace altceva dec+t $#
$e la$e p#trun$ de $unetele acelea !r+nte.
*ncerc# $#(i mulumea$c# pentru muic#, dar iar#&i, propria lui
voce "i p#ru nea&teptat de ciudat# - era mai a$cuit#, dar mai
r#$un#toare. P+n# &i limba &i(o $imea alt!el, iar a!ar#, ceaa, uit#(te
la ea, m#tura acum tera$a, &tergea noaptea cu totul;
Armand avea r#bdare. Armand "nelegea. Armand "l condu$e
"ncet prin camera "ntunecat#.
- Te iube$c, "i $pu$e %aniel.
- E&ti $igur8 r#$pun$e Armand.
A$ta "l !#cu $# r+d#.
Ie&ir# pe un coridor lung. C $car# $e pierdea "n umbra de ,o$.
<alu$trada era lu$truit#. Armand "l "ndemna $# "naintee. Iar lui "i
venea $# $e uite la covorul de $ub picioare, era un &ir "ntreg de
medalioane cu crini. Armand "l "mpin$e "ntr(o camer# luminat# ca
iua.
Inten$itatea luminii "i t#ie, pur &i $implu, re$piraia. Canapele de
piele ,oa$e, $caune, $tr#luceau. Ah, dar tabloul de pe perete;
C+t de vii p#reau $iluetele din tablou, !iguri cu o !orm# nede!init#
care, de !apt, erau doar imen$e pete de culoare, galben inten$, ro&u.
Tot ce p#rea viu era chiar viu, totul era per!ect cu putin#. %ac#
pictai !iine !#r# brae, "not+nd "ntr(o mare de culori, a&a le era dat
$# e?i$te pentru totdeauna. Care te puteau &i privi cu ochii aceia
mici, "mpr#&tiai8 .au vedeau doar raiul &i iadul propriului lor t#r+m
$tr#lucitor, at+rnate pe perete cu o bucat# de $"rm# r#$ucit#8
%oar la g+ndul ace$ta, la auul pl+ngerii guturale a trompetei, &i(
i venea $# pl+ng#, dar totu&i nu pl+ngea. *naint+nd, $imi$e "n n#ri o
arom# puternic#, e?citant# la culme. %oamne, a$ta ce mai era8 Tot
corpul i $e "ncorda ine?plicabil. <ru$c "&i d#du $eama c# drept "n !aa
lui era o copil#.
.t#tea pe un $caun aurit, privindu(l, avea glenele "ncruci&ate,
iar p#rul ca$taniu "i lucea "n ,urul !eei palide. Era "mbr#cat# prea
$ubire, iar hainele erau cam murdare. Probabil !ugi$e de(aca$# doar
"n blugii g#urii &i(ntr(o c#ma&# murdar#. Ce tablou "nc+nt#tor de
!ugar#, nu(i lip$eau nici pi$truii de pe !a#, nici ruc$acul negru $lino$
de la picioare. %ar ce !orm# $uperb# aveau braele micue, ce
delicate "i erau picioarele; =i ochii, ce ochi c#prui avea; R+dea
aproape !#r# gomot, dar nu era un r+$ ve$el, parc# venea de la un
nebun. Avea &i un $unet $ini$tru, ce ciudat; "&i d#du $eama c#(i
lua$e !aa "ntre m+ini, iar ea "i $u$inea, +mbitoare, privirea, obra,ii
!ierbini color+ndu(i($e u&or din timiditate.
.+ngele, acela era miro$ul; "i ardeau degetele. %oamne, "i vedea
p+n# &i venele de $ub piele; Iar gomotul inimii, &i pe acela "l auea.
Era din ce "n ce mai puternic, $una... lichid. .e d#du "napoi.
- %u(o, du(o de(aici; $trig# el.
- E pentru tine, &opti Armand. Ia(o imediat.
5
QIAP7A/, QIAP7A/ A0 7EU
/u $t# nimeni $# a$culte.
Acum e potrivit $# c+ni,
a&a cum !ace pa$#rea,
nu pentru o palm# de loc
ori pentru a(&i impune puterea,
ci pentru propria "mplinire.
.# l#$#m $# $e na$c# ceva
din nimic.
.TA/ RICE
din HTe?a$ .uiteH
<odL o! Mor: 123A36
PD/G "n noaptea a$ta, noaptea a$ta "ngroitoare, i$e$e de$pre
$ine, "n glum#, c# nu &tie nici cine e, nici de unde vine, dar c# &tie
ce(i place.
Iar ce(i pl#cea $e g#$ea de ,ur "mpre,urul lui> tarabele de !lori de
la coluri, cl#dirile uria&e de oel &i $ticl#, luminate pentru $ear# cu
becuri l#ptoa$e, copacii, de$igur, iarba de $ub picioare. =i, de
a$emenea, toate obiectele din pla$tic &i metale lucioa$e pe care &i le
cump#ra la "nt+mplare> ,uc#rii, calculatoare, tele!oane. *i pl#cea $#
le de$lu&ea$c# $en$ul, $# le manipulee la per!ecie, apoi $# le
$trivea$c# p+n# deveneau mingi multicolore cu care putea $#
,onglee $au $# le arunce pe !ere$trele largi c+nd nu era nimeni prin
,ur.
*i pl#cea muica pentru pian, cinematogra!ul &i poeiile pe care
le de$coperea "n c#ri.
Iubea &i automobilele care con$umau, ca l#mpile, petrolul din
p#m+nt. =i imen$ele avioane cu reacie care mergeau dup# acelea&i
principii tehnice, doar c# pe dea$upra norilor.
.e oprea "ntotdeauna din mer$ c+nd trecea vreunul pe dea$upra
lui, pentru a a$culta vocile &i r+$etele celor care c#l#toreau.
Conducerea unei ma&ini era una dintre pl#cerile cele mai
e?traordinare. *ntr(o noapte condu$e$e un 7ercede$ argintiu !#r#
nici o oprire, pe drumurile netede, de la Roma la 'lorena &i apoi la
9eneia. *i pl#cea, de a$emenea, televiiunea - tot proce$ul electric
legat de ea, cu milioanele de puncte micro$copice de lumin#.
'igurile acelea prietenoa$e de pe ecran, $plendid machiate, "i ineau
companie, vorbindu(i "n cea mai mare intimitate.
*i pl#cea &i roc:ul. Crice muic# "i pl#cea. *i pl#cu$e !oarte mult
c+ntecul lui 0e$tat HRecviem pentru marchi#H. /u d#dea prea mare
atenie cuvintelor. 7elancolia, $unetele "n!undate ale bateriei &i ale
talgerelor "l emoionau. =i(i venea $# dan$ee.
*i pl#ceau imen$ele ma&in#rii galbene care reparau drumurile
noaptea pe l+ng# marile ora&e, "ncon,urate de nenum#rai muncitori
"n uni!orm#) &i autobuele cu eta, de la 0ondra &i de$igur c#(i
pl#ceau oamenii - toi muritorii ace&tia inteligeni de pretutindeni.
*i pl#cea $# $e plimbe noaptea prin %ama$c &i $#(i apar# "n minte
$cene di$parate din viaa antic# a ace$tui ora&. Pe $tr#i $e plimbau
romani, greci, per&i, egipteni.
*i pl#ceau bibliotecile unde g#$ea !otogra!iile monumentelor
antice prin c#rile mari, cu coperi lucioa$e &i cu miro$ pl#cut. '#cea
el "n$u&i !otogra!ii ale ora&elor noi din ,ur &i uneori reu&ea $#
$uprapun# pe$te ele imagini care(i ap#reau "n minte. %e pild#, pe$te
imaginea Romei de ai $uprapu$e$e !iguri de romani "n tunici $curte
&i $andale, "n locul celor moderni, "mbr#cai "n hainele a$tea grele &i
digraioa$e.
Ah, erau "ntotdeauna !oarte multe lucruri pl#cute "n ,ur - muica
pentru vioar# de <arto:, !etiele "mbr#cate "n rochii albe ca neaua,
ie&ind din bi$eric# la mieul nopii, dup# ce c+nta$er# la $lu,ba de
Cr#ciun.
%e bun# $eam# c#(i pl#cea &i $+ngele victimelor. .e(nelegea de
la $ine. A$ta nici nu !#cea parte din gluma de$pre pl#cerile lui.
7oartea nu i $e p#rea amuant#. *&i p+ndea victimele "n t#cere) nu
voia $# le cunoa$c#. %oar de(i vorbea vreunul &i $c#pa cu via#
imediat. /u era !rumo$, dup# p#rerea lui, $# le vorbe&ti !iinelor
ace$tora dulci, cu ochi bl+ni, pentru ca apoi $# le h#p#i $+ngele, $#
le rupi oa$ele &i $# $ugi m#duva, $# le $trive&ti trupul p+n# nu
r#m+nea nimic din el. C#ci a&a $e hr#nea el acum, "n modul ace$ta
violent. /u prea mai $imea nevoia de a bea $+nge) dar "i !#cea
pl#cere. Iar dorina era mai puternic# dec+t voina, "l devora ca un
!oc puri!icator, neav+nd nimic de(a !ace cu $etea. Ar !i putut $#
omoare chiar doi(trei pe noapte.
Totu&i, era $igur, dar ab$olut $igur, c# &i el !u$e$e o !iin# uman#
c+ndva. C# $e plimba$e &i el "n mieul ilei, c+nd b#tea $oarele, da,
da, !#cu$e a$ta c+ndva, de&i acum era $igur c# nu putea $# o mai
!ac#. .e vedea pe $ine $t+nd la o m#$u# $impl# de lemn &i t#ind o
pier$ic# cu un cuit mic de aram#. Ce !rumo$ era !ructul din !aa lui;
=i(i &tia gu$tul. =tia &i gu$tul p"inii &i al berii. 9edea cum $clipea
$oarele pe$te toat# "ntinderea de ni$ip galben care $e "ntindea pe
eci de :ilometri a!ar#. H*ntinde(te la umbr# &i dormi c+nd bate
$oarele;H "i $pu$e$e cineva "ntr(o i. 'u$e$e aceea oare ultima i din
viaa lui de om8 Cdihne&te(te, da, c#ci a$t# $ear#, regele &i regina
vor aduna toat# curtea &i $e va "nt+mpla ceva groanic, ceva...
%ar nu(&i amintea cu preciie ce.
'#r# $# &tie cum, a&a &tiu$e, adic# a&a $t#tu$er# lucrurile p+n# "n
$eara aceea. .eara aceea...
/ici auind c+ntecele lui 0e$tat, nu "&i aminti$e. Per$ona,ul era
!a$cinant, cam a$ta era tot. Ce pove$te; Un c+nt#re de roc: care $e
l#uda c# ar !i b#utor de $+nge. Chiar dac# ar#ta de parc# venea de
pe alt# lume - dar cam la !el ar#tau cu toii la televior. 'oarte
muli oameni din lumea ameitoare a roc:ului ar#tau ca de pe alt#
lume. Iar "n vocea lui 0e$tat era at+ta emoie omenea$c#.
/u doar emoie) mai era &i o enorm# ambiie, de a$emenea,
omenea$c#. 0e$tat voia $# devin# erou. *ntr(unui din c+ntece
$punea printre altele> H%e$lu&ii(mi ro$tul> rolul meu e r#ul U %ac# "l
,oc bine, bine(i tot ce !ac.H
'a$cinant. /umai o !iin# uman# putea $# inventee un a$t!el de
parado?. =tia el a$ta !oarte bine, de bun# $eam#, c#ci &i el !u$e$e o
!iin# uman#.
E(adev#rat c# acum avea o percepie $upranatural# a lucrurilor.
A$ta a&a era. 'iinele umane n(aveau capacitatea lui de a privi
numai un mecani$m ca $#(i &i "neleag# principiul. %e a$emenea,
totul i $e p#rea Hcuno$cutH - a$ta inea tot de puterile lui
$upranaturale. *n de!initiv, nimic nu(l $uprindea vreodat#. /ici !iica
cuantic#, nici teoriile evoluioni$te, nici picturile lui Pica$$o, nici
proce$ul iniiat de inocularea microbilor la copii tocmai pentru a(i
prote,a contra vreunei boli. /u, i $e p#rea c# avu$e$e con&tiina
ace$tor lucruri chiar "nainte de orice amintire de$pre $ine. *nainte
de(a !i putut $pune> HG+nde$c, deci e?i$t;H
%ar l#$+nd de o parte toate a$tea, $e putea l#uda totu&i c#(&i
p#$trea# un unghi de vedere uman. A$ta n(o putea nega nimeni.
.imea $u!erinele umane cu o acuitate ciudat# &i "n!ior#toare.
*nelegea ce "n$eamn# drago$tea &i $ingur#tatea, ah, da, &tia a$ta
mai bine dec+t orice, o $imea &i mai pro!und c+nd a$culta c+ntecele
lui 0e$tat. %e aceea $e $ilea $# nu dea atenie vorbelor.
7ai era ceva. Cu c+t bea mai mult $+nge omene$c, cu at+t mai
omene$c ar#ta el "n$u&i.
C+nd ap#ru$e mai "nt+i "n acea$t# epoc#, nu avea deloc o
"n!#i&are !irea$c#. Era un $chelet re$ping#tor, $e a!la "n Grecia pe o
&o$ea $pre Atena, oa$ele "i erau acoperite de vene de cauciuc, iar pe
dea$upra avea un $trat de piele livid#. *ngroea pe oricine l(ar !i
v#ut. Toi $e "ndep#rtau "n$p#im+ntai. %ar el citea "n minile
celorlali - $e v#u$e pe $ine a&a cum era v#ut - "nelegea &i "i
p#rea r#u.
0a Atena !#cu$e ro$t de m#nu&i, de un ve&m+nt larg de l+n# cu
na$turi de pla$tic &i de panto!i moderni. .e banda,a$e, a$t!el "nc+t
$# nu i $e #rea$c# dec+t ochii &i gura. Pe$te p#rul negru, n#cl#it, "&i
tr+nti$e o p#l#rie cenu&ie de !etru.
Camenii tot mai c#$cau ochii la el, dar nu o luau la goan# ip+nd.
0a l#$area nopii $e $trecura prin mulimea adunat# "n piaa Cmnia,
acolo nu(i d#dea nimeni nici o atenie. Ce minunat# era agitaia
modern# a ora&ului $tr#vechi, un centru unde veneau din lumea
"ntreag# cei dornici $# "nvee !iloo!ia &i arta. Privea $pre Acropole &i
vedea Partenonul a&a cum !u$e$e odinioar#, "ntreg, per!ect, o
adev#rat# ca$# a eiei. /u ruina de ai.
Grecii r#m#$e$er# oameni minunai, bl+ni &i "ncre#tori, dar
p#rul &i chipurile erau ceva mai "ntunecate din pricina ame$tecului
cu $+ngele turce$c. /u le p#$a lor de hainele lui ciudate. Era
adorabil c+nd le vorbea limba cu vocea lui cald#, calm#, de&i uneori
cu gre&eli care(i !#ceau $# $e pr#p#dea$c# de r+$. Corpul i $e
"ntrema "ncetul cu "ncetul. Tot mai era tare ca piatra. %ar $e
$chimba. *ntr(o noapte, $co+ndu(&i c+rpele de pe !a#, v#u$e c#
de(acum avea o !a# ca toi oamenii. %eci a&a ar#ta el.
Avea ochi mari &i negri, cu linii !ine pe la coluri &i pleoape cam
prea netede. Gura pl#cut#, +mbitoare. /a$ul drept, de$enat cu
delicatee, nu(i di$pl#cea. .pr+ncenele "i pl#ceau mai mult, drepte,
negre, !#r# vreo linie !r+nt#, !#r# $# !ie $tu!oa$e ori prea "nalte. C
e?pre$ie agreabil# &i o privire de continu# mirare care in$pira
celorlali "ncredere. %a, da, era !aa !oarte !rumoa$# a unui t+n#r
b#rbat.
%up# acea$t# con$tatare, nu(&i mai acoperi$e !aa &i "ncepu$e $#
poarte haine moderne, pantaloni &i c#m#&i. Era totu&i obligat $# $e
in# deoparte. Prea era neted &i alb.
C+nd "l "ntrebau cum "l cheam#, r#$pundea QhaLman. Iabar n(
avea de ce. C+ndva, avu$e$e &i numele de <en,amin, &i a$ta o &tia.
Avu$e$e &i alte nume... dar c+nd8 QhaLman; Era primul $#u nume,
numele $ecret, cel pe care nu(l uita$e niciodat#. =tia $# de$enee
dou# mici imagini care "n$emnau QhaLman, dar, de unde mo&teni$e
$emnele a$tea, nu avea nici cea mai mic# idee.
Puterea pe care &i(o de$coperea "l uimea pe$te m#$ur#. Putea $#
$tr#bat# idurile, $# ridice un automobil &i $#(l arunce c+t colo pe
c+mp. Cu toate a$tea, era $ubire &i p#rea !ragil. *&i putea $tr#punge
m+na cu lama unui cuit &i a$ta "i d#dea $enaii nemaipomenite;
E+&nea $+ngele. Apoi rana $e a$tupa) ca $# $coat# cuitul, trebuia $#
o rede$chid#.
/ici un ob$tacol nu(i $t#tea "n cale. %e parc# nu avea greutate o
dat# ce $e hot#ra $# $e caere undeva. *ntr(o noapte, dup# ce $e
urca$e pe o cl#dire "nalt# din mi,locul ora&ului, $e l#$a$e $e cad# ca
!ulgul "n $trad#.
Ce $enaie minunat#; Avea con&tiina di$tanelor enorme pe
care le(ar !i putut parcurge, dac# ar !i avut cura,ul. C+ndva $e
ridica$e p+n# la nori, era $igur. %ar poate c# nu...
Avea &i alte puteri. C+nd $e treea, $ear# de $ear#, auea un
concert "ntreg de voci de prin lumea "ntreag#. K#cea "n "ntuneric,
$c#ldat de $unetul vocilor. Auea vorbe grece&ti, englee&ti,
rom+ne&ti, hindi. Auea r+$ete, ipete de durere. %ac# era nemi&cat,
auea &i g+ndurile - un torent con!u, dement, care(l "n$p#im+nta.
/u "&i d#dea $eama de unde veneau vocile. Cri cum $e !#cea c# o
voce $e ridica pe$te celelalte. Era ca &i cum ar !i !o$t %umneeu &i
a$culta rug#ciunile credincio&ilor.
%in c+nd "n c+nd, di$ting+ndu($e per!ect de celelalte, "i a,ungeau
la urechi &i voci de nemuritori. Alii ca el, prin ,ur, care g+ndeau,
$imeau, trimiteau $emnale de alarm#. Eipetele lor puternice,
"ndep#rtate, argintii, erau u&or de $eparat din vacarmul uman.
%ar a$ta "i provoca doar $u!erin#. *i aducea aminte nede$lu&it c#
ar !i !o$t "nchi$ "ntr(un loc "ntunecat, unde n(avu$e$e drept tov#r#&ie
dec+t voci, timp de !oarte mult# vreme. %e $paima $imit# atunci nu
dorea $# "&i amintea$c#. .unt lucruri pe care vrem $# le uit#m. Ca
de pild# c# ai !o$t ar$ ori "ngropat de viu. .au $#(i aminte&ti tot ce i
$(a "nt+mplat &i $# te pui pe pl+n$, $# ver&i lacrimi !ierbini de amar
&i chin.
%a, da, i $e "nt+mpla$er# tot !elul de nenorociri. 7ai !u$e$e pe
p#m+nt "n alte epoci, cu alte nume. %ar avu$e$e ve&nic caracterul
ace$ta bl+nd &i optimi$t, ve&nic iubi$e totul. Era oare un $u!let
migrator8 /u, avu$e$e ve&nic acela&i trup. %e a$ta era at+t de u&or,
at+t de puternic.
Inevitabil, $e baricada contra vocilor. %e !apt, "&i aminti$e de(un
vechi $!at> Pe cei care nu "nva# $# $e iolee de gomote "i
p+nde&te nebunia. Acum "i era $implu. 0e !#cea $# nu $e mai aud#,
ridic+ndu($e &i de$chi+nd larg ochii. %e !apt, a$cultatul devenea un
e!ort. Continuau la ne$!+r&it &i $e tran$!ormau "ntr(un $ingur gomot
iritant.
%incolo de ele "l a&tepta $plendoarea !iec#rui moment. Vt "i
privea pe muritori, era at+t de $implu $# e$tompee g#l#gia
g+ndurilor lor. .e apuca $# c+nte, de pild#, $au "&i !i?a atenia pe
ceva la "ndem+n#. Ce lini&te binecuv+ntat#; 0a Roma di$traciile $e
preentau la tot pa$ul. Ce mult "i pl#ceau ca$ele acelea romane
ugr#vite "n culori ro&ietice, p#m+ntii $au verde "nchi$. =i $tr#ile
"ngu$te, pietruite. Era capabil $# conduc# !oarte rapid orice ma&in#
pe bulevardele pline de muritori neateni $au putea $# $e plimbe pe
9ia 9eneto p+n# g#$ea o !emeie de care $# $e "ndr#go$tea$c#
pentru c+tva timp.
Iar oamenii $ecolului ace$tuia, at+t de de&tepi, "l "nc+ntau.
Aveau cuno&tine enorme, de&i nu erau dec+t ni&te $impli muritori.
%ac#, $# icem, era a$a$inat un &e! de $tat "n India, "ntr(o or# tot
p#m+ntul inea doliu. Tot !elul de cata$tro!e, de invenii &i de
miracole ale medicinei "mbog#eau minile celor mai umili oameni.
Realitatea e?i$ta cot la cot cu !anteia. E?i$tau chelnerie care noap(
tea $criau romane, devenind celebre. 7uncitorii luau cu "mprumut
ca$ete video &i $e "ndr#go$teau de reginele goale din !ilme. Cei
bogai $e "mpodobeau cu bi,uterii !al$e, iar cei $#raci "&i o!ereau c+te
un diamant minu$cul. Prine$ele veritabile $e av+ntau pe Champ$
ElL$ee$ "mbr#cate "n drene decolorate cu mare art#.
Ah, c+t ar !i vrut $# !ie !iin# uman#. 0a urma urmelor, el ce era8
Iar ceilali cum ar#tau8 Cei c#rora nu voia $# le aud# vocea. /u
!#ceau parte din Prima Generaie, de a$ta era $igur. Celor din Prima
Generaie nu le era deloc cu putin# $# ia contact prin telepatie. %ar
ce naiba "n$emna Prima Generaie8 /ici a$ta nu(&i amintea; "l
cuprin$e o mic# panic#. /u te mai g+ndi la a&a ceva. .cria poeii
"ntr(un caiet, poeii moderne, $imple, dar al c#ror $til i $e p#rea
cumva cuno$cut.
.e muta !#r# "ncetare din Europa "n A$ia 7ic#, uneori merg+nd,
alteori ridic+ndu($e "n aer &i dorind $# ateriee "ntr(un anume loc.
Cei care ar !i vrut $# i $e ame$tece "n via# $ucombau !armecului
$#u, iar iua $e a$cundea "n locuri "ntunecate !#r# $# "&i ia prea
multe precauii. 0a urma urmelor, $oarele nu(l mai putea di$truge.
%ar "n lumina ilei nu putea !ace nimic. I $e "nchideau ochii imediat
ce $e vedea lumina ilei. 9oci, toate vocile acelea, ceilali b#utori de
$+nge care urlau de durere, apoi nimic. .e treea $eara, gata $# "&i
reia privitul la $tele, ve&nic a&eate "n acelea&i !ormaii.
P+n# la urm#, prin$e cura,ul de(a re"nnoi e?perienele de bor. C
dat#, la I$tanbul, $e ridic# drept "n $u$, urc+nd ca un balon pe$te
acoperi&uri. '#cea tumbe, r+dea "n hohote, apoi "&i ale$e drept
de$tinaie 9iena, unde a,un$e "nainte de $o$irea orilor. /u(l v#u$e
nimeni. .e mi&ca mult prea repede ca $# !ie m#car "ntre#rit. Pe de
alt# parte, nu $e apuca de a$t!el de e?periene dac# ri$ca $# !ie
v#ut.
7ai avea o calitate intere$ant#. Putea c#l#tori doar cu $piritul,
l#$+ndu(&i corpul "n urm#. <un, nu era chiar o c#l#torie de(
adev#ratelea. Era ca &i cum ar !i putut $# vad# la di$tan#, de parc#
$(ar !i uitat la lucruri de departe, "ntin$ lini&tit, $e g+ndea de pild# la
un loc anume, "ndep#rtat, pe care voia $#(l vad#, &i bru$c era chiar
acolo. E drept c# e?i$tau &i muritori care puteau !ace a$ta, ori "n vi$,
ori c+nd erau tre,i, dar numai dup# ce $e concentrau cu mare gri,#.
Uneori trecea pe l+ng# corpurile lor adormite &i(&i d#dea $eama c#
$piritul lor c#l#torea. %ar de v#ut acele $u!lete, nu le vedea
niciodat#. /u vedea nici !antome $au vreun $oi de $pirite, de alt!el....
%ar &tia de e?i$tena lor. E?i$tau "n mod obligatoriu.
*&i amintea vag c#, pe c+nd era muritor, preoii de la templu "i
d#du$er# $# bea o poiune !oarte puternic# graie c#reia !#cu$e o
c#l#torie de acela&i gen, ie&i$e din corpul lui &i urca$e $pre
!irmament. Apoi preoii "l chema$er# "napoi. El nu voi$e $# revin#. .e
g#$ea printre cei dragi care muri$er#. %ar &tiu$e c# era obligat $# $e
"ntoarc#. A$ta $e a&tepta de la el.
Era adev#rat, !u$e$e !iin# uman#. Categoric. *&i amintea "nc# ce
$enaie "i d#du$e $udoarea de pe pieptul gol c+nd $e "ntin$e$e "n
camera aceea plin# de pra!, iar preoii "i adu$e$er# poiunea. *i
!u$e$e !ric#. %ar pe atunci era obligatoriu pentru toi $# treac# prin
e?periena a$ta.
Poate era mai bine c# acum era ce era, ca $# !ie "n $tare $#
boare cu corp cu tot.
'aptul c# nu &tia, c# nu &i amintea, c# nu "nelegea de ce acum
putea !ace a$t!el de lucruri &i de ce $e hr#nea doar cu $+nge uman "l
tortura pro!und.
0a Pari$ $e ducea $# vad# !ilmele cu HvampiriH, "ntreb+ndu($e ce
era adev#rat din ele &i ce era !al$. Tot !elul de lucruri i $e p#reau
!amiliare, dar multe altele erau $tupide. 0e$tat $e in$pira$e pentru
co$tumaie din !ilmele a$tea vechi, "n alb &i negru. 7a,oritatea
Hcreaturilor "ntunericuluiH purtau acela&i co$tum> pelerina neagr#,
c#ma&a alb# cu pla$tron, $uperbul !rac negru, pantalonii negri.
Ce pro$tie, dar !ilmele acelea "l con$olau. 0a urma urmelor, era
vorba de b#utori de $+nge, care $e purtau !rumo$, care iubeau
poeia &i care $ugeau $+ngele muritorilor.
*&i cump#ra$e toate benile de$enate de$pre vampiri &i t#ia$e
din revi$te poele unor !rumo&i b#utori de $+nge, ca 9ampirul
0e$tat. Poate c# ar trebui $# "ncerce &i el un co$tum din acelea) a$ta
l(ar con$ola. I(ar da impre$ia c# !ace parte dintr(un grup, chiar dac#
ar !i unul !ictiv.
0a 0ondra, intr+nd dup# mieul nopii "ntr(un magain cu!undat
"n "ntuneric, "&i g#$i$e co$tumul de vampir. Iain#, pantaloni, panto!i
de lac, o c#ma&# apretat# ca o !oaie de papiru$, o cravat# alb#. Ah,
da, &i o $uperb# pelerin# neagr# de cati!ea, cu c#ptu&eal# de $atin
alb) "i at+rna p+n# la podea.
.e r#$uci$e cu graie "n !aa oglinii. Ce l(ar !i invidiat 9ampirul
0e$tat; =i c+nd te g+nde&ti c# el, QhaLman, nu era un muritor
deghiat "n vampir pe $cen#) el era veritabil, "&i piept#na$e p#rul
negru pentru prima oar#. G#$i$e par!umuri &i unguente "n vitrinele
de $ticl# &i $e aran,a$e cum $e cerea pentru o $ear# e?cepional# "n
ora&. %e$coperi$e undeva c+teva inele &i butoni de aur.
Ei, da, acum ar#ta bine, cum !u$e$e c+ndva "n alte ve&minte. =i
deodat#, cei de pe $tr#ile 0ondrei "l adorau; '#cu$e deci ceea ce
trebuia. *l urmau pe$te tot "n plimb#rile $ale iar el +mbea &i $aluta
pe toat# lumea &i le !#cea &i cu ochiul din c+nd "n c+nd. Chiar c+nd
ucidea era mai pl#cut. 9ictima r#m+nea vr#,it#, ca &i cum
recuno&tea $pectrul care o ataca, ca &i cum "nelegea. .e apleca,
a&a cum !#cea 9ampirul 0e$tat "n !ilmele de la televior &i bea mai
"nt+i cu bl+ndee din artera de la g+t, "nainte de a(&i !ace victima
buc#ele.
%e$igur c# toate a$tea nu erau dec+t o glum#. C ma$carad#
banal#, care n(avea nimic de(a !ace cu e?i$tena real# a unui b#utor
de $+nge, cu groanicul $ecret de care "&i aducea vag aminte din
c+nd "n c+nd &i pe care $e gr#bea $#(l uite din nou. Cricum, pentru
moment era amuant $# !ie HcinevaH $au HcevaH.
*ntr(adev#r, momentul era $plendid. Iar el nu avea nimic altceva
dec+t momentul. 0a urma urmelor, &i perioada acea$ta avea $#(i
ia$# din minte, nu(i a&a8 /opile a$tea, cu toate am#nuntele at+t de
clare acum, $e vor volatilia) iar "ntr(un viitor, poate mai comple? &i
mai o$til, $e va trei din nou !#r# $# "&i mai aduc# aminte de altceva,
"n a!ar# de propriul nume.
.e "ntor$e$e "n !ine aca$#, la Atena.
R#t#cea prin mueu noaptea, cu un muc de lum+nare "n m+n#,
$e uita la pl#cile de morm+nt pe care erau $culptate $iluete ce "l
!#ceau $# pl+ng#. 'emeia moart# era a&eat# - morii aveau
"ntotdeauna acea$t# poiie - &i "ntindea braele $pre copilul l#$at
"n urm#, "n braele b#rbatului. *i reveneau "n minte nume, de parc#(l
atingeau ni&te liliecii. Pleac# "n Egipt) acolo o $#(i aminte&ti. %ar nu
$e putea hot#r". Era prea cur+nd pentru a dori din nou nebunia &i
uitarea. 0a Atena $e $imea "n $iguran#, r#t#cind prin vechiul cimitir
de l+ng# Acropole, unde nu mai era nici o $tel# pe morminte) nu(i
p#$a de gomotul circulaiei din apropiere, p#m+ntul era $uperb aici.
=i aparinea "nc# morilor.
*&i procura$e o garderob# "ntreag# de vampir. *&i cump#ra$e
p+n# &i un co&ciug, dar nu(i pl#cea $# $e bage "n#untru. 7ai "nt+i,
pentru ca nu avea !orma trupului omene$c co&ciugul #$ta, apoi,
pentru c# pe capac nu era nici o !a# $culptat# &i nici in$cripii care
$# ghidee $u!letul celui mort. /u era cuviincio$. A$ta era mai
degrab# un $oi de cu!#r pentru bi,uterii, dup# p#rerea lui. %ar
pentru c# era vampir, $e g+ndea el, e mai bine $#(l aib#, m#car de
ha. 7uritorii care erau invitai aca$# "l adorau. 0e $ervea vin ro&u
ca $+ngele "n pahare de cri$tal. 0e recita H<alada b#tr+nului
marinarH $au le c+nta c+ntece "n limbi ciudate, necuno$cute lor, pe
care le adorau, de a$emenea. Uneori le citea propriile lui poeii. Ce
muritori $impatici; Co&ciugul $ervea de banchet# de &eut "n
apartamentul "n care nu mai era nici o alt# mobil#.
*ncetul cu(ncetul, c+ntecele c+nt#reului american, care(&i icea
9ampirul 0e$tat, "ncepu$er# $#(l tulbure. /u(l mai di$trau. /ici
!ilmele vechi nu(l mai di$trau. Iar 9ampirul 0e$tat chiar "l deran,a. Ce
b#utor de $+nge &i(ar permite $# vi$ee acte de puritate &i de cura,8
=i pe urm#, tonul c+ntecelor era at+t de tragic.
<#utor de $+nge... Uneori, c+nd $e treea, $ingur pe podeaua
apartamentului "ncin$ &i neaeri$it, o dat# cu ultimele lic#riri ale ilei
"nc# viibile prin perdelele de la !ere$tre, $imea cum p#r#$e&te un
vi$ ap#$#tor, "n care nu $e aueau dec+t gemete &i $c+ncete de
durere. *ntr(un pei$a, nocturn !antomatic, urm#ri$e dou# !emei cu
p#rul ro&u care $u!eri$er# o nemaipomenit# nedreptate, dou#
$uperbe gemene pe care "ncerca "n adar $# le a,ung# din urm#.
%up# ce $oldaii "i t#i$er# limba, ro&cata din vi$ le(o $mul$e$e din
m+ini &i o "nghii$e. Cura,ul ei "i uimi$e...
Ah, nu te mai uita la a&a ceva;
*l dureau obra,ii, de parc# pl+n$e$e &i el, de parc# avu$e$e
$enaia de $u!erin#. '#r# grab#, redevenea calm. Uit#(te la lamp#.
Uit#(te la !lorile galbene. /imic altceva "n ,ur. %oar Atena, cu
:ilometrii ei de $tr#i pe care $e(n&iruiau cl#diri identice,
ornamentate cu $tucaturi, apoi imen$ul templu "n ruin# de pe deal,
domin+nd totul, "n ciuda aerului "mb+c$it. .ear#. Cra divin# la care
toat# lumea $e gr#bea, ie&eau cu miile de la lucru, $e "nghe$uiau pe
$c#rile rulante, coborau la metrou. Piaa .Lntagma era plin# de
lene&ii b#utori de vin $au de uo, $u!erind din caua c#ldurii
per$i$tente chiar &i $eara. Acolo erau &i chio&curile care vindeau
revi$te &i iare venite din lumea "ntreag#.
*ncet# $# mai a$culte muica 9ampirului 0e$tat. /u $e mai ducea
prin barurile americane unde $e aueau c+nte(cele lui. C+nd $e(
nt+lnea cu vreun $tudent care purta la br+u un mic ca$eto!on
portabil, $e(ndep#rta de el.
Apoi, "ntr(o $ear#, "n inima pieii Pla:a, printre luminile &i
gomotele de la re$taurante, v#u c+iva b#utori de $+nge care $e
gr#beau prin mulime. I $e opri inima "n piept. .ingur#tatea &i !rica "l
cople&eau. R#ma$e paraliat. Apoi $e lu# dup# ei pe $tr#ile
abrupte, intr+nd $i ie&ind din diver$e $#li de dan$, unde urlau
mega!oanele. *i $tudie cu atenie cum $e $trecurau "n graba lor
printre turi&ti, !#r# $#(i $imt#.
%oi b#rbai &i o !emeie "n co$tume u&oare de m#ta$e neagr#.
'emeia avea "n picioare $andale incomode cu toc "nalt. Purtau
ochelari cu oglind#, argintii) &opteau "ntre ei, apoi ibucneau "n
r+$ete a$cuite) plini de bi,uterii &i par!umai, "&i e?hibau $tr#lucirea
$upranatural# a tenului &i a pletelor.
Cu e?cepia ace$tor am#nunte ne"n$emnate, erau !oarte
deo$ebii de el. Corpul lor nu p#rea $# !ie prea dur, nici nu aveau
pielea a&a de alb#. Erau !#cui "nc# din !oarte multe e$uturi umane,
erau ni&te cadavre animate "nc#. Un ro "n&el#tor &i !#r# nici o
putere. =i ce mare nevoie aveau de $+nge. Chiar "n momentul acela
$u!ereau cumplit, "i tortura $etea de $+nge. Probabil c# a$ta le era
$oarta "n !iece noapte. C#ci $+ngele trebuia $# "&i continue lucrul
a$upra tuturor e$uturilor acelora moi. /u doar $# le "n$u!leea$c#,
dar $# le &i tran$!orme "n altceva, printr(un proce$ !oarte lent.
*n ce(l privea, e$uturile lui $e tran$!orma$er# de mult# vreme.
/u mai avea nici urm# de e$ut omene$c. %e&i po!ta de $+nge "i
r#m#$e$e, nu mai avea nevoie de el pentru marea $chimbare. *&i
d#du $eama c# pe el $+ngele doar "l "nviora, "i $porea capacit#ile
telepatice, darul borului $au puterea de a c#l#tori "n a!ara corpului,
ori acea !or# !iic# prodigioa$#. Ah, acum "nelegea; %eveni$e o
gad# per!ect# pentru acea$t# energie !#r# nume care "i tran$!orma
pe toi.
%a, e?act a&a era. Ei erau cu mult mai tineri, a$ta era. Ei de(abia
"&i "ncepu$er# c#l#toria $pre nemurirea vampiric#. Care nu(&i
amintea &i el...8 Ei bine, nu prea "&i amintea, dar &tia c# erau novici,
poate n(aveau nici m#car o $ut# $au dou# de ani; Era v+r$ta cea mai
prime,dioa$#, c+nd puteau c#dea prad# nebuniei, dac# nu cumva
erau di$tru&i de alii mai puternici, dac# nu erau !erecai "n cripte
$au ar&i, $au ceva de genul ace$ta. 'oarte muli nu treceau de
v+r$ta a$ta. %ar el de c+nd e?i$ta oare, el care era din Prima
Generaie8 %oar la g+ndul ace$ta &i i $e !#cea ameeal#;
.e opri l+ng# idul v#ruit al unei gr#dini, "ntin$e m+na "n $u$ &i
apuc# o creang#, !runele r#coroa$e "i atin$er# !aa. <ru$c, $e $imi
invadat de un val de tri$tee, o tri$tee mult mai teribil# dec+t !rica.
Apoi aui pe cineva ip+nd, nu "n ,ur, ci "n capul lui. Cine era8 .top;
Ei bine, el nu avea de g+nd $# le !ac# vreun r#u copiilor #$tora
!ragili; /u, ar !i dorit doar $#(i cunoa$c#, $#(i "mbr#i&ee. 0a urma
urmelor, $untem din aceea&i !amilie, b#utori de $+nge, &i voi, &i eu;
%ar pe m#$ur# ce $e apropia, tot tran$mi+ndu(le "n t#cere
$alutul lui e?uberant, "i v#u "ntorc+ndu($e $pre el &i privindu(l cu
!ee "ngroite. C luar# la goan#. Cobor"r# pe ni&te $tr#due
"ntortochiate de pe coa$ta dealului, $e "ndep#rtar# de piaa Pla:a,
nimic din ce le(ar !i $pu$, nimic din ce(ar !i !#cut nu(i putea opri.
R#ma$e pe loc, t#cut, "ndurerat cum nu mai !u$e$e niciodat#.
Apoi $e "nt+mpl# ceva ciudat &i teribil. .e lu# dup# ei p+n# "i v#u
din nou. .e "n!uria$e, $e "n!uria$e !oarte tare. .# !ii ble$temai .#
!ii pedep$ii c# m(ai !#cut $# $u!#r; <ru$c, $imi cum porne&te ceva
din el, chiar din !runte, avu un !el de $pa$m "ngheat chiar $ub o$ul
!runii. In$tantaneu, acea$t# ra#, ca o limb# inviibil#, "l ibi pe cel
din urm# dintre cei trei, pe !emeie, iar corpul ei ibucni "n !l#c#ri.
R#ma$e $tupe!iat. Totu&i, "nelegea ce $e(nt+mpla$e. C
p#trun$e$e cu o energie direcionat# preci$. Produ$e$e o $c+nteie "n
$+ngele ei puternic, $+nge combu$tibil, ca &i al lui, iar $c+nteia $e
propaga$e "n tot corpul prin circuitul $angvin. 7erg+nd p+n# la
m#duva $pin#rii, !#cu$e ca "ntregul trup $# e?plodee. *n c+teva
$ecunde "nceta$e $# mai e?i$te.
%oamne; El !#cu$e a$ta; "ndurerat &i teroriat, r#ma$e uit+ndu(
$e la hainele !#r# coninut, near$e, dar "nnegrite &i p#tate de o
materie v"$coa$#. R#m#$e$e doar ni&te p#r pe pietre, dar &i acela
ardea cu un !um gro$.
Poate c# "l "n&elau ochii. %ar nu, era clar c# el o !#cu$e. .imi$e
ce !ace. Iar ei "i !u$e$e "ngroitor de !ric#;
=ocat, $e re"ntoar$e "n t#cere aca$#. =tia c# nu mai !olo$i$e !ora
a$ta niciodat#, c# nici nu !u$e$e con&tient c# o are. C avea oare
numai de puin# vreme, datorit# metamor!oei de $ecole, care(i
u$ca$e total celulele, care(l !#cu$er# la !el de alb &i de tare ca
alveolele unui cuib de vie$pi8
.ingur "n apartament, cu bei&oare de t#m+ie &i lumin#ri aprin$e
$pre con$olare, "&i p#trun$e iar m+na cu lama de cuit, $# vad# cum
+&ne&te $+ngele. Era gro$ &i !ierbinte, $e !#cu$e o balt#
$tr#lucitoare pe ma$# la lumina l#mpii, de parc# era ceva viu. %e
!apt, chiar era;
.e $tudie apoi "n oglind#, "&i d#du $eama c#, dup# at+tea
$#pt#m+ni de v+n#toare "nc#p#+nat# &i de hran# impu$#, tenul lui
p#rea bronat. Cbra,ii aveau o nuan# g#lbuie, buele p#reau ro.
Cu toate a$tea, era ca o piele de &arpe abandonat# "ntre pietre> era
mort, u&or &i tare, doar c# prin el circula !#r# "ncetare $+nge. .+nge
ble$temat. %ar creierul, ah, creierul, cum ar#ta oare acum8 Era
tran$lucid, ca o bul# de cri$tal prin care $e vedeau vini&oarele de
$+nge merg+nd prin toate compartimentele8 Puterea acolo reida,
nu(i a&a, puterea &i arma lui inviibil#.
Plec+nd din nou, "&i e?er$a acea$t# nou# de$coperire pe
animale, mai cu $eam# pe pi$ici, pe care, nu &tia din ce motiv, nu
putea $# le $u!ere - erau ni&te creaturi ale r#ului - &i pe &obolani,
de care toi oamenii $unt degu$tai. /u $e mai producea acela&i
!enomen. 0e omora cu raa aceea ca o limb# inviibil# de energie,
dar nu luau !oc. 0e cr#pa inimile &i creierul, dar $+ngele lor nu era
combu$tibil. A&a c# nu ardeau.
Era !a$cinat, dar, "n acela&i timp, oripilat de e?perienele a$tea.
HCe $uperb $ubiect de $tudiu a& putea !i;H murmur# el, cu ochii
bru$c plini de lacrimi. 7antalele, cravatele albe, !ilmele cu vampiri,
ce puteau "n$emna toate a$tea pentru el8 El cine era, "n de!initiv8
Era bu!onul eilor, un vagabond etern, care nu(&i amintea dec+t de
diver$e momente ale ve&niciei8 Apoi v#u "ntr(o vitrin# un a!i&
enorm repreent+ndu(l pe 9ampirul 0e$tat, care parc# r+dea de el)
$e "ntoar$e imediat pe c#lc"ie, dar o ra# de energie di$tru$e$e de,a
vitrina.
Ah, ce !rumo$, ce !rumo$; %ai(mi p#durea, $telele. *n noaptea
aceea $e ridica$e !#r# gomot dea$upra p#m+ntu(lui &i bura$e p+n#
la %elphi. Cobor+nd pe iarba umed#, porni pe ,o$ $pre locul unde
!u$e$e c+ndva oracolul, $pre ruinele templului.
%ar nu $e putea decide $# p#r#$ea$c# Atena. Trebuia $#(i
g#$ea$c# pe cei doi b#utori de $+nge, $# le e?plice c# "i p#rea r#u,
c# nu va mai !olo$i niciodat#, niciodat# puterea aceea "mpotriva lor.
Avea nevoie de un r#$pun$ de(al lor; Trebuia $# r#m+n# cu el; Era
hot#r+t.
*n noaptea urm#toare, "nc# de la treire "ncerc# $# le captee
vocile. %up# vreo or# "i aui ridic+ndu($e din mormintele lor.
Ad#po$tul le era "ntr(o ca$# din piaa Pla:a, la parterul c#reia $e a!la
un re$taurant gomoto$, plin de !um. Ei dormeau "n pivniele de
acolo pe$te i, "&i d#du el $eama, iar noaptea $e ridicau $# $e uite la
muritorii care veneau la re$taurant $# c+nte &i $# dan$ee.
Re$taurantul $e numea 0amia, vechiul cuv+nt grec care "n$emna
vampir, chitarele electrice intonau muic# veche grecea$c#, tinerii
b#rbai dan$au "ntre ei, mi&c+ndu(&i &oldurile $educ#tor, ca !emeile,
iar vinul curgea. Pe perei $e g#$eau !otogra!ii din vechile !ilme cu
vampiri - <ela 0ugo$i interpret+ndu(l pe %racula, palida Gloria
Iolden "n rolul !iicei lui - dar &i a!i&e recente repreent+nd un blond
cu ochii alba&tri, 9ampirul 0e$tat.
%eci aveau &i ei $imul umorului, "&i i$e el. %ar cei doi vampiri,
"nnebunii de durere &i de !ric#, $t#teau "mpreun# cu ochii aintii la
intrare "n clipa "n care "&i !#cu el apariia. C+t de nea,utorai p#reau;
/u $e mi&car# c+nd ap#ru "n u&#, cu $patele la $trada luminat#
puternic. Care ce le trecu prin minte v#+ndu(i mantia lung#8 C# era
un mon$tru cobor+t de pe a!i&ele lor, doar ca $# le aduc# moartea
c+nd aproape nimic pe lume n(o putea !ace8
9in $pre voi "n pace. /u dore$c dec+t $# v# vorbe$c. /imic nu
m# va mai m+nia. 9in $pre voi..cu drago$te.
Perechea p#rea tran$!ormat# "n $tan# de piatr#. Apoi bru$c, unul
din cei doi $e ridic# de la ma$#, &i am+ndoi $coa$er# bru$c ni&te
ipete in!ernale. 'ocul "l orbi, cum "i orbi &i pe muritorii din ,ur, care
$e repeir# ca nebunii $# ia$# din "nc#pere "n $trad#. Cei doi b#utori
de $+nge erau "n !l#c#ri, mureau, parc# !#ceau un dan$ macabru,
mi&c+nd braele &i picioarele. Toat# ca$a lua$e !oc, b+rnele $coteau
!um, $ticlele e?plodau, $c+ntei portocalii $e ridicau p+n# la cerul
plumburiu.
El !#cu$e a$ta8 El aducea moartea celorlali, cu $au !#r# intenie8
0acrimi de $+nge "i +&nir# din ochi, curg+ndu(i pe c#ma&a alb#
apretat#. Ridic# un bra pentru a(&i prote,a !aa cu mantia. Era un
ge$t de re$pect !a# de oroarea care $e petrecu$e $ub ochii lui, !a#
de $u!erina altor b#utori de $+nge.
/u, nu putu$e $# o !ac# el. .e l#$# "mpin$ &i dat la o parte de
muritorii din ,ur. 9aierul $irenelor pompierilor "i $p#rgea urechile.
Clipi din ochi, "ncerc+nd $# vad# ceva, "n ciuda !arurilor giratorii
orbitoare.
Apoi avu un moment de "nelegere bru$c#> nu el era acela care
!#cu$e a$ta. Pentru c# v#u$e !iina care o !#cu$e; Era acolo. C
$iluet# "nv#luit# "ntr(o mantie cenu&ie de $to!#, aproape inviibil# pe
!ondul unei $tr#due "ntunecate, "l privea cu in$i$ten#.
*n clipa "n care li $e "nt+lni privirea, ea "i pronun# "ncet numele>
- QhaLman, ah, QhaLman al meu;
0ui i $e goli total mintea. /u mai era nimic "n ea. Ca &i cum ar !i
!o$t p#trun$ de o lumin# alb#, orbitoare, care mi$tui$e cu !ocul ei
toate am#nuntele. Timp de o clip# r#ma$e $enin, !#r# $# mai $imt#
nimic. /u mai auea nici gomotul celor care $e ocupau de !oc, nu
mai $imea nici "mbr+ncelile celor care !ugeau.
R#ma$e cu ochii !i?ai la acea$t# $iluet#, la acea$t# creatur#
$plendid# &i delicat# cum !u$e$e "ntotdeauna. *l cuprin$e o
in$uportabil# groa#. *i revenea totul "n minte, tot ceea ce v#u$e,
ce !u$e$e &i ce &tiu$e vreodat#.
.ecolele i $e de$chideau "n !a#. 7ileniile $e "ntindeau la
ne$!+r&it, duc+ndu($e "napoi, tot "napoi, p+n# la "nceputul
"nceputului. Prima Generaie. Acum "&i d#dea $eama de tot.
Tremura. Pl+ngea. Apoi $e aui e?clam+nd cu m+nia unei acuaii>
- Tu;
%eodat#, !u $tr#b#tut de un !ulger in$tantaneu, $imindu(i
"ntreaga !or#. C#ldura aceea "l ibi drept "n piept &i(l d#du cu c+iva
pa&i "napoi.
Pe toi eii, vrei $# m# di$trugi &i pe mine; %ar ea nu(i putea aui
g+ndul; .e $imi av+rlit p+n# la idul v#ruit. .imi c# "l durea capul
"n!ior#tor.
%ar continua $# vad#, $# $imt#, $# g+ndea$c#; Iar inima "i b#tea
la !el de regulat ca "nainte. /u lua$e !oc;
Apoi, concentr+ndu(&i in$tantaneu !ora, "i r#$pun$e ace$tei
energii inviibile cu o ra# proprie, de o e?trem# violen#.
- Iar vrei $#(mi !aci r#u, 7aie$tate; $trig# el "n limba $tr#veche.
C+t de uman# "i $una vocea;
%egeaba "n$#. .tr#dua era goal#. Ea di$p#ru$e.
.au mai bine i$ "&i lua$e borul, ridic+ndu($e drept "n $u$, cum
!#cu$e &i el ade$ea, dar at+t de iute, c# nici un ochi n(o putea
vedea. %ar el o $imi$e b#t+nd "n retragere. .e uit# "n $u$ &i o v#u
!#r# e!ort - nu mai era dec+t o tr#$#tur# de creion mi&c+ndu($e
printre !+$iile de nori albi(cio&i c#tre apu$.
Kgomotele din ,ur "l readu$er# la realitate> $e aueau $irene,
voci, tro$netul ca$ei care ardea, $tructura de lemne care c#dea.
7icua $trad# era plin# de lume) "n celelalte re$taurante muica nici
nu $e opri$e. .e retra$e, plec# din pia#, pl+ng+nd, arunc+nd o
ultim# privire locului unde $e ad#po$ti$er# b#utorii de $+nge acum
mori. Ah, trecu$er# at+tea mii de ani, nici nu(i putea num#ra, &i $e
purta acela&i r#boi.
CRE "n &ir r#t#ci pe $tr#due do$nice &i "ntunecate.
Atena $e calma. Camenii dormeau dincolo de pereii de lemn.
Pava,ele erau lucioa$e de la rou# care c#dea ca o ploicic#. I$toria i
$e ghemuia "n $pate ca o imen$# cochilie de melc, "l "n!unda "n
p#m+nt cu greutatea ei de nede$cri$.
Urc#, "n !ine, pe un deal &i intr# "ntr(un re$taurant r#coro$ &i
elegant dintr(un hotel !#cut numai din oel &i $ticl#. Totul era "n alb
&i negru, cum era &i el, p+n# &i $ala de dan$ avea pardo$eala "n
carouri albe &i negre, me$ele erau negre, iar banchetele erau
"mbr#cate "n piele neagr#.
'#r# $# $e !ac# ob$ervat, $e a&e# pe o banchet#, "n penumbr#
&i(&i d#du !r+u liber lacrimilor. Pl+n$e ca un pro$t, cu capul culcat pe
bra.
/u "l cuprin$e nebunia) nici nu(l "nv#lui uitarea. .e plimba prin
$ecole, reviit+nd locurile pe care le cuno$cu$e pe vremea c+nd nu(
&i amintea de nimic. Pl+n$e pentru toi cei pe care(i cuno$cu$e &i(i
iubi$e.
Ceea ce "l !#cea $# $u!ere mai pre$u$ de orice era $im#m+ntul
$u!ocant al "nceputului, al adev#ratului "nceput, care avu$e$e loc
chiar "nainte de acea i de demult c+nd $t#tu$e "ntin$ "n ca$a lui de
l+ng# /il la ora $ie$tei de pr+n, &tiind c# $eara trebuia $# $e
preinte la palat.
Adev#ratul "nceput $e produ$e$e cu un an "naintea ace$tui
moment, atunci c+nd regele $#u "i porunci$e> H%e n(a& avea
re$pectul pe care(l am pentru regina mea, eu "n$umi m(a& bucura de
ace$te dou# !emei. A& demon$tra c# nu $unt vr#,itoare temute. Tu ai
$(o !aci "n locul meu.H
Retr#ia acel moment) $tinghereala care "i cuprin$e$e pe toi
curtenii adunai $# privea$c#) b#rbai &i !emei cu ochi negri,
"mbr#cai "n cele mai !ine !u$tanele de in, cu peruci elaborate, unii
pitindu($e dup# coloanele $culptate, alii apropiindu($e m+ndri de
tron. Gemenele ro&cate erau "n !aa lui, $uperbele lui prioniere, de
care $e "ndr#go$ti$e "n timpul captivit#ii lor. /u pot $(o !ac. %ar o
!#cu$e. .ub ochii curtenilor, ai regelui &i ai reginei, "&i pu$e$e "n ,urul
g+tului marele colan de aur al regelui, ca $#(l repreinte pe rege.
Cobor+$e treptele podiumului, urm#rit de privirea gemenelor, &i le
necin$ti$e, una dup# alta.
/u era cu putin# $# mai $imt# durerea a$ta.
.(ar !i t+r+t $# $e a$cund# "n mieul p#m+ntului de(ar !i avut
puterea. Ce !ericit !u$e$e !#r# memorie, ar !i dorit $# uite totul iar.
.# $e duc# la %elphi, $# r#t#cea$c# prin iarba par!umat#. .# culeag#
!loricele $#lbatice. Ah, $(or de$chide oare pentru el, cum $e
de$chideau la $oare, dac# le inea la lumina l#mpii8
Apoi "&i d#du $eama c# nu mai voia $# uite. .e $chimba$e ceva)
ceva tran$!orma$e momentul ace$ta "n ceva cu totul $pecial. Ea $e
ridica$e din $omn; C v#u$e cu propriii lui ochi pe o $trad# "n Atena;
Trecutul &i preentul $e con!undau.
.t#p+nindu(&i lacrimile, $e $pri,ini de $p#tar, a$cult#, $e g+ndi.
*n !aa lui $e v+rcoleau perechile, dan$+nd pe pardo$eala ca o
tabl# de &ah. 'emeile "i +mbeau. 0e p#rea oare un !rumo$ Pierrot
de porelan cu !aa lui alb# &i cu obra,ii m+n,ii de pete ro&ii8 Ridic#
ochii $pre imen$ul ecran de televiiune care era in$talat pe un
perete, la "n#lime. G+ndurile "i deveneau la !el de p#trun#toare ca
puterea emanat# de trup.
Acum era luna octombrie, dintr(un an de pe la $!+r&i(tul $ecolului
al dou#ecilea dup# na&terea lui Iri$to$. %oar cu vreo c+teva nopi
mai "nainte le v#u$e pe gemene "ntr(un vi$; /u, nu putea da "napoi.
Pentru el adev#rata $u!erin# de(abia "ncepea, dar nu mai conta. Era
mai viu dec+t oric+nd.
*&i &ter$e !aa lent cu o bati$t# mic# de p+n#. *&i $p#l# degetele
"n paharul de vin din !a#, ca &i cum &i le(ar !i binecuv+ntat. C+nd
ridic# ochii din nou, pe ecran era 9ampirul 0e$tat, c+nt+nd o
melodie cu intonaii tragice.
%emon cu ochi alba&tri, cu p#rul blond !lutur+ndu(i "n ,urul
capului, cu brae dravene, cu tor$ul de b#rbat t+n#r. .e mi&ca "n
ritmul acela $incopat cu elegan#, avea bue $educ#toare, iar vocea
e?prima, cu "ngri,ite modulaii, toat# tri$teea c+ntecului.
Iar tu "mi vorbeai tot timpul ace$ta, nu(i a&a8 7# chemai; *i
repetai numele;
Imaginea video p#rea c# i $e uit# drept "n ochi, c#(i r#$punde, c#
numai pentru el c+nt#, c+nd era clar c# nici nu(l vedea. Cei Ce
Trebuie P#ii; Regele &i regina mea. A$cult# de data a$ta cu atenie
!iece $ilab# articulat# cu gri,#, pe dea$upra $unetului al#murilor &i
tobelor.
%oar c+nd imaginea &i $unetul $e $tin$er#, $e ridic# &i p#r#$i
re$taurantul, mer$e ca un orb pe coridoarele r#coroa$e de marmur#
ale hotelului &i ie&i "n "ntunericul de(a!ar#.
*l chemau vocile, voci ale b#utorilor de $+nge din lumea
"ntreag#, tran$mi+nd $emnalul. 9oci care e?i$ta$er# dintotdeauna.
9orbeau de nece$itatea de a $e aduna pentru a preveni oribilul
dea$tru. 7ama cutreier# lumea. 9orbeau &i de vi$ul cu gemenele,
pe care nu(l "nelegeau. Iar el !u$e$e orb &i $urd la toate a$tea;
H.unt at+tea lucruri pe care nici tu nu le "nelegi, 0e$tatH, &opti
el.
.e urc# pe un promontoriu &i privi $pre Cra&ul .!+nt cu templele
$ale din dep#rtare, ruine de marmur# lucind "n lumina $lab# a
$telelor.
H'ii ble$temat#, regina mea; &opti. Iadul $# te "nghit# pentru ce
ne(ai !#cut la toi;H
Condamnai la ve&nicie, umbl+nd "nc# pe p#m+nt p+n# &i "n
$ecolul ace$ta al oelului &i al beninei, al gomotoa$elor $im!onii de
$unete electronice &i a lini&tii circuitelor integrate ale
calculatoarelor.
<ru$c "&i aminti de un alt ble$tem, cu mult mai "n!ior#tor dec+t al
lui. 'u$e$e ro$tit la un an dup# groanicul moment al violului celor
dou# !ete, !u$e$e ble$temul urlat "n curtea palatului "ntr(o noapte cu
$tele la !el de "ndep#rtate &i indi!erente ca &i acum.
HIau toate $piritele de martori, c#ci ele cuno$c viitorul, - at+t
ceea ce va !i c+t &i ce voi !i eu> E&ti regina damnailor &i a$ta vei !i "n
vecii vecilor; Ai de$tinul de a !ace numai r#u. %ar "n cea$ul "n care
vei a,unge la apogeul puterilor tale, eu te voi "nvinge. Uit#(te bine la
mine, c#ci eu te voi r#$turna;H
%e c+te ori, "n primele $ecole, "&i adu$e$e aminte oare de
ble$temul acela8 "n c+te locuri, prin de&ert &i prin muni &i prin v#ile
!ertile ale nurilor, le c#uta$e pe cele dou# $urori cu p#rul ro&u8
Printre beduini, care le ad#po$ti$er# c+ndva, printre v+n#torii care
"nc# mai purtau piei de animale, printre locuitorii ora&ului Ierihon,
cel mai vechi ora& din lume; %eveni$er# "nc# de pe atunci o
legend#.
Apoi !u$e$e atin$ de binecuv+ntata nebunie) "&i pierdu$e complet
memoria, nu mai purta ranchiun# nim#nui, nu mai $imea nici o
$u!erin#. Era QhaLman &i nu re$imea dec+t drago$te pentru tot ce
era "n ,urul lui, era o !iin# care "nelegea $en$ul bucuriei.
9eni$e oare cea$ul r#bun#rii8 .# !i rei$tat &i gemenele cumva
prin $ecole, ca &i el8 "i reveni$e oare memoria tocmai "n vederea
ace$tui moment8
Ah, g+ndul minunat, cople&itor, c# a $o$it ora re"nt+lni(rii celor
din Prima Generaie, c# a b#tut cea$ul victoriei lor.
Apoi, cu un +mbet amar, $e g+ndi la $etea de glorie, at+t de
omenea$c#, a 9ampirului 0e$tat. %a, !rate, iart#(mi di$preul; =i eu
tind $pre glorie, &i eu a$pir $# !iu bun. .(ar p#rea "n$# c# pentru noi
nu $e a!l# nici iertare, nici viitor. /u ne a&teapt# dec+t ceea ce v#d
acum, c+nd prive$c ruinele $eculare> na&tere &i moarte, &i $u!erine
ne"nchipuite pentru noi toi.
7ai arunc# o ultim# privire ora&ului cuprin$ de $omn, ora&ului
modern, ur+t &i ro$ de gri,i, unde !u$e$e at+t de !ericit, printre
nenum#ratele morminte $tr#vechi.
Apoi urc# drept "n $u$ &i "n c+teva $ecunde !u dea$upra norilor.
Acum venea punerea la adev#rata "ncercare a darului minunat pe
care(l avea, iar $entimentul c# avea un el "l umplea de bucurie,
oric+t de "n&el#tor ar !i !o$t ace$ta. C lu# $pre apu$, c#tre 9ampirul
0e$tat, c#tre vocile care "l implorau $# le e?plice vi$ul cu gemenele.
C lu# $pre apu$, tot a&a cum !#cu$e ea cu puin "nainte.
7antia i $e um!l# ca ni&te aripi, aerul pl#cut, r#coro$, "l "nv#lui,
iar el ibucni "n r+$, de parc# pentru o clip# redeveni$e !ericitul uituc
de mai "nainte.
F
I.TCRIA 0UI @E..E,
A 7ARII 'A7I0II
=I A CR%I/U0UI TA0A7A.CA
/imic nu "mpart morii.
Chiar dac# din morminte
$pre noi "ntind 1v# ,ur,
a&a el6 nu inima i(o(ntind,
doar h+rcile &i le "ntind,
partea cu care $crutea#.
.TA/ RICE
din HTheir .hareH
<odL o! Mor: 123A36
Acoper#(i chipul) "mi arde privirea) a murit tin#r#.
@CI/ ME<.TER
TA0A7A.CA
Cercet#tori ai Paranormalului .untem cu ochii "n patru =i
niciodat# ab$eni.
0ondra Am$terdam Roma
@E..E gemea "n $omn. Era o !emeie cu tr#$#turi delicate, de vreo
treieci &i cinci de ani, cu p#r ro&u lung &i buclat. .e ghemui$e "n
patul de lemn cu $altea de pu! care era at+rnat de tavan cu patru
lanuri ruginite.
Undeva "n ca$a aceea mare b#tea o pendul#. Trebuie $# $e
$coale. /u mai erau dec+t dou# ore p+n# la concertul lui 0e$tat. %ar
nu putea $# le la$e pe gemene.
Era un epi$od nou, care $e de$!#&ura !oarte repede, dup# ce tot
vi$ul !u$e$e groanic de neclar, ca toate celelalte "n care(i ap#ru$er#
gemenele. Totu&i, "nele$e$e c# gemenele erau din nou "n regatul
de&ertic. 0e "ncon,ura o mulime amenin#toare. Ele ar#tau alt!el
acum, erau !oarte palide. Poate c# lu$trul acela !o$!ore$cent era
doar o iluie, dar d#deau impre$ia c# $tr#luce$c "n $emi"ntuneric, iar
mi&c#rile le erau lente, parc# urmau ritmul unui dan$. Camenii din
,ur purtau tore, iar ele $e ineau una de alta) ceva nu era deloc cum
trebuia, deloc. Una din ele era acum oarb#.
Avea pleoapele "nchi$e, pielea moale !iind ridat# &i "n!undat# "n
orbite. %a, i $e $co$e$er# ochii. Cealalt#, de ce $coatea oare
$unetele acelea groanice8 H0ini&te&te(te, nu te mai bateH, $punea
cea oarb#, "n limba aceea veche pe care o "nelegea "ntotdeauna "n
vi$. %e la cealalt# venea un geam#t oribil, gutural. /u putea vorbi. I
$e t#ia$e limba;
/u mai vreau $# v#d nimic, vreau $# m# tree$c. %ar $oldaii "&i
!#ceau loc prin mulime, urma $# $e "nt+mple ceva oribil, c#ci
gemenele $e potolir# bru$c. .oldaii le luar# &i le de$p#rir#.
/u le $eparai; /u v# dai $eama ce "n$eamn# a$ta pentru ele8
*ndep#rtai torele. /u le dai !oc; /u le ardei p#rul;
Carba "ntindea m+inile dup# $ora ei, $trig+nd(o pe nume>
H7e:are;H 7e:are, cea !#r# limb#, care nu putea r#$punde, gemea
ca un animal r#nit.
7ulimea $e d#du la o parte, !#cu loc purt#torilor unor brancarde
grele, pe care erau adu$e dou# $arco!age imen$e de piatr#. Erau din
piatr# cioplit# &i capacul amintea !orma uman#, !aa, membrele. Ce
!#cu$er# gemenele ca $# merite $# !ie "nchi$e "n ace$te $arco!age8
/u pot $# $uport a$ta, brancardele pu$e pe p#m+nt, gemenele
t+r+te c#tre ele, capacele ridicate. /u !acei una ca a$ta; Cea oarb#
$e lupt# de parc# ar vedea $cena, dar e biruit#, e luat# pe $u$ &i
pu$# "i $arco!agul de piatr#. 7ut#, teroriat#, 7e:are prive&te, de&i
ea "n$#&i e tra$# $pre cel#lalt $arco!ag. /u punei capacul $au ip eu
"n locul lui 7e:are, urlu eu pentru am+ndou#;
@e$$e $e ridic# cu ochii larg de$chi&i. Ea ipa$e.
.ingur# "n toat# ca$a, !#r# nimeni care $# o aud#, ipa$e din
toate puterile, "nc# $e mai auea ecoul. /u $e "nt+mpl# nimic)
lini&tea $e rea&ternu "n ,urul ei, doar patul $c+r+ia u&or, leg#n+ndu(
$e pe lanuri. .e(auea doar c+nte(cul p#$#relelor de(a!ar#, din
p#durea dea$#) &i(avea con&tiina, "n mod ciudat, c# pendula b#tu$e
ora &a$e.
9i$ul $e e$tompa rapid. Cu di$perare, "ncerc# $#(l mai p#$tree,
$# revad# unele am#nunte care "i $c#pa$er#, cum erau "mbr#cai
oamenii aceeia ciudai, ce arme purtau, ce chip aveau gemenele.
%ar nu r#ma$e dec+t vra,a vi$ului &i o con&tiin# ciudat# a celor
"nt+mplate, o dat# cu certitudinea c# 0e$tat era legat "ntr(un !el de
vi$ele a$tea.
*nc# $omnoroa$#, "ntin$e m+na dup# cea$. /u mai era vreme
dac# voia $# !ie chiar l+ng# $cen#, "n marele auditoriu, la intrarea lui
0e$tat.
Avu totu&i o eitare, privind buchetul de tranda!iri albi de pe
ma$a de l+ng# pat. A!ar#, pe !erea$tra de$chi$#, v#u cerul colorat
"n portocaliu $pre $ud. Ridic# !oaia care $e g#$ea l+ng# !lori &i o mai
citi o dat#.
%raga mea,
Tocmai am primit $cri$oarea ta, c#ci $unt departe de ca$# &i a
durat ceva timp p+n# m(a a,un$ din urm#. *neleg ce !a$cinant# i $e
pare !iina a$ta, 0e$tat. 7uica lui e c+ntat# &i la Rio. Am citit de,a
c#rile pe care mi le(ai trimi$. Cuno$c &i cercet#rile pe care le(ai
"ntreprin$ "n privina !iinei ace$teia, pentru Crdinul Talama$ca. C+t
de$pre vi$ele cu gemenele, o $# vorbim c+nd ne vedem. Au o mare
importan#. C#ci &i alii au avut vi$e a$em#n#toare. Te con,ur, ba
mai mult, "i ordon $# nu te duci la ace$t concert. Trebuie $# r#m+i
la .onoma p+n# ce $o$e$c eu. Plec din <railia imediat ce pot.
A&teapt#(m#. Te iube$c.
7#tu&a ta, 7aharet
H7aharet, "mi pare r#uH, &opti ea. /u putea concepe $# nu $e
duc#. =i dac# era cineva pe lume care $# o poat# "nelege, aceea
era 7aharet.
Crdinul Talama$ca, pentru care lucra de doi$preece ani lungi, n(
o $# o ierte niciodat# pentru ne$ocotirea ordinelor. %ar 7aharet
cuno&tea motivul, 7aharet era motivul. 7aharet avea $# o ierte.
Ce ameeal#; Co&marul tot n(o l#$a "n pace. Cbiectele din
camer# nu $e mai vedeau bine "n "ntunericul din camer#, dar apu$ul
era at+t de limpede, c# p+n# &i colinele parc# re!lectau lumina. Iar
tranda!irii p#reau aproape !o$!ore$ceni, ca pielea alb# a gemenelor
din vi$.
Tranda!iri albi, "ncerc# $# "&i aduc# aminte ce $e $punea de$pre
tranda!irii albi. C# $e trimit la "nmorm+nt#ri. %oar c# 7aharet nu
inteniona$e a&a ceva, nu era cu putin#.
*ntin$e m+na dup# o !loare, dar toate petalele $e de$prin$er#
bru$c. Ce arom#; 0e du$e la bue &i dintr(o dat# "i reveni "n minte o
$cen# dintr(o var# de demult, c+nd o $urprin$e$e pe 7aharet "ntr(o
camer# luminat# doar de lum+n#ri, "ntin$# pe un pat plin de petale
de tranda!iri, albe, ro &i galbene, pe care le aduna cu m+inile &i &i le
pre$#ra pe !a# &i pe g+t.
Chiar v#u$e @e$$e $cena a$ta8 7ulte dintre petalele de tranda!iri
i $e ame$teca$er# "n p#rul bogat, ro&u. E?act ca al lui @e$$e. E?act
ca cel al gemenelor din vi$, bogat, ondulat, unele &uvie p#r+nd
aurii.
C $cen# dintre $utele de mici !ragmente de amintire pe care nu
le putea pune deloc cap la cap pentru a recon$titui un "ntreg. %ar nu
mai conta ce(&i amintea &i ce nu(&i mai amintea din vara aceea de
demult. C a&tepta 9ampirul 0e$tat> dac# nu a,ungea $# capete un
r#$pun$, a,ungea oricum la o "ncheiere, a$em#n#toare cu "ncheierea
vieii prin moarte.
.e ridic#. *&i pu$e ,acheta uat#, care(i deveni$e ca o a doua
piele "n ultima vreme, pe$te c#ma&a b#rb#tea$c# de$chi$# la g+t &i
pe$te blugii de toat# iua. .e "nc#l# cu cimele de piele uate. %#du
cu peria prin p#r.
Acum trebuia $# "&i ia la revedere de la ca$a a$ta "n care d#du$e
buna diminea#. Plecarea o !#cea $# $u!ere. %ar &i mai tare o
!#cu$e $# $u!ere !aptul c# veni$e.
A@U/.E.E la marginea poienei "n ori &i $e minuna$e "n t#cere
c#, dup# cinci$preece ani, ca$a era ne$chimbat#, c# era aceea&i
$tructur# neregulat#, $#pat# "n bua muntelui, cu acoperi&urile &i
coloanele tera$elor "mbr#cate "n orele alba$tre. .u$ de tot, pe
,um#tate a$cun$e "n ver$antul acoperit de iarb#, $e vedeau c+teva
!ere$truici care re!lectau lumina dimineii.
.e $imi$e ca un $pion, urc+nd treptele, cu vechea cheie "n
m+n#. %up# toate aparenele, nimeni nu mai trecu$e pe aici de vreo
c+teva luni bune. Criunde te uitai doar pra! &i !rune moarte.
Totu&i, pe ma$# o a&teptau tranda!irii "n vaa de cri$tal, iar pe
u&#, prin$ cu o pione#, g#$i$e un plic conin+nd $cri$oarea &i cheia
cea nou#.
Cre "ntregi r#t#ci$e de colo p+n# colo prin ca$#, reviita$e
camerele, e?plora$e. /ici g+nd $# "&i vad# de obo$eal#, de !aptul c#
umbla$e toat# noaptea "n ma&in#. .e $imi$e obligat# $# ia la r+nd
coridoarele "ntunecate, $# $e mi&te prin camerele acelea $paioa$e
&i cople&itoare. /iciodat# nu i $e p#ru$e "n m#$ura a$ta c(avea de(a
!ace cu un palat barbar, ale c#rui tavane erau !#cute din enorme
b+rne pe care $e $pri,ineau $c+nduri t#iate gro$olan &i ale c#rui
&emineuri rotunde, de piatr#, aveau hornuri enorme, ruginite,
dea$upra.
P+n# &i mobilele erau ma$ive, me$ele - din pietre de moar#,
$caunele &i banchetele ne!ini$ate - din lemn, "nc#rcate de perne
moi, eta,erele pentru c#ri, "n ni&e $cobite direct "n pereii nev#ruii,
de lut.
Ca$a a$ta avea m#reia unui palat medieval. %iver$ele obiecte
de art# maia&e, cupele etru$ce, $tatuetele hitite, p#reau la ele aca$#
"n decorul dominat de pervaurile late ale !ere$trelor &i de podelele
de piatr#. Era ca o !ort#rea#. Te $imeai "n $iguran# "n#untru.
%oar creaiile lui 7aharet aduceau culoare, de parc# &i(ar !i
e?tra$(o din copacii &i din cerul de a!ar#. /u le e?agera$e deloc
!rumu$eea "n memorie. Pe$te tot erau at+rnate covoare de l+n#,
moi &i groa$e, "n care predominau motivele de iarb# &i !lori
$#lbatice, de parc# !iecare era pa,i&tea "n$#&i. Erau &i nenum#rate
perne matla$ate, !#cute din petice, cre"nd !orme ciudate, $iluete
$ubiri &i $imboluri curioa$e. =i, "n !ine, enormele cuverturi matla$ate
ag#ate pe perei, adev#rate tapi$erii moderne, cu motive naive,
p+raie &i c+mpuri, muni &i p#duri, ceruri pe care ap#reau "n acela&i
timp &i $oarele, &i luna, nori magni!ici, chiar &i ploaie. Erau
impregnate de magia picturii primitive, miliardele de buc#ele de
p+n# !iind cu$ute cu gri,# una l+ng# alta pentru a crea am#nuntele,
de pild# $tropii ca$cadei $au !runa "n c#dere. @e$$e $e $imi$e !oarte
tulburat# rev#+ndu(le.
*/ @URU0 pr+nului, cam "n!ometat# &i u&or ameit# dup# lunga
noapte nedormit#, "&i !#cu$e cura, $# trag# #vorul de la u&a din
$pate, care conducea "n camerele $ecrete, !#r# !ere$tre, din inima
muntelui. Pier+ndu(&i r#$u!letul, alerga$e pe coridorul $#pat "n
piatr#. *i b#tu$e puternic inima c+nd g#$i$e ne"ncuiat# u&a bibliotecii
&i aprin$e$e luminile.
Ah, acum cinci$preece ani, petrecu$e aici, pur &i $implu, cea
mai !rumoa$# var# din viaa ei. Toate aventurile minunate pe care le
tr#i$e dup# aceea, v+n#toarea de !antome "n cadrul Crdinului
Talama$ca, nu(n$emnau nimic pe l+ng# vara aceea magic#, de
neuitat.
Ea &i 7aharet $e a!lau chiar "n acea$t# bibliotec#, unde duduia
un !oc "n &emineu. C+t de tare o uimi$er# &i o "nc+nta$er# volumele
nenum#rate cuprin+nd i$toria !amiliei; Era acolo toat# $pia H7arii
'amilii, cum o numea "ntotdeauna 7aharet, !irul de care ne inem
prin labirintul numit via#H. Cu c+t# drago$te d#du$e ,o$ de pe
ra!turi, pentru @e$$e, toate volumele acelea &i de$chi$e$e toate cu(
ierele care conineau vechi pergamente;
*n vara aceea @e$$e nu reu&i$e $# accepte toate implicaiile celor
a!late. .e in$tala$e cu "ncetul o tulburare "n ea, cur$ul realit#ii
obi&nuite parc# !u$e$e $u$pendat, ca &i cum papiru$urile acoperite
de o $criere pe care n(o putea cla$i!ica aparineau mai degrab# unui
vi$. *nc# de pe vremea aceea @e$$e era un arheolog cu e?perien#.
'#cu$e $#p#turi "n Egipt &i la Ierihon. Totu&i, nu putu$e de$ci!ra
$crierea aceea ciudat#. Pentru numele lui %umneeu, de c+nd datau
lucrurile acelea8
Ani "ntregi dup# aceea "ncerca$e $# "&i aduc# aminte ce alte
documente mai v#u$e. *ntr(o diminea#, era $igur#, intra$e "n
bibliotec# &i de$coperi$e o camer# $ecret#, "n $pate, cu u&a
de$chi$#.
7er$e$e pe un coridor lung, trecu$e pe l+ng# alte camere
neluminate. *n cele din urm#, de$coperi$e un "ntrerup#tor &i $e
trei$e "ntr(o $al# imen$#, un !el de depoit, plin cu tablete de argil#
pe care erau de$ene minu$cule; /u era nici o "ndoial#, le inu$e "n
m+n#;
.e mai "nt+mpla$e ceva) ceva ce nu avea deloc che! $# "&i
reamintea$c#. 'u$e$e pe(acolo &i o alt# $al#8 Ce &tia $igur era c#
d#du$e de o $car# de metal "n $piral#, pe care cobor+$e p+n# la
ni&te "nc#peri ce erau $#pate direct "n p#m+nt. Pe perei erau c+teva
becuri micue !i?ate "n vechi !a$unguri u&oare de porelan. Tr#$e$e
de c+te un l#ni&or ca $# le aprind#.
Era $igur# de a$ta. Apoi de$chi$e$e, "n mod $igur, o mare u&# din
lemn de $eWuoia...
Ani "ntregi dup# aceea "i trebui$e ca $# "&i aduc# aminte c+te
ceva, n(avea dec+t cr+mpeie de amintire> o camer# larg#, cu
tavanul ,o$, mobilat# cu $caune de $te,ar, o ma$# &i c+teva
banchete care p#reau $# !ie !#cute din piatr#. =i ce mai era pe(
acolo8 Ceva ce i $e p#ru$e la "nceput ne$pu$ de !amiliar. Iar apoi...
Apoi, "n aceea&i noapte, uita$e totul, "n a!ar# de $car#. .e !#cu$e
bru$c ora ece $eara, ea de(abia $e trei$e, &i l+ng# pat era 7aharet
"n picioare. 7aharet $e apropia$e &i o $#ruta$e. Ce $#rut minunat,
plin de c#ldur#) "i trimi$e$e un !ior prin tot corpul. 7aharet "i $pu$e$e
c# o g#$i$er# a!ar# l+ng# p+r+u, adormit# "n poian# &i c# pe la
apu$ul $oarelui o adu$e$er# "n ca$#.
0+ng# p+r+u8 C+teva luni bune "&i aminti$e cum adormi$e acolo.
%e !apt, amintirea era chiar mai bogat#> "&i amintea de pacea &i de
calmul p#durii, de c+ntecul apei trec+nd pe$te pietre. %ar de bun#
$eam# c# lucrurile nu $e "nt+mpla$er# a&a, acum era convin$#.
/ici "n iua de ai, dup# cinci$preece ani, nu de$coperi$e care
dintre amintiri erau cele corecte. Acum camerele erau "ncuiate.
P+n# &i volumele "ngri,ite conin+nd i$toria !amiliei $e g#$eau "n
do$ul unor vitrine "ncuiate, pe care n(avea cura,ul $# le !oree.
Totu&i, niciodat# nu avu$e$e mai mult# "ncredere "n ce(&i
amintea. %a, tablete de argil# acoperite de de$ene cunei!orme
repreent+nd per$oane, copaci, animale. 0e v#u$e, le lua$e de pe
ra!turi &i le ridica$e la lumina $lab#. .cara &i camera care o
"n$p#im+nta$e, mai mult, care o umplu$e de groa#, da...!u$e$er#
acolo.
Cu toate a$tea, aici cuno$cu$e un adev#rat rai, mai cu $eam# "n
ilele &i(n $erile calde de var#, c+nd $t#tu$e ore "n &ir de vorb# cu
7aharet, c+nd dan$a$e cu 7aharet &i cu 7ael la lumina lunii. %at#
uit#rii era durerea re$imit# dup# aceea, c+nd "ncerca$e $#
"neleag# de ce o trimi$e$e 7aharet "napoi aca$#, la /eJ Por:,
pentru a n(o mai l#$a $# revin# niciodat# "n ca$a a$ta.
%raga mea,
Adev#rul e c# in prea mult la tine. 9iaa mea ar "nghii(o total
pe(a ta dac# r#m+nem "mpreun#. *i trebuie libertate, @e$$e, ca $#(i
!aci planurile tale, $# "i realiei ambiiile, vi$urile...
/u $e "ntor$e$e ca $# $cape de vechea tri$tee, ci pentru a
cunoa&te din nou, m#car pentru c+teva ore, bucuria re$imit# "n
trecut.
0UPTD/%U(.E cu $omnul dup#(amia#, o lua$e pe aleea lung#
printre $tre,ari. 9echile poteci erau u&or de g#$it printre arborii de
$eWuoia. 0a !el ca &i poiana, "ncon,urat# de !erigi &i de tri!oi, pe malul
abrupt al p+r+ului ce curgea "nvolburat printre pietre.
Aici o condu$e$e o dat# 7aharet printr(un "ntuneric total,
intra$er# "n ap# &i apoi urma$er# o potec# din pietre. 7ael le
a,un$e$e din urm#. 7aharet "i turna$e ni&te vin &i c+nta$er#
"mpreun# un c+ntec pe care @e$$e nu !u$e$e "n $tare $# &i(l mai
amintea$c# dup# aceea, de&i, din c+nd "n c+nd, $e treea
!redon+ndu(i melodia ciudat# cu o ine?plicabil# e?actitate, pentru ca
apoi, imediat ce devenea con&tient# de ce c+nta, $# nu mai
nimerea$c# nici o not#.
Ar !i putut $# adoarm# pe malul p+r+ului, leg#nat# de $unetele
dulci venind din p#dure, ca "n a&a(i$a amintire de ani &i ani "n urm#.
9erdele viu al ararilor te orbea c+nd capta rarele rae de $oare.
Arborii de $eWuoia p#reau mon$truo&i "n lini&tea aceea ne"ntrerupt#.
Ca ni&te mamui, indi!ereni, ridic+ndu(&i corolele la $ute de metri,
ating+nd cerul cu dantelele "ntunecate ale !runelor lor.
=i &tia c+t de obo$itor va !i concertul lui 0e$tat a$t#($ear#, "n
urletele admiratorilor. %ar "i era !ric# $# nu re"nceap# co&marul cu
gemenele dac# $e culca.
PD/G la urm#, $e "ntor$e$e aca$# &i lua$e tranda!irii &i $cri$oarea
cu ea. .e du$e$e "n vechea ei camer#. Era ora trei. Cine r#$ucea
cea$urile "n ca$a a$ta, de m#$urau "n continuare timpul8 9i$ul cu
gemenele o p+ndea. %ar era prea obo$it# ca $# $e mai lupte cu
$omnul. 0ocul "i p#rea minunat. Aici nu erau !antome de genul celor
cu care avu$e$e de(at+tea ori de a !ace "n munca ei. %oar pace. .e
"ntin$e$e "n vechiul pat at+rnat de tavan, pe$te cuvertura pe care ea
"n$#&i o !#cu$e "n vara aceea cu a,utorul lui 7aharet. =i $omnul
veni$e - &i o dat# cu el, vi$ul.
ACU7 "i mai r#m+neau dou# ore ca $# a,ung# la .an 'ranci$co,
dar trebuia mai "nt+i $# plece din ca$#, poate iar#&i pl+ng+nd. .e
c#ut# "n buunare. Avea pa&aportul, actele, banii, cheile.
*&i lu# po&eta de piele, "i trecu bareta pe um#r, apoi $e gr#bi prin
lungul culoar c#tre $car#. *ntunericul $e l#$a iute, iar c+nd cuprindea
p#durea, "n#untru nu $e mai vedea nimic.
*n holul cel mare de la intrare "nc# mai p#trundea un pic de
$oare c+nd a,un$e acolo. Prin !ere$trele din$pre apu$ intrau c+teva
rae lungi "n care plutea pra!ul &i iluminau marea tapi$erie de pe
perete.
@e$$e "&i inu re$piraia, uit+ndu($e "nc# o dat# la ea. Era
tapi$eria ei pre!erat#, din caua comple?it#ii, a m#rimii, "nt+i d#dea
impre$ia c# nu era dec+t o ma$# de pete "nt+mpl#toare, apoi,
"ncetul cu "ncetul, $e di$tingea un pei$a, "mp#durit. C clip#(l vedeai,
apoi nu. A&a i $e "nt+mpla$e de o mie de ori &i "n vara aceea c+nd,
ameit# de at+ta vin, $e tot plimba$e prin !aa ei) ba pierdea
de$enul, ba "l reg#$ea> munii, p#durea, micul $at din valea verde.
H*mi pare r#u, 7aharetH, &opti ea din nou. Trebuia $# plece.
C#l#toria ei $e apropia de $!+r&it.
%ar cum "ntoar$e privirea, ceva din cuvertura !#cut# din petice "i
atra$e atenia. .e uit# din nou, $tudie din nou totul. /u erau acolo
ni&te $iluete pe care nu le mai ob$erva$e niciodat#8 Iar nu mai
vedea dec+t o gr#mad# de petice cu$ute unul l+ng# altul. Apoi,
"ncet, reap#ru coa$ta muntelui, m#$linii, "n !ine acoperi&urile ca$elor
din $at, care nu erau dec+t ni&te colibe g#lbui "mpr#&tiate prin !un(
dul neted al v#ii. %ar $iluetele8 /u le mai g#$ea. %ar c+nd "ntoar$e
capul din nou le #ri iar cu coada ochiului> dou# !emei minu$cule cu
p#rul ro&u, "mbr#i&ate;
0ent, aproape cu pruden#, $e "ntoar$e cu !aa la tapi$erie, "i
$t#tea inima "n loc. %a, acolo. /u cumva era tot o iluie8
Traver$# camera p+n# ce a,un$e chiar l+ng# peretele cu
tapi$eria. *ntin$e m+na &i o atin$e. %a, !iecare dintre micile p#pu&i
de c+rp# avea na$turi veri drept ochi, c+te un na$ cu$ut cu gri,# &i
c+te o gur# ro&ie; Iar p#rul, p#rul era din !ir ro&u, c#+nd "n valuri
ondulate pe umerii albi.
.e uita la ele !#r# $#(i vin# $# cread#. =i totu&i, le avea "n !a#,
erau chiar gemenele; Cum $t#tea "mpietrit# "n !aa tapi$eriei,
camera "ncepu $# $e "ntunece. Ultimele rae aluneca$er# dincolo de
oriont. Contururile din tapi$erie $e e$tompau $ub ochii ei, nu $e mai
putea de$ci!ra nimic.
Ca prin vi$, aui pendula b#t+nd $!ertul de or#. .# tele!onee la
Talama$ca. .# vorbea$c# cu %avid la 0ondra. .#(i $pun# m#car o
parte din toate a$tea, m#car ceva... %ar era cu neputin#, &tia bine
a$ta. .imi cum i $e !r+nge inima de ciud# c# orice i $(ar "nt+mpla ei
"n $eara a$ta, cei din Talama$ca n(o $# cunoa$c# niciodat# "ntreaga
pove$te.
.e !or# $# plece, $# "ncuie u&a "n urm# &i $# traver$ee veranda
larg#, $# pornea$c# pe alee.
/u reu&ea $# "&i "neleag# bine propriile $entimente, de ce era
at+t de druncinat#, de ce(i venea $# pl+ng#. I $e con!irmau
$u$piciunile, $e con!irma tot ce creu$e c# &tie. Cu toate a$tea, era
"n$p#im+ntat#. %e !apt, chiar pl+ngea.
A&teapt(o pe 7aharet.
%ar nu putea !ace a$ta. 7aharet ar !i vr#,it(o, i(ar !i "ncurcat
toate ideile, ar !i convin$(o $# la$e deoparte tot mi$terul de dragul
ei. A&a $e(nt+mpla$e &i(n vara aceea de demult. *n $chimb, 0e$tat n(
avea nimic de a$cun$. 9ampirul 0e$tat era principala pie$# din ace$t
pule. %ac# reu&ea $#(l vad# &i $#(l ating#, avea $# aib# o con!ir(
mare a tuturor $u$piciunilor.
7ercede$(ul ei ro&u porni de la prima cheie. *mpr#&tiind pietri&ul
de pe alee, "ntoar$e ma&ina &i porni pe drumul "ngu$t, nepavat.
Capota era ridicat#) chiar dac# ar !i "ngheat p+n# la .an 'ranci$co,
n(avea importan#. Adora v+ntul rece pe obra,i, adora vitea.
%rumul $e cu!und# bru$c "n bena p#durii. /ici m#car raele lunii
nu p#trundeau prin de$i&. 7#ri vitea. <ru$c, tri$teea i $e p#ru &i
mai in$uportabil#, dar lacrimile nu mai veneau. *n cur+nd a,ungea la
9ampirul 0e$tat.
C+nd, "n !ine, a,un$e la drumul de ar#, m#ri &i mai mult vitea &i
$e pu$e pe c+ntat, dar nici m#car o $ilab# nu(i a,ungea la urechi, din
caua v+ntului. Era total "ntuneric c+nd traver$# or#&elul .anta Ro&a
&i o lu# pe Auto$trada 2B2, $pre $ud.
%in largul oceanului venea ceaa marin#. Colinele din$pre e$t &i
ve$t p#reau !antomatice. Totu&i, &o$eaua era luminat# de panglica
ne"ntrerupt# a luminilor din $pate ale ma&inilor. /u mai avea
r#bdare. *nc# o or# p+n# la Golden Gate. %ar nu mai era tri$t#.
Toat# viaa ei !u$e$e $igur# de ea &i norocul "i $ur+$e$e) c+teodat#
chiar "&i pierdu$e r#bdarea cu oamenii mai prudeni pe care(i
cuno$cu$e, "n ciuda $entimentului de !atalitate de a$t#($ear#, "n
ciuda con&tiinei acute c# $e(ndrepta $pre o mare prime,die, avea
impre$ia c# &i de data a$ta $teaua ei norocoa$# veghea a$upra ei.
/u(i era !ric# "n adev#ratul $en$ al cuv+ntului.
%E CD/% $e n#$cu$e, avu$e$e noroc, dup# p#rerea ei. 0a c+teva
minute numai dup# accidentul de ma&in# care o co$ta$e viaa pe
t+n#ra ei mam# "n$#rcinat# "n luna a &aptea, !u$e$e de$coperit# pe
marginea &o$elei - un nou n#$cut e?pulat $pontan de corpul
moartei &i care urla din toi pl#m+nii la $o$irea ambulanei.
Timp de dou# $#pt#m+ni, c+t $t#tu$e la reanimare la $pitalul
regional, nici nume nu avu$e$e, condamnat# ore "ntregi $# n(aib#
parte dec+t de r#ceala a$eptiat# a ma&inilor) dar in!irmierele o
"ndr#gi$er#, "i d#du$er# chiar porecla Hvr#biuaH &i o m+ng+iau $au "i
c+ntau ori de c+te ori puteau.
Ani dup# aceea "i $cri$er#, trimi+ndu(i poele pe care i le
!#cu$er#, pove$tindu(i mici i$torii, lucru care contribui$e la
$entimentul c# !u$e$e iubit#.
P+n# la urm#, !u$e$e recuno$cut# de 7aharet, care o
identi!ica$e drept unica $upravieuitoare a !amiliei Reeve$ din
Carolina de .ud) o lua$e cu ea la /eJ Por: &i o pla$a$e "n !amilia
unor veri de departe, care aveau alt nume &i care veneau din alt#
regiune. A$t!el, @e$$e cre$cu$e "ntr(un apartament $omptuo$ care $e
"ntindea pe dou# eta,e, "ntr(o cl#dire de pe bulevardul 0e?ington, cu
7aria &i 7attheJ GodJin drept p#rini, care(i o!eri$er# nu numai
drago$tea lor, dar &i tot ce(&i putea dori. P+n# la doi$preece ani
dormi$e "n camer# cu o d#dac# engleoaic#.
/u(&i amintea c+nd a!la$e c# m#tu&a ei, 7aharet, "i o!eri$e o
avere, c# putea merge la orice univer$itate &i putea $# "&i aleag#
orice carier# ar !i dorit. 7attheJ GodJin era doctor, 7aria !u$e$e
dan$atoare &i pro!e$oar# de dan$) am+ndoi erau !oarte $inceri "n
iubirea pentru ea, "n dorina de a !i "mpreun#. Era !iica lor, !iica pe
care &i(o dori$er# dintotdeauna) anii $cur&i "mpreun# !u$e$er# !eri(
cii, bogai.
7aharet "ncepu$e $#(i $crie "nc# de c+nd de(abia "nv#a $#
citea$c#. .cri$orile ei erau minunate, ade$ea pline de ilu$trate
colorate &i de bancnote ciudate venind din #rile pe unde tr#ia
7aharet. @e$$e avea un $ertar plin de rupii &i de lire italiene "nainte
de(a "mplini &apte$preece ani. Ce era mai important era c# avea o
prieten# "n 7aharet, care(i r#$pundea la orice r+nd pe care(l $cria cu
drago$te &i deo$ebit# atenie.
7aharet "i indica ce $# citea$c#, o "ncura,a $# !ac# muic# &i $#
pictee, "i aran,a vacane de var# "n Europa &i, "n cele din urm#,
"n$crierea la Univer$itatea Columbia, unde @e$$e "ncepu$e $#
$tudiee limbile &i civiliaiile vechi.
7aharet "i aran,a viite la verii europeni de !iecare Cr#ciun> "n
Italia, la !amilia .cartino, bancheri ce locuiau "ntr(o vil# de l+ng#
.iena) la Pari$, la !amilia <orchardt, ceva mai mode$t#, unde era
primit# cu urale de tribul numero$, dar ve$el.
*n vara c+nd "mplini$e &apte$preece ani mer$e$e la 9iena $#
cunoa$c# ramura de ru&i emigrai din !amilie, tineri intelectuali &i
muicieni plini de entuia$m pe care "i adora$e. Apoi mer$e$e "n
Anglia, pentru a(i cunoa&te pe cei din ramura engle# a !amiliei
Reeve$, veri direci ai celor din Carolina de .ud, care p#r#$i$er#
Anglia cu $ecole "n urm#.
0a opt$preece ani "&i viita$e verii Petralona, greci bogai, cu
!iguri e?otice, "n vila lor de pe in$ula .antorini. Ace&tia tr#iau "ntr(un
lu? aproape !eudal, "ncon,urai de $ervitori #rani. 0a venirea ei,
organia$er#, cu $pontaneitate, o croaier# pe iahtul lor per$onal, ca
$(o plimbe la I$tanbul, Ale?andria &i "n Creta.
@e$$e aproape c# $e(ndr#go$ti$e de t+n#rul Con$tantin Petralona.
7aharet o anuna$e c# b c#$#torie "ntre ei ar !i bine v#ut# de toat#
lumea, dar c# ea era cea care hot#ra. @e$$e "i d#du$e un $#rut de
adio iubitului ei &i lua$e avionul pentru America, $e(ntor$e$e la
univer$itate ca $# prepare prima e?pediie de $#p#turi arheologice
"n Ira:.
%ar chiar ocupat# la univer$itate "n acei ani, r#m#$e$e !oarte
apropiat# de !amilie. Toat# lumea era !oarte dr#gu# cu ea. A$ta
era, de !apt, regula "n !amilie> toi erau dr#gui cu toi ceilali. Toi
credeau "n !amilie. 9iitele "ntre di!eritele ramuri erau moned#
curent#) c#$#toriile dintre membrii diver$elor ramuri crea$er# o
p+n# de relaii e?trem de complicate) !iecare ca$# !amilial# avea
camere ve&nic preg#tite pentru rudele care(ar !i putut veni "n viit#.
Arborii genealogici parc# nu $e mai terminau, merg+nd p+n# "n
trecutul cel mai "ndep#rtat) $e pove$teau tot !elul de anecdote
de$pre diver&i membri ai !amiliei mori de trei $au patru $ecole.
@e$$e $e $imea legat# enorm de toi oamenii ace&tia, oric+t de
deo$ebii ar !i p#rut.
0a Roma !u$e$e cucerit# de verii care o plimbau cu ma&inile lor
'errari la vitee nepermi$ de mari, cu radiourile date la ma?imum,
iar $eara o aduceau aca$#, adic# "ntr(un adorabil &i vechi palat,
unde evile erau $tricate &i intra ploaia prin acoperi&. 9erii evrei din
$udul Cali!orniei !ormau o nemaipomenit# echip# de muicieni,
decoratori &i produc#tori care de cincieci de ani "ncoace aveau de a
!ace cu cinematogra!ul &i cu toate marile $tu(diouri de !ilm. 9echea
lor ca$# dintr(o $trad# care d#dea "n bulevardul IollLJood $lu,ea de
ad#po$t pentru vreo duin# de actori "n &oma,. @e$$e putea $#
locuia$c# "n camerele din pod dac# voia) ma$a $e $ervea la ora &a$e
tuturor celor care locuiau $au treceau pe(acolo.
%ar cine era !emeia acea$ta, 7aharet, care !u$e$e din(totdeauna
mentorul ei "ndep#rtat, dar plin de atenie, care "i $ervi$e de ghid "n
timpul $tudiilor, cu $cri$orile ei !recvente, pline de $!aturi, ce(i
o!eri$e autoritatea la care ea reaciona$e at+t de rodnic, de care "n
$ecret avea at+ta nevoie8
Toi verii pe care(i viita$e vreodat# @e$$e o cuno&teau pe
7aharet, care era pentru ei o preen# palpabil#, de&i viitele ei
erau at+t de rare, "nc+t deveneau un eveniment. Ea inea arhivele
7arii 'amilii, adic# &tia totul de$pre diver$ele ramuri, cu nume at+t
de di!erite, de prin at+tea locuri din lume. Ea era aceea care
organia ade$ea reuniunile de !amilie, ba chiar aran,a c#$#toriile "n
$copul de a uni unele ramuri, ea era cea care nu eita niciodat# $#(i
a,ute la nevoie, c+teodat# a$ta "n$emn+nd di!erena dintre via# &i
moarte.
*naintea ei, ace$ta !u$e$e rolul mamei ei, numit# acum <#tr+na
7aharet, iar "nainte !u$e$e 7#tu&a cea 7are 7aharet, &i tot a&a,
p+n# departe "n trecut, de c+nd "&i amintea !iecare. H9a !i
"ntotdeauna o 7aharetH $e icea din b#tr+ni "n !amilie, "n italian# $au
"n german#, "n ru$# $au "n idi&, $au "n greac#. Adic#, "n !iecare
generaie o de$cendent# de $e? !eminin lua numele de 7aharet &i
obligaia de a $e ocupa de arhive $au cam a&a $e p#rea, c#ci numai
7aharet cuno&tea am#nuntele.
HEu c+nd pot $# te v#d8H "i $cri$e$e de multe ori, pe$te ani, @e$$e.
Coleciona$e toate timbrele de pe $cri$orile trimi$e din %elhi, Rio,
7e?ic, <ang:o:, To:io, 0ima, .aigon, 7o$cova.
'amilia "ntreag# era !oarte devotat# ace$tei !emei &i !a$cinat# de
ea, dar "ntre ea &i @e$$e e?i$ta "nc# o leg#tur#, puternic# &i $ecret#.
%in prima copil#rie @e$$e trecu$e prin e?periene Hneobi&nuiteH
total di!erite de cele ale oamenilor din ,ur.
%e e?emplu, @e$$e putea citi g+ndurile oamenilor, !#r# $# &tie
e?act cum, !#r# $# poat# da vreo e?plicaie verbal#. =tia, c+nd
oamenii nu o iubeau $au c+nd o mineau. Avea un talent deo$ebit
pentru limbi $tr#ine, c#ci "n mod !recvent "nelegea He$enialulH
chiar dac# nu cuno&tea vocabularul.
=i vedea !antome, oameni $au cl#diri care nu puteau !i acolo.
C+nd era !oarte mic#, vedea ade$ea, de la !erea$tra ei din
7anhattan, conturul neclar, cenu&iu, al unei ca$e elegante. =tia c#
nu era adev#rat &i a$ta o !#cea $# r+d# la "nceput, era caraghio$
cum ap#rea &i di$p#rea, uneori era tran$parent#, alteori era la !el de
clar# ca toat# $trada, cu luminile aprin$e pe dup# perdelele de
dantel#. Trecu$er# ani &i ani p+n# a!la$e c# acea ca$#(!antom#
!u$e$e c+ndva proprietatea arhitectului .tan!ord Mhite. 'u$e$e
demolat# de !oarte mult# vreme.
'ormele umane pe care le percepea nu erau la "nceput prea
clare. %impotriv#, erau doar apariii rapide, !ulger#toare, care
ade$ea $e combinau cu o ine?plicabil# nepl#cere pe care o
re$imea, trec+nd prin anumite locuri.
Pe m#$ur# ce cre$cu$e, ace$te !antome deveni$er# mai clare &i
mai per$i$tente. C dat#, "ntr(o dup#(amia# ploioa$#, $ilueta
tran$lucid# a unei !emei "n v+r$t# avan$a$e "ncet $pre ea, apoi o
traver$a$e de(a dreptul. I$teriat#, @e$$e intra$e "n goan# "n
magainul cel mai apropiat, de unde v+n#torii "i chema$er# pe
7attheJ &i pe 7aria la tele!on. @e$$e "ncerca$e de nenum#rate ori $#
o de$crie pe !emeia aceea, $#(i de$crie !aa tulburat#, privirea !i?#
care p#rea $# ignore realitatea din ,ur.
Ade$ea prietenii nu(i d#deau creare lui @e$$e c+nd le pove$tea
a$t!el de lucruri. Totu&i, erau !a$cinai &i o rugau $# continue. @e$$e
r#m+nea cu un $entiment acut de vulnerabilitate. A&a c# "ncerca $#
nu mai $pun# nimic de$pre !antome, de&i pe la un$preece(
doi$preece ani vedea din ce "n ce mai de$ a$t!el de $u!lete
pierdute.
P+n# &i "n mi,locul mulimii de pe <ulevardul 5, "n mieul ilei,
#ri$e creaturi din ace$tea palide, r#t#citoare. Pe la &ai$preece ani,
plimb+ndu($e prin Central Par: "ntr(o diminea#, v#u$e de$lu&it un
t+n#r a&eat pe o banc# nu departe de ea. Parcul era plin de lume,
era g#l#gie) dar t+n#rul d#dea impre$ia c# e$te complet deta&at, c#
nu !ace parte din realitatea din ,ur. @e$$e "ncepu$e $# nu mai
perceap# $unetele, de parc# !iina aceea le ab$orbea. '#cu$e o
rug#ciune, $# piar# !antoma. *n loc de a$ta, el $e "ntor$e$e $pre ea &i
o privi$e cu in$i$ten#. *ncerca$e chiar $#(i vorbea$c#.
@e$$e o inu$e "ntr(o goan# p+n# aca$#. Intra$e "n panic#.
Creaturile a$tea o cuno&teau acum, le $pu$e$e ea 7#riei &i lui
7attheJ. %e !rica lor nu mai voia $# ia$# din ca$#. *n cele din urm#,
7attheJ "i d#du$e un calmant &i(i $pu$e$e c# va putea $# doarm#.
=i(i l#$a$e u&a de la dormitor de$chi$#, ca $# nu(i !ie !ric#.
Cum $t#tea "n pat, "ntre $omn &i treie, "n camer# intra$e o !at#.
@e$$e "&i d#du$e $eama c# o cuno&tea pe !ata a$ta) de bun# $eam#,
!#cea parte din !amilie, !u$e$e dintot(deauna acolo, chiar l+ng#
@e$$e, $t#tu$er# mult# vreme de vorb#, nu(i a&a, nu era deloc
$urprin#tor c# era at+t de dr#gu#, at+t de iubitoare, at+t de
!amiliar#. Era o adole$cent#, de aceea&i v+r$t# cu @e$$e.
.e a&ea$e pe patul lui @e$$e &i(i $pu$e$e $# nu(&i !ac# gri,i, c#
duhurile nu puteau $#(i !ac# nici un r#u. 'antomele nu atacau
niciodat# pe nimeni. /u aveau nici o putere. Erau doar demne de
mil#. H.crie(i m#tu&ii 7aharetH, "i $pu$e$e !ata, apoi o pupa$e pe
@e$$e &i(i d#du$e la o parte p#rul din ochi. Calmantul "&i !#cu$e
e!ectul. @e$$e nu(&i mai putea ine ochii de$chi&i. Avea pe limb# o
"ntrebare pe care(ar !i vrut $# i(o pun#, de$pre accidentul de ma&in#
de la na&terea ei, dar n(o putu$e !ormula atunci. HAdio, $cumpoH,
i$e$e !ata, iar @e$$e adormi$e "nainte ca ea $# ia$# din camer#.
C+nd $e trei$e, era ora dou# dimineaa. *n ca$# era "ntuneric.
*ncepu$e $cri$oarea pentru 7aharet imediat, pove$tin(du(i toate
incidentele $tranii de care(&i aducea aminte.
%e(abia $pre ora me$ei de $ear# tre$#ri$e bru$c, amin(tindu(&i
de !ata aceea. Era impo$ibil ca o a$t!el de !iin# $# tr#ia$c# $ub
acela&i acoperi&, $#(i !ie at+t de !amiliar#, $# !ie ve&nic pe(aproape.
Cum de accepta$e o a$t!el de idee8 P+n# &i "n $cri$oare repeta$e>
H<ine"nele$, 7iriam a !o$t pe(aici, 7iriam a i$...H %ar cine era
7iriam8 Un nume pe certi!icatul de na&tere al lui @e$$e. Era mama
ei.
@e$$e nu mai pove$ti$e nim#nui de$pre cele "nt+mplate. %ar $e
$imea "ncon,urat# de o c#ldur# pl#cut#. .imea c# 7iriam era pe(
acolo) era convin$# de a$ta.
.cri$oarea de la 7aharet $o$i$e dup# cinci ile. 7aharet o
credea. Ace$te apariii ale duhurilor nu erau deloc $urprin#toare.
Ele e?i$tau cu $iguran#, iar @e$$e nu era unica per$oan# care le
vedea>
%e(a lungul timpului, "n !amilia noa$tr# au e?i$tat multe
per$oane care vedeau duhuri. *n epoci de mult trecute, dup# cum
&tii, oamenii de genul ace$ta erau con$iderai vraci &i vr#,itoare.
Ade$ea a$tei de calit#i apar la per$oane care i $e a$eam#n# !iic>
cu ochii veri, pielea alb#, p#rul ro&u. .(ar p#rea c# ace$te caractere
ereditare $unt compatibile. Poate c# "ntr(o i $e va g#$i un $avant
care $# e?plice ace$t !enomen. Pentru moment, poi $# !ii $igur# c#
puterile pe care le ai $unt ab$olut naturale.
Ceea ce nu vrea $# ic#, oricum, c# ar !i con$tructive. %e&i
duhurile $unt reale, ele nu produc aproape nici un !el de e!ect
a$upra realit#ii; Pot !i puerile, vindicative, per!ide. /u ai cum $#
a,ui ace$te entit#i care "ncearc# $# comunice cu tine, iar uneori
ceea ce vei nu(i dec+t o !antom# !#r# via#, adic# un ecou viual al
unei per$onalit#i di$p#rute.
.# nu "i !ie !ric# de ele, dar nici nu le l#$a $#(i con$ume timpul.
C#ci ele ador# a$ta, imediat ce &tiu c# le percepi. *n privina lui
7iriam, $#(mi $pui dac# mai apare. %ar de vreme ce ai !#cut ceea ce
"i recomanda, adic# mi(ai $cri$, nu cred c# va mai con$idera
nece$ar $# revin#. %up# toate probabilit#ile, ea e dea$upra tri$telor
bu!onerii prin care $e mani!e$t# cel mai ade$ea celelalte. .crie(mi
de$pre lucrurile a$tea ori de c+te ori te $imi "n$p#im+ntat#. %ar
"ncearc# $# !ii di$cret# cu ceilali. Cei care nu le v#d nu te vor crede
niciodat#.
.cri$oarea acea$ta $e dovedi o comoar# nepreuit# pentru @e$$e.
Ani de(a r+ndul o p#$tr# "n po&et#, o lu# cu ea pe$te tot unde $e
ducea. /u numai c# 7aharet o credea, dar "i &i e?plica$e cum $#
"neleag# &i $# $e acomodee cu puterile ace$tea care o $t+n,eneau.
Tot ce(i $cri$e$e 7aharet avea $en$.
@e$$e $e mai $perie &i dup# aceea din c+nd "n c+nd de duhuri) i
$e "nt+mpla chiar $# le mai pove$tea$c# "nc# celor apropiai de$pre
a$ta. %ar, "n general, !#cu ce(i $pu$e$e 7aharet &i nu $e mai $imi
opre$at# de ace$te mani!e$t#ri. Era ca &i cum $e retr#$e$er# "ntr(o
$tare de veghe. Erau perioade c+nd &i uita de ele.
7aharet "i $cria din ce "n ce mai de$. Era con!identa &i prietena ei
cea mai bun#. C+nd intr# la colegiu, "&i d#du $eama c# m#tu&a ei "i
deveni$e prin $cri$ori mai apropiat# dec+t oricine altcineva. =i
a,un$e$e de mult la concluia c# nu $e vor cunoa&te niciodat# "n
per$oan#.
%ar "ntr(o $ear#, pe c+nd era "n anul trei la Univer$itatea
Columbia, "ntorc+ndu($e aca$#, g#$i$e luminile aprin$e, !ocul ar+nd
"n &emineu, iar "n !aa lui, cu un v#trai "n m+n#, o !emeie $velt#,
"nalt#, cu p#rul ro&u.
Ce !rumu$ee; Prima impre$ie cople&itoare a$ta !u$e$e. Pudrat#
&i machiat# cu m#ie$trie, !aa avea o e?pre$ie oriental#, deminit#
imediat de inten$a $tr#lucire a ochilor veri &i de p#rul ro&u bogat
curg+ndu(i "n valuri pe umeri.
- .cumpa mea, $pu$e$e !emeia, eu $unt 7aharet. @e$$e $e
repei$e $# i $e arunce "n brae. %ar 7aharet "i
opri$e elanul, o inu$e cu bl+ndee la di$tan#, ca $# o privea$c#
mai bine. Apoi o acoperi$e de $#rut#ri, de parc# nu "ndr#nea $# o
ating# "n alt mod, o inea la di$tan#, de brae, cu m+nile
"nm#nu&ate. @e$$e "&i amintea de momentul acela cu mare drag.
@e$$e o m+ng+ia$e la r+ndul ei pe p#rul acela moale &i de$. .em#na
at+t de tare cu al ei.
- Tu e&ti copilul meu, &opti$e 7aharet. E&ti tot ce mi(am dorit
mai mult vreodat#. /ici nu poi $# ai idee ce !ericit# $unt.
*n $eara aceea 7aharet i $e p#ru$e !#cut# din ghea# &i !oc. Avea
o per$onalitate e?trem de puternic#, dar purta "n ea o imen$#
c#ldur#. %eopotriv# $upl# &i $tatuar#, cu talia minu$cul#, cu !u$tele
ei vaporoa$e, cu pelerina lung# de $to!# maro care parc# plutea "n
,urul ei la !iecare mi&care, 7aharet po$eda o graie mi$terioa$# &i
tulbur#toare, avea o aur# ciudat#, ca acele !emei(manechin, care &i(
au tran$!ormat corpul "ntr(o oper# de art#.
Petrecu$er# o noapte lung# "n ora&) !#cu$er# turul galeriilor de
art#, intra$er# la un teatru, apoi mer$e$er# la un re$taurant, t+riu
de tot, de&i 7aharet nu voia $# ia nimic. *i $pu$e$e c# era prea
emoionat#. /ici m#car m#nu&ile nu &i le $co$e$e. 9oia numai $#
a$culte ce(i pove$tea @e$$e. Iar @e$$e "i vorbi$e !#r# "ncetare, de$pre
Univer$itatea Columbia, de$pre lucr#rile ei de arheologie, de$pre
vi$ul de a !ace $#p#turi "n 7e$opotamia.
Acea$t# "nt+lnire !u$e$e complet deo$ebit# de intimitatea
relaiilor epi$tolare. .e plimba$er# p+n# &i prin Central Par:, prin
"ntunericul cel mai ab$olut, 7aharet e?plic+ndu(i lui @e$$e c# nu
aveau nici cel mai mic motiv $# $e team# de ceva. =i, "ntr(adev#r,
totul i $e p#ru$e !oarte normal lui @e$$e. Plimbarea !u$e$e minunat#,
de parc# umblau am+ndou# pe potecile din p#durea !ermecat#, !#r#
team# de nimic, continu+ndu(&i cu voce $c#ut# conver$aia
animat#. Ce impre$ie divin# de $iguran#; .pre orii ilei, 7aharet o
condu$e$e "napoi aca$#, promi+ndu(i c# o va invita "n Cali!ornia
!oarte cur+nd. Avea o ca$# acolo, "n munii .onoma.
Trecu$er# doi ani p+n# la $o$irea invitaiei. @e$$e tocmai "&i
obinu$e diploma. Urma $# plece "n 0iban, "n iulie, pentru a lucra pe
un &antier de $#p#turi arheologice.
HTrebuie $# vii pentru dou# $#pt#m+niH, "i $cri$e$e 7aharet.
.cri$oarea coninea &i biletul de avion. 0a aeroport urma $# o
a&tepte 7ael, Hun !oarte bun prietenH.
%E=I la vremea aceea nu recuno$cu$e a$ta, $e(nt+mpla($er#
lucruri ciudate "nc# de la "nceputul vacanei.
7ael, de pild#, ce per$ona,; Era un b#rbat !oarte "nalt, cu p#rul
lung &i blond c#+ndu(i "n bucle, cu ochi alba&tri, ad+ncii. Era ceva
aproape tulbur#tor "n !elul "n care $e mi&ca, "n !elul "n care vorbea,
"n e?trema preciie cu care conducea ma&ina $pre nord, $pre inutul
.onoma. Ai !i i$ c# poart# co$tumul obi&nuit al tuturor cre$c#torilor
de vite de pe(acolo, din piele "ntoar$#, cu cimele de aligator tipice,
doar c# pe m+ini avea m#nu&i !ine de piele neagr#, iar la ochi
ochelari cu ram# de aur &i lentile alba$tre.
Totu&i, !u$e$e bucuro$ $# o cunoa$c#, iar ea "l pl#cu$e pe loc. *i
$pu$e$e toat# pove$tea vieii ei "nc# dinainte de a !i a,un$ la .anta
Ro&a. Avea un r+$ minunat. %e vreo dou# ori pe @e$$e o apuca$e,
pur &i $implu, ameeala privindu(l. %e ce oare8
9ila "n $ine era ceva de neimaginat. Cine con$trui$e oare a&a
ceva8 7ai "nt+i, $e g#$ea la cap#tul unui drum nepavat, !oarte greu
de parcur$) apoi, camerele din $pate !u$e$er# con$truite $#p+nd "n
munte, parc# $e lucra$e cu ni&te e?cavatoare gigantice. Urma
acoperi&ul. 'u$e$e oare !#cut din chere$tea t#iat# din trunchiuri de
$eWuoia de v+r$t# matu$alemic#8 <+rnele de $u$inere p#reau $#
aib# circum!erina de c+te trei metri &i ,um#tate. Pereii din lut
nev#ruit d#deau impre$ia c# ar !i milenari. Trecu$er# oare prin
Cali!ornia ni&te europeni at+t de demult, "nc+t $#... dar ce conta, la
urma urmelor8 Ca$a era magni!ic#, $ub toate a$pectele. Adora
&emineurile enorme de metal, covoarele din piei de animale, imen$a
bibliotec# &i ob$ervatorul primitiv, cu un tele$cop antic, din alam#.
*i pl#cu$er# &i $ervitorii ve$eli care $o$eau "n !iecare diminea#
de la .anta Ro$a $# !ac# curat, $# $pele ru!ele, $# g#tea$c# !eluri de
m+ncare $omptuoa$e. /u(i p#$a c# era l#$at# at+t de mult $ingur#.
Adora plimb#rile prin p#dure. .e ducea la .anta Ro$a dup# iare &i
romane. .tudia tapi$eriile din petice. Prin ca$# erau tot !elul de
obiecte vechi, necla$i!icabile, pe care le $tudia cu enorm# pl#cere.
9ila avea tot con!ortul. Antenele enorme montate pe munte
aduceau televiiunea "n ca$#, emi$iuni din lumea "ntreag#. 0a $ub$ol
$e g#$ea un adev#rat cinematogra!, cu proiector, ecran &i o colecie
impre$ionant# de !ilme. *n dup#(amieile c#lduroa$e putea $# "noate
"n pi$cina amena,at# pe partea $udic# a vilei. Pe la a$!init, c+nd
c#dea bru$c r#coarea cali!ornian#, "n toate &emineurile ardeau
!ocuri gigantice.
'ire&te, lucrul cel mai important pentru ea !u$e$e $# de$copere
i$toria !amiliei ei, pe care o cuprindeau nenum#ratele volume
"mbr#cate "n piele, care tra$au originile tuturor ramurilor 7arii
'amilii cu $ecole "n urm#. 'u$e$e emoionat# $# de$copere albumele
cu $ute de !otogra!ii &i cu!erele pline cu portrete pictate, unele doar
miniaturi ovale, altele p+ne mari, pline de pra!.
*ncepu$e prin a $tudia i$toria propriei ei !amilii, Reeve$, din
Carolina de $ud - care !u$e$er# !oarte bogai "nainte de R#boiul
Civil &i apoi $e ruina$er#. 'otogra!iile lor o "ntor$e$er# complet pe
do$. *n !ine, "&i vedea $tr#bunii cu care $em#na) "&i reg#$ea propriile
tr#$#turi pe !eele lor. Aveau pielea alb# ca &i ea, aveau aceea&i
e?pre$ie; %ou# dintre !emei aveau acela&i p#r ro&u, ondulat; Pentru
@e$$e, care !u$e$e adoptat#, toate lucrurile ace$tea c#p#tau o
$emni!icaie !oarte $pecial#.
%e(abia c#tre $!+r&itul vacanei "ncepu$e @e$$e $# realiee
implicaiile arhivelor !amiliei, pe m#$ur# ce cerceta $ulurile $cri$e "n
latina primitiv#, "n greac#, p+n# &i "n hierogli!e egiptene. Pe c+t de
neclar "i era "n minte momentul de$coperirii t#blielor de argil# din
$ala $ubteran#, pe at+t de limpede "i era amintirea conver$aiilor cu
7aharet. 9orbi$er# ore "n &ir de$pre cronicile !amiliale.
@e$$e o implora$e $#(i dea voie $# $e ocupe de i$toria !amiliei.
9oia $# renune la propriile $tudii pentru biblioteca acea$ta. 9oia $#
traduc# &i $# adaptee te?tele vechi, &i $# le bage pe calculator. %e
ce n(ar publica i$toria 7arii 'amilii8 C a$t!el de genealogie era
e?trem de neobi&nuit#, ca $# nu icem unic#. /ici m#car capetele
"ncoronate europene nu mai g#$eau urma $tr#mo&ilor lor dinainte
de evul mediu.
7aharet $uporta$e cu r#bdare e?ce$ele ei de entuia$m,
amintindu(i doar c# o a$t!el de $arcin# cerea un timp enorm !#r# $#
o!ere mari recompen$e. 0a urma urmelor, nu era dec+t evoluia unei
!amilii de(a lungul $ecolelor) uneori cronicile nu "nregi$trau dec+t
ni&te li$te de nume $au $curte de$crieri a unor viei pa&nice,
enumer#ri de date de na&tere &i de dece$ $au "n$cri$uri dovedind
emigrarea.
Conver$aiile acelea purtate la lumina dulce din bibliotec#, unde
$e ame$tecau at+t de pl#cut miro$urile de piele veche, de
pergament, de lumin#ri &i de !oc "n &emi(neu, "i r#m#$e$er# gravate
"n minte. 7aharet, maie$tuoa$# ca "ntotdeauna, a&eat# l+ng# !oc,
cu ochii ei veri acoperii de ochelari mari cu lentile u&or colorate, o
punea "n gard# pe @e$$e c# acea$t# munc# ri$ca $#(i con$ume tot
timpul, $#(i interic# realiarea unor lucruri mai importante. Ceea ce
conta era e?i$tenta 7arii 'amilii, nu arhivele ei, vitalitatea !iec#rei
generaii, cunoa&terea &i iubirea dintre neamuri. Cronologia nu
!#cea dec+t $# a,ute la "n!#ptuirea ace$tor eluri.
%ar @e$$e nu mai $imi$e "n viaa ei ceva a$em#n#tor cu dorina
de a $e ocupa de acea$t# munc#. 7aharet avea $#(i permit# $#
r#m+n#, nu(i a&a8 Avea "n !a# ani pe care putea $#(i dedice ace$tei
biblioteci, pentru a de$coperi, "n cele din urm#, originile !amiliei;
%oar mai t+riu "&i d#du$e $eama c# ace$te origini con$tituiau un
mi$ter pro!und, unul doar din nenum#ratele mi$tere care o uimi$er#
"n vara aceea. %oar mai t+riu "ncepu$er# $# o tulbure tot !elul de
am#nunte.
%E PI0%G, 7aharet &i 7ael nu(&i !#ceau niciodat# apariia "nainte
de c#derea $erii, iar e?plicaia - c#(&i petrecu$er# iua dormind -
nu era, de !apt, o e?plicaie. Unde dormeau, "n de!initiv8 Camerele
lor r#m+neau goale toat# iua, cu u&ile date de perete, iar din
dulapuri $e rev#r$au cele mai n#$tru&nice ve&minte. Pe la apu$ul
$oarelui ap#reau bru$c, de parc# $(ar !i materialiat din aer. @e$$e
ridica, de pild#, ochii dintr(o carte. 7aharet era "n camer#, l+ng#
&emineu, per!ect machiat#, "mbr#cat# parc# pentru un rol, purt+nd
bi,uterii $uperbe "n urechi &i la g+t, care $tr#luceau la lumina
tremur#toare a !ocului. 7ael, "mbr#cat ca de obicei "n ,acheta &i
pantalonii lui de piele, $e $pri,inea de un perete.
C+nd @e$$e "i "ntreba de$pre orarele ace$tea ciudate, 7aharet "i
d#dea r#$pun$uri care o convingeau pe loc; Erau am+ndoi ni&te
!iine !oarte palide, dete$tau $oarele &i $e culcau !oarte t+riu; Ceea
ce era adev#rat. Chiar a&a, pe la patru dimineaa erau "nc# "ntr(o
di$cuie "n!ocat# pe teme politice $au i$torice, !iecare a$um+ndu(&i o
per$pectiv# e?trem de biar# &i de grandioa$#, numind vechile
ora&e pe numele lor antice, uneori purt+nd conver$aia "ntr(o limb#
$tranie, cu un ritm rapid, pe care @e$$e nici m#car n(o putea
cla$i!ica, ce $# mai vorbim de "nele$. <ucur+ndu($e totu&i de
puterile ei paranormale, a,ungea uneori $# ghicea$c# $en$ul celor
$pu$e) dar nu recuno&tea nici unul din cuvintele acelea ciudate.
%e a$emenea, "n mod evident, 7aharet avea o nemulumire cu
privire la 7ael. Era $au nu amantul ei8 /u $(ar !i i$.
=i(apoi, o intriga !elul "n care(&i vorbeau 7ael &i 7aharet, de
parc# "&i citeau g+ndurile unul altuia. <ru$c, 7ael icea, de e?emplu>
H%oar i(am $pu$ $# n(ai nici o gri,#;H c+nd, de !apt, 7aharet nu(i
adre$a$e nici o vorb#. Uneori era &i @e$$e implicat# "n genul ace$ta
de comunicare. Era $igur# c# o dat# 7aharet o chema$e, "i ceru$e
$# coboare "n $alonul principal, dar @e$$e putea $# ,ure c#(i aui$e
vocea numai "n minte.
<ine, ea "n$#&i avea acea$t# putere telepatic#. %ar o aveau oare
&i 7ael, &i 7aharet8
7e$ele - alt# enigm#. Ap#reau "n !aa ei numai m+nc#rurile
care(i pl#ceau. /u era nici o nevoie $# le $pun# $ervitorilor ce(i place
&i ce nu. Ei &tiau; 7elci, $tridii umplute, !ettucine alia carbonara,
mu&chi Mellington, toate !elurile ei !avorite "i erau $ervite $ear# de
$ear#. 9inurile erau de o calitate e?cepional#, niciodat# nu mai
gu$ta$e a&a ceva. Totu&i, 7aharet &i 7ael nu $e prea atingeau de
nimic, parc# ciuguleau ca ni&te p#$#rele. Cel mai ade$ea $t#teau la
ma$# !#r# $# "&i $coat# m#car m#nu&ile.
%ar viitatorii ciudai care veneau din c+nd "n c+nd8 .antino, de
e?emplu, un italian brunet care veni$e pe ,o$ "ntr(o $ear#, "n$oit de
un t+n#r amic ce $e numea Eric. .antino o privi$e "ndelung pe @e$$e,
de parc# avea de a !ace cu un animal e?otic, apoi "i $#ruta$e m+na
&i(i o!eri$e un $uperb inel cu $maralde, care di$p#ru$e la c+teva $eri
dup# aceea !#r# nici o e?plicaie. =i el di$cuta$e timp de vreo dou#
ore "n limba aceea ciudat# cu 7aharet, &i apoi pleca$e !urio$, "n$oit
de tovar#&ul lui, Eric, u&or intimidat.
7ai erau apoi petrecerile e?travagante din unele nopi. /u $e
trei$e @e$$e de dou# ori pe la trei $au patru dimineaa ca $# vad#
ca$a plin# de lume8 Prin toate camerele $e aueau voci &i r+$ete.
Toi oa$peii aveau un aer comun. Erau !oarte palii &i aveau ochi
nemaipomenii, la !el ca 7ael $au 7aharet. %ar "n unele ocaii lui
@e$$e "i !u$e$e !oarte $omn. /ici m#car nu(&i amintea c+nd $e urca$e
"n pat. P#$tra$e amintirea unui moment doar, c+nd $e trei$e
"ncon,urat# de c+iva b#rbai tineri e?trem de !rumo&i, care(i
umplu$er# un pahar cu vin ro&u, urm#torul lucru pe care &i(l
amintea !iind c#, bru$c, $e !#cu$e diminea#. Era "n pat. .oarele $e
$trecura pe !erea$tr#. Ca$a era goal#.
Aui$e, de a$emenea, diver$e gomote ciudate, la ore in$olite.
Iuruitul unui elicopter $au al unui avion mic, de pild#. %ar nimeni nu
$u!la o vorb# de$pre ce $e(nt+mpla$e.
*n $chimb, niciodat# nu !u$e$e mai !ericit#; <iareriile a$tea nu
meritau $# o preocupe; "ntotdeauna c#p#ta r#$pun$uri de la
7aharet, care "i &tergeau in$tantaneu din minte orice "ndoial#. @e$$e
$e mira totu&i c(a,ungea $# "&i $chimbe a&a de iute p#rerile. %e
obicei, era !oarte $igur# de opiniile ei. .entimentele &i le cuno&tea
pe dat#. %e !apt, avea o !ire "nc#p#+nat#. Totu&i, &i acum, la orice
vorb# a lui 7aharet avea imediat o eitare "ntre dou# atitudini> ori
HCe tot $pui e complet ridicol;H ori H%e bun# $eam#;H
%ar @e$$e $e di$tra prea bine ca $# "&i !ac# probleme. %in primele
$eri di$cuta$e cu 7ael &i 7aharet de$pre arheologie. 7aharet era un
ivor ne$ecat de in!ormaii, de&i uneori avea idei !oarte ciudate.
%e e?emplu, $u$inea c# agricultura ap#ru$e pentru c# unele
triburi, de&i tr#iau !oarte bine !#c+nd doar v+n#toare, aveau nevoie
"n permanen# de plante halucinogene pentru anumite ritualuri
religioa$e. .au pentru c# voiau $# !abrice bere. Puin "i p#$a c# nu
e?i$tau m#rturii arheologice care $# con!irme a&a ceva. 7ai $ap# tu
puin. C $# le g#$e&ti.
7ael citea $uperb, cu voce tare, poeii) 7aharet c+nta c+teodat#
la pian, note lente, meditative. Eric reap#ru$e "n c+teva $eri &i
c+nta$er# "mpreun#.
Adu$e$e cu el c+teva !ilme din @aponia &i din Italia, pe care le
privi$er# cu "nc+ntare. 'u$e$e vorba de QJaidan, un !ilm ,apone
impre$ionant, de&i cam "n$p#im+nt#tor, &i de @ulieta .piritelor, care(
o !#cu$e pe @e$$e $# ibucnea$c# "n lacrimi.
Toi ace&ti oameni o g#$eau pe @e$$e !oarte intere$ant#. %e !apt,
7ael "i punea "ntreb#ri nemaipomenit de ciudate. 'uma$e vreodat#
"n viaa ei o igar#8 Ce gu$t avea ciocolata8 Cum de avea cura,ul $#
circule "n ma&in# cu vreun t+n#r $au $# intre "n apartamentul lui8
/u(&i d#dea $eama c# ar putea $# o omoare8 Ea aproape c#
ibucni$e "n r+$. /u, $erio$, in$i$ta$e el, a$ta $e putea "nt+mpla. El,
unul, $e enerva chiar numai la g+ndul ace$ta. Uit#(te "n iare. *n
marile ora&e !emeile erau tratate de b#rbai ca ni&te c#prioare la
v+n#toare.
Era mai bine $# $chimbe $ubiectul, $#(l roage $#(i pove$tea$c#
de$pre c#l#toriile lui. .#(i de$crie locurile prin care umbla$e -
pove$tea at+t de minunat. Tr#i$e muli ani "n ,unglele amaoniene.
%ar re!ua categoric $# $e urce "ntr(un HaeroplanH. Era prea
prime,dio$. %ac# e?ploda8 Iainele Hde $to!#H nu(i pl#ceau, pentru c#
nu erau $u!icient de $olide.
Un incident curio$ avu$e$e loc "ntre ei. 9orbi$er# de$pre una &i
alta la ma$#. Ea "i e?plica$e de$pre !antomele pe care le vedea din
c+nd "n c+nd, iar el $e re!eri$e cu ciud# la ace$tea drept duhuri ale
morilor care(&i pierdu$er# mintea, ale morilor ne$#n#to&i, ceea ce
o !#cu$e $# r+d# !#r# $# vrea. %ar el avea dreptate) !antomele nu $e
purtau oare ca &i cum n(aveau minte8 Chiar a$ta era, de !apt,
"n$p#im+nt#tor la ele. Care "ncet#m total $# mai e?i$t#m c+nd
murim8 .au mai r#m+nem c+tva timp $ub o !orm# non(cerebrat#,
ap#r+nd "n !aa oamenilor "n cele mai nepotrivite momente &i
"ndrug+nd numai pro$tii celor care au calit#i de mediu8 C+nd a $pu$
vreo $ta!ie ceva intere$ant cuiva8
- /u $unt dec+t cele "nc# legate de p#m+nt, $pu$e$e 7ael. Cine
poate &ti "n$# unde mergem dup# ce ne deleg#m "n !ine de trup &i
de pl#cerile $ale8
0a ora aceea @e$$e era ameit# drav#n &i $imea cum o cuprinde
groaa la amintirea ca$ei(!antom# a lui .tan!ord Mhite &i a duhurilor
aproape inviibile pe care ea le vedea "n mi,locul mulimii la /eJ
Por:. *&i concentra$e bru$c toat# atenia a$upra lui 7ael, care
pentru prima oar# nu purta nici m#nu&ile, nici ochelarii !umurii.
.uperbul 7ael, c#ruia "i $clipeau ochii alba&tri, cu pupila neagr# ca
t#ciunele.
- *n a!ar# de a$tea, continua$e 7ael, mai e?i$t# &i alte duhuri,
preente din totdeauna. .unt cele care n(au avut nicic+nd trup &i
$unt !urioa$e din pricina a$ta.
Ce idee curioa$#;
- %e unde &tii8 "l "ntreba$e @e$$e, privindu(l drept "n ochi.
7ael era nea$emuit de !rumo$. 'rumu$eea lui reie&ea din $uma
micilor de!ecte - na$ul puin coroiat, ma?ilarul cam proeminent,
!aa o$oa$# "ncadrat# de coama de p#r de culoarea paiului. P+n# &i
ochii erau cam prea ad+ncii, dar cu at+t mai viibili. %a, era !rumo$,
"i venea $#(l "mbr#i&ei, $#(l $#rui, $#(l chemi "n pat... %e !apt,
atracia pe care o $imi$e de la "nceput pentru el "i p#ru bru$c
cople&itoare.
Apoi avu$e$e o iluminare. /u era o !iina uman#. Pretindea doar
c#(i !iin# uman#. Era !oarte limpede. %ar, "n acela&i timp, ce
caraghio$ din partea ei $# g+ndea$c# a&a ceva; %ac# nu era om, ce
naiba putea $# !ie8 C#ci duh $au !antom# nu era. =i a$ta era
limpede.
- 7i $e pare c# nu putem &ti unde $e de$parte realul de ireal,
ad#uga$e ea !#r# $# vrea. %ac# te uii $u!icient de mult# vreme la
ceva, bru$c i $e pare mon$truo$.
*n realitate, chiar "ntor$e$e capul de la el &i privea !i? vaa cu
!lori de pe ma$#. Erau "n ea tranda!iri care(&i pierdeau petalele &i
ramuri de !erig# &i de clopoei ro&ii. P#reau de pe alt# lume, ca
in$ectele privite prea "ndelung, parc# d#deau !iori; Ce erau, "n
de!initiv8 In clipa aceea vaa $e $p#r$e$e "n buc#i, iar apa $e
r#$p+ndi$e de ,ur "mpre,ur. 7ael, cu o $pontan# $inceritate, ro$ti$e>
- Ah, iart#(m#, n(am vrut.
9aa $e $p#r$e$e cu adev#rat, nu era nici o urm# de "ndoial#.
'#r# nici un motiv, !#r# vreo lovitur#. 7ael pleca$e $# $e plimbe prin
p#dure &i, "nainte de a ie&i din camer#, o $#ruta$e pe !runte, iar
m+na "i tremura$e bru$c c+nd "ncerca$e $# o m+ng+ie pe p#r, a&a c#
renuna$e.
E(adev#rat c#, de data aceea, @e$$e b#u$e cam mult. %e !apt, pe
tot timpul vacanei aceleia @e$$e b#u$e cam mult. %ar nimeni nu
p#rea $# bage de $eam#.
%in c+nd "n c+nd, mergeau "mpreun# &i dan$au "n poian#, c+nd
era lun#. %an$au $pontan, !iecare $ingur, mi&c+ndu($e "n cercuri,
privind "n $u$ $pre cer. 7ael !redona $au 7aharet c+nta c+ntece "n
limba aceea necuno$cut#.
*n ce $tare de $pirit era oare pe(atunci de(&i petrecea ore "n &ir "n
!elul ace$ta8 Cum de nu(&i pu$e$e "ntreb#ri, nici m#car "n g+nd,
de$pre ve&nicele m#nu&i pe care 7ael le purta p+n# &i "n ca$# $au
de$pre ochelarii negri purtai noaptea la plimbare8
Apoi, "ntr(o noapte, @e$$e $e du$e$e la culcare practic beat#,
chiar "nainte $# $e crape de iu#, &i avu$e$e un vi$ cumplit. 7ael &i
7aharet $e tot certau. 7ael $punea tot timpul> H%ar dac# moare8
%ar dac# o omoar# cineva, $au d# pe$te ea o ma&in#8 %ar dac#...
dar dac#...H Kgomotul deveni$e in$uportabil.
C+teva nopi mai t+riu $e declan&a$e cata$tro!a aceea oribil# &i
deci$iv#. 7ael !u$e$e puin plecat, apoi $e "ntor$e$e. Ea b#u$e vin
ro&u toat# $eara &i $t#tu$e cu el pe tera$#, el o $#ruta$e, iar ea
le&ina$e, dar "&i d#dea totu&i $eama ce $e "nt+mpl#. C $tr+ngea "n
brae, "i $#ruta $+nii, dar ea $imea cum o cuprinde o ben#
cumplit#. =i(i ap#ru$e din nou !ata din vi$ul avut la /eJ Por:, pe
care o v#u$e atunci c+nd "i !u$e$e !ric#. 7ael n(o putea vedea, dar
@e$$e &tia !oarte bine cine era, era mama ei, 7iriam, &i(&i d#dea
$eama c#, de data a$ta, 7iriam era cea "n!rico&at#. 7ael "i d#du$e
bru$c drumul.
- Unde e8 $triga$e el !urio$.
@e$$e de$chi$e$e ochii. Ap#ru$e 7aharet &i "l lovi$e at+t de tare
pe 7ael, c#(l r#$turna$e pe$te balu$trad#. @e$$e "ncepu$e $# urle &i,
gr#bindu($e $# $e uite "n ,o$, o "mpin$e$e, !#r# $# vrea, pe !ata din
vi$.
*l v#u$e pe 7ael ,o$ de tot, "n poian#) nu p#i$e nimic. Era
impo$ibil, dar a$ta era. .e ridica$e de,a "n picioare &i(i !#cea lui
7aharet o plec#ciune ceremonioa$#. Era luminat de la !ere$trele de
la parter) pe v+r!ul degetelor "i trimitea un $#rut lui 7aharet.
Acea$ta p#rea tri$t#, dar "i +mbi$e. Ro$ti$e c+teva vorbe cu gla$
$c#ut, acompaniate de un ge$t c#tre 7ael, de parc# voia $#(i
comunice c# nu e $up#rat# pe el.
0ui @e$$e "i !u$e$e groa# c# 7aharet ar !i putut $# $e $upere pe
ea, dar, c+nd o privi$e "n ochi, "&i d#du$e $eama c# n(avea nici un
motiv de "ngri,orare. Apoi, privindu($e, v#u$e c# tot pieptul rochiei
"i era $!+$iat. Acolo unde o $#ruta$e 7ael $imea o durere a$cuit#,
dar, c+nd $e "ntor$e$e $pre 7aharet, parc# !u$e$e cuprin$# de un
delir, nu(&i mai auea nici propriile vorbe.
=edea pe patul ei, $pri,init# de perne &i(mbr#cat# cu o c#ma&#
lung# de noapte. *i pove$tea lui 7aharet c# o v#u$e iar#&i pe
maic#($a, c# !u$e$e pe tera$#. %ar nu era dec+t o mic# parte din tot
ce pove$ti$e, pentru c# i $e p#ru$e c# $t#teau de vorb# am+ndou#
de ore "ntregi. %e$pre ce oare8 7aharet "i $pu$e$e c# o $# uite totul.
C!, %oamne, c+t# $ilin# "&i d#du$e apoi ca $# "&i amintea$c#.
Amintirile acelea trunchiate o chinui$er# ani de ile. 7aharet "&i
l#$a$e pe $pate p#rul bogat &i lucio$. .e plimba$er# "mpreun# prin
ca$a "ntunecat# ca dou# !antome, 7aharet o $tr+n$e$e "n brae, din
c+nd "n c+nd o $#ruta$e, iar la r+ndul ei, o lua$e "n brae pe
7aharet. Corpul lui 7aharet parc# era o piatr# tare care re$pira.
Urca$er# "ntr(o camer# $ecret# care $e g#$ea tocmai "n v+r!ul
muntelui. Erau acolo ni&te calculatoare enorme care b""iau &i tot
!elul de lumini ro&ii care clipeau ici &i colo. Pe un ecran
dreptunghiular ce $e "ntindea pe tot peretele $tr#luceau luminiele
unui enorm arbore genealogic pre!igurat electronic. Ace$ta era
arborele 7arii 'amilii, ale c#rui ramuri mergeau cu c+teva milenii "n
trecut. Totul pornea dintr(o $ingur# &i unic# r#d#cin#; 'iliaia luat# "n
con$ideraie inea de mame, a&a cum $e !#cu$e "ntotdeauna la
popoarele vechi> la egipteni, de pild#, de$cendena $e !#cea prin
prine$ele de $+nge regal. 0a !el $e petrecu$e &i cu triburile ebraice
p+n# "n ilele noa$tre.
*n momentul acela @e$$e "nele$e$e toate am#nuntele, numele
de locuri $tr#vechi, "nceputurile omenirii; - %oamne, oare chiar
cuno$cu$e punctul de unde "ncepu$e totul8 Avu$e$e "n !a# $utele
de generaii materialiate $ub !orm# gra!ic# "n !aa ochilor8
Cb$erva$e evoluia !amiliei prin #rile antice din A$ia 7ic# &i
7acedonia, apoi "n Italia, "n "ntreaga Europ#, pe urm# "n 0umea
/ou#; Acea$ta putea !i, "n de!initiv, arborele oric#rei !amilii;
/iciodat# dup# aceea nu mai !u$e$e "n $tare $# "&i reamintea$c#
detaliile ace$tui imen$ arbore electronic. 7aharet "i $pu$e$e doar c#
o $# uite totul. Era miraculo$ c# totu&i "&i mai amintea c+te ceva.
Ce altceva $e mai "nt+mpla$e8 Care !u$e$e obiectul lungii lor
conver$aii8
7aharet pl+n$e$e, a$ta &i(o amintea. Pl+n$e$e, $co+nd micile
$unete !eminine pe care le $coate orice !emeie c+nd pl+nge.
/iciodat# nu i $e p#ru$e at+t de !rumoa$#) cu tr#$#turile bru$c
"ndulcite, totu&i luminoa$e, cu puinele riduri e?trem de !ine abia
viibile. Cricum, erau "ntr(un loc puin luminat, @e$$e nu vedea nimic
di$tinct. *&i amintea de !aa aceea ar+nd ca un c#rbune aprin$ "n
"ntuneric, cu ochii veri "nrourai, dar at+t de emoionani, cu genele
blonde lucind de parc# ar !i !o$t pudrate cu aur !in.
Erau aprin$e lumin#ri "n camer#. *n !aa !ere$trelor $e ridica
p#durea. @e$$e o implora$e, apoi prote$ta$e. %ar, %oamne $!inte,
care !u$e$e $ubiectul di$cuiei8
C $# uii totul. /u(i vei aminti nimic.
C+nd de$chi$e$e ochii a doua i la lumina $oarelui, &tiu$e c#
totul lua$e $!+r&it, c# pleca$er#. *n primele clipe nu(&i aminti$e chiar
de nimic, dec+t c# $e $pu$e$e ceva irevocabil.
Apoi g#$i$e pe m#$ua de noapte o $cri$oare>
%raga mea,
/u(i prie&te $# te a!li "n ,urul no$tru. 7i(e team# c# ne(am
ata&at prea mult cu toii de tine, c# te in!luen#m mult prea mult &i
c# te "mpiedic#m $#(i continui cariera pe care i(ai ale$(o.
Te rog $# ne ieri c# te(am l#$at $ingur# at+t de bru$c. .unt
convin$# c# pentru tine e mai bine a&a. Am l#$at vorb# $# te duc#
ma&ina la aeroport. Avionul t#u pleac# la ora patru. 7attheJ &i
7aria te vor a&tepta la /eJ Por:.
'ii $igur# de drago$tea mea care nu "ncape "n vorbe. C+nd a,ungi
aca$#, o $# g#$e&ti o alt# $cri$oare de la mine. C+ndva, "ntr(o
noapte, pe$te c+iva ani, o $# redi$cut#m de$pre i$toria !amiliei.
Poate c# vei putea atunci $# devii a,utoarea mea pentru inerea
arhivelor, dac# vei mai dori. Pentru moment "n$# nu trebuie $# te
la&i acaparat# de acea$t# $arcin#. /u trebuie $#(i $acri!ici cei mai
!rumo&i ani din viaa ta.
Cu toat# drago$tea, a ta pentru totdeauna, 7aharet
@E..E n(o mai rev#u$e niciodat#.
.cri$orile $o$eau cu aceea&i regularitate, pline de a!eciune, de
intere$, de $!aturi. %ar n(avea $# mai !ie nici o viit#. @e$$e nu mai
primi nici o invitaie "n ca$a din p#durea .onoma.
*n lunile urm#toare @e$$e !u$e$e cople&it# de daruri, "ntre altele o
ca$# veche "n piaa Ma$hington din Green(Jich 9illage, a ma&in#
nou#, o $ub$tanial# $um# "n plu$ la venitul ei lunar, !#r# $# mai
vorbim de obi&nuitele bilete de avion pentru a !ace viite diver&ilor
membri ai !amiliei din lumea "ntreag#. 0a momentul cuvenit 7aharet
"i !inana$e chiar o bun# parte din mi$iunea arheologic# "ntreprin$#
de @e$$e la Ierihon. %e !apt, "n toii anii care urma$er#, @e$$e nici nu
apuca $# !ormulee o dorin#, c# ea "i era "mplinit#.
Totu&i, @e$$e r#m#$e$e pro!und marcat# de vara aceea. C dat#,
la %ama$c, "l vi$a$e pe 7ael &i $e trei$e pl+ng+nd.
TRGIA la 0ondra &i lucra la <riti$h 7u$eum c+nd "ncepur# $#(i
revin# "n !or# amintirile. /u(&i d#du$e niciodat# $eama ce anume
provoca$e ace$t !enomen. Poate c#, pur &i $implu, ceea ce $pu$e$e
7aharet - C $# uii - nu mai avea e!ect. %ar $(ar !i putut $# !ie
altceva la mi,loc. *ntr(o $ear#, trec+nd prin piaa Tra!algar "l v#u$e
pe 7ael $au poate era cineva care $em#na per!ect cu el. <#rbatul, la
o di$tan# bunicic# de ea, o privi$e cu in$i$ten# c+nd ridica$e &i ea
ochii &i(l v#u$e. Totu&i, c+nd ea "i !#cu$e cu m+na, el "i "ntor$e$e
$patele &i pleca$e !#r# $# dea vreun $emn c# o cuno&tea. 'ugi$e
dup# el, "ncerca$e $#(l a,ung#, dar el di$p#ru$e !#r# urm#.
R#m#$e$e ,ignit#, decepionat#. %up# trei ile "n$# primi$e un
cadou anonim, o br#ar# din argint b#tut. Era o veche bi,uterie
celtic#, de$coperi$e ea apoi, probabil c# !#cea o avere. Era oare cu
putin# ca 7ael $#(i !i trimi$ obiectul acela $uperb &i nepreuit8 Ea
a&a voia $# cread#.
%e !iecare dat# c+nd $tr+ngea "n m+n# br#ara, "i $imea
preena. *&i amintea de $eara aceea de demult, c+nd vorbi$er# de
!antomele !#r# minte. K+mbea !#r# $# vrea. Era ca &i cum ar !i !o$t
l+ng# ea, ca &i cum ar !i $tr+n$(o "n brae &i ar !i $#rutat(o. *i
pove$ti$e lui 7aharet "n urm#toarea $cri$oare de cadoul primit. /u
$e mai de$p#ri$e niciodat# de br#ar#.
@e$$e inea un ,urnal "n care(&i nota amintirile ce(i reveneau. %e
a$emenea, vi$ele &i am#nuntele de care(&i amintea prin c+te o
$tr#!ulgerare. %ar de$pre a$ta nu(i $u!la nici o vorb# lui 7aharet "n
$cri$ori.
'u$e$e &i "ndr#go$tit# la 0ondra, dar pove$tea $e termina$e pro$t
&i $e $imea $ingur#. Atunci ale$e$e Crdinul Talama$ca momentul de
a intra "n contact cu ea, iar viaa ei "&i $chimba$e de!initiv cur$ul.
@E..E locuia "ntr(o ca$# veche de l+ng# Chel$ea, nu departe de
ca$a unde locui$e c+ndva C$car Milde. Tot pe(acolo tr#i$e la un
moment dat &i @ame$ 7c/eill Mhi$tler, apoi <ram .to:er, autorul
romanului %racula. @e$$e iubea cartierul. '#r# $# !i &tiut, "nchiria$e o
ca$# b+ntuit# de mult# vreme de !antome. 9#u$e din primele luni
c+teva lucruri ciudate. Apariii $labe, o$cilatorii, ade$ea preente
prin a$t!el de locuri) ecouri, cum le i$e$e 7aharet, ale unor
per$oane care tr#i$er# acolo cu muli ani "nainte. @e$$e le l#$a "n
pace.
Totu&i, !iind oprit# pe $trad# "ntr(o dup#(amia# de c#tre un
,urnali$t care "i e?plica$e c# $cria un articol de$pre acea ca$#
b+ntuit#, @e$$e "i pove$ti$e !#r# nici un a$cuni& de$pre lucrurile pe
care le v#u$e. /i&te !antome obi&nuite la 0ondra> o !emeie b#tr+n#
care ie&ea din buc#t#rie cu o can# de ap# "n m+n#, un b#rbat "n
redingot# &i cu ,oben care ap#rea c+teva clipe pe treptele $c#rii.
Articolul ie&i$e de$tul de melodramatic. Era evident c# @e$$e
vorbi$e prea mult. I $e atribuiau puteri HparanormaleH &i era
con$iderat# drept un Hmediu "nn#$cutH, care vedea a$t!el de lucruri
tot timpul. Cineva din ramura din Por:$hire a !amiliei Reeve$ "i
d#du$e tele!on $# o tachinee pe tema a$ta. =i @e$$e con$idera$e c#
era amuant. %ar, "n a!ar# de acea$t# atitudine, nu(i prea p#$a de
toate a$tea. Era cu!undat# "n $tudiile ei la <riti$h 7u$eum. Pentru
ea, ceea ce $cri$e$e ,urnali$tul acela nu conta "n nici un !el.
%oar c#, citind articolul, o $una$e cineva de la Talama$ca.
Aaron 0ightner, un domn "n v+r$t#, cu a$pect demodat, cu p#rul
alb &i cu maniere impecabile, o invita$e $# ia ma$a cu el. C ma&in#
Roll$ RoLce, veche dar "ntreinut# cu gri,#, "i du$e$e la un mic club
particular de o de$#v+r$it# elegan#.
Pentru @e$$e !u$e$e una dintre cele mai ciudate "nt+lniri. %e !apt,
"i amintea de vara aceea de demult, nu pentru c# i(ar !i $em#nat, ci
pentru c# era o e?perien# la !el de deo$ebit# ca &i aceea,
ne$em#n+nd cu nimic din tot ce i $e mai "nt+mpla$e vreodat#.
0ightner era un adev#rat dandL, dup# p#rerea lui @e$$e, cu p#rul
lui alb, bogat &i e?celent "ngri,it, &i(mbr#cat "ntr(un co$tum croit
impecabil, de tJeed %onegal. Era $ingurul om pe care(l v#u$e
vreodat# umbl+nd cu un ba$ton de argint.
'#r# $# piard# vremea &i "ntr(un mod !oarte pl#cut "i e?plica$e lui
@e$$e c# rolul lui era acela de de$coperitor de paranormali &i c# lucra
pentru un Hordin $ecret, numit Talama$caH, al c#rui unic $cop era
acela de a colecta date &i de a p#$tra arhive de$pre mani!e$tarea
!enomenelor paranormale. Talama$ca $e intere$a de oamenii care
aveau puteri paranormale. Celor care aveau calit#i puternice de
mediu li $e o!erea apoi chiar po$ibilitatea de a deveni membri &i de
a !ace o adev#rat# carier# "n domeniul Hinve$tigaiilor p$ihiceH. Era
vorba mai degrab# de a urma o vocaie, c#ci Talama$ca impunea
devoiune total#, loialitate &i re$pectarea regulilor Crdinului.
@e$$e aproape c# ibucni$e "n r+$. %ar $e p#rea c# 0ightner era
preg#tit pentru a$t!el de $ceptici$me. *i ar#t# imediat c+teva
H&iretlicuriH pe care le utilia "n a$t!el de o(caii. .pre uimirea lui
@e$$e, reu&i$e $# mi&te c+teva obiecte de pe ma$# !#r# $# le ating#.
Era un talent $implu, $pu$e$e el, care "i $ervea drept carte de viit#.
Cu ochii holbai, !#r# $# poat# ro$ti vreun cuv+nt, @e$$e $e uita$e
la $olnia care $e plimba pe ma$#, de parc# era "ne$trat# cu o
voin# proprie. C+nd 0ightner "i pove$ti$e c# &tia totul de$pre ea,
$urpria !u$e$e total#. =tia de unde venea, unde(&i !#cu$e $tudiile.
=tia c# din cea mai !raged# copil#rie v#u$e duhuri. Crdinul deinea
in!ormaii datorit# $ur$elor obi&nuite, e?i$ta de(acuma un do$ar
"ntreg de$pre @e$$e. 7ai cu $eam# nu trebuia $# $e $imt# o!en$at#.
Trebuia $# "neleag# c# Talama$ca "&i !#cea anchetele cu cel mai
mare re$pect pentru individul re$pectiv. %o$arul coninea e?clu$iv
ceea ce comunica$e chiar ea vecinilor, pro!e$orilor $au colegilor de
cla$#. @e$$e "l avea la di$poiie c+nd voia. A&a $e petreceau
"ntotdeauna lucrurile la Talama$ca. Eventual $e "ncerca o luare de
contact cu per$oanele $tudiate. Per$oanei re$pective i $e d#deau
toate in!ormaiile, care alt!el erau $trict con!ideniale.
@e$$e "l bombarda$e pe 0ightner cu "ntreb#rile. *nele$e$e !oarte
repede c#, de&i &tia multe lucruri de$pre ea, nu avea "n nici un !el
in!ormaii de$pre 7aharet $au de$pre 7area 'amilie.
Ceea ce o tenta$e p+n# la urm# !u$e$e ace$t ame$tec de preciii
&i de lacune. %ac# 7aharet ar !i !o$t pomenit# o $ingur# dat#, ar !i
"ntor$ $patele, pentru totdeauna, Crdinului Talama$ca, c#ci
loialitatea ei !a# de 7area 'amilie era de nedruncinat. %ar
Talama$ca nu era intere$at# dec+t de capacit#ile ei paranormale.
*n ciuda $!aturilor lui 7aharet, @e$$e era intere$at# de ace$te
capacit#i.
I$toria Crdinului $e dovedea nemaipomenit de pa$ionant#.
.punea adev#rul omul ace$ta8 Un ordin $ecret, a c#rei "n!iinare $e
$itua prin anul 45A, un ordin care "nc# de pe atunci acumula$e
documente de$pre vraci &i vr#,itoare, de$pre medii &i v##tori de
duhuri8 Era e?trem de impre$ionat#, la !el cum !u$e$e c+ndva de
arhivele 7arei 'amilii.
0ightner reu&i$e $# ia$# "nving#tor &i dup# al doilea tur de
"ntreb#ri. Era evident c#(&i cuno&tea $ubiectul pe toate p#rile.
9orbi$e cu mult# preciie de per$ecuia catarilor, de de$!iinarea
Crdinului Templierilor, de e?ecutarea lui Grandier &i de alte eci de
a$t!el de HevenimenteH i$torice. @e$$e nu reu&i$e nici m#car o dat#
$#(l "n!unde. %impotriv#, el !#cea aluie la vraci &i magicieni antici
de care ea n(aui$e niciodat#.
*n $eara aceea, c+nd a,un$e$er# la $ediul Crdinului, undeva "n
a!ara 0ondrei, $oarta lui @e$$e era aproape hot#r+t#. /u mai pleca$e
din vila aceea dec+t dup# o $#pt#m+n# &i atunci doar pentru a
p#r#$i de!initiv apartamentul din Chel$ea &i a $e in$tala la $ediul
Crdinului Talama$ca.
Acea$t# vil# era o cl#dire uria&# con$truit# prin 25BB, pe care
Crdinul o achiiiona$e HnumaiH cu vreo dou# $ute de ani "n urm#.
%ac# bibliotecile &i $aloanele elegante, "mbr#cate "n lambriuri,
!u$e$er# amena,ate &i ornamentate dup# moda din 2ABB, cu
$tucaturi &i !rie, $ala de me$e &i multe dintre dormitoare erau "nc#
de pe vremea epocii eli$abetane.
@e$$e !u$e$e imediat cucerit# de atmo$!era ace$tui loc, de
mobilele au$tere, de imen$ele &emineuri din piatr# &i de podelele
lu$truite de $te,ar. 'u$e$e, de a$emenea, "nc+ntat# de primirea pe
care i(o reerva$er# membrii Crdinului, care "i adre$a$er# c+teva
cuvinte prietene&ti, pentru a $e re"ntoarce apoi lini&tii la di$cuiile
lor $au la lectura iarelor "n va$tele $aloane luminate ca iua. .ur(
prin#toarea bog#ie a ace$tei ca$e nu !#cea dec+t $# con!irme
declaraiile lui 0ightner. Iar atmo$!era era at+t de pa&nic#, at+t de
$enin#. Te $imeai bine !iic. Camenii de aici nu pretindeau a !i
altceva dec+t erau.
'u$e$e mai cu $eam# $ub,ugat# de biblioteci, care "i aminteau
de acea var# tragic# &i de un loc a$em#n#tor, a c#rui bibliotec#
plin# de comori $tr#vechi "i !u$e$e re!uat#. Aici, nenum#rate
volume con$emnau proce$ele vr#,itoarelor, apariiile de !antome,
mani!e$taiile de $piriti$m, caurile de po$e$iune diabolic#, de
tele:ineie, de re"ncarnare, &i a&a mai departe. *n $ub$olurile cl#dirii
erau amena,ate muee, pline de obiecte mi$terioa$e a$ociate
!enomenelor paranormale. E?i$tau anumite "nc#peri "n care nu
puteau intra dec+t membrii $eniori ai Crdinului. Per$pectiva de a
avea acce$ la ace$te $ecrete "ntr(o bun# i o "nc+nta$e.
- E ve&nic mult de lucru, "i $pu$e$e Aaron !#r# $# in$i$te. 9ei,
toate arhivele $unt "n latine&te, dar nu putem pretinde celor mai
tineri care intr# "n Crdin $# cunoa$c# latina. *n ilele noa$tre nici nu
$e poate pune problema, "n ace$te depoite, vei, documentaia
privind mare parte din obiecte n(a !o$t adu$# la i de patru $ecole...
Aaron era, bine"nele$, la curent c# @e$$e cuno&tea nu numai
latina, dar &i greaca, vechea limb# egiptean# &i limba $umerian#, de
a$emenea. %ar habar n(avea c# @e$$e g#$i$e un $ub$titut pentru
comorile pierdute ale acelei veri "ndep#rtate, c#(&i g#$i$e o alt#
H7are 'amilieH.
Chiar "n aceea&i $ear# o ma&in# !u$e$e trimi$# la vechea adre$#
a lui @e$$e "n Chel$ea, $#(i aduc# lucrurile de care avea nevoie. /oua
ei camer#, pe un col orientat $pre $ud(ve$t al cl#dirii, era o
"nc#pere con!ortabil# &i pl#cut#, cu un tavan !#cut "n che$oane &i cu
un &emineu $til Tudor.
@e$$e nu mai voia $# p#r#$ea$c# nicic+nd acea$t# ca$#, iar Aaron
era con&tient de a$ta. *n vinerea aceleia&i $#pt#m+ni, la numai trei
ile dup# in$talarea ei, !u$e$e primit# ca novice "n Crdin. I $e
acorda$e o impre$ionant# bur$# lunar#, un birou al#turat camerei
$ale, un &o!er per$onal, oric+nd la di$poiia ei, &i un automobil
vechi, dar e?trem de con!ortabil. %emi$iona$e de la <riti$h 7u$eum
!#r# nici o "nt+riere.
Regulamentul era $implu. Avea la di$poiie doi ani pentru a !i
!ormat#, timp "n care trebuia $# !ie totdeauna di$ponibil# pentru a
"n$oi pe ali membri "n orice col al lumii c+nd era nevoie. Avea voie
$# vorbea$c# de$pre Crdin oricui din !amilia ei $au prietenilor. %ar
per$oanele $tudiate, anchetele &i do$arele r#m+neau con!ideniale.
=i "i era interi$ $# publice ceva de$pre Talama$ca. %e !apt, orice
Hmenionare public#H a Crdinului era interi$#, orice aluie privind
mi$iunile $peci!ice trebuind $# r#m+n# vag#, !#r# a !i date "n vileag
numele per$oanelor $au a locurilor implicate.
Ea urma $# $e ocupe mai cu $eam# de arhive, de traduceri &i de
HadaptareaH vechilor cronici &i proce$e(verbale. C i pe $#pt#m+n#
trebuia $# $e con$acre cla$i!ic#rii diver$elor pie$e adunate "n
mueele din $#lile $ubterane. Cricum, munca de teren - cercet#rile
directe legate de ca$ele b+ntuite de $ta!ii &i de alte !enomene de
genul ace$ta - avea $# treac# pe primul plan oric+nd era nece$ar#.
/u(i $cri$e$e lui 7aharet de$pre hot#r"rea luat# dec+t dup# vreo
lun#. *n $cri$oare "&i d#du$e !r+u liber tuturor $entimentelor. *i iubea
pe oamenii ace&tia, iubea munca pe care o !#cea. %e bun# $eam#
c# biblioteca de aici "i amintea de arhivele !amiliei de la .onoma &i
de vremea c+nd !u$e$e at+t de !ericit#. 7aharet o "nelegea,
de$igur.
R#$pun$ul m#tu&ei ei o uimi. 7aharet cuno&tea e?i$tena
Crdinului Talama$ca. %e !apt, 7aharet p#rea de(a dreptul
!amiliariat# cu i$toria lui. *i $pu$e$e !#r# nici un preambul c+t de
mult aprecia$e e!orturile ace$tui ordin de a $c#pa de la rug pe muli
inoceni "n perioada per$ecuiilor contra vr#,itoarelor din $ecolul al
cinci$preecelea &i al &ai$preecelea.
Ei(au vorbit cu $iguran# de H!iliera de evadareH graie c#reia
nenum#rai ne!ericii acuai de vr#,itorie au !o$t luai din $atele &i
c#tunele unde $e a!lau, unde ri$cau $# !ie ar&i pe rug, &i ad#po$tii la
Am$terdam, un ora& luminat, unde minciunile &i ab$urdit#ile cu
privire la vr#,itorie nu g#$eau creare.
@e$$e nu avu$e$e cuno&tin# de$pre a&a ceva, dar cur+nd urma
$# veri!ice e?actitatea am#nuntelor. Totu&i, 7aharet emitea unele
reerve cu privire la Talama$ca>
Pe c+t de mult admir umani$mul lor !a# de cei per$ecutai de(a
lungul $ecolelor, tot pe at+ta con$ider c# cercet#rile lor n(au
reultate intere$ante. .# $peci!ic de ce> !#r# "ndoial# c# duhurile,
!antomele, vampirii, v+rcolacii, vr#,itoarele, entit#i ce nu pot !i
de!inite, pot $# e?i$te "ntr(adev#r &i c# Talama$ca "&i poate dedica
"nc# un mileniu $tudiului lor, dar "ntrebarea e ce !olo$ aduce a$ta
omenirii8 "n ce m#$ur# e in!luenat de$tinul ei8
%e bun# $eam#, "ntr(un trecut "ndep#rtat, cei care vedeau
duhurile, cei care vorbeau cu ele, au e?i$tat. Poate c# vr#,itoarele &i
&amanii "&i aveau rolul &i "n$emn#tatea lor "n cadrul triburilor. Pe
baa e?perienelor ace$tora e?trem de $imple $(au con$truit
adev#rate religii, $(au dat nume mitice unor entit#i de un vag
ab$olut &i a$t!el $(a a,un$ la un mod impre$ionant de e?primare a
combinaiilor de credine $uper$tiioa$e.
*n i$toria omenirii toate ace$te religii n(au avut mai cur+nd un rol
negativ dec+t poitiv8
%#(mi voie $#(i $ugere c#, oricum am interpreta i$toria, noi am
dep#&it $tadiul la care contactul cu duhurile poate $# ne !ie de vreun
!olo$. .ceptici$mul ma,orit#ii indiviilor cu privire la !antome, la
medii &i la tot re$tul, e$te total ,u$ti!icat. .upranaturalul, $ub orice
!orm# ar e?i$ta, nu ar trebui $# $e ame$tece "n nici un !el "n i$toria
umanit#ii.
Pe $curt, eu $u$in c#, "n a!ar# de m+ng+ierea adu$# vreunui
$u!let tulburat ici &i colo, Talama$ca $tr+nge documente de$pre
!enomene care nu au &i nu trebuie $# aib# nici o importan#.
Talama$ca e$te o organiaie intere$ant#. %ar nu poate $# realiee
lucruri importante.
Eu te iube$c. *i re$pect deciia. *n acela&i timp, $per c# o $#(i
treac# acea$t# pa$iune, c# ai $# te "ntorci la lumea adev#rat# c+t de
cur+nd.
@e$$e cugeta$e "ndelung "nainte de a(i r#$punde. 'aptul c#
7aharet nu aprecia ceea ce hot#r+$e o chinuia. Totu&i, "i era
limpede c#, dac# lua$e acea$t# hot#r"re, o !#cu$e &i din vina lui
7aharet, care "i interi$e$e $# $e ocupe de $ecretele !amiliei, pe
c+nd Talama$ca o adopta$e.
C+nd, "n $!+r&it, "i $cri$e$e, o a$igura$e pe 7aharet c# membrii
Crdinului nu(&i !#ceau nici o iluie cu privire la $emni!icaia muncii
lor. *i $pu$e$er# lui @e$$e c# totul r#m+nea $ecret, c# "n cele mai
multe cauri nu trebuia $# $e a&tepte nici la glorie, nici la vreo
$ati$!acie palpabil#. =i c# ei erau primii care $# cread#, e?act ca
7aharet, "n lip$a de importan# a mediilor, duhurilor &i a !antomelor.
%ar oare nu e?i$tau milioane de oameni care credeau c#
de$coperirile arheologilor n(aveau nici o importan#8 @e$$e o
implora$e pe 7aharet $# "neleag# ce mult contau toate ace$tea
pentru ea. *n !inal, $pre propria $urprindere, $cri$e$e urm#toarele
r+nduri>
/(am $# pove$te$c niciodat# nimic aici de$pre 7area 'amilie &i
de$pre ca$a din .onoma $au de$pre lucrurile mi$terioa$e care mi $(
au "nt+mplat acolo. Ar !i !oarte dornici $# a!le un a$t!el de mi$ter. Eu
"i $unt loial# ie. %ar, "ntr(o i, te rog $#(mi permii $# m# "ntorc "n
Cali!ornia, $#(mi dai ocaia $# vorbe$c de$pre lucrurile pe care le(am
ob$ervat. *n ultima vreme mi(au revenit "n minte diver$e momente
petrecute acolo. Am avut c+teva vi$e $urprin#toare. Cricum, "mi
pun toat# "ncrederea "n ,udecata ta. Ai !o$t at+t de generoa$# cu
mine. /u m# "ndoie$c nici o clip# de drago$tea ta. Te rog, de
a$emenea, $# "nelegi c+t de mult te iube$c &i eu.
7aharet "i r#$pun$e$e doar cu c+teva r+nduri>
@e$$e,
Eu $unt o per$oan# "nc#p#+nat# &i plin# de biarerii> aproape
"ntotdeauna am obinut tot ce voiam. %in c+nd "n c+nd, nu(mi dau
$eama e?act ce con$ecine pot avea actele mele a$upra celorlali. /(
ar !i trebuit $# te invit niciodat# "n ca$a mea din .onoma) a !o$t un
act egoi$t din partea mea, pentru care n(am nici o $cu#. A&a c# te
rog $# m# a,ui $#(mi "mpac con&tiina &i uit# cu de$#v+r&ire c# vii(
ta aceea a avut loc. /u(i !ace gri,i cu privire la amintirile tale, dar
nici nu te chinui $# le de$ci!rei. Tr#ie&te(i viaa ca &i cum vacana
aceea tulbur#toare n(ar !i e?i$tat niciodat#. C+ndva am $# r#$pund
la toate "ntreb#rile, dar n(am $# mai "ncerc niciodat# $#(i modi!ic
de$tinul. Te !elicit pentru noua ta vocaie. Iubirea mea pentru tine
r#m+ne ve&nic ne$chimbat#.
Urma$er# cadouri $omptuoa$e. 9alie din piele pentru c#l#toriile
lui @e$$e &i un impermeabil dublat cu blan# de nurci, ca $#(i tin# de
cald "n climatul abominabil din Anglia, ar# pe care Hnumai druiii o
"ndr#geauH, cum $cri$e$e 7aharet.
@e$$e !u$e$e "nc+ntat# de hain#, pentru c# blana era pe
din#untru &i nu atr#gea atenia. 9aliele "i erau !oarte utile. 7aharet
continua $#(i $crie uneori &i de dou#(trei ori pe $#pt#m+n#.
R#m+nea la !el de plin# de atenii ca "ntotdeauna.
%ar, pe m#$ur# ce treceau anii, @e$$e deveni$e mai di$tant#,
$cri$orile ei erau mai $curte &i mai $poradice, !#r# "ndoial# din caua
caracterului con!idenial al muncii ei "n cadrul Crdinului Talama$ca.
Pur &i $implu, nu putea $#(i de$crie lui 7aharet lucrurile de care $e
ocupa.
@e$$e "&i continua viitele la ceilali membri ai 7arii 'amilii de
Cr#ciun &i de Pa&ti. C+nd verii ei treceau pe la 0ondra, $e vedeau ca
$# ia ma$a $au $# $e plimbe "mpreun#. Toate contactele ace$tea
erau "n$# $uper!iciale &i de $curt# durat#. 9iaa lui @e$$e era
acaparat# de Talama$ca.
U/ /CU univer$ "i ap#ru lui @e$$e lucr+nd la traducerea din latin#
a arhivelor> de$coperi raporturi de$pre !amilii $au indivii dotai cu
puteri paranormale, de$pre cauri HevidenteH, de vr#,itorie, de$pre
!armece Hadev#rateH care produceau cata$tro!e, "n !ine, de$pre
proce$ele vr#,itoarelor, ve&nic a$em#n#toare &i ve&nic !a$cinante,
implic+nd cel mai ade$ea inoceni !#r# nici o putere de ap#rare.
7uncea i &i noapte, traducerea o !#cea direct pe calculator, reu&ind
$# e?trag# un material i$toric ine$timabil din pergamentele uate.
%ar i $e de$chi$e$e "nc# o lume, &i mai !ermec#toare, legat# de
ace$t domeniu. /ici la un an dup# primirea ei "n Crdin, @e$$e !u$e$e
martor# la apariii de $ta!ii $u!icient de "n$p#im+nt#toare ca $#(i
$coat# din ca$ele lor p+n# &i pe cei mai echilibrai dintre oameni.
*ntre altele, v#u$e un copil cu puteri tele:inetice ridic+nd o ma$#
de $te,ar &i arunc+nd(o pe !erea$tr#. Comunica$e "n cea mai deplin#
t#cere cu cititorii de g+nduri care primeau toate me$a,ele trimi$e.
9#u$e $ta!ii cu mult mai palpabile dec+t &i(ar !i "nchipuit. 'u$e$e
martor# la tot !elul de !enomene - p$ihometrie, $criere automat#,
levitaie, tran$ele mediilor - le v#u$e, lua$e notie, dar r#m+nea
"ntr(o continu# mirare.
Avea oare $# $e obi&nuia$c# vreodat# cu ele8 .# le ia de bune8
P+n# &i cei mai vechi membri ai Crdinului m#rturi$eau c# &i ei erau
"n continuare guduii de !enomenele la care a$i$tau.
Pe de alt# parte, propria ei putere de a vedea era e?cepional#.
Iar !olo$irea con$tant# i(o devolta &i mai mult. *n doi ani de c+nd
era la Talama$ca, @e$$e viita$e ca$e b+ntuite de $ta!ii prin toat#
Europa &i "n .tatele Unite. 'iecare dou# ile de calm petrecute "n
bibliotec# erau urmate de cel puin o $#pt#m+n# petrecut# "n vreun
hol plin de curent, unde apariia intermitent# a vreunui $pectru
t#cut "i umplu$e de $paim# pe ceilali.
Rareori tr#gea "nv##minte "n$# din ace$te apariii. A,un$e$e &i
ea la concluia tuturor celorlali membri ai Crdinului> c# nu $e putea
alc#tui nici o teorie coerent# de$pre !enomenele oculte care $#
de$crie ab$olut toate ciud#eniile de care aveau parte "n munca lor.
7unca era pa$ionant#, dar ab$olut !#r# roade. @e$$e nu era $igur#
pe $ine c+nd $e adre$a ace$tor Hentit#i neodihniteH, $au duhurilor
!#r# minte, cum le i$e$e c+ndva 7ael at+t de bine. Totu&i, @e$$e le
recomanda $# $e mute $pre $!ere Hmai "nalteH, $# "&i caute lini&tea
&i, a$t!el, $#(i la$e &i pe muritori "n pace.
Era unica atitudine po$ibil#, de&i o "n$p#im+nta ideea c# "n ace$t
mod le !ora poate $# p#r#$ea$c# $ingura !orm# de e?i$ten# pe
care le mai era dat $# o aib#. %ar dac# la cap#t nu era dec+t
moartea, iar apariiile $e produceau doar c+nd vreun duh mai
tenace nu voia $# o accepte8 Era prea cumplit ace$t g+nd - era
oribil $# "&i imaginee lumea duhurilor doar ca un !el de $tr#lucire a
lemnului putred "nainte de bena total#.
Cricum, @e$$e reu&ea $# gonea$c# !antomele din ca$e. Atunci era
"nc+ntat# de u&urarea pe care o re$imeau cei ce vieuiau "n acele
ca$e. *ncepu$e $# aib# $entimentul pro!und c# viaa ei avea un $en$
e?cepional. Era o via# plin# de aventuri. /(ar !i $chimbat(o pentru
nimic "n lume.
*n !ine, aproape. %ac# ar !i ap#rut "n prag 7aharet cer+ndu(i $#
revin# "n ca$a din .onoma &i $# $e ocupe de arhivele 7arei 'amilii,
ar !i l#$at totul "n urm# !#r# nici o eitare. %ar poate c# nici atunci,
"n !ond.
Tot lucr+nd la arhivele ordinului, @e$$e d#du$e pe$te unele
documente care o $ili$er# $# "&i pun# multe "ntreb#ri "n privina 7arii
'amilii.
Tran$criind documentele privind vr#,itoria, @e$$e de$coperi$e c#
de $ecole Talama$ca inea $ub ob$ervaie diver$e H!amilii de
vr#,itoareH care po$edau averi con$iderabile, "n aparen# dob+ndite
printr(o evident# intervenie $upranatural#. Crdinul "nc# mai $tudia
a$t!el de !amilii; 'iecare generaie "n !amiliile de genul ace$ta avea
Ho vr#,itoareH care putea, dup# cum $puneau rapoartele, $# atrag# &i
$# manipulee diver$e !ore $upranaturale, pentru a a$igura
acumularea con$tant# de bunuri de c#tre !amilie, a$igur+ndu(i
$ucce$ul "n toate domeniile de activitate uman#. .e p#rea c#
puterile ace$tea $e tran$miteau ereditar, adic# pe baa unor
caracteri$tici !iice, dar, de !apt, nimeni nu &tia ceva e?act. *n
preent unele dintre ace$te !amilii "&i ignorau total propria i$torie &i
nu(&i d#deau $eama c# aveau "n mi,locul lor o Hvr#,itoareH chiar "n
$ecolul al dou#ecilea. %e regul#, Talama$ca "&i d#dea o$teneala $#
ia contactul cu a$emenea per$oane, dar ade$ea ame$tecul Crdinului
era re!uat. Alteori $e lua hot#r"rea de neame$tec, relaia !iind
con$iderat# drept prea Hpericuloa$#H, deoarece indiviii viai
realmente puteau !ace !armece cu reultate ne!a$te.
7ai multe $#pt#m+ni la r+nd, tulburat#, dar ne"ncre#toare,
@e$$e nu aciona$e "n nici un !el. %ar nu(i ie&ea din minte modelul
organi#rii unor a$t!el de !amilii. .em#na prea mult cu $tructura
7arii 'amilii, a&a cum "i !u$e$e ea e?plicat# de 7aharet.
Apoi $e apuca$e $# !ac# unicele cercet#ri pe care le putea
"ntreprinde !#r# $# tr#dee pe nimeni. Trecu$e atent "n revi$t# toate
do$arele !amiliilor de vr#,itoare din po$e$ia Crdinului. Control# &i
r#$control# totul. C#uta$e cele mai vechi cronici &i le $tudia$e cu
lupa.
/u e?i$ta nici o meniune de$pre 7aharet. /ici o in!ormaie
de$pre cineva din vreo ramur# a 7arii 'amilii, nici un nume propriu
de care @e$$e $# !i auit vreodat#. /ici m#car cea mai mic# noti#
care $#(i treea$c# $u$piciuni.
.e $imi$e e?trem de u&urat#, dar, "n cele din urm#, nu !u$e$e
prea uimit#. In$tinctul "i $pu$e$e c# nu era pe pi$ta cea bun#.
7aharet nu era vr#,itoare. /u "n $en$ul acela al cuv+ntului. 0ucrurile
erau mult mai complicate.
E adev#rat, de a$emenea, c# @e$$e nu "ncerca$e niciodat# "n
mod $erio$ $# clari!ice acea$t# $ituaie. /u voia $# emit# nici o
teorie cu privire la acea$t# problem#, a&a cum nu voia nici "n alte
domenii. =i nu numai o dat# "i veni$e ideea c#, dac# $e $imea bine
"n $+nul Crdinului Talama$ca, era &i pentru c#, av+nd at+tea mi$tere
"n ,ur, uita de mi$terul care o privea per$onal. *ncon,urat# de
!antome &i $pectre, &i copii po$edai, nu $e mai g+ndea dec+t rareori
la 7aharet &i la 7area 'amilie.
CD/% primi$e rangul de membru plin, @e$$e era de,a o $omitate
"n privina regulilor Crdinului, a procedurilor &i a protocolului
anchetelor. *n plu$, &tia per!ect c+nd &i cum $# a,ute poliia "n
caurile de crim# &i "n ce !el $# evite contactul cu pre$a. A,un$e$e,
de a$emenea, $# poarte un re$pect deo$ebit Crdinului, care nu era o
organiaie dogmatic#. /u impunea membrilor $# cread# "n vreo
dogm#, ci doar $# !ie cin$tii &i e?trem de prudeni "n m+nuirea
!enomenelor pe care le $tudiau.
Talama$ca era intere$at# de repetiii, de $imilitudini, de modele.
E?i$ta o abunden# de termeni, dar nu un vocabular rigid. %o$arele
erau cla$ate "n a&a !el, "nc+t $# $e poate !ace leg#turi "ntre ele "n
toate direciile cu putin#.
Cu toate ace$tea, &i teoreticienii erau $tudiai. @e$$e citi$e toate
c#rile $emnate de marii detectivi ai $upranaturalului, de medii $au
cercet#tori "n domeniul alien#rii mentale. .tudia$e totul &i cerceta$e
tot ce era legat de problemele oculti$mului.
Ade$ea "i reveneau "n minte $!aturile lui 7aharet. Ceea ce(i
$pu$e$e era adev#rat. 'antomele, $pectrele, cei care citeau
g+ndurile altora &i care mi&cau obiecte !#r# $# le ating# erau
!a$cinani doar pentru ob$ervatorii imediai. Pentru omenire "n$#, "n
$en$ul cel mai larg al cuv+ntului, toate ace$tea nu "n$emnau mare
lucru. I$toria omenirii nu avea $# !ie guduit# de vreo mare
de$coperire "n domeniul ocultului nici acum, nici c+ndva "n viitor.
Cricum, @e$$e n(ar !i renunat "n ruptul capului la munca ei.
Prin$e$e gu$tul ace$tor emoii, ace$tor $ecrete. .e a!la "n p+ntecele
Crdinului &i, de&i $e obi&nui$e cu lu?ul din ,urul ei - dantelele vechi,
patul cu baldachin, tac+mu(rile din argint curat, ma&ina cu &o!er,
$ervitorii - devenea din ce "n ce mai $obr# &i mai reervat#.
0a treieci de ani era o !emeie palid#, !ragil#, cu p#rul ca v#paia
de$p#rit "n dou# de o c#rare &i l#$at $u!icient de lung pe umeri,
"nc+t $# n(o deran,ee. /u $e machia, nu $e par!uma &i nu purta nici
o bi,uterie, "n a!ara br##rii celtice. Co$tumul ei obi&nuit $e
compunea dintr(o ,achet# de ca&mir, purtat# cu pantaloni de $to!#
$au cu blugi, dac# $e g#$ea "n America. Era cu toate ace$tea o
per$oan# atr#g#toare, care "i cucerea pe b#rbai prea u&or chiar
c+nd n(avea nici o intenie. Avea aventuri cu unii dintre ei, dar
ace$tea nu durau mult. =i rareori aveau importan#.
Cel mai mult contau prieteniile pe care le lega$e cu ceilali
membri ai Crdinului) toi "i erau ca ni&te !rai $au $urori. Erau e?trem
de ata&ai unii de alii. Atmo$!era de comunitate din ,urul ei o
"nc+nta. 0a orice or# din noapte $e putea cobor" "n $alonul ve&nic
luminat, unde $e g#$eau "ntotdeauna c+teva per$oane tree, care
citeau $au $t#teau de vorb#, "n!runt+ndu($e pe vreo tem# $au alta
!#r# $# ridice gla$ul. .au $e putea trece pe la buc#t#rie, unde
buc#tarul de noapte "i putea prepara pe loc orice, un mic de,un luat
cu noaptea "n cap $au o cin# t+rie, orice "i doreai.
@e$$e ar !i putut r#m+ne acolo p+n# la $!+r&itul ilelor. Ca &i
ordinele catolice, Talama$ca $e "ngri,ea de membrii "n v+r$t# $au
devenii in!irmi. A muri "n $+nul Crdinului "n$emna a muri "ncon,urat
de tot lu?ul &i de toate "ngri,irile medicale imaginabile, a petrece
ultimele clipe a&a cum doreai, $ingur "n patul t#u $au "n mi,locul
prietenilor care te ineau de m+n#, te m+ng+iau, te $u$ineau. %ac#
voiai, puteai $# te duci $# $tai cu !amilia. %ar cei mai muli pre!erau
$# r#m+n# acolo p+n# la moarte. *nmorm+nt#rile erau demne &i
!a$tuoa$e. 0a Talama$ca moartea !#cea parte din via#. 0a !iecare
"nmorm+ntare participa un mare num#r de b#rbai &i !emei "n doliu.
%a, @e$$e "&i g#$i$e aici o !amilie. %ac# totul $(ar !i derulat
normal, ar !i r#ma$ cu ei pentru totdeauna.
%oar c#, pe la "ncheierea celui de(al optulea an, $e "nt+mpl#
ceva care avea $#(i $chimbe iar#&i tot cur$ul vieii, ceva ce produ$e
"n cele din urm# ruptura dintre ea &i Talama$ca.
Reali#rile lui @e$$e de p+n# atunci erau impre$ionante. %ar "n
vara anului 23A2 "nc# mai lucra $ub direcia lui Aaron 0ightner &i nu
avu$e$e dec+t rareori c+te(un contact cu membrii con$iliului
Crdinului $au cu puinii reali re$pon$abili ai Talama$c#i.
A&a c# !u $urprin$# "n momentul "n care %avid Talbot,
conduc#torul Crdinului, o invit# la biroul lui din 0ondra. %avid era un
b#rbat plin de energie, pe la vreo &aieci &i cinci de ani, cu p#rul
c#runt, bine !#cut, cordial. *i o!eri un pahar de vin de Xere$ &i "i vorbi
vreun $!ert de or# de$pre una &i alta "nainte de a intra "n $ubiect.
*i propunea lui @e$$e $# $e ocupe de o mi$iune complet di!erit#. *i
pu$e "n m+n# un roman ce $e g#$ea pe pia#, intitulat Interviu cu un
vampir. Apoi "i $pu$e $#(l citea$c#.
@e$$e r#ma$e "ncurcat#.
- %e !apt, $pu$e ea, l(am citit. %e c+iva ani. %ar ce(are de(a
!ace cu noi o carte ca a$ta8
@e$$e "&i cump#ra$e c+ndva un e?emplar "ntr(un aeroport &i "l
citi$e pe ner#$u!late "n timpul unui lung bor intercontinental.
Pove$tirea, chipurile $pu$# de un vampir unui t+n#r gaetar din .an
'ranci$co, o l#$a$e cu o impre$ie nepl#cut#, ca un vi$ ur+t. /u ar !i
putut $pune c# o aprecia$e. %e !apt, pre!era$e $# arunce cartea la
gunoi dup# aceea dec+t $# o la$e pe o banc#, de !ric# $# nu(i cad#
"n m+n# vreunuia capabil $# cread# toate pro$tiile acelea.
Per$ona,ele principale din carte - ni&te nemuritori teribil de
intere$ani, dac# $t#teai $# te g+nde&ti - !orma$er# o mic# !amilie
diabolic# "n /eJ Crlean$(ul dinaintea R#boiului de .ece$iune, unda
"&i v+na$er# victimele timp de mai bine de cincieci de ani. 0e$tat
era capul r#ut#ilor &i &e!ul grupului. 0oui$, $ubalternul lui, chinuit de
"ndoieli, era eroul c#rii &i "n acela&i timp pove$titorul. Claudia,
minunata lor H!iic#H vampiric#, era o !igur# tragic#, mintea i $e
"mbog#ea, iar corpul "i r#m+nea cel al unei eterne !etie de &a$e
ani. C#ut#rile de&arte ale lui 0oui$ pentru primirea ib#virii !ormau,
de !apt, $ubiectul c#rii, dar ceea ce o impre$iona$e mai cu $eam#
pe @e$$e !u$e$e ura Claudiei !a# de cei doi vampiri care o crea$er#
&i, "n cele din urm#, o di$tru$e$er#.
- Pove$tea din cartea a$ta nu e$te !iciune, $e mulumi $#(i
$pun# %avid. %ar nu e clar cu ce $cop a !o$t publicat#. Publicarea ei,
p+n# &i $ub !orma unui roman, ne(a alarmat.
- Cum adic# nu e !iciune8 "ntreb# @e$$e. /u "neleg.
- Autorul a $emnat $ub un p$eudonim, continu# %avid, iar
cecurile repreent+nd drepturile de autor $unt adre$ate unui t+n#r
care vagabondea# prin lume &i nu $e la$# contactat de noi. Era
totu&i reporter "nainte, ca gaetarul din roman. %ar nu a$ta ne
intere$ea# pentru moment. 7i$iunea pe care i(o "ncredin#m
con$t# "n depla$area la /eJ Crlean$ &i veri!icarea documentar# a
evenimentelor de$cri$e "n carte, care au avut loc "nainte de R#boiul
de .ece$iune.
- C clip#, o clip#. %e !apt, "mi $punei c# e?i$t# vampiri8 C#
ace$te per$ona,e - 0oui$ &i 0e$tat, &i !etia Claudia - $unt !#pturi
reale8
- %a, e?act, r#$pun$e %avid. '#r# a(l uita pe Armand, mentorul
Teatrului 9ampirilor de la Pari$. *i aminte&ti de Armand, nu(i a&a8
@e$$e "&i amintea prea bine de Armand &i de teatru. Armand,
nemuritorul cel mai v+r$tnic din roman, avea corpul &i chipul unui
adole$cent de &apte$preece ani. C+t prive&te teatrul, ace$ta !u$e$e
de$cri$ ca un loc de groa#, "n care $ear# de $ear# erau ma$acrate,
chiar pe $cen#, !iine umane, "n !aa unui public "ncre#tor care(&i
imagina c# e vorba doar de un $pectacol.
Calitatea de co&mar tipic# "ntregii c#ri "i revenea clar "n minte
lui @e$$e. 7ai ale$ p#rile de$pre Claudia. Claudia muri$e la Teatrul
9ampirilor. 'u$e$e di$tru$# de an$amblul de vampiri condu$ de
Armand.
- %avid, trebuie $# "neleg ad literam ce(mi $punei8 C# a$t!el
de !#pturi e?i$t# cu adev#rat8
- Ab$olut, r#$pun$e %avid. *nc# de la "n!iinarea Crdinului ne(am
ocupat de ob$ervarea ace$tui tip de !#ptur#. %e !apt, Talama$ca $(a
creat tocmai pentru $tudierea lor, dar a$ta(i alt# pove$te. %up#
toate probabilit#ile, romanul ace$ta nu conine nici un per$ona,
inventat, tocmai ace$ta e $copul mi$iunii tale> $# aduni probe de$pre
e?i$tena ca$ei de la /eJ Crlean$ de$cri$# "n roman &i de$pre cele
trei per$oane - Claudia, 0oui$, 0e$tat.
@e$$e ibucni "n r+$. /u $e putu $t#p+ni. Realmente, r+$e din
toat# inima. E?pre$ia plin# de r#bdare a lui %avid o !#cu $# r+d# &i
mai tare. %ar el nu !u $urprin$, la !el cum nu !u$e$e $urprin$ nici
Aaron 0ightner c+nd intra$e "n contact cu ea cu opt ani "n urm#.
- Atitudinea ta e$te e?celent#; coment# %avid, cu un u&or
+mbet ironic. /(am vrea $# ai prea mult# imaginaie $au $# !ii prea
"ncre#toare. %oar c# ace$t gen de $tudiu cere !oarte mult# atenie,
@e$$e, &i re$pectarea $trict# a regulilor. Crede(m# c+nd $pun c# e un
domeniu !oarte prime,dio$. 'ire&te, ai libertatea de a re!ua mi$iu(
nea chiar de la "nceput.
- /u m# !acei $# r+d din nou, v# rog, replic# @e$$e. Cuv+ntul
Hprime,dieH nu $e pronuna dec+t rareori $au
aproape niciodat# la Talama$ca. Ea "l v#u$e doar $ub !orm#
$cri$# pe do$arele de$pre !amiliile de vr#,itoare. E drept c# a,un$e$e
$# cread# "n e?i$tena ace$tor !amilii !#r# $# "&i pun# mari probleme.
9r#,itoarele erau tot oameni, iar duhurile puteau !i manipulate, dup#
c+t $e p#rea. %ar $# cread# "n vampiri8
- <un, hai $(o lu#m alt!el, $pu$e %avid. *nainte de a te hot#r",
hai $# e?amin#m c+teva obiecte depoitate la noi "n magaii, care
au aparinut ace$tor !#pturi.
Ideea era irei$tibil#. *n $ub$olurile $ediului Crdinului erau
nenum#rate "nc#peri "n care @e$$e nu avu$e$e niciodat# voie $#
p#trund#. /(avea de g+nd $# piard# acea$t# ocaie.
Pe c+nd cobora $c#rile "mpreun# cu %avid, "i reveni "n minte
bru$c &i e?trem de clar atmo$!era ca$ei din .onoma. Acela&i coridor
lung cu becuri chioare din loc "n loc, ca "n $ub$olul ca$ei lui 7aharet.
C cuprin$e o !ebrilitate &i mai mare.
7ergea "n $patele lui %avid "n t#cere, trec+nd de u&i "ncuiate una
dup# alta. 9#u c#ri, pe un ra!t "ntre#ri o h+rc#, "ntr(un col, pe ,o$,
un vra! de haine, "n alte camere erau mobile, picturi "n ulei, cu!ere &i
ca$e de !ier, &i, mai cu $eam#, pra! pe$te toate cele.
- Toate obiectele a$tea di$parate, $pu$e %avid cu un ge$t
di$preuitor, $unt legate "ntr(un !el $au altul de amicii no&tri b#utori
de $+nge &i nemuritori. %e !apt, !ormea# o $pe# !oarte
materiali$t#. 0a$# "n urma lor tot !elul de gunoaie. /u rareori, c+nd
$e plicti$e$c de un anumit loc $au de o identitate, la$# "n p#r#$ire
c+te o ca$# "ntreag#, cu mobile, haine, chiar &i cu co&ciuguri -
!oarte ornamentate &i chiar intere$ante. %ar e?i$t# c+teva lucruri
deo$ebite pe care vreau $# i le ar#t. Cred c# vor !i $u!icient de
conving#toare.
Conving#toare8 E?i$ta ceva conving#tor "n domeniul "n care
lucrau ei8 Ce dup#(amia# plin# de $urprie;
%avid o condu$e "n ultima "nc#pere, !oarte mare &i cu pereii
dublai de pl#ci de co$itor, unde aprin$e lumini puternice care
veneau din pla!on.
Pe peretele din !und era $pri,init un tablou de !oarte mari
dimen$iuni. Imediat "&i d#du $eama c# inea de Rena&tere, poate din
&coala veneian#. Era pictat cu tempera pe lemn. =i avea $uperbul
lu$tru al picturilor de !elul ace$ta, o $tr#lucire pe care nici un
material $intetic n(o putea crea. @o$, "n colul din dreapta, $e vedea
titlul $cri$ "n latin#, cu litere mici romane, &i numele arti$tului.
HTentaia lui AmadeoH
de 7ariu$
.e d#du c+iva pa&i "napoi $#(l $tudiee.
Un cor de "ngeri $uperbi, cu aripi negre, planau dea$upra unei
$iluete "ngenuncheate, un adole$cent cu p#rul &aten(a(r#miu. Cerul
de cobalt din $patele lui, v#ut printr(o $erie de arcade, era $em#nat
cu nori aurii. Pardo$eala de marmur# din !aa per$ona,ului avea o
per!eciune !otogra!ic#, "i $imeai r#coarea, vedeai vini&oarele
pietrei.
%ar !rumu$eea picturii venea mai cu $eam# de la !elul "n care
erau tratate per$ona,ele. 'eele "ngerilor erau modelate cu o
e?trem# preciie, hainelor lor "n culori pa$telate &i aripilor negre nu
le lip$ea nici un detaliu. Iar b#iatul, b#iatul era, pur &i $implu, viu; "n
ochii lui c#prui $tr#lucea o lumin# care trecea dincolo de p+n#;
Pielea p#rea u&or umed#. %#dea impre$ia c# avea $# $e mi&te $au
$# vorbea$c# "n clipa urm#toare.
%e !apt, tabloul era prea reali$t pentru a aparine Rena&terii.
'igurile erau $peciale, nu idealiate. Unii "ngeri p#reau c# $e amu#,
alii c# $e "ntri$tea#. 7aterialul hainei &i al ,ambierelor b#iatului era
prea reali$t redat. .e puteau vedea p+n# &i unele c+rpituri, o mic#
ruptur# &i pra!ul de pe o m+nec#. =i "nc# alte am#nunte de acela&i
gen> pe pardo$eal#, ici &i colo, $e vedeau !rune u$cate, iar "ntr(o
parte erau abandonate pe ,o$, !#r# nici o motivaie, dou# pen$ule.
- Cine e$te ace$t 7ariu$8 &opti ea.
/umele nu(i $punea nimic. /iciodat# nu mai v#u$e un tablou
din &coala italian# cu at+tea elemente tulbur#toare. *ngeri cu aripi
negre...
%avid nu(i r#$pun$e. *i ar#t# cu degetul adole$centul.
- Pe b#iat a& dori $#(l ob$ervi mai atent, $pu$e el. /u el e$te
adev#ratul $ubiect al $tudiului pe care "l vei "ntreprinde, dar
repreint# o important# leg#tur#.
.ubiectul8 0eg#tura... Era prea captivat# de tablou.
- Privii, $unt acolo "n col &i ni&te oa$e, oa$e de om pe care $(a
depu$ pra!ul, de parc# le(ar !i m#turat cineva din cale. %ar ce vor $#
"n$emne toate a$tea8
- %a, murmur# %avid. C+nd $e !olo$e&te cuv+ntul HtentaieH e
de obicei vorba de diavoli care "ncon,ur# un $!+nt.
- *ntocmai, r#$pun$e ea. Iar me&te&ugul arti$tului e$te
e?cepional. Cu c+t $e uita mai mult la tablou, cu at+t $e $imea mai
tulburat#. %e unde avei tabloul ace$ta8
- Crdinul a !#cut achiiia acea$ta cu c+teva $ecole "n urm#.
Emi$arul no$tru de la 9eneia l(a $alvat dintr(o ca$# ar$# care d#dea
$pre Canal Grande. 9ampirii $unt ve&nic a$ociai cu incendiile,
apropo. E$te arma lor obi&nuit# c+nd $e r#boie$c "ntre ei.
Totdeauna au loc incendii. *n Interviu cu un vampir $unt de$cri$e
c+teva, dac# "i aminte&ti. 0oui$ d# !oc unei ca$e din /eJ Crlean$
c+nd "ncearc# $#(l di$trug# pe creatorul &i mentorul lui, 0e$tat. 7ai
t+riu, acela&i 0oui$ d# !oc Teatrului 9ampirilor la Pari$, dup#
moartea Claudiei.
7oartea Claudiei... @e$$e $imi !iori pe &ira $pin#rii &i $e $urprin$e
tre$#rind.
- %ar prive&te cu atenie ace$t adole$cent, $pu$e %avid. %e$pre
el di$cut#m acum.
Amadeo. /umele "n$emna Hcel ce "l iube&te pe %umneeuH. Era
de o !rumu$ee rar#, nici vorb#. =ai$preece, poate &apte$preece
ani, cu o !a# cu tr#$#turi regulate, bine proporionat#, care, "n mod
curio$, avea o e?pre$ie de implorare.
%avid "i pu$e ceva "n m+n#. Ea "&i de$prin$e cu greu privirea de
la tablou &i "ntoar$e ochii $pre obiect. Avea "n m+n# un dagherotip
de pe la $!+r&itul $ecolului al nou#$preecelea. %up# ce "l privi un
moment e?clam#>
- %ar e aceea&i per$oan#;
- E?act. Pe dea$upra, repreint# o adev#rat# per!orman#
tehnic#. Portretul a !o$t realiat aproape pe "ntuneric, dup# a$!init,
c+nd un alt $ubiect nici n(ar !i putut !i !otogra!iat. Poi ob$erva c#
aproape nimic nu e viibil "n a!ar# de chipul lui.
A&a era, $ingura deo$ebire !a# de tablou era piept#n#tura la
mod#.
- Ai putea arunca o privire &i aici, $pu$e %avid. %e data acea$ta,
"i ar#t# o revi$t# din $ecolul al opt$preecelea, cu coloane "ngu$te,
litere mici &i ilu$traii "n peni#. Acela&i b#iat cobora dintr(o calea&ca
- era o $chi# rapid#, dar $e vedea c# b#iatul +mbea. Articolul $e
re!er# la el &i la teatrul lui, Teatrul 9ampirilor. E vorba de un iar
englee$c din 24A3. Adic#, vreo opteci de ani "nainte de
dagherotip, dup# p#rerea mea. E &i o de$criere a teatrului, precum
&i a ace$tui t+n#r.
(- Teatrul 9ampirilor... .e uit# atent la adole$centul
"ngenuncheat din tablou. <ine, dar ace$ta e Armand, e per$ona,ul
din roman;
- *ntocmai. .e pare c# pre!er# ace$t nume. E probabil c#
numele era Amadeo c+nd era "n Italia, dar &i l(a tran$!ormat "n
Armand "n $ecolul al opt$preecelea &i l(a !olo$it de(atunci "ncoace.
- /u m# luai a&a de repede, v# rog, $pu$e @e$$e. 9rei $#(mi
$punei c# e?i$t# documente de$pre e?i$tena Teatrului 9ampirilor8
%e$coperite de oamenii no&tri8
- <ine"nele$. %o$arul e enorm. /enum#rate c#ri de memorii
de$criu ace$t teatru. Po$ed#m p+n# &i copiile actelor de proprietate.
=i aici a,ungem la o alt# leg#tur# dintre do$arele noa$tre &i romanul
Interviu cu un 9ampir. Proprietarul teatrului e$te un anume 0e$tat
de 0ioncourt, care l(a cump#rat "n 24,A3. Iar cl#direa, "nc# e?i$tent#
"n Pari$ul actual, nu &i(a $chimbat proprietarul nici "n iua de ai.
- .(a veri!icat &i a$ta8 "ntreb# @e$$e.
- Totul $e g#$e&te "n do$ar, $pu$e %avid, cFpii ale actelor vechi
&i ale celor recente. Poi $tudia &i $emn#tura lui 0e$tat dac# vrei. El
are mania grandorii. .emn#tura lui acoper# c+te o ,um#tate de
pagin#. Avem copii dup# mai multe documente. 9rem $# i le
"ncredin#m. .# pleci cu ele la /eJ Crlean$. 7ai e?i$t# &i un articol
de iar de$pre incendiul care a deteriorat teatrul, care $eam#n# ca
dou# pic#turi cu de$crierea !#cut# de 0oui$. %ata core$punde cu cea
pomenit# "n roman. 'ire&te, trebuie $# reveri!ici totul. =i trebuie $#
cite&ti din nou romanul, cu mare atenie.
0A $!+r&itul $#pt#m+nii @e$$e lu# avionul pentru /eJ Crlean$.
Avea $arcina $# adnotee &i apoi $# caute dovei pentru tot ce
ap#rea "n roman> propriet#i, v+n#ri - cump#r#ri, articole "n iare
&i revi$te din epoca aceea, orice putea $u$ine teoria c# per$ona,ele
&i evenimentele din roman erau reale.
%ar lui @e$$e tot nu(i venea $# cread#. '#r# "ndoial# c# era ceva
"n toat# che$tia a$ta, dar era undeva o chichi#. Chichia con$ta,
probabil, "n !aptul c# un $criitor inteligent &i &mecher d#du$e pe$te
ni&te documente intere$ante &i e$u$e "n ,urul lor o !iciune "ntreag#.
0a urma urmelor, biletele de teatru, titlurile de proprietate,
programele &i tot re$tul nu dovede$c neap#rat e?i$tena unor
nemuritori b#utori de $+nge.
C+t privea regulamentul pe care @e$$e trebuia $#(l re$pecte,
ace$ta era de(a dreptul grote$c.
/u avea voie $# r#m+n# la /eJ Crlean$ dec+t de la r#$#ritul
$oarelui p+n# la patru dup#(amiaa. 0a patru trebuia $# plece cu
ma&ina la <aton Rouge, ora&ul cel mai apropiat, unde urma $# "&i
petreac# nopile "n $iguran#, "ntr(un hotel modern de &ai$preece
eta,e. %ac# i $e p#rea cumva c# ar !i $pionat# $au c# ar urm#ri(o
cineva, trebuia $# $e re!ugiee imediat "n mi,locul unei mulimi. %e(
acolo, dintr(o cabin# bine luminat#, cu aglomeraie "n ,ur, trebuia $#
tele!onee imediat la $ediul din 0ondra al Crdinului.
/u avea voie, "n nici un ca, $# "ntreprind# Hapropierea !iic#H de
vreun vampir. Parametrii puterilor vampirilor nu erau cuno$cui la
Talama$ca. .e &tia "n$# un lucru $igur> "i citeau g+ndurile. =i
$em#nau con!uie "n $pirit. E?i$tau multe probe care dovedeau c#
puterea lor !iic# era enorm#. Cu $iguran# c# puteau $# omoare.
%e a$emenea, unii dintre ei cuno&teau, !#r# nici o "ndoial#,
e?i$tena Crdinului Talama$ca. %e(a lungul $ecolelor di$p#ru$er#
c+iva membri, la un moment $au altul, "n cur$ul unor mi$iuni
a$em#n#toare cu a ei.
@e$$e trebuia $# citea$c# cu atenie, "n !iecare i, ,urnalele locale.
Talama$ca avea motive $# cread# c# "n momentul preent nu $e
g#$eau la /eJ Crlean$ nici un !el de vampiri. Alt!el n(ar !i trimi$(o
acolo pe @e$$e. %ar 0e$tat $au Armand, $au 0oui$ puteau ap#rea "n
orice clip#. %ac# @e$$e d#dea pe$te vreun articol de$criind vreun
dece$ mi$terio$, avea ordin $# p#r#$ea$c# imediat ora&ul &i $# nu $e
mai "ntoarc# acolo.
0ui @e$$e toate precauiile ace$tea i $e p#reau de tot haul. /u o
impre$iona$er# &i nici n(o "n!rico&a$er# t#ieturile din iarele acelea
vechi de$pre diver$e di$pariii mi$terioa$e.
*n de!initiv, poate c# di$p#ruii aceia !u$e$er# victimele unui cult
$atanic. Cricum, p#reau $# !i !o$t mult prea umani.
*n plu$, @e$$e "&i dorea mi$iunea acea$ta.
Pe drum $pre aeroport %avid o "ntreba$e de ce.
- %ac# "ntr(adev#r nu poi accepta ceea ce $pun eu, cum $e
!ace c# accepi $# !aci cercet#ri "n leg#tur# cu cartea8
/u r#$pun$e$e pripit.
- E ceva ce m# deran,ea# la romanul ace$ta. Tran$!orm# "n
ceva atr#g#tor viaa unor mon&tri. 0a "nceput nici nu(i dai $eama) e
un co&mar de care nu te poi debara$a. Apoi, bru$c, te $imi bine "n
atmo$!era aceea. 9rei $# r#m+i. /ici tragedia Claudiei nu rupe !ar(
mecul.
- =i...8
- 9reau tocmai $# dovede$c c# nu(i dec+t !iciune, $pu$e$e
@e$$e.
Talama$ca $e mulumi$e cu e?plicaia acea$ta, mai cu $eam# c#
venea de la un cercet#tor e?perimentat.
%ar "n cur$ul lungului bor p+n# la /eJ Por:, @e$$e "nele$e c#
mai e?i$ta un motiv, pe care nu putea $# i(l $pun# lui %avid. %e(abia
dac# "l recuno&tea "n $inea ei. Interviu cu un vampir "i aducea
aminte de vacana de var# la 7aharet, habar n(avea de ce. .e tot
oprea din citit, g+ndindu($e la vara aceea. *i reveneau "n minte tot
!elul de am#nunte. <a chiar "ncepu$e $# aib# &i vi$e de$pre a$ta.
Pur# coinciden#, "&i icea. Cu toate ace$tea, e?i$ta o leg#tur#, era
ceva "n atmo$!era c#rii, "n purtarea &i toanele per$ona,elor, era
ceva care !#cea ca lucrurile $# par# una &i $# !ie cu totul alta. %ar
nu(&i d#dea $eama ce. *n mod curio$, i $e bloca$e ,udecata, la !el ca
&i memoria.
PRI7E0E ile petrecute la /eJ Crlean$ !u$e$er# cele mai ciudate
din e?periena ei de cercet#tor al paranormalului.
Cra&ul avea o !rumu$ee care amintea de Caraibe, era umed,
plin de par!umuri tari, !u pe loc cucerit#. %ar pe oriunde $e ducea,
H$imea lucruri ciudateH. Parc# tot ora&ul era b+ntuit de !antome.
Ca$ele impoante de dinainte de r#boi te cucereau cu t#cerea &i cu
mi$terul lor. P+n# &i $tr#ile din Cartierul 'rance, pline de turi&ti,
p#$trau o atmo$!er# deopotriv# $enual# &i $ini$tr#, care o "ndemna
tot timpul ori $# o ia rana, ori $# $e oprea$c# pe c+te o banc#, "n
vi$are, "n piaa @ac:$on.
/u putea $# $u!ere !aptul c# era obligat# $# p#r#$ea$c# ora&ul la
ora patru. Iotelul "nalt Nin <aton Rouge era un monument al
con!ortului &i al lu?ului modern care(o "nc+nta de$tul de mult. %ar
nu $e putea $cutura de ambiana lenevoa$#, molatec#, a /eJ
Crlean$(ului. *n !iecare diminea# $e treea pe ,um#tate Con&tient#
c# avu$e$e vi$e de$pre vampiri. =i de$pre 7aharet.
Apoi, dup# patru ile de cercet#ri, !#cu o $erie de de$coperiri
care o determinar# $# alerge imediat la un tele!on. E?i$ta$e mai
mult ca $igur un 0e$tat de 0ioncourt "n$cri$ pe rolul de impoite din
0oui$iana. %e !apt, "n 2AFO deveni$e proprietarul unei ca$e de pe
.trada Regal#, pu$# pe numele lui de c#tre a$ociatul $#u "n a!aceri,
0oui$ de Pointe du 0ac. Ace$ta po$eda$e &apte propriet#i diver$e
prin 0oui$iana, una dintre ele !iind plantaia de$cri$# "n Interviu cu
un vampir. @e$$e r#ma$e cu gura c#$cat#. %e a$emenea, "nc+ntat#.
%ar mai !#cu &i alte de$coperiri. Cineva cu numele de 0e$tat de
0ioncourt po$eda, &i "n preent, diver$e ca$e prin tot ora&ul. Iar
$emn#tura lui, viibil# pe acte din 2A35 &i 232B era identic# cu cea
din $ecolul al opt$preecelea.
Ah, era prea !rumo$; @e$$e $e di$tra de minune.
Imediat $e du$e $# !otogra!iee propriet#ile lui 0e$tat. %ou#
dintre ele erau vile cu pori ruginite "n Cartierul Gr#dinilor, l#$ate "n
p#r#$ire &i, clar, nelocuite. %ar celelalte, inclu$iv ca$a de pe .trada
Regal#, dob+ndit# "n 2AFO, erau "n gri,a unei agenii locale, care le
"nchiria &i trimitea $umele obinute unui avocat pariian.
@e$$e nu mai putea $uporta. *i tele!on# lui %avid $#(i trimit# bani.
9oia $# r#$cumpere contractul de "nchiriere de la chiria&ii de pe
.trada Regal#, c#ci era cu $iguran# ca$a "n care locui$er# 0e$tat,
0oui$ &i Claudia. 9ampiri $au nu, locui$er# acolo;
%avid trimi$e rapid banii, dar &i in$truciuni !oarte $tricte> $# nu
$e apropie "n nici un ca de vile "n ruin#. @e$$e "i r#$pun$e imediat c#
e?amina$e de,a cele dou# locuri. /u trecu$e nimeni pe(acolo de ani
de ile.
Ca$a din ora& o intere$a "n$#. Pe la $!+r&itul $#pt#m+nii era
titulara contractului. 'o&tii chiria&i p#r#$ir# ca$a "nc+ntai, cu
buunarele pline de bani. A&a c# luni de dimineaa, din ori, @e$$e
intr# "n apartamentul gol de la eta,.
Ca$a "mb#tr+ni$e $uperb. 9echile &emineuri, tavanele de $tuc,
u&ile, toate erau la locul lor;
@e$$e $e pu$e imediat pe treab# "n camerele care d#deau $pre
$trad#, cu o &urubelni# &i o dalt#. 0oui$ de$cri$e$e un incendiu care
avu$e$e loc "n ace$te $aloane, "n care 0e$tat !u$e$e grav atin$. Ei
bine, @e$$e avea de g+nd $# vad# dac# !ocul acela l#$a$e urme.
%up# numai o or#, $coa$e la iveal# c+teva b+rne care purtau
urme de !oc; C+nd !u$e$er# reparate $tric#ciunile, ugravii - !ie
binecuv+ntai - umplu$er# g#urile cu iare vechi, datate din 2AFO.
Totul $e potrivea de minune cu pove$tea lui 0oui$. Era anul "n care
pu$e$e ca$a pe numele lui 0e$tat, !#c+nd planuri de plecare la Pari$,
apoi avu$e$e loc incendiul, dup# care, el &i Claudia !ugi$er# din ora&.
%e$igur, @e$$e nu voia $# renune la $ceptici$mul ei, dar
per$ona,ele din roman prindeau "n mod !oarte curio$ via#. 9echiul
tele!on negru din hol avea acum linia t#iat#. Era obligat# $# ia$# din
ca$# pentru a(i tele!ona lui %avid, &i a$ta o enerva. 9oia $#(i
pove$tea$c# totul imediat.
%ar nu ie&i. %impotriv#, r#ma$e pe g+nduri "n $alon ore "n &ir,
$imind !ierbineala raelor de $oare care b#teau pe parchet,
a$cult+nd cum $c+r+ia "ntreaga cl#dire. C ca$# de v+r$ta a$ta nu
poate !i lini&tit# niciodat#, nu "n climatul acela umed. %#dea
impre$ia c# tr#ie&te. Pe(aici !antome nu erau, oricum, nu vedea nici
una. Totu&i, n(avea nici impre$ia c# ar !i $ingur#. %impotriv#, parc#
o "ncon,ura o c#ldur#. Cineva parc# o "mpin$e bru$c, $# o treea$c#.
/u, i $e p#ru$e numai. /u(i nimeni pe(aici "n a!ar# de ea. C pendul#
b#t+nd ora patru....
A doua i "nchine o ma&in# de delipit tapetul la abur &i $e pu$e
pe lucru "n celelalte camere. 9oia $# dea de tapetul original pentru a
determina data, dar, de !apt, c#uta ceva anume. %e undeva, din
apropiere, $e auea c+ntecul unui canar, poate din vreun alt
apartament, poate din vreun magain, trilurile lui "i di$tr#geau
atenia. Erau minunate. /u uita de canar, c# alt!el o $# moar#. %in
nou, adormi.
.e trei t+riu, dup# c#derea "ntunericului. Auea de undeva de
pe aproape acordurile unui clavecin. R#ma$e "ndelung $# le a$culte
"nainte de a de$chide ochii. Era 7oart, c+ntat !oarte rapid. Prea
rapid, dar ce m#ie$trie; C ca$cad# de note, o virtuoitate uimitoare.
*n !inal, $e !or# $# $e ridice, $# aprind# lumina de $u$ &i $# bage din
nou "n pri# ma&ina de delipit.
7a&ina era grea) $tropii de ap# !ierbinte i $e prelingeau pe bra.
*n !iecare camer# reu&i$e $# $mulg# c+te o !+&ie de tapet p+n# la
peretele de origine, apoi trecu$e la urm#toarea. %ar b++itul
monoton al ma&inii o enerva. Parc# di$tingea gla$uri "n b++itul
acela - oameni care r+deau, care vorbeau "ntre ei, cineva parc#
in$i$ta, &optind ceva "n !ranue&te, $e auea &i pl+n$ul unui copil -
$au poate era o !emeie8
Cpri ma&ina. /u $e mai auea nimic. Era o iluie auditiv#
produ$# de gomotul acela care $e plimba prin camerele goale.
*&i relu# lucrul !#r# $# aib# con&tiina timpului trecut $au a
!aptului c# nu m+nca$e, $au c# i $e !#cea iar $omn. Continu# lucrul
la tapet cu ma&ina aceea grea p+n# ce d#du bru$c de ceea ce
c#uta$e> "n dormitorul din mi,loc era pictat# o !re$c# direct pe
perete.
Un moment r#ma$e nemi&cat# de emoie. Apoi continu# $#
lucree cu !reneie. %a, era chiar !re$ca cu Hp#durea !ermecat#H pe
care o comanda$e 0e$tat pentru Claudia. Cu mi&c#ri rapide, reu&i $#
$coat# la iveal# alte &i alte p#ri din ea.
HInorogi &i p#$#ri aurii, &i copaci "nc#rcai de !ructe, cu crengile
aplecate dea$upra p+raielor $tr#lucitoare.H Era e?act cum o
de$cri$e$e 0oui$. *n cele din urm#, reu&i $# $coat# la lumin# o mare
parte din !re$ca aceea care $e "ntindea pe toi pereii. Acea$ta
!u$e$e camera Claudiei, !#r# nici o "ndoial#. C apuc# ameeala. /u
$e mai inea pe picioare din caua !oamei. .e uit# la cea$. Unu
noaptea.
Cra unu; R#m#$e$e aici ,um#tate din noapte. Ar trebui $# plece
imediat; Era prima dat# "n toi ace&ti ani c# nu re$pecta o regul#;
%ar nu $e putu hot#r" $# $e mi&te. .e $imea e?trem de obo$it#,
chit c# emoia era imen$#. Era $pri,init# de placa de marmur# a
&emineului, iar lumina de la becul din pla!on era lugubr#, &i o. durea
at+t de tare capul. Totu&i, continu# $# $tea cu ochii aintii la
p#$#rile aurite, la !loricelele de$enate cu preciie, la acei copaci
minunai. Cerul era pictat "ntr(o culoare ro&ietic#, dar era lun# plin#,
$oarele !iind ab$ent, &i pe cer era o puderie de $telue. 0a v+r!urile
$telelor "nc# $e mai di$tingeau buc#ele de argint !a$onat.
Trec+nd "n revi$t# imaginile, a,un$e $# vad# &i un id de piatr#
pictat "ntr(un col. *n $patele lui $e #rea un ca$tel. Ce pl#cut ar !i
!o$t $# o iei la plimbare prin p#dure p+n# la ca$tel &i $# intri pe
poarta de lemn; Ca o trecere pe un alt t#r+m. Auea "n cap o
melodie, ceva aproape uitat, ceva ce obi&nuia $# c+nte 7aharet.
Apoi, dintr(o dat#, deo$ebi o real# de$chi#tur# "n perete,
ma$cat# de poarta pictat#;
.e aplec#. .e uit# atent la liniile de pe perete. %a, avea "n !a# o
de$chi#tur# p#trat#, pe care n(o ob$erva$e $ub aburii de la ma&ina
de delipit. .e a&e# "n genunchi l+ng# ea &i o atin$e. Era o u&i#
real# de lemn. 0u# imediat &urubelnia &i(ncerc# $# o de$chid#.
%egeaba. Ap#$# pe o latur#, apoi pe cealalt#. /u reu&ea dec+t $#
$trice pictura de pe perete, !#r# nici un reultat.
Apoi $e l#$# pe c#lc"ie &i $e uit# cu atenie. C poart# pictat# ce
acoperea o u&i# de lemn. *n dreptul m+nerului porii un punct mai
uat. Aha; "ntin$e m+na &i atin$e punctul acela. U&ia $e de$chi$e
$ingur#. C+t $e poate de $implu.
Ridic# lanterna. C ni&# "mbr#cat# "n lemn. =i "n#untru, c+teva
obiecte. Un carneel legat "n piele; Un &irag de m#t#nii, a&a p#rea, &i
o p#pu&#, o p#pu&# !oarte veche, cu cap de porelan.
Un moment eit# $# le ating#. Avea $enaia c# violea# un
morm+nt. %in#untru venea un par!um u&or. %oar nu vi$a, nu(i a&a8
/u, o durea prea tare capul ca $# !ie vi$. <#g# m+na "n ni&# &i lu#
mai "nt+i p#pu&a.
Corpul era rudimentar comparat cu modelele moderne, totu&i
membrele !#cute din lemn $e "mbinau corect &i erau !rumo$ cioplite.
Rochia alb# &i panglica lat# de culoarea lev#nicii din talie erau
putrede, $e rupeau "n buc#ele. %ar capul de porelan era $uperb,
ochii alba&tri, din bile grele, erau per!eci, peruca de p#r blond era
intact#.
HClaudiaH, &opti ea.
Propria voce o !#cu $#(&i dea $eama ce lini&te era "n ,ur. /u $e
mai auea nici un gomot de circulaie la ora a$ta. %oar tro$netul
$c+ndurilor vechi. Pe o m#$u# de l+ng# ea o lamp# cu petrol
"mpr#&tia o lumin# dulce. =i iar#&i clavecinul, de data a$ta cineva
c+nta Chopin, 9al$ul minutelor, cu acela&i talent nemaipomenit.
R#ma$e privind "n t#cere p#pu&a din poal#. *i venea $#(i pieptene
p#rul, $#(i aran,ee panglica.
*i revenir# "n minte momentele culminante din Interviu cu un
vampir, di$trugerea Claudiei la Pari$. Clau(dia, prin$# de lumina
ucig#toare a $oarelui "ntr(un pu de aeri$ire din care nu avea cum $#
ia$#. @e$$e $imi o durere $urd#, apoi "&i aui inima b#t+nd rapid.
Claudia pieri$e, "n vreme ce ceilali continuau $# e?i$te. 0e$tat,
0oui$, Armand...
Cu o tre$#rire "&i d#du bru$c $eama c# mai erau &i alte lucruri "n
ni&#. *ntin$e m+na dup# carnet.
Un ,urnal; Paginile erau !riabile, pline de pete de vechime. %ar $e
vedea "nc# $cri$ul de$uet "n cerneal# $epia, mai cu $eam# c# acum
erau aprin$e toate l#mpile cu petrol &i toat# camera era plin# de o
lumin# $tr#lucitoare. Citi direct "n !rance#, !#r# nici o greutate.
Prima not# era datat# O2 $eptembrie 2A3F>
0oui$ mi(a o!erit carnetul ace$ta de iua mea. .# !ac cu el ce
vreau eu, mi(a $pu$. Poate o $#(mi !ac# pl#cere $# copie aici
ver$urile care mi $e par pe gu$tul meu &i apoi o $# i le cite$c &i lui.
/u prea "neleg bine ce "n$eamn# c# e iua mea. E oare iua de
O2 $eptembrie, data la care m(am n#$cut $au cea la care m(am
de$p#rit de tot ce e uman pentru a deveni ceea ce $unt acum8
%omnilor p#rinilor mei nu le convine niciodat# $#(mi clari!ice
ace$t lucru. .(ar ice c# nu $e !ace $# abordei un $ubiect ca ace$ta.
0oui$ "&i ia o e?pre$ie de nedumerire, apoi de ne!ericire total#,
pentru ca, "n !inal, $# "&i reia cititul iarului. Iar 0e$tat "mi +mbe&te,
"mi c+nt# o bucat# de 7oart, apoi "mi r#$punde, ridic+nd din umeri>
HE iua "n care te(ai n#$cut pentru noiH.
'ire&te, mi(a o!erit o p#pu&#, ca de obicei, o copie a mea, care,
ca "ntotdeauna, poart# haine identice cu ultima mea toalet#.
Comand# "n 'rana p#pu&ile a$tea, a&a ine $#(mi comunice. =i ce $#
!ac cu ea8 .# m# ,oc, ca &i cum a& !i copil8
H9rei $# $pui ceva cu a$ta, $cumpul meu tat#8 l(am "ntrebat a$t#(
$ear#. C# o $# r#m+n o p#pu&ic# pe veci8H 7i(a o!erit vreo treieci
de p#pu&i de(a$tea an dup# an, dac# m# a,ut# memoria. Cri
memoria numai la a$ta "mi !olo$e&te. Identice. *n cur+nd n(a& mai
avea loc de ele "n dormitor dac# le p#$tram pe toate. %ar nu o !ac.
0e pun pe !oc mai devreme $au mai t+riu. =i le $parg capetele cu
v#traiul. 7# uit cum !ocul le con$um# pletele. /(a& putea ice c#(mi
place $# o !ac. *n de!initiv, p#pu&ile $unt !rumoa$e. =i $eam#n# "ntr(
adev#r cu mine. Cu toate a$tea, mi $e pare a !i $ingurul ge$t
potrivit. P#pu&a $e &i a&teapt# la a$ta. Ca &i mine. Acum mi(a mai
adu$ una &i a r#ma$ "n u&#, uit+ndu($e la mine dup# ce mi(a dat(o,
de parc# "ntrebarea mea l(ar !i r#nit. Pe !a# are o e?pre$ie at+t de
$umbr#, c# bru$c "mi ic, ace$ta nu e 0e$tat al meu.
Ce n(a& da $#(l ur#$c. .#(i ur#$c pe am+ndoi. %ar m#
dearmea# cu $l#biciunile lor, nu cu puterea pe care o au. .unt
at+t de iubitori; =i at+t de pl#cui la vedere. 7on %ieu, cum $e la$#
prin$e "n mre,ele lor toate !emeile;
Cum $t#tea &i $e uita la mine, e?amin+nd p#pu&a, l(am "ntrebat
$ec>
- *i place ceea ce vei "n !aa ochilor8
- /u(i a&a c# nu le mai dore&ti8 a &optit el.
- Tu le(ai mai dori, l(am "ntrebat eu, dac# ai !i "n locul meu8
E?pre$ia lui a devenit &i mai $umbr#. /iciodat# nu l(am mai v#ut
a&a. Parc# i(a luat chipul !oc, pare(mi($e c# a clipit ca $# m# vad#.
El, care are o vedere per!ect#. 7(a l#$at &i $(a "ntor$ "n $alon. Eu m(
am du$ dup# el. Adev#rul e c# nu $uportam $#(l v#d "n halul acela,
dar am continuat> Eie i(ar mai pl#cea, l(am "ntrebat, dac# ai !i "n
locul meu8 .(a uitat la mine cu ochi de om $periat, el un b#rbat de
un metru opteci, iar eu nici m#car ,um#tate. /u(i a&a c# m#
con$ideri !rumoa$#8 l(am "ntrebat. A trecut pe l+ng# mine, $pre hol,
&i a dat $# ia$# pe u&a din $pate. %ar l(am a,un$ din urm#. 0(am
apucat de m+nec# pe palier. R#$punde(mi; i(am i$. Uit#(te la mine.
Ce vei8
Era !oarte tulburat. Am creut c# o $# $e de$prind#, c# o $# r+d#
&i o $#(mi !luture obi&nuitele di$cur$uri. *n loc de a$ta, $(a l#$at "n
genunchi "n !aa mea &i m(a $tr+n$ la piept cu am+ndou# braele. 7(
a $#rutat brutal pe gur#.
- Te iube$c, a &optit. Te iube$c;
Parc#(mi arunca un ble$tem, a&a a vorbit, apoi mi(a recitat
c+teva ver$uri>
Acoper#(i chipul)
*mi arde privirea)
a murit t+n#r#.
Cred c#($ din Meb$ter, $unt aproape $igur#. %intr(una din
pie$ele pe care le ador# 0e$tat. 7#(ntreb... oare lui 0oui$ or $#(i
plac# ver$urile a$tea8 %e ce nu8 %oar trei, dar "nc+nt#toare.
@E..E "nchi$e lent ,urnalul. *i tremura m+na. Ridic# p#pu&a &i o
inu la piept, Ieg#n+nd(o, r#m+n+nd $pri,init# cu $patele de peretele
pictat.
HClaudiaH, &opti.
C durea capul "ngroitor, dar a$ta n(avea nici o importan#.
0umina l#mpilor cu petrol era at+t de dulce, at+t de deo$ebit# de
a$primea luminii electrice. R#ma$e nemi&cat#, m+ng+ind p#pu&a cu
degetele cum pip#ie orbii lucrurile, $#(i $imt# p#rul m#t#$o$, rochia
apretat#. .e aui din nou cum bate pendula, $unetul r#$un# prin
toate camerele. /u trebuie $# le&ine aici. Trebuie $# !ac# e!ortul de
a $e ridica. .# ia carneelul, p#pu&a &i m#t#niile &i $# plece.
'ere$trele !#r# perdele parc# erau oglini, iar dincolo de ele era
noaptea. *nc#lca$e regulamentul. %a, trebuia $#(i tele!onee lui
%avid, trebuia, chiar acum. %ar $una tele!onul. Ce idee, la ora a$ta.
%avid n(avea num#rul de(aici, pentru c# linia... *ncerc# $# nu(l bage
"n $eam#, dar el continua $# $une. Ei bine, atunci o $# r#$pund#;
.#rut# p#pu&a pe !runte.
H7#(ntorc imediat, iubitoH, "i &opti.
Unde naiba era tele!onul "n ca$a a$ta8 "n ni&a din hol, evident.
Aproape c# a,un$e la el c+nd ob$erv# pe ,o$ !irul t#iat, "n!#&urat "n
,urul aparatului. /u era conectat. 9edea bine c# tele!onul nu era "n
pri#. =i totu&i, el $una, "l auea, nu era nici o halucinaie auditiv#,
emitea $unete a$cuite, unul dup# altul; %ar l#mpile cu petrol8
%oamne $!inte, nu erau l#mpi cu petrol "n apartament;
<ine, lucruri de a$tea mai v#u$e ea. /(ai de ce $# intri "n
panic#, pentru numele lui %umneeu. .tai &i te g+nde&te; Ce e de
!#cut8 %e !apt, "i venea $# urle. Tele!onul acela nu voia $# "ncetee;
%ac# intri "n panic# nu te mai poi controla "n nici un !el. Trebuie $#
$tingi l#mpile, $# !aci $# tac# tele!onul; %ar l#mpile n(au cum $# !ie
reale. Iar "n $alonul din !undul holului mobilele nu pot !i adev#rate;
'ocul din &emineu - ireal; =i per$oana care $e plimb# pe(acolo, cine
e, un b#rbat8 /u te uita la el; "ntin$e m+na &i "mpin$e tele!onul din
ni&# a!ar#. Receptorul $e ro$togoli. %in el $e aui o voce $ubiric#,
de !emeie>
H@e$$e8H
Cuprin$# de groa#, $e "ntoar$e "n goan# "n dormitor, $e
"mpiedic# de un $caun &i c#u pe$te draperiile apretate ale unui pat
cu baldachin. %ar nimic nu era real. /u aici. Ia p#pu&a, carnetul,
m#t#niile; "nghe$uindu(le "n po&eta ei de p+n#, $e ridic# &i !ugi din
apartament pe $cara din $pate. Aproape c#u, alunec+nd pe treptele
de metal lunecoa$e. Gr#dina, puul... %ar &tii bine c#, de !apt, pe(aici
nu($ dec+t buruieni. *i $t#tea "n cale o poart# de !ier !or,at. Iluie.
Treci prin ea; 'ugi;
Ca "ntr(un co&mar, auea gomot de tr#$uri &i de cai "n urechi "n
vreme ce alerga pe caldar+mul de piatr#. 'iece ge$t,
ne"ndem+natic, parc# dura o ve&nicie, nu reu&i $# $coat# din geant#
cheia de la ma&in#, nici $# de$cuie u&a, apoi ma&ina re!u# $#
pornea$c#.
Vnd reu&i $# ia$# din Cartierul 'rance, pl+ngea cu $u$pine &i era
ud# leoarc# de tran$piraie. Continu# drumul pe $tr#ile
$#r#c#cioa$e, dar iluminate ip#tor, ale ora&ului, c#tre auto$trad#.
<locat# la intrarea pe auto$trad#, "ntor$e$e capul. Pe bancheta din
$pate nu era nimeni. <un, n(o urm#rea nimeni. Geanta de p+n# era
"n poal#. .imi capul de porelan al p#pu&ii pe piept. P+n# la <aton
Rouge acceler# "n di$perare.
C+nd a,un$e la hotel, era bolnav#. %e(abia $e inu pe picioare
p+n# la Recepie. A$pirin#, termometru. A,utor, nu pot $# merg p+n#
la li!t;
C+nd $e trei, dup# vreo opt ore, era amia#. Tot mai avea
geanta de p+n# "n brae. Avea !ebr#, $pre patrueci, "i tele!on# lui
%avid,H dar leg#tura era "ngroitoare. Apoi o $un# el) dar leg#tura
era tot proa$t#. Cu chiu cu vai, "ncerc# $# $e !ac# "nelea$#. @urnalul
era al Claudiei, ab$olut $igur) totul $e con!irma; Iar tele!onul, ace$ta
avea linia t#iat#, dar aui$e vocea de !emeie; =i l#mpile, ace$tea
ardeau "n continuare c+nd !ugi$e ea din ca$#. Apartamentul era plin
de mobile) erau aprin$e !ocuri "n &emineuri. /u $(ar putea $# $e
produc# vreun incendiu8 Cu toate l#mpile acelea &i cu !ocurile8
%avid trebuia $# !ac# ceva; El "i r#$pun$e ceva, dar ea nu(l prea
aui. *i repet# c# avea cu ea po&eta, $# nu $e "ngri,oree.
C+nd de$chi$e din nou ochii, era "ntuneric. C trei$e durerea de
cap. Cea$ul cu ci!re !o$!ore$cente ar#ta ora ece &i ,um#tate. Ce
$ete, "i era o $ete teribil#, iar paharul de pe noptier# era gol. 7ai era
cineva "n camer#.
.e "ntoar$e cu !aa "n $u$. .e $trecura lumin# prin perdelele
$ubiri. %a, acolo. Era un copil, o !eti#. .t#tea pe $caunul de l+ng#
perete.
@e$$e "i v#u per!ect conturul capului, p#rul lung, blond, rochia cu
m+neci bu!ante, picioarele care at+rnau, care nu atingeau podeaua.
*ncerca$e $# "&i concentree privirea. Un copil... nu era cu putin#.
'antom#. /u. Ceva care ocupa $paiul. Ceva r#uvoitor. Plutea "n aer
o ameninare... Copilul o privea.
Claudia.
.e ridic# cu greu din pat, aproape c#+nd, cu geanta bine
$tr+n$# la piept, &i $e $trecur# $pre u&#, pe l+ng# perete. 'etia $e
ridic# &i ea. I $e aueau limpede pa&ii pe covor. .enaia de
prime,die cre&tea. Copilul $e mi&c# "n dreptul luminii de la !erea$tr#,
"naint+nd $pre @e$$e, &i(i devenir# viibili ochii alba&tri, obra,ii
rotuni, braele mici goale.
@e$$e $coa$e un urlet. .tr+ng+nd geanta la piept, $e repei
orbe&te $pre u&#. .e ag## de m+ner &i de lanul de $iguran#,
"ngroit#, !#r# $#(ndr#nea$c# $# privea$c# pe$te um#r. Urla !#r# $#
"&i mai dea $eama ce !ace. Cineva o $triga de pe partea cealalt# a
u&ii, "n $!+r&it, reu&i $# de$chid# u&a &i $# ia$#, "mpleticindu($e, pe
culoar.
Era mult# lume "n ,ur, dar nimeni n(o putu$e "mpiedica $# !ug#
din camer#. Apoi cineva o a,ut# $# $e ridice, c#ci iar#&i c#u$e.
Altcineva "i adu$e un $caun. .e pu$e pe pl+n$, $ilindu($e $# nu mai
ipe, totu&i incapabil# $# $e oprea$c#, &i continu# $# $tr+ng# cu
am+ndou# m+inile po&eta "n care $e g#$eau p#pu&a &i carnetul.
C+nd $o$i ambulana, re!u# $#(i dea drumul din brae. 0a $pital
"i d#dur# antibiotice, $edative, tot !elul de medicamente capabile $#
"nnebunea$c# pe oricine. .t#tea "n pat ghemuit# ca un copil, cu
po&eta l+ng# ea, $ub cuvertur#. %ac# in!irmiera o atingea m#car, $e
treea imediat.
0a $o$irea lui Aaron 0ightner, dup# dou# ile, i(o d#du lui. /u $e
$imea bine c+nd $e urc# "n avionul de 0ondra. El !u acela care inu
po&eta pe genunchii lui &i care o "ncon,ur# cu at+ta bun#tate,
calm+nd(o &i "ngri,ind(o pe tot timpul borului $pre ca$# "n vreme, ce
ea dormea $au $e treea din c+nd "n c+nd. %oar cu un pic "nainte de
a ateria "&i d#du $eama c#(&i pierdu$e $uperba ei br#ar# de argint.
*nchi$e ochii &i pl+n$e "n t#cere. Pierdu$e br#ara de la 7ael.
I .E retra$e mi$iunea.
=tia ce(o $# $e "nt+mple "nc# dinainte de a i $e $pune. Era prea
t+n#r# pentru munca a$ta, "i i$er#, n(avea $u!icient# e?perien#.
'aptul c# o trimi$e$er# !u$e$e gre&eala lor. Pur &i $implu, dac#
continua era "n prime,die. %e $igur c# ceea ce realia$e era de o
Himen$# valoareH. .piritul cu care $e con!runta$e, di$punea de o
putere !anta$tic#. .piritul unui vampir di$tru$8 %e ce nu, per!ect
po$ibil. Tele!onul care $una$e, ei bine, e?i$tau multe rapoarte care
$emnalau ace$t gen de !enomen - duhurile aveau la di$poiie tot
!elul de mi,loace de HcomunicareH $au de inducere a !ricii. 7ai bine
$# $e odihnea$c# acum, $# nu $e mai g+ndea$c# la nimic. Aveau $#
continue alii mi$iunea.
*n privina ,urnalului, mai coninea c+teva note, dar nici una mai
$emni!icativ# dec+t ceea ce citi$e ea "n$#&i. P$ihometri&tii care
$tudia$er# p#pu&a &i m#t#niile nu de$coperi$er# nimic. Toate
lucrurile ace$tea aveau $# !ie pu$e cu gri,# la p#$trare. %ar @e$$e era
obligat# $# "&i mute g+ndul de la ele imediat.
@e$$e c#ut# argumente. .e rug# de ei $# o la$e $# continue. '#cu
&i o $cen#, "n cele din urm#. %ar era ca &i cum $(ar !i adre$at
9aticanului. *ntr(o bun# i, pe$te vreo ece ani $au, poate, pe$te
dou#eci, avea $# i $e permit# din nou $# $e ocupe de domeniul
ace$ta. /imeni nu icea c# ar !i impo$ibil, dar, "n preent, r#$pun$ul
era nu. @e$$e trebuia $# $e odihnea$c#, $# $e !ac# bine, $# uite de
tot ce i $e "nt+mpla$e.
.# uite ce i $e "nt+mpla$e...
'u bolnav# $#pt#m+ni "n &ir. Purta tot timpul lungi c#m#&i de
noapte albe &i groa$e &i $orbea ve&nic ceaiuri !ierbini. .e a&ea pe
pervaul lat al !ere$trei. .e uita la verdele cald al peluei din parc, la
$te,arii b#tr+ni. Cb$erva intrarea &i ie&irea ma&inilor care p#reau
ni&te ,uc#rii colorate mi&c+ndu($e !#r# gomot "n dep#rtare, dincolo
de pelu#, pe aleea de pietri&. Ce minunat era, ce lini&te; I $e
aduceau lucruri delicioa$e de m+ncare, de b#ut. %avid venea &i(i
pove$tea tot ce cu g+ndul n(ai g+ndi, dar nimic de$pre vampiri.
Aaron "i umplea camera de !lori. 9eneau &i alii.
Ea vorbea cu g+rcenie $au deloc. /u putea $# le e?plice c+t de
,ignit# $e $imea, c+t de tare "i amintea interdicia a$ta de o alta,
dintr(o var# c+nd i $e interi$e$er# alte $ecrete, alte mi$tere, alte
documente "nchi$e "n $ub$oluri. Era aceea&i pove$te. *ntre#ri$e
ceva de o ine$timabil# importan#, doar pentru a i $e "nchide u&a "n
na$.
A&a c# n(avea cum $# mai "neleag# vreodat# ce v#u$e $au prin
ce trecu$e. Trebuia $# r#m+n# "nchi$# aici "n t#cere, doar cu
regretele. %e ce nu lua$e receptorul acela, de ce nu vorbi$e, de ce
nu a$culta$e vocea de la cap#tul cel#lalt8
Iar copilul, ce dori$e $piritul copilului8 @urnalul $au p#pu&a8 /u,
@e$$e !u$e$e menit# $# le g#$ea$c# &i $# le ia; Totu&i, "i "ntor$e$e
$patele $piritului !etiei; Ea care $e adre$a$e at+tor $pirite !#r#
nume, care avu$e$e cura,ul $# vorbea$c# unor $pectre aproape
inviibile "n tot !elul de camere "ntunecoa$e, c+nd alii o lua$er# la
goan#; Ea care le adu$e$e altora m+ng+iere pove$tindu(le c#, orice
ar !i, duhurile nu le pot !ace nici un r#u;
7ai dai(mi o &an$#, "i implor#. 0e pove$ti cu gri,# din nou totul
de la "nceput. Trebuia $# $e re"ntoarc# "n ca$a de la /eJ Crlean$.
%avid &i Aaron o a$cultar# "n t#cere. Apoi %avid $e apropie &i o
cuprin$e pe dup# umeri>
- .cumpa mea @e$$e, "i $pu$e el, dac# ai &ti c+t inem la tine.
%ar "n domeniul ace$ta, mai mult dec+t "n oricare altul, nu e voie $#
nu re$peci regulamentul.
/oaptea o vi$a pe Claudia. C dat# $e trei pe la ora patru
dimineaa, $e $cul# &i $e du$e $# $e uite pe !erea$tr#, "ncerc+nd $#
$tr#pung# "ntunericul dincolo de benile de lumin# provenind de la
eta,ul in!erior. .ub copaci $e g#$ea un copil, o $iluet# minu$cul#, cu
o pelerin# ro&ie cu glug#, o !eti# care $e uita "n $u$ la ea. C lua$e la
goan# pe $c#ri, doar pentru a $e trei $ingur# pe pelua pu$tie, "ntr(
o diminea# rece &i cenu&ie.
*/ PRI7G9ARA aceea !u$e trimi$# la /eJ %elhi.
Urma $# $e ocupe de cercet#ri "n domeniul re"ncarn#rii, $# caute
m#rturii de$pre copiii indieni care "&i aminteau viei precedente. .e
!#cu$er# progre$e enorme "n ace$t domeniu graie unui cercet#tor
cu numele de Ian .teven$on. @e$$e avea $arcina de a "ntreprinde,
pentru Talama$ca, cercet#ri independente care $# aib#, deopotriv#,
reultate la !el de bune.
0a %elhi !u "nt+mpinat# de doi membri v+r$tnici ai Crdinului.
Ace&tia o !#cur# $# $e $imt# ca aca$# "n vechea vil# "n $til britanic,
unde locuiau. P+n# la urm#, deveni pa$ionat# de munca ei) dup#
primul &oc &i trec+nd de di!icult#ile oric#rui "nceput, "ncepu$e $#
iubea$c# &i ara. Pe la $!+r&itul anului era chiar !ericit# din nou...&i
util#.
.e mai "nt+mpl# &i altceva, un lucru m#runt, dar care i $e p#ru
de bun augur. Reg#$i br#ara de argint de la 7ael "ntr(un buunar
interior al vechii ei valie, aceea pe care i(o trimi$e$e de mult
7aharet.
Ah, ce !ericire;
%ar nu uita nimic din cele "nt+mplate. Uneori, noaptea, "&i
amintea at+t de clar imaginea Claudiei, c# $e $cula din pat &i
aprindea toate luminile. Alteori, i $e p#rea c# "ntre#re&te pe $trad#
c+te vreun per$ona, cu !aa palid#, a$em#n#tor celor din Interviu cu
un vampir. .e $imea $pionat#.
%e vreme ce nu putea $#(i pove$tea$c# lui 7aharet de$pre toat#
aventura acea$ta, $cri$orile ei devenir# mai $curte &i $uper!iciale.
Totu&i, 7aharet era la !el de !idel#. C+nd vreun membru de(al
!amiliei venea la %elhi, trecea $# o vad# pe @e$$e. *ncercau $# o
p#$tree printre ei. Continuau $#(i trimit# invitaii la nuni, boteuri,
dece$e. C rugau $# vin# "n viit# pe la ei "n vacan#. 7attheJ &i
7aria "i $criau din America, implor+nd(o $# $e "ntoarc# aca$# c+t de
cur+nd. 0e era dor de ea.
@E..E petrecu "n India patru ani !ericii. '#cu cercet#ri "n leg#tur#
cu pe$te trei $ute de cauri individuale care o!ereau probe uimitoare
ale re"ncarn#rii. 0ucr# "mpreun# cu unii dintre cei mai buni
parap$ihologi. 7unca "i o!eri ilnic recompen$e, !ericire. /u $em#na
deloc cu v+n#toarea de !antome din primii ani.
*n toamna celui de al cincilea an ced# "n !ine rug#minilor lui
7attheJ &i ale 7#riei. Avea $# vin# aca$#, "n America, pentru o lun#.
Ei erau !ericii de ve$tea cea bun#.
Re"nt+lnirea "n$emn# pentru @e$$e mult mai mult dec+t $(ar !i
a&teptat. .e $imea at+t de bine "n vechiul ei apartament de la /eJ
Por:. =i la me$ele petrecute p+n# $eara t+riu "mpreun# cu p#rinii
ei adoptivi. Ei nu(i puneau "ntreb#ri de$pre activit#ile din ultimii ani.
0iber# toat# iua, invita tot !elul de !o&ti colegi la ma$# $au $e
plimba prin ora&ul agitat care(i !u$e$e decorul tuturor vi$urilor,
$peranelor, durerilor din copil#rie.
0A %CUG $#pt#m+ni dup# "ntoarcere, @e$$e ob$erv# "n vitrina
unei libr#rii romanul 9ampirul 0e$tat. Pre de o clip# creu c# nu
v#u$e bine. /u era cu putin#. %ar a$ta v#u$e. 9+n#torul "i vorbi
&i de$pre e?i$tena di$cului cu acela&i nume &i de$pre concertul ce
trebuia $# aib# loc "n cur+nd. @e$$e "&i cump#r# imediat un bilet,
chiar "n drum $pre ca$#, dup# ce trecu pe la magainul unde "&i
cump#r# di$cul.
Tot re$tul ilei r#ma$e $ingur# "n camera ei &i citi cartea. Era ca
&i cum $e repeta co&marul din Interviu cu un vampir, iar ea nu
reu&ea $# $e treea$c#. %ar iar#&i nu $e putu "ntrerup$e p+n# n(o
termin#. %a, da, $untei cu toii reali. Pove$tirea $e r#$ucea "n timp,
mergea p+n# "n Roma antic#, la grupul lui .antino, p+n# la re!ugiul
con$truit de 7ariu$ pe o in$ul#, la poiana "n care $e adunau druiii
lui 7ael. *n !ine, erau pomenii Cei Ce Trebuie P#ii, care erau "nc#
"n via#, de&i a,un$e$er# ca ni&te $tatui dure de marmur# alb#.
Ah, %oamne, ea pu$e$e m+na pe acea$t# de piatr#; .e uita$e "n
ochii lui 7ael) $imi$e $trmgerea m+inii lui .antino. 9#u$e tabloul
$emnat de 7ariu$ "n depoitul de la Tala(ma$ca;
C+nd "nchi$e ochii la culcare, o v#u pe 7aharet pe marginea
balconului ca$ei din .onoma. 0una $tr#lucea dea$upra coroanei
arborilor de $eWuoia. /oaptea cald# din ,ur parc# promitea tot !elul
de minun#ii, dar &i prime,dii. Eric &i 7ael erau preeni. Precum &i
alii pe care nu(i v#u$e, dar de$pre care citi$e "n cartea lui 0e$tat.
Toi !#ceau parte din acela&i trib> aveau ochi incande$ceni, p#r
$tr#lucitor, pielea ca o $ub$tan# lucioa$# &i !#r# pori. Pe br#ara de
argint de la 7ael urm#ri$e de o mie de ori, cu buricele degetelor,
$imbolurile $eculare care repreentau divinit#ile celtice implorate
de druii "n p#duri ca aceea "n care !u$e$e inut prionier 7ariu$. Ce
alte leg#turi mai voia "ntre !iciunea aceea eoteric# &i vacana ei de
neuitat8
*nc# una, nici vorb#. 9oia $#(l cunoa$c# pe 9ampirul 0e$tat, $#
mearg# la .an 'ranci$co &i $#(l vad# cu ochii ei, $#(l ating# cu m+na
ei, a$ta era ultima prob# de care avea nevoie. Avea $# $e
l#murea$c# o dat# pentru totdeauna, prin contactul acela !iic, avea
$# obin# r#$pun$ la toate "ntreb#rile.
Cea$ul tic#ia. 0oialitatea ei !a# de Talama$ca "&i tr#ia ultima
$u!lare "n lini&tea aceea cald#. Pentru c# tocmai lor nu le putea
m#rturi$i nimic. Era o adev#rat# tragedie, c#ci ei i(ar !i acordat, cu
$iguran#, aceea&i iubire &i ar !i mani!e$tat aceea&i generoitate) ar
!i creut(o !#r# $# $e "ndoia$c# nici o clip#.
G+ndul "i reveni iar#&i la acele dup#(amiei "ndep#rtate. %in nou
acolo. Cobora "n $ub$olul ca$ei lui 7aharet pe $cara "n $piral#. Care
n(ar putea "nchide u&a la loc8 Prive&te; Uit#(te la ce te(ai uitat
atunci. /imic oribil la prima vedere - doar c# acolo erau cei
cuno$cui &i dragi, dormind "n ben#, da, dormind. %oar c# 7ael era
"ntin$ pe podeaua rece, de parc# ar !i !o$t mort, iar 7aharet era
a&eat#, cu $patele $pri,init de perete, eap#n# ca o $tatuie. =i cu
ochii de$chi&i;
.e trei, tre$#rind, $+ngele "i n#v#li "n cap, camera i $e p#ru rece
&i "ntunecat#.
H7iriam;H ro$ti cu voce tare.
*ncetul cu(ncetul $e calm#.
.e apropia$e, tem#toare. C atin$e$e cu m+na pe 7aharet. Era
rece, era ca de piatr#. Iar 7ael #cea mort; "n re$t, doar ben#.
/eJ Por:. .t#tea "ntin$# "n pat cu cartea "n m+n#. 7iriam nu
veni$e. Cu gri,#, $e ridic# &i $e apropie de !erea$tr#.
9iavi, prin lumina cenu&ie a dup#(amieii, $e "n#la ca$a
!antom# a lui .tan!ord Mhite. C !i?# cu privirea p+n# ce imaginea $e
diolv# treptat.
%e pe coperta di$cului, proptit# pe m#$ua de toalet#, +mbea
0e$tat.
*nchi$e ochii. *&i repreenta "n minte perechea tragic#, pe Cei Ce
Trebuie P#ii. Inde$tructibilii rege &i regin# pe tronul lor egiptean,
c#rora 0e$tat le c+nta imnurile $ale. Apoi v#u chipul lui 7aharet
$clipind "n "ntuneric. '#cut# din alaba$tru. Piatra care poart# ve&nic
"n ea lumin#. .eara $e l#$a rapid, cum $e "nt+mpl# "ntotdeauna
toamna, dup#(amiaa cenu&ie $e tran$!orma "n $ear# $clipitoare.
Kgomotul circulaiei de pe $trada aglomerat# "&i trimitea ecouri
printre cl#diri. Unde pe lume mai !ace oare circulaia ma&inilor at+ta
gomot ca la /eJ Por:8 "&i lipi !runtea de geam. Cu coada ochiului
v#u iar#&i ca$a !antom# a lui .tan!ord Mhite. *n#untru $e de$lu&eau
c+teva $iluete "n mi&care.
@E..E plec# de la /eJ Por: a doua i, lu+nd vechea ma&in#
decapotabil# a lui 7attheJ. *i l#$# bani pentru ea, "mpotriva dorinei
lui. =tia c# n(o $# o mai aduc# "napoi.
Apoi "&i "mbr#i&a p#rinii !#r# $# !ac# prea mult ca de plecarea
acea$ta &i le comunic# "n cele mai $imple cuvinte toat# iubirea pe
care o avu$e$e din totdeauna pentru ei.
*n aceea&i diminea# "i trimi$e o $cri$oare e?pre$ lui 7aharet,
"mpreun# cu cele dou# romane de$pre vampiri. *i pove$ti c# avea de
g+nd $# p#r#$ea$c# Crdinul, c# $e ducea la concertul lui 0e$tat pe
Coa$ta de 9e$t &i c# ar dori $# !ac# popa$ "n ca$a din .onoma. Era
de o importan# capital# pentru ea $#(l cunoa$c# pe 0e$tat. Cheia
pe care o a(vea $e mai potrivea oare la u&a de la intrare8 =i(i
permitea 7aharet $# doarm# acolo8
*nc# din prima noapte, petrecut# la Pitt$burgh, "i ap#rur# "n vi$
gemenele. 9#u dou# !emei "ngenuncheate l+ng# un cata!alc. 9#u
trupul copt, gata $# !ie con$umat. 9#u c# una avea "n m+n# platoul
cu inima) pe cel#lalt platou v#u creierul. Apoi urm# venirea
$oldailor &i "n!#ptuirea $acrilegiului.
P+n# $# a,ung# la .alt 0a:e CitL, avu de trei ori acela&i vi$.
Rev#u violul gemenelor. Apoi c+nd una din ele n#$cu$e. 9#u cum
!u$e$e a$cun$ copilul c+nd gemenele !u$e$er# iar#&i de$coperite.
'u$e$er# ele oare uci$e8 /u putea $pune. P#rul ro&u. %ar nu le
vedea !eele, nici ochii; P#rul ro&u o chinuia.
%oar c+nd "i tele!ona lui %avid dintr(o cabin# de pe drum a!l# c#
&i ceilali aveau vi$ul ace$ta - toi parap$i(hologii, toi cei care
aveau calit#i de mediu din lumea "ntreag#. Toi legau a$ta de
mani!e$tarea lui 0e$tat. %avid "i ordon# $# $e "ntoarc# imediat
aca$#.
@e$$e "ncerc# $#(i e?plice calm c# $e ducea la concertul lui 0e$tat
ca $#(l vad# cu ochii ei. Einea la a$ta. Erau &i alte lucruri pe care ar !i
vrut $# i le $pun#, dar nu mai avea vreme. %avid trebuia $# "ncerce
$# o ierte.
- .# nu !aci a$ta, @e$$ica, "i $pu$e %avid. Ceea ce $e "nt+mpl# "n
preent nu mai ine de do$are, nici de arhive. Trebuie $# te "ntorci
aca$#, @e$$ica. Adev#rul e c# avem mare nevoie de tine aici. C
nevoie di$perat#. E ab$olut de neg+ndit $# "ncerci $# intri H"n contact
directH cu el de una $ingur#. @e$$e, d#(mi a$cultare, pentru numele
lui %umneeu.
- /u m# pot "ntoarce, %avid. 9(am iubit din totdeauna. Pe toi v(
am iubit. 7ai am o $ingur#, o ultim# "ntrebare de pu$. Cum $e poate
$# nu !ii aici chiar voi8
- @e$$e, nu vrei $# m# a$culi;
- %avid, vreau adev#rul. Ai creut vreodat# cu adev#rat "n
e?i$tena lor8 .au n(a !o$t vorba dec+t de obiecte pu$e la p#$trare,
de do$are, de tablouri, de lucruri ce pot !i v#ute &i pip#ite8 =tii bine
la ce m# re!er, %avid. Ia e?emplul preotului care binecuv+ntea#
$!+nta cuminec#tur# la liturghie. Crede $au nu c# e preent Iri$to$
"n !aa lui8 Cri e vorba doar de potire &i de vin, &i de imnuri c+ntate
"n cor8
Ah, ce mincinoa$# putu$e $# !ie, a$cun+ndu(i at+t de multe
lucruri &i "ncolindu(l at+t de tare. %ar r#$pun$ul n(o deam#gi$e.
- @e$$e, ai "nele$ totul pe do$. Eu &tiu cine $unt creaturile a$tea.
Am &tiut din totdeauna. /(am nici un !el de "ndoial# cu privire la
e?i$tena lor. Tocmai de aceea nimic pe lume nu m(ar putea
convinge $# !iu preent la concert. Cea care nu accept# adev#rul
e&ti tu. 9rei $# vei &i $# crei. @e$$e, prime,dia e real#. 0e$tat e chiar
ce declar# el c# e$te, &i vor !i preeni &i alii, mai prime,dio&i, care
pot $# ghicea$c# cine e&ti &i $# "i !ac# r#u. *nelege &i a$cult#(m#.
9ino aca$# imediat.
Ce moment cumplit; .e d#dea pe$te cap $# o conving#, iar ea "&i
lua, de !apt, adio. El in$i$ta "n continuare, "i promi$e $#(i $pun#
H"ntreaga pove$teH, $#(i dea pe m+n# toate do$arele, c# era
nece$ar# la 0ondra "n momentul acela tocmai pentru a$ta.
%ar nu(l mai a$culta. Ea nu(i putea $pune H"ntreaga ei pove$teH,
a$ta era nenorocirea. C p+ndea iar#&i mole&eala, avea $# adoarm#
cu tele!onul "n m+n#, o p+ndea iar#&i vi$ul. 9#u$e platourile, corpul
"ntin$ pe cata!alc. 7ama lor. %a, era mama lor. E vremea de culcare.
9i$ul vrea $# "nceap#. =i apoi $# continue.
AUTC.TRA%A 2B2. Cra &apte &i treieci &i cinci de minute. 7ai
erau dou#eci &i cinci de minute p+n# la "nceperea concertului.
Tocmai ie&i$e din trec#toare &i intra$e pe Maldo Grade c+nd avu
"n !a# acela&i vechi miracol> ap#ru la oriont .an 'ranci$co, pe$te
coa$tele dealurilor, dincolo de luciul negru al apei. .e vedeau
turnurile podului Golden Gate, iar v+ntul rece din gol! "i "nghe#
m+inile pe volan.
0e$tat o $# apar# la ora e?act#8 Ce caraghio$, $# vorbe&ti de$pre
ore "n leg#tur# cu un nemuritor; Ei bine, ea o $# !ie acolo la ora
e?act#) c#l#toria ei $e apropia de $!+r&it.
/u mai $imea durerea de a(i pierde pe %avid, pe Aaron &i pe toi
ceilali pe care "i iubi$e. /(o mai durea nici pierderea 7arii 'amilii.
0e era "n$# la toi recuno$c#toare. Totu&i, %avid avea, probabil,
dreptate. Poate c# ea era aceea care nu accepta adev#rul crud &i
"n!rico&#tor de$pre toate ace$tea, care $e l#$a purtat# de amintiri &i
de !antome, care era prin$# "n mre,ele palidelor creaturi care !ormau
materialul vi$elor $i al nebuniei.
Parc# "nainta $pre ca$a !antom# a lui .tan!ord Mhite, !#r# $#(i
pe$e cine o locuie&te. =tia c(avea $# !ie bine venit#. *n de!initiv, de
c+nd $e &tia, "ncercau $# o !ac# $# priceap# a$ta.
Khayman
'IICA lui 7aharet. @e$$ica. QhaLman !u luat pe nepreg#tite de
ace$t me$a,. Protecie pentru !iica lui 7aharet. Trebuie $# plece din
$ala acea$ta cu orice pre.
.e $cutur#, "&i a$cui $imurile. P+n# acum "l a$culta$e din nou pe
7ariu$, care "ncerca "n continuare $#(i de$tupe urechile lui 0e$tat,
ocupat acum cu machiatul "n !aa unei oglini $parte, "n culi$e. %ar
ce putea $#(n$emne ace$t me$a,8 'iica lui 7aharet8 @e$$ica8
Un me$a, care $e re!erea "n mod clar la o muritoare.
*l percepu din nou, venea pe nea&teptate de la un $pirit e?trem
de puternic care nu(&i voala$e "n$# g+ndurile> Ai gri,# de @e$$e;
Reine(o pe 7am#... %ar cuvintele nu erau, de !apt, ro$tite - era
doar o imagine !ulgurant#, o ploaie de lumin#.
QhaLman "&i plimb# privirea lent pe la balcoanele de viavi, pe
dea$upra parterului aglomerat. Undeva departe, "ntr(un col
"ndep#rtat al ora&ului, r#t#cea un v+r$tnic c#ruia "i era cumplit de
!ric# de regin#, dar care dorea totu&i $# o vad# cu ochii lui. 9eni$e
aici cu g+ndul c# avea $# di$par#, dar voia $#(i cunoa$c# !aa "n
acea ultim# clip#.
QhaLman "nchi$e ochii, ca $# gonea$c# imaginea acea$ta.
Aui din nou me$a,ul. @e$$ica, @e$$ica mea. =i dincolo de ace$t
vaier, con&tiina c# venea de la 7aharet; C v#u bru$c, cu un nimb
de drago$te "n ,ur, $clipitoare, la !el de alb# ca el "n$u&i. .imi o
durere ab$olut in$uportabil#. .e reem# la loc de $p#tarul de lemn
&i(&i plec# o clip# capul. Apoi "&i plimb# iar#&i privirea pe$te tavanul
din bare de oel, unde $e "ncol#ceau tot !elul de cabluri electrice &i
proiectoarele cilindrice din !ier. Unde e&ti8
PARTEA A %CUA
NOAPTEA DE HALLOWEEN
Puine lucruri $unt ai
mai vrednice de pre
dec+t "nele$ul
ro$tului .ub$tanei.
*n$# o albin#, o albin# vie,
*ncerc+nd $# $cape prin !erea$tra(nchi$#,
nu are habar de a&a ceva.
.TA/ RICE
Poem !#r# titlu
din
PigY$ Progre$$ 1234F6
Daniel
U/ 0U/G hol circular) mulimea $e ibea ca o ma$# v"$coa$# de
idurile nevop$ite. Adole$ceni "n co$tume de $trigoi n#v#leau pe
u&ile din !a#) $e !ormau coi la cump#rat peruci blonde, cape negre
de $atin) HCanini, cincieci de ceni perechea de canini;H Programe
lucioa$e. Criunde $e uita, !ee date cu pudr# alb#. Cchi machiai,
guri vop$ite. =i ici(colo, grupuri de !emei &i de b#rbai "mbr#cai "n
veritabile co$tume din $ecolul ai nou#$preecelea, cu machia,e &i
peruci de toat# !rumu$eea.
C !emeie "mbr#cat# "n rochie de cati!ea arunc# "n aer o ploaie de
boboci u$cai de tranda!ir. Pe !aa albit# "&i picta$e &iruri de lacrimi
$+ngerii. R+$ete.
Percepea miro$uri $tr#ine acum pentru el, i de putregai) !arduri
gra$e, bere. Inimile care b#teau "n piepturile din ,ur "i procurau o
delicioa$# $enaie "n timpanele lui ultra$en$ibile.
Probabil c# r+$e$e tare, c#ci Armand "l ciupi de bra.
- %aniel;
- .cu#(m#, &e!uY, murmur# el.
Cricum, nimeni nu(i b#ga "n $eam#) toi muritorii din ,ur erau
deghiai) iar Armand &i %aniel nu $e deo$ebeau "n nici un !el de ei,
doi tineri palii printre ceilali, "n pulovere negre, cu blugi, cu p#rul
aproape complet acoperit de berete alba$tre de marinar, cu ochelari
negri la ochi.
- =i(n de!initiv, care(i problema8 /(am &i eu voie $# r+d, mai
ale$ acum c# totul e at+t de amuant8
Armand era preocupat) a$culta din nou. 0ui %aniel nu(i intra
deloc "n cap c# avea de ce $#(i !ie !ric#. Acum obinu$e ceea ce
dori$e. /ici unul dintre voi nu "mi e$te !rate &i $or#;
Armand "i $pu$e$e mai devreme>
- *nvei de$tul de repede.
A$ta !u$e$e "n timpul v+n#torii, a $educiei, a uciderii, !lu?ul de
$+nge hr#nindu(i inima ne$#ioa$#. %ar $e adapta$e iute, $ituaia
a$ta nenatural# "i venea ca o m#nu&#, nu(i a&a, dup# prima crim#,
c+nd $e ar#ta$e ne"ndem+natic &i tulburat la culme &i c+nd trecu$e
"n c+teva $ecunde de la $entimentul cutremur#tor de vinov#ie la
e?taul $ublim. .# bei via# cu "nghiituri lacome. .e trei$e "n$etat.
*nainte cu o ,um#tate de or# "&i o!eri$er# o pereche de $uperbe
adole$cente "n cl#direa abandonat# a unei &coli de l+ng# parc. *n
camerele acelea cu $c+nduri b#tute la !ere$tre $e ad#po$teau tot
!elul de copii !ugii de aca$# care aveau cu ei doar c+te un $ac de
dormit &i c+teva drene &i care $e hr#neau cu re$turi alimentare
cule$e de la centrul de $tr+ngere a gunoaielor de la Iaight(A$hburL,
preparate "n gamelele lor !#cute din cutii de con$erve. %e data a$ta,
nu(l mai mu$tra$e deloc con&tiina. /u mai e?i$ta dec+t $etea,
$enaia din ce "n ce mai limpede c# uciderea era un act per!ect &i
inevitabil &i magia amintirii gu$tului $ublim al $+ngelui. Gr#be&te(te;
Cu toate a$tea, Armand orche$tra$e cu ne$pu$# m#ie$trie operaia,
nici vorb# de graba de cu o $ear# mai "nainte, c+nd elementul
principal !u$e$e timpul.
Armand $e opri$e "n !aa cl#dirii, o radiogra!ia$e, c#ut+ndu(i pe
cei ce(&i doreau moartea. A&a "i pl#cea $# procedee. Ii chemi apoi
"n t#cere &i ei ie$. A$t!el moartea le aduce $enin#tatea. *ncerca$e
c+ndva, de mult, $#(l "nvee pe 0oui$ tactica a$ta, dar 0oui$ n(o
g#$i$e pe gu$tul lui.
=i, cum prev#u$e, ie&i$er# dou# !ete "n blugi pe o u&# lateral#,
ca hipnotiate de un !luier !ermecat.
- %a, ai venit, &tiam c# vei ap#rea...
Ele "i condu$e$er# pe $c#ri, !u$e$er# $alutai "n drum de
morm#ituri neclare, p#turi $old#e&ti erau "ntin$e pe ni&te !r+nghii
pentru a delimita $paiul unui $oi de $alon. .# mori "n "mpuenia
a$ta, "ntre pereii #&tia $pari, prin care p#trundeau luminile !arurilor
de la ma&inile ce treceau pe $trad#.
%aniel $imi$e braele $l#bue &i ,egoa$e cuprin+ndu(l) miro$ul
de ha&i& din p#r aproape in$uportabil) &i(apoi dan$ul, &oldurile
lipindu($e de el) "&i "n!unda$e caninii "n g+tul ei. H7# iube&ti, nu(i
a&a8H "l "ntreba$e. Iar el r#$pun$e$e c# da, cu con&tiina curat#. Care
avea $# !ie la !el de bine "ntotdeauna8 C apuca$e de b#rbie cu m+na
cealalt#, "i "mpin$e$e capul $pre $pate, apoi $imi$e apropiindu($e
moartea, ca un pumn, o $imi$e "n g+t, "n burt#, c#ldura i $e
r#$p+ndea "n cap, "i invada &alele, creierul.
*i d#du$e drumul. Prea mult &i prea puin "n acela&i timp. .e
ag#a$e de id o clip#, imagin+ndu(&i c# &i idul era !#cut din carne
&i oa$e &i c#, dac# ar !i a&a, ar putea $#(i $oarb# &i lui viaa. Apoi
!u$e$e de(a dreptul &ocat $# con$tate c# bru$c "i di$p#ru$e complet
$etea. .e $imea plin &i complet, iar noaptea "l a&tepta, !#cut# parc#
dintr(o materie pur# &i luminoa$#) &i cealalt# pu&toaic# era moart#,
ghemuit# ca un copil adormit pe podea, iar Armand, $tr#lucitor "n
"ntuneric, $e uita doar la el.
Cel mai greu !u$e$e $# a$cund# corpurile. Cu o $ear# "nainte
operaia $e !#cu$e !#r# participarea lui, c+nd el $e pu$e$e pe pl+n$.
Privilegiul novicelui. %ar, de data a$ta, Armand "i $pu$e$e Hnici o
urm# "n$eamn# nici o urm#H. %eci $e du$e$er# "mpreun# $# le
"ngroape "n !undul pivniei, "n !o$ta camer# a caanelor, av+nd gri,#
$# pun# la loc toate pietrele podelei cu mult# atenie. A$ta "n$emna
munc#, nu ,uc#rie, chiar dac# acum era dotat cu o !or# mult mai
mare. Ce re$ping#tor era $# le mai atingi corpurile. C clip# "&i
pu$e$e chiar &i "ntrebarea cine erau8 %ou# epave. /u mai aveau un
preent, iar problema viitorului lor nu $e mai punea acum. %ar !ata
din noaptea trecut#8 C c#uta oare cineva8 "l podidi$er# bru$c
lacrimile. *&i aui$e hohotele, apoi ridica$e m+na $# "&i pip#ie
lacrimile care(i +&neau din ochi.
- %ar tu ce credeai8 "l "ntreba$e Armand, pun+ndu(l $#(l a,ute la
treab#, c#(i vreun roman de groa# de dou# parale8 /u te hr#ne&ti
dac# nu e&ti "n $tare $# !aci curat dup# tine.
Cl#direa era plin# de naivi adole$ceni care nici nu ob$erva$er#
c# !ura$er# hainele pe care le purtau acum, uni!orma tuturor
tinerilor &i c# $e !o!ila$er# pe o u&# lateral# care d#dea "ntr(o $trad#
do$nic#. /ici unul dintre voi nu(mi mai e$te !rate $au $or#. P#durile
!u$e$er# dintot(deauna pline de v+nat cu ochi bl+ni, cu inimi
b#t+nd "n piept, a&tept+nd doar arcul, doar glonul, doar lancea. Iar
eu "mi dau pe !a# adev#rata natur#> dintotdeauna am !o$t v+n#tor.
- E&ti m+ndru de mine acum8 "l "ntreba$e pe Armand. E&ti
mulumit8
=apte &i ,um#tate, $trada Iaight. Circulaie inten$# de ma&ini,
drogai care url#, "ncol#cii pe trotuar. %e ce nu $e duceau direct la
concert8 U&ile trebuie c# erau de,a de$chi$e. /u mai $uporta
a&teptarea a$ta.
%ar e?i$ta pe aproape un ad#po$t al vampirilor, o ca$# mare "n
ruine, l+ng# parc, iar acolo mai erau "nc# unii dintre ei, pl#nuind
cum $#(l di$trug# pe 0e$tat. Armand voia $# treac# prin apropiere,
doar un moment, $# a!le ce $e "nt+mpl#.
- Caui pe cineva8 "l "ntreba$e %aniel. .pune(mi, e&ti $au nu
mulumit de mine8
Ce v#u$e "n ochii lui Armand8 Un !ulger de ironie, de dorin#8
Armand "l "mpin$e$e gr#bit pe trotuarele murdare, pe l+ng# baruri,
ca!enele, magaine pline cu haine vechi "mpuite, cluburi elegante
cu litere aurite pe u&ile de $ticl# groa$#, cu ventilatoare cu pale de
lemn aurite, "n tavan, pentru alungarea !umului, cu !erigi "nalte "n
ghivece, murind lent din caua c#ldurii &i $emi("ntune(ricului. Un
ultim grup de copii mai trecu$e pe l+ng# ei - "mbr#cai "n co$tume
de ta!ta cu paiete, $trig+nd> HCe(alegei8 <omboane $au b#taie8H
Armand $e opri$e &i !u$e$e imediat "ncon,urat de !eele mititele
acoperite de m#&ti cump#rate - $trigoi de pla$tic, $piridu&i,
vr#,itoare) cu ochii plini de tandree le pu$e$e "n punguele lor de
bomboane dolari lucitori de argint, apoi "l lua$e de bra pe %aniel &i(
&i continua$er# drumul.
- E&ti de$tul de reu&it, &opti$e el cu un +mbet adorabil, "n care
$e p#$tra o tandree ne$pu$#. E&ti primul meu n#$cut. Apoi avu$e$e
"n gla$ o tremur#tur#, arunca$e repede o privire de ,ur "mpre,ur de
parc# $e $imea urm#rit, "ncolit. .e $t#p+ni$e la !el de repede. Ai
r#bdare. =i ine minte c# mi(e !ric# acum pentru am+ndoi.
Ah, o $# atingem &i $telele "mpreun#; /imic nu ne poate opri.
.trigoii care circul# pe $trad# nu($ dec+t ni&te muritori deghiai;
Apoi vila(ad#po$t e?ploda$e.
Aui$e detonaia "nainte de a vedea !l#c#rile) apoi ap#ru$e o
coloan# de !oc &i !um, "n$oit# de $unete a$cuite pe care nu le(ar !i
detectat "nainte> erau ipetele nemuritorilor care $em#nau cu
gomotul unei !oi de poleial# ce arde. <ru$c ap#ru$er# &i c+iva
muritori, alerg+nd, cu p#rul v+lvoi, curio&i $# privea$c# incendiul.
Armand "l tr#$e$e iute pe %aniel de pe $trad#, "ntr(o pr#v#lie
lip$it# de aer, unde $e vindeau b#uturi. Priviri galbene) $udoare &i
putoare de tutun) muritorii preeni, ned+nd nici o atenie
incendiului de a!ar#, $t#teau cu na$ul "n revi$te porno cu poe
lucioa$e. Armand "l "mpin$e$e p+n# "n !undul magainului. C b#tr+n#
alegea cutii de m+ncare pentru pi$ici &i ni&te $ticle de lapte dintr(un
!rigider. Pe(acolo nu era nici o ie&ire.
%ar cum te(ai !i putut !eri de lucrul care trecea pe dea$upra
ca$elor, de gomotul a$uritor pe care muritorii nu(l puteau aui8 *&i
pu$e$e m+inile la urechi, dar era o pro$tie, n(avea nici un ro$t.
7oarte - acolo - pe $trad#. Creaturi a$emenea lui goneau printre
gunoaiele din curtea din $patele cl#dirii, erau a,un&i din urm# &i ar&i
"n plin# !ug#. Imaginile ace$tea i $e preentau ca ni&te $curte
!ulgere "n minte. Apoi nimic. 0ini&te pro!und#. %oar gomotele
cla?oanelor, $c+r+itul pneurilor din lumea muritorilor. 'u$e$e prea
uimit de $enaiile ace$tea noi ca $#(i !ie !ric#. 'iece $ecund# p#rea
o eternitate, chiciura de pe u&a de $ticl# a !rigiderului p#rea o
minune. Cchii b#tr+nei cu
$ticlele de lapte "n m+n# $tr#luceau ca dou# buc#ele de cobalt.
Armand era &i mai palid dec+t de obicei, cu ochii a$cun&i de
ochelarii negri, cu m+inile "n buunare. 7icul clopoel de la u&#
$co$e$e un clinchet la intrarea unui t+n#r care cump#ra$e o $ingur#
$ticl# de bere german# &i ie&i$e.
- .(a terminat, nu(i a&a8
- Pentru moment, "i r#$pun$e$e Armand.
/u mai $co$e$e nici o vorb# p+n# ce nu $e urca$er# "ntr(un ta?i.
- /e detecta$e, ne aui$e &i pe noi.
- Atunci cum de nu...
- /u &tiu. =tiu numai c# &tia de preena noa$tr#. =tia chiar
"nainte $# ne g#$im ad#po$t.
IAR ACU7, d# din coate ca $# p#truni "n $al#) ce pl#cere
imen$#, $# te la&i purtat de mulime $pre u&ile de la intrare. /ici
braele nu le putea ridica, at+t de "nghe$uit era) totu&i, unii "l
dep#&ir#, d+nd din coate, d+ndu(i lovituri "n coa$te, care(l delectau)
r+$e din nou la vederea a!i&elor de pe perei, "n care 0e$tat era
"n!#i&at "n m#rime natural#.
.imi o "mpun$#tur# "n $pate din partea lui Armand) $imi cum
ace$ta $e cri$pa$e bru$c. *n !aa lor, mai "ncolo, era o !emeie cu p#r
ro&u care era "ntoar$# $pre ei &i(i privea cu in$i$ten#, "naint+nd,
"mpin$# de(a(nd#ratelea $pre intrare.
Pe %aniel "l traver$# un !ior.
- Armand, are p#rul ro&u. Ce tare $em#na cu gemenele din vi$;
=i avea ochii "n!ipi "ntr(ai lui, ochi veri, c+nd el $pu$e> Armand,
gemenele;
Apoi o pierdu din vedere, !u$e$e "ntoar$# iar de mulime, intra$e
"n $al#.
- /u, &opti Armand.
.cutur# u&or din cap. Era $t#p+nit de o !urie mocnit#, %aniel o
$imea. Avea privirea aceea rigid#, $ticloa$#, pe care i(o cuno&tea
c+nd era pro!und ,ignit.
- Talama$ca; murmur# el cu un r+n,et ciudat.
Talama$ca. .onoritatea numelui i $e p#ru !rumoa$# lui %aniel. *l
de$compu$e, c#ut# r#d#cinile latine, "nele$e p#rile. Apoi "i reveni
memoria> ma$c# animalier#. 9echiul nume dat vr#,itoarelor,
&amanilor.
- %ar a$ta ce "n$eamn#, de !apt8 "ntreb#.
- *n$eamn# c# 0e$tat e nebun de legat, r#$pun$e Armand cu o
privire "ndurerat#. Cricum, nu mai contea#.
Khayman
QIAP7A/, de $ub arcad#, privi $o$irea ma&inii lui 0e$tat "n
parcare. QhaLman era aproape inviibil, "n ciuda co$tumului modern
de blugi pe care &i(l "n$u&i$e mai devreme de pe un manechin dintr(
o vitrin#. /u avea nici o nevoie de ochelarii !umurii care(i acopereau
ochii. Iar pielea lumini$cent# nu conta. Criunde te uitai, erau numai
m#&ti argintii, vop$ea alb# pe !ee, $tr#lucire, co$tume pline de
paiete.
*naint# $pre 0e$tat, ca &i cum ar !i "notat prin !lu?ul de trupuri
tinere care "ncon,urau ma&ina. *n !ine, v#u coama blond# &i ochii
violei ai creaturii care +mbea admiratorilor &i le $u!la $#rut#ri pe
v+r!ul degetelor. Ce putere de $educie avea demonul ace$ta;
Conducea chiar el ma&ina, "mping+nd(o printre trupurile lor, dar nu
"nceta $# le !ac# $emne, $# le adre$ee ocheade &i +mbete, de
parc# piciorul de pe accelerator nu era al uneia &i(aceleia&i
per$oane.
<eie total#. Trium!. A$ta $imea 0e$tat "n chiar acel moment.
%ar nici m#car "n$oitorul lui reticent, 0oui$, brunetul a&eat l+ng#
el, "n ma&in#, care(i privea timid pe copiii aceia "n delir, nu d#dea
impre$ia c# ar pricepe ce $e "nt+mpla cu adev#rat.
/ici unul din ei nu &tia c# regina $e $cula$e din lungul ei $omn.
/ici unul nu avu$e$e vi$ul cu gemenele. /e&tiina lor era
$urprin#toare. 7inile lor de tineri puteau !i citite cu u&urin#. %up#
toate aparenele, 0e$tat, care $e a$cun$e$e at+t de bine p+n# acea
$ear#, era acum preg#tit $# dea piept cu oricine. *&i a!i&a g+ndurile
&i inteniile ca tot at+tea medalii.
- Pornii la v+n#toare contra noa$tr#; A$ta le $punea cu gla$
tare admiratorilor, de&i nu(l aueau. Ucidei(ne. /oi "ntruchip#m
r#ul, noi $em#n#m numai nenorociri "n cale. E minunat c# acum
c+ntai &i urlai o dat# cu noi. %ar, c+nd o $# v# dai $eama care(i
mi&carea, va !i prea t+riu, o $#(nceap# treburile $erioa$e. C $# v#
dai $eama c# nu v(am minit niciodat#.
C clip# li $e "nt+lni privirea. /u dore$c dec+t $# !iu bun; A&
renuna &i la nemurire pentru a$ta; %ar nu d#du $emn c# ar avea
habar cine $au ce primi$e ace$t me$a,.
0oui$, ob$ervatorul, r#bd#torul 0oui$, nu era acolo dec+t, pur &i
$implu, din drago$te pentru 0e$tat. .e re"nt+lni$er# doar cu o $ear#
"nainte, !u$e$e o revedere e?traordinar#. 0oui$ "l urma pe 0e$tat
oriunde l(ar !i du$. 0oui$ voia $# piar# dac# pierea 0e$tat. %ar
temerile &i $peranele pe care &i le puneau "n acea$t# $ear# erau
"nduio&#tor de umane.
/ici nu(&i imaginau c+t de aproape era !ulgerul m+niei reginei,
cum incendia$e nici cu o or# mai "nainte vila(ad#po$t din .an
'ranci$co. .au cum ardea acum taverna aceea in!am# de pe $trada
Ca$tro, "n vreme ce ea "nc# "i mai urm#rea pe cei ce ibuti$er# $# $e
$alvee.
%e !apt, numero&ii b#utori de $+nge r#$p+ndii prin public nu
aveau nici ei idee de$pre ce $e petrecea a!ar#. Erau prea novici
pentru a capta me$a,ele de alarm# ale celor vechi, pentru a aui
urletele celor care piereau "n !l#c#ri. 9i$ul cu gemenele nu reu&i$e
dec+t $# le $emene &i mai mult# tulburare "n $pirite. %in diver$e
coluri, "l !i?au pe 0e$tat cu ur# $au cu o !ervoare religioa$#. Unii l(ar
!i di$tru$, alii l(ar !i "n$c#unat drept eu. /ici nu(&i imaginau
prime,dia care "i p+ndea pe toi.
%ar ce era cu gemenele8 Care era $emni!icaia vi$elor8
QhaLman urm#ri cu privirea ma&ina care(&i !#cea drum prin
marea de trupuri $pre intrarea arti&tilor. Ridic# apoi ochii $pre
$telele de pe cer, $pre g#m#liile de lumin# iindu($e dincolo de ceaa
care at+rna dea$upra ora&ului. I $e p#ru c# ghice&te preena !o$tei
$ale $uverane.
.e "ntoar$e $pre auditoriu &i(&i !#cu loc cu gri,# prin "nghe$uial#.
%ac# n(ar !i inut cont de !ora lui prin mulimea acea$ta, ar !i !o$t
un dea$tru, ar !i l#$at "n urm# numai v+n#t#i &i oa$e rupte "n ,ur,
!#r# $# "&i dea $eama de nimic.
7ai privi o dat# cerul, apoi intr# "n cl#dire &i(l p#c#li, !#r# nici o
greutate, pe cel care rupea biletele, $trecur+ndu($e ca o n#luc# $pre
cea mai apropiat# $car#.
.ala era aproape plin#. .e uit# atent "n ,ur, $avur+nd momentul,
la !el cum $avura totul. .ala "n $ine nu(i $punea nimic, era ca o
cochilie pentru lumin# &i $unet, mult prea modern# &i de(a dreptul
ur+t#.
%ar muritorii erau cu toii $uperbi, cr#pau de $#n#tate, aveau
buunarele pline de bani &i corpuri robu$te "n care nici un organ nu
era atin$ de boal# &i nici un o$ nu $e rup$e$e vreodat#.
%e alt!el, cur#enia &i pro$peritatea "ntregului ora& "l $tupe!iau pe
QhaLman. E adev#rat c# v#u$e bog#ie &i "n Europa, ceva de
ne"nchipuit, dar nimic nu egala per!eciunea ace$tui col de p#m+nt
$uprapopulat, p+n# la !ermele din vecin#tatea ora&ului, adev#rate
vili&oare cu $tucaturi &i dotate cu toate articolele de lu? imaginabile.
Pe l+ng# !iecare ca$# aleile erau pline de automobile $uperbe. .#ra(
cii $coteau bani din automatele de banc# cu ni&te c#rulii magice de
pla$tic. /u e?i$tau maghernie. Cra&ul $e m+ndrea cu o $umedenie
de turnuri imen$e, cu hoteluri !abuloa$e) "ntin$ "ntre mare &i muni,
cu apele gol!ului $clipindu(i "n !a#, .an 'ranci$co p#rea $# !ie mai
degrab# o $taiune balnear# dec+t un mare ora&, un re!ugiu "mpo(
triva durerilor &i ur+eniei lumii.
/ici o mirare c# 0e$tat "l ale$e$e ca $# arunce m#nu&a, "n
an$amblu, copiii ace&tia nu erau r#i. /u !u$e$er# atin&i de privaiuni,
nu !u$e$er# r#nii. .(ar !i putut dovedi adev#rai combatani contra
r#ului. %in momentul "n care ar !i priceput c# $imbolul &i per$ona,ul
era unul &i acela&i lucru. Treii(v#, detectai miro$ul de $+nge, copii;
%ar mai era oare acuma timp de a&a ceva8
7arele plan al lui 0e$tat, oricare ar !i !o$t ace$ta, $(ar putea
dovedi mort "n !a&#) c#ci cu $iguran# regina avea un plan al ei, de
care 0e$tat nu &tia.
QhaLman "&i !#cu loc p+n# $u$ la balcon. P+n# la ultimul r+nd de
$caune, unde $e in$tala$e mai devreme. .e a&e# con!ortabil,
"mping+nd cu piciorul cele dou# c#ri de$pre vampiri care erau "nc#
pe ,o$, neob$ervate.
%evora$e te?tele acelea mai devreme) te$tamentul lui 0oui$> H/u
va mai !i dec+t neantul.H =i pove$tea lui 0e$tat> H9orbe, vorbe, vorbe
care nu(n$eamn# nimic.H 7ulte lucruri "i erau acum mai clare. Ceea
ce ghici$e de$pre inteniile lui 0e$tat $e con!irma pe deplin. %ar
de$pre mi$terul gemenelor, de bun# $eam#, c#rile nu vorbeau.
*n privina inteniilor reale ale reginei, r#m+nea "n continuare
perple?.
%i$tru$e$e $ute de b#utori de $+nge prin lumea "ntreag#, totu&i
pe unii "i l#$a$e neatin&i.
Chiar &i acum, 7ariu$ era "n via#. %i$trug+ndu(&i cripta, "l
pedep$i$e pe 7ariu$, dar nu(l uci$e$e, de&i i(ar !i !o$t u&or $# o !ac#.
El era cel care lan$a c#tre cei v+r$tnici me$a,e din "nchi$oarea lui de
ghea#, averti+ndu(i de prime,die, cer+ndu(le a,utorul. '#r# nici un
e!ort, QhaLman $imi$e c# la chem#rile lui 7ariu$ r#$pun$e$er# doi
nemuritori, de&i unul nici nu(i percepea chemarea. Era caul
Pandorei, creaia lui 7ariu$, o $inguratic# cu puteri imen$e. Cel#lalt
era .antino, mai puin viguro$, dar care auea vocea lui 7ariu$ &i
care "ncerca, bietul de el, $# in# pa$ul, cum putea, cu ea.
'#r# "ndoial#, regina i(ar !i putut di$truge pe am+ndoi dac# ar !i
vrut. Totu&i, ei "&i vedeau ne$tingherii de drum, nu $e a$cundeau,
nu(&i ma$cau preena &i nu erau atacai.
Cum "&i alegea oare regina victimele8 Pe cei din $al#, de pild#, cu
ce $cop "i l#$a$e "nc# "n via#8
Daniel
A@U/.E.ERG la u&i acum, nu le mai r#m+nea dec+t $# treac#
puntea "ngu$t# care lega holul de imen$a $al# oval# de ,o$.
7ulimea $e "mpr#&tia "n toate p#rile, ca pietrele "n ro$togolire.
%aniel "naint# $pre centrul $#lii, in+ndu($e cu degetele "ncle&tate de
cureaua lui Armand, $# nu $e piard# de el, !#c+nd ochii roat#
primpre,ur p+n# la tavanul unde $e pierdeau ultimele b#nci.
7uritorii mi&unau pe $c#rile de ciment, $e ag#au de balu$tradele de
!ier ori inundau parterul unde $e a!la &i el.
<ru$c nimic nu $e mai aui di$tinct, gomotul $e uni!ormi#, de
parc# venea de la o ma&in#rie uria&#. Apoi, printr(o $tr#!ulgerare, "i
percepu pe ceilali. 9edea !#r# nici un e!ort di!erena dintre cei vii &i
cei ca el. Erau de$tui, "n toate direciile, a$cun&i de p#durea uman#,
dar $tr#lucitori, ca ochii de bu!ni# "n lumina lunii. /ici machia,ele,
nici ochelarii negri $au p#l#riile tra$e pe ochi &i glugile mantalelor
nu(i puteau a$cunde pe unii de alii. /u era vorba doar de luciul
nep#m+ntean al !eelor $au al m+inilor, dar &i de mi&c#rile lor
graioa$e &i $uple, de parc# erau mai mult $pirit dec+t trup.
Ah, "n !ine !raii &i $urorile mele;
%ar "n aer $e $imea doar ur#. C ur# per!id#; *l adorau &i, "n
acela&i timp, "l condamnau pe 0e$tat. Adorau p+n# &i $entimentul de
ur#, dorina de a pedep$i. <ru$c, "nt+lni privirea unui creaturi
enorme cu p#r negru, uleio$ care(&i ar#t# colii "ntr(un r+n,et oribil,
dev#luindu(i planul de a(l t#ia "n buc#i pe 0e$tat, de a(i retea
capul &i de a(l arde pe un rug "n#lat pe malul m#rii. .!+r&itul
mon$trului &i al legendei $ale. E&ti cu noi $au "mpotriva noa$tr#8
%aniel ibucni "ntr(un r+$ gomoto$.
- /(o $#(l ucidei niciodat#, $pu$e.
%ar r#ma$e cu gura c#$cat# la vederea coa$ei pe care cel#lalt o
a$cundea $ub pelerin#, la piept. Apoi bruta $e(ntoar$e pe c#lc"ie &i
di$p#ru. %aniel "ncerc# $# p#trund# cu privirea p+n# la balcon, prin
lumina plin# de !um. Era unul de(al lor acuma. 0e cuno&tea toate
$ecretele; Era ameit, "n pragul nebuniei.
.imi $tr+n$oarea m+inii lui Armand pe um#r. A,un$er# chiar "n
centrul parterului. .e $tr+ngea tot mai mult# lume, cu !iece clip# ce
trecea. 'ete $uperbe "n rochii negre de m#ta$e "&i !#ceau loc pe
l+ng# motocicli&ti cu mutre barbare, "mbr#cai "n haine roa$e, de
piele neagr#. .imi pe obra m+ng+ierea dulce de pene) apoi trecu
pe l+ng# el un enorm drac ro&u cu coarne imen$e) apoi o !igur#
o$oa$# &i de$c#rnat# ca de $chelet, cu bucle aurii &i piepteni de
$ide!. .ala era $tr#pun$# de tot !elul de $trig#te. 7otocicli&tii
$coteau urlete de lup) o voce a$uritoare $trig# H0e$tat;H &i(n clipa
urm#toare alii preluar# $trig#tul "n cor.
Armand avea din nou aerul acela ab$ent, care core$pundea unei
imen$e concentr#ri, de parc# ceea ce vedea "n ,ur "i era cu totul
indi!erent.
- .unt cel puin treieci, "i &opti lui %aniel la ureche, nu($ mai
muli, dar vreo doi dintre ei $unt at+t de v+r$tnici, "nc+t ne(ar putea
di$truge pe toi dintr(o $u!lare.
- Unde, $pune(mi unde $unt8
- A$cult# $ingur, "i $pu$e Armand. =i uit#(te "n ,ur. Impo$ibil $#
te a$cuni de ei...
Khayman
'IICA lui 7aharet. @e$$ica. QhaLman !u luat pe nepreg#tite de
ace$t me$a,. Protecie pentru !iica lui 7aharet. Trebuie $# plece din
$ala acea$ta cu orice pre.
.e $cutur#, "&i a$cui $imurile. P+n# acum "l a$culta$e din nou pe
7ariu$, care "ncerca "n continuare $#(i de$tupe urechile lui 0e$tat,
ocupat acum cu machiatul "n !aa unei oglini $parte, "n culi$e. %ar
ce putea $#(n$emne ace$t me$a,8 'iica lui 7aharet8 @e$$ica8
Un me$a, care $e re!erea "n mod clar la o muritoare.
*l percepu din nou, venea pe nea&teptate de la un $pirit e?trem
de puternic care nu(&i voala$e "n$# g+ndurile> Ai gri,# de @e$$e;
Reine(o pe 7am#... %ar cuvintele nu erau de !apt ro$tite - era doar
o imagine !ulgurant#, o ploaie de lumin#.
QhaLman "&i plimb# privirea lent pe la balcoanele de viavi, pe
dea$upra parterului aglomerat. Undeva departe, "ntr(un col
"ndep#rtat al ora&ului, r#t#cea un v+r$tnic c#ruia "i era cumplit de
!ric# de regin#, dar care dorea totu&i $# o vad# cu ochii lui. 9eni$e
aici cu g+ndul c# avea $# di$par#, dar voia $#(i cunoa$c# !aa "n
acea ultim# clip#.
QhaLman "nchi$e ochii, ca $# gonea$c# imaginea acea$ta.
Aui din nou me$a,ul. @e$$ica, @e$$ica mea. =i dincolo de ace$t
vaier, con&tiina c# venea de l# 7aharet; C v#u bru$c, cu un nimb
de drago$te "n ,ur, $clipitoare, la !el de alb# ca el "n$u&i. .imi o
durere ab$olut in$uportabil#. .e reem# la loc de $p#tarul de lemn
&i(&i plec# o clip# capul. Apoi "&i plimb# iar#&i privirea pe$te tavanul
din bare de oel, unde $e "ncol#ceau tot !elul de cabluri electrice &i
proiectoarele cilindrice din !ier. Unde e&ti8
Undeva departe, l+ng# un id, v#u per$oana de la care venea
me$a,ul. Era cel mai v+r$tnic dintre toi cei pe care(i "nregi$tra$e
p+n# acum. Un nordic b#utor de $+nge, de $tatur# gigantic#, tot
at+t de viguro$ pe c+t era de viclean, "mbr#cat "n haine a$pre de
piele "ntoar$#, cu o coam# de p#r de culoarea paiului, cu $pr+ncene
groa$e &i ochii u&or "n!undai "n orbite, care(i d#deau o e?pre$ie de
om c#ut pe g+nduri.
/ecuno$cutul urm#rea cu privirea o !emeie $ubire, o muritoare
care(&i !#cea drum prin mulime ca $# $e apropie de $cen#. @e$$e,
!iica muritoare a lui 7aharet.
*nnebunit, necre+ndu(&i ochilor, QhaLman $e concentr# la
r+ndul lui a$upra ei. .imi cum "i vin lacrimile "n ochi, v#+nd c+t de
uluitor $em#na cu 7aharet.
Acela&i p#r ar#miu bogat, numai inele, aceea&i !ragilitate de
pa$#re, aceia&i ochi veri inteligeni &i plini de curioitate, privind
$cena, "n vreme ce $e l#$a "mpin$# de cei din ,urul ei "n toate
$en$urile.
Avea pro!ilul lui 7aharet. =i aceea&i piele, care avu$e$e o
anumit# paloare luminoa$# chiar c+nd 7aharet era "n via#, ca
interiorul unei $coici.
'ulger#tor, "i reveni "n minte a$pectul pielii lui 7aharet v#ut
printre degetele lui mai "nchi$e la culoare. C+nd "i "mpin$e$e capul
"ntr(o parte "n timpul violului, degetele lui atin$e$er# pleoapele
delicate. %oar cu un an mai t+riu i $e $co$e$er# lui 7aharet ochii
din cap, iar el !u$e$e &i atuncea preent, amintindu(&i cu preciie
acela&i moment, av+nd $enaia contactului cu pielea aceea... A$ta
$e petrecu$e "nainte ca el $# $e aplece, $# culeag# perechea de ochi
de pe ,o$ &i $#...
*l trecu un tremur. .imi o durere cumplit# "n pl#m+ni. %oar n(
avea $#(i ,oace iar !e$te memoria. /(o $# &i(o piard# iar#&i chiar
acum, $# !ie iar#&i clovnul !ericit care nu(&i aduce aminte de nimic;
'iica lui 7aharet, !ie. %ar cum era oare cu putin#8 Prin c+te
generaii $e tran$mi$e$er# tr#$#turile caracteri$tice p+n# la !emeia
acea$ta !ragil#, care p#rea c# $e lupt# din r#$puteri $# a,ung# chiar
l+ng# $cen#8
%ac# te g+ndeai, nu era impo$ibil, "&i d#du el iute $eama. Poate
numai vreo trei $ute de $tr#buni $t#teau "ntre !emeia acea$ta din
$ecolul al dou#ecilea &i dup#(amiaa aceea de demult, c+nd el "&i
pu$e$e "n ,urul g+tului colanul regelui &i cobor+$e de pe podium
pentru a "n!#ptui violul "n locul regelui. Poate nici at+t. /ici m#car o
!raciune din mulimea acea$ta, dac# priveai "n per$pectiv#.
Cel mai de necreut era !aptul c# 7aharet "&i cuno&tea urma&ii;
"n caul !emeii ace$teia, era clar c# 7aharet o cuno&tea. 7intea
b#utorului aceluia "nalt de $+nge "i !urni# rapid acea$t# in!ormaie.
Cercet# din nou g+ndurile nordicului. 7aharet era "n via#.
7aharet era $tra,a !amiliei ei de muritori. 7aharet era "ntruchiparea
puterii &i voinei !#r# de margini. 7aharet nu(i d#du$e blondului ei
$ervitor nici o e?plicaie cu privire la vi$ele de$pre gemene, dar "l
trimi$e$e aici pentru a(i "ndeplini porunca, $# o $alvee pe @e$$ica.
%eci 7aharet tr#ie&te, $e g+ndi QhaLman. Tr#ie&te, iar dac# ea
e?i$t# "ntr(un mod real, atunci e?i$t# &i $ora ei, am+ndou# gemenele
ro&cate tr#ie$c;
QhaLman "i cercet# mintea cu &i mai mult# atenie, c#ut+nd c+t
mai ad+nc. %ar nu mai capt# dec+t "nver&unata dorin# de protecie.
Trebuia $# o $alvee pe @e$$e, dar nu doar de prime,dia repreentat#
de regin#, ci de tot ce o "ncon,ura aici, de $ala acea$ta unde putea
$# ia cuno&tin# de lucruri ce n(ar mai $uporta nici o e?plicaie.
=i c+t# ur# pentru 7am# i $e citea "n g+nduri; C+t# ur# "n uria&ul
ace$ta "nalt, blond, cu o inut# de r#boinic &i de mare preot "n
acela&i timp; C ura c#(&i !#cu$e apariia "n cadrul atemporal &i dulce
al e?i$tenei lui. Ura de a$emenea, !aptul c# drago$tea pe care o
nutrea pentru !emeia acea$ta, pentru @e$$ica, "i e?acerba !rica
pentru propria lui per$oan#. El cuno&tea dimen$iunile dea$trului,
&tia de di$trugerea tuturor b#utorilor de $+nge de pe toate conti(
nentele, "n a!ar# de c+iva, ma,oritatea a!l+ndu($e chiar "n $al# &i
neav+nd m#car idee de prime,dia care(i p+ndea.
Cuno&tea &i vi$ele de$pre gemene, dar nu le "nelegea. 0a urma
urmelor, el nu cuno$cu$e niciodat# dou# gemene ro&cate) una
$ingur# "i $t#p+ni$e e?i$tena cu !rumu$eea ei. %in nou, lui
QhaLman "i ap#ru 7aharet, o imagine r#t#citoare, cu ochi obo$ii,
!oare umani, decor+nd o !a# ca o ma$c# de porelan> 7ael, te
implor, nu(mi mai pune "ntreb#ri. '# ce i(am $pu$.
0ini&te. <ru$c, uria&ul "&i d#du $eama c# e $ub ob$ervaie. Cu o
tre$#rire, "&i plimb# ochii "n ,ur ca $# localiee $ur$a intruiunii.
Pronunarea numelui era de vin#, cum $e "nt+mpl# ade$ea.
/ordicul $e $imi$e numit, recuno$cut. QhaLman !u$e$e ibit imediat
de nume, !#cu$e repede leg#tura cu per$ona,ul 7ael din cartea lui
0e$tat. '#r# "ndoial# c# era una &i aceea&i per$oan#> ace$ta era
preotul druid care(l atr#$e$e pe 7ariu$ "n poiana $acr#, unde eul
$+ngelui "l tran$!orma$e "ntr(unui din aceea&i $pe# &i "l trimi$e$e
apoi "n Egipt $# dea de 7am# &i de Tat#.
%a, era acela&i 7ael. Care acum era !urio$ c# !u$e$e recuno$cut.
%up# ace$t prim $pa$m de !urie, toate g+ndurile &i emoiile lui
di$p#rur#. C ameitoare demon$traie de !or#, !u obligat $# admit#
QhaLman. .e rela?#. %ar creatura nu reu&ea $#(l de$copere.
Recuno$cu cel puin vreo dou#eci de !ee palide "n public, dar nu
pe QhaLman.
*ntre timp, "ntreprin#toarea @e$$ica reu&i$e $# a,ung# la
de$tinaia dorit#. Aplec+ndu($e, $e $trecura$e printre motocicli&tii
aceia uria&i care pretindeau locurile din !aa $cenei, de parc# tot
$paiul acela le aparinea, &i reu&i$e $# $e agate de marginea
rampei.
*i $clipi pe bra o br#ar# de argint. 'ulgerul acela lumino$ "l
atin$e probabil pe 7ael drept "n inim#, c+ un pumnal, c#ci "n clipa
aceea toat# drago$tea pentru ea &i toate g+ndurile lui redevenir#
penetrabile.
Tipul #$ta o $# piar# dac# nu $e "nelepe&te, $e g+ndi QhaLman.
'u$e$e, !#r# "ndoial#, in$truit de 7aharet, poate c# $e &i hr#ni$e cu
$+ngele ei de o putere e?trem#, dar avea o inim# indi$ciplinat# &i un
temperament greu de $t#p+nit, a$ta era limpede.
Apoi, la c+iva pa&i "n $patele lui @e$$e, printre gomotele &i
culorile ameitoare, QhaLman de$coperi un alt per$ona, mi$terio$,
mult mai t+n#r dec+t colo$ul de 7ael, dar aproape la !el de puternic
"n !elul lui.
QhaLman "i c#ut# numele, dar tipul "&i a$cundea per!ect
g+ndurile)nu $e putea citi "n mintea lui nici cea mai mic# urm# de
per$onalitate. 'u$e$e doar adole$cent la moarte, cu un p#r lin$,
&aten(ro&cat, cu ochii parc# prea mari pentru !aa lui. %ar, bru$c, "i
detecta cu u&urin# numele, culeg+ndu(l din g+ndurile lui %aniel,
novicele abia !ormat, care $t#tea l+ng# el. Armand. Iar novicele,
%aniel, de(abia muri$e. Toate moleculele corpului $#u erau cuprin$e
de !reneia diavolea$c# a inviibilelor tran$!orm#ri chimice.
QhaLman !u pe dat# $edu$ de Armand. Cu $iguran#, era acela&i
Armand de$pre care $cri$e$er# at+t 0oui$ c+t &i 0e$tat -
nemuritorul cu trup de adole$cent A$ta "n$emna c# n(avea mai mult
de vreo cinci $ute de ani, dar "&i !#uri$e o $uperb# armur# pentru
toate g+ndurile. Era i$cu$it, calculat, dar "i lip$ea !lerul - o c#utate
care $e vedea de la di$tan#, dac# e?i$ta. *n momentul de !a#,
$imind !#r# nici un dubiu c# era ob$ervat, "ntoar$e ochii aceia mari
&i bl+ni "n $u$ &i in$tantaneu $e uit# "n cei ai lui QhaLman.
H/u v# vreau r#ul, nici ie, nici novicelui t#u, ro$ti din bue
QhaLman, "n a&a !el "nc+t nici un alt g+nd propriu $# nu tran$par#,
nu $unt un prieten al 7amei.H
Armand aui, dar nu r#$pun$e. Cric+t !u$e$e de "ngroit c# avea
de a !ace cu un vampir at+t de $tr#vechi, nu l#$# nimic $# $e vad#.
Ai !i putut crede c# privea idul din $patele lui QhaLman, c# $e uita
la !lu?ul ne"ncetat de copilandri ce coborau $c#rile, r"+nd &i
$trig+nd.
Apoi, inevitabil, ace$t ciudat $educ#tor "n v+r$t# de cinci $ute de
ani "l detect# &i pe 7ael, "n momentul "n care mintea ace$tuia l#$a$e
iar#&i $#(i $cape un val de "ngri,orare pentru !ragila @e$$e.
QhaLman avea $entimentul c#(l "nelege pe Armand. C#(l
"nelege &i c#(l iube&te !#r# nici o reerv#. C+nd li $e "nt+lnir# din
nou ochii, avu impre$ia c# tot ceea ce citi$e de$pre acea$t# !iin# "n
cele dou# c#ri era in!irmat &i, "n acela&i timp, echilibrat de
$implitatea natural# a ace$tui b#iat. .ingur#tatea pe care o $imi$e
la Atena "l cople&i dintr(o dat# cu toat# !ora.
H/u prea deo$ebit de $piritul meu $implu, &opti iar QhaLman. Te
$imi pierdut "n toat# pove$tea a$ta, c#ci cuno&ti prea bine terenul.
Crice ai !ace, oric+t ai "ncerca $# !ugi, dai tot de aceia&i muni &i de
acelea&i v#i.H
/ici o reacie. /ormal. QhaLman ridic# din umeri &i +mbi.
Ace$tuia i(ar da orice &i(ar dori. Purtat de un val de "ncredere, "i !#cu
cuno$cut lui Armand ace$t g+nd.
Acum problema care $e punea era cum $#(i a,ute pe ace&tia doi,
care poate "&i p#$trau $perana de a mai dormi $omnul nemuritorilor
m#car p+n# la urm#torul apu$ de $oare. Cel mai important lucru era
$# dea de 7aharet, c#reia "i era at+t de devotat 7ael, cu toat#
m+ndria &i lip$a lui de "ncredere "n ceilali.
C#tre Armand trimi$e iar o &oapt#> H/u($ prieten cu 7ama. Ei(o
repet. R#m+nei "n gloata de muritori. %ac# v# de$prindei de ea, o
$# v# de$copere &i o $# v# di$trug# imediat. E $implu ca bun# iua.H
Pe !aa lui Armand nu $e $chimb# nimic. 0+ng# el, novicele
%aniel, plutind de !ericire, $avura $pectacolul "ncon,ur#tor. *n ce(l
privea, nici !ric#, nici planuri, nici vi$e. In de!initiv, de ce nu8 Avea
l+ng# el acea$t# !iin# cu puteri nem#$urate care(i purta de gri,#.
Era cel mai noroco$ dintre toi.
QhaLman $e ridic# "n picioare. .u!erea de $ingur#tate mai mult
dec+t orice. 9oia $# $e apropie de unul din ei, ori de Armand, ori de
7ael. A$ta voi$e &i la Atena, c+nd $e produ$e$e minunea aducerii
aminte. 9oia $# !ie l+ng# unul ca el. .#(i vorbea$c#, $#(l ating#, "n
!ine... $# aib# un contact.
.e mi&c# de(a lungul intervalului $ituat practic $ub tavanul $#lii,
care !orma un cerc "n ,urul ace$teia, cu e?cepia poriunii de $paiu
reervat enormului ecran ce !orma !undul $cenei.
.e mi&ca cu graie uman#, av+nd gri,# $# nu $trivea$c# vreun
muritor de care $e lovea "n cale. %e a$emenea, voia ca acea$t#
"naintare $# !ie lent#, ca $#(i dea timp lui 7ael $#(l vad#.
*&i d#du in$tinctiv $eama c#, dac# "i c#dea bru$c pe cap ace$tui
individ ne$pu$ de m+ndru &i de g"lcevitor, in$ulta nu i(ar !i iertat#
niciodat#. Proced# deci a$t!el, mi&c+ndu($e mai repede doar "n clipa
"n care 7ael "i $e$i# apropierea.
7ael nu reu&i $# "&i a$cund# !rica la !el de bine ca Armand. 7ael
nu mai "nt+lni$e niciodat# un b#utor de $+nge de v+r$ta acea$ta, "n
a!ar# de 7aharet) "l privea ca pe un du&man potenial. QhaLman "i
tran$mi$e acela&i cald $alut ca &i lui Armand - care(i ob$erva - dar
nimic din e?pre$ia b#tr+nului r#boinic nu $e $chimb#.
.ala era acum arhiplin# &i u&ile !u$e$er# "nchi$e) copiii r#ma&i
a!ar# urlau &i b#teau "n u&#. QhaLman capta $unetele a$cuite ale
radiourilor portabile ale polii&tilor.
0e$tat &i grupul lui priveau $ala prin g#urile din cortin#.
0e$tat "l "mbr#i&# pe 0oui$, $chimbar# un $#rut pa$ionat, iar
muicienii "i "nl#nuir# pe am+ndoi.
QhaLman $e opri o clip# $# $e la$e p#trun$ de acea$t# atmo$!er#
!ierbinte.
@e$$ica $e $pri,inea "n coate de marginea rampei. .t#tea cu
b#rbia pe do$ul m+inilor. <#rbaii din $patele ei, ni&te uria&i "n haine
lucioa$e de piele neagr#, o "mpingeau cu brutalitate, din nep#$are
$au, poate, $ub in!luena alcoolului, dar nu reu&eau $# o dea la o
parte.
/ici 7ael n(ar !i reu&it de(ar !i "ncercat.
%eodat#, "nc# ceva "i deveni clar tot privind(o. Un $ingur cuv+nt>
Talama$ca. 'emeia acea$ta era de(a lor) aparinea Crdinului.
/u e cu putin#, $e g+ndi el din nou, apoi r+$e "n barb# de
propria lui inocen# idioat#. E noaptea tuturor $urprielor, nu(i a&a8
%ar p#rea cu neputin# ca Crdinul $# !i $upravieuit de pe vremea
c+nd, cu $ecole "n urm#, el "&i !#cu$e o ,oac# din a(i chinui pe
membrii lui, pentru ca apoi $#(i la$e "n pace, de mil# pentru
naivitatea &i pentru pro$tia lor.
Ah, ce teribil# gro#vie, $# ai memorie; Ce bine(ar !i ca toate
vieile lui trecute $# di$par# "n uitare; 7ai vedea "nc# !eele acelor
c#lug#ri vagaboni aparin+nd Crdinului Talama$ca, care "l
urm#ri$er# a&a cum putu$er# prin toat# Europa, not+nd cu gri,#, "n
c#ruliile lor legate "n piele orice m#runi& pe care a,ungeau $#(l &tie
de$pre el, cu penele lor care $c+r+iau, p+n# noaptea t+riu. .e
numea <en,amin "n perioada aceea de $curt# con&tiin# de $ine, iar
"n caligra!ia lor latin# cu "n!lorituri, "n $cri$orile lor pe pergament &i
cu $igilii de cear#, pe care le trimiteau $uperiorilor lor din
Am$terdam, "l botea$er# %iavolul <en,amin.
'u$e$e ,oac# de copil pentru el $# le !ure $cri$orile &i $# adauge
la ele propriile lui te?te) $#(i $perie, $# ia$# la mieul nopii de $ub
patul lor, $#(i apuce de g+t &i $#(i g"l+ie) ce ha !#cu$e; %ar, pe
vremea aceea, !#cea ha din orice) c+nd nu(l mai di$tra ceva era
pentru c# "&i pierdea din nou memoria.
%ar inea minte c# inu$e la ei) ei nu erau e?orci&ti, nici preoi
v+n#tori de vr#,itoare, nici magicieni care $perau $#(l pun# "n lanuri
&i $#(i controlee puterile. C dat# "i veni$e chiar ideea c# ar putea $#
$e re!ugiee "n pivniele lor muceg#ite c+nd venea vremea marelui
$omn. Cu toat# curioitatea lor boln#vicioa$#, nu l(ar !i tr#dat
niciodat#.
=i c+nd te g+nde&ti c# Crdinul $upravieui$e cu tenacitatea
<i$ericii Romane. =i c# !emeiu&c# aceea $uperb#, cu br#ara ei de
argint pe bra, iubit# de 7aharet &i de 7ael, !#cea parte din proeliii
Crdinului. /u(i de mirare c# $e b#tu$e $# !ie "n r+ndul "nt+i, de parc#
$(ar !i apropiat de ultima treapt# a unei cripte.
QhaLman $e apropie &i mai mult de 7ael, dar la c+iva metri $e
opri, era at+ta lume care trecea printre ei. C !#cu &i din re$pect
pentru $entimentele lui 7ael, mai cu $eam# ru&inea pe care o
$imea pentru c#(i era !ric#. 7ael !u acela care $e apropie &i $e opri
l+ng# QhaLman.
7ulimea agitat# continua $#(i ocolea$c#, de parc# !ormau
"mpreun# un id. 7ael $e aplec# $pre QhaLman, ceea ce era,
probabil, un $emn de $alut, o dovad# de "ncredere. Privi "n ,ur prin
$al#, unde nu $e mai vedea nici un loc liber, apoi $pre parterul care
era ca un moaic de culori $i de cl#i de p#r lucio$, &i de pumni
"ndreptai $pre tavan. *ntin$e m+na &i "l atin$e pe QhaLman, de
parc# nu $e putea $t#p+ni $# n(o !ac#. Cu v+r!ul degetelor "i atin$e
do$ul m+inii. QhaLman r#ma$e lini&tit, permi+ndu(i $# "&i continue
e?plorarea.
%e c+te ori nu v#u$e QhaLman un a$t!el de ge$t "ntre
nemuritori - cel mai t+n#r veri!ic+nd direct te?tura &i duritatea
c#rnii celui mai v+r$tnic. /u !u$e$e &i printre $!ini unul c#ruia nu(i
!u$e$e de a,un$ $# vad# r#nile lui Iri$to$, ci trebui$e $# le &i pip#ie8
Alte comparaii, mai banale, "l !#cur# $# +mbea$c#. Parc# erau doi
c"ini de o rar# !erocitate, care $e miro$eau, e?amin+ndu($e unul pe
cel#lalt.
@o$, "n dep#rtare, Armand nu(i pierdea din ochi, r#m+n+nd "n
aparen# la !el de impa$ibil. Cu $iguran# c# $urprin$e$e privirea
di$preuitoare pe care i(o adre$a$e 7ael, dar nici atunci nu d#du$e
vreun $emn c# ar !i b#gat ceva de $eam#.
QhaLman $e "ntoar$e &i(l "mbr#i&a pe 7ael, +mbindu(i. %ar
7ael $e d#du "napoi tem#tor, ceea ce(l r#ni pro!und. Cu mult#
politee "i d#du drumul. C clip# "l cuprin$e din nou cea mai mare
tri$tee. .e uit# apoi la Armand. .uperbul Armand care(i $u$inu
privirea cu total# pa$ivitate. %ar era momentul $#(i $pun# lui 7ael
de ce $e depla$a$e.
- Prietene, trebuie $#(i "nt#re&ti armura g+ndurilor, "i e?plic#
"nceti&or lui 7ael. /u da voie drago$tei tale pentru !emeia aceea $#
te tr#dee. @e$$e nu are de ce $# $e team# de regin# dac# evii $# te
g+nde&ti la ea &i la protectoarea ei. P+n# &i numele ace$teia "i e
dintotdeauna du&man reginei.
- %ar unde e regina8 "ntreb# 7ael, !rica a,ung+nd iar#&i la
$upra!a#, o dat# cu !uria c# trebuie $# &i(o a$cund#.
- E pe aproape.
- %a, dar unde8
- /(a& putea $pune. A incendiat taverna. E "n urm#rirea c+torva
vampiri care n(au venit la concert. /u $e gr#be&te. Am a!lat toate
a$tea citind g+ndurile victimelor.
QhaLman "l v#u pe cel de l+ng# el cutremur+ndu($e. *i ob$erva
u&oarele $chimb#ri "n atitudine, marc+nd cre&terea !uriei din el. Cu
at+t mai bine. At+ta m+nie avea $# diolve toat# !rica. Ah, dar ce
!iin# ira$cibil#, incapabil# de a raiona era.
- %e ce ai venit $# m# avertiei "n !elul ace$ta, c+nd ea ne
poate aui toate vorbele, toate g+ndurile8
- %#(mi voie $# m# "ndoie$c de a$ta, r#$pun$e calm QhaLman.
Eu $unt din Prima Generaie, prietene. <le$temul de a(i aui pe
ceilali b#utori de $+nge a&a cum "i auim noi pe muritori e apana,ul
verilor. Eu nu i(a& putea citi ei g+ndurile chiar de(ar !i "n !aa mea)
iar mintea mea "i e pe veci "nchi$#, poi $# !ii $igur. A&a $e petreceau
lucrurile cu noi "n primele generaii.
%eclaraia a$ta "l tulbur# viibil pe uria&ul blond. %eci 7aharet
nu(i auea g+ndurile 7amei; =i nu voi$e $# i(o m#rturi$ea$c#;
- /u; $pu$e QhaLman. 7ama nu poate &ti de e?i$tena ei dec+t
capt+ndu(i g+ndurile, a&a c# ai !ace mai bine $# le a$cuni.
9orbe&te(mi de(acum "nainte a&a cum vorbe$c oamenii "ntre ei, c#ci
"n ora&ul ace$ta e o adev#rat# caco!onie de voci omene&ti.
7ael r#ma$e pe g+nduri, "ncrunt+ndu($e. Apoi $e uit# at+t de
ur+t la QhaLman, de parc# $e preg#tea $#(l lovea$c#.
- A$ta va !i $u!icient ca $# o "nving8
- Aminte&te(i, $pu$e QhaLman, c# ce(i prea mult nu(i niciodat#
bun.
.e uit# din nou $pre Armand "n timp ce vorbea.
- *n caco!onia pe care o percepe ne"ncetat, poate n(o $#
reu&ea$c# $# di$ting# o voce anume. Iar dac# va vrea $# iolee o
anumit# voce, va trebui $# nu le mai a$culte pe celelalte. Tr#ie&ti de
at+ta vreme, c# nu $e poate $# nu cuno&ti tactica a$ta.
7ael nu r#$pun$e cu voce tare. %ar era clar c# "nele$e$e. %arul
telepatiei !u$e$e &i pentru el un adev#rat ble$tem, !ie c# era a$ediat
de vocile umane, !ie c# era vorba de cele ale b#utorilor de $+nge.
QhaLman aprob#, d+nd din cap. %arul telepatiei. 'rumoa$e vorbe
pentru nebunia care(l cuprin$e$e cu mii de ani "n urm#, c+nd
a$culta$e at+tea voci, $t+nd "ntin$, nemi&cat, "n $arco!agul lui, cu
$traturi pe$te $traturi de pra! acoperindu(l "n uitatul $#u morm+nt
egiptean, a$cult+nd pl+ngerile omenirii, !#r# $# &tie m#car ce era cu
el &i "n ce $tare $e a!la.
- E?act la !el g+nde$c &i eu, prietene, $pu$e el. =i tu te bai cu
vocile a$tea de dou# mii de ani, iar regina noa$tr# a !o$t poate
complet "necat# de ele. .(ar p#rea c# 0e$tat a reu&it $# treac# pe$te
nivelul ace$ta de gomot perpetuu) i(a pocnit din degete l+ng#
coada ochiului &i a reu&it $# o treea$c# din tran$#. %ar nu trebuie
$uprae$timat# nici ea, o creatur# care a r#ma$ nemi&cat# at+ta
vreme. /u(i de nici un !olo$.
Ace$te argumente "l $urprin$er# "ntruc+tva pe 7ael. %ar
recuno$cu logica lor. @o$, Armand r#m+nea plin de atenie.
- /u poate nici ea $# !ac# tot, $pu$e QhaLman, !ie c# e
con&tient#, !ie c# nu. Era "ntotdeauna gata $# $e m#$oare p+n# &i cu
$telele, ca apoi $# dea "napoi "ngroit#.
- Cum a&a8 "l "ntreb# !ebril 7ael, aplec+ndu($e $pre el. Cum e
ea "n realitate8
- A !o$t dintotdeauna plin# de vi$uri &i de idealuri "nalte. Era
cum e 0e$tat, d#du din umeri QhaLman. 'rumo$ul blond care ar da
orice $# !ie bun, $# !ac# numai bine "n ,ur &i $#(i adune pe l+ng# el
pe adoratorii lui nevoia&i.
Un +mbet glacial, cinic $e de$en# pe !aa lui 7ael.
- %ar ce(are de g+nd $# !ac#, pe toi dracii8 %e acord, 0e$tat a
treit(o cu c+ntecele lui abominabile. Ace$ta(i un motiv $# ne
e?termine pe toi8
- Are ea un plan, poi $# !ii $igur. Reginei noa$tre nu i(au lip$it
niciodat# ideile. /u ar putea !ace nici cel mai mic ge$t !#r# $# !ie
minat# de cine &tie ce planuri grandioa$e. =i, probabil, &tii c# nici
unul dintre noi nu(&i $chimb# cu anii caracterul) $em#n#m cu !lorile
care $e de$chid - devenim pe i ce trece "nc# un pic mai noi "n&ine.
.e uit# din nou $pre Armand. Iar "n privina planurilor ei, de data
a$ta nu(i pot o!eri dec+t $peculaii...
- Totu&i, $pune(mi.
- Concertul va avea loc, pentru c# 0e$tat ine la a$ta. C+nd $e
va $!+r&i, ea o $# continue di$trugerea neamului no$tru. %ar o $#(i
la$e pe unii "n via#, c+iva care i(ar putea $ervi la "n!#ptuirea
planului, c+iva care $# !ie, poate, martorii "mplinirii lui.
QhaLman "l privi pe Armand. C+t de minunat i $e p#rea c# !aa
lui !#r# e?pre$ie emana at+ta "nelepciune, "n vreme ce a lui 7ael,
preocupat, enervat, nici g+nd. %ar cine poate $pune care din ei
"nelegea mai mult8 7ael r+$e u&urel cu am#r#ciune.
- .# !ie martori8 "ntreb# 7ael. /u cred. Eu cred c#(i mult mai
$implu. *i la$# "n via# pe cei pe care(i iube&te 0e$tat, a$ta(i tot. A&a
ceva nu(i trecu$e prin cap lui QhaLman. %a, da, mai g+nde&te(te,
$pu$e 7ael "n aceea&i engle# pronunat# a$cuit. 0oui$, "n$oitorul
lui 0e$tat, e "nc# "n via#, nu(i a&a8 =i Gabrielle, mama diavolului, e
&i ea pe aici a&tept+nd cu r#bdare $# "&i re"nt+lnea$c# !iul. C+t "l
prive&te pe Armand, colo ,o$, la care "i !ace at+ta pl#cere $# te uii,
$e pare c# &i lui 0e$tat i(ar pl#cea $# "l revad#, a&a c# &i el e "n via#,
la !el ca &i renegatul care(l "n$oe&te, individul care a publicat cartea
aceea ble$temat# &i pe care ceilali l(ar rupe "n buc#ele de(ar ghici
cine e...
- /u, cred c#(i mai complicat. Trebuie $# !ie mai complicat,
$pu$e QhaLman. Pe unii dintre noi nici ea nu(i poate di$truge. Iar
celor care $e(ndreapt# acum $pre 7ariu$, 0e$tat nu le cunoa&te
dec+t numele.
7ael $e $chimb# u&or la !a#) i $e colorar# obra,ii ca dintr(o
timiditate uman#, i $e mi,ir# ochii. 0ui QhaLman "i !u limpede c#
7ael ar !i burat $#(l $alvee pe 7ariu$ dac# ar !i putut. Ar !i !#cut(o
chiar "n noaptea aceea dac# 7aharet $(ar !i depla$at "n per$oan# $#
o apere pe @e$$ica. *ncerca acum din r#$puteri $# elimine numele lui
7aharet din comunicare. =i(i era !ric# de ea, teribil de !ric#.
- %a, v#d, acum "ncerci $#(mi a$cuni tot ce &tii, $pu$e
QhaLman. E?act c+nd ar trebui $#(mi $pui tot.
- %ar nu pot $(o !ac, $pu$e 7ael. .e "ncon,ura$e de un id. Era
impenetrabil. 7ie mi $e dau ordine, nu r#$pun$uri, prietene.
7i$iunea mea de ai e $# $upravieuie$c "n noaptea a$ta &i $# o pun
pe @e$$ica la ad#po$t, $co+nd(o de aici.
QhaLman ar !i vrut $# in$i$te, $#(i cear# r#$pun$urile. %ar nu
!#cu nici una, nici alta. .imea o $chimbare u&oar#, $ubtil#, "n
atmo$!era din ,ur, o modi!icare in!im#, dar net#, pe care n(o putea
atribui nici mi&c#rii, nici $unetelor.
9enea regina. .e apropia de $al#. Avu impre$ia c# $e deta&ea#
de propriul corp ca $# a$culte mai bine) da, ea era. Toate $unetele
nopii $e ame$tecau tulbur+ndu(l, dar capt# totu&i unda aceea
$onor#) era impo$ibil de deghiat $unetul ace$ta $c#ut, dar di$tinct,
venind de la re$piraia ei, de la b#t#ile inimii, de la !ora pe care o
dega,a depla$area ei ameitoare prin $paiu la o vite#
$upranatural#, cau+nd coliiunea inevitabil# a viibilului &i a
inviibilului.
7ael o $imi de a$emenea) la !el &i Armand. P+n# &i novicele de
l+ng# Armand re$imi ceva, de&i muli alii de prin ,ur nu o $e$iar#.
=i printre muritori erau unii mai receptivi care p#reau $# !i $imit
ceva ce(i tulbura$e.
- Trebuie $# te p#r#$e$c, prietene, $pu$e QhaLman. Aminte&te(
i $!atul meu.
Era cu neputin# de $pu$ mai mult.
Ea a,un$e$e !oarte aproape. '#r# "ndoial#, cerceta g+ndurile
tuturor) a$culta.
.imi o prim# dorin# irei$tibil# de a o vedea, de a c#uta la
r+ndul lui imaginea ei "n minile ne!ericiilor de a!ar# ai c#ror ochi
trecu$er# pe$te ea.
- 0a revedere, prietene, $pu$e eh E mai bine $# ne $epar#m.
7ael "l privi con$ternat. 7ai "ncolo, Armand "l lua$e pe %aniel pe
dup# umeri &i(&i !#cea loc $# ia$# din mulime.
*n $al# $e $tin$er# bru$c toate luminile) o clip# QhaLman $e
g+ndi c# tot ea era de vin#, c# ora ,udec#ii $o$i$e.
%ar copiii muritori din ,urul lui cuno&teau ritualul, "ncepea
concertul; Toat# lumea ibucni "n urlete, "n urale, toi b#teau din
picioare. *n !ine, totul $e tran$!orm# "ntr(un $oi de muget colectiv.
.imea cum tremur# podelele.
7ici !l#c#rui +&nir# din "ntuneric, muritorii aprindeau bee de
chibrit $au brichete cu ga. =i, din nou, "n acea$t# iluminaie di!u#
$e pro!ilau miile de !orme "n mi&care. .trig#tele $e ame$tecau "ntr(
un !el de cor din toate direciile.
- /u $unt un la&, &opti bru$c 7ael, de parc# nu era "n $tare $#
r#m+n# t#cut.
*l apuc# pe QhaLman de bra, apoi "i d#du drumul, de parc# t#ria
c#rnii lui "l "ngreo&a.
- =tiu, $pu$e QhaLman.
- A,ut#(m#. A,ut(o pe @e$$ica.
- /u(i mai pronuna numele din nou. /u $ta pe l+ng# ea, cum i(
am $pu$. A re"nceput r#boiul, druidule. *i aminte&ti8 0upta trebuie
du$# cu viclenie, nu cu !urie. .tai printre muritori. Am $# te a,ut
dac# &i c+nd o $# pot.
Avea at+tea alte lucruri de $pu$; .pune(mi unde(i 7aharet, de
pild#; %ar acum era prea t+riu pentru a$ta. .e "ntoar$e &i "nainta
iute pe intervalul dintre r+nduri p+n# a,un$e la un cerc liber, la
cap#tul unor trepte de ciment.
@o$, pe $cena neluminat#, "&i !#cur# apariia muicanii muritori,
$#rind pe$te di!uoare &i cabluri electrice &i lu+ndu(&i in$trumentele
depu$e pe ,o$.
0e$tat ie&i cu pa&i hot#r+i de dup# cortin#, cu o cap# neagr#
!lutur+ndu(i "n ,urul trupului, &i $e apropie de ramp#. 0a nici doi
metri de @e$$e, $e opri cu micro!onul "n m+n#.
7ulimea urla "n e?ta. .e aueau aplaue, !luier#turi, trop#ituri,
era un gomot in!ernal, a&a cum QhaLman nu mai aui$e niciodat#.
R+$e !#r# $# vrea de !reneia aceea ab$urd# &i de micua $iluet# de(
acolo de ,o$, de pe $cen#, care iubea, din tot $u!letul, nebunia a$ta
&i care, la r+ndul lui r+dea, o dat# cu QhaLman.
<ru$c, mica $cen# !u bombardat# de toate proiectoarele.
QhaLman r#ma$e cu gura c#$cat#, nu at+t la $iluetele pitice de pe
$cen# care $e agitau "n co$tumele lor !rumoa$e, ci la imen$ul ecran
video din $patele lor, care urca p+n# la pla!on. Imaginea lui 0e$tat,
"nalt# de ece metri, ap#ru bru$c "n toat# $plendoarea. K+mbea
cuceritor) "&i arunc# braele "n $u$, "&i $cutur# coama de p#r blond,
"&i d#du capul pe $pate &i $coa$e &i el un urlet prelung.
7ulimea era "n picioare, "n delir) tot edi!iciul $e guduia, dar
urletul acela a$uri pe toat# lumea. 9ocea puternic# a lui 0e$tat
acoperea vacarmul.
QhaLman "nchi$e ochii. *n do$ul urletului mon$truo$ al lui 0e$tat
"ncerc# $# iolee cel#lalt $unet, cel emi$ de 7am#, dar nu mai
reu&i.
- Regina mea, murmur# el, c#ut+nd, m#tur+nd cu mintea totul
"n ,ur, de&i nu era mare $peran#.
.e g#$ea oare a!ar#, pe vreo colin# acoperit# de iarb#, a$cult+nd
muica trubadurului ei8 .imi v+ntul u&or, umed, v#u cerul cenu&iu,
!#r# $tele, la !el ca orice muritor. 0uminile din .an 'ranci$co, colinele
lui $clipitoare, turnurile luminate care(&i aruncau raele ca ni&te
!aruri "n noapte, toate ace$tea "i p#rur# bru$c "n!ior#toare, ca un
pei$a, lunar, ca ve&nica deriv# a gala?iilor.
*nchi$e ochii. C v#u din nou cum !u$e$e la Atena, pe $trada
unde incendia$e taverna plin# cu tineri vampiri) mantia ei drenuit#
"i at+rna pe umeri, cu gluga dat# pe $pate, iar p#rul "mpletit "n eci
de codie "i "ncon,ura capul. Ah, regina cerului p#rea $# !ie, a&a cum
"i pl#cu$e c+ndva $# !ie con$iderat#, orche$tr+nd de $ecole litania.
Privirea ei ab$ent# $clipea "n lumina electric#, iar gura moale era
plin# de inocen#. Tot chipul ei era un miracol de in!init# !rumu$ee.
Acea$t# viiune "l arunc# "n urm# cu $ecole, p+n# la acel
moment ob$cur &i "n!ior#tor, c+nd veni$e, cu inima b#t+ndu(i ca o
tob#, muritor !iind, $#(i a$culte dorina. Regina lui, acum damnat# &i
obligat# $# $lu,ea$c# a$trul nopii, cu demonul din ea cer+nd tot mai
mult $+nge, regina lui nu mai $uporta nici lumina l#mpilor. C+t de
agitat# !u$e$e, merg+nd de colo p+n# colo prin camera aceea cu
podea de lut, $tr#,uit# de t#cutele $entinele pictate pe perei.
- Gemenele a$tea, $pu$e$e ea, $urorile a$tea r#u!#c#toare $unt
de vin#, ele au pronunat !ormule vr#,itore&ti.
- Ai mil# de ele, le ap#ra$e el. /(au vrut $# "i !ac# r#u, "i ,ur c#
au $pu$ adev#rul. %#(le drumul, 7a,e$tatea ta. /u mai pot $chimba
nimic acum.
Ah, ce mil#(i !u$e$e de ele; %e gemene &i de $uverana lui
chinuit#.
- Poate, dar trebuie $# le punem $pu$ele la "ncercare, ca $#
&tim dac# au minit, $pu$e$e ea. 9ino mai aproape, $upu$ul meu
$lu,itor, tu care m(ai $ervit "ntotdeauna cu at+ta devotament...
- Regina mea, iubita mea regin#, ce dore&ti $# !ac8
Cu aceea&i e?pre$ie dulce pe !a#, "&i ridica$e m+inile glaciale
$pre !aa lui &i "l apuca$e bru$c de g+t, cu o !or# nemaipomenit#,
care(l "ngroi$e. .ub impre$ia &ocului "i v#u$e privirea devenind din
ce "n ce mai !i?# &i gura de$chi+ndu($e. *i v#u$e cei doi canini
micui, dar proemineni c+nd $e ridica$e pe v+r!uri, cu o graie
ciudat#, ca "ntr(un co&mar. /u mie. /u(mi !ace mie a$ta; Regina
mea, eu $unt QhaLman;
Ar !i trebuie $# !i pierit de mult, cum $e(nt+mpla$e cu at+i ali
b#utori de $+nge dup# aceea. %i$p#rui !#r# urm#, ca at+tea
popoare diolvate "n #r+na tuturor #rilor &i naiilor. %ar el nu
pieri$e. Iar gemenele - m#car una din ele - $upravieui$er#, de
a$emenea.
Ea &tia oare de a$ta8 Cuno&tea vi$ele acelea teribile8 *i
parveni$er# &i ei prin intermediul minilor tuturor celorlali care le
avu$e$er#8 .au "&i petrecu$e tot timpul, de c+nd $e ridica$e din
amoreal#, c#l#torind "n ,urul globului !#r# nici un !el de vi$, !#r# nici
o pau#, doar $pre "mplinirea unui $cop anume8
Ele $unt "n via#, regina mea, continu# $# vieuia$c#, poate doar
"ntr(o $ingur# !iin#, dac# nu "n am+ndou#. Aminte&te(i de vechea
pro!eie; 7#car dac# ea i(ar aui $pu$ele;
%e$chi$e ochii. .e g#$ea din nou "n preent, prionier al ace$tei
carapace o$i!icate care(i era trup. 7uica aceea, al c#rei volum
cre&tea "nc#, "l cople&ea cu ritmul ei ne"nduplecat. *i b#tea ca un
ciocan "n urechi. 0umina $trobo$copic# "l orbea.
.e "ntoar$e cu $patele &i atin$e cu m+na peretele. /icic+nd nu
mai tr#i$e o a$t!el de beie de $unete. .imea cum "&i pierde
cuno&tina, dar vocea lui 0e$tat "l chem# "napoi.
'erindu(&i ochii cu m+na, QhaLman privi $pre $cena care p#rea
incande$cent#. *l privi pe demonul acela c+nt+nd &i dan$+nd, beat
de bucurie. QhaLman $e $imi emoionat, "mpotriva voinei lui.
9ocea puternic# de tenor a lui 0e$tat n(avea nici o nevoie de
ampli!icare. *n $al#, r#$p+ndii printre victimele lor, p+n# &i
nemuritorii c+ntau o dat# cu el, at+t de molip$itor era c+ntecul, at+t
de plin de pa$iune. *n orice parte $e uita, QhaLman vedea publicul
"ntreg, muritori &i nemuritori laolalt#, cuprin$ de !reneie. Toi $e
mi&cau "n acela&i ritm cu muicanii de pe $cen#. 9ocile $e
ame$tecau. Publicul !rem#ta, cuprin$ val dup# val de mi&care.
'aa lui 0e$tat ocupa acum tot ecranul acela imen$, c#ci camera
de luat vederi "l lua "n gro$(plan. 'i?at# pe QhaLman, privirea
alba$tr# "i !#cu un $emn de complicitate.
H%E CE /U 7D UCI%EEI8 %CAR =TIEI CI/E .U/T;H
R+$ul lui 0e$tat acoperi geam#tul ghitarelor.
H/U RECU/CA=TEEI RGU0, /ICI CIIAR 9GKD/%8H
C!, c+t# "ncredere "n bine, "n eroi$m; A$ta vedea QhaLman "n
ochii !iinei aceleia, era o nuan# de cenu&iu "n ei, e?prim+nd nevoia
lui tragic#. 0e$tat "&i d#du capul din nou pe $pate &i $coa$e un al
urlet) b#tu din picioare &i ip#) privi $pre pla!on de parc# ar !i !o$t
!irmamentul.
QhaLman $e $ili $# $e mi&te) trebuia $# $cape de acolo. *&i !#cu
cu greu drum $pre ie&ire, de parc# l(ar !i $u!ocat $unetele acelea
a$uritoare. P+n# &i echilibrul "i era tulburat. 7uica, "n ra!ale, "l
urm#ri pe $c#ri, dar m#car acolo nu(l mai chinuia lumina.
.pri,inindu($e de id, "ncerc# $# "&i limpeea$c# privirea.
7iro$ de $+nge. Cam muli vampiri "n!ometai "n $ala a$ta. Iar
vuietul muicii p#trundea prin perei, prin lemn, prin tencuial#.
.e gr#bi "n ,o$ pe $c#ri, incapabil $# "&i aud# gomotul propriilor
pa&i, &i $e pr#bu&i pe un palier pu$tiu. *&i "ncon,ur# genunchii cu
braele &i(&i pu$e !runtea pe ele.
7uica era, "n de!initiv, la !el ca $tr#vechile melodii, c+nd orice
c+ntec era c+ntat cu tot trupul, c+ntecele minii ne!iind "nc#
inventate.
.e v#u pe $ine dan$+nd) "l v#u pe rege - regele muritor pe
care "l adora$e - $#rind "n $u$ &i "nv+rtindu($e prin aer. Aui b#taia
tobelor) notele pl+ng#toare ale !luierelor. Regele "i pu$e$e "n m+n#
cana de bere. 7a$a $e pr#bu&ea de at+tea !eluri de m+ncare, de
at+tea !ructe, de !ranelele $coa$e din cuptor, !umeg+nde. Pur#,
$enin#, regina era pe tronul ei de aur, o muritoare coa!at# cu gri,#,
cu un minu$cul con de cear# par!umat# a&eat pe$te codiele
$plendid "mpletite, ca $# "mpr#&tie par!um "n ,ur, topindu($e
"nceti&or de c#ldur#.
Apoi, cineva "i pu$e "n m+n# $arco!agul, miniatura aceea care
trecea din m+n# "n m+n# "ntotdeauna "n timpul pranicelor, pentru a
le aminti me$enilor c# la cap#t e$te moartea, deci $# $e bucure de
ma$#, de b#utur#.
*l $tr+n$e "n palm#) era caul $#(l tran$mit# regelui8
.imi deodat# buele regelui lipindu(i($e de obra. H%an$ea#,
QhaLman. <ea. 7+ine pornim $pre nord, $# lichid#m ultimii
canibali;H Regele nici nu privi $arco!agul prelu+ndu(l) i(l $trecur#
reginei "n palm#, iar ea, !#r# nici o privire, "l d#du altuia.
Ultimii canibali. Ce $implu p#ru$e totul, ce lucru minunat; P+n#
ce le v#u$e pe gemene "ngenuncheate "n !aa cata!alcului.
Tumultul tobelor acoperi vocea lui 0e$tat. Pe l+ng# QhaLman
treceau diver&i muritori care nu(i d#deau nici o atenie, cum $t#tea
ghemuit acolo) trecu rapid pe l+ng# el &i un b#utor de $+nge, nici
ace$ta nu(l ob$erv#.
9ocea lui 0e$tat $e ridic# din nou, inton+nd c+ntecul de$pre
Copiii "ntunericului, a$cun&i "n Cimitirul Inocenilor, plini de
$uper$tiii &i "n!rico&ai.
0a lumin#
Am ie&it,
'railor, $urorilor;
UCI%EEI(/E; 'railor, $urorilor;
QhaLman $e ridic#, alene. .e cl#tina pe picioare, dar "&i continu#
drumul "n ,o$ p+n# a,un$e "n holul de la parter, unde gomotul era
u&or e$ompat, &i r#ma$e acolo, viavi de u&ile mari de la intrare,
"ntr(un curent de aer proa$p#t.
Calmul "i revenea lent c+nd "&i d#du $eama c# trecu$er# pe
l+ng# el doi muritori care "l privi$er# cu atenie cum $t#tea $pri,init
de id, cu m+inile "n buunare, cu capul plecat.
.e v#u re!lectat "n minile lor. 0e $imi "ngri,orarea, ame$tecat#
cu un $entiment de victorie. Cei doi "i cuno$cu$er# $pea, nu tr#i$er#
dec+t pentru a trece printr(o clip# ca acea$ta, tem+ndu($e totu&i &i
ne$per+nd $# o tr#ia$c# "ntr(o i.
*ncet, "&i ridic# privirea. Erau la c+iva metri de el, "n apropiere
de bar, unde $e "nghe$uia mulimea, de parc# ar !i vrut $# $e
a$cund# de el) erau adev#rai gentlemani britanici. Erau am+ndoi "n
v+r$t#, de !apt, cu !iguri de $avani, cu cute ad+nci pe !a#, cu haine
protocolare. Total depla$ate, hainele lor !ine de $to!#, cu gulerele
apretate ale c#m#&ilor doar un pic viibile, cu cravatele de m#ta$e
bine "nnodate. P#reau $# !ie e?ploratori de la cel#lalt cap#t al lumii,
printre tinerii "n haine de culori ip#toare, care $e mi&cau !#r#
"ncetare de colo(colo, d+nd impre$ia e# $e $imt !oarte bine "n
gomotul acela in!ernal, completat de !r+nturile de conver$aie.
*l urm#reau cu mult# demnitate) ca &i cum ar !i !o$t prea
politico&i pentru a $e $imi "n!rico&ai. <#tr+ni ai Crdinului Talama$ca
venii $# o caute pe @e$$ica.
/e cunoa&tei8 %e bun# $eam#. /u v# vrem r#ul. /u trebuie $#
v# "ngri,orai.
Cuvintele $ale trimi$e "n t#cere c#tre unul din ei, cu numele de
%avid Talbot, "l !#cu pe ace$ta $# $e dea un pa$ "napoi. Re$piraia i
$e acceler#, apoi bru$c "i ap#ru pe !runte &i pe bua de $u$ o p+n#
de $udoare. %ar cu c+t# elegan# "&i p#$trau calmul; %avid Talbot "&i
mi,i ochii de parc# nu voia $# $e la$e impre$ionat de ceea ce vedea)
de parc# voia $# vad# !irele de pra! dan$+nd "n raele de lumin#.
C+t de $curt# i $e p#ru deodat# o via# de om) era $u!icient $#(l
prive&ti pe b#rbatul ace$ta !ragil, pe care educaia &i ra!inamentul
nu(l $cuti$er# "n nici un !el de ri$curi. Ce $implu era $#(i $chimbi
cur$ul g+ndurilor, al $peranelor. .# le $pun# oare unde(i @e$$ica8 0a
urma urmelor, a$ta nu $chimba nimic.
.imi atunci c# celor doi le era la !el de !ric# $# plece $au $#
r#m+n#, c#(i !i?a$e at+t de mult, c# erau parc# hipnotiai. *ntr(un
!el, ceea ce "i reinea acolo, cu ochii !i?ai pe el nu era dec+t
re$pectul. A&teptau cumva un $emn din partea lui ca $# $e mi&te,
m#car $# pun# punct ace$tei oribile e?amin#ri.
/u v# ducei dup# ea. Ar "n$emna o adev#rat# nebunie. .unt
alii ca mine acolo, gata $(o apere. 7ai bine plecai. Eu a$ta a& !ace,
"n locul vo$tru.
Ia, ha, cum avea $# !ie tran$cri$ oare di$cur$ul ace$ta "n
arhivele Talama$c#i8 C $# a!le el "ntr(o noapte. *n ce a$cuni&
modern "&i muta$er# oare documentele &i comorile lor $tr#vechi8
%emonul <en,amin. Ace$ta $unt. /u m# cunoa&tei8
K+mbi "n $inea lui. 0#$# capul "n ,o$, privind "n podea. /u(&i
"nchipui$e $# !ie at+t de vanito$. <ru$c, "&i d#du $eama c# nu(i p#$a
c+tu&i de puin ce(aveau $# g+ndea$c# de$pre "ntrevederea acea$ta.
.e g+ndi di$trat la epoca aceea de demult, c+nd $e amua$e $#
"&i bat# ,oc de(ai lor. HPermite(ne doar $# vorbim;H "l implora$er#.
.avani plini de pra!, cu ochii ve&nic ro&ii, cu haine de cati!ea uat#,
deo$ebii la culme de ace&ti doi oameni de lume, pentru care
$upranaturalul era un obiect de $tudiu, nu o !iloo!ie. Ab$urditatea
vremurilor acelora "l "n!ior# bru$c) dar &i $ecolul ace$ta era, la urma
urmelor, la !el de "n!rico&#tor.Y
Plecai;
'#r# $# ridice ochii, v#u cum %avid Talbot "l aproba. Politico&i, el
&i "n$oitorul lui $e retra$er#. Uit+ndu($e "napoi pe$te um#r, $e
gr#bir# $# traver$ee holul &i $# intre "n $ala de concerte.
QhaLman era iar#&i $ingur, doar "n tov#r#&ia ritmului muicii ce
venea de dup# u&i, $ingur &i "ntreb+ndu($e ce naiba c#uta acolo,
care(i erau dorinele) ,induind $# poat# uita totul din nou) $# $e
treea$c# "ntr(un loc minunat unde $# bat# o bri# u&oar# &i $# !ie
"ncon,urat de muritori care $# n(aib# habar ce era el, un loc care $#
$clipea$c# la lumina electric# $ub norii vaporo&i &i unde $# aib# la
di$poiie trotuarele ne$!+r$ite ale ora&ului) ca $# $e plimbe p+n#(n
ori.
Jesse
- 0A.G(m#(n pace, m#garule; $pu$e @e$$e, c#lc+ndu(l pe picior
pe b#rbatul de l+ng# ea, care o cuprin$e$e pe dup# mi,loc cu un bra
&i "ncerca $# o $mulg# de l+ng# $cen#. Tic#lo$ule;
*ndoit de durere, nu mai reu&i $# $e !erea$c# de cea de(a doua
lovitur# a lui @e$$e. Pic# ,o$.
%e cinci ori !u$e$e "mpin$# de l+ng# $cen#. .e l#$a$e pe vine, $e
$trecura$e printre cei care o d#du$er# la o parte, lunec+nd ca un
pe&te printre picioarele lor "n pantaloni de piele, ca apoi $# $e ridice
&i $# $e apuce iar de marginea rampei de lemn, in+ndu($e cu o
m+n# de p+na care at+rna p+n# ,o$ &i pe care o r#$uci$e ca pe o
!r+nghie.
*n lumina $trobo$copic# "l v#u pe 0e$tat !#c+nd un $alt incredibil
&i cobor+nd !#r# gomot pe $c+nduri, "n vreme ce vocea lui umplea
toat# $ala !#r# $# !ie nevoie de micro!on, iar chitari&ii op#iau "n
,urul lui ca ni&te $piridu&i.
Pe !aa lui alb# $e $curgeau mici &iroaie de $+nge, ca de la
coroana de $pini a lui Iri$to$, iar p#rul lung &i blond "i bura "n ,urul
capului la !iecare piruet#. *&i $!+$ia$e c#ma&a, l#$+ndu(&i pieptul gol,
cravata neagr# i $e delega$e &i(i c#dea, ochii alba&tri ca ni&te
cri$tale "i erau in,ectai de $+nge, iar din gur# urla toate ver$urile
acelea !#r# ro$t.
@e$$e $imi cum "i cre&te pul$ul la vederea &oldurilor acelora "n
perpetu# unduire, a mu&chilor puternici ai coap$elor, conturai de
p+na neagr#, mulat# a pantalonilor. El !#cu un nou $alt, $e ridic#
!#r# nici un e!ort, de parc# voia $# a,ung# p+n# la tavan.
%a, e chiar a&a, doar vei cu ochii t#i; /u poate e?i$ta nici o alt#
e?plicaie;
*&i $u!l# na$ul. Iar $e pu$e$e pe pl+n$. Trebuia $#(l ating#, !ir(ar
$# !ie, orice(ar !i; Ca prin vi$ "l v#u ter(min+ndu(&i c+ntecul, cu b#t#i
din picior pe ultimele m#$uri, "n mi,locul muicanilor care "ncercau
$# in# ritmul cu el, mi&c+ndu($e tot timpul, agit+ndu(&i capetele &i
p#rul, cu vocile acoperite de cea a lui 0e$tat.
%oamne, lui "i pl#cea la nebunie ce !#cea; /u "ncerca "n nici un
!el $# "&i di$imulee pl#cerea. .e $c#lda "n adoraia care(i era
adre$at#. C ab$orbea de parc# ar !i !o$t vorba de $+ngele cel mai
!ierbinte.
Acum, pe notele de "nceput ale unui alt c+ntec, "&i de$prin$e de
pe umeri capa neagr# de velur, o "nv+rti prin aer &i o arunc# $pre
public. 7ulimea url# &i $e arunc# $# o prind#, iar @e$$e $imi un
genunchi "n &ale &i o cim# $trivindu(i piciorul, dar era unica ei &an$#
de a $#ri pe $cen#, "n vreme ce g#rile lui 0e$tat $#reau "n $al# $#(i
potolea$c# pe cei ce $e b#teau pentru cap#.
.e $pri,ini cu ambele m+ini de ramp# &i trecu dincolo de ea pe
burt#, $#rind apoi "n picioare. .e repei drept la $ilueta care dan$a,
ai c#rui ochi $e privir# bru$c "ntr(ai ei.
- E&ti tu, ah tu; $trig# ea. 9#u cu coada ochiului c# $e apropia
o gard#. .e arunc# cu toat# !ora $pre 0e$tat. .e ag## cu
am+ndou# m+inile de talia lui. .imi imediat &ocul r#corii pieptului
aceluia gol &i neted, iar pe bue $imi un gu$t de $+nge;
- Ah, %oamne, e adev#rat; &opti ea. Inima $t#tea $#(i crape, dar
nu $l#bi $tr+n$oarea. %a, era aceea&i piele ca a lui 7ael, ca a lui
7aharet, ca a tuturor celorlali. %a, a$ta era; Era real# pielea a$ta,
dar nu uman#. 9e&nic. =i proba era "n braele ei, "nelegea totul &i
nimeni n(avea cum $# o mai #p#cea$c# acum;
*ntin$e o m+n# "n $u$ &i apuc# o &uvi# din coama de p#r blond,
iar c+nd de$chi$e ochii el "i +mbi. Recuno$cu !aa opale$cent#, v#u
cei doi canini a$cuii.
- E&ti un demon; &opti ea.
R+dea, ca o nebun#, pl+ngea &i r+dea "n acela&i timp.
- Te iube$c, @e$$ica, "i &opti el la r+ndul lui, +mbind de parc#
voia $# o tachinee, cu &uviele umede de p#r blond c#+ndu(i "n
ochi.
.pre $tupe!acia ei, $e $imi "nl#nuit# de braul lui, ridicat# pe
unul din &olduri, antrenat# "ntr(o piruet# vertiginoa$#. Imaginea
muicanilor "n delir nu(i parvenea dec+t ca prin cea#, luminile erau
doar dungi violente de alb &i ro&u. Gemea) dar nu(l $c#pa din priviri,
da, nu vi$a. .e ag#a cu di$perare de el, convin$# c# avea $# o
arunce "n $al# pe$te capetele oamenilor. %ar apoi, c+nd o l#$# ,o$ &i
"nclin# capul, p#rul lui o atin$e pe obra &i(i $imi gura pe$te a ei.
7uica a$uritoare $e e$tomp# total, ca &i cum $(ar !i cu!undat "n
mare. .e $imi p#trun$# de re$piraia, de $u$pinul lui, apoi "i $imi
degetele netede pe cea!#. .+nii "i erau $trivii de pieptul unde(i
$imea b#t+nd inima) "n minte "i p#trun$e o voce pur#,
a$em#n#toare alteia care, alt#dat#, de demult, "i d#dea toate
r#$pun$urile, "ne(leg+nd(i "ntreb#rile.
%a, @e$$e, "ntruchip#m r#ul, cum ai b#nuit dintotdeauna.
Apoi m+ini de om o $mul$er# de l+ng# el. Url#.
.urprin$, el continua $# o privea$c#. *&i $onda vi$urile "n
c#utarea unei $cene de$pre care avea o vag# amintire. 'e$tinul
!unebru. Gemenele ro&cate "ngenuncheate de o parte &i de alta a
cata!alcului. %ar viiunea $e e$tomp# la !el de repede) r#ma$e
$urprin$ "n continuare. *i +mbi din nou, imper$onal, un +mbet ca o
ra# venind de la proiectoarele care o orbeau.
- 'rumoa$a mea @e$$e; $pu$e el &i ridic# m+na "n $emn de adio.
C duceau "n culi$e, o $coteau de pe $cen#.
C+nd o l#$ar# ,o$ r+dea.
C#ma&a ei alb# era plin# de $+nge. Avea $+nge &i pe m+ini -
urme decolorate de $+nge $#rat. *i recuno&tea gu$tul. %#du capul pe
$pate &i r+$e "n continuare) ce era curio$ era c# nu(&i auea hohotele
de r+$, le $imea doar traver$+ndu(i corpul, &tia c# r+de &i pl+nge "n
acela&i timp. Garda o in$ult# "n termeni ur+i, amenin#tori. %ar nu(i
mai p#$a.
Era din nou "nghiit# de valul de oameni care o "mpingea, o
"nghe$uia din toate p#rile, o "ndep#rta de centru. C gheat# grea "i
$trivi piciorul drept. .e "mpiedic#, $e "ntoar$e, $e l#$# "mpin$# cu &i
mai mult# violen# $pre u&ile de ie&ire.
Acum totul "i era egal. Acum &tia. =tia tot. Era complet ameit#.
/(ar !i putut $# $tea pe picioare dac# n(ar !i $pri,init(o umerii celor
din ,ur. /icic+nd nu mai $imi$e o dorin# at+t de mare de a $e
abandona, o a$emenea $enaie de eliberare.
Caco!onia demenial# a muicii continua - !eele ap#reau &i
di$p#reau "ntr(o $pum# de lumini colorate. *n aer $e $imea miro$ de
mari,uana, de bere. *i era $ete. %a, ar !i b#ut ceva rece. Ce groanic
de $ete "i era; Ridic# o m+n# &i lin$e de pe ea $+ngele, $area.
Tremura din toate "ncheieturile, tot corpul "i vibra, cum i $e(nt+mpla
ade$ea c+nd era pe punctul $(adoarm#. Un tremur dulce, delicio$,
care anuna vi$ele. Continu# $# ling# $+ngele de pe m+n# &i "nchi$e
ochii.
I $e p#ru deodat# c# $e a!l# "ntr(un loc mai dega,at. /(o mai
"mpingea nimeni. .e uit# "n $u$ &i(&i d#du $eama c# $e a!la l+ng#
u&i, l+ng# panta "nclinat# care cobora p+n# "n marele hol, cu vreo
patru metri mai ,o$. 0#$a$e "n urm# mulimea, undeva mai $u$, "n
$pate. Aici putea $# $e odihnea$c#. Aici $e $imea bine.
.e inu cu m+na de idul un$uro$, p#&ind pe$te paharele de
pla$tic aruncate pe ,o$, ba chiar pe$te o peruc# ie!tin# cu bucle
blonde. *&i $pri,ini &i capul de id &i r#ma$e a&a, odihnindu($e, cu
lumina crud# din hol "n ochi. Avea pe v+r!ul limbii acela&i gu$t de
$+nge. Parc#(i venea din nou $# pl+ng#, i $e p#rea cel mai bun lucru
de !#cut. Pentru moment nu e?i$ta nici trecut, nici preent, nici vreo
obligaie) lumea "ntreag# era $chimbat#, de la cel mai $implu p+n#
la cel mai complicat lucru. Plutea "ntr(o minunat# $tare de pace, de
deta&are, pe care n(o mai cuno$cu$e niciodat#. Ah, dac# ar putea
$#(i pove$tea$c# lui %avid de$pre toate a$tea) dac# "n vreun !el $au
altul ar putea $# "mpart# cu cineva $ecretul ace$ta.
C atin$e ceva. Ceva o$til. '#r# $# vrea, $e "ntoar$e &i v#u l+ng#
ea o $iluet# ma$iv#. Cine era oare8 .e $tr#dui $#(l identi!ice pe
intru$.
7#dulare o$oa$e, p#r lin$ negru, ru, "n ,urul gurii care $e $tr+mba
la ea, dar pielea, era aceea&i piele. =i caninii. /u era uman... Era
unul dintre ei;
Talama$ca8
.unetul a,un$e la ea ca un &uierat. C ibi drept "n piept.
In$tinctiv, ridic# braele, le $tr+n$e pe$te piept, cu degetele "n!ipte
"n umeri.
Talama$ca8
/u $e auea nici un $unet, dar !uria coninut# "n "ntrebare o
a$urea.
.e d#du "napoi, "n$# m+na lui o prin$e, degetele $e "ncle&tar# pe
g+tul ei. *ncerc# $# ipe, dar !u ridicat# pe $u$.
Apoi bur# pe dea$upra holului, ip+nd, p+n# ce $e ibi cu capul
de id.
*ntuneric. 9#u venind durerea. Un !ulger galben &i apoi unul alb,
traver$+ndu(i coloana vertebral#, r#$p+ndin(du($e "n mii de ramuri
prin tot corpul. /u &i(l mai $imi. .e pr#bu&i ,o$, $trivindu(&i durero$
!aa &i palmele de ciment, apoi $e ro$togoli pe $pate.
/u mai vedea nimic. Poate c# avea ochii "nchi&i, dar era
caraghio$ c#, dac# erau "nchi&i, nu putea $#(i de$chid#. Aui voci,
aui oameni care ipau. .e aui un !luierat prelung $au, poate,
!u$e$e un $unet de clopot8 Apoi un bubuit ca de tr#net, dar a$tea
erau aplauele din $al#. 0+ng# ea di$cutau c+teva per$oane.
Cineva, aproape de urechea ei, $pu$e>
- /u trebuie atin$#. =i(a rupt g+tul;
- E rupt8 .e mai poate tr#i dac# ai g+tul rupt8
Cineva "i pu$e o m+n# pe !runte. %ar nu $imi dec+t o vag#
$enaie de "nep#tur#, parc# ar !i !o$t !oarte "ngheat#, parc#
mer$e$e mult prin #pad# &i nu mai $imea nimic. /u mai v#d.
- A$cult#(m#, dr#guo. Era vocea unui b#rbat t+n#r. C voce
oarecare, cum $e putea aui la <o$ton, la /eJ Crlean$ $au la /eJ
Por: CitL. Putea $# !ie un pompier $au un polii$t, "n orice ca era un
$alvator. /e ocup#m de tine, dr#guo. Ambulana va $o$i din clip# "n
clip#. .tai acum nemi&cat#, dr#guo, nu te nelini&ti.
Cineva o atingea pe piept. /u, c#uta acte, o carte de viit#. %a.
@e$$ica 7iriam Reeve$.
.t#tea l+ng# 7aharet &i privea imen$a hart# cu toate luminiele
aprin$e. Acum "nelegea. @e$$e, !iica lui 7iriam, care !u$e$e !iica lui
Alice, n#$cut# din Carlotta, care !u$e$e !iica lui @ane(7arie, care
!u$e$e !iica lui Anne, care !u$e$e !iica lui @anet(<elle, care !u$e$e
!iica Eliabeth, care !u$e$e !iica lui 0oui$e, care !u$e$e !iica lui
'rance$, care !u$e$e !iica 'riedei, care !u$e$e !iica...
- Permitei, v# rog, $untem prietenii doamnei... %avid.
C ridicau) "&i aui ip#tul, dar nu avu$e$e intenia $# ipe. Avu din
nou "n !aa ochilor imen$a hart# cu arborele genealogic. H'rieda,
!iica lui %agmar, care !u$e$e...H
- Atenie, !ir(ar $# !ie, !ii ateni;
.e $chimb# calitatea aerului> era mai rece &i umed, $imi o bri#
pe !a#. Apoi nu mai $imi nimic, nici "n m+ini &i nici "n picioare.
Pleoapele &i le $imea, dar nu le putea mi&ca.
*i vorbea 7aharet. H...venind din Pale$tina, trec+nd prin
7e$opotamia, apoi "ncetul cu "ncetul prin A$ia 7ic#, prin Ru$ia &i
apoi prin Europa de E$t. *nelegi8H
Era ori "ntr(un dric, ori "ntr(o ambulan#, dar parc# nu prea !#cea
mare gomot pentru o ambulan#) $irena, de&i $una "n mod regulat,
p#rea prea e$tompat#, prea departe. Ce $e(nt+mpla$e cu %avid8 /u
ar !i abandonat(o dec+t dac# era moart#. %ar cum $e !#cea c# %avid
era acolo8 %avid "i $pu$e$e c# nimic pe lume nu l(ar !ace $# vin#.
%avid nu era acolo. Probabil c#(&i imagina$e. Ciudat lucru c# nici
7iriam nu era preent#. H.!+nt# 7#rie, 7ama lui %umneeu... acum
&i "n cea$ul morii noa$tre...H
A$cult#> $tr#b#teau "n cea mai mare vite# ora&ul) $imi vira,ul la
colul $tr#ii) dar unde(i era trupul8 /u(l mai $imea deloc. G+tul
rupt. A$ta "n$eamn# c#(i cu $iguran# moart#.
%ar a$ta ce mai era, lumina care $e vedea prin de$i&ul ,unglei8
Era un r+u8 Prea lat ca $# !ie un r+u. =i cum $#(l treac#8 %ar nu era
@e$$e cea care mergea prin ,ungl#, pe malul r+ului. Era altcineva.
9edea m+inile "ntin$e "n !a#, d+nd la o parte lianele &i !runele ude,
de parc# erau m+inile ei. C+nd $e uit# "n ,o$, v#u plete ro&cate, p#r
lung, c+rlionat &i ro&u, plin de re$turi de !rune, de p#m+nt...
- 7# aui, dr#guo8 .untem aici, ne ocup#m de tine. Prietenii
t#i $unt "n ma&ina din $pate. .# n(ai nici o gri,#.
7ai icea &i altele. %ar ea pierdu !irul. /u mai auea ce $pune,
avea "n urechi doar un ton, un ton plin de intere$ &i gri,# pentru ea.
%e ce "i era at+t de mil# de ea8 %oar n(o cuno&tea. *nelegea oare c#
pe c#ma&a ei n(avea $+ngele ei &i nici pe m+ini8
9inovai. 0e$tat "ncerca$e $#(i $pun# c# erau r#i, dar ei i $e
p#ru$e at+t de lip$it de importan#, at+t de impo$ibil de a lega
noiunea acea$ta de tot re$tul. /u c# i(ar !i p#$at de ce era bine &i
corect) "n momentul de !a# problema $e punea pe un plan de
dimen$iuni mult mai mari. Cunoa&terea adev#rului. El "i vorbi$e de
parc# i(ar !i ghicit intenia de a !ace ceva, doar c# ea n(avu$e$e nici
o intenie de !elul ace$ta.
%e aceea moartea era poate cea mai bun# $oluie. %oar dac#
7aharet ar "nelege. =i c+nd te g+nde&ti c# %avid era pe(aproape, "n
ma&ina din $pate. %avid cuno&tea o parte din pove$te, oricum,
preci$ c# putea $#(i completee do$arul> Reeve$, @e$$ica. 7oartea ei
ar con$titui o prob# $uplimentar#> HUna dintre membrele noa$tre
cele mai devotate... victima unui... e?trem de prime,dio$... *n nici un
ca nu trebuie "ntreprin$ contactul direct...H
Iar o mi&cau. Iar#&i aer mai rece, miro$ de benin# &i de eter.
=tia c# dincolo de acea$t# lip$# de $imire, de ace$t "ntuneric, nu $e
g#$ea dec+t durerea cea mai groanic#, era deci mai bine $# nu $e
mi&te deloc, $# nu "ncerce $# treac# dincolo. /(au dec+t $# o
tran$porte ei, $# "mping# c#ruciorul cu targa pe culoar.
Pl+ngea cineva. C !eti#.
- @e$$ica, m# aui8 9reau $# &tii c# am a,un$ la $pital &i c#
!acem tot ce ne $t# "n putin# $# te $alv#m. Prietenii t#i $unt a!ar#.
%avid Talbot &i Aaron 0ightner. 0e(am comunicat c# n(ai voie $# te
mi&ti deloc...
%e bun# $eam#. C+nd ai g+tul rupt, ori mori imediat, ori mori la
prima mi&care. A$ta era. Cu ani "n urm#, "ntr(un $pital, v#u$e o !at#
cu g+tul rupt. Acum "&i aducea aminte. Corpul !etei !u$e$e !i?at pe
un cadru mare de aluminiu. %in c+nd "n c+nd in!irmiera mi&ca acel
cadru ca $#(i $chimbe puin poiia. A$ta o $#(mi !acei &i mie8
*i vorbea din nou b#rbatul acela, dar, de data a$ta, vocea venea
mai de departe. Ea "nainta &i mai iute prin ,ungl#, ca $# $e apropie,
$#(i aud# vorbele acoperite de gomotul r+ului. =i icea...
- ... de$igur, putem !ace toate a$tea, &i analiele, &i
radiogra!iile, dar, trebuie $# "nelegei ce v# $pun, $e a!l# "ntr(o $tare
di$perat#. Toat# partea po$terioar# a cutiei craniene e di$tru$#. .e
vede creierul &i pe el $e vede un imen$ hematom care nu $e va mai
putea re$orbi "n orele ce urmea#, dac# mai putem vorbi de ore...
Tic#lo$ule, m(ai uci$. 7(ai aruncat cu capul de perete. %e(a&
putea $#(mi mi&c m#car pleoapele, m#car buele. %ar $unt captiv#
aici "n#untru. /u mai am corp, dar $unt captiv# "n el; C+nd eram
mic#, a&a "mi imaginam moartea. E&ti captiv "n propriul creier, "n
morm+nt, !#r# ochi $# vei, !#r# gur# $# ipi. Trec ani &i ani pe$te
tine.
.au r#t#ce&ti "ntr(o lume crepu$cular#, laolalt# cu !antomele
acelea palide) crei c# e&ti "n via# c+nd, de !apt, (e&ti mort.
%oamne $!inte, trebuie $# &tiu dac# $unt $au nu moart#. Trebuie $#
&tiu c+nd $(a "nt+mplat a$ta;
<uele. C $enaie e?trem de $lab#. Ceva umed, !ierbinte.
Cineva "i de$!#cea buele. %ar nu(i nimeni aici, nu(i a&a8 Ei $unt
dincolo, "n hol, nu e nimeni "n camer#. Ar $imi dac# ar !i cineva aici.
Totu&i, acum $imea gu$tul lichidului, al lichidului !ierbinte care(i
p#trundea "n gur#.
Ce e8 Ce(mi dai8 /u vreau $#(mi pierd cuno&tina.
%ormi, iubita mea.
/u vreau $# dorm. 9reau $# &tiu c+nd mor. 9reau $# &tiu;
%ar lichidul "i umplea gura, iar ea "nghiea. 7u&chii g+tului
reacionau "nc#; Ce gu$t delicio$, $#rat. Cuno&tea gu$tul ace$ta;
Cuno&tea $enaia acea$ta de g+dil#tur# "n cerul gurii. .up$e mai cu
!or#. .imi cum "i revine via# "n obra,i, $imi aerul din ,ur "n
mi&care. .imi bria care traver$a camera. Pe toat# lungimea
coloanei $imi avan$+nd o und# de c#ldur#. Acea$ta i $e "mpr#&tie
apoi "n picioare &i "n brae, urm+nd e?act calea pe care o lua$e
durerea, corpul "ntreg "i revenea la via#.
%ormi, iubita mea.
Ceva o g+dila "n cea!#. G+dil#tura $e r#$p+ndi prin r#d#cinile
p#rului.
Avea v+n#t#i la genunchi, dar picioarele nu aveau nimic rupt, o
$# poat# $# mearg# din nou, iar $ub m+n# $imea cear&a!ul. 9oia $#
$e ridice, "n$# era prea devreme pentru a$ta, prea devreme pentru
orice mi&care.
*n plu$, era ridicat#, purtat#.
Cel mai bine era $# doarm#. %ac# a&a era moartea... ei bine, era
per!ect. Auea ca prin vi$ voci, $e certau b#rbai, dar nimic n(avea
nici o importan#. Parc# o $triga %avid. Ce voia %avid de la ea8 .#
moar#8 %octorul amenina c# cheam# poliia. Poliia nu mai putea
!ace nimic. .cena era de(a dreptul caraghioa$#.
Coborau &i tot coborau $c#ri. Ce aer r#coro$;
.e aui din ce "n ce mai tare gomotul circulaiei> un autobu
trec+nd "n goan#. /icic+nd nu(i pl#cu$er# gomotele a$tea, dar
acum erau la !el de pl#cute ca v+ntul, la !el de pure. Era iar#&i
leg#nat# u&urel, ca "ntr(un leag#n de copil. .imi pornirea ma&inii, o
mi&care bru$c# "nainte, apoi doar mi&carea lin#, egal#. 7iriam era
cu ea, 7iriam voia ca @e$$e $# $e uite la ea, dar @e$$e era prea
obo$it#.
- /u vreau $# plec, mam#.
- @e$$e, te rog. *nc# nu e prea t+riu. Ai mai putea $# vii.
Ca &i %avid care o $triga$e>
- @e$$ica.
Daniel

CA7 PE 0A ,um#tatea concertului, %aniel pricepu manevra.
.urorile &i !raii cu !ee palide aveau $# $e tot $tudiee unii pe alii
pe toat# durata concertului, ba chiar $# $e amenine "ntre ei, dar
nimeni n(avea $# !ac# vreo mi&care. Regula de urmat era !oarte
dur# &i rapid#> a nu $e l#$a nici o prob# cu privire la natura noa$tr#,
nici o victim#, nici o celul# de e$ut vampiric.
0e$tat urma $# !ie $ingura victim#, iar di$trugerea lui trebuia $#
$e !ac# cu mare pruden#. 7uritorii nu trebuia $# vad# coa$ele
dec+t dac# a$ta nu $e putea evita. .chema era urm#toarea>
mierabilul trebuia "nh#at c+nd era pe punctul de a $e retrage, apoi
!#cut buc#ele e?clu$iv "n preena con,urailor. Cu condiia ca el $#
nu $e apere, c#ci, dac# o !#cea, trebuia $# moar# "n !aa
admiratorilor, iar corpul $# !ie di$tru$ "n "ntregime.
%aniel r+dea din toat# inima, g+ndindu($e cum ar putea 0e$tat
$# permit# "n!#ptuirea unui a$t!el de plan.
%aniel le r+dea "n na$ la toi gelo&ii ace&tia perver&i, cu !ee ca
petalele lucioa$e de orhidee, care umplu$er# atmo$!era $#lii cu ura
lor, cu invidia &i l#comia lor. Ai !i putut crede c#(l urau pe 0e$tat
doar pentru !rumu$eea lui incredibil#, "n lip$a altui motiv.
%aniel $e "ndep#rta$e puin de Armand, "n cele din urm#. %e ce
nu8
/imeni nu(i putea !ace nici un r#u, nici chiar cel cu chip ca de
piatr#, pe care(l v#u$e "n colul cel mai "ntunecat, at+t de $tr#vechi
&i cu carnea at+t de dur#, c# ar !i putut rivalia cu legendarul Golem.
Ce imagine de co&mar, $#(l vei pe acela, cioplit "n piatr#, privind(o
pe muritoa(rea cu p#r ro&u care #cea pe ,o$ cu g+tul rupt, cea care
$em#na ca dou# pic#turi cu gemenele din vi$. Poate c# accidentul
!u$e$e produ$ de vreun idiot de muritor. Iar vampirul acela blond,
"mbr#cat "n co$tum de piele "ntoar$#, care(i "mpin$e$e pe toi ca $#
a,ung# l+ng# bietul trup $t+lcit al !emeii, &i el p#rea o creatur# de
groa#, cu venele um!late pe g+t &i pe do$ul m+inilor. Armand "i
privi$e pe cei care o du$e$er# de acolo pe !emeia cu p#rul ro&u, cu o
e?pre$ie neobi&nuit# pe !a#, de parc# ar !i !o$t caul $# intervin# &i
el "n vreun !el) $au poate c#, de !apt, "l nelini&tea doar preena
aceluia tare ca piatra, Golemul care r#m#$e$e deoparte !#r# $# $e
ame$tece. *n cele din urm#, "l "mpin$e$e pe %aniel "napoi "n
mulimea din $al#. /(avea nici un ro$t $#(i !ie !ric#. Pentru ei $ala
a$ta era un adev#rat $anctuar, era o catedral# de $unet &i de
lumin#.
Iar 0e$tat ,uca rolul lui Iri$to$ pe cruce "n acea$t# catedral#.
Cum alt!el $# e?plici acea$t# autoritate $trivitoare &i iraional# pe
care o dega,a8 'aa i(ar !i p#rut plin# de cruime dac# tr#$#turile n(
ar !i "mbinat "nc+nta(rea &i e?uberana copil#rea$c#. <#t+nd aerul cu
pumnul, biera, implora, interpela puterile ob$cure, c+nta de$pre
pr#bu&irea $a - pove$tea lui 0elio, actorul din teatrul de pe
bulevard, metamor!oat "n creatur# a nopii, contra voinei $ale;
9ocea lui vibrant# de tenor p#rea c# nici nu ine de corp,
e?prim+nd toate in$ucce$ele &i re"nvierile $ale, &i $etea care(l m+na,
pe care nici o cantitate de $+nge n(o putea $ati$!ace. H/u(i a&a c#
$unt demonul pe care(l $imii cu toii "n voi8H urla el, nu la adre$a
mon&trilor n#$cui la lumina lunii, ci a mulimii de muritori care "l
adora.
P+n# &i %aniel $e apuc# $# ipe, $# urle, $# $ar# "n $u$, aprob+nd,
ca toi ceilali, cuvintele intonate care, "n de!initiv, nu "n$emnau
nimic) !a$cinaia venea de la !ora brut# a $!id#rii pe care(o arunca
0e$tat lumii. 0e$tat ble$tema cerul "n numele tuturor e?clu&ilor, a
tuturor celor care nu cuno$cu$er# dec+t violena &i care, $imindu($e
vinovai $au "nr#indu($e, $e "ntorceau "mpotriva $emenilor lor.
0ui %aniel i $e p#rea, "n momentele cele mai emoionante, c#
pentru el era un $emn !aptul c# primi$e nemurirea chiar "n a,unul
ace$tei grandioa$e liturghii. 0e$tat era %umneeu) $au ceva !oarte
pe aproape. Uria&ul de pe ecran d#dea binecuv+ntarea $a tuturor
lucrurilor pe care %aniel le dori$e vreodat#.
Cum puteau ceilali $#(i rei$te8 'reneia viitoarei lor victime nu(
i !a$cina oare &i pe ei8 7e$a,ul !inal care $e "ntrevedea pe dup#
cuvintele c+ntecelor era $implu> 0e$tat po$eda darul care !u$e$e
promi$ !iec#ruia dintre ei) 0e$tat era invulnerabil. %evora $u!erinele
care(i erau impu$e &i ie&ea mai puternic din ele. A te uni cu el
"n$emna a tr#i ve&nic>
Ace$ta e$te Trupul meu. Ace$ta e$te .+ngele meu.
Totu&i, $ala !ierbea de ura !railor &i $urorilor vampiri. Pe m#$ur#
ce concertul $e apropia de $!+r&it, %aniel o $imea din ce "n ce mai
ar#toare - un miro$ care $e dega,a din mulime, un m+r+it ce $e
prelungea $ub notele muicale.
Ucidei eul. '#cei(l buc#ele. 'ie ca admiratorii lui muritori $#
!ac# ce(au !#cut dintotdeauna> $#(l pl+ng# ca pe unul $ortit morii.
HPlecai, liturghia $(a $!+r&it;H
*n $al# $e aprin$er# luminile. Admiratorii n#v#lir# pe $cena de
lemn, rup+nd !undalul de p+n# neagr#, "n urm#rirea muicanilor.
Armand "l apuc# de bra pe %aniel.
- Pe u&a lateral#, $pu$e el. .ingura noa$tr# &an$# e $# a,ungem
la el c+t mai repede.
Khayman
0UCRURI0E $e petrecur# e?act a&a cum prev#u$e. Regina "l ibi
imediat pe cel care $e repei primul $# dea "n 0e$tat. 0e$tat ie&i$e
pe u&a din $pate "mpreun# cu 0oui$ &i "ncerca$er# $# alerge la
ma&ina neagr# Por$che c+nd $e n#pu$ti$er# pe ei a$a$inii. Con,uraii
"ncercau $#(i prind# "ntr(un cerc, dar, imediat ce unul $coa$e coa$a,
$e con$um# "n !l#c#ri. 7ulimea intr# "n panic#, tinerii "ngroii o
luar# la !ug# "n toate direciile. Un alt agre$or nemuritor lu# !oc.
Apoi un al treilea.
QhaLman $e lipi cu $patele de perete, "n vreme ce muritorii, "n
panic#, !ugeau pe l+ng# el. 9#u o b#utoare de $+nge blond#, "nalt#,
elegant#, !#c+ndu(&i loc neob$ervat# prin mulime &i $trecur+ndu($e
la volanul ma&inii lui 0e$tat, $trig+ndu(i apoi pe 0oui$ &i pe 0e$tat $#
urce. Era Gabrielle, mama demonului. =i, con!orm logicii $ale, !ocul
nu o atin$e. /u $e putea detecta nici o !#r+m# de !ric# "n ochii ei
reci, alba&tri, "n vreme ce, cu ge$turi preci$e, !#cea manevrele
pentru a pleca.
*n vremea a$ta 0e$tat $e "nv+rtea de colo(colo "ntr(o adev#rat#
cri# de !urie. *nnebunit c# i $e !ur# po$ibilitatea de a $e r#boi, $e
urc#, "n cele din urm#, "n ma&in#, la in$i$tenele celorlali doi.
*n vreme ce ma&ina $e $trecura cu dib#cie printre tinerii care o
"ncon,urau, b#utorii de $+nge ibucneau "n !l#c#ri ca ni&te tore
aprin$e "n toate direciile. %in trupurile lor $e ridicau, "ntr(o t#cere
oribil#, ble$teme, urlete, "ntreb#ri !inale.
QhaLman "&i acoperi !aa. 7a&ina a,un$e$e la ,um#tatea drumului
$pre porile de ie&ire, c+nd mulimea o $ili $# $e oprea$c#. Urlau
alarmele) cineva d#dea ordine) muli tineri #ceau pe ,o$ cu
membrele !racturate. 7uritorii urlau de durere &i panic#.
G#$e&te(l pe Armand, $e g+ndi QhaLman. %ar la ce bun8 "i vedea
cum ard cu toii "n orice direcie $(ar !i uitat, cu !l#c#ri portocalii &i
alba$tre, care deveneau $ubit albe c+nd p+r,olul era la culme, ca
apoi $# $e vad# pe a$!alt re$turi ar$e de $to!#. Cum ar !i putut $# $e
interpun# "ntre !l#c#ri &i Armand8 Cum ar !i putut $#(l $alvee pe
novicele %aniel8
.e uit# "n$pre colinele din are, la $ilueta minu$cul# care lucea
pe cerul "ntunecat, nev#ut# de cei care urlau &i !ugeau, &i cereau
a,utor "n ,urul lui.
*n clipa aceea $imi &i el v#paia) "l atin$e, ca la Atena. C $imi
,uc+ndu(i($e pe !a#, "i !#cu ochii $# l#crimee. '#r# $# clipea$c#,
continu# $# !i?ee $ur$a aceea minu$cul# de la di$tan#. =i, !#r# $#
&tie de ce, $e hot#r" $# nu r#$pund# loviturii, mai degrab# $#
con$tate ce e!ect avea a$upra lui. Toate !ibrele corpului "i $puneau
$# dea o replic#. %ar el r#ma$e nemi&cat, golit de orice g+nd,
$imindu(&i doar $udoarea &iroind. 9#paia "l "ncon,ur#, "l "mbr#i&a.
Apoi $e "ndep#rt#, l#$+ndu(l "n pace, "n!rigurat &i mai r#nit "n $u!let
dec+t oric+nd. Ro$ti "n &oapt# o rug#ciune> 'ie ca gemenele $# te
di$trug#.
Daniel
'CC; %aniel recuno$cu iul de materie gra$# ar+nd &i, "n acela&i
moment, avu imaginea !l#c#rilor care $e ridicau ici &i colo prin
mulime. Gloata nu mai repreenta o protecie acum. 'l#c#rile
p#reau $# vin# de la mici e?ploii, iar adole$cenii, "nnebunii,
alergau $# $cape de ele, doar ca $# $e ibea$c# unii de alii "n
panic#.
Kgomotul. %aniel "l percepu din nou. .e mi&ca pe dea$upra lor.
Armand "l tra$e "napoi $pre idul cl#dirii. /(avea ro$t $# mai
"naintee. /u mai puteau a,unge la 0e$tat.
=i nu e?i$ta nici un !el de ad#po$t. Tr#g+ndu(l pe %aniel dup# el,
Armand $e retra$e din nou "n $ala de concerte. 0a intrare trecu pe
l+ng# ei o pereche de vampiri "ngroii care puin dup# aceea
e?plodar#.
Cripilat, %aniel r#ma$e cu ochii la cele dou# $chelete care
$clipeau "n !l#c#rile galbene(alb#$trui, topindu($e. *n $patele lor, "n
$ala goal#, o alt# $iluet# !u lovit# "n plin# goan# de acelea&i !l#c#ri
cumplite. R#$ucindu($e, "nv+rtin(du($e, $e pr#bu&i pe ciment, iar din
hainele care nu mai conineau nimic $e ridic# !um. Pe ciment $e
!orm# o mic# b#ltoac# de materie gra$#, care $e u$c# aproape
in$tantaneu, "n vreme ce %aniel privea "nc#.
Ie&ir# iar#&i a!ar#, o luar# la !ug# printre muritori, de data a$ta
"ndrept+ndu($e $pre porile de ie&ire din parcare, la eci de metri
di$tan#.
<ru$c, %aniel avu impre$ia c# boar#, at+t de repede $e mi&cau.
0umea nu mai era dec+t un ame$tec ciudat de culori. P+n# &i
ipetele "n$p#im+ntate ale muritorilor $e contopeau "ntr(un $oi de
gomot e$tompat, ela$tic. .e oprir# bru$c "n dreptul porilor chiar "n
clipa "n care ma&ina lui 0e$tat reu&ea $# ia$# din parcare &i trecea
pe l+ng# ei, intr+nd pe bulevard. *n c+teva $ecunde di$p#ru$e ca un
glon, gonind c#tre auto$trada din $udul ora&ului.
Armand nu !#cu nici o "ncercare de a o urm#ri) parc# nici n(o
v#u$e. R#ma$e nemi&cat l+ng# unul din $t+lpii porilor, uit+ndu($e
$pre oriontul "ndep#rtat, pe$te capetele oamenilor, pe$te conturul
rotund al acoperi&ului cl#dirii. .unetul acela oribil, telepatic, era
a$uritor acum. Acoperea toate celelalte gomote ale lumii) "nghiea
orice $enaie.
'#r# $# vrea, %aniel "&i pu$e m+inile la urechi &i $imi c# "i
tremurau genunchii. *l $imi pe Armand !oarte aproape. %ar nu mai
vedea nimic. *&i d#du $eama c#, dac# era $# $e "nt+mple, acum $e
va "nt+mpla, dar tot nu(i era !ric#) tot nu reu&ea $# cread# c# putea
pieri. 7irarea, nel#murirea "l paraliau.
Treptat gomotul $e diminua. *nc# paraliat, $imi c#(i revine
vederea) v#u cum $e apropia o enorm# ma&in# ro&ie cu pompieri,
care $trigau la el $# $e dea la o parte din poart#. .irena ma&inii "i
parveni ca de pe alt# lume, ca un ac care(i $tr#pungea t+mplele.
Armand "l "mpin$e bl+nd din drum. Cameni "nnebunii de $paim#
treceau ca v+ntul pe l+ng# ei. .imi cum cade. %ar Armand "l prin$e.
*nghe$uii "ntre muritori, trecur# de grila,, $trecur+ndu($e printreY cei
$tr+n&i $# privea$c# $cena din parcare.
.ute de oameni !ugeau "nc#. .irenele, $em#n+nd notele lor
di$cordante, le acopereau ipetele. Un &ir "ntreg de ci$terne de
pompieri intrar# mugind pe porile parc#rii, !#c+ndu(&i loc prin
mulimea ce $e di$per$a. %ar lui "i parveneau di!u, neclar, toate
gomotele a$tea, "n continuare acoperite de gomotul $upranatural
care $e "ndep#rta. Armand $e ag## de grila,, cu ochii "nchi&i, cu
!runtea lipit# de metalul rece. Grila,ul vibra de parc# era $ingurul
care mai percepea acela&i gomot.
<ru$c "ncet#.
Pogor" o lini&te "ngheat#. 0ini&tea de dup# bombardament,
lini&tea vidului. %e&i nebunia din ,ur continua, pe ei nu(i mai a!ecta.
.e reg#$eau $inguri, oamenii din ,ur $e di$per$au, plecau. %ar
prin aer "nc# r#$unau ipetele $upranaturale, gomotul a$em#n#tor
arderii unor !+&ii de poleial#) "nc# mai erau di$tru&i unii, dar unde8
.e lipi de Armand) traver$ar# bulevardul. '#r# grab#, "&i
continuar# drumul pe caldar+mul de$!undat al unei $tr#i laterale
"ntunecate, pe l+ng# ca$e cu !aade c+ndva decorate cu $tuc, pe
l+ng# magaine am#r+te de pe la coluri, pe l+ng# !irme de neon
care de(abia $e mai ineau la locul lor.
7ergeau &i tot mergeau. /oaptea devenea din ce "n ce mai rece
&i mai calm# "n ,urul lor. %in dep#rtare $e mai aueau vag $irenele,
parc# $unau a "nmorm+ntare.
Intr+nd pe un mare bulevard, inundat de o lumin# crud#, v#ur#
venind un troleibu enorm "n care $clipeau lumini verui. Parc# era o
!antom# ap#r+nd din neant &i apropiindu($e de ei "n t#cere. %oar
c+iva pa$ageri $crutau "ntunericul de dup# !ere$trele murdare.
=o!erul p#rea $# doarm#.
Armand ridic# plicti$it ochii $pre troleibu, de parc# voia $#(l
privea$c# cum trece. .pre uimirea lui %aniel, $e opri l+ng# ei.
Urcar# "mpreun#, trec+nd, !#r# $# $e oprea$c#, pe l+ng#
automatul de bilete, apoi $e pr#bu&ir# unul l+ng# altul pe o
banchet# lat#, de piele. =o!erul nici m#car nu "ntoar$e capul. 0ipit cu
$patele de !erea$tr#, Armand p#rea ab$orbit de contemplarea
podelei acoperit# cu linoleum negru. Avea p#rul "n deordine &i un
obra m+n,it de !uningine. <ua de ,o$ "i at+rna puin. Pierdut "n
g+ndurile lui, p#rea prea puin preocupat de a$pectul e?terior.
%aniel "i $tudie pe muritorii lip$ii de $tr#lucire din ,ur> o !emeie
ridat# ca o prun# u$cat#, cu o gur# ca de$chi#tura unei pu&culie,
care(l privi !urioa$#) un beiv care $!or#ia cu capul "n piept) o
adole$cent# cu un cap mic, p#r l#o$ &i riduri la colurile gurii, care
inea pe genunchi un copil uria&, a c#rui piele $em#na cu o gum# de
me$tecat. Ce naiba era cu ei, parc# erau toi mon&tri. =i b#rbatul
mort de pe bancheta din !und8 Cu ochii c#$cai &i $aliva u$cat# pe
b#rbie. /imeni nu(&i d#dea $eama c# era mort8 C b#ltoac# de urin#
$e u$ca $ub el, eman+nd un miro$ in!ect.
=i propriile m+ini ale lui %aniel p#reau moarte, aveau o culoare
cadaveric#. .em#n+nd la r+ndul lui cu un cadavru cu o $ingur#
m+n#, &o!erul r#$ucea volanul. Era o halucinaie8 Troleibuul $pre
in!ern8
/u. %oar un troleibu ca miile de troleibue "n care $e $ui$e "n
viaa lui, "n care c#l#toreau la orele t+rii din noapte doar cei mai
nenorocii, cei mai deprimai dintre cet#eni. .e apuc#, pro$te&te, $#
+mbea$c#. Era pe punctul de(a $e pune chiar pe r+$, g+ndindu($e
la cadavrul din !undul troleibuului, la cei care c#l#toreau !#r# $#
&tie de mort, la !elul "n care ar#tau cu toii din caua luminii, dar "l
cuprin$e din nou un $oi de groa#.
T#cerea "l nelini&tea. 0eg#natul u&or al troleibuului "l nelini&tea)
parada ca$elor "ntunecate din do$ul !ere$trelor "l $peria) !aa
nemi&cat# &i privirea goal# a lui Armand "l $cotea din mini.
- Crei c# $e mai "ntoarce dup# noi8 "ntreb# el. /u mai $uporta
$tarea a$ta.
- A &tiut tot timpul unde ne a!l#m, r#$pun$e Armand cu un gla$
$c#ut, p#$tr+ndu(&i aceea&i privire lip$it# de e?pre$ie, dar ne(a
ocolit.
Khayman
.E %U.E.E pe "n#limile acoperite de iarb# ale colinei care
domina oceanul rece.
%e(aici avea o vedere panoramic#> moartea "nc# mai $ecera viei
"n dep#rtare, "n luminile din vale, "nc# $e mai aueau vaierele $ubiri
ca un abur ale $u!letelor $upranaturale, "ntree$ute printre vocile
mai ,oa$e, mai pline, ale oamenilor din ora&.
%emonii $e lua$er# dup# ma&ina lui 0e$tat, !#c+nd(o $#
ba$culee pe$te marginea auto$tr#ii. 0e$tat ie&i$e din epav# "n
per!ect# $tare, ar+nd de ner#bdare $# $e bat#) dar !ocul "i lovi$e
din nou pe cei ce(l "ncon,ura$er#, di$trug+ndu(i $au pun+ndu(i pe
!ug#.
R#ma$ "n cele din urm# $ingur cu Gabrielle &i cu 0oui$,
accepta$e $# $e retrag#, ne!iindu(i deloc clar ce $au cine "l
prote,a$e.
'#r# ca cei trei $# &tie, regina continua $#(i !ug#rea$c# pe
du&mani.
Pe$te acoperi&uri trecea raa ucig#toare, di$trug+ndu(i pe cei ce
!ugi$er#, pe cei ce "ncercau $# $e a$cund#, pe cei ce r#m#$e$er#
di$perai, nel#murii, pe l+ng# prietenii c#ui.
Atmo$!era nopii putea de la carnea ar$# a ace$tor !antome
gem+nde, care nu l#$au nici o alt# urm# "n a!ara hainelor p+rlite.
@o$, acolo, "n lumina proiectoarelor parc#rii, oamenii legii c#utau "n
adar corpurile victimelor) pompierii cercetau "n van pe pe$te tot $#
dea de cei ce aveau nevoie de a,utor. Tinerii muritori urlau de i $e
!#cea mil#.
R#nile u&oare erau tratate pe loc) cei i$teriai primeau un
calmant &i erau e?pediai de acolo cu bl+ndee. C+t# e!icien# "n
timpurile ace$tea de bel&ug. 'urtunuri imen$e cur#au a$!altul de
drenele ar$e care aparinu$er# celor incendiai.
'#pturi minu$cule acolo, ,o$, prote$tau &i ,urau c# !u$e$er#
martorii ace$tor $acri!icii. %ar nu r#m#$e$er# nici un !el de probe.
7ama "&i di$tru$e$e complet victimele.
Acum $e "ndep#rta de $ala de concerte $# $cotocea$c# prin
colurile cele mai a$cun$e ale ora&ului. Raa ucig#toare trecea
colurile, intra pe !ere$tre &i pe u&i. C+te o !lac#r# ibucnea ici &i
colo, parc# $e aprindea un chibrit) apoi nu $e mai vedea nimic.
/oaptea $e lini&tea. Re$taurantele &i magainele "&i "nchideau
u&ile, ultimele clipiri de lumin# l#$au loc "ntunericului din ce "n ce
mai den$. Pe &o$ele circulaia $e r#rea.
Pe v+r$tnicul care voi$e doar $# o vad# la !a# "l di$tru$e$e pe o
$tr#du# din /orth <eech) "l ar$e$e lent, l#$+ndu(l $# $e t+r+ie pe
trotuar. Ca$ele lui $e tran$!orma$er# "n cenu&#, creierul p#ru$e o
ma$# de c#rbuni "ncin&i "n ultimele momente. Un altul !u ibit pe un
acoperi& plat, "nalt) acela c#u ca o $tea pe$te ora&. Iainele lui,
tran$!ormate "n $ubiri !oie negre, "&i luar# borul c+nd combu$tia
$e termin#.
0e$tat "nainta $pre $ud, $pre re!ugiul lui din 9alea C+rmei.
@ubil+nd, plin de drago$te pentru 0oui$ &i Gabrielle, vorbea !#r#
"ncetare de vremurile de demult, de vi$ele lui cele mai noi, complet
incon&tient de m#celul din ,ur.
- Unde e&ti, 7aharet8 &opti QhaLman.
/oaptea nu(i adu$e nici un r#$pun$. %ac# 7ael era pe(aproape,
dac#(i aui$e chemarea, nu(i d#du nici un $emn. <ietul, di$peratul
de 7ael, care ie&i$e "n goan# din $al# "n clipa "n care !u$e$e atacat#
@e$$ica. 7ael care !u$e$e poate di$tru$, de a$emenea. 7ael care
privea neputincio$ ambulana care $e "ndep#rta cu @e$$e.
QhaLman nu d#dea de el.
.crut# dealurile pre$#rate de lumini, v#ile ad+nci din care capta
b#t#ile inimilor ca un !el de tunet !#cut din &oapte.
H%e ce a trebuit $# !iu eu martorul ace$tor lucruri8 $e(ntreb# el.
%e ce m(au adu$ vi$urile p+n# aici8H
.t#tea, a$cult+nd gomotele p#m+ntene.
Radiourile p#l#vr#geau de$pre cultul $atanei, de$pre revolte &i
incendii accidentale, de$pre un !enomen de halucinaie colectiv#. .e
lamentau cu privire la actele de vandali$m ale hoardelor de tineri
i$teriai. %e&i nu prea "ntin$ geogra!ic, ace$ta era un !oarte mare
ora&. Cpinia public# digera$e de,a evenimentul &i nu $e mai ocupa
de el. 7ii de cet#eni nici nu b#ga$er# ceva de $eam#. Alii "ncercau,
cu $erioitate, !#r# grab#, $# "&i recapitulee amintirile de$pre
lucrurile incredibile pe care le v#u$er#. 9ampirul 0e$tat nu era
dec+t un c+nt#re de roc: ca oricare altul, iar concertul dat de el
!u$e$e $cena unor reacii i$terice complet previibile, de&i
incontrolabile.
Poate c# &i a$ta !#cea parte din planul reginei, $# $tea cu
delicatee "n calea vi$urilor de viitor ale lui 0e$tat. .#(i di$trug#
complet pe con,urai, "nainte ca p+na de pre$upuneri umane $# $e
$!+$ie cu de$#v+r&ire. In caul ace$ta, pe protagoni$t avea oare $#(l
pedep$ea$c# mai t+riu8
/ici un r#$pun$ nu(i parveni lui QhaLman.
Continu# $# m#ture cu privirea pei$a,ul adormit. Ceaa din$pre
ocean avan$a$e, $e !i?a "n $traturi late, ro&ietice "n ,urul colinelor. C
dulcea# !eeric# $e dega,a din "ntregul pei$a, "n acea$t# prim# or#
de dup# mieul nopii.
.e concentra, dorind, precum vagabondul :a al morilor egipteni,
$# "&i p#r#$ea$c# corpul &i $# cutreiere cu $piritul "n ,ur, pentru a(i
repera pe cei pe care 7ama "i crua$e, pentru a li $e al#tura.
- Armand, $pu$e el cu gla$ tare.
Apoi luminile ora&ului $e $tin$er#. .imi c#ldura &i lumina unui alt
loc, iar Armand era acolo, "n !aa lui.
El &i novicele %aniel a,un$e$er# ne$tingherii "n vila unde aveau
$# doarm# $ub podeaua pivniei, "n deplin# $iguran#. T+n#rul
%aniel dan$a ameit prin $omptuoa$ele camere ale vilei, cu mintea
la c+nteceie lui 0e$tat. Armand $t#tea cu ochii !i?ai "n noapte, cu
!aa lui de adole$cent la !el de impa$ibil# ca &i "nainte. *l percepu pe
QhaLman; "l v#u $t+nd nemi&cat pe colina "ndep#rtat# de l+ng#
&o$ea, dar "l $imi totu&i $u!icient de aproape, la o "ntindere de
m+n#. *n t#cere, inviibili, $e $tudiar# unul pe cel#lalt.
QhaLman era cople&it de $entimentul de $ingur#tate) dar ochii lui
Armand r#ma$er# !#r# nici o e?pre$ie - nu i $e citea pe !a# nici
emoie, nici "ncredere, nici $alut de bun venit.
QhaLman "&i continu# cercetarea, concentr+ndu(&i &i mai tare
puterile, ridic+ndu($e &i mai $u$, at+t de departe de corpul $#u, c#
nici nu(l mai putea localia. C lu# $pre nord de data a$ta, $trig+ndu(i
pe nume pe .antino, pe Pandora.
*i v#u pe am+ndoi "ntr(o c+mpie acoperit# de #pad# &i ghea#,
dou# $iluete negre pe ne$!+r&ita "ntindere alb#. Pandora avea
hainele $!+$iate de v+nt &i ochii plini de lacrimi de $+nge, c#ut+nd
contururile impreci$e ale citadelei lui 7ariu$. Era !ericit# c# .antino
era cu ea, ace$t nevero$imil e?plorator "mbr#cat "n haine de cati!ea
neagr#. /oaptea aceea lung#, !#r# odihn#, "n care parcur$e$e
aproape un cerc "ntreg "n ,urul globului, o $lei$e pe Pandora, care
era pe punctul de a $e pr#bu&i. Toate creaturile au nevoie de $omn)
de vi$e. %ac# nu reu&ea $# $e culce undeva "n cur+nd, "ntr(un loc
"ntuneco$, n(avea $# mai !ie "n $tare $# !ac# vocile $# tac#, $#
e$tompee imaginile invadatoare, $# in# "n !r+u nebunia. /u voia $#
mai boare, iar .antino nici nu era "n $tare $# o !ac#, a&a c#
mergeau cot la cot.
.antino $e lipea de ea, con&tient doar de imen$a !or# a
tovar#&ei de drum, cu inima "ndoliat# de ipetele celor pe care(i
uci$e$e regina. .imind privirea lui QhaLman, "&i tra$e gluga
pelerinei negre &i mai mult pe$te !a#. Pandora nici nu(l b#g# "n
$eam#.
QhaLman $e "ndep#rt#. *l cuprin$e o vag# durere v#+ndu(i cum
$e ating) "l durea c# alii erau "mpreun#.
*n vila de pe deal %aniel t#ie g+tul unui &obolan care $e b#tea
"nc#, l#$+nd $+ngele $# curg# "ntr(un pahar de cri$tal. H=iretlicul lui
0e$tatH, $pu$e el, $tudiind paharul "n lumin#.
Armand &edea l+ng# &emineu, privind rubiniul $+ngelui din
paharul pe care %aniel "l ducea dr#g#$to$ la bue.
%eparte "n noapte QhaLman "&i continu# plimbarea, r#t#cind
iar#&i pe $u$, departe de ora&, ca un $atelit pe orbit#.
7ael, r#$punde(mi. 0a$#(m# $# a!lu unde e&ti.
Cri "l lovi$e &i pe el raa ucig#toare a 7amei8 .au poate bocea
at+t de "ndurerat pierderea @e$$ic#i de nu mai auea nimic &i pe
nimeni8 <iata @e$$e, orbit# de at+tea miracole, dobor+t# de un t+n#r
vampir "ntr(o clip#, "nainte ca oricine $# !i putut interveni.
Copilul lui 7aharet, copilul meu;
QhaLman era "ngroit de ce(ar putea vedea, de ceea ce nu(
ndr#nea $#(ncerce $# $chimbe. %ar poate, pur &i $implu, druidul "&i
!#uri$e o armur# puternic# acum &i nu(i mai putea capta g+ndul)
druidul $e a$cundea, "mpreun# cu !iina pe care o avea "n $arcin#,
de toi ochii &i de toate minile. Cri a$ta, ori regina reu&i$e $# "&i
realiee planul $i nu mai era nimica de !#cut.
Jesse
0I/I=TE pe(aici. Era "ntin$# pe un pat care era &i tare, &i moale,
iar corpul &i(l $imea !#r# vlag#, de parc# aparinea unei p#pu&i de
c+rp#. Era "n $tare $# ridice m+na, dar "i c#dea apoi $ingur#, iar de
v#ut nu vedea "nc# dec+t !oarte vag, !antomatic, lucruri care
puteau !oarte bine $# nu !ie dec+t o iluie.
%e pild#, l#mpile aprin$e din ,ur) opaie $tr#vechi de argil# "n
!orm# de pe&ti, pline de ulei. Eler#$p+ndeau "n camer# un par!um
per$i$tent. Era cumva vorba de un $alon de pompe !unebre8
Iar#&i o cuprin$e !rica de a !i moart#, de a !i prioniera corpului,
dar deconectat# de el. Percepu un $unet curio$) ce putea !i oare8
'oar!eci t#ind ceva. I $e aran,a p#rul. .enaia i $e propag# de la
pielea capului p+n# "n inte$tine.
I $e $mulgea un !ir rebel de p#r de pe !a#) !ire de(ace(lea !#r#
ro$t pe care !emeile le ur#$c din toat# inima. Era dichi$it# pentru
"nmorm+ntare, probabil. Alt!el, de ce $(ar ocupa cineva cu at+ta
gri,# de toaleta ei, de manechiur#8 Cineva tocmai "i ridica$e m+na
&i(i e?amina$e unghiile.
Apoi durerea reveni, ca un curent electric propul$at "n ,o$ul
coloanei, &i ip#. Eip# tare de tot, "n camera a$ta pe care n(o
p#r#$i$e dec+t de c+teva ore, "n acela&i pat, $u$inut de lanuri care
$c+r+iau.
Aui l+ng# ea un $u$pin. *ncerc# $# vad# de la cine venea, dar
iar#&i percepu numai l#mpile. Apoi ob$erv# o !orm# indi$tinct# l+ng#
!erea$tr#. Era 7iriam.
- Unde e8 "ntreb# el.
Era $urprin$, "ncerca la r+ndul lui $# perceap# !antoma. /u mai
avu$e$e loc $cena a$ta8
- %e ce nu pot $# de$chid ochii8 "ntreb# ea.
El putea $# $e uite c+t voia, n(avea cum $# o vad# pe 7iriam.
- Ai ochii de$chi&i, "i r#$pun$e el.
C+t de a$pr# &i(n acela&i timp tandr# "i era vocea;
- /u pot da mai mult dec+t at+t, dar atunci trebuie $# merg
p+n# la cap#t. /oi nu $untem t#m#duitori, ci uciga&i. Ar !i caul $#(
mi $pui care "i e$te deciia. /u e nimeni pe(aici $# m# a,ute.
/u &tiu ce dore$c. Tot ce &tiu e c# nu vreau $# mor; C# nu vreau
$# "ncete $# tr#ie$c.
Ce la&itate din partea noa$tr#; g+ndi ea. Ce de minciuni; C !atal#
tri$tee o "n$oi$e de c+nd $e &tia p+n# "n $eara a$ta, totu&i nutri$e
ve&nic acea$t# $peran# $ecret#; C# o $# !ie &i ea acceptat#, nu
numai $# vad# &i $# priceap#...
Ar !i vrut $# $e e?plice, $# !ormulee dorina a$ta "n cuvinte ale$e
cu gri,#, dar o cuprin$e iar durerea. Un !ier "ncin$ o atin$e parc# "n
$pate, durerea r#$p+ndindu($e apoi "n picioare. Apoi, $enaia
binecuv+ntat# de paraliie. Camera, pe care n(o vedea, parc#
deveni$e &i mai "ntunecat#, iar !lac#ra l#mpilor o$cila. A!ar#,
p#durea era numai murmur. P#durea $e agita "n "ntuneric.
.tr+n$oarea m+inii lui 7ael $l#bea, dar nu pentru c# el i(ar !i dat
drumul, ci pentru c# ea nu &i(o mai $imea.
- @e$$e;
C $cutura cu ambele m+ini, iar durerea era ca o $uit# de !ulgere
$tr#pung+nd noaptea. Eip# printre dinii "ncle&tai. %e la !erea$tr#,
cu ochii !ic&i, !#r# $# $coat# un $unet, 7iriam privea $cena.
- 7ael, !#(o; "i ceru @e$$e.
.e ridic# "n &eut printr(un e!ort teribil. %urerea nu mai avea nici
!orm#, nici limite) nici m#car ip#tul nu mai putea !i articulat. Atunci
de$chi$e &i ochii, "i de$chi$e cu adev#rat. *n lumina aceea
"nceo&at#, de$lu&i e?pre$ia rece, nemiloa$#, a lui 7iriam. *ntrev#u
&i $ilueta uria&# a lui 7ael, aplecat dea$upra ei. .e(ntoar$e $pre u&a
de$chi$#. .o$ea 7aharet.
7ael nu &tia, nu(&i d#dea $eama, p+n# ce nu(i citi ei g+ndul. Cu
pa&i u&ori, neauii, 7aharet urca $c#rile, rochia ei unduioa$# $cotea
un $unet !o&nitor, ca de !rune u$cate r#$colite de v+nt) era pe
coridor.
Ah, dup# toi ace&ti ani, ace&ti ani ne$!+r&it de lungi; Printre
lacrimi, @e$$e ob$erv# la lumina l#mpilor "naintarea lui 7aharet, "i
v#u $clipirea !eei, p#rul care parc# iradia lumin# ar#toare.
7aharet "i !#cu $emn lui 7ael $# le la$e $ingure.
Apoi $e apropie de pat. Ridic# braele, cu palmele de$chi$e, "ntr(
un ge$t de invitaie) ridic# braele, de parc# urma $# ia "n brae un
copil.
- %a, !#(o, $pu$e @e$$e.
- Atunci, iubita mea, ia(i adio de la 7iriam pe veci.
*/ 9RE7URI $tr#vechi, "n ora&ul Cartagina e?i$ta o datin#
cumplit#. Populaia "&i o!erea copiii, "n $emn de $acri!iciu, eului
<aal, a c#rui $tatuie uria&# era turnat# "n bron. Trupu&oarele lor
erau depu$e pe braele "ntin$e "n !a# ale eului, apoi declan&area
unui arc le !#cea $# $e "ndoaie, iar copiii c#deau "n cuptorul ve&nic
aprin$ din p+ntecul eului.
%up# di$trugerea Cartaginei numai romanii mai credeau "n
vechea pove$te, dar, pe m#$ur# ce $ecolele $e $curgeau, oamenii
nu mai credeau "n ea. Era prea groanic, dup# toate aparenele, $#
ari a$t!el ni&te copii. %ar c+nd ap#ru$er# arheologii, cu lopeile lor
$i "ncepu$er# $#p#turile, ei adu$e$er# la $upra!a# nenum#rate oa$e
mici ale victimelor. 'u$e$er# de$coperite necropole "ntregi pline
doar de oa$e de copil.
0umea "ntreag# a!la$e c# vechea legend# nu minea) c# b#rbaii
&i !emeile din Cartagina realmente "&i $acri!ica$er# copiii pentru
ace$t eu &i a$i$ta$er# $upu&i la di$pariia progeniturilor lor prin !oc.
Pentru ei era o religie.
Acum, c+nd 7aharet o ridic#, c+nd "i $imi buele pe g+t, @e$$e
$e g+ndi la vechea legend#. <raele "ntin$e ale lui 7aharet erau
a$emenea braelor de metal ale eului <aal, &i(n clipa aceea
cumplit# @e$$e avu viiuni atroce.
/u propria moarte &i(o vedea, ci pe a celorlali - $u!letele
nemuritorilor p+r,olii, ridic+ndu($e dincolo de groa# &i durere
!iic#, dea$upra corpurilor lor $upranaturale con$umate de !oc. 0e
aui ipetele) le aui apelurile) le "ntre#ri chipurile "n clipa "n care
p#r#$eau p#m+ntul, p#$tr+nd "nc# pecetea umanit#ii "n traniia lor
luminoa$#, lip$it# de $ub$tan#) le percepu $u!erina trecerii $pre
necuno$cut) aui primele intonaii ale c+ntecului "n care avea $# li $e
unea$c# vocile.
Apoi imaginea $e &ter$e "nceti&or, pieri cu totul, ca o muic# pe
,um#tate auit#, pe ,um#tate amintit#. Ea "n$#&i $e apropia de
moarte) i $e du$e$e orice $enaie din trup, orice durere, orice $im
al permanenei $au al !r#m+nt#rii $u!lete&ti.
.e a!la "n poian#, la a$!init, privind(o pe mama "ntin$# pe
cata!alc.
H%in carne, toat# "nelepciunea ivor#&te din carne, "i $pu$e
7aharet. 'ere&te(te de ce n(are trup. 'ere&te(te de ei, de idei,
!ere&te(te de diavol.H
Apoi $imi gu$tul $+ngelui) "i p#trun$e prin toate !ibrele corpului)
avea din nou brae &i picioare pe m#$ur# ce el $e r#$p+ndea,
electri+ndu(i membrele, d+ndu(i $enaia c#(i arde pielea, $etea tot
mai mare !#c+nd(o $# $e v+rcolea$c#, iar in!uia de $+nge c#ut+nd
parc# $#(i ancoree $u!letul "n $ub$tan# pentru vecie.
Erau "mbr#i&ate, ea &i 7aharet, iar pielea e?trem de tare a lui
7aharet deveni$e moale, cald#, erau unite ca "ntr(un $ingur trup,
acoperite de $udoare, cu p#rul ame$tecat, @e$$e av+nd !aa
"ngropat# "n g+tul lui 7aharet, "n!rupt+ndu($e din $ur$a magic#,
cutremurat# val dup# val de e?ta.
<ru$c, 7aharet $e de$prin$e &i o culc# cu capul pe pern#. *i
acoperi ochii cu o m+n# &i, "ntr(o clipit#, @e$$e $imi din nou t#ietura
ca de lam# pe pielea g+tului) din nou i $e $orbea tot $+ngele, din
nou era golit#. Ca un &uierat de v+nt $imi cum e $ec#tuit#,
devorat#) cum devine o coa,# goal#;
- <ea din nou, iubito.
%e$chi$e "ncet ochii) v#u g+tul &i $+nii albi) $e "ntin$e &i atin$e
g+tul, de data a$ta rup$e ea "n$#&i carnea, p#trun$e pielea. *n clipa
"n care $imi pe limb# prima pic#tur# de $+nge, $e pr#bu&i pe$te
7aharet. .upu$#, docil#, 7aharet $e l#$# dominat#) $+nii ei pe$te ai
lui 7aharet) buele ei, imen$# ventu#, lipite l+ng# !aa lui 7aharet,
iar ea $ugea, $ugea cu aviditate. Acum e&ti a mea, acum "mi aparii
"n "ntregime. Toate imaginile, vocile, viiunile, toate di$p#rute acum.
R#ma$er# "mbr#i&ate "n $omn, "n $omnolen# mai degrab#.
Parc# pl#cerea nu(&i pierdu$e "nc# $tr#lucirea) a re$pira "n$emna a
tr#i din nou) a te r#$uci pe cear&a!urile m#t#$oa$e $au l+ng# pielea
m#t#$oa$# a lui 7aharet "n$emna a lua totul de la cap#t.
*n camer# $e $imea o bri# par!umat#. %in p#dure parc# $e aui
un mare o!tat colectiv. /u mai e?i$ta nici 7iriam, nici alte !antome
din t#r+mul umbrelor, prin$e "ntre via# &i moarte. *&i g#$i$e locul)
locul ei pentru eternitate.
C+nd "nchi$e ochii, v#u creatura din ,ungl# oprindu($e bru$c &i
privind(o. Creatura ro&cat# le v#u pe ea &i pe 7aharet "mbr#i&ate)
le v#u p#rul ro&u ame$tecat pe perne) dou# !emei cu p#r ro&u. *&i
relu# mer$ul, "naint+nd $pre ele.
Khayman
CE RAI valea Carmel; 7icul grup din ca$#, 0e$tat, 0oui$,
Gabrielle, era !ericit, ce mare bucurie $# !ie "mpreun#; 0e$tat $e
debr#ca$e de hainele acelea murdare &i era din nou "n plin#
$plendoare "ntr(un $tr#lucitor Hco$tum de vampirH. *&i pu$e$e p+n# &i
capa neagr# de velur, negli,ent ridicat# pe un um#r. Ceilali erau de
a$emenea, c+t $e poate de bucuro&i, Gabrielle, de pild#, "&i tot
de$pletea coada, puin ab$ent#, vorbind cu mult# pa$iune &i
u&urin#. 0oui$, cel at+t de uman, t#cea, de&i era &i el $ure$citat de
preena celorlali doi, parc# $e minuna de !iecare ge$t, de !iecare
vorb# din partea lor.
*n alte condiii, c+t de emoionat ar !i !o$t QhaLman $# !ie
martorul unei a$emenea !ericiri. Ar !i dorit, cu $iguran#, $# le ating#
m+inile, $# li $e uite drept "n ochi, $# le $pun# cine era &i ce v#u$e,
ar !i dorit doar $# $e a!le printre ei.
%ar ea era pe(aproape. Iar noaptea nu $e termina$e "nc#.
Cerul p#lea, o vag# boare cald# traver$a c+mpia, anun+nd
$o$irea dimineaii. *n lumina din ce "n ce mai clar#, natura $e treea.
Copacii tremurau, !runele $e "ndreptau cu lentoare "n $u$.
QhaLman $e a!la $ub un m#r, ob$erv+nd $chimbarea culorilor
cerului, a$cult+nd gomotele dimineii. Ea era pe(aici, era ab$olut
$igur.
.e a$cundea, !olo$indu(&i toat# i$cu$ina, toat# !ora. %ar pe
QhaLman nu(l putea p#c#li. El $t#tea la p+nd#, a&tepta a$cult+nd
cum r+d &i vorbe$c cei din micul grup.
0e$tat &i maic#($a ap#rur# "n prag &i $e "mbr#i&ar#, de$p#rindu(
$e. Cu pa&i iui Gabrielle avan$# "n lumina dimineii, "n aceia&i
pantaloni :a:i plini de pra!, cu p#rul blond dat pe $pate, imagine vie
a r#t#citorului !#r# gri,i. <runetul acela !rumo$, 0oui$, o urma.
QhaLman "i privi traver$+nd pelua, !emeia "naint+nd $pre
c+mpia de$chi$# din !aa p#durii, unde avea $# caute culcu& direct
"n p#m+nt, b#rbatul intr+nd "ntr(o mic# cl#dire e?terioar#,
r#coroa$#, cu!undat# "n "ntuneric. C+t de ra!inat p#rea ace$ta, chiar
$trecur+ndu($e $ub $c+ndurile podelei, chiar lungindu($e ca un mort
"n morm+nt) "&i aran,a m#dularele "ntr(un anume !el, $e l#$a bru$c
cuprin$ de ben#.
%ar !emeia> cu ce uimitoare !or# "&i preg#tea culcu&ul $ecret
ad+nc $ub p#m+nt, !runele rea&tern+ndu($e dea$upra ei de parc#
nici n(ar !i trecut pe(acolo. P#m+ntul o acoperea pe$te braele
"ntin$e, pe$te capul plecat. =i(i ap#reau aproape imediat "n vi$
gemenele, erau acolo imaginile unei ,ungle &i ale unui r+u care n(
aveau cum $# in# de propriile ei amintiri.
P+n# acum e bine. QhaLman n(ar !i vrut $#(i vad# di$tru&i, ar&i.
C$tenit, $e reem# de trunchiul m#rului &i $e l#$# "nv#luit de
par!umul acri&or al !ructelor.
Ea de ce veni$e oare aici8 =i unde $e a$cundea8 C+nd renuna $#
"&i voalee mintea, percepea imediat radiaia $urd# venind de la ea,
undele care $em#nau cu cele de la vreo ma&in# modern#, b""itul
acela permanent &i !ora mortal# ce $e ghicea dincolo de el.
*n !ine, ie&i din ca$# &i 0e$tat, gr#bindu($e $pre culcu&ul pe care
&i(l aran,a$e $ub p+lcul de $alc+mi de l+ng# deal. Cobor" printr(o
trap# $ecret#, pe ni&te trepte de argil#, p+n# "ntr(o "nc#pere umed#.
%eci erau cu toii "n pace, aveau lini&te p+n# $eara, c+nd el o $#
le aduc# ve&tile cele nepl#cute.
Soarele $e ridic# la oriont) ap#rur# primele rae oblice, cele
care(i tulburau "ntotdeauna lui QhaLman vederea. =i(o concentr#
totu&i a$upra nuanelor dulci ale gr#dinii care c#p#ta tot mai mult#
via#, "n vreme ce tot re$tul lumii $e e$tompa. *nchi$e ochii o clip#,
d+ndu(&i $eama c# ar trebui $# intre "n ca$#, $# caute un loc umbro$
&i r#coro$ unde $# nu(l poat# deran,a vreun muritor.
C+nd $oarele va apune, o $#(i a&tepte p+n# $e vor trei. C $# le
pove$tea$c# tot ce &tie) o $# le $pun# de$pre ceilali. Cu o bru$c#
durere "n inim#, ca un pumnal, $e g+ndi la 7ael, la @e$$e, pe care
nu(i mai percepea, de parc# i(ar !i "nghiit p#m+ntul.
.e g+ndi la 7aharet &i(i d#dur# lacrimile. %ar o lu# acum $pre
ca$#. .imea de,a raele $oarelui "nc#lindu(i $patele) avea
m#dularele grele. *n $eara urm#toare, orice $(ar "nt+mpla, n(avea $#
!ie iar#&i $ingur. Avea $# !ie cu 0e$tat &i cu ai lui) iar dac# nu(l
primeau, $e va duce $#(l caute pe Armand. .au o va lua $pre nord,
dup# 7ariu$.
7ai "nt+i, aui gomotul - un tunet, un "nceput de !urtun#. .e(
ntoar$e, prote,"ndu(&i ochii de $oare. C imen$# coloan# de #r+n# $e
ridic# la marginea p#durii. .alc+mii $e cl#tinau de parc# "i dobora
!urtuna, le pocneau ramurile, r#d#cinile le erau degropate din $ol,
trunchiurile c#deau unele pe$te altele.
*nv#luit# "n haine neagre um!late de v+nt, regina $e ridic# "ntr(o
vite# ameitoare, in+nd "n brae trupul moale al lui 0e$tat, &i o lu#
$pre apu$, "ntorc+nd $patele r#$#ritului de $oare.
QhaLman $coa$e un vaier prelung "nainte de a $e putea controla.
9aierul lui cutreier# valea "ntreag#, $tr#pung+nd t#cerea. %eci
veni$e $# "&i caute iubitul.
Ah, bietul iubit, bietul prin !rumo$ ca(n pove&ti, cu p#rul de
aur...
%ar nu mai era vreme de g+nduri $au de vreo aciune, $au de o
dorin# a inimii $ale) $e "ntoar$e $pre ad#po$tul repreentat de ca$#)
raele $oarelui tiveau norii &i oriontul parc# era !ocul in!ernului.
%A/IE0 $e agit# "n $omn. Parc# voia $#(mping# $omnul de pe el
ca pe o cuvertur# prea groa$#. 9#u $clipirea din ochii lui Armand &i(
l aui murmur+nd> H0(a luat.H
@E..E $coa$e un geam#t. Imponderabil#, plutea printre tenebrele
$ide!ii. 9#u cele dou# $iluete ridic+ndu($e ca "ntr(un dan$, 7ama &i
'iul. Ca $!inii ridic+ndu($e la ceruri pe tavanul pictat al unei bi$erici.
<uele ei !ormar# cuv+ntul H7amaH.
*/ culcu&ul $#pat "n ghea#, la mare ad+ncime, Pandora $i
.antino dormeau "mbr#i&ai. Pandora aui gomotul. Aui &i vaierul
lui QhaLman. II v#u pe 0e$tat, cu ochii "nchi&i &i cu capul dat pe
$pate, ridic+ndu($e "mbr#i&at de A:a$ha. *i v#u ace$teia ochii de
c#rbune !i?"ndu(l pe 0e$tat "n $omn. Pandorei i $e opri o clip# inima
"n loc, de groa#.
7ARIU. "nchi$e ochii. /u(i mai putea ine de$chi&i. %ea$upra
urlau lupii) v+ntul $mulgea acoperi&ul de metal al cl#dirii. Raele
$oarelui $e $trecurau totu&i prin vi!orni#, aprin+nd parc# #pada
vi$colit# de v+nt, iar el le $imea c#ldura p#trun+nd $trat dup# $trat
gheaa &i mole&indu(l.
*l v#u pe 0e$tat adormit, purtat "n brae de ea) o v#u ridic+ndu(
$e "n aer. HP#e&te(te de ea, 0e$tat, &opti "nainte de a(&i pierde
cuno&tina. Prime,die.H
QIAP7A/ $e "ntin$e pe podeaua r#coroa$# acoperit# de covoare
&i(&i a$cun$e capul $ub un bra. Imediat "ncepu $# vi$ee, un vi$
minunat> $e !#cea c# era o $ear# minunat# de var#, cu cerul mai
lumino$ dec+t toate luminile ora&ului &i c# erau cu toii "mpreun#, el
&i nemuritorii ace&tia c#rora le a!la$e numele &i pe care acum "i
iubea din toat# inima.
PARTEA A TREIA
CUM A OST INTRU !NCEPUT"
A#A ESTE ACUM #l A#A VA
I !N VECII VECILOR$$
A$cunde(m#
de mine "n$umi
Umple cu o privire
ace$te g#uri
c#ci ochii mei
m(au p#r#$it.
A$cunde(m#
cu trup &i $u!let
c#ci de nimic nu($ bun,
cadavru viu,
de(at+ amar de vreme.
'ii arip#,
m# ocrote&te
de po!ta de a !i
un pe&te prin$ "n nad#.
Cum "mi orbe&te
licoarea a$ta
!ierbinte !iina;
=i inima
$# mi(o a$cuni,
$# nu cumva
$# m# "n!rupt
din ea odat#.
.TA/ RICE
HCannibalH
.ome 0amb 123256
2
LESTAT%
!N &RA'ELE (EI'EI
/(A= putea $pune c+nd m(am treit, c+nd mi(am venit prima
oar# "n !ire.
7i(aminte$c doar c# &tiam c# eram de mult "mpreun#, eu &i ea,
c# m# hr#ni$em cu $+ngele ei cu o uitare de $ine de animal, c#
En:Ll !u$e$e di$tru$ &i c# ea $ingur# deinea puterea originar#) &i c#
m# l#$a $# v#d &i $# "neleg lucruri care m# !#ceau $# pl+ng "n
hohote, ca un copil.
Cu dou# $ute de ani "n urm#, c+nd m# ad#pa$em din ea, $+ngele
m# p#trun$e$e t#cut, o lini&te mohor+t#. %e data a$ta, m# "mb#ta
cu un !lu? ameitor de imagini - "mi r#$coli$e p+n# &i mintea, nu
numai trupul) a!lam de$pre toate evenimentele recente) eram
preent ta pieirea celorlali "n !l#c#ri, unul dup# altul.
=i(apoi, erau vocile> $e ridicau &i coborau, "n aparen# !#r# $cop,
ca murmurul unui cor "ntr(o pe&ter#.
.(ar p#rea c# avu$e$em &i un moment !ulger#tor de luciditate "n
care !#cu$em leg#tura "ntre toate> concertul, ca$a din 9alea Carmel,
!aa ei radioa$# l+ng# mine. *mi d#deam $eama c# acum eram cu ea
undeva "n "ntuneric &i(n nin$oare. Eu o trei$em. .au, mai degrab#, "i
o!eri$em un motiv $# $e ridice din $omn, dup# cum "mi $pu$e$e.
7otivul $# $e ridice &i $# $e uite pe$te um#r la tronul pe care
&eu$e, $# !ac# primii pa&i ne$iguri care o "ndep#rtau de el.
Ai idee ce(a putut $# "n$emne pentru mine $# ridic m+na &i $(o
v#d mi&c+ndu($e "n lumin#8 Ai idee ce(a(n$emnat $#(mi aud bru$c
vocea prin+nd ecou "n camera aceea de marmur#8
%an$a$em oare de(adev#ratelea "mpreun# prin p#durea
"ntunecoa$#, nin$# $au doar ne "mbr#i&a$em la ne$!+r&it8
.e "nt+mpla$er# lucruri teribile. Prin lumea "ntreag#, adev#rate
orori. E?ecuia celor ce n(ar !i trebuit nicic+nd $# !ie adu&i pe lume.
Celor din $#m+na ble$temat#. 7a$acrul de la concert nu !u$e$e
dec+t !inalul.
%ar eu m# a!lam "n braele ei, "n "ntunericul acela "ngheat plin
de miro$urile !amiliare ale iernii. .+ngele ei "mi $t#tea la di$poiie &i
m# "nc#tu&a ca pe un $clav. C+nd "ntrerupea tran$!uia un pic,
intram "n chinurile agoniei. Trebuia $#(mi clari!ic g+ndurile, $# a!lu
dac# 7ariu$ era $au nu "n via#, dac# Gabrielle, 0oui$, Armand
!u$e$er# $au nu cruai. Trebuia $# m# reg#$e$c, cumva, chiar pe
mine.
%ar vocile, !lu?ul enorm de voci; 7uritorii de pe(aproape &i de
departe. %i$tana n(avea nici o importan#. /u conta dec+t
inten$itatea. Auul meu era acum cam de un milion de ori mai !in
dec+t pe vremea c+nd m# opream "n mi,locul drumului &i(i a$cultam
pe cei ghemuii "n camerele lor, "n "ntuneric, vorbind "ntre ei,
g+ndindu($e la c+te ceva, rug+ndu($e, oric+t de "ndelung aveam
che! &i oric+t de am#nunit voiam.
<ru$c $e oprea orice contact cu e?teriorul c+nd "mi vorbea ea>
- Ti(am mai $pu$, Gabrielle &i 0oui$ $unt "n per!ect# $iguran#.
Cum "i "nchipui c# le(a& !ace r#u celor dragi ie8 Acum uit#(te "n
ochii mei &i a$cult# ce $pun. Am l#$at "n via# mult mai muli dec+t e
nevoie. Am !#cut(o at+t pentru tine c+t &i pentru mine, c#ci vreau
$#(mi v#d imaginea re!lectat# "n ochi de nemuritor &i $#(mi aud
copiii vorbindu(mi. I(am ale$ pe cei pe care(i iube&ti tu, pe cei pe
care(ai vrea $#(i revei. /u(i puteam r#pi acea$t# m+ng+iere. %ar
acum e&ti cu mine &i trebuie $# vei &i $# "nelegi ce i $e va
dev#lui. Trebuie $# !aci dovad# de un cura, egal cu al meu.
/u puteam $# mai $uport toate imaginile pe care mi le comunica
- micua <abL @en:$, "n ultimele ei momente oribile) clipa morii
!u$e$e pentru ea doar un moment de di$perare, un !ilm proiectat de
creierul ei muribund8 /u puteam $# mai $uport. =i 0aurent,
camaradul meu de odinioar#, con$umat de !l#c#ri pe pava,) $au, pe
partea cealalt# a globului, la /eapole, 'eli?, pe care(l cuno$cu$em
"nc# de pe vremea Teatrului 9ampirilor, "n !l#c#ri, m+nat $pre mare
prin $tr#ile vechi ale ora&ului. =i at+ia alii, prin lumea "ntreag#) i(
am pl+n$ pe toi) am pl+n$ pentru tot ce $(a(nt+mplat. .u!erin#
ab$urd#.
- Ce via# nenorocit#, am i$ "n lacrimi, g+ndindu(m# la <abL
@en:$.
- %e aceea i(am ar#tat toate a$tea, a r#$pun$ ea. %e aceea le(
am pu$ cap#t vieii. Copiii "ntunericului nu mai e?i$t#. %e(acum o $#
!im "ncon,urai doar de "ngeri.
- %ar ceilali8 am "ntrebat. Ce $(a nt+mplat cu Armand8
Iar#&i aueam vocile, b""itul acela care putea $# $e ampli!ice,
devenind un gomot a$uritor.
- 9ino acum, prinul meu, mi(a &optit ea. T#cere. A "ntin$
m+inile &i mi(a atin$ !aa. Cchii ei negri au devenit parc# &i mai
mari, !aa alb# c#p#t+nd bru$c $uplee &i moliciune. %ac# ii cu tot
dinadin$ul, am $#(i ar#t ce $(a "nt+mplat cu cei care $unt "nc# "n
via#, cei ale c#ror nume vor deveni la !el de legendare ca al t#u &i
al meu.
0egendare8
A "ntor$ "nceti&or capul) c+nd "nchidea ochii parc# $e petrecea un
miracol, c#ci viaa "i di$p#rea complet de pe tr#$#turi. Un lucru
per!ect, dar mort, gene !ine, brune,, curbate elegant. I(am privit
g+tul) artera alba$tr# de $ub piele era aproape inviibil#, bru$c "n$#
am v#ut(o at+t de bine de parc# voia cu tot dinadin$ul $# o v#d.
%orina pe care(o re$imeam era in$uportabil#. Keia, a mea; Am
luat(o "n brae brutal, cu o !or# care ar !i !#cut pra! orice muritoare.
Pielea "ngheat# p#rea impenetrabil#, dar dinii mei au $tr#pun$(o &i(
ntr(o clip# ivorul !ierbinte clocotea din nou "n mine cu !urie.
<en#. C pivni# cu perei de c#r#mid#. Un co&ciug de $te,ar !in
lu$truit. *nchi#tori de aur. 7omentul magic> "nchi#torile $e
de$chideau ca "mpin$e de un arc inviibil. Capacul $e ridica, d+nd la
iveal# c#ptu&eala de $atin. .e $imea un u&or par!um oriental. Pe
perna alb# de $atin, capul lui Armand, chipul lui $era!ic "ncon,urat de
bogatul $#u p#r ca$taniu) "&i inea capul aplecat "ntr(o parte &i(n ochi
n(avea nici o e?pre$ie, de parc# !iecare treire era o ve&nic nou#
uimire. 0(am v#ut ridic+ndu($e din co&ciug cu ge$turi lente,
elegante) ge$turile comune nou#, c#ci $untem $ingurii care ne
ridic#m cu regularitate din co&ciu(guri. 0(am v#ut "nchi+nd
capacul, traver$+nd podeaua umed# de c#r#mid#, duc+ndu($e $pre
alt co&ciug. Pe ace$ta l(a de$chi$ cu re$pect, de parc# era un cu!#r
plin cu rare bog#ii. *n#untru era un t+n#r care dormea) p#rea mort,
dar vi$a. 9i$a o ,ungl# pe unde umbla o !emeie cu p#r ro&u, o !emeie
pe care nu o vedeam !oarte clar. Apoi o $cen# c+t $e poate de
biar#, ceva ce "ntre#ri$em &i eu la un moment dat, dar oare unde8
%ou# !emei "ngenuncheate l+ng# un cata!alc. Adic#, eu credeam c#(
i un cata!alc...
Am $imit(o "ncord+ndu($e. Ca o $tatuie a .!intei 'ecioare, gata
$# m# $trivea$c#, &i(a $chimbat u&or poiia. Am le&inat) mi $(a p#rut
c# o aud ro$tind un nume. %ar un nou &uvoi de $+nge m(a !#cut $#
m# cutremur de pl#cere) nu mai e?i$ta nici p#m+nt, nici gravitaie,
nimic.
Iar#&i pivnia cu perei de c#r#mid#. Pe$te trupul t+n#rului $(a
a&ternut o umbr#. Intra$e "n pivni# "nc# cineva, care a pu$ o m+n#
pe um#rul lui Armand. Armand "l cuno&tea. .e numea 7ael. 9ino.
Unde(i duce oare8
A$!init violet "n p#durea de $eWuoia. Gabrielle umbla cu mer$ul
ei obi&nuit, nep#$#tor &i regulat, care parc# nu cuno&tea ob$tacole,
cu ochii ca dou# cioburi de $ticl#, cu o !a# impa$ibil# care nu
re!lecta nimic din ,ur, iar 0oui$ "nainta al#turi, "ncerc+nd $# in# cu
graie pa$ul cu ea. 0oui$ era emoionant de civiliat pentru p#durea
a$ta $#lbatic#, nu era locul lui acolo, cu graia lui, cu $ilueta lui
ra!inat#. Renuna$e la co$tumul de vampir cu o $ear# mai "nainte)
cu toate a$tea, p#rea mai domn "n hainele uate, poate un domn
cam $c#p#tat. Total din alt# lume dec+t a ei, dar ea &tie a$ta oare8
Avea oare de g+nd $#(i poarte de gri,#8 %oar c# am+ndurora le e
!ric#, !ric# pentru mine;
Cerul minu$cul de dea$upra lucea ca porelanul) copacii parc#
atr#geau lumina care le curgea apoi pe trunchiurile ma$ive p+n#
aproape de r#d#cini. .e auea cum curge un p+r+u undeva "n
umbr#. Apoi l(am &i v#ut. Gabrielle a intrat "n ap# !#r# $# "&i $coat#
cimele de piele maro. Unde $e duceau oare8 Cine era cel de(al
treilea per$ona,, care a intrat "n c+mpul meu de vedere doar c+nd
Gabrielle a "ntor$ capul $pre el8 %oamne, ce chip, c+t# $enin#tate;
Era un individ !oarte v+r$tnic &i !oarte puternic, dar "i l#$a pe ceilali
doi, cu mult mai tineri, $# treac# "naintea lui. Printre copaci am
v#ut o poian#, apoi o ca$#. Pe o verand# "nalt# "i a&tepta o !emeie
cu p#rul ro&u) !emeia pe care o v#u$em "n ,ungl#8 Alt chip
$tr#vechi, o ma$c# impenetrabil#, ca &i chipul celui din p#dure care
tocmai ridica$e ochii $pre ea, ca &i chipul reginei mele.
Cu(at+t mai bine dac# $e adun#. Am o!tat de pl#cere, $imind
cum "mi p#trunde $+ngele "n tot corpul. C $# !ie cu at+t mai $implu.
%ar cine erau ei, ace$te !iine cu chipuri la !el de curate ca al ei8
Alt# imagine. %e data acea$ta, vocile ne a$altau ca ni&te colaci
de !um, erau numai murmure, numai pl+n$ete. C clip# am dorit $# le
a$cult, $# de$prind din corul acela mon$truo$ o voce, un c+ntec
venind de la un muritor. Ima(ginai(v#, vocile veneau din toate
direciile, de dincolo de munii Indiei, de pe $tr#ile Ale?andriei, din
tot !elul de c#tune de(aproape &i de departe.
%ar m# lua cu a$alt o alt# imagine. 7ariu$. 7ariu$ urca dintr(un
pu de ghea# $part#, $tropit# cu $+nge, a,utat de Pandora &i de
.antino. Tocmai reu&i$er# $# a,ung# la nivelul $ub$olului cu podeaua
$part#. .+ngele u$cat !orma$e o cru$t# care(i acoperea lui 7ariu$
,um#tate din !a#) p#rea !urio$, amar, avea ochii !#r# luciu, p#rul lui
lung &i blond era "mp+$lit de $+nge. Urca &chiop#t+nd ni&te $c#ri "n
$piral#, urmat de Pandora &i de .antino. Parc# urcau printr(o eav#
de canaliare. C+nd Pandora a "ncercat $#(l a,ute, a re$pin$(o !#r#
mena,amente.
9+nt. 'rig mu&c#tor. Ca$a lui 7ariu$ era vrai&te, de parc# ar !i
!o$t de$picat# "n buc#i de un cutremur. Panouri "ntregi de $ticl#
!u$e$er# tran$!ormate "n prime,dioa$e buc#i t#ioa$e) pe&tii e?otici,
de o rar# !rumu$ee, #ceau "ngheai pe !undul ni$ipo$ al unui mare
acvariu di$tru$. Era #pad# pe mobile, pe biblioteci, pe $tatui &i pe
ra!turile pline de di$curi &i beni. P#$#rile muri$er# "n colivii. Plantele
veri erau acoperite de chiciur#. 7ariu$ $e uita la pe&tii de pe !undul
acvariului plin de ghea#. .e uita la algele moarte, care #ceau
printre buc#ile de $ticl#.
Chiar "n puinul timp de c+nd "l priveam, r#nile i $e vindecau
de,a. 9+n#t#ile p#reau $# i $e topea$c# de pe !a#. Chipul "&i
rec#p#ta tr#$#turile normale. Piciorul i $e vindeca. Acum putea $# $e
$pri,ine aproape total pe el. 'urio$, continua $# !i?ee pe&tii alba&tri
cu dungi argintii. Apoi &i(a "ndreptat privirea $pre cer, "ncerc+nd $#
p#trund# dincolo de vi!orul care &tergea lumina $telelor. =i(a
$cuturat cru$tele de $+nge din p#r &i de pe obra,i.
7ii de pagini !u$e$er# luate pe $u$ de v+nt - pagini de
pergament vechi, h+rtii vechi, !ragile. /ingea cu !ulgi mari acum
direct "n $alonul di$tru$. 7ariu$ &i(a luat un v#trai de aram# drept
ba$ton &i a privit prin peretele g#urit la cu&ca "n care urlau lupii
"n!ometai. /u mai m+nca$er# de c+nd el, $t#p+nul lor, !u$e$e
"ngropat $ub gheuri. Ah, cuno&team bine urletul lupilor. 0(am auit
pe .antino vorbindu(i lui 7ariu$, "ncerc+nd $#(i $pun# c# erau obli(
gai $# $e gr#bea$c#, erau a&teptai, "i a&tepta o !emeie "n p#durea
de $eWuoia, o !emeie de v+r$ta 7amei, reuniunea nu putea $#
"nceap# p+n# nu $o$eau &i ei. Prin mine a trecut un !ior de alarm#.
Ce(n$emna reuniunea a$ta8 7ariu$ a "nele$, dar nu a r#$pun$. *i
a$culta pe lupi. Pe lupi....
K#pad#, lupi. Eu vi$am lupi. 7(am $imit purtat "n alt# epoc#,
"napoi, prin propria mea minte, "n vi$urile &i amintirile mele. Iaita de
lupi alerga pe #pada proa$p#t a&ternut#.
7(am v#ut t+n#r, c+nd m# lupta$em cu ei - era haita de lupi
care, "n toiul iernii, "ncepu$e $# atace $atul tat#lui meu, cu dou#
$ute de ani "n urm#. 7# revedeam, un muritor ca oricare altul, at+t
de aproape de moarte de(i $imeam miro$ul. %ar "i dobor+$em pe
toi, unul dup# altul. Ah, ce vigoare tinerea$c#, ce brutalitate, ce
voluptate pur# ivor+nd dintr(o via# netulburat# de g+nduri,
irei$tibil#; .au, cel puin, a&a p#rea acum. C#ci "n momentul acela
e?periena !u$e$e teribil#, nu(i a&a8 9alea "ngheat#, calul &i c"inii
mei $!+$iai. Acum nu puteam !ace nimic altceva dec+t $#(mi
aminte$c, &i ah, $# rev#d #pada acoperind munii, munii mei,
p#m+ntul tat#lui meu.
Am de$chi$ ochii. 7i(a dat drumul &i m(a "mpin$ niel mai "ncolo.
Pentru prima oar# am "nele$ unde ne a!lam. /u "n vreo noapte
ab$tract#, ci chiar "ntr(un loc real, un loc care(mi aparinu$e cu
adev#rat chiar mie.
- %a, mi(a &optit ea, uit#(te bine "n ,ur.
Am recuno$cut imediat miro$ul aerului iarna, iar pe m#$ur# ce
mi $e limpeea privirea am "nceput $# di$ting idurile d#r#p#nate &i
turnul.
- A$ta(i ca$a tat#lui meu, am &optit. Ca$telul unde m(am
n#$cut.
T#cere. Albeaa #peii pe vechile pardo$eli. *nc#perea "n care
ne g#$eam !u$e$e holul cel mare de la intrare. %oamne, $#(l v#d
a,un$ o ruin#) $# &tiu c# era a&a de pu$tiu de at+ta vreme. 9echile
pietre p#reau moi ca de argil#) uite, aici !u$e$e ma$a, ma$a cea
mare &i lung#, !#cut# pe vremea cruciadelor) aici !u$e$e gura
&emineului, acolo u&a din !at#.
/in$oarea $e opri$e. 7(am uitat "n $u$ &i am v#ut $telele. Turnul
"&i p#$tra !orma rotund#, "n#l+ndu($e la vreo cincieci de metri
dea$upra acoperi&ului $part, de&i tot re$tul era un $oi de coa,#
de$picat#. Ca$a tat#lui meu...
Cu pa$ u&or, $(a "ndep#rtat de mine, traver$+nd podelele pe care
$clipea #pada, &i a "nceput $# $e "nv+rtea$c# lent, "ntr(un cerc, cu
capul dat pe $pate, de parc# dan$a.
*mi vorbi$e de,a mai devreme de bucuria de a $e mi&ca, de a
atinge lucrurile, de a trece de pe t#r+mul vi$urilor "n lumea real#.
7ie mi $e t#ia re$piraia privind(o. Avea pe ea haine care nu
denotau vreo epoc# anume, o pelerin# neagr# de m#ta$e, o rochie
cu !alduri m#t#$oa$e, care i $e um!la u&or "n ,urul corpului ei $ubire
c+nd $e mi&ca. %e la "nceputurile i$toriei !emeile purta$er# a$t!el de
ve&minte &i le mai poart# &i(n iua de ai "n $#lile de bal din lumea
"ntreag#. Am vrut $# o iau din nou "n brae, dar nu m(a l#$at, cu un
ge$t bl+nd. Ce a $pu$8 Poi $#(i imaginei8 C+nd mi(am dat $eama
c# el nu m# mai putea ine acolo8 C# eu m# ridica$em de pe tron &i
c# el nici nu $e clinti$e; C# nu avea nici cea mai mic# reacie8
.(a "ntor$ $pre mine iar#&i) mi(a +mbit) lumina palid# a $telelor
"i de$ena conturul "nc+nt#tor al !eei, pomeii "nali, dulcea curb# a
b#rbiei. C+t de vie p#rea, total vie;
Apoi bru$c a di$p#rut;
- A:a$ha;
- 9ino dup# mine, mi(a $pu$.
%ar unde $e a!la8 Apoi am v#ut(o departe, departe de mine, la
cap#tul cel#lalt al holului. C !igurin# la intrarea "n turn. Aproape c#
nu(i mai di$tingeam tr#$#turile acum, dar vedeam "n $patele ei
dreptunghiul "ntuneco$ al u&ii.
Am "nceput $# merg $pre ea.
- /u, mi(a $pu$ ea, e momentul $#(ncepi $# !olo$e&ti puterea pe
care i(am dat(o. Iai;
/u m(am mi&cat. Aveam mintea limpede. Aveam privirea clar#.
=i(nelegeam ce(mi cerea. %ar mi(era !ric#. %intotdeauna "mi
pl#cu$e $# alerg, $# $ar, $# !ac $camatorii. 9itea de depla$are
$upranatural#, care(i l#$a cu gura c#$cat# pe muritori, nu(mi era
necuno$cut#. %ar ea "mi cerea $# !ac un alt !el de e?erciiu. Trebuia
$# p#r#$e$c locul unde m# a!lam &i $# m# poiione in$tantaneu
l+ng# ea, la o vite# pe care eu "n$umi nu o puteam urm#ri. Trebuia
$# te abandonei total ordinului dat pentru a "ncerca o realiare de
genul ace$ta.
- %a, abandonea#(te, mi(a $pu$ cu bl+ndee. Iai.
C clip# am r#ma$ "ncordat doar privind(o, privindu(i m+na alb#
pe cadrul d#r+mat al u&ii. Apoi am luat hot#r"rea $# m# a!lu l+ng#
ea. Parc# m(a luat pe $u$ un uragan, gomoto$, necru#tor. =i acolo
eram; Am $imit cum tremur din cap p+n#(n picioare. *mi ardeau
u&or obra,ii, dar ce conta a$ta; 7(am uitat "n ochii ei &i am +mbit.
Era !rumoa$#, ne$pu$ de !rumoa$#. C ei# cu p#rul lung &i
negru, "mpletit "n at+tea codie. /(am putut $# m# $t#p+ne$c, am
luat(o "n brae &i am $#rutat(o) i(am $#rutat buele reci, le(am $imit
ced+nd o clip# impetuoit#ii mele.
Apoi mi(am dat $eama de $acrilegiul pe care(l !#ceam. Ca atunci
c+nd o $#ruta$em acolo, "n cript#. 7i(a venit $#(i cer iertare, dar, de
!apt, aveam ochii tot pe g+tul ei, mi(era din nou po!t# $# beau. 7#
chinuia ideea c# a& putea $# beau din $+ngele ei &i c# ea era cine
era) c# ar !i putut $# m# di$trug# "ntr(o clipit#, !#r# $# !ac# altceva
dec+t $#(mi dorea$c# di$pariia. A&a !#cu$e cu ceilali. Prime,dia m#
a+a &i mai tare. I(am cuprin$ braele cu m+inile, i(am $imit carnea
ceva mai maleabil#. Am $#rutat(o iar#&i &i iar#&i. *i $imeam pe bue
gu$tul $+ngelui.
.(a tra$ "napoi &i mi(a pu$ un deget pe bue. Apoi m(a luat de
m+n# &i am trecut de u&a turnului. /e luminau $telele prin
acoperi&ul $part la cincieci de metri dea$upra, prin podeaua parial
di$tru$# a unei camere din v+r!ul lui.
- 9ei8 m(a "ntrebat. Acolo $u$ e "nc# o camer#. Treptele nu mai
e?i$t#. E impo$ibil de urcat. %ar nu pentru noi, $cumpul meu prin.
U&urel a "nceput $# $e ridice "n aer. '#r# $# "&i ia ochii de la mine,
a luat(o "n $u$, iar m#ta$ea rochiei $(a "nvolburat "n ,urul ei. Am
privit "nm#rmurit cum $e ridic# din ce "n ce mai $u$, "n vreme ce
pelerina era parc# doar agitat# de o bri#. A trecut prin gaura din
tavan &i $(a oprit pe margine.
Cincieci de metri; 7ie nu(mi era cu putin# $# !ac a&a ceva...
- 9ino la mine, prinul meu, mi(a $pu$ cu o voce languroa$#,
purtat# prin $paiul gol, ca un ecou. '# din nou cum i(am e?plicat.
0an$ea#(te &i nu te uita "n ,o$, cum ic ade$ea muritorii.
Apoi &i(a "n#bu&it r+$ul.
.# pre$upunem c# m# ridicam cam o cincime din drum "n $u$ -
o $#ritur# impre$ionant#, cam c+t o cl#dire de vreo patru eta,e,
lucru care(mi $t#tea "n putin#, dar mai "ncolo8 P+n# &i g+ndul m#
ameea. Impo$ibil. Eram complet deorientat. %e !apt, cum
a,un$e$er#m aici8 .e(nv+rtea totul cu mine. I(am v#ut din nou
$ilueta, prin vi$, iar vocile m# invadau. /u voiam $# $tric momentul
ace$ta. 9oiam ca timpul $# $e "nl#nuia$c# "ntr(un &ir de momente
coerente. 9oiam $# "neleg ce $e "nt+mpl#, a&a cum !#ceam
"ntotdeauna.
- 0e$tat, m(a chemat ea "n &oapt#. Acum.
C+t# tandree "n micul ge$t cu care m# "ndemna $# m# gr#be$c;
Am !#cut ca prima dat#) m(am uitat la ea &i m(am hot#r+t $# m#
g#$e$c in$tantaneu l+ng# ea.
Am $imit iar#&i uraganul, aerul ar+ndu(m#) am "ntin$ braele "n
$u$ $# "nving rei$tena aerului. Cred c(am ob$ervat gaura din
b+rnele podelei c+nd am trecut prin ea. Apoi am r#ma$ pe loc,
tulburat, "ngroit c(a& putea $# cad.
.e auea un r+$, chiar al meu. %ar cred c# mai degrab# m#
cuprin$e$e un val de nebunie, c#ci "n realitate pl+ngeam.
- Cum e cu putin#8 am "ntrebat(o. Trebuie $# a!lu cum de am
reu&it.
- %ar cuno&ti r#$pun$ul, mi(a $pu$. 'luidul care te animea# are
cu mult mai mult# !or# acum dec+t "nainte.
El te pune "n mi&care, cum o !#cea "nainte. *ntre a !ace un pa$
$au a te av+nta "n aer e numai o che$tiune de gradaie.
- 9reau $# mai "ncerc o dat#, i(am $pu$. A r+$ u&urel, cu toat#
$pontaneitatea.
- Uit#(te "n ,ur, "n camera acea$ta, a $pu$. Ei(o aminte&ti8
Am "ncuviinat din cap.
- C+nd eram adole$cent veneam aicea tot timpul, i(am r#$pun$.
7(am "ndep#rtat de ea. Am v#ut o gr#mad# de mobile
deteriorate - b#ncile grele, taburetele care umplu$er# c+ndva
camerele ca$telului, lucruri venind din epoca medieval#, ne!ini$ate,
$olide, aproape inde$tructibile, ca &i copacii care cad "n p#dure &i
r#m+n intaci cu $ecolele, devenind poduri pe$te p+raie, cu
trunchiurile acoperite de mu&chi. %eci obiectele a$tea nu
putrei$er#. Ca &i cu!erele vechi, ca &i armurile. Ah, da, vechile
armuri, !antome ale trecutului glorio$. Prin pra!ul gro$ $e "ntre#rea
ceva colorat. Tapi$erii care, "n $chimb, erau !#cute pra!.
Probabil c# "n timpul revoluiei lucrurile ace$tea !u$e$er#
"nghe$uite aici la p#$trare, iar apoi $c#rile c#u$er#.
7(am du$ la o !ere$truic# &i m(am uitat a!ar#. Undeva ,o$, "n
dep#rtare, ca "ntr(o ni&# $#pat# "n munte, $e #reau ici &i colo
luminile electrice ale unui or#&el. Pe drumul "ngu$t "nainta o ma&in#.
Ah, lumea modern# era at+t de aproape, &i totu&i at+t de departe.
Ca$telul nu mai era dec+t !antoma ca$telului de alt#dat#.
- %e ce m(ai adu$ aici8 am "ntrebat(o. 7# doare "n $u!let $# v#d
totul "n ruin#, $# v#d tot ce $e(nt+mpl#, de alt!el.
- Uit#(te la armurile acelea, mi(a r#$pun$. 9ei ce(i pe ,o$, l+ng#
ele8 Ei(aduci aminte ce arme ai luat cu tine c+nd ai plecat $# ucii
lupii8
- %a, mi(aduc aminte.
- Uit#(te din nou. Eu o $#(i o!er alte arme, in!init mai puternice,
de care $# te $erve&ti ca $# ucii "n numele meu.
- .# ucid8
7(am uitat din nou la armele a$cun$e. P#reau ruginite, i$pr#vite,
"n a!ar# de $pada veche, care !u$e$e a tat#lui meu, care(o primi$e
de la tat#l lui, care la r+ndul lui o avu$e$e de la tat#l lui, &i tot a&a
"napoi, p+n# pe vremea .!+ntului 0udovic. .pada $eniorului pe care
eu, cel de al &aptelea !iu, o !olo$i$em "n dimineaa aceea c+nd
pleca$em, ca orice prin din evul mediu, $# ucid lupii.
- =i pe cine $# ucid8
.(a apropiat de mine. Ce dulcea# ivora acum de pe chipul ei,
c+t# inocen# "i $tr#lucea pe !a#; =i(a apropiat $pr+ncenele) o clip#,
"ntre ele $(a !ormat o cut# vertical#. Apoi toat# pielea a redevenit la
!el de neted# ca mai "nainte.
- 7i(ar !i !#cut pl#cere $# mi te $upui !#r# $# pui "ntreb#ri, a
ro$tit bl+nd. Apoi ar !i urmat &i "nelegerea planului. %ar tu nu e&ti "n
$tare de a$ta.
- Cam a&a ceva, am m#rturi$it. /u prea am !o$t niciodat# "n
$tare $# m# $upun, "n orice ca nu mult# vreme.
- E&ti ne"n!ricat, a $pu$ apoi, +mbind.
Cu un ge$t graio$, a "ntin$ m+na "ntr(o parte> imediat i(a ap#rut
"n m+n# $pada. Eu nu $imi$em nimic mai mult dec+t un mic $u!lu
de aer, $pada parc# $e depla$a$e $ingur#. Am r#ma$ cu ochii la ea,
la minerul "ncru$tat cu pietre preioa$e, la garda din bron ma$iv
care, normal, avea !orma unei cruci. *nc# mai at+rna de ea cureaua,
cureaua de piele tare &i !ire de oel "mpletite, pe care eu o
cump#ra$em, c+ndva, "ntr(o var# de demult.
Era o arm# mon$truoa$#, !#cut# $# dea lovituri, $# $!+$ie, $#
$tr#pung#. 7i(am amintit ce grea era, cum m# durea braul c+nd
d#du$em "n lupi cu ea "n $t+nga &i(n dreapta. *n b#t#lii, cavalerii
ineau ade$ea a$t!el de $pade cu ambele m+ini.
%ar ce &tiam eu de$pre a$emenea b#t#lii8 Eu nu !u$e$em
cavaler. .tr#pun$e$em animale cu $pada a$ta. Ace$ta !u$e$e unicul
moment de glorie din viaa mea de muritor, &i ce obinu$em de pe
urma lui8 Admiraia unei creaturi damnate, a unui b#utor de $+nge,
care a hot#r+t $# m# tran$!orme "n mo&tenitorul lui.
7i(a pu$ $pada "n m+n#.
- Acum n(o $# i $e mai par# grea, prinul meu, mi(a $pu$ ea.
Acum e&ti nemuritor. Cu adev#rat nemuritor. *n tine clocote&te
$+ngele meu. =i vei !olo$i noile tale arme pentru mine, la !el cum ai
!olo$it c+ndva $pada acea$ta;
7(a trecut un cumplit !ior c+nd am atin$ $pada) parc# p#$tra "n
ea o memorie latent# a !aptelor c#rora le !u$e$e martor#) am
rev#ut "ntr(o $tr#!ulgerare haita de lupi) m(am rev#ut "n picioare,
"n "ntunericul p#durii "ngheate, gata $#(i ucid.
Apoi m(am rev#ut la un an dup# aceea la Pari$, mort,
nemuritor) un mon$tru, graie lupilor. HUciga&ul de 0upiH, a&a(mi
i$e$e vampirul. 7# ale$e$e din mulime pentru c#(i di$tru$e$em pe
nenorociii aceia de lupi; =i(mi !#cu$em din blana lor o mantie, pe
care(o purtam plin de m+ndrie pe $tr#ile nin$e ale Pari$ului.
Cum de mai re$imeam "nc# at+ta am#r#ciune8 7i(ar !i convenit
$# !iu mort &i "ngropat "n cimitirul $atului8 7(am uitat iar pe
!erea$tr# la coa$ta nin$# a dealului. /u $e repeta oare acum aceea&i
i$torie8 Eram iar#&i iubit pentru vite,ia mea de pe vremea c+nd
eram un t+n#r muritor !#r# gri,i. =i iar am "ntrebat(o>
- Pe cine $# ucid8
/(am primit r#$pun$.
7i(a revenit "n minte !etia aceea, <abL @en:$, nenorocita aceea
mic#, &i toi ceilali b#utori de $+nge di$tru&i. *mi dori$em $# m#
r#boie$c cu ei, $# le declar micul meu r#boi. Iar ei erau cu toii
mori. Toi cei care r#$pun$e($er# la provocarea mea - di$p#rui.
Am v#ut ad#po$tul din I$tanbul ar+nd) am v#ut un vampir
v+r$tnic pe care ea "l urm#ri$e &i(l di$tru$e$e lent) un altul care $e
ap#ra$e &i o ble$tema$e. Iar m(am apucat $# pl+ng.
- A&a e, i(am !urat $pectatorii, mi(a $pu$. Am dat !oc arenei "n
care te preg#teai $# $tr#luce&ti. Ei(am r#pit r#boiul; %ar nu
"nelegi8 *i o!er "n $chimb ceva cu mult mai de pre dec+t ai vi$at
vreodat#. *i pun lumea "ntreag# la picioare, prinul meu.
- Cum a&a8
- /u te mai $miorc#i pentru $oarta lui <abL @en:$ $au pentru
$oarta ta. G+nde&te(te la muritorii care merit# $# !ie pl+n&i.
G+nde&te(te la cei care au $u!erit $ecole "ntregi - victime ale
!oametei &i ale lip$urilor, victimele violenei !#r# de $!+r&it. 9ictimele
nedrept#ilor ne"ncetate, a b#t#liilor ne"ncetate. Cum de(i vine $#
pl+ngi pentru o $pecie de mon&tri care, !#r# $# $e ghidee dup#
vreun principiu, !#r# nici o motivaie, a $acri!icat pe toi oamenii
care i(au ie&it "n cale8
- =tiu. *neleg...
- Care8 .au, poate, "n !aa ace$tei realit#i te dai la o parte,
doar ca $# continui ,ocurile tale $imbolice8 .imbolul r#ului - $ub
!orma unui c+nt#re de muic# roc:. A$ta nu "n$eamn# nimic,
$cumpul meu prin, ab$olut nimic.
- %e ce nu m(ai uci$ &i pe mine o dat# cu ceilali8 am replicat
agre$iv, dar $imindu(m# cumplit de nenorocit.
Am apucat $pada de m+ner cu m+na dreapt#. 7i(am "nchipuit c#
"nc# mai avea $+nge de lup pe lam#. Am $co$(o din teaca de piele.
Aha, chiar a&a era.
- /ici eu nu $unt mai bun dec+t ei, am i$. %e ce unii dintre noi
$# !ie cruai8
<ru$c, m(a oprit !rica. C teribil# !ric#, pentru Gabrielle, 0oui$,
Armand. Pentru 7ariu$. Chiar &i pentru Pandora $au pentru 7ael.
'ric# pentru mine "n$umi. /u e?i$t# creatur# pe lume $# nu $e bat#
pentru via#, chiar dac# viaa lui n(are nici o ,u$ti!icare. Iar eu voiam
$# tr#ie$c) a$ta voi$em "ntotdeauna.
- A& vrea $# te !ac $# m# iube&ti, mi(a &optit ea tandru. Ce voce
minunat#; .em#na un pic cu a lui Armand) o voce care parc# te
m+ng+ia cu cuvintele ro$tite. Parc# te vr#,ea. A&a c# am r#bdare cu
tine, a continuat. =i(a pu$ m+inile pe braele mele, a ridicat ochii
$pre ai mei. %ore$c $# "nelegi &i $# devii in$trumentul meu. Acela&i
lucru $e va "nt+mpla &i cu ceilali dac# $unt "nelepi. /u(i dai "nc#
$eama. 9enirea ta &i treirea mea nu $unt doar ni&te "nt+mpl#ri, era
!atal $# $e "nt+mple a&a. Acum $e pot realia toate $peranele
milenare. Uit#(te la or#&elul acela, colo ,o$, prive&te ca$telul ace$ta
d#r#p#nat. Ar putea !i $ocotit un nou <etleem, $cumpul meu prin,
iubitul meu $alvator. *mpreun# vom realia toate vi$ele cele mai
vechi ale omenirii.
- %ar cum va !i cu putin#8 am "ntrebat(o.
Care "&i d#dea $eama ce !ric# "mi era8 C# vorbele ei "mi
tran$!ormau !rica "n teroare8 %e bun# $eam#.
- Tu e&ti at+t de vitea, ale$ul meu, mi(a $pu$. 7i(ai !o$t
de$tinat, a$ta e $igur. /imic nu te "n!r+nge. Ei(e !ric#, dar, de !apt,
nu(i e. Timp de un $ecol te(am urm#rit $u!erind, devenind din ce "n
ce mai $lab, "n!und+ndu(te $ub p#m+nt ca $# dormi, apoi te(am
v#ut ridic+ndu(te, imagine vie a propriei mele "nvieri.
=i(a plecat capul de parc# voia $# a$culte ceva venind de
departe. .e ridicau vocile. =i eu le(am auit, poate prin intermediul
ei. Am auit un mare gomot de !ond. Apoi, enervat, le(am blocat.
- C+t e&ti de puternic; mi(a repetat. /u te pot cople&i nici vocile,
dar nu l#$a nee?ploatat ace$t dar) e la !el de important ca toate
celelalte pe care le ai. 9ocile "i "nchin# rug#ciuni, implor+ndu(te la
!el cum de(o ve&nicie m(au implorat &i pe mine.
Am "nele$ ce voia $# ic#. %ar n(aveam che! $# le aud rugile) ce(
a& !i putut !ace eu pentru ei8 Ce(aveau rugile lor de(a !ace cu
mon$trul care eram8
- Timp de $ecole vocile mi(au !o$t $ingura m+ng+iere, a
continuat ea. 0e a$cultam cu orele, cu $#pt#m+nile, cu anii. *n
primele perioade, mi $e p#rea c# vocile e$u$er# "n ,urul meu un !el
de linoliu care m# tran$!orma "ntr(o mumie "n!#&urat# &i "ngropat#.
Apoi am "nv#at $(a$cult cu mai mult# atenie. Am "nv#at $# $elec(
te c+te o voce din mulime, ca &i cum a& !i ale$ un !ir dintr(o
puderie. A$cultam deci numai c+te o voce, a!lam a$t!el ce victorii &i
ce nenorociri erau reervate c+te unui $ingur $u!let.
Am continuat $# o prive$c "n t#cere.
- Apoi, pe m#$ur# ce anii treceau, am dob+ndit o &i mai mare
putere - aceea de a m# ridica din trupul meu, inviibil#, &i de a m#
$trecura "n cel al per$oanei a c#rei voce o a$cultam, de a privi lumea
prin ochii acelui muritor. 7# plimbam ba "n corpul unuia, ba al
altuia. 7# plimbam &i la $oare, &i "n "ntuneric) $u!eream) muream de
!oame) cuno&team durerea !iic#. Uneori m# $trecuram "n corpuri de
nemuritori, ca "n cel al lui <abL @en:$, de pild#. Ade$ea plecam cu
7ariu$. Egoi$tul, vanito$ul de 7ariu$, care con!und# po!ta cu
re$pectul, care nu "ncetea# $# $e la$e "nc+ntat de inveniile
decadente ale unui $ecol la !el de egoi$t ca el "n$u&i. Ah, te rog, nu
"ncepe $#(l pl+ngi. Eu l(am iubit. =i(l mai iube$c "nc#) $(a "ngri,it de
mine ca nimeni altul. A !o$t cel care mi(a p#$trat !iina. Pre de o
clip# i $(a auit am#r#ciune "n gla$. Cel mai ade$ea am pre!erat $#
intru "n corpuri de oameni $#rmani &i nec#,ii. /#uiam $# cuno$c
viaa lor dur#.
.(a oprit) avea ochii "nrourai) a ridicat din $pr+ncene &i(n ochi i(
au ap#rut lacrimi. Cuno&team oarecum &i eu puterea acea$ta de
care vorbea. At+t de mult a& !i vrut $# o con$ole, dar c+nd am
"ntin$ braele $# o cuprind, mi(a !#cut $emn $# $tau cuminte.
- A,ungeam $# uit cine $unt, unde m# a!lu, a continuat. Eram
!iina aceea, alea$# dup# voce. Uneori a$ta dura ani de ile. Apoi
reveneam la oroarea realit#ii> nu eram dec+t o creatur# nemi&cat#,
!#r# ro$t pe lume, condamnat# $# r#m+n ve&nic pe tron, "ntr(un
$anctuar aurit; Poi $#(i "nchipui ce cumplit e $# pricepi dintr(o dat#
a&a ceva8 C# tot ce ai v#ut, tot ce ai auit nu era dec+t iluie, dec+t
contemplarea vieii altuia8 7# "ntorceam "n propriul meu trup.
Redeveneam ceea ce ai "n !a#. Un idol cu $u!let &i minte.
Am "ncuviinat din cap. Cu un $ecol "n urm#, c+nd o v#u$em
pentru prima oar#, "mi imagina$em e?act acea$t# ne$pu$# $u!erin#
"ngropat# "n ea. *mi imagina$em toat# acea neputin#. =i nu
gre&i$em.
- =tiam c# el te reine acolo, i(am $pu$.
7# re!eream la En:il. En:il, acum di$p#rut &i el, pr#bu&it. Un idol
$part. *mi aminteam momentul petrecut "n cript#, c+nd $orbi$em din
$+ngele ei, iar el veni$e, gata $# m# di$trug#, $# "&i pretind# $oia.
Care &tiu$e ce !ace8 .au "$i pierdu$e minile "nc# de pe atunci8
%oar un +mbet drept r#$pun$. =i privirea pierdut# "n are, "n
"ntuneric. *ncepu$e iar $# ning#, !ulgii dan$au miraculo$, parc#
prindeau "n ei lumina $telelor &i a lunii &i o "mpr#&tiau prin lumea
"ntreag#.
- Tot ce $(a(nt+mplat a !o$t $cri$ $# $e "nt+mple a&a, a $pu$ "n
cele din urm#. =i cre&terea puterilor mele "n toi anii aceia, &i !aptul
c#, "n cele din urm#, am devenit at+t de puternic#, "nc+t... *nc+t
nimeni nu m# poate egala. .(a oprit. Parc# timp de o clip# n(a mai
!o$t at+t de $igur#. Apoi &i(a rec+&tigat "ncrederea. P+n# la urm#, n(
a !o$t dec+t un in$trument, iubitul meu rege, tovar#&ul meu de $u!e(
rin#. %a, "&i pierdu$e mintea. Iar de di$tru$, de !apt nu l(am di$tru$.
Ceea ce mai r#m#$e$e din el am luat "n mine. C+teodat# &i mie mi
$e "nt+mpla $# !iu la !el de golit# ca el, la !el de t#cut#, la !el de
incapabil# de a vi$a m#car. %ar pentru el nu mai e?i$ta po$ibilitate
de re"nviere. /ici cea mai mic# imagine nu(i mai p#trundea "n creier.
/u mai era de nici un !olo$. A murit ca un eu, c#ci m(a !#cut pe
mine &i mai puternic#. Totul a !o$t $cri$, prinul meu a(dorat. Totul,
de la prima p+n# la ultima clip#.
- %ar cum8 %e cine8
- %e cine8 a $pu$ ea, +mbind. Tot nu "nelegi8 /u trebuie $#
mai caui caua lucrurilor. Eu $unt "mplinirea celor $cri$e &i din
momentul ace$ta voi !i &i caua lor. /u mai e?i$t# nimic &i nimeni
care $#(mi $tea "n cale, a mai $pu$, a$prindu(i($e o clip# chipul. A
continuat apoi, dup# o mic# eitare> 9echile ble$teme nu au nici un
$en$. In iolarea "n care m# a!lam, am dob+ndit !ore pe care nimeni
de pe lume nu le mai atinge, nici o !or# a naturii nu m# poate
di$truge. P+n# &i cei din prima generaie $unt incapabili $# o !ac#,
chiar dac# unelte$c "mpotriva mea. Era $cri$ $# treac# toate
mileniile ace$tea &i(apoi $# apari tu.
- %ar cu ce am $chimbat eu $tarea de lucruri8
.(a apropiat un pa$. 7(a cuprin$ cu un bra, care "n clipa aceea
p#rea moale, de&i era tare ca piatra. .em#n#m cu dou# !iine
obi&nuite, lipite una de alta, iar ea mi $e p#rea at+t de ne"nchipuit
de !rumoa$#, at+t de pur# &i de deta&at# de lume. Iar#&i m(a trecut
un !ior de dorin#. .# m# aplec, $# o $#rut pe g+t, $#(i $orb $+ngele,
ca &i cum a& iubi mii de !emei muritoare deodat#, iar ea era eia,
era cea care po$eda puteri nem#$urate. %orina urca "n mine, m#
ardea.
Iar#&i mi(a pu$ un deget pe bue, ca &i cum mi(ar !i $pu$ $# $tau
cuminte.
- *i aminte&ti anii copil#riei aici8 m(a "ntrebat. Adu(i aminte
c+nd "i rugai p#rinii $# te trimit# la &coala de la m#n#$tire. *i
aminte&ti ce te "nv#au c#lug#rii8 Rug#ciuni, imnuri... ore "ntregi le
petreceai "n bibliotec#, ore "ntregi "n capel#, rug+ndu(te de unul
$ingur.
- .igur, mi(aminte$c !oarte bine.
Iar "mi d#deau lacrimile. 9edeam at+t de bine totul, biblioteca
monahal#, pe c#lug#rii care m# "nv#au &i care credeau c# o $# !iu
preot. 7i(am rev#ut &i celula rece, cu patul de $c+nduri) &i bi$erica,
&i gr#dina "nv#luit# "n umbre ro&ietice) %oamne, n(aveam deloc che!
$#(mi aminte$c de anii aceia; %ar $unt unele lucruri care nu $e uit#
niciodat#.
- Ei(aminte&ti de dimineaa c+nd ai intrat "n capel#, a continuat
ea, &i ai "ngenuncheat pe pardo$eala de marmur#, ai "ntin$ braele
"n !orma crucii &i l(ai rugat pe %umneeu $# te !ac# bun8
- %a, bun...
Acum am#r#ciunea $e auea "n gla$ul meu.
- I(ai promi$ $# $u!eri martiriul dac#(i nece$ar) orice chinuri, nu
conta, doar $# !ii bun.
- %a, "mi aminte$c.
Parc# vedeam $tatuile $!inilor, parc# aueam imnurile care(mi
rupeau inima. 7i(aminteam de dimineaa c+nd veni$er# dup# mine
!raii mei $# m# ia aca$#, c+nd "i ruga$em "n genunchi $# m# la$e $#
r#m+n.
- Iar mai t+riu, c+nd "i pierdu$e&i inocena, c+nd ai pornit la
drum $pre Pari$, acela&i lucru doreai) p+n# &i c+nd dan$ai, &i c+ntai
pentru publicul din teatrul de pe bulevard, tot $# !ii bun "i doreai.
- A&a e, am $pu$ dup# o mic# eitare. Era un lucru bun $# le
o!er puin# pl#cere, o vreme chiar numai a$ta am !#cut.
- %a, pl#cere, a &optit ea.
- /u am !o$t niciodat# "n $tare $#(i e?plic prietenului meu,
/icola$, &tii... ce important era $# crei "n conceptul de bine, chiar
dac# e inventat de noi. %e !apt, nu(l invent#m noi. El e?i$t#, nu(i
a&a8
- Ah, da, e?i$t#, a $pu$ ea. El e?i$t# prin voina noa$tr#.
C+t# tri$tee; /ici nu mai puteam vorbi. 7# uitam cum c#dea
#pada. Am luat(o de m+n# &i i(am $imit buele pe obra.
- Tu pentru mine ai venit pe lume, prinul meu, mi(a $pu$. Ai
!o$t pu$ la "ncercare, te(ai per!ecionat. *n primii ani, c+nd ai intrat
"n camera mamei tale &i ai luat(o cu tine "n lumea morilor vieuitori,
n(ai !#cut dec+t o repetiie general# pentru $pectacolul treirii mele
la via#. Eu $unt adev#rata 7am# pentru tine, 7ama care nu te va
abandona niciodat#, eu $unt cea care a murit &i a re"nviat. Toate
religiile de pe lume, iubitul meu prin, pove$te$c de$pre tine &i
de$pre mine.
- Cum a&a8 am "ntrebat(o. Cum ar putea $# !ie a&a8
- %oar &tii cum. =tii;
7i(a luat apoi $pada din m+n# &i i(a e?aminat cureaua veche,
!#c+nd(o $#(i lunece pe$te palma m+inii drepte. Apoi a aruncat(o pe
gr#mada de lucruri ruginite - ultimele r#m#&ie ale vieii mele de
muritor. Toat# gr#mada a "nceput $# lunece pe podeaua plin# de
#pad# de parc# ar !i !o$t $u!lat# de v+nt, p+n# a di$p#rut.
- Renun# la vechile iluii, mi(a $pu$. Uit# toate inhibiiile. /u
!olo$e$c mai mult dec+t toat# gr#mada acea$ta de arme vechi.
*mpreun# vom tran$!orma "n realitate miturile omenirii. 7(a trecut
un !ior de !rig, un !ior "ntunecat de ne"ncredere, o tulburare) dar, cu
!rumu$eea ei, a trium!at din nou a$upra mea. %oreai $# !ii un $!+nt
c+nd ai "ngenuncheat "n capela aceea, mi(a mai i$. Acum ai $# !ii
un %umneeu al#turi de mine.
Aveam pe bue vorbe de prote$t) eram "n$p#im+ntat) m#
cuprindeau tot !elul de pre$imiri negre. Ce voia $# ic# cu vorbele
a$tea8
<ru$c, i(am $imit braele cuprin+ndu(m# &i ne(am ridicat din
turn prin acoperi&ul $part. 9+ntul era at+t de a$pru, c# "mi r#nea
pleoapele. 7(am "ntor$ $pre ea, am apucat(o pe dup# talie &i mi(am
$pri,init !runtea de um#rul ei.
I(am auit vocea dulce &optindu(mi la ureche $# dorm. Aveau $#
treac# multe ore p+n# $# apun# $oarele "n locul $pre care ne
"ndreptam, acolo unde aveam $# prime$c prima lecie.
0ecie. Pe nea&teptate iar pl+ngeam, lipindu(m# de ea,
pl+ngeam pentru c# m# $imeam pierdut, iar ea era $ingura de care
puteam $# m# lipe$c. A&teptam teroriat $# a!lu ce voia de la mine.
)
MARIUS% REUNIUNEA
.E reg#$ir# la marginea p#durii de $eWuoia, cu hainele !#cute
drene, cu ochii "nro&ii de v+nt. Pandora era la dreapta, .antino la
$t+nga lui 7ariu$. %in ca$#, tra(ver$+nd pelua cu pa&i mari, $e
"ndrepta $pre ei 7ael.
'#r# o vorb#, "l "mbr#i&a pe 7ariu$.
- Ah, prietene, $pu$e ace$ta cu o voce obo$it#. Total epuiat, $e
uita pe$te um#rul lui 7ael la
!ere$trele luminate ale ca$ei. Ghicea, dincolo de $tructura
viibil# cu acoperi&ul ei a$cuit, o imen$# locuin# a$cun$# "n inima
muntelui.
=i ce(l a&tepta "n interiorul ei, ce(i a&tepta pe ei toi8 %e(ar !i !o$t
m#car "n $tare $# $e concentree, de(ar !i putut m#car $# $e $imt#
c+tu&i de puin cel dinainte...
- .unt epuiat... *i $pu$e lui 7ael. C#l#toria a$ta mi(a !#cut r#u.
%#(mi voie $# mai r#m+n puin aici. Pe urm# vin &i eu.
7ariu$ nu avea nimic "mpotriva puterii de a $e depla$a prin bor,
cum &tia c# avea Pandora, dar, invariabil, "l obo$ea. *n noaptea
acea$ta, mai mult dec+t "n oricare alta, !u$e$e pu$ la "ncercare
$erio$) avea acum nevoie $# $imt# p#m+ntul $ub picioare, $# trag#
pe n#ri miro$ul p#durii, $# cercetee de la di$tan# ca$a acea$ta,
bucur+ndu($e de un moment de lini&te. Avea p#rul burlit de v+nt &i
"nc# p#tat de $+nge. Co$tumul $implu de $to!# gri, pe care(l
"mbr#ca$e la plecarea din ad#po$tul di$tru$, nu prea "l prote,a de
!rig. *&i adun# "n ,urul trupului !aldurile mantiei grele de $to!#
neagr#, nu pentru c# ar !i !o$t rece noaptea aici, ci pentru c# el era
"nc# "ngheat &i p#trun$ de v+nt.
7ael d#du $emne c# nu prea(i convenea acea$t# eitare, dar o
accept#. .e uit# cu $u$piciune la Pandora, "n care n(avu$e$e
niciodat# "ncredere, &i(l trat# de(a dreptul cu o$tilitate pe .antino,
care "&i $cutura !rumoa$ele lui haine negre &i(&i piept#na p#rul negru
rotun,it cu gri,#. C clip# li $e "nt+lnir# ochii) ai lui .antino erau plini
de ur#, a&a c# 7ael "ntoar$e capul $pre ca$#.
7ariu$ "nc# mai a$culta, cu!undat "n g+nduri. .imea cum i $e
"nchid &i cele din urm# r#ni) era aproape uimit c# era din nou "ntreg.
0a !el cum muritorii a!l# an dup# an c# "mb#tr+ne$c &i devin din ce
"n ce mai $labi, nemuritorii trebuie $# "nvee c# ei $unt din ce "n ce
mai puternici, dep#&ind orice imaginaie. *n momentul de !a# a$ta "l
e?a$pera.
/u trecu$e dec+t ma?imum o or# de c+nd !u$e$e a,utat de
.antino &i Pandora $# ia$# din puul de ghea#, iar acum parc# nici
n(ar !i trecut prin a&a ceva, parc# n(ar !i !o$t $trivit &i nea,utorat
timp de ece ile &i ece nopi, doar din c+nd "n c+nd "n compania
vi$ului cu gemenele. Cricum, nimic nu mai putea $# !ie ca "nainte.
Gemenele. 'emeia ro&cat# era "n ca$#, "n a&teptare. .antino "l
preveni$e. =i 7ael era la curent. %ar cine era ea8 =i de ce oare nu
avea nici o dorin# $# a!le8 %e ce era ora a$ta cea mai neagr# din
toat# viaa lui8 Avea corpul per!ect vindecat, a$ta nu preenta nici o
"ndoial#) dar r#nile din $u!let cum aveau $# $e mai vindece
vreodat#8
Armand, preent "n ca$a a$ta ciudat# la poalele muntelui8
Armand, dup# at+ta vreme8 .antino "i vorbi$e &i de$pre Armand, &i
de$pre ceilali - 0oui$ &i Gabrielle - care !u$e$er# cruai.
7ael "l $tudia.
- Amadeo al t#u te(a&teapt#, "i $pu$e el re$pectuo$, !#r# cea
mai mic# urm# de cini$m $au de ner#bdare.
%in nenum#ratele amintiri ale lui 7ariu$, pe care le purta cu el
de(o ve&nicie, +&ni la $upra!a# un moment de mult negli,at, cu o
preciie de necreut. 7ael "i !#cu$e o viit# "n palatul lui din 9eneia,
"n acei ani !ericii ai $ecolului al cinci$preecelea, c+nd 7ariu$ &i
Armand cuno$cu$er# at+ta !ericire) cu acea ocaie 7ael "l remarca$e
pe adole$centul muritor care lucra "mpreun# cu ceilali ucenici la o
!re$c# pe care 7ariu$ o l#$a$e de cur+nd pe m+inile lor mai puin
e?perimentate. Ciudat ce vie "i ap#rea $cena, $imea p+n# &i miro$ul
de tempera, de lum+nare, pe dea$upra iului p#trun#tor - deloc
nepl#cut, acum "n amintire - al 9eneiei vremurilor acelora, iul de
putregai, de ape $t#tute "n canale.
- 0(ai ale$ deci pe acela8 "l "ntreba$e !#r# ocoli& 7ael.
- C+nd va veni vremea, r#$pun$e$e el evaiv, c+nd va veni
vremea.
/u trecu$e nici un an dup# a$ta &i gre&eala era !#cut#.
- 9ino "n braele mele, copile, nu mai pot $# tr#ie$c !#r# tine.
7ariu$ !i?a "n continuare ca$a. 0umea mea $e cutremur#, iar eu
nu m# g+nde$c dec+t la el, la iubitul meu Amadeo, la Armand.
Emoiile prin care trecea "i p#rur# bru$c la !el de dulci(am#rui ca
muica, parc# toate melodiile ultimelor $ecole erau orche$trate "ntr(
un unic ame$tec, unde notele tragice ale lui <rahm$ $e g#$eau
al#turi de cele ale lui =o$ta:ovici, pe care "l "ndr#gi$e "n ultima
vreme.
%ar nu era momentul $# $e la$e cople&it de ideea ace$tei
re"nt+lniri. /u era vreme $# $avuree acea$t# pl#cere, $# $e bucure
&i $#(i $pun# lui Armand lucrurile pe care(ar !i inut at+t de mult $# i
le $pun#.
Am#r#ciunea nu "n$emna nimic "n comparaie cu ce $imea el
acum. 7ai bine a& !i !#cut $#(i di$trug &i pe 7am#, &i pe Tat#. 7ai
bine a& !i adu$ pieirea noa$tr#, a tuturor.
- .lav# %omnului c# n(ai !#cut(o, "i $pu$e 7ael.
- =i pentru care motiv8 "ntreb# 7ariu$. .pune(mi, pentru care8
Pandora $e cutremur#. <raul ei "i cuprin$e talia. .e(ntoar$e
bru$c $pre ea) ar !i vrut $# o lovea$c#, $# o "mping#. %ar ceea ce
v#u "l opri. Era cu ochii "n alt# parte) &i purta pe !a# o e?pre$ie at+t
de ab$ent#, at+t de ab#tut#, c# bru$c "&i d#du $eama &i mai acut de
propria obo$eal#. Ar !i vrut $# pl+ng#. %intotdeauna !u$e$e e$enial
pentru propria lui $upravieuire $# &tie c# Pandora o ducea bine. /u
avea nevoie $# !ie pe l+ng# ea - era chiar mai bine $# !ie la
di$tan# - dar avea nevoie $# &tie c# ea e$te pe undeva, c# "&i
continu# e?i$tena &i c# "ntr(o i $(ar putea re"nt+lni. Ceea ce vedea
acum - ceea ce v#u$e de,a mai devreme - "l umplea de
"ngri,orare. %ac# el $imea am#r#ciune, Pandora $imea di$perare.
- Iai, "l "ndemn# .antino, $untem a&teptai.
Totul cu un gla$ de curtean politico$.
- =tiu, $pu$e 7ariu$.
- Ah, ce mai trio !orm#m; &opti bru$c Pandora.
Era e?tenuat#, !ragil#, moart# de $omn, dornic# $# vi$ee, dar
nu(&i $l#bi $tr+n$oarea braului "n ,urul taliei lui 7ariu$.
- Pot $# merg &i nea,utat, mulume$c, "i $pu$e el cu o r#utate
care nu(i $t#tea "n caracter, tocmai ei, celei pe care o iubea mai
pre$u$ de orice.
- Atunci, d#(i drumul, "i r#$pun$e ea.
Timp de o clip# avu impre$ia c#(i l+ng# el vechea. Pandora, iute
la m+nie, plin# de umor. Ea "l "mpin$e u&or "nainte, apoi o lu#
$ingur# $pre ca$#.
Ce acru putea $# !ie; /umai acreal# "n toate g+ndurile. /(avea
cum $# le !ie de vreun !olo$ celorlai nemuritori. Totu&i, porni, "ntre
7ael &i .antino, "n lumina ce venea de la !ere$trele ca$ei. P#durea
de $eWuoia r#ma$e "n ben#) nu $e mi&ca nici o !run#. Aerul era
"n$# dulce pe(aici, c#ldu, plin de arome proa$pete, nu "nepa ca cel
rece din nord.
Armand. Iar "i venea $# pl+ng#.
Apoi v#u !emeia ap#r+nd "n u&#. C nim!# cu bucle ro&cate, care
concentrau parc# toat# lumina din hol. Era la !el de $tr#veche ca &i
A:a$ha, cu $iguran#. .pr+ncenele &i gura nu mai aveau culoare,
pier+ndu($e "n lumini$cena "ntregului chip. Iar ochii... nu erau "n
realitate ochii ei. 'u$e$er# luai de la o victim#, de la un muritor, nu(
i mai $erveau aproape la nimic. /u(l vedea !oarte bine, de&i $e uita
la el. Era una din gemenele din vi$, cea c#reia i $e $co$e$er# ochii,
a$ta era. =i avea dureri chiar "n clipa a$ta, "n ochii aceia "n$u&ii.
Pandora $e opri unde "ncepeau treptele.
7ariu$ trecu pe l+ng# ea &i urc# pe verand#. .e opri l+ng#
!emeia cu p#r ro&u, minun+ndu($e de "n#limea ei - era c+t el de
"nalt# - &i de regularitatea !eei ei, at+t de a$em#n#toare cu o
ma$c# per!ect#. Purta o rochie !luid# de $to!# !in#, cu guler "nalt &i
m+neci lungi, brodate. Rochia era $tr+n$# $ub $+ni, apoi c#dea "n
!alduri p+n# ,o$ &i(i venea de minune. *i punea per!ect "n valoare
!aa radioa$# &i deta&at# de tot ce $e g#$ea "n ,ur, parc# era o
ma$c# luminat# pe din#untru, "ncadrat# de aurul ro&u al p#rului ei
bogat.
Ea "i d#du $# "neleag# "n t#cere, dac# $imea nevoia $# &tie, c#
e?act a&a $t#teau lucrurile.
%ar "nc# &i mai uimitoare dec+t acea$t# !rumu$ee !iic# cu
diver$ele ei atribute, pe care o po$eda de mai bine de &a$e mii de
ani, era vigoarea ei incredibil#. P#rea $# !ie nemaipomenit de
!le?ibil# &i "n$p#im+nt#tor de prime,dioa$#. Ea era oare veritabila
nemuritoare8 Cea care nu $e(ngropa$e niciodat# $# doarm#, care nu
$e cu!unda$e niciodat# "n t#cere, care nu !u$e$e niciodat# atin$# de
nebunie8 Cea care cutreiera$e tot p#m+ntul cu pa&i m#$urai &i cu
mintea "ntreag# "n decur$ul tuturor mileniilor de c+nd $e n#$cu$e8
'ora ei incomen$urabil# $e "ntre#rea ca o incande$cen#) dar,
"n acela&i timp, "&i d#du $eama c# nu inea la !ormalit#i &i c# avea o
receptivitate pe care numai o inteligen# $uperioar# o putea emana.
Cum putea oare $#(i interpretee e?pre$ia8 Cum $# &tie ce
$imea ea cu adev#rat8
%in toat# !iina ei emana o !eminitate !#r# $eam#n, cu nimic mai
puin mi$terioa$# dec+t toate celelalte atribute ale ei, o dulce
vulnerabilitate care era caracteri$tic# doar !emeilor, de&i din c+nd "n
c+nd $e mai "nt+lnea &i la c+te un b#rbat !oarte t+n#r. *n vi$e, !aa ei
iradia$e acea$t# tr#$#tur# mai mult dec+t orice) acum era mai
inviibil#, dar nu mai puin real#. *n alt# ocaie $(ar !i l#$at cucerit)
acum lu# doar not# de ace$t !armec deo$ebit al per$oanei ei, cum
b#g# "n $eam# unghiile aurii, e?trem de !ine, $au bi,uteriile care "i
"mpodobeau degetele.
- Toii anii aceia ai &tiut de mine, "i $pu$e el cu politee,
vorbindu(i "n latin#. Ai &tiut c# eram p#$tr#torul 7amei &i al Tatei.
%e ce nu m(ai c#utat8 %e ce nu mi(ai $pu$ cine e&ti8
Ea r#ma$e pe g+nduri un lung moment "nainte de a r#$punde, cu
privirea mut+ndu(i($e de la el la ceilali care ap#ru$er# "n $patele lui.
.antino $e $imea "ngroit "n preena ace$tei !emei, de&i o
cuno&tea !oarte bine. =i lui 7ael "i era !ric# de ea, de&i poate mai
puin. %e !apt, $e p#rea c# 7ael "n acela&i timp o iube&te &i c#(i e
cumva "ndatorat. *n ce o privea pe Pandora, ea era doar nelini&tit#.
.e tra$e mai aproape de 7ariu$, parc# pentru a demon$tra c# e de
partea lui, orice $(ar "nt+mpla.
- %a, &tiam de e?i$tena ta, $pu$e bru$c !emeia.
9orbea englea ilelor noa$tre. %ar, !#r# urm# de "ndoial#, era
vocea !emeii din vi$, $ora cea oarb# care(o $triga$e pe nume pe
cealalt#, pe muta 7e:are, "n momentul "n care &i una, &i alta
!u$e$er# "nchi$e "n c+te un $arco!ag de piatr# de c#tre mulimea
!urioa$#.
9ocile nu ni $e $chimb# deloc, $e g+ndi 7ariu$. 9ocea era !oart#
t+n#r#, !oarte melodioa$#. E?prima o reinere plin# de bl+ndee
c+nd vorbi din nou.
- %ac# a& !i venit, poate a& !i di$tru$ cripta. I(a& !i "ngropat
poate pe am+ndoi "n !undul oceanului. .au, poate, chiar i(a& !i
di$tru$, $t+rpind a$t!el tot neamul no$tru. /u doream a$ta. A&a c# n(
am mai !#cut nimic. Ce ai !i vrut $# !ac8 /u te puteam elibera de
povar#. /u puteam $# te a,ut. A&a c# n(am mai !#cut nimic.
Era un r#$pun$ mai bun dec+t $e a&tepta$e. /u era impo$ibil $#(i
plac# !iina a$ta. Pe de alt# parte, era doar "nceputul. Iar r#$pun$ul
pe care i(l d#du$e nu coninea "ntregul adev#r.
- /u8 "l "ntreb# ea. .e "ncrunt# o clip# &i, o dat# cu ridurile,
ap#ru ceva ce !u$e$e c+ndva omene$c. Care(i adev#rul8 "ntreb# ea.
Adev#rul e c# nu(i eram datoare cu nimic, "n nici un ca $# m# !ac
cuno$cut# ie, iar tu ai impertinena de a $ugera c# ar !i trebuit $#(
mi dau pe !a# e?i$tena8 Am cuno$cut c+teva mii ca tine, am &tiut
c+nd au !o$t creai, am &tiut c+nd au pierit. Ce leg#tur# am eu cu
tine8 /e reunim acum pentru c# $untem obligai. .untem "n
prime,die. Toate !iinele de pe p#m+nt $unt "n prime,die; C+nd totul
$e va $!+r&i, poate c# ne vom iubi &i ne vom re$pecta. %ar poate c#
nu. .au poate c# vom !i cu toii di$tru&i.
- Poate, $pu$e el cu gla$ $c#ut.
/u $e putea abine $# nu +mbea$c#. Ea avea dreptate."i admira
$tilul !ranc de a $e e?prima.
Cb$erva$e ade$ea c# toi nemuritorii erau iremediabil marcai de
epoca "n care $e n#$cu$er#. A&a $e petreceau lucrurile &i cu acea$t#
nemuritoare $tr#veche, ale c#rei cuvinte erau de o $implitate
barbar# $ub tonul bl+nd.
- /u m# $imt "n apele mele, $pu$e el cu un pic de eitare. %e
data a$ta, $upravieuirea m(a co$tat ceva mai mult. %e bun# $eam#
c# trupul $(a vindecat, cunoa&tem cu toii miracolul ace$ta, $pu$e,
ceva mai $arca$tic. %ar "mi $cap# ceva din interpretarea
preentului. .imt o am#r#ciune cumplit#, $unt "n...
.e opri.
- ... bena cea mai cumplit#, complet# ea.
- E?act. /iciodat# nu mi $(a p#rut e?i$tena at+t de lip$it# de
$en$, ad#ug# el. /u m# g+nde$c neap#rat la noi. 7# g+nde$c -
pentru a !olo$i cuvintele tale - la toate !iinele de pe p#m+nt. /u(i
a&a c#(i un !el de glum# proa$t#8 .# ai o con&tiin#, nu i $e pare o
glum# proa$t#8
- /u, "i r#$pun$e ea. /u(i a&a.
- /u $unt de acord cu tine. 9rei $# m# tratei cu con(
de$cenden#8 .#(mi pove$te&ti c+te mii de ani ai tr#it "nainte ca eu
$# apar pe lume8 .# te laui cu ceea ce tu &tii, &i eu nu8
Iar "&i aminti de gheaa care(l $trivi$e, de durerea care(i
cuprin$e$e toate m#dularele. *&i aminti de gla$urile nemuritorilor
care(i r#$pun$e$er# la apel, de cei care porni$er# $pre el $#(l
$alvee &i !u$e$er# di$tru&i unul dup# altul de A:a$ha. *i aui$e "n
ultimele lor clipe, chiar dac# nu(i v#u$e; =i c+nd adormi$e ce
"n$emna$e $omnul8 9i$ul de$pre gemene.
Ea "ntin$e bru$c m+inile &i i(o lu# pe(a lui cu bl+ndee. Parc#(i era
$tr+n$# "ntr(o menghine) el "n$u&i d#du$e acea$t# impre$ie altora,
mai tineri, "n decur$ul anilor, dar i $e p#rea ciudat $#(i vin# r+ndul $#
$imt# o a$t!el de putere cople&itoare.
- 7ariu$, avem nevoie de tine acum, "i $pu$e ea cu c#ldur#, "ar
ochii "i $clipir# o clip# "n lumina galben# care venea pe u&a din
$patele ei &i de la !ere$trele din $t+nga &i din dreapta.
- Pentru numele lui %umneeu, de ce8
- /u glumi, "i r#$pun$e ea. Intr#. Trebuie $# di$cut#m c+t mai
avem timp.
- %e$pre ce $# di$cut#m8 in$i$t# el. %e$pre !aptul c# 7ama ne(
a l#$at "n via#8 Eu cuno$c de,a r#$pun$ul &i m# !ace $# r+d. E
limpede c# pe tine nu te poate di$truge, iar noi... noi $untem cruai
pentru c# a&a vrea 0e$tat. .per c#(i dai $eama, nu(i a&a8 Am !o$t
cel care $(a ocupat de ea de dou# mii de ani "ncoace, care a
prote,at(o, care a idolatriat(o, iar acum m(a l#$at "n via# doar
pentru c# e "ndr#go$tit# de un novice care n(are dec+t dou# $ute de
ani, doar pentru c#(l ador# pe 0e$tat.
- /u !i chiar a&a de $igur; $pu$e bru$c .antino.
- /u, $pu$e !emeia. /u e $ingurul motiv. %ar trebuie $# lu#m "n
con$ideraie multe lucruri...
- .unt convin$ c# ai dreptate, $pu$e el. %ar nu mai am inim#
pentru nimic. 7i $(au du$ toate iluiile, cum $# $pun, &i nici m#car
nu &tiam c#($ doar iluii. Eram $igur c# am dob+ndit "nelepciunea;
Era $ur$a mea principal# de m+ndrie. Eram de partea eternit#ii.
C+nd am v#ut(o "n cript#, am creut c# toate $peranele &i toate
vi$urile mele $(au realiat; Ea era vie $ub aparena aceea de $tatuie.
9ie, tot timpul c+t eu am ,ucat rolul de $ervitor, de $clav, de ve&nic
gardian al morm+ntului;
0a ce bun $# $e e?plice8 K+mbetul ei crud, vorbele bat(
,ocoritoare, gheaa acoperindu(l. *ntunericul "ngheat de dup#
aceea, gemenele. %a, vai, gemenele. A$ta repreenta mieul
problemei, la !el ca &i toate celelalte lucruri, &i(&i d#du bru$c $eama
de vra,a pe care o re$imi$e vi$+nd. Ar !i trebuit $# "&i pun#
"ntrebarea a$ta mai de mult. C privi, iar vi$ele parc# prin$er# via#
"n ,urul ei, parc# o $mul$er# din preent pentru a o pla$a "n epoca
aceea at+t de "ndep#rtat#. Rev#u raele $oarelui, corpul "ntin$ al
mamei, gemenele aplec+ndu($e dea$upra moartei. C+te "ntreb#ri...
- %ar ce au de(a !ace vi$ele a$tea cu cata$tro!a care $e
produce8 "ntreb# el bru$c.
/u $e putu$e $u$trage "n nici un !el vi$elor acelora !#r# de
$!+r&it.
'emeia $e uit# "ndelung la el "nainte de a(i r#$punde.
- C $# pove$te$c de$pre toate a$tea, "n m#$ura "n care cuno$c
r#$pun$urile. %ar, mai "nt+i, calmea#(te. Te compori de parc# ai
avea iar#&i ner#bdarea tinereii, ce ble$tem pe capul t#u.
El $e pu$e pe r+$.
- /(am !o$t niciodat# t+n#r. Ce vrei $# ici8
- Te "n!urii, o iei rana. Iar eu n(am cum $e te con$ole.
- %ar, dac# ai putea, ai !ace(o8
- %a.
Continu# $# r+d# "nceti&or.
%oar c# ea, cu o graie de nede$cri$, "&i de$chi$e braele $pre el.
Ge$tul "l uimi, nu pentru c# ar !i !o$t e?traordinar, ci pentru c# o
v#u$e at+t de de$ "n vi$ "mbr#i&"ndu(&i "n !elul ace$ta $ora
geam#n#.
- 7# nume$c 7aharet, $pu$e ea. Poi $#(mi $pui pe nume &i $#
renuni la orice ne"ncredere. Intr#, te rog, "n ca$a mea.
.e "nclin# $pre el, "i lu# !aa "n m+ini &i(l $#rut# pe obra,i. P#rul ei
bogat "i atin$e pielea, iar $enaia "l tulbur#. =i par!umul care i $e
dega,a din haine "l tulbur#. Era un par!um oriental, care(i amintea de
t#m+ie, iar a$ta "l ducea cu g+ndul la cript#.
- 7aharet, ro$ti el !urio$. %ac# era at+ta nevoie de mine, de ce
n(ai venit $# m# $coi din puul acela de ghea#8 %oar pe tine nu te
putea opri.
- %ar am venit, 7ariu$, $pu$e ea. %e aceea e&ti acum printre
noi. *i d#du drumul &i "&i l#$# m+inile "n ,o$, prin+nd cu graie
rochia. Crei c# n(am avut nimic de !#cut de(at+tea nopi de c+nd
tot neamul no$tru ne e di$tru$8 "n lumea "ntreag#, a dat &i(n $t+nga,
&i(n dreapta "n toi cei la care inu$em, pe care(i cuno$cu$em. /u
puteam !i pe$te tot pentru a(i prote,a pe toi. .trig#tele lor "mi
parveneau din toate colurile p#m+ntului. Pe dea$upra, am &i eu o
obligaie per$onal#, o durere a mea...
.e opri bru$c.
'aa i $e color# u&or, ca a unei muritoare) "i reap#rur# micile
riduri normale care dau e?pre$ie oric#rui om cu trup !ierbinte. Era
"ndurerat# at+t !iic c+t &i p$ihic, i $e "mp#ien,eneau ochii de lacrimi
$+ngerii. Ce lucru uimitor, !ragilitatea ace$tor ochi "ntr(un trup
inde$tructibil; .u!erina pe care o emana, lui "i era in$uportabil# -
era ca vi$ele pe care le avu$e$e. Iar#&i "i trecur# prin !aa ochilor tot
!elul de imagini, !oarte vii, dar complet di!erite. Apoi bru$c "&i d#du
$eama de ceva.
- /u(i a&a c# nu tu ne(ai trimi$ vi$ele8 &opti el. C# nu tu e&ti la
originea lor8 /u(i r#$pun$e. %ar, pe toi $!inii, unde i(e $ora8 Ce
"n$eamn# toate a$tea8
Ea avu un moment de team#, de parc# ar !i lovit(o drept "n
inim#. *ncerc# $# "&i a$cund# de el g+ndurile, dar el !u p#trun$ de
durerea ei ne$tin$#. Continu# $#(l !i?ee "n t#cere, "i cerceta cu
privirea !aa, tot corpul, de parc# voia $#(l !ac# $# "neleag# c#
"n!#ptui$e o indi$creie de neiertat.
Percepu "n acela&i timp teama pe care o emanau 7ael &i .antino,
care nu "ndr#neau $# $coat# nici o vorb#. Pandora $e lipi &i mai tare
de el &i(i $tr+n$e u&or m+na, pre(venindu(l parc# de o prime,die.
%e ce $e e?prima$e cu at+ta brutalitate, cu at+ta impetuoitate8
Cbligaia mea, propria mea durere... 'ir(ar $# !ie;
C privi cum "nchide ochii, cum &i(i apa$# cu degetele, de parc#
voia $# blochee durerea pe care o $imea "n ei &i nu putea.
- 7aharet, $pu$e el cu un $u$pin dulce, cin$tit. .untem "n plin
r#boi, iar noi $t#m pe c+mpul de b#taie &i ne adre$#m cuvinte
grele. Recuno$c c# eu $unt cel care gre&e&te. 9reau numai $#
"neleg.
Ridic# privirea $pre el, cu capul tot "nclinat, cu o m+n# "nc# la
ochi. Privirea era ar#toare, aproape r#ut#cioa$#. Totu&i, el $e
pomeni uit+ndu($e cu atenie la curbura !in# a degetelor ei, la
unghiile lucioa$e, la inelele cu rubine &i $maralde care $clipeau "n
lumin#.
*i veni "n cap o idee la !el de $tupid# pe c+t de "ngroitoare c#,
dac# nu i$pr#vea cu pro$tiile, n(o $# mai apuce vreodat# $#(l revad#
pe Armand. Ar putea, "n de!initiv, $#(l alunge, poate, &i mai r#u... =i
dorea at+t de tare, "nainte ca totul $# $e $!+r&ea$c#, $#(l revad# pe
Armand.
- Intr# acum, 7ariu$, vorbi ea bru$c, cu o voce politicoa$#,
iert#toare. Intr# cu mine &i !ii al#turi de copilul t#u, apoi ne vom
aduna &i cu ceilali, care(&i pun acelea&i "ntreb#ri. Atunci vom
"ncepe.
- %a, copilul meu... murmur# el.
%orul dup# Armand "l $tr#b#tea iar ca o melodie, ca !raele
pentru vioar# ale lui <arto:, r#$un+nd "ntr(o "nc#pere bine a$cun$#,
departe, unde(ar !i avut toat# eternitatea pentru a le a$culta. Totu&i,
o ura, "i ura pe toi, $e ura p+n# &i pe $ine. Cealalt# $or#, unde era
cealalt#8 C imagine de ,ungl# $u!ocant#. %e liane rupte, de arbu&ti
c#lcai "n picioare. *ncerc# "n adar $# $e $t#p+nea$c#. 9eninul "l
$ugruma.
%e c+te ori nu ob$erva$e la muritori acea$t# re$pingere morbid#
a vieii. %e c+te ori nu(i aui$e, p+n# &i pe cei mai "nelepi, $pun+nd
c# Hviaa nu merit# tr#it#H, !#r# $#(i poat# pricepe vreodat#. Acum "i
"nelegea.
Ca prin vi$, "&i d#du $eama c# ea $e "ntor$e$e $pre ceilali, c#(i
po!tea "n ca$# pe .antino &i pe Pandora. C v#u, ca prin cea#,
conduc+ndu(i. Avea p#rul !oarte lung, "i c#dea p+n# la talie "ntr(o
ma$# de bucle ro&ii m#t#$oa$e. .imi dorina de a(l atinge, de a
veri!ica dac# erau pe at+t de moi pe c+t p#reau. Ce !anta$tic $# te
la&i $ub,ugat de un a$emenea am#nunt, acum, de ceva imper$onal,
care $# te !ac# $# te $imi din nou bine. %e parc# nu $(ar !i petrecut
nimic, de parc# lumea "&i continua cur$ul &i cripta era din nou "n
$iguran#, centru al lumii $ale. Ce ne!ericire, creierul ace$ta uman
care capta totul &i nimic. C+nd Armand era at+t de aproape...
a&tept+ndu(l...
Ea "i condu$e printr(o $erie de camere $paioa$e, !#r# prea multe
mobile. %e&i era totul de$chi$, ca$a avea aerul unei citadele)
b+rnele tavanelor erau imen$e) &emineurile, "n care ardeau !ocuri,
p#reau a !i doar enorme vetre de piatr#.
.em#na groav cu $aloanele din vechea Europ#, c+nd drumurile
romane pica$er# "n ruin#, iar limba latin# !u$e$e uitat#, c+nd $e
ridica$er# din nou triburile r#boinice. Celii trium!a$er# "n cele din
urm#. Ei !u$e$er# cei care cuceri$er# Europa, ca$telele ei !eudale
erau, de !apt, tabere celtice) p+n# &i "n $tatele moderne continuau
$# e?i$te mai degrab# $uper$tiiile celtice dec+t raiunea roman#.
Arhitectura ca$ei trimitea &i mai "n trecut. Camenii tr#i$er# "n
ora&e de !elul ace$ta pe vremea "n care $cri$ul nu !u$e$e inventat)
c+nd pereii erau din b+rne &i din p#m+nt lipit, c+nd erai "ncon,urat
de e$#turi !#cute de m+n# ori de obiecte de metal b#tut.
G#$ea c# era un loc pl#cut) ah, $tupidul #$ta de creier, ce(i ardea
lui acuma dac# era pl#cut $au nu8 Ca$ele nemuritorilor "l intriga$er#
din totdeauna. Iar acea$ta era o con$trucie demn# de $tudiu cu
am#nuntul, care cerea mult timp ca $# o cuno&ti.
Trecur# de o u&# de oel &i intrar# "n m#runtaiele muntelui. *l ibi
miro$ul de p#m+nt reav#n. Totu&i, "naintau pe culoare noi, cu pereii
"mbr#cai "n pl#ci de co$itor. Auea gomotele generatoarelor, ale
calculatoarelor, ale tuturor ma&in#riilor electrice, care(i d#deau
"ntotdeauna o $enaie de $iguran# "n ca$a lui.
Urcar# o $car# pe urmele lui 7aharet, o $car# care p#rea
interminabil#, duc+nd din ce "n ce mai $u$. Acum pereii erau t#iai
chiar "n munte, l#$+nd $# $e vad# vini&oarele colorate ale argilei &i
ale rocilor dure. Ici &i colo prin$e$er# r#d#cin# !erigi minu$cule, dar
lumina de unde venea oare8 %e la o lucarn# de dea$upra. Ca o mic#
poart# a raiului. .e uit# "n $u$, recuno$c#tor, la palida lumin#
alb#$truie.
*n cele din urm#, a,un$er# pe un palier larg &i intrar# "ntr(o
camer# mic# &i "ntunecoa$#. 0a cap#tul ei era o u&# de$chi$# $pre o
camer# mult mai mare unde a&teptau ceilali) dar 7ariu$ nu percepu
pentru moment dec+t !l#c#rile $tr#lucitoare ale !ocului de la di$tan#
&i a$ta "l !#cu $# "&i !erea$c# ochii.
*n camera a$ta mic# era cineva care "l a&tepta, cineva a c#rui
preen# n(o putu$e detecta dec+t ca orice om. Cineva care $e a!la
acum "n $patele lui. *n vreme ce 7aharet "i conducea pe Pandora, pe
.antino &i pe 7ael "n camera cea mare, "nele$e ce(avea $# $e
"nt+mple. Ca $# "&i !ac# cura,, tra$e aer "n piept &i "nchi$e ochii.
Ce deriorie "i p#rea acum toat# am#r#ciunea pe care o $imi$e)
$e g+ndea la cel care n(avu$e$e parte dec+t de o ne"ntrerupt#
$u!erin# de at+tea $ecole, a c#rui tineree, cu toate nevoile ei,
deveni$e "ntr(adev#r etern#) la cel pe care nu(l putu$e nici $alva,
nici per!eciona. %e c+te ori, de(a lungul anilor, nu vi$a$e la acea$t#
re"nt+lnire, !#r# $# aib# cura,ul $# o provoace) iar acum, c+nd lumea
era un c+mp de b#t#lie, c+nd "n ,ur nu era dec+t di$trugere, c+nd
totul era r#$turnat, erau "n !ine pe punctul de a $e revedea.
- %rago$tea mea, &opti el. .e $imi bru$c e?trem de obo$it, ca
puin mai "n urm#, dup# borul pe$te pu$tiul de ghea#, pe dea$upra
norilor indi!ereni. /icic+nd nu(i ie&i$er# pe gur# vorbe mai pornite
din inim#. 'rumo$ul meu Amadeo, mai ad#ug#.
*ntin+nd braele, "i $imi atingerea m+inii.
*nc# mai era moale carnea a$ta $upranatural#, moale de parc#
aparinea unui muritor, r#coroa$#, at+t de pl#cut#. /u $e mai putu
$t#p+ni. Pl+ngea. %e$chi$e ochii, $#(i "ntre#rea$c# $ilueta de
adole$cent. Ah, acea$t# e?pre$ie, at+t de plin# de drago$te, at+t de
$upu$#. Apoi "l lu# "n brae.
Cu $ecole "n urm#, "ntr(un palat din 9eneia, "ncerca$e $#
e?prime "n culori nemuritoare calitatea ace$tei iubiri. =i ce concluie
tr#$e$e8 C# niciunde pe lume nu mai putea "nt+lni acela&i mi$ter
"ntr(o !iin#, acela&i devotament &i acela&i abandon) c# "n ace$t copil
de r+nd, "n ace$t copil pro!und r#nit, g#$i$e un ame$tec de tri$tee &i
de graie natural# mai impre$ionant dec+t orice pe lume. Ace$t copil
"l "nele$e$e. =i "l iubi$e mai mult dec+t oricine vreodat#.
Printre lacrimi v#u c# nu era admone$tat pentru teribila
e?perien# pe care i(o impu$e$e. 9#u acelea&i tr#$#turi pe care le
picta$e, poate u&or $chimbate de ceea ce numim "n mod naiv
"nelepciune) v#u aceea&i drago$te pe care conta$e at+t de mult "n
nopile lui de di$perare.
%e(ar avea m#car timp, timp $# $tea de vorb# pe(nde(lete, nopi
&i nopi la r+nd, "n vreun loc cald, lini&tit, printre arborii aceia
gigantici de $eWuoia; %ar ceilali "i a&teptau) a&a c# momentele
ace$tea deveneau cu at+t mai preioa$e, cu at+t mai pline de
tri$tee.
*nt#ri $tr+n$oarea braelor "n ,urul lui Armand. *i $#rut# buele,
&uviele lungi de p#r "n deordine. *i m+ng+ie umerii. *i e?amin#
m+na mic#, !in#, pe care(o inea "ntr(a lui. 'iece am#nunt pe care
"ncerca$e $#(l p#$tree pe veci, pe p+n#) !iece am#nunt p#$trat
prin moarte.
- /e a&teapt#, nu(i a&a8 &opti el. /u ne la$# la di$poiie dec+t
c+teva minute.
'#r# $# $tea pe g+nduri, Armand aprob# din cap. Cu o voce
,oa$#, aproape inaudibil#, $pu$e>
- /e e de a,un$. Am !o$t "ntotdeauna convin$ c# ne vom
revedea. Ah, amintirile pe care le treea vocea acea$ta; Palatul cu
tavanele "n che$oane, paturile acoperite cu cati!ea ro&ie. .ilueta
ace$tui b#iat care $e gr#bea pe $c#rile de marmur#, cu obra,ii
"mbu,orai de v+ntul rece al Adriaticii, cu ochii lui negri plini de !oc.
P+n# &i "n clipele cele mai negre, continu# vocea, am &tiut c# ne
vom revedea "nainte de(a !i liber $# pier.
- 0iber $# pieri8 reacion# 7ariu$. .untem cu toii liberi $#
pierim oric+nd, nu(i a&a8 Ceea ce ne trebuie acum e$te cura,ul de(a
o !ace, dac# e "ntr(adev#r ceea ce trebuie !#cut.
Armand p#ru $# cad# o clip# pe g+nduri. %i$tanarea ce ap#ru pe
!aa lui "l "ntri$t# iar#&i pe 7ariu$.
- %a, ace$ta(i adev#rul, $pu$e el.
- Te iube$c, &opti bru$c 7ariu$, e?act ca un muritor purtat de
pa$iune. Te(am iubit din totdeauna. C+t a& vrea $# cred "n orice
altceva dec+t "n drago$te "n momentul ace$ta) dar nu pot.
Un mic gomot "i "ntrerup$e. 7aharet $e apropia$e de u&#.
7ariu$ "&i petrecu braul pe dup# umerii lui Armand. C+teva
$ecunde "nc# pluti "ntre ei doar lini&te &i "nelegere. Apoi o urmar#
pe 7aharet "n camera uria&# din v+r!ul muntelui.
ERA toat# din $ticl#, "n a!ara peretelui din $patele lui &i a
burlanului de !ier care cobora din tavan p+n# dea$upra &emineului
unde ardea !ocul. /u erau alte lumini "n camer# "n a!ara !l#c#rilor,
de ,ur "mpre,ur $e vedeau v+r!u(rile uria&ilor arbori de $eWuoia, iar
dincolo de ele, cerul de dea$upra Paci!icului, plin de nori&ori
vaporo&i &i de $tele timide.
Ce $plendid amurg; %e&i di!erit de cel din gol!ul /apoli $au de cel
ce putea !i v#ut de pe coa$ta Annapur(nei, $au de pe vreun va$
l#$at "n voia curenilor "n mi,locul m#rii "ntunecate. Prin $impla $a
imen$itate cerul era $uperb, &i(&i d#du $eama c# nici cu o ,um#tate
de or# "n urm# !u$e$e acolo $u$, "naint+nd prin ben#, viibil doar
tovar#&ilor de c#l#torie &i $telelor. *i reveni bucuria, ca "n clipa "n
care(i privi$e p#rul lui 7aharet.
/ici o tri$tee nu(l mai b+ntuia, ca "n clipa "n care &i(l imagina$e
pe Armand l+ng# el) era o bucurie pur#, imper$onal# &i
tran$cendent#. Un motiv de a r#m+ne "n via#.
*i trecu prin minte c# n(avea talent pentru am#r#ciune $au
regret, c# nu era dotat pentru a&a ceva &i c#, dac# voia $# "&i
rec+&tige demnitatea, ar !ace mai bine $# !ie $obru.
Un mic r+$ ve$el "i "nt+mpin#, un $emn amical, poate puin
e?altat, r+$ul unui novice care nu prea inea cont de conveniene.
R#$pun$e printr(un +mbet, arunc+ndu(i o privire celui amuat,
%aniel. %aniel, iari$tul !#r# nume din Interviu cu un vampir. <ru$c,
"&i d#du $eama c# ace$t t+n#r #natec era copilul lui Armand,
$ingurul pe care "l crea$e vreodat#. Un bun "nceput pe drumul
iadului pentru novicele ace$ta, pentru !iina acea$ta e?uberant#,
"ntr(o ve&nic# beie, "ne$trat# cu puterile $+ngelui lui Armand.
*i trecu rapid "n revi$t# &i pe ceilali adunai "n ,urul me$ei ovale.
0a dreapta, in+ndu($e deoparte, era Gabrielle, cu p#rul ei blond
"mpletit "ntr(o unic# coad# pe $pate, cu ochii plini de o "ngri,orare pe
care nu &i(o a$cundea) l+ng# ea, 0oui$, dearmat &i pa$iv ca
"ntotdeauna, $tudiindu(l pe 7ariu$ "n t#cere, cu un $oi de intere$
&tiini!ic $au cu adoraie, $au cu am+ndou#. Al#turi era iubita lui,
Pandora, cu p#rul ca$taniu l#$at pe umeri &i "nc# $tr#lucind de parti(
cule de ghea# topit#. *n !ine, .antino, a&eat la dreapta ei, din nou
calm, impecabil "n hainele lui negre de cati!ea cur#ate de noroi.
0a $t+nga lui era QhaLman, alt $tr#bun, cu o !a# &i mai neted#
dec+t a lui 7aharet, care(&i comunic# "n mod $pontan numele "n
t#cere $i care "i d#dea !iori. 7ariu$ "&i d#du $eama c# nu era "n
$tare $# "&i delipea$c# ochii de la el. 'aa 7amei &i a Tatei nu
avu$e$er# niciodat# un a$emenea e!ect a$upra lui, de&i aveau
aceia&i ochi negri &i p#r ca abano$ul. Probabil c# ceea ce $chimba
totul era +mbetul. E?pre$ia de$chi$#, prietenoa$# era preent#, "n
ciuda e!orturilor veacurilor de a i(o &terge de pe !a#. 'iina a$ta
p#rea ori un $!+nt, ori un mi$tic, de&i "n realitate era un uciga&
!eroce. Recentele !e$tinuri cu $+nge uman "i d#deau pielii un a$pect
ceva mai moale &i obra,ilor o u&oar# "mbu,orare.
7ael, negli,ent, cu p#rul v+lvoi ca de obicei, lua$e loc la $t+nga
lui QhaLman. %up# el venea o alt# !iin# $tr#veche, Eric, care, dup#
aprecierea lui 7ariu$, avea cel puin vreo trei mii de ani de
e?i$ten#, emaciat, "n aparen# !oarte !ragil, care n(avu$e$e mai
mult de treieci de ani la moarte. *l privea pe 7ariu$ cu ni&te ochi
mari c#prui, bl+ni, du$ pe g+nduri. Iainele lui, !#cute pe m#$ur#,
erau per!ect a$em#n#toare celor purtate de orice om de a!aceri din
ilele noa$tre.
%ar cealalt# !iin#8 Era la dreapta lui 7aharet, care $e a&ea$e la
cel#lalt cap#t al me$ei, !a# "n !a# cu 7ariu$. %e data a$ta, !u
realmente guduit. Prima idee care(i trecu prin cap !u c#(i cealalt#
$or#, at+t de tare $em#nau, cu ochii veri &i p#rul ro&u ca arama.
%ar !iina acea$ta tr#i$e p+n# ieri, de a$ta era $igur. /u(&i putea
e?plica de ce era at+t de puternic# &i at+t de alb#, &i "ngheat#. 0a
!el de ine?plicabile erau &i !elul "n care(l p#trundea cu privirea &i
nemaipomenita !or# telepatic# cu care(i tran$mitea o ca$cad# de
imagini "ntunecate, dar e?trem de bine conturate, pe care parc# nu
le putea controla. *n clipa acea$ta avea "n minte, red+ndu(l cu o
inimaginabil# per!eciune a detaliului, tabloul pe care(l picta$e,
av+ndu(l ca model pe Amadeo, "ncon,urat de "ngerii cu aripi negre,
rug+ndu($e "ngenuncheat. Pe 7ariu$ "l trecu un !ior rece.
- Tabloul meu. *n pivniele Crdinului Talama$ca8 &opti el. .e
pu$e pe r+$, in$olent, plin de venin. %eci e$te acolo;
'iina $e $perie) nu avu$e$e intenia $# "&i dev#luie g+ndurile.
Tulburat#, dornic# $# protee,e Crdinul, $e re"nchi$e "n $ine. Parc#
trupul i $e mic&ora$e la ,um#tate, doar c# puterea i $e dubla. Un
mon$tru. Un mon$tru cu ochi veri &i cu oa$e delicate; Ieri !u$e$e
creat#, chiar ieri, dup# cum ghici$e) avea e$uturi vii "n ea. <ru$c,
"nele$e totul. Purta numele de @e$$e &i era opera lui 7aharet. Ca
muritoare, era o real# de$cendent# a lui 7aharet) iar acum deveni$e
!iica ace$tei mame cu o e?i$ten# milenar#. Revelaia "l $tupe!ie, dar
"l &i "n$p#im+nt# "ntr(o oarecare m#$ur#. .+ngele ce curgea acum
prin venele ace$tei novice avea puteri inimaginabile p+n# &i pentru
7ariu$. Ea nu re$imea "n nici un !el nevoia de a bea, de pild#, de&i
nici nu muri$e "nc# de(a binelea.
%ar era momentul $#(ncetee cu $tudiul nemilo$ al celor din ,ur.
*n de!initiv, numai pe el "l mai a&teptau. Totu&i, nu !u "n $tare $# nu
$e(ntrebe ce deveni$er# urma&ii lui muritori, unde erau, pentru
numele lui %umneeu, copiii nepoilor &i ai nepoatelor pe care(i
iubi$e din toat# inima pe c+nd era "n via#. E adev#rat c# &i el
urm#ri$e timp de c+teva $ute de ani evoluia !amiliei, apoi le
pierdu$e urma, nu mai !u$e$e capabil $# recunoa$c# nici Roma.
0#$a$e totul "n "ntuneric, ca Roma "n$#&i care intra$e "n ob$curitate.
Era "n$# convin$ c# &i(n iua de ai c#lcau pe p#m+nt oameni care
purtau $+ngele !amiliei "n vine.
R#ma$e "n continuare cu ochii la novicea ro&cat#. Ce !anta$tic
$em#na cu $tr#buna ei; "nalt#, cu o o$atur# !ragil#, de o $ever#
!rumu$ee. E aici un $ecret enorm, ceva ce are de(a !ace cu
genealogia, cu !amilia... Purta haine moi, de culoare "nchi$#, ca &i
$tr#buna ei) avea m+ini imaculate, nu era nici machiat#, nici
par!umat#.
'iecare "n !elul lui era magni!ic. *naltul .antino, robu$t, elegant "n
hainele lui negre de prelat, cu ochi negri $clipitori, cu o gur#
$enual#. Chiar &i 7ael, care p#rea ne"ngri,it, avea o preen#
!eroce, impun#toare, $t+nd cu ochii numai la !iina aceea $tr#veche,
"n privirea lui ame$tec+ndu($e iubirea $i ura. Armand, cu !ata lui de
"nger, mai !rumo$ dec+t orice po$ibil# de$criere. P+n# &i t+n#rul
%aniel, ab$olut "nc+nt#tor cu p#rul lui blond cenu&iu &i ochii violei.
Care nimeni care primea nemurirea nu era ur+t8 .au tocmai
acea$t# calitate de damnat tran$!orma "n !rumu$ee tot ce era
$acri!icat "n !l#c#rile iadului8 Gabrielle, de pild#, !u$e$e cu $iguran#
o !rumu$ee pe c+nd era "n via#, de la ea "i venea lui 0e$tat
ne"n!ricarea, de&i ea n(avea impetuoitatea lui. .au 0oui$, cu
$iguran# c# 0oui$ !u$e$e ale$ pentru !igura lui de o rar# delicatee,
pentru ad+ncimea ochilor lui veri. 'u$e$e ale$ din caua atitudinii
melancolice pe care o p#$tra p+n# &i acum. Parc# era un muritor
pierdut printre ei, !aa lui moale, plin# de culoare, e?prima o mie de
$im#minte) trupul "ntreg p#rea "n mod ciudat lip$it de ap#rare, iar
ochii i $e plimbau de colo(colo curio&i &i tri&ti. P+n# &i QhaLman, care
in$pira at+ta groa#, avea un chip &i un corp per!ect.
*n ce o privea pe Pandora, o rev#u vie, muritoare, c+nd $e uit#
la ea, v#u !emeia inocent#, pa$ionat#, care(i ap#ru$e "n cale cu
at+tea $ecole "nainte, "ntr(o noapte neagr# ca cerneala, "n Antiohia,
implor+ndu(l $# o !ac# nemuritoare. /ici pe departe ce era acuma, o
!iin# melancolic#, ab$ent#, nemi&cat# "n mantia ei cu a$pect biblic,
cu privirea pierdut# "n are, $pre gala?iile e$tompate de norii gro&i
ce $e vedeau prin pereii de $ticl#. Chiar Eric, cu pielea albit#,
$ide!at# de miile de ani de e?i$ten#, totu&i p#$tr+nd, ca &i 7aharet,
un aer de mare umanitate, cu at+t mai atr#g#tor, cu c+t $e
ame$tecau "n a$pectul lui calit#ile &i graia unei !iine androgine.
Adev#rul e c#, de c+nd e?i$ta el, 7ariu$ nu mai v#u$e o
adunare de ace$t !el - o reuniune de nemuritori de tot !elul de
v+r$te, de la cei de(abia creai la cei mai $tr#vechi) !iecare dotat cu
puteri incomen$urabile &i av+nd $l#biciunile lui, puternic p+n# &i
t+n#rul copil, parc# ve&nic "n delir, creat cu m#ie$trie de Armand,
care nu(&i o!eri$e nicic+nd altcuiva $+ngele virginal. 7ariu$ avea
toate motivele $# $e "ndoia$c# c# o a$t!el de H!amilieH $e mai reuni$e
vreodat#.
%ar el8 Care era locul lui "n tabloul ace$ta, el care $e con$idera$e
dintotdeauna cel mai v+r$tnic "n cadrul univer$ului $#u bine
controlat, "n care cei mai vechi !u$e$er# doar idoli t#cui8 .+ngele
"nchegat "i !u$e$e cur#at de v+nt de pe p#rul lung p+n# la umeri &i
de pe !a#. 7antia lung# era "nc# umed# de la #peile prin care
trecu$e. Pe m#$ur# ce $e apropia de ma$#, a&tept+nd cam pe picior
de r#boi $# !ie po!tit de 7aharet $# $e a&ee, "&i imagin# totu&i c# &i
el ar#ta la !el de mon$truo$ ca &i ceilali, cu ochii lui alba&tri &i reci
mocnind de m+nia care(l ardea pe din#untru. Y
- Te rog, "i $pu$e ea cu o voce plin# de graie &i(i !#cu $emn $#
$e a&ee pe $caunul de lemn din !aa lui, evident un loc de onoare,
"n cel#lalt cap#t, dac# acceptai c# locul ocupat de ea era capul
me$ei.
Era con!ortabil $caunul acela, nu $em#na cu ma,oritatea
mobilelor moderne. .p#tarul rotun,it i $e p#ru per!ect pentru $patele
lui, "&i putea $pri,ini braele, &i ace$ta era un lucru bun. Armand lu#
loc l+ng# el, pe $caunul liber de la dreapta.
7aharet $e a&e# !#r# nici un gomot. *&i pu$e m+inile, cu
degetele "mpreunate, pe ma$a lu$truit#. *&i aplec# !runtea, de parc#
"ncerca $# "&i adune g+ndurile "nainte de(a "ncepe.
- /oi cei de(aici $untem toi care am mai r#ma$8 "ntreb#
7ariu$. *n a!ar# de regin# &i de prinul in$olent, &i de...
.e opri.
Un val de nelini&te $e r#$p+ndi "n t#cere printre ceilali. Unde era
$ora mut#8 Care era mi$terul8
- %a, $pu$e, 7aharet, "n a!ar# de regin#, de prin &i de $ora
mea. %a, numai noi am mai r#ma$. /umai noi mai cont#m, "n orice
ca. '#cu o pau#, $# permit# vorbelor ei $# "&i !ac# bine e!ectul.
Privi cu bl+ndee "ntreaga reuniune. Poate pe undeva departe,
continu# ea, mai $unt alii - dintre cei !oarte vechi, care au pre!erat
$# nu $e ame$tece. .au dintre cei pe care "i mai urm#re&te "nc# &i
care $unt condamnai. %ar "n $en$ul puterii de deciie, de in!luen#
a$upra de$tinului neamului no$tru, de dorin# de a aciona, nu mai
$untem dec+t noi.
- Ce(i cu !iul meu8 "ntreb# Gabrielle. Avea vocea plin# de
enervare, de emoie, "ntr(un mod $ubtil cei preeni nu o intere$au.
Ar putea vreunul dintre voi $#(mi $pun# ce a !#cut cu el &i unde $e
a!l#8 "&i plimb# privirea de la 7aharet la 7ariu$, !#r# !ric#, dar
di$perat#. 9oi avei, cu $iguran#, $u!icient# putere ca $# &tii unde
e.
A$em#narea dintre ea &i 0e$tat "l impre$iona pe 7ariu$. %e la ea
mo&tenea 0e$tat acea $plendid# !or#, nu era nici o "ndoial#. %ar ea
po$eda un calm rece pe care 0e$tat n(avea cum $#(l "neleag#
vreodat#.
- E$te cu ea, cum i(am mai $pu$, "i r#$pun$e QhaLman cu o
voce ad+nc#, !#r# grab#. %ar dincolo de a$ta, ea nu ne permite $#
mai vedem.
Era evident c# Gabrielle nu credea. .ingura ei dorin# era $#
plece, $#(i p#r#$ea$c#, $# r#m+n# $ingur#. Pe ceilali, nimic nu i(ar !i
$mul$ de la ma$a aceea. %ar ea nu $e $imea anga,at# cu nimic !a#
de ceilali, era limpede.
- Permite(mi $#(i e?plic un lucru, $pu$e 7aharet, c#ci e$te de
cea mai mare importan#. 7ama e$te e?trem de abil# "n privina
a$cunderii g+ndurilor $ale, de bun# $eam#. Pe dea$upra, noi, cei din
timpurile !oarte vechi, n(am putut niciodat# comunica telepatic nici
cu 7ama, nici cu Tata &i nici "ntre noi. .untem, pur &i $implu, prea
aproape de $ur$a care ne(a tran$!ormat "n ce $untem ai. .untem
incapabili $# vedem $au $# auim ce g+nde$c cei apropiai, e?act
cum $e "nt+mpl# "n caul vo$tru "ntre novice &i iniiator. %oar c#, pe
m#$ur# ce(a trecut timpul &i au ap#rut tot mai muli b#utori de
$+nge, ei &i(au devoltat puterea de comunicare telepatic# "ntre ei,
cum !iecare dintre noi comunic# dintotdeauna cu muritorii.
- %eci A:a$ha nu te(ar putea g#$i nici pe tine, $pu$e 7ariu$, nici
pe QhaLman... dac# n(am !i noi preeni.
- E?act. Ea trebuie $# $cormonea$c# "n minile celorlali ca $#
ne vad#. Iar noi $untem obligai $# !acem acela&i lucru ca $# o
vedem pe ea. 'ire&te, percepem un gomot anume din c+nd "n
c+nd, c+nd $e apropie vreunul dintre cei !oarte puternici, un $unet
care are de a !ace cu preena unei enorme energii &i cu o re$piraie
&i un anume $+nge.
- Aha, ace$ta era gomotul, murmur# "ncet %aniel. .unetul
acela "ngroitor &i ne"ntrerupt.
- %ar nu ne putem a$cunde nic#ieri de ea8 "ntreb# Eric. /oi, cei
pe care ea "i poate aui &i vedea8
Era o voce !oarte t+n#r#, de$igur, &i un accent nepreci$, dar
pronunat, !iecare vorb# !iind ro$tit# cu gri,#, cu o intonaie $uperb#.
- =tii bine c# nu, r#$pun$e 7aharet, ar#t+nd c#(&i pierde un pic
r#bdarea. Pierdem timpul vorbind de a$cun$. .untei aici pentru c#
ori n(a putut, ori nu a vrut $# v# di$trug#. A$ta(i tot. Trebuie $#
continu#m.
- .au pentru c# n(a terminat "nc#... i$e Eric degu$tat. /(a
deci$ "nc# "n mintea ei in!ernal# cine trebuie $# moar# &i cine
trebuie $# r#m+n# "n via#;
- %up# p#rerea mea, $untem "n $iguran# aici, $pu$e QhaLman.
%up# c+te &tiu, regina a avut de,a ocaia $#(l di$trug# pe !iecare
dintre cei preeni.
%ar tocmai a$ta era problema lui Eric, "&i d#du $eama 7ariu$. /u
era deloc clar dac# 7ama "ncerca$e de,a $#(l di$trug# &i pe el care,
dup# toate aparenele, $e depla$a "ntotdeauna "n compania lui
7aharet. Eric n(o $l#bea din priviri pe 7aharet.
.chimbar# un $emn, dar nu telepatic. Apoi 7ariu$ pricepu c#
7aharet "l crea$e pe Eric &i c# nici unul dintre ei nu &tia dac# 7ama
l(ar putea di$truge $au nu, c#ci deveni$e el "n$u&i !oarte puternic.
7aharet "i cerea "n t#cere $# r#m+n# calm.
- %ar pe 0e$tat, pe el "l percepi, nu8 "ntreb# Gabrielle. /u ai
putea de$coperi unde $e a!l# am+ndoi, citindu(i lui mintea8
- /ici m#car eu nu pot cuprinde o di$tan# !oarte mare,
r#$pun$e 7aharet. %ac# ar mai e?i$ta ali b#utori de $+nge care $#
captee g+ndurile lui 0e$tat &i $# $ervea$c# de intermediari, atunci
a& putea $#(l g#$e$c in$tantaneu. %ar am impre$ia c# nu mai e?i$t#
nimeni. Pe de alt# parte, 0e$tat a &tiut "ntotdeauna la per!ecie cum
$# nu(&i dema&te preena) pentru el e o che$tie natural#. A&a $e
"nt+mpl# cu toi cei !oarte puternici, !oarte independeni &i
combativi. Criunde $(ar a!la, "n mod in$tinctiv $e rupe total de
ceilali.
- 0(a luat cu ea, $pu$e QhaLman. *ntin$e o m+n# pe$te ma$# &i
&i(o pu$e pe$te a lui Gabrielle. C $# ne dev#luie chiar ea totul c+nd
o $# !ie preg#tit#. Iar dac# "ntre timp "i vine ideea $#(i !ac# vreun r#u
lui 0e$tat, nu ne e$te nici unuia cu putin# $# o "mpiedic#m.
Pe 7ariu$ aproape c#(l pu!ni r+$ul. *n aparen#, cei $tr#vechi
aveau impre$ia c# adev#rul gol(golu aducea cuiva vreo m+ng+iere)
ce curioa$# combinaie de vitalitate &i de pa$ivitate "n ei; A&a $e
petreceau oare lucrurile la "nceputurile i$toriei8 C+nd oamenii
$imeau c# $e declan&ea# un eveniment inevitabil, $t#teau cu
m+inile "n $+n &ocai &i(&i acceptau $oarta8 Tare mai era greu de
priceput.
- 0ui 0e$tat 7ama nu(i va !ace nici un r#u, a!irm# el, at+t pentru
urechile lui Gabrielle, c+t &i pentru re$tul a$i$tenei. *l iube&te cu o
drago$te care, la urma urmei, $eam#n# cu orice drago$te. /(o $#(i
!ac# nici un r#u, pentru c# a$ta ar !ace(o chiar pe ea $# $u!ere. Ca &i
noi, pot $# pun pariu, "i cuno&te toate &mecheriile. %eci n(o $#
reu&ea$c# $# o $coat# din !ire, chiar de va !i at+t de nebun "nc+t $#
"ncerce.
Gabrielle aprob# din cap cu un +mbet tri$t. %up# p#rerea ei
0e$tat era "n $tare $# $coat# din !ire pe oricine dac# avea ocaia &i
timpul nece$ar) dar "&i p#$tr# p#rerea pentru ea.
/u era nici con$olat#, nici re$emnat#. .e $pri,ini de $p#tarul
$caunului de lemn &i(&i !i?# privirea "n dep#rtare, de parc# ei nici nu
mai e?i$tau. /u $e $imea "n nici un !el obligat# !a# de ace$t grup)
nu $e $imea obligat# !a# de nimeni, "n a!ar# de 0e$tat.
- 'oarte bine, $pu$e ea rece. R#$pundei(mi atunci la "ntrebarea
crucial#> dac# eu reu&e$c $# di$trug !uria a$ta care mi(a r#pit !iul,
$untem di$tru&i cu toii8
- Cum naiba(i "nchipui c# ai putea $# o di$trugi8 "ntreb# uimit
%aniel.
Eric $ur+$e bat,ocoritor.
Ea "i arunc# o privire di$preuitoare lui %aniel. Pe Eric "l ignor#.
%e la 7aharet a&tepta r#$pun$ul.
- Ei bine8 E adev#rat# $au nu credina cea veche8 %ac# o
di$trug pe vipera a$ta, ca $# vorbe$c ca "n popor, v# di$trug pe toi8
Toi cei de !a# $coa$er# c+te un r+$et timid. 7ariu$ $cutur# din
cap. %ar 7aharet "i r#$pun$e cu un $ur+$ binevoitor>
- %a. *n trecut au !o$t unii care au &i "ncercat. Tot !elul de
nebuni care nu credeau c#(i adev#rat. .piritul care o anim# pe ea $e
a!l# &i "n noi. %i$trugi gada, di$trugi &i puterea. Cei tineri pier
primii) cei b#tr+ni $e ve&te,e$c "ncet) probabil c# cei mai v+r$tnici
$!+r&e$c ultimii. %ar ea e$te regina damnailor, iar cei damnai nu
pot e?i$ta !#r# ea. En:il era doar con$ortul ei) de aceea nu mai
contea# acum c# l(a di$tru$ &i c# l(a golit complet de $+nge.
- Regina damnailor, &opti 7ariu$ cu gla$ tare. 'u$e$e "n gla$ul
lui 7aharet o anumit# in!le?iune c+nd
$pu$e$e a$ta, de parc# ace$te vorbe ar !i de$chi$ r#ni dureroa$e,
groanice, pe care nici mileniile nu le t#m#dui$er#. '#r# leac, a&a
cum nu era leac contra vi$elor. %in nou, avu impre$ia c# !iinele
ace$tea antice po$edau un $im al drept#ii &i o rigoare rar#, c#ci
pentru ei limba,ul, ca &i g+ndurile guvernate de el, probabil c# nu
!u$e$e niciodat# complicat "n mod inutil.
- Gabrielle, relu# QhaLman, pronun+ndu(i numele la per!ecie,
nu putem $#(l a,ut#m pe 0e$tat. Trebuie $# !olo$im timpul pe care(l
mai avem pentru a !ace un plan. .e "ntoar$e $pre 7aharet. 9i$ele,
7aharet. %e ce $untem a$altai "n preent de vi$ele ace$tea8 A$ta
ne intere$ea# pe toi.
<ru$c $e !#cu t#cere. Toi cei preeni le avu$e$er# "ntr(o !orm#
$au alta. Gabrielle $i 0oui$ !u$e$er# cel maipuin viitai de ele, at+t
de puin, "nc+t Gabrielle nici nu le d#du$e vreo atenie p+n# "n $eara
acea$ta, iar 0oui$, $periat de 0e$tat, &i le $co$e$e din minte cu
de$#v+r&ire. P+n# &i Pandora, care m#rturi$ea c# per$onal nu le avu(
$e$e, "l avertia$e pe 7ariu$ de ceee ce a!la$e de la Aim. .antino le
con$idera tran$e de care nu putea $c#pa.
7ariu$ a!l# acum c#, pentru cei mai receni, @e$$e &i %aniel, ele
repreenta$er# un !el de maledicie, care(i chi(nui$e cu cruime la
!el ca &i pe el.
%ar 7aharet tot nu r#$pundea.%urerea din ochi i $e accentua$e.
7ariu$ i(o percepea ca pe o vibraie !#r# $unet. .imea $pa$mele din
nervii minu$culi ai ochilor.
.e aplec# u&or "n !a#, "ncruci&"ndu(&i m+inile pe ma$#.
- 7aharet, $pu$e el. .ora ta e$te cea care ne trimite vi$ele, nu(i
a&a8 /ici un r#$pun$. Unde $e a!l# 7e:are8
Iar#&i lini&te.
.imea durerea pe care(o emana. =i(i p#rea r#u, "i p#rea enorm
de r#u c# "nc# o dat# !u$e$e at+t de brutal. %ar, dac# urma $# !ie
util "n vreun !el reuniunii, era dator $# "mping# lucrurile $pre o
concluie. *i reveni "n minte A:a$ha "n cript#, !#r# $# &tie de ce. .e
g+ndi la +mbetulde pe buele ei. .e g+ndi &i la 0e$tat - cu
di$perare, dar cu dorina de a(l prote,a. *n$# 0e$tat nu mai era acum
dec+t un $imbol> "l $imbolia pe el. *i $imbolia pe ei toi.
7aharet $e uit# la el "ntr(un mod !oarte ciudat, de parc#
repreenta un mi$ter pentru ea. .e uit# apoi &i la ceilali. In $!+r&it,
$e hot#r" $# vorbea$c#>
- Ai v#ut "n vi$ cum am !o$t de$p#rite, $pu$e ea "nceti&or. Cu
toii ai vi$at a$ta. Ai v#ut cum ne(a "ncon,urat mulimea &i pe
mine, &i pe $ora mea, cum ne(au de$p#rit cu !ora, cum ne(au pu$
"n $arco!age de piatr#, 7e:are ne!iind "n $tare $#(mi $pun# o vorb#,
pentru c# i $e t#ia$e limba, eu !#r# $# o pot vedea pentru ultima
oar#, pentru c# mi $e $co$e$er# ochii.
Eu "n$# am v#ut $cena "n minile brutelor care ne chinuiau. Am
"nele$ c# eram du$e !iecare pe malul unei m#ri. 7e:are - la apu$,
eu - la r#$#rit.
Am r#t#cit pe ape, pe pluta de $moal# &i bu&teni, vie "n
$arco!agul de piatr#, timp de ece nopi. *n cele din urm#, c+nd
pluta $(a $cu!undat &i apa a !orat capacul $# $e de$chid#, am !o$t
liber#. Carb#, torturat# de $ete, am "notat p+n# la mal &i am !urat,
de la primul muritor de care(am dat, perechea de ochi ca $# v#d,
$+ngele ca $# m# hr#ne$c.
%ar cu 7e:are ce $(a(nt+mplat8 A !o$t aruncat# "n oceanul de la
apu$, ale c#rui ape mergeau p+n# la cap#tul lumii.
Am "ncercat $# o caut din prima noapte) am c#utat(o prin toat#
Europa, toat# A$ia, prin ,unglele de la $ud &i prin inuturile "ngheate
ale nordului. .ecol dup# $ecol am tot c#utat(o, apoi, c+nd
p#m+ntenii au de$coperit 0umea /ou#, am plecat "n c#utarea ei &i(
acolo.
/(am reg#$it(o niciodat#. /(am dat niciodat# de(un muritor $au
de un nemuritor care $# !i dat de ea $au care $#(i !i auit numele.
Apoi, "n ace$t $ecol, "n anii de dup# cel de(al doilea mare r#boi, un
arheolog $inguratic a dat, "n ,unglele de $u$, din munii din Peru, de
o m#rturie indi$cutabil# a e?i$tenei $urorii mele> pe pereii unei
pe&teri nu prea ad+nci, a de$coperit de$ene !#cute de ea, $iluete
rudimentare, colorate cu pigmeni naturali care pove$teau viaa
noa$tr# &i $u!erinele prin care am trecut &i pe care acum le
cunoa&tei cu toii.
%ar trecu$er# &a$e mii de ani de c+nd !u$e$er# $cri,elite pe
piatr#. Cr de$p#rirea noa$tr# avu$e$e loc acum &a$e mii de ani. /u
$(a mai de$coperit nici un alt $emn de$pre e?i$tena ei.
Eu totu&i n(am abandonat $perana de a(mi reg#$i $ora. Am &tiut
tot timpul ace$ta, a&a cum &tiu numai gemenii, c# e "nc# "n via#, c#
nu $unt $ingur# pe lume.
Acum, de ece nopi "ncoace, am, pentru prima dat#, o dovad#
c# $ora mea nu m(a p#r#$it. %ovad# coninut# chiar "n vi$e.
9i$ele nu $unt altceva dec+t g+ndurile lui 7e:are, imagini pe
care le vede ea, m+nia &i durerea pe care le re$imte ea.
T#cere. Toii ochii erau !i?ai pe ea. 7ariu$ "n$u&i era uluit. /u
"ndr#nea nici el $# vorbea$c# din nou, lucrurile $t#teau mai r#u
dec+t "&i imagina$e, iar implicaiile erau acum cu totul clare.
9i$ele veneau de la cineva care $upravieui$e pe$te milenii, dar
nu(&i p#$tra$e con&tiina de $ine) era !oarte po$ibil ca viiunile $# "&i
aib# originea "ntr(un $pirit r#t#cit, "ntr(o minte animalic#, "n care
amintirile nu !ac dec+t $# provoace o aciune pe care animalul nici
n(o "nelege, nici nu o c+nt#re&te. A$ta putea e?plica de ce vi$ele
erau at+t de clare, de ce $e repetau la ne$!+r&it.
'orma pe care o "ntrev#u$e c+te o clip# !#c+ndu(&i drum printr(
o ,ungl# nu era altcineva dec+t "n$#&i 7e:are.
- %a, $pu$e imediat 7aharet. HPrin ,ungl#. Umbl#H, &opti ea.
A$tea au !o$t chiar vorbele arheologului "n clipa morii, m"g#lite de
el pe o bucat# de h+rtie l#$at# pentru mine. HPrin ,ungl#. Umbl#.H
%ar "n care8
0oui$ !u$e cel care rup$e t#cerea.
- Atunci, vi$ele poate c# nu tran$mit un me$a, intenionat,
$pu$e el cu un u&or accent !ranue$c. Poate c# nu repreint# dec+t
prea plinul unui $u!let torturat.
- /u. Eu cred c# repreint# un me$a,, $pu$e QhaLman.
Repreint# un averti$ment. /e $unt de$tinate tuturor, dar nu numai
nou#, ci &i 7amei.
- Cum poi $# $pui a&a ceva8 "l "ntreb# Gabrielle. Iabar n(avem
dac# mai are vreo urm# de raiune, dac# &tie m#car de e?i$tena
noa$tr#.
- /u cunoa&tei "ntreaga pove$te. Eu, da. C $# v(o $pun#
7aharet.
C privi pe 7aharet.
- Eu am v#ut(o, $pu$e @e$$e cu timiditate, uit+ndu($e tot la
7aharet. A traver$at un r+u mare, $e apropie) am v#ut(o; %e !apt,
nu m# e?prim corect. Am v#ut drumul, de parc# eu a& !i !o$t aceea
care mergea.
- Aha, e?act ca &i mine, interveni 7ariu$. Ca &i cum a& !i privit
prin ochii ei;
- C+nd m# uitam "n ,o$, vedeam pletele ro&ii, vedeam cum
avan$am cu !iecare pa$ prin ,ungl#, i$e @e$$e.
- Probabil c# ne comunic# ceva prin ace$te vi$e, $pu$e 7ael,
pier+ndu(&i r#bdarea. Alt!el, de ce(ar !i at+t de puternic#
tran$mi$ia8 G+ndurile noa$tre per$onale nu poart# "n ele at+ta !or#.
%ar ea a ridicat vocea) ea vrea ca cineva $au ceva $# a!le ce
g+nde&te...
- .au are o ob$e$ie care(i in$pir# toate aciunile... complet#
7ariu$. Are un el anume. '#cu o pau#. 9rea $# $e re"nt+lnea$c# cu
tine, $ora ei; Ce altceva ar putea $# vrea8
- /u(i a$ta, $pu$e QhaLman. /u ace$ta "i e $copul. Iar o privi pe
7aharet. Are de "mplinit o prorocire !#cut# 7amei. A$ta anun#
vi$ele.
7aharet "l $tudie o clip# "n t#cere. %#dea impre$ia c# nu mai
$uport# di$cuia a$ta de$pre $ora ei) "ncerc# totu&i $# "&i adune toate
!orele pentru chinul care o a&tepta.
- /oi eram acolo c+nd a "nceput totul, mai $pu$e QhaLman. Am
!o$t primii copii creai de 7am#, iar vi$ele ace$tea pove$te$c
lucrurile care $(au petrecut la "nceput.
- Atunci, trebuie $# ne $punei &i nou#... $# ne $punei totul,
interveni 7ariu$ c+t putu de bl+nd.
- Ai dreptate, $u$pin# 7aharet. A&a voi !ace. .e uit# pe r+nd la
toi cei din ,ur, "nt+riind cu privirea la @e$$e. 9# datore "ntreaga
pove$te, $pu$e ea, ca $# putei "nelege ceea ce n(o $# putem evita,
poate. 9edei voi, nu(i doar pove$tea !elului "n care a "nceput totul.
.(ar putea $# !ie &i a !elului "n care $e $!+r&e&te. C!t# bru$c, de parc#
per$pectiva de a pove$ti o "ndurera pe$te m#$ur#. 0umea noa$tr# n(
a cuno$cut nicic+nd o a$t!el de tulburare, $pu$e ea, pri(vindu(l pe
7ariu$. C+ntecele lui 0e$tat, treirea 7amei, moarte. .e uit# un
moment "n ,o$, adun+ndu(&i parc# puterile "nainte de ace$t e!ort.
Apoi "i arunc# o privire lui QhaLman &i alta lui @e$$e, erau cei pe
care(i iubea cel mai mult. /(am mai $pu$(o niciodat#, i$e, cer+ndu(
le parc# $# !ie indulgeni. Pentru mine, toat# pove$tea timpurilor pe
c+nd eram "n via# $(a di$tilat acum "ntr(un mit pur. 9remea pe c+nd
mai vedeam $oarele. *n mitologia acea$ta "&i a!l# r#d#cinile toate
adev#rurile pe care le cuno$c. %ac# ne "ntoarcem "n trecut, $(ar
putea $# g#$im "n el viitorul &i mi,locul de a(l in!luena. .ingurul
lucru pe care "l mai putem !ace e$te m#car $# c#ut#m $# "nelegem.
.e l#$# o t#cere pro!und#. Toi a&teptau plini de re$pect $# "nceap#.
0a "nceput, $pu$e ea, noi eram vr#,itoare, $ora mea &i cu mine.
Comunicam cu $piritele, iar ele ne iubeau. A$ta p+n# c+nd regina &i(
a trimi$ $oldaii "n inuturile noa$tre.
*
LESTAT% RE+INA +ERURILOR
7I(A dat drumul. In$tantaneu, am "nceput $# cad) v+ntul "mi urla
"n urechi. 7ai grav era c# nu mai vedeam nimic; Apoi am auit(o
$pun+ndu(mi> Ridic#(te;
Am trecut printr(un delicio$ moment de neputin# total#. Picam
ca un bolovan $pre p#m+nt &i nimic nu putea $# pun# cap#t c#derii)
apoi m(am uitat "n $u$, de&i m# u$turau ochii, la norii care $e
"nchideau dea$upra mea, mi(am adu$ aminte de turn &i de cum te
$imi c+nd urci. 7(am hot#r+t bru$c. Urc#; =i c#derea $(a oprit
imediat.
Parc# m# prin$e$e un curent de aer a$cendent. *ntr(o $ingur#
clip# am $tr#b#tut c+teva $ute de metri &i m(am pomenit dea$upra
norilor) nu mai erau dec+t un $oi de p+n# alb# de lumin# pe care
de(abia o mai #ream. 7(am hot#r+t $# m# la$ "n voia curenilor. *n
de!initiv, n(aveam de ce $# m# duc "n vreo direcie anume "n
momentul acela. Poate c#, dac# nu m# mai temeam de u$turime,
puteam $# de$chid bine ochii &i $# prive$c "n ,ur, "n ciuda v+ntului.
Am auit(o r"+nd pe undeva pe(aproape - "n capul meu ori pe
dea$upra lui, habar n(aveam unde. Iai, prinul meu, vino mai $u$.
7(am r#$ucit &i am pornit iar ca o $#geat# "n $u$ p+n# ce am
#rit(o "ndrept+ndu($e $pre mine, cu hainele um!late "n ,ur, cu
codiele ei grele u&or burlite de v+nt.
7(a prin$ &i m(a $#rutat. Am "ncercat $# m# "ndrept, in+ndu(m#
de ea, $# m# uit "n ,o$ &i $#(ncerc realmente $# v#d ceva printre
nori. 7uni plini de #pad#, magni!ici "n lumina lunii, cu coa$tele
alb#$trui di$p#r+nd "n v#ile ad+nci acoperite de #pad#.
- E r+ndul t#u $# m# pori, mi(a &optit ea la ureche. %u(m# $pre
nord(ve$t.
- /ici nu &tiu unde e.
- <a da, &tii. =tie corpul t#u. =tie mintea. /u le pune nici o
"ntrebare. %# doar ordinul c# acea$ta(i direcia pe care o vrei.
Cuno&ti acum principiul> c+nd ridicai pu&ca la ochi, priveai lupul care
!ugea, nu $t#teai $# calculei di$tana $au vitea glonului) tr#geai,
iar lupul c#dea mort.
7(am ridicat, cu o u&urin# incredibil#, apoi mi(am dat $eama c#
$e l#$a$e grea, in+ndu($e de braul meu. .e uita !i? la mine, m#
obliga $# o port. I(am +mbit. Cred c# am &i r+$, tare. Apoi am luat(o
pe $u$ "n am+ndou# braele &i(am $#rutat(o &i eu, continu+nd
a$cen$iunea !#r# nici o "ntrerupere. C#tre nord(ve$t. A$ta "n$emna la
dreapta, iar la dreapta &i ceva mai $u$. *ntr(adev#r, mintea mea &tia)
cuno&tea terenul pe$te care pluti$em. Am !#cut cu m#ie$trie o
cotitur#, apoi alta) m# r#$uceam, in+nd(o $tr+n$ "n brae, in!iorat de
pl#cerea de a(i $imi greutatea corpului, pre$iunea $inilor pe pieptul
meu, buele, din nou delicat lipite de(ale mele.
.(a apropiat de urechea mea.
- Aui8 m(a "ntrebat.
Am a$cultat cu atenie) v+ntul p#rea $# acopere orice alt
gomot, dar totu&i din$pre p#m+nt parc# urca un cor indi$tinct, voci
umane, care la uni$on, care iolate) voci care $e rugau, ro$tind
cuvinte "ntr(o limb# a$iatic#. 9eneau de !oarte departe, apoi de
e?trem de aproape. %ou# $unete !oarte di$tincte. 7ai "nt+i, era
vorba de o lung# proce$iune de credincio&i care &erpuia pe$te
trec#torile din muni &i pe$te $t+ncile a$cuite, c+nt+nd monoton, ca
$# $e in# tre,i "n timp ce "naintau cu greu, "n ciuda obo$elii &i a
!rigului. Al doilea gomot venea de la un alt !el de cor uman &i
emana dintr(o cl#dire, era un imn de e?ta care $e ridica pe$te
muica tobelor &i a cinelelor.
I(am lipit obraul de al meu &i m(am aplecat $# v#d ceva "n ,o$,
dar norii !ormau acum o ma$# $olid#, alb#. Totu&i, vedeam, prin
intermediul minilor adoratorilor de ,o$, o imagine $tr#lucitoare a
unei curi interioare &i a unui templu cu arcade de marmur#, cu
enorme "nc#peri pictate. Proce$iunea urca $pre ace$t templu.
- A& vrea $# v#d de$pre ce e vorba; i(am $pu$.
/u mi(a r#$pun$, dar nici nu m(a oprit c+nd am luat(o "n ,o$,
plan+nd prin aer, ca o pa$#re, p+n# "n inima norilor. .e !#cu$e iar
u&oar#, de parc# nu mai purtam nimic "n brae.
Pe m#$ur# ce ie&eam din marea aceea l#ptoa$#, am v#ut
templul $tr#lucind ,o$, parc# era o machet# de argil#, cu idurile lui
care ocoleau ici &i colo !ormele accidentate ale terenului. %in
rugurile enorme $e ridica un oribil miro$ de trupuri ar$e. .pre ace$t
ciorchine de acoperi&uri &i de turnuri $e "ndreptau b#rbaii &i !emeile
din proce$iune, ri$c+nd $# alunece pe potecile $tr+mte &i $# "&i
g#$ea$c# moartea.
- .pune(mi cine(i "n#untru, prinul meu, mi(a i$ ea. .pune(mi
cine e$te eul din templul ace$ta.
9reau $# v#d; 9reau $# m# apropii Aceea&i veche &mecherie, dar
imediat am "nceput $# cad. Am $co$ un ip#t teribil, iar ea m(a prin$.
- 'ii mai atent, prinul meu, mi(a i$, a,ut+ndu(m# $# m#
redre$e.
Am !o$t convin$ c#(mi crap# inima.
- /u poi $# ie&i din corp ca $# vei cu ochii t#i ce $e(nt+mpl#
"n#untrul templului &i, "n acela&i timp, $# bori. Prive&te $cena prin
ochii muritorilor, cum ai !#cut "nainte.
Tot mai tremuram, in+ndu(m# $tr+n$ de ea.
- Iar "i dau drumul dac# nu te calmei, mi(a i$ bl+nd.
Comand#(i inimii $#(i re$pecte voina.
Am o!tat pro!und. <ru$c, m(a durut tot trupul, de la !ora
con$tant# a v+ntului. Iar ochii, ah, m# ardeau at+t de tare, c# nu
mai vedeam nimic. %ar mi(am dat $ilina $# uit tot ce nu(mi
convenea) $# ignor orice durere, de parc# n(ar !i e?i$tat. Am apucat(
o bine "n brae &i am "nceput iar cobor"&ul, !iind atent $# !ie lent)
apoi am c#utat imaginile din minile muritorilor de ,o$ &i am reu&it
$# v#d ceea ce vedeau ei.
Perei aurii, ici &i colo arcade dantelate, toate $upra!eele
ornamentate bogat) ardea t#m+ie "n cupe, miro$ul ei $e ame$teca
cu miro$ul de $+nge proa$p#t. %in c+nd "n c+nd, "l #ream neclar &i
pe el, pe Heul templuluiH.
- E un vampir, am &optit. Un diavol b#utor de $+nge. *i atrage la
templu, apoi "i m#cel#re&te cum "i convine. Totul aicea miroa$e a
moarte.
- Adev#ratul m#cel de(abia "ncepe, a &optit ea, $#rut+ndu(m#
din nou pe !a# cu drago$te. Acum !# $# a,ungem chiar "n curtea
templului, at+t de !ulger#tor, "nc+t $# nu ne vad# nimeni, chiar
l+ng# rugul !unerar.
A& pune m+na "n !oc c# ordinul a !o$t re$pectat chiar "nainte ca
eu $# m# hot#r#$c) nu !#cu$em dec+t $# iau "n con$ideraie ideea
emi$# de ea; 7# &i g#$eam l+ng# un id a$pru de p#m+nt, cu pietre
$ub picioare, tremuram din toate "ncheieturile, eram complet
ameit, iar m#runtaiele mi $e v+rcoleau de durere. In plu$, aveam
$enaia c# corpul meu voia $# continue drumul "n ,o$, $# treac#
direct prin $t+ncile ma$ive.
.pri,inindu(m# de id, "nainte de(a vedea orice, am auit din nou
$candarea ritmic#. *nt+i, am $imit miro$ul !ocului, al corpurilor ar$e,
abia pe urm# am v#ut &i !l#c#rile.
- %ragul meu prin, ai !o$t c+t $e poate de ne"ndem+natic, mi(a
$u$urat bl+nd la ureche. C+t pe(aici $# ne ibim de id.
- /u prea &tiu e?act cum $(a "nt+mplat.
- 9ei, aici e cheia, mi(a $pu$ apoi. Cuv+ntul He?actH. .piritul
t#u te a$cult# cu iueal# &i pe de(a(ntregul. .tai &i te g+nde&te. C+nd
cobori, nu i $e a$tup# nici urechile, nici ochii) doar c# totul $e
"nt+mpl# mult mai repede dec+t "i poi da $eama. Ai idee care $unt
mi&c#rile e?acte c+nd pocne&ti din degete8 /u, habar n(ai. %ar o
!aci e?act. P+n# &i un biet copil muritor o poate !ace.
A&a era. 7i(era !oarte clar principiul, a&a cum "mi !u$e$e &i
e?emplul cu pu&ca &i cu inta.
- E doar o che$tiune de gradaie, am r#$pun$.
- =i de uitare de $ine. Uitare de $ine !#r# nici o !ric#. Am
"ncuviinat din cap. Adev#rul e c# a& !i pre!erat $# cad pe un pat
moale &i $# dorm. Am clipit din ochi, v#+nd !l#c#rile acelea teribile,
v#+nd corpurile carboni+ndu($e "n mi,locul lor. Unul dintre ei nici
nu era mort, ridica o m+n# cu degetele "ncordate. Acum muri$e. 9ai
de el.
7+na ei rece mi(a atin$ obraul. Apoi mi(a atin$ buele &i mi(a
neteit p#rul "nc"lcit.
- Tu n(ai avut niciodat# un pro!e$or, nu(i a&a8 m(a "ntrebat.
7agnu$ te(a l#$at or!an chiar din prima noapte. Tat#l &i !raii t#i nu
mureau de de&tept#ciune. C+t de$pre maic#(ta, ea nu(&i putea
$u!eri copiii.
- 7i(am !o$t $ingur pro!e$or, dintotdeauna, am $pu$ pe un ton
$obru. =i trebuie $# m#rturi$e$c c# mi(am !o$t &i elevul !avorit. A
r+$. Poate c# a e?i$tat tot timpul o complicitate "ntre pro!e$or &i
elev. Alt!el, ai dreptate, n(am avut pe nimeni.
*mi +mbea. 'l#c#rile i $e re!lectau "n ochi. 'igura "i era
luminoa$# &i "n!ior#tor de !rumoa$#.
- 0a$#(te "n voia mea, mi(a $pu$ apoi, &i eu am $# te "nv#
lucruri pe care nici nu le(ai vi$at. /u ai cuno$cut, de pild#, lupta.
Adev#rata lupt#. /(ai $imit niciodat# "ndemnul pur al unei caue
drepte.
/(am r#$pun$. Eram "nc# ameit, nu doar de lunga c#l#torie prin
aer, dar &i de vorbele ei m+ng+ietoare, de ad+ncimea de nep#trun$
a ochilor ei negri. Ai !i i$ c# cea mai mare parte din !rumu$ee "i
ivora din e?pre$ia de bl+ndee, din $enin#tatea ei, din !elul "n care(
&i controla !i?itatea privirii chiar &i atunci c+nd re$tul !eei,
$tr#lucitor de alb#, $e topea "ntr(un +mbet $au o "ncrunt#tur#
$ubtil#. *mi d#deam $eama c#, dac# m# l#$am "n voia $imurilor,
aveam $# m# $imt teroriat p+n# la urm#. Cred c# &i ea "&i d#dea
$eama de a$ta. 7(a luat iar#&i "n brae.
- <ea, iubitul meu, mi(a &optit. C $# ai nevoie de puteri $erioa$e
pentru ceea ce vreau $# !aci pentru mine.
/u &tiu c+t timp a trecut. C+nd $(a "ndep#rtat de mine, o clip#
am r#ma$ buimac, apoi limpeimea a devenit cov+r&itoare, ca de
obicei. 7uica monoton# din templu tuna prin perei.
HAim; Aim; Aim;H
*n vreme ce m# !#cea $# o urme, nu mi(am mai $imit deloc
corpul, parc# aveam "n locul lui doar o imagine pe care o p#$tram
de$pre mine. 7i(am pip#it !aa, mi(am $imit oa$ele de $ub piele, de
parc# voiam $# $imt dac# mai r#m#$e$e ceva $olid din mine) dar
pielea a$ta, $enaia pe care mi(o procura pip#itul, erau cu totul noi.
%oamne, oare ce mai r#m#$e$e din mine8
U&ile de lemn $(au de$chi$ ca prin minune "n !aa noa$tr#. Am
parcur$ "n t#cere un lung coridor !ormat de coloane $velte de
marmur# &i de arcade dantelate, care nu repreenta dec+t intrarea
ce ducea $pre o imen$# $al# central#, "nc#perea era plin# p+n# la
re!u de adoratori !renetici care, !#r# $# ne vad#, !#r# $# ne $imt#
m#car preena, p$almodiau "n continuare numele, dan$au &i $#reau
"n $u$, "n $perana de a(l vedea m#car o clip# pe $ingurul, pe unicul
lor eu.
- R#m+i l+ng# mine, 0e$tat, mi(a &optit ea cu o voce care m(a
atin$ ca o panglic# de cati!ea "n vacarmul din ,ur.
7ulimea $(a de$p#rit, cu violen#, c#deau trupuri "n $t+nga &i(n
dreapta. *ntr(o clip# p$almodierea a !o$t "nlocuit# cu urlete)
"nc#perea a devenit un hao$, "n timp ce $(a de$chi$ o potec# pentru
noi p+n# "n centru. Tobele &i cine(lele au amuit) ne "ncon,urau doar
gemete &i $c+ncete pl+ng#ree.
Apoi $(a !#cut auit un murmur admirativ general "n clipa "n care
A:a$ha a p#&it "n !a# &i &i(a $co$ voalul negru.
0a c+iva pa&i mai "ncolo, "n centrul pardo$elii ornamentate
$t#tea eul $+ngelui, Aim, "n od#,dii "nc#rcate de pietre preioa$e &i
cu un turban negru de m#ta$e "n ,urul capului. Era de$!igurat de
!urie, privindu(ne pe A:a$ha &i pe mine.
%in mulime $e aueau acum rug#ciuni) o voce a$cuit# a
"nceput $# !redonee un imn "n cin$tea Hmamei eterneH.
- 0ini&te; a poruncit Aim.
/u cuno&team limba, dar am "nele$ cuv+ntul ro$tit.
P+n# &i(n voce i $e auea $+ngele b#ut) "l vedeam um!l+ndu(i
venele. *n viaa mea nu mai v#u$em un vampir at+t de "mbibat de
$+nge de om) era cam de v+r$ta lui 7ariu$, dar avea pielea de
culoarea unui bron auriu. *i era acoperit# de o po,ghi# de $udoare
de $+nge, chiar &i pe do$ul m+inilor mari &i pu!oa$e.
- *ndr#ne&ti $# vii "n templul meu; a i$ "n aceea&i limb# pe
care n(o cuno&team, dar $en$ul vorbelor "mi parvenea per!ect
telepatic.
- Ei(a $unat cea$ul din urm#; i(a $pu$ ea cu o voce "nc# &i mai
cati!elat# dec+t "nainte. I(ai "n&elat pe ace&ti inoceni nea,utorai) le(
ai di$tru$ viaa, te(ai "ndopat cu $+ngele lor ca o lipitoare.
%in mulime $(au auit ipete, urlete, implor+nd mil#. %in nou,
Aim le(a $pu$ $# !ac# lini&te.
- Ce drept ai tu $#(mi condamni cultul, a $trigat el, "ndrept+nd
un deget $pre noi, tu care(ai $tat nemi&cat# pe tronul t#u de la
"nceputul lumii;
- 0umea n(a "nceput cu tine, !rumo$ul meu ble$temat, i(a
r#$pun$ A:a$ha. C+nd ai ap#rut tu pe lume, eu eram de,a $tr#veche.
Acum m(am ridicat &i am de g+nd $# domne$c a&a cum mi(a !o$t
de$tinul. Tu vei pieri, drept lecie pentru poporul t#u. 9ei !i primul
meu mare martir. A $o$it clipa morii;
El a "ncercat $# $e repead# la ea. Eu am vrut $# m# pun "ntre ei,
dar totul $(a petrecut cu o repeiciune teribil#, "nc+t nu $(a mai
v#ut nimic. Ea a g#$it mi,locul de a(l "mpinge "napoi "n a&a !el, "nc+t
el a alunecat pe pardo$eal# &i aproape c# $(a r#$turnat, apoi a reu&it
$# $e echilibree, "n vreme ce i $e ro$togoleau ochii "n cap.
%in g+t i(a ie&it un $oi de g"lg+ial#. Ardea. Iainele "i lua$er# !oc)
$e ridica !um din el, un !um cenu&iu, $ubire, ondul+nd prin aerul
greu, iar mulimea urla &i $e t+nguia, retr#g+ndu($e $pre perei. El
$e tot r#$ucea din caua !ocului care "l con$uma) apoi, bru$c, cu
privirea !i?#, $(a ridicat &i $(a repeit iar cu m+inile "ntin$e $pre ea.
Am avut impre$ia c# o $(o prind#, "nainte ca ea $# $e hot#ra$c#
$# reacionee. Am "ncercat $# intervin, p#&ind "n !aa ei, dar, cu un
ge$t mic al m+inii drepte, m(a "mpin$ printre muritorii din $pate.
Erau cu toii pe ,um#tate goi &i $e b#teau nu cumva $#(i ating "n
vreme ce m# echilibram.
7(am r#$ucit &i l(am v#ut la nici un metru de ea, r+n,ind,
"ncerc+nd $# o ating# pe$te cercul de !or# de netrecut care o
"ncon,ura.
- Pieri, ble$tematule; a $trigat ea. 1Eu mi(am a$tupat urechile.6
%u(te "n abi$urile pieraniei. 0e(am creat $pecial pentru tine.
0ui Aim i(a e?plodat capul. %in craniul $part au +&nit !l#c#ri
galbene &i !um. Cchii erau acum doar ni&te c#rbuni. Ca !ulgerat, tot
corpul a ibucnit "n !l#c#ri) totu&i, c#+nd, a p#$trat o !orm# uman#,
cu un pumn "ndreptat $pre ea, cu picioarele "ndoite, de parc# ar !i
intenionat $# $ar# din nou. Apoi "ntreaga !orm# a di$p#rut "ntr(o
imen$# pal# de !oc portocalie.
*ntreaga mulime a !o$t cuprin$# de panic#, la !el cum $e
"nt+mpla$e cu mulimea de $pectatori de la concertul de roc: "n
clipa "n care ibucni$er# primele incendii, iar Gabrielle, 0oui$ &i cu
mine reu&i$em $# plec#m.
Totu&i, i$teria de aici p#rea $# ating# un paro?i$m mai
prime,dio$. Camenii $e $triveau de $veltele coloane de marmur#,
"ncerc+nd $# $e retrag# din "nc#pere $pre u&i.
A:a$ha a !#cut un cerc complet, rochia rotindu(i($e "n ,ur, ca un
!ulger negru &i alb de m#ta$e, iar de ,ur "mpre,ur muritorii erau
parc# apucai de m+ini inviibile &i aruncai pe ,o$. Trupurile $e
v+rcoleau "n convul$ii. 'emeile, privind victimele atin$e, $e
v#ic#reau &i(&i $mulgeau p#rul de di$perare.
7ie mi(a trebuit un moment ca $# m# dumire$c, ca $#(mi dau
$eama c# nu erau uci&i dec+t b#rbaii. %ar nu prin !oc. 0e erau
atacate "n mod inviibil organele vitale. 0e +&nea $+ngele prin ochi
&i prin urechi &i mureau. C+teva !emei, "nnebunite, $(au repeit la
ea, dar au murit in$tantaneu "n acela&i !el. <#rbaii care o atacau
erau pe dat# "nvin&i.
Apoi, direct "n cap, i(am auit vocea>
Ucide(i, 0e$tat. Cmoar# b#rbaii p+n# la ultimul.
Eram paraliat. 7(am po$tat l+ng# ea, nu cumva $# o ating#
cineva. %ar, oricum, nu ar !i reu&it. .pectacolul dep#&ea orice
co&mar, orice $ituaie abominabil# la care lua$em parte vreodat# "n
e?i$tena mea ble$temat#.
%eodat# mi(a ap#rut drept "n !a#, m(a luat de m+ini. 9ocea ei
glacial#, moale ca #pada, deveni$e un $unet cov+r&itor care mi $(a
"n!ipt drept "n creier.
Prinul meu iubit, drago$tea mea. 9ei !ace a$ta pentru mine.
Ucide(i pe b#rbai, a$t!el "nc+t legenda de$pre pedeap$a primit# de
ei $# dep#&ea$c# legenda templului. Ei $unt adepii eului $+ngelui.
'emeile n(au nici o vin#. Pedep$e&te(i pe b#rbai "n numele meu.
- Pentru numele lui %umneeu, te implor, nu m# pune $# !ac
a$ta, am &optit eu. /u $unt dec+t ni&te biei muritori;
7ulimea "&i pierdu$e cura,ul. Cei care a,un$e$er# $# ia$# "n
curtea din $pate erau prin&i "n cur$#. %e ,ur "mpre,ur #ceau morii &i
cei care(i ,eleau, iar din$pre mulimea "ngr#m#dit# "n a!ara porilor,
care nu &tia nimic de$pre cele "nt+mplate, $e ridica un vaier
implorator.
- 0a$#(i $# plece, A:a$ha, te rog, i(am mai $pu$.
Care m# mai ruga$em "n viaa mea de cineva ca acuma8 Ce(
aveau de(a !ace cu noi !iinele a$tea nenorocite8
.(a apropiat &i mai mult de mine. /u mai vedeam nimic, "n a!ar#
de ochii ei de c#rbune.
- %rago$tea mea, ace$ta e un r#boi $!+nt. /u mai e vorba de
v+n#toarea de muritori pe care ai practicat(o noapte de noapte
pentru a te hr#ni cu $+ngele lor, pentru a $upravieui. Acum ucii "n
numele meu &" pentru caua mea $!+nt# &i "i o!er cea mai mare
libertate acordat# vreodat# vreunei !iine> dreptul de a(i e?termina
!raii muritori. 'olo$e&te(i puterile cov+r&itoare pe care i le(am
o!erit. Alege(i victimele una c+te una, ucide(le ori cu unda de !or#
inviibil#, ori direct cu m+inile.
7i $e "nv+rtea capul. Aveam eu oare a$t!el de puteri8 Puteam $#(
i !ac $# cad# in$tantaneu mori8 7(am uitat "n ,ur, "n "nc#perea plin#
de !um, unde t#m+ia continua $# ard#, iar corpurile $e "ngr#m#deau
unele pe$te altele, unde !emeile &i b#rbaii $e ineau $tr+n&i unul
l+ng# altul teroriai $au $e $trecurau "n patru labe "n vreun col,
cre+ndu($e la ad#po$t.
- Pentru ei nu mai e?i$t# via# acum, nu pot $ervi dec+t de
e?emplu, a continuat ea. *mpline&te(mi porunca.
7i(a ap#rut "n !a# o vedenie, c#ci nu $e putea ca imaginea
aceea $# pornea$c# din inima $au din mintea mea. Am v#ut
ridic+ndu($e "n !aa mea un trup emaciat, am $tr+n$ din dini,
uit+ndu(m# la el, mi(am concentrat toat# cruimea "ntr(o ra# ca de
la$er &i am v#ut apoi cum trupul acela $e ridic# &i $e ro$togole&te
pe $pate, "n vreme ce pe gur# "i +&nea $+ngele. '#r# via#, golit, $(a
pr#bu&it pe podea. Eu $imi$em doar un !el de $pa$m, alt!el nu
!#cu$em mai mult e!ort dec+t dac# a& !i $trigat ceva "n gura mare,
$# $e aud# la di$tan#.
A&a. Ucide(i. 0ove&te organele vitale) rupe(le "n buc#i) !# $#
curg# $+ngele. =tii bine c# i(ai dorit dintotdeauna $# poi !ace a&a
ceva. .# ucii de parc# n(ar !i nimic, $# di$trugi !#r# $crupule $au
regrete;
Era adev#rat, !oarte adev#rat) dar era &i interi$, interi$ ca
nimic altceva pe !aa p#m+ntului...
%rago$tea mea, e la !el de banal c# !oamea) la !el de comun ca
$curgerea timpului. Acum, ai puterea &i autoritatea mea. Tu &i cu
mine vom pune cap#t ace$tui univer$ prin ceea ce vom !ace acum.
Un b#rbat t+n#r a "ncercat $# m# atace, "nnebunit, cu m+inile
"ntin$e $pre g+tul meu. Ucide(l; 7(a ble$temat c+nd a !o$t atin$ de
!ora mea inviibil#, iar eu am $imit $pa$mul acela ad+nc "n g+t &i "n
p+ntec, apoi o pre$iune "n t+mple. Am $imit raa ucig#toare
ating+ndu(l, pornind din mine, am $imit totul de parc# i(a& !i $part
capul cu degetele, de parc# i(a& !i $tr+n$ creierul "n pumn. Ar !i !o$t
oribil de v#ut) n(aveam nici o nevoie. 7i(era de a,un$ $#(i v#d
$+ngele +&nind pe gur# &i pe urechi &i curg+ndu(i pe pieptul gol.
C+t# dreptate avea ea; %intotdeauna "mi dori$em $# !ac a&a
ceva; C+t de inten$ vi$a$em la a&a ceva pe c+nd eram muritor;
.impla !ericire de a(i ucide, de a(i vedea pierind, orice nume ar !i
purtat, cu numele generic de Hdu&manH, de a(i di$truge pe toi cei
care meritau $# piar#, pe cei care erau de$tinai morii "nc# de la
na&tere, de a(i ucide cu violen#, cu toi mu&chii "ncordai, cu
ma?ilarele $tr+n$e, cu toat# ura &i !ora mea $upranatural# topite "n
aceea&i ra#.
'ugeau ca pot+rnichile "n toate direciile, dar a$ta m# $t+rnea &i
mai tare. *i aduceam "napoi, !ora mea "i ibea de perei. Einteam
drept "n piept cu acea$t# limb# inviibil# &i aueam cum le cr#pa
inima. 7# r#$uceam "n toate direciile &i trimiteam raa cu atenie,
dar in$tantaneu, c+nd $pre unul, c+nd $pre cel#lalt $au $pre altul
care $e $trecura pe u&#, $au care o lua$e pe coridor, $au care
de$prin$e$e un lampion din lanuri &i "l arunca $pre mine.
IZam urm#rit p+n# "n camerele din $pate ale templului, cu o
u&urin# care m# "mb#ta, pe$te gr#meile de aur &i argint, !#c+ndu(i
$# cad# pe $pate, de parc#(i "mpingeam cu degete nev#ute, apoi
ap#$+nd pe vreo arter# cu acelea&i degete nev#ute, p+n# ce
+&nea $+ngele prin carnea $!+$iat#.
'emeile !orma$er# un grup aparte care $e v#ic#rea) unele
!ugeau de colo p+n# colo. Am auit cum $e rupeau oa$ele c+nd
c#lcam pe$te trupuri. Apoi mi(am dat $eama c# &i ea "i omora) c#
!#ceam am+ndoi acela&i lucru) c# acum "nc#perea era pre$#rat# de
corpuri mutilate &i de mori. Totul era "nv#luit "ntr(o duhoare teribil#
de $+nge) v+ntul rece de a!ar# nu reu&ea $# o alunge) atmo$!era era
plin# de $c+ncete &i murmure de di$perare.
Un b#rbat uria& $(a repeit la mine, cu ochii ie&ii din orbite, cu o
$abie curbat# "n m+n#. 'urio$, i(am $mul$(o din m+n# &i i(am trecut(
o pe$te g+t. A p#trun$ prin o$, rup+ndu($e, iar capul t#iat &i $abia
rupt# mi(au c#ut la picioare.
Am "mpin$ corpul cu piciorul. Am trecut "n curte &i i(am privit pe
cei care $e "ndep#rtau "ngroii de mine. /u mai po$edam nici
raiune, nici con&tiin#. @ocul de(a uci$ul m# prin$e$e ca pe un copil
!#r# minte, m# di$tra $#(i "ncole$c pe unde $e a$cundeau, $# dau la
o parte !emeile dup# care $e a$cundeau $au care $e chinuiau din
toate puterile $#(i apere, m# di$tra $# trimit raa mortal# e?act unde
trebuia, $#(mi trimit puterile $pre acel punct vulnerabil p+n# nu $e
mai mi&cau.
Porile de la intrare; Ea m# chema acolo. <#rbaii din curte erau
mori) !emeile "&i $mulgeau p#rul din cap, $u$pin+nd. Am traver$at
curtea templului, p#&ind pe$te mori &i bocitoare. 7ulimea de la
poart# era "ngenuncheat# "n #pad#, neav+nd idee de$pre ce $e
petrecu$e "n#untru) cu toii implorau $# !ie l#$ai $# intre.
%#(ne voie $# intr#m "n $anctuar) d#(ne voie $# te contempl#m,
%oamne, &i $#(i potolim $etea.
0a vederea A:a$hei $trig#tele $(au ampli!icat. C+nd lac#tele de
la poart# au $#rit $parte &i porile $(au de$chi$, au "ntin$ m+inile $#(i
ating# ve&mintele. Prin trec#toare v+ntul urla cumplit, iar clopotul
din turnul templului b#tea cu un $unet grav &i caverno$.
%in nou m(am apucat $#(i di$trug, atac+ndu(le creierul, inima,
arterele. <raele lor de$c#rnate $e agitau "n #pad#. P+n# &i v+ntul
duhnea a $+nge. 9ocea A:a$hei $e ridica dea$upra urletelor,
indic+ndu(le !emeilor $# $e "ndep#rtee, ca $# nu p#ea$c# nimic.
*n cele din urm#, ucideam at+t de !ulger#tor, c# nici nu mai
"nregi$tram vreo imagine. <#rbaii, b#rbaii trebuia $# piar#. 7#
gr#beam $# "ndepline$c "ntocmai ordinul, $# nu mai r#m+n# "n via#
nimeni dintre cei de $e? ma$culin care "nc# $e mai mi&cau, mai
re$pirau, mai gemeau.
Ca un "nger al morii, am cobor+t pe poteca unduioa$#, cu o
$abie inviibil#. *n cele din urm#, p+n# ,o$ "n vale, "ngenunchea$er#
cu toii &i(&i a&teptau moartea. Cu o pa$ivitate inimaginabil#;
%eodat#, de&i n(o vedeam deloc "n apropiere, i(am $imit
"mbr#i&area. I(am auit vocea "n urechi.
<ravo, prinul meu.
/u m# mai puteam opri. .abia aceea nev#ut# "mi deveni$e o a
treia m+n#. /u o mai puteam reine, nu o mai puteam aduce la
ordine. Eram parc# pe punctul de a trage o gur# de aer &i dac# n(o
!#ceam $imeam c# mor. %ar ea m(a imobiliat &i bru$c m(a cuprin$
un mare calm, de parc# mi(ar !i in,ectat un narcotic "n vene. P+n# la
urm#, am reu&it $# m# lini&te$c, iar puterea a revenit "n mine &i $(a
potolit.
*nceti&or, m(am "ntor$. 7(am uitat la culmile nin$e, la cerul
complet negru, la &irul de corpuri care #ceau pe c#rarea ce ducea
la porile templului. 'emeile $e ineau unele l+ng# altele &i
pl+ngeau, necre+ndu(&i ochilor, $au $coteau gemete $!+&ietoare.
%e ,ur "mpre,ur, miro$ea a moarte, cum nu mai $imi$em niciodat#)
mi(am privit hainele $tropite ici(colo de re$turi de carne de om. 7i(
am privit m+inile. 7+inile "mi erau per!ect albe &i curate. %oamne
$!inte, nu eu am !#cut a$ta; /u. Eu n(am !#cut nimic. Am m+inile
curate;
/umai c# o !#cu$em. Ce deveni$em oare de putu$em $# !ac a&a
ceva8 %e(mi pl#cu$e chiar, mai pre$u$ de orice raiune, cum le(a
pl#cut din totdeauna b#rbailor $# omoare "n !ocul r#boaielor care
nu in cont de nici o moral#...
.e l#$a$e un !el de t#cere.
%ac# !emeile "nc# mai pl+ngeau, eu nu le(am mai auit. /(am
mai auit nici v+ntul. 7(am pu$ "n mi&care, de&i nu &tiam de ce. 7(
am pr#bu&it "n genunchi &i l(am apucat pe cel din urm# b#rbat uci$,
aruncat "n #pad#, mi(am v+r+t m+inile "n $mgele din ,urul gurii lui &i
m(am m+n,it pe !a# &i pe m+ini.
/icic+nd, de dou# $ute de ani "ncoace, nu uci$e$em vreun om
!#r# $#(i gu$t $+ngele, !#r# $# i(l $orb o dat# cu viaa. Era ceva
mon$truo$. %ar aici, "n ace$te c+teva momente in!ernale, muri$er#
mai muli oameni dec+t toi cei trimi&i de mine la groap# "nainte $#
le bat# cea$ul. 7a$acrul !u$e$e "n!#ptuit cu u&urina cu care
g+nde&ti $au re$piri. A&a ceva era de neiertat; A&a ceva n(avea cum
$# "&i g#$ea$c# vreo ,u$ti!icare;
7# uitam la #pad# printre degetele pline de $+nge, pl+ngeam &i
nu puteam $# $u!#r c# pl+ng. Apoi, "ncetul cu "ncetul, mi(am dat
$eama c# ceva $e "nt+mpla$e cu !emeile. .e(nt+mpla ceva "n ,urul
meu, iar eu percepeam cu o e?trem# acuitate $chimbarea, de parc#
$(ar !i "nc#lit bru$c aerul &i $(ar !i calmat v+ntul, l#$+nd "n pace
coa$ta muntelui.
Apoi $chimbarea a p#trun$ &i "n mine, mi(a atenuat chinul, mi(a
calmat chiar &i b#t#ile inimii.
P+n# &i pl+n$etele $e potoli$er#. *ntr(adev#r, acum !emeile $e
depla$au c+te dou#(trei pe potec#, de parc# erau vr#,ite, p#&ind
pe$te trupurile morilor. Parc# $e auea muic#, parc# r#$#ri$er#
bru$c tot !elul de !lori de prim#var# de toate culorile, parc# $e(
nc#rca$e atmo$!era de toate par!umurile.
Totu&i, toate ororile ace$tea avu$e$er# loc. Ca prin vi$, !emeile
m# dep#&eau, care "n drene, care "n haine $cumpe, care "n!#&urate
"n largi pelerine. 7(am $cuturat. Trebuia $#(mi limpee$c mintea. /u
era momentul $# !iu deorientat. Puterea pe care o !olo$i$em, toate
cadavrele din ,ur nu aparineau vreunui vi$, &i nu puteam, era
impo$ibil, $# cede $entimentului ace$tuia de bun#$tare &i pace.
- A:a$ha; am &optit.
Apoi, ridic+nd ochii, nu pentru c# a&a mi(ar !i venit, ci pentru c#
m(am $imit "mpin$ $# o !ac, am v#ut(o "n picioare pe un
promontoriu din dep#rtare, iar !emeile, tinere, b#tr+ne, unele chiar
e?trem de $l#bite de !rig $au de !oame, purtate de celelalte, $e
"ndreptau $pre ea.
T#cerea cea mai pro!und# domnea pe tot muntele.
'#r# $# $coat# nici o vorb#, a "nceput $# $e adre$ee celor
adunate "n !aa ei. P#rea c# le vorbe&te chiar pe limba lor $au c#
!olo$e&te un mi,loc de comunicare dincolo de orice limba, $peci!ic.
/(a& !i putut $pune.
Ca prin vi$, am v#ut(o "ntin+nd braele $pre ele. P#rul ei negru
i $e rev#r$a pe umerii albi, iar !aldurile rochiei $imple pe care o
purta de(abia $e mi&cau "n boarea de v+nt. 7i(am dat $eama c# "n
viaa mea nu avu$e$em "n !aa ochilor ceva at+t de $plendid ca ea &i
c# !rumu$eea nu(i venea numai din $uma atributelor !iice, ci &i din
$enin#tatea ei dumneeia$c#, pe care o $imeam p+n# "n !undul
$u!letului. Am !o$t cuprin$ de cel mai pur e?ta "n timp ce vorbea.
/u v# !ie !ric#, le $punea. %omnia $+ngeroa$# a eului vo$tru $(a
$!+r&it, putei acum $# c#utai adev#rul.
%in piepturile credincioa$elor $(a ridicat un imn. Unele $e
pro$ternau cu !runtea "n #pad#, "n !aa ei. Iar ea d#dea impre$ia c#(
i !ace pl#cere $# le vad# a$t!el $au m#car c# le permite $# o !ac#.
Trebuie $# v# "ntoarcei acum "n $atele voa$tre, le(a $pu$.
Trebuie $# le $punei tuturor celor care &tiau de e?i$tena eului
$+ngelui c# el nu mai e?i$t#. Regina Cerurilor l(a di$tru$. Regina "i va
di$truge pe toi b#rbaii care vor continua $# cread# "n el. Regina
Cerurilor va aduce domnia p#cii pe p#m+nt. Pentru b#rbaii care v(
au a$uprit nu va mai e?i$ta dec+t moarte, dar va trebui $#(mi a&tep(
tai $emnalul.
Imediat ce $(a "ntrerupt, imnurile au "nceput din nou. Regina
Cerurilor, Keia, 7ama <ine!#c#toare - vechile litanii care r#$unau
"n lumea "ntreag# "ntr(o mie de limbi "&i g#$i$er# o nou# !orm#.
7(am cutremurat. 7(am !orat $# m# $cutur din $tarea a$ta de
vra,#; Era doar o mani!e$tare a puterii pe care o avea, la !el ca &i
ma$acrul - era un !enomen de!init &i m#$urabil. R#m+neam totu&i
$ub vra,a imaginii ei &i a imnurilor. =i p#$tram $entimentul "nv#luitor
c# totul era bine, c# era cum trebuia $# !ie. C# $untem cu toii "n
$iguran#.
Undeva, "n vreun col "n$orit al amintirilor mele, e?i$ta o i, ca
multe altele dinaintea ei, o i de mai, c+nd "mpreun# cu tot $atul
$#rb#tori$em iua 'ecioarei, "nco(ron+nd(o cu !lori par!umate &i
c+nt+ndu(i cele mai minunate imnuri. Ah, ce moment de$#v+r&it
!u$e$e acela, c+nd coroana de crini albi !u$e$e depu$# pe capul
'ecioarei, pe$te voaluri. Pleca$em aca$# "n $eara aceea, repet+nd "n
minte imnurile. *ntr(o veche carte de rug#ciuni g#$i$em o imagine a
'ecioarei care m# umplu$e de "nc+ntare &i de o !ervoare religioa$#
a$em#n#toare celei pe care o $imeam acum.
%e undeva &i mai departe, din a$cuni&urile cele mai "ntunecate
ale $u!letului meu, "n care $oarele nu p#trun$e$e niciodat#, mi(a
venit "ncredinarea c#, dac# m# l#$am $ub,ugat de ea &i de $pu$ele
ei, atunci crimele "n!#ptuite cu c+teva momente mai "nainte,
m#cel#rirea !iinelor acelora !ragile &i nevinovate, aveau $# "&i
g#$ea$c# p+n# &i ele o ,u$ti!icare.
Ucii acum "n numele meu &i pentru caua mea. *i o!er cea mai
mare libertate acordat# vreodat# vreunei !iine> dreptul de a(i
e?termina !raii muritori
- Plecai, a $pu$ ea, de data a$ta cu voce tare. P#r#$ii ace$t
templu pentru totdeauna. Abandonai(i pe cei mori, l#$ai(i "n
#pad# &i(n v+nt. Anunai pe$te tot c# a "nceput o er# nou#, o er# a
p#cii, "n care cei care glori!ic# moartea &i r#boiul "&i vor g#$i ,u$ta
r#$plat#. 7# voi ar#ta din nou vou#. 9# voi ar#ta calea. A&teptai(
m#. 9# voi $pune ce(i de !#cut. Acum p#$trai(v# "ncrederea "n mine
&i "n cele v#ute. Pove$tii "n ,urul vo$tru ce(ai v#ut, propagai
credina. Iar b#rbaii $# &tie ce "i a&teapt#. A&teptai(mi $emnulr
Ca un $ingur om $(au pu$ toate "n mi&care $#(i a$culte porunca)
au "nceput $# coboare poteca "n goan# $pre cele din dep#rtare, care
!ugi$er# de la $cena ma$acrului. .trig#tele lor r#$unau acum, $ubiri
&i pline de e?ta, prin tot de&ertul "n#peit.
9+ntul mugea prin vale, $mulg+nd ve&mintele de pe mori) $u$,
pe deal, clopotul templului b#tea ca pentru "nmorm+ntare. *ncepu$e
iar $# ning#, "nt+i cu !ulgi rari, apoi cu !ulgi din ce "n ce mai mari,
acoperind picioarele, braele, chipurile, !eele cu ochii "nc# de$chi&i.
.entimentul de bun#$tare $e diolva$e, iar a$pectele brutale ale
realit#ii erau din nou preente. Ace$te !emei, acea$t# apariie... =i
cadavrele din #pad#, $emnele limpei ale demon$traiei unei puteri
ucig#toare, cov+r&itoare.
Apoi un gomot u&or a rupt t#cerea. *n templu $e ciocneau
lucrurile, c#deau, $e $p#rgeau.
7(am "ntor$ $pre ea. Imobil# pe promontoriu, cu mantia
de$!#&urat# pe umeri, cu pielea mai alb# dec+t !ulgii de #pad#, !i?a
templul. Am "nele$ "n aceea&i clip# ce $e "nt+mpla "n interior.
.e $p#rgeau am!orele cu ulei, c#deau candelele. 0uau !oc
tapi$eriile. 'umul $(a ridicat, "n cele din urm#, "n colaci negri, gro&i,
din turnul clopotniei, din idurile din $pate.
Turnul clopotniei $(a cl#tinat) un gomot ca de tunet $(a
propagat din pi$c "n pi$c p+n# "n dep#rtare) apoi $(au de$prin$
pietrele &i turnul $(a pr#bu&it) clopotul $(a ro$togolit o dat# cu
pietrele, di$p#r+nd "n !undul pr#p#$tiilor de ghea# cu un ultim
gomot.
Templul era "n !l#c#ri.
Am r#ma$ cu privirea la el, cu ochii l#crim+nd de la !umul plin de
cenu&# &i de !uningine, b#tut de v+nt pe potec#.
*mi d#deam vag $eama c#, "n ciuda #peii, nu mi(era !rig. C# nu
eram deloc obo$it dup# tot e!ortul cerut de m#cel. C# "ntr(adev#r
pielea "mi era mult mai alb# dec+t "nainte. =i c# pl#m+nii mi $e
umpleau at+t de u&or cu aer, "nc+t nici nu(mi mai aueam re$piraia.
P+n# &i inima "mi b#tea "ntr(un ritm mai dulce, mai regulat. %oar
$u!letul "mi era r#nit &i "ndurerat.
Pentru prima dat# "n viaa mea, de muritor &i de nemuritor, mi $(
a !#cut !ric# de moarte. 7i $(a !#cut !ric# $# nu m# di$trug# &i pe
mine, cu bune motive, c#ci nu m# vedeam "n $tare $# repet ceea ce
!#cu$em. /u puteam accepta $# m# "n$criu "n planurile ei. 7# rugam
cerurilor $# nu m# "nduplece, $# am !ora $# re!u.
I(am $imit m+inile pe umeri.
- *ntoarce(te &i prive&te(m#, 0e$tat, mi(a $pu$.
Am !#cut ce mi(a $pu$. Iar#&i am r#ma$ cu ochii pierdui la
!rumu$eea ei de nede$cri$.
=i $unt a ta, iubitul meu. Tu e&ti $ingurul, adev#ratul meu $o,
arma mea per!ect#. Tu &tii a$ta, nu(i a&a8
Iar#&i m(am !orat $# m# $cutur de vra,#. Unde naiba ai di$p#rut,
0e$tat8 Ai de g+rid $# dai "napoi &i $# nu $pui ce ai pe inim#8
- A:a$ha, a,ut#(m#, am &optit. E?plic#(mi. %e ce ai vrut $#
"n!#ptuie$c toate crimele a$tea8 Ce vrei $# $pui cu pedep$irea
tuturor b#rbailor8 Cu $o$irea erei p#cii pe p#m+nt8
C+t de idioate $unau vorbele mele. Uit+ndu(m# "n ochii ei, p+n#
&i eu credeam c#(i ei#. Aveam impre$ia c# m# gole&te de orice
convingere, de parc# mi(ar !i $orbit $+ngele.
<ru$c, am "nceput $# m# cutremur de groa#. .# m# cutremur.
Pentru prima dat# "mi d#deam $eama ce voia $# ic# ace$t cuv+nt.
Am "ncercat $# continuu, dar m# b"lb"iam. Am reu&it totu&i $# m#
e?prim>
- *n numele c#rei morale $e va "n!#ptui ace$t m#cel8
- *n numele moralei mele; mi(a r#$pun$, cu un +mbet plin de
vra,#. Eu $unt raiunea, ,u$ti!icarea, legea. Avea o voce glacial#, de
!urie, dar e?pre$ia !eei "i era la !el de dulce &i de impenetrabil#.
Acum a$cult#(m#, $cumpul meu. Am pentru tine cea mai pro!und#
drago$te. Tu e&ti cel care m(a readu$ la via# dup# un lung $omn,
pentru a(mi "n!#ptui de$tinul. %oar te prive$c &i $imt o imen$#
bucurie, ador luminile alba$tre ale ochilor t#i, "i iube$c $unetul vocii.
%ac# ai di$p#rea, a& $u!eri mai mult dec+t i(ai putea imagina. %ar,
pe toate $telele cerului, trebuie $#(mi ,uri credin#. .au vei avea
$oarta lui Iuda !a# de Iri$to$, vei !i doar arma care declan&ea#
i$toria. Am $# te di$trug, la !el cum Iri$to$ l(a di$tru$ pe Iuda c+nd
n(a mai !o$t de nici o utilitate.
7(a cuprin$ o !urie neagr#. /u m(am putut $t#p+ni. Trecerea de
la !ric# la !urie a !o$t in$tantanee. 'ierbeam de m+nie.
- Cum de "ndr#ne&ti $# !aci ace$te lucruri8 am e?plodat. %e ce
le umpli capul de minciuni ace$tor biei muritori8
A r#ma$ cu ochii la mine !#r# nici o vorb#. Am creut c# o $# m#
lovea$c#) !aa "i deveni$e neclintitit#, ca de $tatuie, din nou) iar eu
m(am g+ndit> a $o$it clipa. C $# pier e?act ca Aim. /(am $#(i pot
$alva nici pe Gabrielle, nici pe 0oui$. /(o $#(l pot $alva pe Armand.
=i n(am $# m# ap#r, la ce bun. /(am $# $chie nici o mi&care de
ap#rare. C $# m# cu!und "n mine, poate, dac# am $# $imt nevoia $#
m# ap#r de durere. Am $#(mi invente &i eu o ultim# iluie, ca <abL
@en:$, &i(am $# m# ag# de ea p+n# ce n(am $# mai !iu 0e$tat.
/u $(a mi&cat din loc. 'ocurile de pe culme $e potoleau. K#pada
c#dea din ce "n ce mai dea$#, iar ea p#rea un !el de !antom# r#ma$#
acolo, "n mi,locul nin$orii, la !el de alb# ca #pada.
- Chiar c# nu i(e !ric# de nimic, dup# c+te v#d, a $pu$.
- %e tine mi(e !ric#, i(am r#$pun$.
- A, nu, nu cred deloc.
Am dat din cap.
- <a da. *i mai $pun ceva> c# unul ca mine e?i$t# pe !aa
p#m+ntului e un lucru abominabil. E o oroare. /u($ dec+t un uciga&
ble$temat, un criminal contra omenirii; %ar, cel puin, eu &tiu e?act
ce $unt; /u pretind "n nici un !el c(a& !i altceva; Tu le(ai $pu$ bieilor
ignorani de(aici c# e&ti Regina Cerurilor; Cum vei ,u$ti!ica numele
ace$ta, cum vei ,u$ti!ica toat# con!uia pe care o $eam#n# el "n
$piritele a$tea $imple &i inocente8
- Ce arogan#; a ro$tit "ncet. Ce incredibil# arogan#; Cu toate
ace$tea, eu continuu $# te iube$c. *i iube$c cura,ul, chiar
ne$#buina, care a !o$t dintotdeauna tr#$#tura care te(a $alvat.
P+n# &i pro$tia i(o ador. /u(nelegi8 /u mai e?i$t# acum vreo
promi$iune pe care $# n(o pot ine; 9oi re$crie miturile omenirii; Eu
$unt Regina Cerurilor; "mp#r#ia cerurilor va domni, "n cele din
urm#, pe p#m+nt. .unt tot ceea ce proclam c# $unt;
- Ah, %umneeule, am ro$tit "n &oapt#.
- /u mai pronuna cuvinte !#r# $en$. Cuvinte care n(au avut
niciodat# vreun "nele$ pentru cineva; Ai "n !aa ta $ingura ei# pe
care ai $# o cuno&ti vreodat#. Iar tu e&ti unicul eu pe care(l vor
cunoa&te ace&ti oameni vreodat#; Ar !i timpul $#(ncepi $# g+nde&ti
ca un eu, minunatul meu $o. .# treci dincolo de ambiiile tale
egoi$te. /u "i dai $eama ce $(a petrecut aici8
Am cl#tinat din cap.
- /u, nu mai &tiu nimic, $imt c# "nnebune$c.
A r+$ din toat# inima. =i(a dat capul pe $pate &i a r+$.
- *ntruchip#m am+ndoi tot ce au vi$at ei vreodat#, 0e$tat. /u(i
putem deam#gi. %ac# o !acem, tr#d#m chiar adev#rul p#m+ntului
ace$tuia de $ub picioarele noa$tre.
.(a "ndep#rtat de mine. .(a urcat din nou pe promontoriul
acoperit de #pad#, unde $t#tu$e mai "nainte. .e uita "n ,o$, "n vale,
la poteca ce &erpuia pe $t+ncile goale de $ub noi, la pelerinii care
lua$er# acum drumul inver$, prevenii !iind de !emei.
Am auit ecoul ipetelor lovindu($e de peretele $t+nco$. Am auit
cum mureau b#rbaii acolo ,o$, lovii de raa nev#ut# pe care(o
emitea ea, de puterea ei magic# &i le,er#. 'emeile, cu minile
pierdute, b"lb"iau de$pre minun#iile pe care le v#u$er#. Apoi $(a
$t+rnit un v+nt care parc# a m#turat totul) v+ntul cel indi!erent. I(am
#rit o clip# !aa $tr#lucitoare, $e "ndrepta $pre mine. %in nou am
!o$t convin$ c#, de data a$ta, aveam $# mor, c# moartea "mi era pe(
aproape, c# eram iar "n p#dure, printre lupi, &i c# nu g#$eam nici un
a$cuni&. Apoi mi $(au "nchi$ ochii.
CD/% m(am treit, eram "ntr(o c#$u#. /u &tiam prea bine cum
a,un$e$em acolo, nici c+t timp trecu$e de la m#celul de pe munte.
Eram a$altat de voci, din c+nd "n c+nd aveam c+te un vi$, un co&mar
de(acuma !amiliar. 9edeam "n vi$ dou# !emei cu p#rul ro&u. Ele
"ngenuncheau l+ng# un cata!alc pe care era "ntin$ un corp, urma $#
"mplinea$c# un ritual de o importan# capital#. Eu m# luptam $#
pricep coninutul vi$ului, c#ci aveam impre$ia c# totul depindea de
el) "n nici un ca, nu trebuia $#(l uit din nou.
%ar acum totul a di$p#rut. Tumultul vocilor &i imaginile nepo!tite.
Preentul nu mai l#$a loc la nimic.
0ocul unde eram "ntin$ era "ntuneco$ &i murdar, plin de miro$uri
ur+te. %e ,ur "mpre,urul no$tru muritorii locuiau "n c#$ue de o
mierie de nede$cri$, copiii urlau de !oame, iar "n aer plutea miro$ul
!ocurilor aprin$e &i al gr#$imii r+ncede.
Regiunea era "n plin r#boi, un r#boi adev#rat. /u debandada
de pe munte, ci un r#boi cla$ic din $ecolul al dou#ecilea. %in
minile celor implicai am prin$ imaginile unei ve&nice b#t#lii
$+ngeroa$e, unde abundau prime,diile de tot !elul - autobue "n
!l#c#ri, "n care oamenii prin&i "n#untru b#teau "n geamurile blocate,
camioane care e?plodau, copii &i !emei !ugind din calea mitraliere(
lor.
K#ceam pe podeaua a$ta de parc# m(ar !i aruncat cineva acolo,
iar A:a$ha $t#tea "n u&#, cu mantia bine "n!#&urat# "n ,urul corpului,
acoperind(o p+n# la ochi, &i $cruta "ntunericul.
C+nd m(am ridicat &i m(am apropiat de ea, am v#ut un drum
noroio$, plin de b#ltoace, alte ca$e mici, unele cu acoperi&uri de
tabl#, altele acoperite doar cu ,urnale.
.pri,inii de idurile murdare, dormeau c+iva b#rbai care parc#
erau "n!#&urai din cap p+n# "n picioare "n giul(giuri. %ar nu erau
mori, iar &obolanii de care "ncercau $# $e !erea$c# &tiau a$ta.
=obolanii tr#geau de giulgiurile acelea, iar b#rbaii $e mi&cau &i
tre$#reau "n $omn.
Era o noapte cald#, care accentua miro$urile din ,ur - urin#,
e?cremente, voma copiilor muribuni. .imeam "n n#ri p+n# &i iul
!oamei lor, auindu(i cum pl+ng $pa$modic. .imeam duhoarea ca
de mare $t#tut# care $e dega,a din &anuri &i cloace.
/u era un $at) era o adun#tur# de cocioabe &i o mare a
di$per#rii. Printre c#$ue #ceau cadavre) bolile b+ntuiau pe$te tot.
*n ipetele pruncilor, cei b#tr+ni &i cei bolnavi #ceau !#r# gla$ "n
"ntuneric, nu mai vi$au nimic ori poate "&i vi$au doar moartea,
tran$!ormarea "n nimic.
Pe drumeag "nainta un copil care de(abia "nv#a$e $# mearg#,
avea burta um!lat#, ipa &i(&i !reca cu pumnul un ochi um!lat.
/u ne vedea prin "ntuneric. 7ergea de la o u&# la alta, pl+ng+nd,
iar pielea ar#mie lucea la lumina !ocurilor de $ub cratie.
- Unde $untem8 am "ntrebat(o.
.pre mirarea mea, $(a "ntor$ $pre mine &i m(a m+ng+iat pe p#r.
7(a cuprin$ un $entiment de mare u&urare. %ar $u!erinele
ne"nchipuite din locul ace$ta erau prea mari ca u&urarea mea $#
contee "n vreun !el. %eci nu m# di$tru$e$e) m# adu$e$e doar "n iad.
%ar "n ce $cop8 "n ,ur nu $imeam dec+t $u!erin# &i di$perare. Cum
ar !i putut !i $chimbat# $oarta nenorociilor ace$tora8
- <ietul meu r#boinic, a $pu$ ea cu ochii plini de lacrimi de
$+nge. /u(i dai $eama unde ne a!l#m8 /(am r#$pun$. 9orbea
"nceti&or, aproape de ureche. .#(i recit li$ta de nume8 m(a "ntrebat.
0a Calcutta, dac# vrei, $au "n Etiopia) $au pe $tr#ile din <ombaL)
$u!letele a$tea nenorocite pot !i la !el de bine #rani din .ri 0an:a
$au din Pa:i$tan) $au din /icaragua, $au din El .alvador. /ici nu
contea# unde ne a!l#m) ceea ce contea# e$te c+t de mare e$te
mieria &i c# de ,ur "mpre,urul $tr#lucitoarelor voa$tre oae apu$ene,
ea e?i$t#. C# acoper# trei p#trimi din glob; %e$chide ochii, dragul
meu. A$cult#(le rug#ciunile) a$cult# t#cerea celor ce(au "nv#at $#
nu $e mai roage pentru nimic. C#ci numai de nimic au avut parte
"ntotdeauna, oricare ar !i numele naiei lor, al ora&ului $au al tribului
lor.
Am ie&it "mpreun# pe $trada aceea noroioa$#, trec+nd pe l+ng#
gr#meile de gunoi &i b#ltoacele in!ecte, pe l+ng# c"inii h#me$ii &i
&obolanii care ne !ugeau printre picioare. Am a,un$ la ruinele unui
vechi palat. Printre pietre $e $trecurau &op+rle. /ori de in$ecte
in!e$tau locul. .tr+n&i unii l+ng# alii, l+ng# un &an, dormeau pe ,o$
&iruri de cer&etori. 7ai "ncolo, "n mla&tini, putreeau cadavre um(
!late, uitate de cei vii.
%eparte, pe o &o$ea, treceau camioane, trimi+nd unde de
gomot, ca ni&te tunete, "n c#ldura aceea $u!ocant#. Toat# mieria
din ,ur m# p#trundea ca un ga a$!i?iant. Aici era panta cea mai
abrupt# a Gr#dinii .#lbatice a lumii, "n care !loarea $peranei nu
r#$#rea niciodat#. Aici era cloaca univer$al#.
- %ar ce putem noi $# !acem8 am mai &optit eu. %e ce am venit
aici8
%in nou m(am $imit cople&it de !rumu$eea ei, de imen$a
$u!erin# care i $e citea pe !a# &i care m# !#cea $# pl+ng.
- Putem re!orma lumea, a&a cum i(am mai $pu$, a r#$pun$.
Putem tran$!orma miturile "n realitate) "n cur+nd va veni vremea
c+nd timpurile ace$tea, "n care oamenii au cuno$cut o a$emenea
degradare, vor intra chiar ele "n mitologie. /oi o $# ne ocup#m de
a$ta, iubirea mea.
- %ar ei $inguri trebuie $# g#$ea$c# $oluiile. /u e numai o
obligaie, e chiar dreptul lor. Cum am putea noi $# le !im de !olo$ cu
ceva8 /u pricepi c# orice intervenie de(a noa$tr# poate duce la
cata$tro!#8
- C $# !acem "n a&a !el, "nc+t $# nu duc#, a $pu$ calm#. 9#d c#
nu "nelegi nici pe departe... /u(i dai $eama ce puteri po$ed#m.
/imic nu ne $t# "n cale. %e data a$ta "n$#, va trebui $# ai gri,#. /u
e&ti preg#tit pentru ceea ce urmea#, &i nu vreau $# te "mping iar#&i
eu. C+nd vei ucide din nou "n numele meu, va trebui $# o !aci
pun+ndu(i "ntreaga credin# &i "ncredere "n mine. Poi $# !ii $igur de
drago$tea mea &i convin$ c# &tiu c# nici o inim# nu poate !i educat#
"ntr(o $ingur# noapte. %ar, te rog, "nva# din ceea ce vei &i aui.
.(a "ntor$ iar pe $trad#. Pre de o clip# mi(a p#rut o $impl#
$iluet# !ragil# ce $e mi&ca prin "ntuneric. Apoi, bru$c, am auit cum
$e agitau !iinele din cocioabele din ,ur, am v#ut !emeile &i copiii
ie&ind a!ar#. Toate !ormele adormite din ,urul meu au "nceput $# $e
mi&te. 7(am retra$ mai mult "n ben#.
Tremuram. 9oiam cu di$perare $# !ac ceva, $# o rog $# aib#
r#bdare;
7(a cuprin$ din nou $entimentul acela de pace, vra,a unei
per!ecte !ericiri, iar c#l#toream "napoi prin timp, iar m# a!lam "n
bi$ericua copil#riei mele, "n 'rana, "n clipa c+nd "ncepea corul $#
c+nte. Printre lacrimi, am v#ut altarul $tr#lucitor. Am v#ut icoana
'ecioarei, un p#trat auriu dea$upra !lorilor) am auit un Ave 7aria
&optit ca "n vi$. I(am auit pe preoii de la /otre %ame din Pari$
c+nt+nd H.alve ReginaH.
9ocea ei "mi parvenea la !el de clar# &i de impun#toare ca
"nainte, de parc# mi $e "n&uruba drept "n creier. %e$igur c# &i a$upra
muritorilor avea acela&i e!ect de in!init# inten$itate. 7e$a,ul "n $ine
nu era e?primat "n cuvinte, dar e$ena lui era aceea&i> o nou# er#
era pe punctul de a $e na&te, o lume nou# "n care cei a$uprii &i cei
r#nii aveau $# cunoa$c#, "n cele din urm#, pacea &i dreptatea.
'emeile &i copiii erau "ndemnai $# $e r#$coale &i $#(i ucid# pe
b#rbaii din $at. Toi b#rbaii trebuia $# !ie uci&i, doar unul dintr(o
$ut# l#$at "n via#, toi copiii de $e? ma$culin trebuia $# piar#, doar
unul dintr(o $ut# $# tr#ia$c#. Pacea pe p#m+nt urma $# $e
in$tauree imediat dup# ce $e "mplinea porunca) nu avea $# mai !ie
nici un r#boi, iar bog#ia &i "nde$tularea aveau $# domnea$c# "n tot
locul.
/u m# mai puteam mi&ca, nici nu(mi puteam e?prima groaa.
Cuprin$ de panic#, am auit ipetele i$terice ale !emeilor. *n ,urul
meu cer&etorii adormii $e ridicau din "nvelitorile lor, doar pentru a
$e trei "mpin&i la id, uci&i la !el ca cei din templul lui Aim.
Pe drum $e aueau doar urlete. 9edeam ca prin vi$ oameni
alerg+nd "n toate direciile. Ie&eau de prin ca$e doar ca $# cad# "n
noroi. *n dep#rtare, pe &o$ea, camioanele luau !oc, roile $cr"&neau
pe m#$ur# ce &o!erii pierdeau controlul volanului. 7a&inile $e
ciocneau unele de altele. E?plodau reervoarele de benin#)
noaptea era iluminat# de o mie de !l#c#ri. Alerg+nd din cocioab# "n
cocioab#, !emeile "i "ncon,urau pe b#rbai &i d#deau "n ei cu ce
nimereau. 7ai cuno$cu$e oare vreodat# $atul ace$ta de cocioabe
at+ta vitalitate ca acum, c+nd $ervea la aducerea morii8
Iar ea, Regina Cerurilor, $e ridica$e &i plutea "n aer, dea$upra
acoperi&urilor de tabl#, o $impl# $iluet# !ragil#, delicat#, d+nd
impre$ia c# arde pe !ondul norilor negri, de parc# era o v#paie alb#.
Am "nchi$ ochii &i m(am lipit de id, g+riind cu unghiile piatra
$!#r+micioa$#. C+nd te g+nde&ti c# am+ndoi eram tari ca piatra. %ar
nu eram !#cui din piatr#. /u, nicic+nd. =i nu ne era de!el aici locul;
/(aveam nici un drept.
Chiar "n timp ce pl+ngeam, eram "n continuare $ub vra,a ei)
aveam $enaia c# $omnolam "ncon,urat de !lori, c# m# leg#na o
muic# lin#, "ntr(un ritm vr#,it. Un aer c#ldu "mi p#trundea "n
pl#m+ni) $ub t#lpi $imeam vechea pardo$eal# de piatr#.
Cu per!eciunea unei halucinaii, vedeam "ntin+ndu(mi($e la
picioare coline veri unduioa$e - un pei$a, "n care r#boiul &i
privaiunile nu mai e?i$tau, "n care !emeile $e depla$au libere &i !#r#
!ric#, !emei care chiar provocate nu aveau $# !ac# u de violena
caracteri$tic# oric#rui b#rbat, "mpotriva voinei mele, am "nt+riat "n
lumea acea$ta iluorie, re!u+nd $# aud cum c#deau cadavrele "n
noroi, cum atmo$!era $e umplea de ble$temele &i de ipetele celor
uci&i.
'ulger#ri de imagini "mi de$enau "n !aa ochilor tran$!ormarea
ora&elor, "mi ap#reau $tr#i pe care oamenii circulau !#r# !rica de a
!i pr#dai $au atacai) $tr#i pe unde lumea $e mi&ca !#r# grab#, !#r#
di$perare. Ca$ele nu mai erau "nchi$e ca ni&te !ort#ree, gr#dinile nu
mai aveau nevoie de iduri.
- Ah, 7ariu$, a,utor, am &optit, v#+nd "n continuare imagini
halucinante, poteci "n$orite $tr#,uite de copaci pe o parte &i pe alta,
c+mpuri veri ne$!+r&ite. Te implor, a,ut#(m#.
Apoi m(a cutremurat o alt# viiune, $pulber+nd vra,a celei dint+i.
9edeam tot c+mpuri, dar nu mai era $oare) ace$ta era un loc real,
undeva "n lume - iar eu priveam prin ochii cuiva care mergea drept
"nainte, cu o vite# incredibil#. Cine era per$oana acea$ta8 Care era
de$tinaia ace$tei !iine8 9iiunea a$ta "mi era trimi$# de cineva) era
e?trem de puternic#, impo$ibil de ignorat. Cu ce $cop8
9iiunea $(a evaporat la !el de iute pe c+t veni$e.
Eram "napoi printre arcadele palatului d#r+mat, printre cadavrele
"mpr#&tiate pe$te tot) m# uitam pe poarta de$chi$# la $iluetele care
!ugeau) aueam ipete a$cuite, "nc#rcate de bucurie &i de trium!.
Ie&i de(acolo, r#boinicul meu, ie&i la vedere. 9ino l+ng# mine.
Era "n !aa mea, "mi "ntindea braele. %oamne, ce "&i imaginau
oamenii ace&tia c# aveau "n !aa ochilor8 C clip# am r#ma$
nemi&cat, apoi am pornit $pre ea, ca "n tran$#, a$cult#tor, $ub
privirea plin# de adoraie a !emeilor, care au c#ut "n genunchi "n
!aa noa$tr# c+nd ne(am atin$. I(am $imit m+na $tr+ng+ndu(mi(o
tare pe a mea) mi(am $imit inima galop+nd. A:a$ha, totul e
minciun#, o "ngroitoare minciun#. Aici, r#ul l#$at "n voia lui va da
roade timp de $ecole.
<ru$c, lumea $(a r#$turnat. /u mai aveam picioarele pe p#m+nt.
7# lua$e "n brae &i pluteam pe dea$upra acoperi&urilor de tabl#, iar
!emeile de $ub noi ne $alutau, !luturau din m+ini, "&i pro$ternau
!runile "n noroi.
HPrivii miracolul, privii 7aica, 7aica &i *ngerul ei...H
Apoi, "ntr(o $ecund#, $atul a r#ma$ "n urm#, ca un mic punct
lumino$ $ub noi, toat# mieria de(acolo tran$!ormat# "n petice de
imagine, iar noi c#l#toream din nou purtai de v+nt.
7(am uitat "napoi, "ncerc+nd "n adar $# localie $atul - o
"ntindere de mla&tini "ntunecoa$e, "n apropiere luminile unui ora&, o
&o$ea ca o panglic# $ubire pe care "nc# mai ardeau camioanele
r#$turnate. %ar ea avea dreptate, "ntr(adev#r, locul nu conta.
Crice urma $# $e "nt+mple era de(acum "nceput, iar eu nu &tiam
cum ar !i !o$t cu putin# $#(i pun cap#t.
,
POVESTEA +EMENELOR$
PARTEA !NT-I
TCEI ochii r#ma$er# aintii a$upra lui 7aharet c+nd $e opri. Apoi
"ncepu din nou $# vorbea$c#, cu vorbe "n aparen# $pontane, de&i
veneau cu greu &i erau pronunate cu gri,#. /u d#dea impre$ia c# ar
!i tri$t#, ci doar c# voia $# aleag# cu gri,# ceea ce avea $# ne $pun#.
- %eci, c+nd $pun c# $ora mea &i cu mine eram vr#,itoare, vreau
$# ic c# mo&teni$em de la mama - a&a cum ea mo&teni$e de la
mama ei - darul de(a intra "n contact cu duhurile &i de(a le !ace $#
ne "mplinea$c# porunca "n tot !elul de lucruri, mici &i mari. /oi le
$imeam preena - duhurile $unt, "n general, inviibile ochilor
oamenilor - iar ele $e $imeau atra$e de noi.
*n poporul no$tru, per$oanele cu un dar ca acel pe care(l aveam
noi erau !oarte re$pectate &i c#utate pentru $!aturi, pentru a !ace
minuni &i a citi viitorul, c+teodat# chiar pentru a convinge !antoma
vreunui mort $# caute odihna.
Ceea ce vreau $# $pun e c# eram con$iderate !#c#toare de bine,
c# aveam locul no$tru "n cadrul $ociet#ii.
9r#,itoare au e?i$tat dintotdeauna, dup# c+te &tiu eu, E?i$t# &i(n
iua de ai, de&i nu(&i mai "neleg darul &i nu &tiu cum $# "&i
!olo$ea$# puterile. 7ai e?i$t# a&a(i&ii clarv##tori $au medii, $au
canaliatori. .au chiar detectivi p$ihici. E acela&i lucru. .unt oameni
care, din motive pe care probabil nu le vom "nelege niciodat#, atrag
$pre ei duhurile. Ele "i g#$e$c irei$tibili) ca $# le atrag# atenia,
duhurile !olo$e$c o mie de $tratageme.
C+t prive&te duhurile, $unt convin$# c# $untei cu toii curio&i $#
&tii c+t mai multe de$pre natura &i propriet#ile lor, c# nici unul
dintre voi n(a creut pove$tea din cartea lui 0e$tat, de$pre cum ar !i
!o$t creai 7ama &i Tat#l neamului no$tru. Cred c# nici m#car 7ariu$
n(a creut pove$tea aceea c+nd i(a !o$t pove$tit# $au c+nd i(a
tran$mi$(o lui 0e$tat.
7ariu$ "ncuviin# din cap. Avea de,a mai multe "ntreb#ri de pu$.
%ar 7aharet "i !#cu $emn $# aib# r#bdare.
- *nc# puin# r#bdare, $pu$e ea. 9# voi $pune tot ce &tiam noi
de$pre duhuri pe vremea aceea, ceea ce coincide cu ce &tiu &i ai.
*nelegei, de$igur, c# alii !olo$e$c, poate, alte denumiri pentru
ace$te entit#i. .au c# e?i$t# &i alte de!iniii, mai poetice $au mai
&tiini!ice.
%uhurile ne vorbeau doar prin telepatie) cum iceam, erau
inviibile, dar li $e $imea preena. %e a$emenea, aveau
per$onalit#i di$tincte, iar "n !amilia noa$tr#, "n care darul de a !i
vr#,itoare $e mo&tenea, li $e d#du$er# diver$e nume de la o
generaie la alta.
0e cla$i!icam, cum !ace orice vraci, "n duhuri bune &i duhuri rele)
dar nu e?i$t# nici o dovad# c# ele "n$ele cuno&teau noiunile de bine
&i de r#u. %uhurile rele erau cele o$tile pe !a# $peei umane, cele
c#rora le pl#ceau $# !ac# mici r#ut#i, de pild#, $# arunce pietre $au
$# $t+rnea$c# v+ntul, "n !ine, mici lucruri $up#r#toare. Cele care
intr# "n oameni $unt ade$ea cele rele) "n aceea&i categorie $unt
cla$ate &i cele care b+ntuie ca$ele &i $unt cuno$cute $ub numele de
$trigoi.
%uhurile bune erau capabile de iubire &i c#utau ca la r+ndul lor
$# !ie iubite. 'oarte rar $e apucau din proprie iniiativ# $# !ac# vreo
r#utate. Ele r#$pundeau la "ntreb#rile de$pre viitor) ne pove$teau ce
$e "nt+mpla prin alte regiuni "ndep#rtate) iar pentru vr#,itoare !oarte
puternice, cum eram noi, pentru cei pe care duhurile "i iubeau cu
adev#rat, erau "n $tare $# !ac# lucrul cel mai obo$itor din tot
ar$enalul lor> $# aduc# ploaia.
%ar, dup# cum vedei din ceea ce v# $pun, eticheta de bun $au
r#u nu era dec+t un mi,loc de cla$i!icare. %uhurile bune puteau $#
!ie utile pentru lucruri practice) cele rele erau prime,dioa$e &i
enervante. %ac# le d#deai atenie, dac# le "ncura,ai $# "i dea
t+rcoale, te ,ucai cu !ocul, c#ci !oarte iute $e dovedea c# n(ai cum $#
le $t#p+ne&ti.
E?i$tau, de a$emenea, multe dovei c# cele pe care le numeam
rele ne invidiau c# avem o component# !iic# &i una $piritual# - c#
ne bucuram de pl#cerile &i !orele trupului, dar &i de o minte, &i de
un $u!let. E !oarte po$ibil ca acea$t# dualitate a !iinei umane $# le
intrige &i $# le !a$cinee pe toate. Aici e $ur$a atraciei pe care o
preent#m pentru ele> cele rele $e enervea# din caua a$ta) $e
pare c# &i ele ar vrea $# cunoa$c# pl#cerile $imurilor. %ar nu au
cum. Cele bune nu mani!e$t# o a$t!el de nemulumire.
%eci, "n privina originii ace$tor duhuri, $ingurul lucru pe care ni
l(au $pu$ vreodat# a !o$t c# ele e?i$t# dintot(deauna. <a chiar $e
l#udau c# ele au v#ut cum $(a tran$!ormat maimua "n om. %ar noi
nu "nelegeam la ce $e re!ereau. /e iceam c# $e ,oac# $au c# $pun
minciuni, "n iua de ai "n$#, con!orm $tudiilor de$pre evoluia
omului, mi $e pare evident c# !u$e$er# "ntr(adev#r martorele
ace$tor proce$e. *n privina naturii lor - adic# cum erau !#cute &i de
cine - ei bine, la "ntreb#rile ace$tea n(au r#$pun$ niciodat#. Cred c#
nu "nelegeau "ntrebarea. P#reau in$ultate, uneori chiar $periate,
$au con$iderau c# voiam $# ne amu#m "ntreb+nd a&a ceva.
<#nuie$c c# "ntr(o bun# i, $e va cunoa&te natura duhurilor "n
mod &tiini!ic. Cred c#(i vorba de un echilibru !oarte complicat "ntre
materie &i energie, cum e caul cu tot ce e?i$t# "n univer$ul no$tru &i
c#, de !apt, nu $unt cu nimic mai magice dec+t electricitatea $au
undele radio, dec+t cuarcii $au atomii, $au vocile la tele!on - lucruri
care p#reau $upranaturale cu dou# $ute de ani "n urm#. %e !apt,
poeia &tiinei moderne m(a a,utat mult mai mult dec+t orice
unealt# !iloo!ic# $# "neleg duhurile "n retro$pectiv#. %e&i "n
e?primare p#$tre vechea terminologie din in$tinct.
7e:are pretindea c# ea le vedea din c+nd "n c+nd &i c# erau ca
ni&te mici $+mburi de materie, "n ,urul c#rora $e "nv+rtea o enorm#
ma$# de energie, pe care o compara cu o vi,elie cu !ulgere &i v+nt
mare. 7ai $punea c# &i "n mare e?i$t# !iine la !el de ciudat alc#tuite
&i in$ecte care $e a$eam#n# cu duhurile. 0e vedea componenta
material# e?clu$iv noaptea, iar imaginea nu dura mai mult de o
$ecund# &i a$ta de obicei doar dac# duhul re$pectiv era $t#p+nit de
m+nie.
- Aveau m#rimi impre$ionante, $pu$e ea) a$ta $puneau &i ele,
de !apt. /e $puneau c# nu ne putem imagina c+t de mari pot $# !ie,
dar noi &tiam c# le place $# $e laude. Eram tot timpul obligate $#
e?tragem din $pu$ele lor doar ceea ce p#rea $# aib# $en$.
E cert c# !olo$e$c o enorm# energie pentru a in!luena lumea
!iic#. Alt!el, cum ar putea $# pun# "n mi&care tot !elul de obiecte, "n
caul $trigoilor8 .au $# aduc# unii l+ng# alii norii cu "nc#rc#turi
di!erite pentru a !ace $# ibucnea$c# ploaia8 %ar, "n realitate, cu
toat# energia cheltuit#, nu realiea# mare lucru. A$ta permite, de
alt!el, dintotdeauna, $# le ii $ub control. Ele nu pot !ace dec+t a$ta
$au a$ta, nimic mai mult, iar o vr#,itoare bun# e cea care e "n $tare
$# priceap# per!ect ace$te lucruri.
Cricare le(ar !i $tructura, ele n(au "n aparen# nici o nevoie
biologic# de $ati$!#cut. Ele nu &tiu ce e v+r$ta $au $chimbarea. Aici e
cheia purt#rilor lor copil#re&ti $au capricioa$e. Aciunea nu
con$tituie o nevoie pentru ele. R#t#ce$c !#r# noiunea de timp,
neav+nd nici un motiv raional de a !i preocupate de a&a ceva, iar
c+nd acionea# "n vreun !el, !ac orice le dictea# !anteia. %e$igur
c# v#d lumea noa$tr#) !ac parte din ea) dar, cum le apare lor, n(
avem cum $# &tim.
/u &tiu nici de ce $imt o atracie, un intere$ deo$ebit pentru
vr#,itoare. %ar aici e mieul problemei> imediat ce reperea# una, i
$e arat#, i $e !ac cuno$cute &i $unt e?trem de !latate dac# $unt
b#gate "n $eam#) !ac ce li $e cere, ca $# capete &i mai mult# atenie,
$au, "n unele cauri, ca $# !ie iubite.
Pe m#$ur# ce relaia acea$ta evoluea#, "n $chimbul drago$tei
ei, vr#,itoarea le cere $# $e concentree a$upra unor $arcini
$peci!ice. 0a $!+r&it $unt epuiate de obo$eal#, dar $unt "nc+ntate c#
oamenii $unt at+t de impre$ionai.
Imaginai(v# acuma c+t de tare $e amu# $# a$culte rug#ciunile
oamenilor &i $#(ncerce $# le r#$pund#, $# dea t+rcoale altarelor &i $#
declan&ee tunete dup# ce(a !o$t adu$ un $acri!iciu. C+nd un
clarv##tor $olicit# $piritul unui $tr#mo& mort pentru a le vorbi
urma&ilor, duhurile $unt "nc+ntate $# $e apuce $# !lec#rea$c#,
pretin+nd c# ar !i chiar $tr#mo&ul re$pectiv, de&i, de bun# $eam#,
n(au nimic de(a !ace cu el) ele e?trag telepatic tot !elul de in!ormaii
din minile urma&ilor, p#c#lindu(i "n !elul ace$ta &i mai tare.
%e $igur c# $untei cu toii la curent cu a$t!el de comportamente.
/u $(a $chimbat nimic o dat# cu $curgerea $ecolelor. Ce(i di!erit e
atitudinea !iinelor umane !a# de duhuri) di!erena e$te capital#.
C+nd, "n ilele noa$tre, un $pirit b+ntuie printr(o ca$# &i emite
preiceri prin gura vreunui copil de cinci ani, "n a!ar# de cei care(au
auit $au au v#ut ceva direct, nimeni nu crede mare lucru. A$ta nu
devine baa unei mari religii.
E ca &i cum $pecia uman# a devenit imun# la a$t!el de lucruri) a
atin$ un $tadiu $uperior al evoluiei "n care bu!oneriile unui duh nu
pot $# o mai a!ectee. %e&i religiile continu# $# e?i$te, mai cu
$eam# cele implantate "nc# din noaptea neagr# a omenirii, ele "&i
pierd in!luena a$upra celor educai cu o vite# din ce "n ce mai
mare.
%ar voi continua mai t+riu pe tema acea$ta. Acum a& vrea $#
revin a$upra caracteri$ticilor unei vr#,itoare, a$upra ace$tui dar care
a marcat viaa $urorii mele &i a mea.
0a noi "n !amilie era un dar mo&tenit. Poate c# inea de
tr#$#turile !iice, c#ci $e tran$mitea din generaie "n generaie pe
linie !eminin# &i, de !iecare dat#, avea de a !ace cu o !emeie cu ochii
veri &i p#rul ro&u. %up# cum &tii cu toii - $au dup# cum ai a!lat
"ntr(un !el $au altul de c+nd ai intrat "n ca$a acea$ta - @e$$e,
copilul meu, era e!ectiv vr#,itoare. =i(a !olo$it darul "n cadrul
Crdinului Talama$ca, pentru a le aduce pace celor care erau chinuii
de duhuri $au de !antome.
'antomele $unt &i ele duhuri. %ar, !#r# nici o "ndoial#, ele $unt
duhurile celor care au avut o !orm# uman#, care au tr#it pe p#m+nt.
*n vreme ce duhurile de care vorbeam eu nu $unt a&a ceva. Cricum,
nimeni nu poate !i !oarte $igur de ace$t lucru. C !antom# !oarte
veche, legat# de p#m+nt, poate $# uite total c(a !o$t vreodat# "n
via#) e !oarte po$ibil ca duhurile !oarte male!ice $# !ie !antome)
a$ta ar e?plica de ce $unt at+t de invidioa$e pe noi pentru pl#cerile
trupe&ti &i de ce, atunci c+nd intr# "ntr(un muritor, "l !ac $# $pun#
numai ob$cenit#i. Pentru ele trupul e un lucru re$ping#tor &i ar vrea
$#(i !ac# pe oameni $# cread# c# voluptatea e prime,dioa$# &i
ne$#n#toa$#.
%ar adev#rul e c#, dat !iind c# duhurile $pun minciuni c+nd n(au
che! $#(i $pun# ceva, nu e?i$t# nici un mi,loc de a &ti e?act ce le
apuc# de !ac un lucru $au altul. Poate c# ob$e$ia lor "n privina
eroti$mului vine din minile b#rbailor &i !emeilor care ve&nic $(au
$imit vinovai pentru pl#cerile !iice.
.# revin la ce $puneam, la noi "n !amilie darul a trecut mai mult
de la o !emeie la alta. *n alte !amilii trece &i la !emei, &i la b#rbai.
.au poate $# apar# direct la o $ingur# per$oan#, din motive greu de
priceput.
*nt+mpl#tor, !amilia noa$tr# era o !oarte veche !amilie de
vr#,itoare. %e vreo cincieci de generaii avu$e$em vr#,itoare printre
noi, de pe vremea denumit# Timpul %inaintea 0unii. Adic# !amilia
pretindea $# !i e?i$tat din cele mai vechi timpuri, de pe vremea
copil#riei p#m+ntu(lui, c+nd luna nu $e ar#ta$e "nc# pe cerul
nopilor.
0egendele poporului no$tru conineau in!ormaii de$pre apariia
0unii &i de$pre inundaiile, !urtunile &i cutremurele care au "n$oit(o.
/u pot $# v# $pun dac# pove&tile ace$tea erau adev#rate. /oi mai
credeam, de a$emenea, c# $telele noa$tre $acre erau Pleiadele, $au
Cele =apte .urori, &i c# de la ele ne venea binecuv+ntarea, dar de
ce credeam a$ta, eu una nu am &tiut niciodat# $au poate n(am inut
minte.
9# vorbe$c acum de$pre credine !oarte vechi, care erau de,a
!oarte vechi "nainte de na&terea mea. Cei care comunic# cu duhurile
devin, pe bun# dreptate, de$tul de $ceptici.
Cu toate ace$tea, nici "n iua de ai &tiina n(a a,un$ $# in!irme
$au $# con!irme pove&tile de$pre Timpul %inaintea 0unii. Apariia
0unii &i !ora ei de atracie au devenit argumente teoretice pentru a
e?plica depla$area calotelor polare &i mani!e$tarea ultimelor
glaciaiuni. Poate c# era un $+mbure de adev#r "n pove&tile acelea,
poate c# "ntr(o i totul va !i clari!icat.
*n orice ca, aveam o lung# de$cenden#. 7ama noa$tr# avu$e$e
puteri enorme, iar duhurile "i $puneau multe $ecrete, citindu(le
oamenilor minile dup# obiceiul lor. Ea reu&ea !oarte bine $#
calmee duhurile celor mori.
C+t de$pre 7e:are &i de$pre mine, $e p#rea c# la noi puterile
mamei $e dubla$er#, a&a cum $e(nt+mpl# ade$ea cu gemenii. Adic#
!iecare dintre noi avea de dou# ori puterile mamei. *mpreun#,
aveam puteri incalculabile. 9orbeam cu duhurile "nc# din leag#n. /e
"ncon,urau c+nd ne ,ucam. Ca gemene am inventat un limba, $ecret
al no$tru, pe care nici mama nu(l "nelegea. %ar duhurile "l
cuno&teau. Ele "nelegeau orice le(am !i $pu$) erau chiar "n $tare $#
ne r#$pund# "n limba,ul no$tru $ecret.
9# rog $# "nelegei c# nu v# pove$te$c am#nuntele ace$tea
drept laud#. Ar !i ab$urd. 9i le $pun ca $# vedei ce "n$emnam una
pentru alta &i ce eram pentru poporul no$tru "nainte ca $oldaii lui
En:Ll &i ai A:a$hei $# p#trund# pe teritoriul no$tru. 9reau $# putei
"nelege cum $(a produ$ oroarea a$ta, ce a condu$ la apariia b#u(
torilor de $+nge;
Eram o !amilie numeroa$#. 0ocui$em "n pe&terile de pe 7untele
Carmel de c+nd ne &tiam. Poporul no$tru "&i con$trui$e dintotdeauna
locuinele "n valea de la poalele muntelui. Erau cre$c#tori de capre
&i de oi. %in c+nd "n c+nd, plecau la v+n#toare) cultivau &i c+teva
plante, ca $# !abrice diver$e halucinogene pe care le luam pentru a
c#dea "n tran$# 1!#cea parte din religia noa$tr#6, $au bere. Gr+ul
$#lbatic care cre&tea din bel&ug pe atunci era reteat din r#d#cin#.
.atul no$tru era !#cut din c#$ue rotunde cu acoperi&uri de paie
&i perei de chirpici, dar mai erau &i alte $ate care deveni$er# un !el
de or#&ele &i "nc# altele "n care $e intra "n ca$e prin acoperi&uri.
Poporul no$tru !abrica o ol#rie tipic#, pe care o vindea pe pieele
de la Ierihon. %e acolo v+n#torii $e "ntorceau cu lapi$lauli, cu
!ilde&, t#m+ie &i oglini "ntunecate de ob$idian &i cu tot !elul de alte
obiecte !ine. %e$igur, cuno&team &i alte ora&e mari "n a!ar# de
Ierihon, ora&e acum complet "ngropate $ub p#m+nt, care, poate, nu
vor !i nicic+nd de$coperite.
Eram, "n general, oameni $impli. =tiam ce(i $crierea - adic#
cuno&team conceptul ei. %ar nici nu ne trecea prin cap $# !olo$im un
a$t!el de mi,loc de comunicare, c#ci cuvintele aveau puteri a$cun$e
&i nu aveam cura,ul $# le $criem - nici numele, nici ble$temele, nici
adev#rurile pe care le cuno&team. %ac# o per$oan# era "n po$e$ia
numelui t#u, putea $# cheme duhurile &i $# !ac# !armece. .au putea
$# ia$# din corpul $#u "n cur$ul unei tran$e &i $# vin# dup# tine. Cine
&tie ce puteri "i puneai la "ndem+n# dac# "i $cria numele pe o piatr#
$au pe un papiru$8 Chiar &i pentru cei care nu $e temeau de nimic
era, "n orice ca, o practic# nepl#cut#.
*n ora&ele mari $crierea era !olo$it# mai cu $eam# pentru inutul
$ocotelilor, dar noi puteam !ace toate $ocotelile direct "n minte.
%e !apt, toate cuno&tinele pe care le avea poporul no$tru erau
p#$trate "n memorie) preoii care aduceau $acri!icii eit#ii(taur a
poporului no$tru - "n care noi dou# nu credeam - a&a procedau
pentru tran$miterea "nv##mintelor pe cale oral# tinerilor novici.
Pove&tile de !amilie $e p#$trau dup# aceea&i metod#.
Aveam totu&i obiceiul de a de$ena, de$enele noa$tre acopereau
toi pereii altarelor ridicate "n cin$tea eului(taur din $at.
*n !amilia mea, care(&i ducea e?i$tena "n pe&terile 7untelui
Carmel din timpurile cele mai vechi, e?i$ta obiceiul de a acoperi cu
de$ene grotele $ecrete, unde nu intram dec+t noi. Acolo ne p#$tram
noi arhivele, "n $tilul no$tru. %ar prudena era obligatorie. Eu, de
pild#, n(am de$enat niciodat# o imagine a mea, n(am !#cut(o dec+t
dup# ce am trecut prin "nt+mpl#rile cata$tro!ale care au !#cut din
noi ceea ce $untem ai cu toii.
%ar $# m# "ntorc la poporul no$tru, noi eram oameni pa&nici)
eram "n ma,oritate p#$tori, cu c+iva me$eria&i &i c+iva negu$tori,
cam a$ta(i tot. C+nd armatele din Ierihon mergeau la r#boi, uneori
tinerii no&tri $e "nrolau &i ei ca voluntari, dar a$ta pentru c# a&a le
pl#cea. 9oiau $# treac# prin aventuri, $# !ie $oldai &i $# cunoa$c#
gloria. Alii plecau la ora& $# vad# pieele cele mai mari, $#
cunoa$c# $plendoarea curilor rege&ti, a templelor. Alii au a,un$
p+n# "n porturile 7editeranei, $# vad# de aproape !lota comercial#.
%ar "n cea mai mare parte din timp, viaa "&i continua cur$ul
ne$chimbat "n $atele noa$tre, la !el cum $e "nt+mpla$e $ecol dup#
$ecol. Ierihonul repreenta pentru noi o protecie, aproape !#r# $#
vrea, prin !aptul c# era magnetul care(i atr#gea pe du&mani.
/iciodat#, realmente niciodat#, nu am !o$t v+n#tori de capete
pentru a ne hr#ni cu carne de om; /u aveam a$t!el de obiceiuri; /ici
nu pot $# v# e?plic ce abominabil ni $(ar !i p#rut $# con$um#m
carnea unui du&man. Eram totu&i antropo!agi, dar m+ncatul c#rnii
de om avea pentru noi o anumit# $emni!icaie, c#ci noi con$umam
corpurile morilor no&tri.
7aharet !#cu o pau#, ca &i cum ar !i vrut ca $emni!icaia
cuvintelor ei $# ne !ie !oarte clar#.
7ariu$ rev#u "n minte $cena "n care cele dou# !emei
"ngenuncheau "naintea !e$tinului !unerar. .imi din nou lini&tea ce $e
l#$a$e, pacea caracteri$tic# !ierbintelui mie al ilei, $olemnitatea
momentului. *ncerc# $# $e $cuture de acea$t# imagine &i $# o
privea$c# pe 7aharet.
- Cum $# v# e?plic mai bine, continu# 7aharet, noi con$ideram
c# $piritul p#r#$e&te corpul la moarte) dar, "n acela&i timp,
con$ideram c# ceea ce r#m+ne de pe urma oric#rei !iine conine un
nucleu de !or# chiar dup# ce nu mai e "n via#. %e e?emplu,
lucrurile pe care le po$ed# cineva p#$trea# o p#rticic# din viaa lui)
la !el &i corpul, &i oa$ele. A&a c#, atunci c+nd con$umam carnea
morilor no&tri, acea$t# !or# reidual# nu $e pierdea.
Adev#ratul motiv al ace$tei tradiii era marele no$tru re$pect
pentru cei mori. %up# p#rerea noa$tr#, acea$ta era $ingura
modalitate de a trata ce r#m+nea din cei pe care(i iubi$em. *i
integram "n corpul no$tru pe cei care ne d#du$er# via#, integram
trupul care ne d#du$e trup. A$t!el $e "ncheia un ciclu. R#m#&iele
$acre ale celor iubii erau $alvate de la oroarea putreirii "n p#m+nt
$au a devor#rii de c#tre animalele $#lbatice, $au a arderii, ca orice
combu$tibil $au gunoi.
Era "n toat# tradiia acea$ta o logic# imuabil#, dac# $tai $# v#
g+ndii. 0ucrul cel mai important e$te $# "nelegei c# tradiia era
ad+nc "n!ipt# "n obiceiurile noa$tre ca popor. .arcina $acr# a !iec#rui
copil era aceea de a con$uma re$turile p#rinilor lui, $arcina $acr# a
tribului era aceea de a(i p#$tra "n !elul ace$ta pe cei mori.
Crice b#rbat, !emeie $au copil care(&i pierdea viaa "n $atul
no$tru era con$umat de !amilia lui. Crice b#rbat, !emeie $au copil
dintre cei "n via# m+nca$e din carnea celor mori.
%in nou 7aharet !#cu o pau# &i "&i plimb# ochii pe dea$upra
grupului care(o a$culta "nainte de a continua.
- Era o vreme "n care nu au !o$t r#boaie mari. Ierihonul tr#ia "n
pace cu toi vecinii din timpurile cele mai vechi de care ne(aduceam
noi aminte. /inive cuno&tea, de a$emenea, pacea.
%ar undeva mai la $ud, "n 9alea /ilului, popoarele de $#lbatici de
acolo $e r#boiau tot timpul, $e luptau mai cu $eam# cu triburile din
,unglele mai $udice, ca $# "&i "mpro$p#tee a$t!el cu carne proa$p#t#
oalele &i gr#tarele. Ace&tia nu $e mulumeau doar $# "&i m#n+nce
re$pectuo$ morii, ca &i noi, ei devorau &i carnea du&manilor &i $e
m+ndreau cu a$ta. Con$iderau c# a$t!el toat# !ora du&manilor le
revenea lor. *n plu$, prin$e$er# gu$t pentru carnea de om.
/oi "i di$preuiam pentru ce !#ceau, din motivele pe tare vi le(am
e?plicat. Cum era oare cu putin# ca cineva $# vrea $# con$ume
carnea unui du&man8 %ar poate c# di!erena crucial# dintre noi &i
locuitorii r#boinici de pe malul /ilului nu era con$umul c#rnii
du&manilor, ci !aptul c# lor le pl#cea r#boiul, iar noi eram pa&nici.
/oi nu aveam nici un !el de du&mani.
%ar, cam pe vremea c+nd eu &i cu $ora mea a,un$e$em de vreo
&ai$preece ani, $(au petrecut mari $chimb#ri "n 9alea /ilului. .au,
cel puin, a&a ni $(a $pu$.
Regina locurilor acelora muri$e "n v+r$t#, !#r# $# la$e o !iic# "n
urm# care $# continue dina$tia. 0a multe popoare vechi $+ngele
regal $e tran$mitea numai prin !emei. %e vreme ce b#rbaii nu pot !i
niciodat# $iguri cine e tat#l copilului lor, dreptul la tron era tran$mi$
de la regin# la in!anta regal#, &i a&a mai departe. A$ta e caua
pentru care "n epocile mai recente !araonii egipteni $e c#$#toreau
cu $urorile lor. *n !elul ace$ta, "&i a$igurau dreptul la tron.
A&a $(ar !i "nt+mplat &i cu t+n#rul rege En:Ll dac# ar !i avut o
$or#, dar n(avea. /u e?i$ta "n !amilie nici m#car o veri&oar# $au vreo
m#tu&# pe care $# o !ac# regin#. %ar el era t+n#r &i puternic, &i
deci$ $# guvernee "n ara lui. *n cele din urm#, $(a hot#r+t $# ia
drept $oie o !emeie din alt neam, din ora&ul Uru:, din 9alea Tigrului
&i a Eu!ratului.
Alea$a era A:a$ha, o !rumoa$# prine$# cu $+nge nobil,
credincioa$# marii eie Inanna, care putea aduce poporului lui
En:Ll "nelepciunea poporului ei. Cel puin, ace$tea erau vonurile
care circulau "n pieele din Ierihon &i /inive, a$ta ne(a a,un$ nou# la
urechi prin intermediul negu$torilor din caravanele cu care !#ceam
nego.
%eci poporul de pe /il practica de,a agricultura, dar avea
tendina $# negli,ee ocupaia acea$ta "n !avoarea v+n#torii de
oameni, a r#boaielor care le procurau carnea de om. 'rumoa$a
A:a$ha a !o$t "ngroit# de ace$te practici &i a hot#r+t pe loc $#
pornea$c# o adev#rat# campanie pentru a pune cap#t ace$tui obicei
barbar, a&a cum $(ar $imi obligat $# !ac# oricine are o educaie mai
"nalt#.
Probabil c# tot ea le(a adu$ &i $crierea, c#ci oamenii din Uru: o
cuno&teau de,a - erau cei mai ve$tii p#$tr#tori de arhive - dar,
cum $crierea era privit# cu ochi r#i de noi, nu $unt !oarte $igur# c#(i
adev#rat. Poate c# egiptenii aveau de,a $crierea lor.
/u v# putei imagina c+t de mult timp e nece$ar pentru ca a$t!el
de inovaii $# $chimbe tradiiile, cultura unui popor. Uneori trec
$ecole "ntregi "n care $e p#$trea# $cri$e li$tele de impoite, "nainte
ca primul ver$ $# !ie $cri$ pe o t#bli#. Un trib e "n $tare $# cultive
timp de dou# $ute de ani ardei iui &i ierburi pentru mirodenii "nainte
de a(i veni ideea $# cultive gr+u $au porumb. %up# cum &tii, indienii
din America de .ud !#ceau ,uc#rii care aveau roi c+nd au !o$t
cucerii de europeni) !#ceau &i bi,uterii din metale. %ar nu !olo$eau
"n viaa de i cu i nici un !el de roi, iar metalul nu era niciodat#
!olo$it pentru arme. A&a c# europenii i(au "n!r+nt aproape imediat.
*n orice ca, nu &tiu e?act ce cuno&tine noi a adu$ cu ea A:a$ha
de la Uru:. =tiu c# ai no&tri au auit numeroa$e vonuri de$pre
intericerea oric#rui con$um de carne de om "n toat# valea /ilului,
de$pre pedep$irea cu moartea a celor care nu $e $upuneau.
Triburile care de generaii "ntregi practica$er# canibali$mul erau
!urioa$e c# nu mai au voie $# $e bucure de ace$t obicei) dar &i mai
mare era !uria poporului "ntreg c# nu mai avea voie $# con$ume
morii. .# nu mai v+nei omul era un lucru, dar $# !ii obligat $#(i
"ngropi pe mo&ii t#i "n p#m+nt era teribil pentru ei, cum ar !i !o$t &i
pentru noi.
Pentru a !ace re$pectat decretul A:a$hei, regele a dat ordin ca
trupurile morilor $# !ie tratate cu tot !elul de ali!ii &i "n!#&urate "n
p+n#. /u numai c# nu mai aveau voie $# con$ume carnea mamei
$au a tat#lui, dar trebuia, cu mare cheltuial#, $# le "n!#&oare corpul
"n !+$ii de p+n# de in, ca apoi $#(l e?pun# intact, pentru a !i v#ut
de toi, &i $#(l depun# "n morm+nt "n incantaiile preoilor, "mpreun#
cu o!randele potrivite.
*n!#&urarea cadavrului trebuia !#cut# c+t mai rapid, ca nimeni $#
nu aib# acce$ la carnea mortului.
Pentru a(i convinge &i mai mult $# re$pecte noul ritual, A:a$ha &i
En:Ll au r#$p+ndit convingerea c# duhurile celor mori pro!itau cu
mult mai mult "n noua "mp#r#ie "n care plecau dac# corpurile lor
erau p#$trate "n!#&urate pe p#m+nt. Cu alte cuvinte, $e $punea
oamenilor> HP#rinii vo&tri nu($ deloc l#$ai "n p#r#$ire) dimpotriv#,
$unt cu mult mai bine p#$trai.H
/ou# ni $(a p#rut totul !oarte amuant c+nd am auit de a$ta>
aui, $# "n!#&uri morii &i $#(i in$talei "n camere mortuare mobilate,
$ub $au la $upra!aa de&ertului. G#$eam amuant# &i ideea c#
duhurilor morilor le(ar !i de vreun !olo$ per!ecta meninere a
trupului lor pe p#m+nt. C#ci, dup# cum &tie oricine care a comunicat
vreodat# cu duhurile, e mult mai bine pentru ele $# "&i uite trupul)
doar c+nd renun# cu totul la imaginea lor p#m+ntean# $e pot ridica
pe planul $uperior.
%ar acum, "n Egipt, "n mormintele celor !oarte bogai $au !oarte
religio&i $e g#$eau mumiile ace$tea, care putreeau "ncetul cu
"ncetul.
%ac# ne(ar !i $pu$ cineva c# "mb#l$#marea avea $# devin#
obiceiul cel mai tipic al culturii lor, c# egiptenii aveau $# continue(
a&a timp de patru mii de ani, c# va deveni un mare &i durabil mi$ter
pentru "ntreaga omenire &i c# "n $ecolul al dou#ecilea copiii aveau
$# mearg# la mueu $# vad# mumiile, n(am !i creut nici "n ruptul
capului.
Cricum, ce ne p#$a nou# de toate a$tea. /oi eram departe de
9alea /ilului. /ici m#car nu ne imaginam cum ar#tau egiptenii.
=tiam doar c# religia lor provenea din A!rica &i c# $e pro$ternau "n
!aa eului C$iri$, a eului $oarelui, Ra, &i c# aveau ei printre
animale. %ar nu(i "nelegeam "n nici un !el pe oamenii ace&tia. /u
"nelegeam alternana dintre inundaii &i de&ert din ara lor. C+nd ne
pica "n m+n# c+te un obiect !in !#cut de ei, percepeam c+te ceva
de$pre per$onalitatea lor, dar ne r#m+neau $tr#ini. =i ne p#rea r#u
pentru ei c# n(aveau voie $# con$ume morii.
C+nd puneam duhurilor "ntreb#ri de$pre ei, duhurile p#reau la !el
de amuate de egipteni. .puneau c# ace&tia aveau voci !rumoa$e &i
c# !olo$eau cuvinte !rumoa$e, &i c# era pl#cut $# le viitei templele
&i $anctuarele) le pl#cea limba egiptean#. Apoi p#reau $# piard#
intere$ul pentru "ntrebare &i $e e$chivau, cum !#ceau ade$ea.
Cele $pu$e ne !a$cinau, dar nu ne $urprindeau. =tiam bine c# &i
cuvintele noa$tre le pl#ceau, c# &i imnurile, &i c+ntecele noa$tre le
!#ceau pl#cere. Era clar deci c# $e amuau $# !ac# pe eii "n !aa
egiptenilor. Pentru duhuri a$ta era di$tracia !avorit# tot timpul.
Cu trecerea anilor, am auit $pun+ndu($e c# En:Ll, pentru a
uni!ica regatul &i a pune cap#t practicilor antropo!age, crea$e o
mare armat# &i cucerea ar# dup# ar# la nord &i la $ud. 0an$a$e &i
vapoare pe mare. 9echea &mecherie> le g#$eai alor t#i un inamic "n
vecini, ca $#(i "mpiedici $# $e r#boia$c# "ntre ei aca$#.
%ar, iar#&i, ce(aveam noi de(a !ace cu toate a$tea8 Eara noa$tr#
cuno&tea $enin#tatea &i !rumu$eea, aveam gr#dini pline de !ructe &i
c+mpii pe care cre&tea din bel&ug gr+ul $#lbatic, pe care oricine "l
putea recolta direct cu coa$a. Aveam o ar# cu iarb# verde &i cu
brie r#coroa$e. /u po$edam nimic care $# a"e vreun cuceritor.
.au, cel puin, a&a credeam noi.
.ora mea &i cu mine ne duceam viaa lini&tite pe coa$tele line
ale 7untelui Carmel, comunicam ade$ea prin telepatie cu mama $au
"ntre noi, $au vorbeam aleg+nd anume cuvinte $ecrete, cu a,utorul
c#rora ne "nelegeam per!ect, "n re$t "nv#am de la mama tot ce &tia
ea de$pre duhuri &i de$pre inimile oamenilor.
<eam poiunile magice pe care le prepara ea din plantele pe
care le cultivam pe munte &i, intr+nd "n tran$# $au "n $tare de vi$,
c#l#toream "n trecut &i vorbeam cu $tr#bunele noa$tre - mari
vr#,itoare, c#rora le cuno&team numele. Pe $curt, atr#geam $pre noi
c+tva timp duhurile ace$tor $tr#bune, ca $# ne tran$mit# c+te ceva
din cuno&tinele lor. %e a$emenea, c#l#toream "n a!ara corpului
no$tru departe "n $paiu.
7i(ar trebui c+teva ore bune ca $# v# pove$te$c ce vedeam "n
timpul tran$elor) o dat#, de pild#, "mpreun# cu 7e:are, ne(am
plimbat, in+ndu(ne de m+n#, pe $tr#ile din /inive, c#$c+nd gura la
minuni pe care nici nu ni le imagina$em vreodat#) dar a$ta n(are
acum importan#.
Ein doar $# v# $pun ce "n$emna pentru noi compania duhurilor,
armonia "n care tr#iam cu tot ce vieuia "n ,ur &i cu toate duhurile)
cum, c+teodat#, drago$tea pe care o aveau duhurile pentru noi era
la !el de palpabil# ca cea de$cri$# de mi$ticii cre&tini pentru
%umneeu $au $!ini.
Tr#iam !ericite "mpreun#, $ora mea, eu &i mama. Pe&terile
$tr#mo&ilor no&tri erau c#lduroa$e &i u$cate) aveam toate lucrurile
de care aveam nevoie - rochii !rumoa$e &i bi,uterii, &i piepteni
minunai de !ilde&, &i $andale de piele - pe care ni le aduceau
oamenii "n dar, c#ci nu ne pl#tea nimeni pentru ce !#ceam.
*n !iecare i de la %umneeu veneau $# ne con$ulte, iar noi
puneam duhurilor "ntreb#rile lor. A$t!el, "ncercam $# a!l#m ce le
reerva viitorul, c#ci duhurile pot $# &tie parial a$ta, "n m#$ura "n
care anumite evenimente par a !i ineluctabile.
Cu puterea noa$tr# telepatic# le citeam minile &i le o!eream
$!aturile cele mai "nelepte pe care le puteam da. %in c+nd "n c+nd,
ni $e aduceau &i po$edai, a&a c# !#ceam e?orci$me pentru a(i $c#pa
de demonul $au de $piritul r#u care intra$e "n ei, c#ci la a$ta $e
reuma totul. C+nd o ca$# era b+ntuit# de $ta!ii, ne duceam acolo
&i(i porunceam duhului r#u $# plece.
Cei care o cereau c#p#tau &i poiunea magic#. C#deau apoi "n
tran$# $au adormeau &i aveau vi$e complicate, pline de imagini, pe
care noi "ncercam apoi $# le interpret#m $au $# le e?plic#m.
Pentru a$t!el de $ervicii nu aveam nevoie neap#rat de duhuri,
de&i uneori le ceream $!atul. /e !olo$eam propriile puteri de
"nelegere &i de di$cern#m+nt &i ade$ea !olo$eam in!ormaiile pe
care ni le d#deau chiar cei intere$ai.
7inunea cea mai mare pe care o realiam - care ne cerea toate
!orele &i care n(avea reultate garantate - era aducerea ploii.
Procedam "n dou# !eluri de ba#> declan&am ori Hploicic#H,
!enomen $imbolic, mai degrab# demon$trativ, al !orelor noa$tre,
care aducea poporului o mare $enaie de calm, de $iguran#, ori
declan&am Hploaia cea mareH, care era nece$ar# culturilor, iar
acea$ta nece$ita e!orturi enorme, !#r# garania $ucce$ului.
*n ambele cauri, !#ceam apel la duhuri, c#rora trebuia $# le
!acem multe complimente, $# le chem#m pe nume, $# le cerem $#
$e adune &i $# "&i unea$c# !orele la porunca noa$tr#. HPloicicaH era
ade$ea realiat# cu a,utorul celor mai !amiliare dintre duhuri, cele
care ineau la 7e:are &i la mine "n mod $pecial &i care o iubi$er# pe
mama !oarte mult, ca &i pe toate $tr#bunele noa$tre, &i pe care ne
puteam biui oric+nd pentru $arcini grele, c#ci ne iubeau.
%ar pentru [ploaia cea mare\ aveam nevoie de multe duhuri &i,
deoarece nu $e "nelegeau "ntotdeauna bine "ntre ele &i nu aveau
che! $# cooperee, trebuia $# utili#m toate mi,loacele de $educie
pentru a le convinge $# vin#. Trebuia $# c+nt#m, $# dan$#m.
7unceam ore "ntregi la a&a ceva, &i treptat duhurile $e l#$au atra$e,
$e adunau, $e l#$au $ub,ugate de idee &i, "n cele din urm#, $e
puneau pe treab#.
7e:are &i cu mine am reu&it $# aducem Hploaia cea mareH doar
de trei ori. %ar ce minunat era $# vei norii adun+ndu($e dea$upra
v#ii, $# vei p+nele orbitoare de ap# c#+nd ca ni&te imen$e
perdele. Tot poporul ie&ea "n ploaie, iar p#m+ntul parc# $e um!la, $e
de$chidea, ca $# ne mulumea$c#.
HPloicicaH ne reu&ea mai de$) o !#ceam pentru alii $au doar de
pl#cerea noa$tr#.
Renumele ne(a venit din realiarea Hploii celei mariH, eram
cuno$cute p+n# "n dep#rt#ri. 'u$e$em dintotdeauna cuno$cute
drept vr#,itoarele de pe munte) acum "n$# veneau $# ne con$ulte &i
oameni din regiuni mult mai nordice, din inuturi c#rora nici nu le
cuno&team numele.
Camenii "&i a&teptau r+ndul "n $at "nainte $# vin# la noi $# bea
poiunea &i $# le !ie de$ci!rate vi$ele. *&i a&teptau r+ndul &i pentru a
ne cere $!aturi, alteori doar pentru a ne cunoa&te. 'ire&te, "n $at li $e
d#dea de b#ut &i de m+ncare, "n $chimbul c#rora $#tenii acceptau
c+te un dar, a$t!el toat# lumea pro!ita de pe urma ace$tei $ituaii
$au, cel puin, a&a $e p#rea. *n de!initiv, ceea ce !#ceam noi nu $e
deo$ebe&te prea mult de ceea ce !ac "n iua de ai doctorii "n
p$ihologie) $tudiam imaginile, le interpretam, c#utam $# e?tragem
c+te ceva adev#rat din $ubcon&tientul lor) iar minunile cu HploicicaH
$au cu Hploaia cea mareH $erveau doar pentru a le da "ncredere "n
noi celor care ne con$ultau.
*ntr(o i, cam cu ,um#tate de an "nainte de a muri mama, ne(a
$o$it o $cri$oare. C adu$e$e un me$ager din partea regelui &i a
reginei din Qemet, adic# Egipt, c#ci a&a "&i numeau pe atunci
egiptenii ara. Era $cri$# pe o t#bli# de argil#, cum $e !olo$eau &i la
Ierihon, &i /inive, erau de$enate pe ea !igurine &i $emne care mai
t+riu au !o$t numite cunei!orme.
/u am putut $# o citim, bine"nele$) de !apt, ni $(a p#rut chiar un
lucru "n$p#im+nt#tor, ne(am g+ndit c# ar putea !i vreun ble$tem.
/ici n(am vrut $# o atingem, dar eram obligate $(o !acem dac#
voiam $#(nelegem me$a,ul.
7e$agerul ne(a $pu$ c# $uveranii lui, A:a$ha &i En:Ll, aui$er#
de puterile noa$tre &i ar !i onorai $# le viit#m curtea) trimi$e$er# o
e$cort# numeroa$# pentru noi $# ne "n$oea$c# p+n# "n regatul
Qemet &i ne promiteau daruri mari la plecare.
Toate trei am !o$t !oarte ne"ncre#toare "n $pu$ele ace$tui
me$ager. El ne $punea c+t &tia, dar ne era limpede c# lui nu i $e
$pu$e$e totul.
Atunci, mama a luat t#blia "n m+ini. A perceput imediat ceva ce
emana din ea &i a avut intuiia unei mari nenorociri. 7ai "nt+i n(a
vrut $# ne $pun# ce(i ap#ru$e) apoi, lu+ndu(ne deoparte, ne(a $pu$
c# regele &i regina erau prime,dio&i, $+ngero&i &i intolerani "n
privina credinelor celorlali. =i c#, orice ar !i i$ $cri$oarea, de la ei
nu ne puteam a&tepta dec+t la o enorm# nenorocire.
Apoi 7e:are &i cu mine am luat &i noi $cri$oarea "n m+n# &i am
pre$imit tot nenorociri. Era "n$# ceva tainic "n a$ta, un ame$tec
tulbure, "n care r#ul &i "ndr#neala $e "mbinau cu ceea ce p#rea $#
!ie binele. Pe $curt, nu era un $implu complot menit $# ne capturee
&i $# ne !ure puterile) era o aciune in$pirat# de o real# curioitate &i
de re$pect.
*n cele din urm#, le(am "ntrebat pe duhuri - pe cele dou# la care
ineam noi cel mai mult. Au venit &i ne(au citit $cri$oarea, pentru ele
era e?trem de u&or. /e(au $pu$ c# me$agerul ne $pu$e$e adev#rul.
%ar c# &i ele pre($imeau o mare nenorocire care ni $e putea
"nt+mpla dac# ne duceam la curtea regelui &i reginei Qemetului.
H%e ce8H le(am mai "ntrebat noi.
HPentru c# regele &i regina o $# v# pun# "ntreb#ri, ne(au r#$pun$
ele, iar dac# voi vei r#$punde cin$tit, cum v# e obiceiul, $e vor
m+nia la culme &i v# vor aduce piei(rea.H
'ire&te, nu ne(am !i du$ "n Egipt, oricum. /u ne(am !i p#r#$it
muntele no$tru. Acum &tiam $igur c# nu trebuia $# o !acem. I(am
r#$pun$ me$agerului, cu tot re$pectul cuvenit, c# nu puteam $# ne
p#r#$im ara "n care ne(am n#$cut, c# nici o vr#,itoare din neamul
no$tru nu pleca$e de(aici vreodat#, &i l(am rugat a&a $# le $pun# &i
regelui, &i reginei.
%eci, me$agerul a plecat, iar noi ne(am reluat viaa normal# de
i cu i.
Pe$te c+teva nopi ne(a viitat un $pirit r#u, unul pe care(l
numeam Amel. Era un $pirit uria&, e?trem de puternic, plin de
ranchiun#, care, pentru a ne atrage atenia, $e apuca$e $# dan$ee
"n poiana din !aa pe&terii noa$tre &i $# $e laude c# "n cur+nd n(ar !i
impo$ibil $# avem nevoie de el.
Eram de mult obi&nuite cu lingu&irile duhurilor rele) iar ele $e
"n!uriau v#+nd c# tot nu le vorbim, cum ar !i !#cut orice alte
vr#,itoare $au vraci. /oi &tiam "n$# c# entit#ile ace$tea nu erau
demne de "ncredere &i nici controlabile, a&a c# nu !#cu$em niciodat#
vreo tentativ# de a le cere ceva &i eram convin$e c# nici n(o $# o
!acem vreodat#.
Ace$t Amel, mai cu $eam#, era "nnebunit de !aptul c#(l negli,am,
cum icea el. %eclara tot timpul c# el era HAmel cel puternicH, HAmel
invincibilulH, &i c# noi ar trebui $#(i ar#t#m ceva re$pect. C#ci $(ar
putea $# avem mare nevoie de el "n viitor. 7ai mult# nevoie dec+t
ne(am putea imagina, c#ci mari nenorociri aveau $# $e abat# a$upra
capetelor noa$tre.
*n momentul acela a ie&it a!ar# &i mama &i l(a "ntrebat ce
nenorociri vedea el la oriont.
Am !o$t am+ndou# !oarte contrariate, c#ci ne interi$e$e
dintotdeauna $# vorbim cu duhurile rele) iar ea, dac# li $e adre$a,
era doar pentru a le ble$tema $au pentru a le alunga, $au pentru a
le "ncurca cu ghicitori &i "ntreb#ri viclene, "nc+t $e "n!uriau de propria
$tupiditate &i renunau.
Amel cel teribil, cel r#u, cel atotputernic, oricare ar !i numele pe
care &i(l lua, iar de l#udat $e l#uda la ne$!+r&it, ne(a i$ numai c# ne
a&teptau mari nenorociri &i c#, dac# am !i de&tepte, am !ace bine $#(
i ar#t#m ceva mai mult# con$ideraie. Apoi $(a pu$ pe laude, !#c+nd
pe groavul cu toate r#ut#ile pe care le "n!#ptui$e la porunca
vracilor de la /inive. Cum &tia el $#(i chinuie pe oameni, cum "i "nne(
bunea, cum "i "nepa de parc# ar !i !o$t un nor de t#uni. .(a l#udat &i
c# le poate $uge $+ngele) c#(i pl#cea gu$tul $+ngelui &i c#, dac#
vrem, poate $# o !ac# &i la porunca noa$tr#.
7ama i(a r+$ "n na$. HCe te tot laui cu a&a ceva8 E&ti doar un
$pirit, n(ai trup, nu poi $# $imi nici un gu$t;H i(a i$ ea. Iar a$ta era
e?act genul de ob$ervaie care "ntotdeauna le "n!uria la culme pe
duhuri, c#ci ne invidiau pentru trupul no$tru, cum v(am mai $pu$.
Ca $# "&i demon$tree puterea, Amel $(a repeit a$upra mamei
ca o pal# de v+nt) pe loc duhurile bune i(au luat ap#rarea &i(n
poian# $(a produ$ o v+noleal# de nede$cri$, dar, c+nd totul $(a
potolit &i Amel a !o$t alungat de duhurile care ne p#eau, am v#ut
pe m+na mamei urme de "nep#turi. Amel reu&i$e deci $#(i $ug#
ni&te $+nge, e?act cum $e l#uda$e, ca &i cum un roi "ntreg de t#uni
ar !i chinuit(o cu "nep#turile.
7ama a r#ma$ cu ochii la "mpun$#turile acelea ca de ac)
duhurile care o prote,au $(au "n!uriat c# !u$e$e tratat# !#r# re$pect,
dar ea le(a poruncit $# $tea cumini. *n t#cere, $e concentra a$upra
ace$tei probleme, cum de putea $piritul acela $# $imt# gu$tul
$+ngelui pe care(l $up($e$e.
Atunci a intervenit 7e:are, care ne(a e?plicat ce vedea ea, c# "n
centrul imen$ului lor corp inviibil ace$te duhuri po$edau un
$+mbure micro$copic de materie &i c# prin el puteau eventual $#
$imt# gu$tul $+ngelui. Imagi(nai(v#, ne(a $pu$ 7e:are, !itilul unei
l#mpi, un mic !ilament "n mi,locul !l#c#rii. 'itilul ace$ta ar putea
ab$orbi $+ngele. Tot a$t!el, $piritul re$pectiv, care pare o imen$#
!lac#r#, are "n centru !itilul acela mic.
7ama $(a ar#tat ne"ncre#toare, dar toat# pove$tea a$ta nu i(a
pl#cut. P#$tr+ndu(&i $imul ironiei, ne(a $pu$ c# lumea preenta
de$tule mi$tere &i !#r# duhurile rele care au prin$ gu$tul $+ngelui.
H%i$pari de(aici, AmelH, a mai i$ ea, ble$tem+ndu(l, ic+ndu(i c#(i un
$pirit banal, lip$it de orice importan#, c# nu conta, c# n(avea de ce
$# !ie recuno$cut de nimeni &i c# ar !ace mai bine $# plece. Pe $curt,
i(a i$ acelea&i lucruri pe care le icea &i altora c+nd voia $# !ie
l#$at# "n pace de duhuri cic#litoare &i ne$u!erite - cam acelea&i
lucruri pe care, u&or modi!icate, le $pun &i preoii e?orci&ti acum, de
!iecare dat# c+nd vor $# vindece vreun copil po$edat.
Ceea ce o "ngri,ora$e pe mama, "n a!ara giumbu&lucurilor lui
Amel, era !aptul c# ne preve$tea nenorociri. Pre$entimentul pe care(
l avu$e$e la atingerea t#bliei de argil# devenea tot mai puternic.
%ar tot nu a c#utat $pri,inul duhurilor bune. Poate c# &tia ea c# era
mai bine $# nu le $olicite. Cricum, n(am cum $# &tiu ce a g+ndit
atunci. *n orice ca, mama &tia c# $e preg#tea ceva &i, dup# toate
aparenele, $e $imea incapabil# $# "mpiedice declan&area
evenimentelor. Probabil c# $imea c# uneori, voind $# te !ere&ti de o
cata$tro!#, de(abia o provoci.
Cricum, la c+teva ile dup# a$ta $(a "mboln#vit, a $l#bit "n!ior#tor
&i, p+n# la urm#, nici n(a mai putut vorbi.
C+teva luni "ntregi a r#ma$ culcat#, paraliat#, pe ,um#tate
adormit#. .t#team l+ng# ea i &i noapte &i(i c+ntam, "i aduceam
!lori, "ncercam $#(i citim g+ndurile. %uhurile erau "ntr(o teribil# $tare
de agitaie, pentru c# ineau mult la ea. '#ceau $# $u!le v+ntul pe
toat# coa$ta muntelui &i rupeau !runele din copaci.
%e alt!el, tot $atul era pro!und m+hnit. Apoi, "ntr(o diminea#,
g+ndurile mamei au c#p#tat c+t de c+t !orm# din nou, doar c# erau
imagini incoerente. 9edeam c+te un c+mp "n$orit, !lori, lucruri pe
care le cuno$cu$em "n copil#rie, "n !ine, doar pete de culoare &i
nimic mai mult.
=tiam bine c# mama era pe moarte, duhurile o &tiau &i ele.
'#ceam tot ce puteam $# le calm#m, dar unele dintre ele !u$e$er#
cuprin$e de m+nie. 0a moarte, !antoma ei avea $# $e ridice, $#
traver$ee t#r+mul lor, apoi aveau $# o piard# pentru totdeauna, iar
a$ta le "nnebunea de durere.
P+n# la urm#, $(a $tin$, cum era natural &i inevitabil, iar noi am
ie&it din grota noa$tr# pentru a anuna $atului "ntreg c# mama
pleca$e dintre noi $pre t#r+muri mai "nalte. Toi copacii de pe munte
au !o$t cuprin&i de v+ntul $t+rnit de duhuri) "n aer pluteau numai
!rune veri $mul$e de ele de pe ramuri. /oi pl+ngeam) pentru
prima oar# "n via# mi $(a p#rut c# aud &i eu duhurile - am auit
cum pl+ngeau &i $e v#ic#reau "n v+nt.
.#tenii au venit imediat $# !ac# ce cerea ritualul.
7ai "nt+i, mama a !o$t "ntin$# pe un !el de cata!alc de piatr#,
dup# obicei, ca toat# lumea $# poat# veni $#(i aduc# omagiul. Era
"mbr#cat# "n rochia ei alb# din p+n# topit#, de Egipt, la care inu$e
cel mai mult c+nd era "n via#, &i "mpodobit# cu bi,uteriile ei cele
mai $cumpe, adu$e de la /inive, plu$ inelele &i colierul de o$ printre
care erau &i relicve din $tr#mo&ii no&tri &i care "n cur+nd avea $# ne
revin#.
%up# vreo ece ore, dup# ce $ute de per$oane din $atul no$tru &i
din $atele "nvecinate de!ila$er# prin !aa corpului ei, am "nceput
prepararea corpului pentru o$p#ul !unerar. Cric#rui alt $#tean i(ar !i
!#cut onoarea a$ta preoii. %ar noi dou# eram vr#,itoare, cum !u$e$e
&i mama, a&a c# numai noi dou# o puteam atinge. A$t!el, !#r#
nimeni altcineva, la lumina l#mpilor cu ga, i(am $co$ rochia &i i(am
acoperit tot corpul cu !lori proa$pete &i cu !rune. I(am de$!#cut
craniul cu gri,#, "n a&a !el "nc+t $# r#m+n# "ntreg la nivelul !runii,
am ridicat atent calota &i am e?tra$ creierul, pe care, "mpreun# cu
ochii, l(am depu$ pe un platou aparte. Apoi, printr(o inciie
practicat# cu la !el de mult# gri,#, i(am e?tra$ din piept inima, pe
care, de a$emenea, am depu$(o pe un platou. Am+ndou# platourile
au !o$t acoperite cu c+te un capac de argil# pentru a le prote,a.
Apoi $#tenii au con$truit din c#r#mii o vatr# "n ,urul corpului
mamei &i a platourilor, depu$e direct pe cata!alcul de piatr#, au
aprin$ !ocul dede$ubtul pietrei &i a "nceput coptul corpului.
Ace$ta a durat toat# noaptea. %uhurile $e potoli$er# c#ci $u!letul
mamei p#r#$i$e corpul. Corpul nu cred c# le intere$a) pentru ele, ce
!#ceam noi acum nu avea nici un intere$, dar pentru noi conta
enorm.
%in cau# c# mama !u$e$e vr#,itoare &i c# a$ta eram &i noi,
numai noi puteam $#(i con$um#m carnea. /ou# ne revenea "n
"ntregime, eram $ingurele "n drept $# o !acem, dup# tradiie. .#tenii
nu ne puteau a,uta, cum ar !i !#cut "n orice alt ca "n care de pe
urma de!unctului ar !i r#ma$ doar doi copii care $# "mplinea$c#
acea$t# obligaie. Cric+t ar !i durat, trebuia $# con$um#m numai noi
dou# tot corpul, dar $#tenii aveau $# r#m+n# de veghe "mpreun# cu
noi p+n# la $!+r&it.
Pe m#$ur# ce $e apropia dimineaa &i corpul mamei $e cocea "n
cuptor, noi deliberam cum $# proced#m "n privina creierului &i a
inimii. Trebuia $# le reparti#m "ntre noi &i ne puneam "ntrebarea
care era cea mai bun# $oluie, c#ci eram pro!und $uper$tiioa$e cu
privire la ace$te organe &i la propriet#ile !iec#ruia.
Pentru multe popoare din epoca aceea inima conta cel mai mult.
0a egipteni, de pild#, locul con&tiinei era "n inim#. A&a credeau &i
con$#tenii no&tri) dar noi, ca vr#,itoare, con$ideram c# "n creier
reid# $piritul uman, adic# acea parte din om care $e a$eam#n# cu
ce era "n duhurile din aer. Credina noa$tr# cu privire la importana
creierului venea &i din !aptul c# ochii erau "n leg#tur# cu el, c#ci ei
erau organul vederii. 9ederea era, de !apt, ce !#ceam noi,
vr#,itoarele> vedeam "n inimile oamenilor, vedeam "n viitor, vedeam
"n trecut. %e alt!el, pe limba noa$tr#, ceea ce eram noi $e numea
v##tor) a$ta "n$emna cuv+ntul vr#,itoare.
%ar toate ace$tea ineau de ritual, c#ci noi &tiam !oarte bine c#
$piritul mamei p#r#$i$e de,a corpul. Trebuia $# con$um#m ace$te
organe din re$pect pentru ea, ca $# nu le l#$#m $# putreea$c#.
%eci nu ne(a !o$t greu $# a,ungem la un acord> 7e:are urma $#
m#n+nce creierul &i ochii, iar eu - inima.
7e:are era, dintre noi dou#, cea mai puternic# - $e &i n#$cu$e
prima &i era cea care lua conducerea "n tot !elul de aciuni) cea care
vorbea "ntotdeauna prima. *&i a$uma$e rolul de $or# mai mare, cum
$e "nt+mpl#, !#r# e?cepie, la toi gemenii. /i $(a p#rut deci !ire$c ca
ea $# ia ochii &i creierul, iar eu, dintotdeauna mai lini&tit#, mai
"nceat#, $# iau organul a$ociat cel mai ade$ea cu $im#mintele
pro!unde, cu drago$tea - inima.
Eram mulumite de alegerea !#cut#, a&a c#, de&i cerul era din ce
"n ce mai lumino$, ne(am culcat c+teva ore, obo$ite cum eram de
veghe &i de po$tul impu$ "nainte de o$p#.
0a un moment dat, chiar "nainte de venirea dimineii, ne(au
treit duhurile. Iar $t+rni$er# v+ntul. Eu am ie&it din grot#) !ocul
ardea "nc# la cuptor. .#tenii care veghea$er# "mpreun# cu noi
adormi$er# &i ei. .up#rat# pe duhuri, le(am $pu$ $# !ac# lini&te. Unul
dintre ele, cel pe care(l iubeam cel mai mult, mi(a $pu$ c# pe munte
$e aduna$er# $tr#ini, !oarte muli $tr#ini care erau impre$ionai de
puterile noa$tre &i !oarte curio&i - prime,dio$ de curio&i - "n
privina !e$tinului ceremonial.
HCamenii ace&tia vor ceva de la tine &i de la 7e:are, mi(a
comunicat el. /(au venit cu intenii bune.H
I(am r#$pun$ c# ve&nic veneau $tr#ini pe la noi) c# nu era nimic
$pecial, c# trebuia $# $e potolea$c# &i $# ne la$e $# !acem ce aveam
de !#cut. %ar, oricum, m(am du$ la unul dintre $#teni &i i(am
pove$tit ce a!la$em, rug+ndu(l $# $pun# $atului "ntreg $# !ie gata "n
ca de prime,die, $# aduc# arme cu ei c+nd aveau $# $e adune
pentru o$p#.
/u era o cerere !oarte ciudat#. Criunde $e duceau, oamenii "&i
luau armele cu ei. Cei care !u$e$er# $oldai $au care(&i permiteau
lu?ul de a avea o $pad# o purtau "ntotdeauna) cei care aveau cuite
le aveau "ntotdeauna "n!ipte la br+u.
*n general, a$ta nu m# preocupa) "n de!initiv, $tr#ini de la mari
dep#rt#ri a,ungeau tot timpul p+n# "n inuturile noa$tre) era c+t $e
poate de natural $# vin# pentru ace$t eveniment $pecial - moartea
unei vr#,itoare.
%ar &tii urmarea. Ai v#ut(o "n vi$e. Ai v#ut cum $(au adunat
"n poian# $#tenii c+nd $oarele era aproape la enit. Poate ai v#ut
cum au de$!#cut c#r#miile cuptorului r#corit $au ai v#ut direct
trupul mamei, copt, "nnegrit, dar lini&tit ca "n $omn, pe piatra
!ierbinte. Ai ob$ervat !lorile &i !runele o!ilite care o acopereau, pla(
tourile cu inima, creierul &i ochii.
/e(ai v#ut pe noi dou# "ngenuncheate de(o parte &i de alta a
corpului mamei. =i ai auit c+nd a "nceput muica.
Ceea ce nu puteai vedea, dar cunoa&tei acum, e c# de mii de
ani poporul no$tru $e aduna la a$t!el de o$pee. %e mii de ani
tr#i$em "n valea aceea &i pe coa$tele muntelui unde iarba cre&tea
"nalt# &i copacii d#deau roade bogate. Erau inuturile noa$tre, era
tradiia noa$tr#, era r+ndul no$tru.
Era momentul no$tru $acru.
Pe c+nd 7e:are &i cu mine eram "ngenuncheate una "n !aa
celeilalte, "mbr#cate "n rochiile noa$tre cele mai !rumoa$e &i purt+nd
bi,uteriile care(i aparinu$er# mamei, nu g+ndeam deloc la
preve$tirile $umbre ale duhurilor, nici la pro!unda tulburare a mamei
c+nd atin$e$e $cri$oarea de la regele &i regina din Qemet. /oi
vedeam "n !aa noa$tr# o via# lini&tit#, plin# de $perane, de
!ericire, printre cei din neamul no$tru.
/u &tiu c+t am r#ma$ a&a "ngenuncheate) c+t timp ne(a trebuit
$# ne preg#tim $u!letele pentru momentul $uprem. 7i(aminte$c
doar c#, parc# la uni$on, am ridicat platourile cu organele mamei &i
c# muicanii au atacat litania tradiional#. Aerul, de,a plin de
c+ntecul p#$#relelor, a r#$unat de melodia !lautului &i de b#t#ile
tobelor, "n vreme ce "n ,ur toat# lumea "&i inea parc# re$piraia.
Acela a !o$t momentul "n care $(a ab#tut nenorocirea pe$te noi)
a venit at+t de bru$c, cu tropotele de picioare &i cu ipetele
r#boinice ale $oldailor egipteni care $(au n#pu$tit a$upra noa$tr#,
c# nici n(am "nele$ pe loc ce $e(nt+mpl#. /e(am aruncat am+ndou#
pe$te corpul mamei, $#(l prote,#m de pro!anare, dar ei ne(au $mul$
de(acolo, platourile $(au r#$turnat "n #r+n#, cata!alcul de piatr# a
!o$t r#$turnat.
7e:are a $co$ un urlet de(a dreptul inuman. =i eu am ipat, am
ipat oribil c+nd am v#ut corpul mamei r#$turnat "n cenu&#.
/(am auit dec+t "n,ur#turi> eram cu toii tratai drept m+nc#tori
de oameni, drept canibali, $#lbatici care nu meritau alt# $oart#
dec+t $# !ie trecui prin $abie.
/ou# nu ne(a !#cut nimeni nici un r#u. %e&i ne b#team &i urlam,
am !o$t legate &i l#$ate deoparte, incapabile $# !acem ceva pentru
ai no&tri care erau m#cel#rii "n !aa noa$tr#. .oldaii au c#lcat "n
picioare corpul mamei) au c#lcat "n picioare &i inima, &i creierul, &i
ochii. 0e(au !#cut una cu p#m+ntul, "n vreme ce alii !#ceau buc#i
b#rbaii, !emeile &i copiii din $atul no$tru.
Apoi, prin corul de ipete, printre urletele "n!ior#toare ale celor ce
piereau cu $utele pe coa$ta muntelui, am auit(o pe 7e:are
invoc+nd duhurile pentru r#bunare, chem+ndu(le $#(i pedep$ea$c#
pe $oldai pentru ce !#cu$er#.
%ar ce conta pentru a$t!el de oameni ploaia $au v+ntul8 Copacii
au "nceput $# $e "ndoaie, p#m+ntul "ntreg parc# $e cutremura)
!runele au umplut iar atmo$!era, cum $e "nt+mpla$e &i cu o $ear#
mai "nainte. Pe coa$t# au "nceput $# $e ro$togolea$c# bolovani, $(a
ridicat un nor de pra!. Egiptenii n(au avut dec+t un moment de
eitare, c#ci En:Ll, regele lor, i(a "ncura,at el "n$u&i, $pun+ndu(le c#
ace$tea erau doar mani!e$t#ri banale de vr#,itorie &i c# demonii pe
care(i invocam nu erau "n $tare de nimic mai mult.
Ce $punea el era per!ect adev#rat) a&a c# ma$acrul a continuat.
Eram am+ndou# preg#tite $# murim. %ar nu ne(au uci$. /u aveau
intenia $# o !ac#, a&a c# ne(au t+r+t dup# ei, l#$+nd "n urm# $atul
incendiat, c+mpurile de gr+u $#lbatic "n !l#c#ri, corpurile $#tenilor
abandonate "n #r+n#, $# !ie m+ncate de animalele $#lbatice &i $#
putreea$c# "n p#m+nt, !#r# $# aib# parte de ritualurile tradiionale.
7aharet $e opri. *&i cobor" capul &i &i(l $pri,ini c+teva $ecunde pe
m+inile "mpreunate ca pentru o rug#ciune, cu degetele ating+ndu(
$e. C+nd relu# pove$tirea vocea i $e a$pri$e u&or, era mai ,oa$#, dar
continu# "n acela&i ritm.
- Ce(i, "n de!initiv, o comunitate mic#, !#cut# din c+teva $ate8
Ce "n$emn#tate are un popor mic $au o via#8
7ii de a$t!el de popoare $unt "ngropate $ub p#m+nt. A&a a !o$t &i
cu poporul no$tru.
Tot ce &tiu$em, tot ce !u$e$em, !u$e$e pu$tiit "ntr(o $ingur# or#.
C armat# bine antrenat# n(avu$e$e nevoie de mai mult ca $#(i
m#cel#rea$c# pe p#$torii no&tri, pe !emei &i pe cei tineri &i
nea,utorai. .atele noa$tre !u$e$er# ra$e de pe $upra!aa
p#m+ntului) tot ce putu$e $# ard# !u$e$e ar$.
Pe munte &i "n $atul de la poalele lui, n(am mai $imit dec+t
preena !antomelor celor uci&i) o mare de !antome, unele at+t de
agitate &i de tulburate din caua violenei, c# nici nu voiau $# $e
de$prind# de p#m+nt de groa# &i de durere, altele ridic+ndu($e din
trupuri ca $# nu mai $u!ere.
Iar duhurile ce puteau !ace8
Au "n$oit cortegiul no$tru p+n# "n Egipt, atac+ndu(i "n toate
!elurile pe purt#torii litierei "n care eram legate noi dou#, $tr+n$e
una l+ng# alta &i pl+ng+nd tot timpul.
.eara, c+nd cortegiul $e oprea, $t+rneau un v+nt care lua pe $u$
corturile &i le "mpr#&tia. %ar regele continua $#(i "ncura,ee pe
$oldai, ic+ndu(le c# n(au de ce $# $e team#. Regele le d#dea
"ncredere, $pun+ndu(le c# eii egipteni erau mai puternici dec+t
demonii $t+rnii de vr#,itoare. %+ndu(&i $eama c# duhurile nu erau
"n $tare de mai mult, $oldaii i $e $upuneau.
*n !iecare $ear#, regele ordona $# !im adu$e "n !aa lui. /e
vorbea pe limba noa$tr#, de$tul de comun# "n vremea aceea,
vorbit# de la Tigru &i Eu!rat p+n# pe coa$tele 7untelui C+rmei.
H.untei vr#,itoare ve$tite, ne $punea el cu o voce bl+nd# &i
e?a$perant de $incer#. Pentru a$ta v(am l#$at "n via#, de&i $untei
m+nc#toare de carne de om, ca tot poporul vo$tru, de&i v(am
$urprin$ a$upra !aptului c+nd v(am atacat. 9(am cruat ca $# pro!it
de "nelepciunea voa$tr#) eu &i regina mea dorim $# "nv##m c+t mai
multe de la voi. .punei ce dorii ca $# v# treac# durerea &i !ac totul.
Acum $untei $ub protecia mea) eu v# $unt $uveranul.H
Pl+ng+nd, re!u+nd $#(l privim "n ochi, ner#$pun+nd, r#m+neam
"n !aa lui p+n# ce $e plicti$ea de noi &i ne trimitea $# dormim "n
litiera aceea mic# - un $oi de cutie de lemn cu mici !ere$truici -
cum dormi$em &i p+n# atunci.
C dat# $ingure, ne reluam conver$aiile !#r# $# ro$tim vreo vorb#
$au "n limba noa$tr# codi!icat#, cu cuvinte pre$curtate &i cu ge$turi
pe care numai noi dou# le "nelegeam. /e(am adu$ aminte ce(i
anuna$er# mamei duhurile &i cum c#u$e ea la pat dup# primirea
$cri$orii de la regele din Qemet &i cum nu $e mai "ndr#veni$e dup#
aceea. %ar tot nu ne era !ric#.
Eram, de !apt, prea "ndurerate ca $# ne temem. Parc# muri$em
&i noi o dat# cu ceilali pe care(i v#u$er#m ma$acrai, o dat# cu
mama, al c#rei trup $u!eri$e acel teribil $acrilegiu. /u ne puteam
"nchipui ceva mai r#u. Eram "mpreun#, $ingurul lucru mai r#u putea
!i $# !im de$p#rite.
*n timpul ace$tei lungi c#l#torii $pre Egipt am avut parte de o
m+ng+iere pe care n(aveam $# o uit#m. Intendentul regelui,
QhaLman, veghea a$upra noa$tr# cu mult# mil#, !#cea tot ce putea,
"n $ecret, $# ne u&uree $u!erinele.
7aharet $e opri &i $e uit# $pre QhaLman, care(&i inea m+inile
"ncruci&ate pe ma$# &i privea "n ,o$. P#rea $# !ie cu!undat "n
amintirile de$pre care pove$tea 7aharet. Accept# omagiul lui
7aharet, dar nu p#ru mai con$olat. *n cele din urm#, ridic# $pre ea
ochii "n $emn de recuno&tin# ame$tecat# cu curioitate. %ar nu
pu$e nici o "ntrebare. *&i plimb# privirea pe$te ceilali, con&tient de
atenia pe care i(o d#deau cu toii, trecu pe$te privirea cu care(l !i?a
Armand, apoi pe$te cea a lui Gabrielle, dar, din nou, nu $pu$e nimic.
7aharet relu# pove$tirea.
- QhaLman ne(a $l#bit leg#turile de c+te ori $(a preentat
ocaia, ne(a dat voie $eara $# !acem c+iva pa&i, ne(a adu$ carne &i
ap#. .(a purtat cu o deo$ebit# delicatee, c#ci nu ne vorbea c+nd
!#cea ceva pentru noi, nu c#uta recuno&tina noa$tr#. '#cea totul
dintr(o inim# bun#. Pur &i $implu, nu $uporta $#(i vad# pe alii
$u!erind.
Cred c# vreo ece ile a durat c#l#toria noa$tr# p+n# "n regatul
Qemet. Poate o !i !o$t mai mult) poate, mai puin. 0a un moment
dat, "n timpul c#l#toriei, duhurile $(au $#turat $# repete acelea&i mici
r#ut#i, iar noi, !#r# che! de via#, m+hnite cum eram, nu le(am mai
invocat. /ici "ntre noi nu mai vorbeam, doar $chimbam c+te(o privire
din c+nd "n c+nd.
*n !ine, am a,un$ "ntr(un inut cum nu mai v#u$em niciodat#.
Trec+nd de dunele ar#toare ale de&ertului, am a,un$ pe
p#m+nturile !ertile care $e(ntindeau de(a lungul /ilului, un p#m+nt
negru care d#du$e numele de Qemet regatului) apoi am traver$at
!luviul pe plute, la !el ca toat# armata, pentru a intra "ntr(un ora&
imen$ "n care cl#dirile erau de c#r#mid# ro&ie, cu acoperi&uri de
paie, &i(n care $e g#$eau temple mari &i palate din acelea&i
materiale, dar care erau de o mare !rumu$ee.
Era cu mult "naintea epocii arhitecturii din piatr#, "naintea
apariiei templelor !araonilor, care au !#cut renu(mele Egiptului p+n#
"n iua de ai.
.e vedea de,a gu$tul pe care(l aveau pentru ornamentaie,
pentru monumental. 'olo$i$er# c#r#mii de lut near$e, tre$tii &i
"mpletituri pentru a ridica pereii aceia "nali, pe care apoi "i v#ruiau
&i "i "mpodobeau cu de$ene $plendide.
Palatul, unde am !o$t du$e ca prioniere ale regelui, era $tr#,uit
de coloane mari, con$truite din enorme liane din ,ungl#, u$cate,
legate la un loc &i lipite cu noroi din r+u) "n curtea "nchi$# !u$e$e
!#cut un ele&teu "n care pluteau !lori de lotu$ &i care era "ncon,urat
de copaci "n !loare.
/u mai cuno$cu$em oameni at+t de bogai ca egiptenii ace&tia,
plini de bi,uterii, cu p#rul "mpletit "n eci de codie, cu ochii machiai.
%e alt!el, machia,ul ochilor ne cam tulbura. G#$eam c# le "n#$pre&te
privirea &i c# "i d# o ad+ncime care nu core$pundea "ntotdeauna
realit#ii. *n mod in$tinctiv, ne di$pl#cea ace$t arti!iciu.
Tot !a$tul ace$ta nu !#cea dec+t $# ne accentuee $u!erina.
Uram tot ce vedeam "n ,ur. %in partea oamenilor, de&i nu le
"nelegeam limba ciudat#, nu percepeam dec+t ur# &i !ric#. .e p#rea
c# p#rul no$tru ro&u "i uimea pe$te m#$ur#, iar !aptul c# eram
gemene le producea o !ric# teribil#.
C+ndva e?i$ta$e la ei obiceiul de a omor" gemenii) dac# uneori
$e n#&teau copii cu p#r ro&u, ace&tia erau, !#r# e?cepie, $acri!icai
eilor. .e con$idera c# a$ta aduce noroc.
Percepeam lucrurile ace$tea prin telepatie) din "nchi$oare
a&teptam mohor+te $# ni $e hot#ra$c# $oarta.
Ca &i mai "nainte, $ingura noa$tr# m+ng+iere era atenia pe care
ne(o d#dea QhaLman. QhaLman, intendentul regelui, veghea $# ne
bucur#m de unele "nle$niri "n "nchi$oare. /e aducea $chimburi
curate, !ructe, bere. /e(a adu$ p+n# &i piepteni pentru a ne piept#na
&i rochii curate) a "nceput apoi $# ne vorbea$c# &i ne(a pove$tit c#
regina era bl+nd# &i bun#, c# n(aveam de ce $# ne !ie !ric#.
/oi ne d#deam $eama c# $punea adev#rul, nu era nici o
"ndoial#) dar $imeam totu&i c# ceva nu era "n regul#, ca "n urm# cu
multe luni din vorbele me$agerului regelui. Chinurile noa$tre nu
erau dec+t la "nceput.
/e temeam, de a$emenea, c# ne(au p#r#$it duhurile) c# poate
nu voi$er# $# vin# "n $pri,inul no$tru, pe teritoriul ace$ta. %ar nu le(
am invocat) dac# le(am !i chemat &i ele n(ar !i r#$pun$... ei bine,
a$ta ne(ar !i !o$t impo$ibil de $uportat.
Apoi a venit $eara, iar regina a trimi$ dup# noi) am !o$t du$e la
curte.
Am !o$t cople&ite, de&i di$preuiam genul ace$ta de $pectacol,
de tabloul pe care(l preentau A:a$ha &i En:Ll pe tron. Regina era &i
pe atunci ca &i acum - o !emeie $uperb#, cu umerii drepi &i braele
pline, cuY o !a# aproape prea per!ect# ca $# e?prime inteligen#,
era o !iin# $educ#toare, cu o voce cri$talin#. Pe rege "l vedeam
acum ca $uveran, nu ca $oldat. Avea p#rul "mpletit "n codie &i purta
!u$tanela tradiional# &i toate bi,uteriile rituale. Cchii lui negri
e?primau la !el de mult# $inceritate ca &i "nainte, dar nu ne(a trebuit
mai mult de(un moment ca $# ne d#m $eama c# A:a$ha era cea
care $t#p+nea ace$t regat, ea &i numai ea. Ea era aceea care avea
&i darul de a vorbi celorlai, m#ie$tria comunic#rii.
%e la primele vorbe ne(a declarat c# poporul no$tru c#p#ta$e ce
merita pentru barbaria lui) c# oamenii !u$e$er# tratai cu
milo$tivenie, c#ci dup# toate regulile, ni&te m+nc#tori de carne de
om ar !i trebuit $# $u!ere o moarte lent#. /e(a mai declarat c# mila
care ne !u$e$e ar#tat# nou# $e datora !aptului c# eram ve$tite
vr#,itoare, de la care egiptenii aveau ceva de "nv#at) c# voiau $#
cunoa$c# tot ce &tim de$pre t#r+murile inviibile.
Pe dat#, de parc# ce $pu$e$e nu avea nici o "n$emn#tate, a
"nceput $# ne pun# "ntreb#ri. Cine erau demonii pe care(i invocam8
%e ce unii erau buni cu toate c# erau demoni8 /u erau mai degrab#
ei8 Cum !#ceam $# aducem ploaia8
Eram mult prea "ngroite de cini$mul ei ca $#(i d#m vreun
r#$pun$. .imindu(ne complet ,ignite de a$primea comportamentului
ei, i(am "ntor$ $patele &i ne(am re!ugiat una "n braele celeilalte,
pl+ng+nd.
*n plu$, din di$cur$ul ei emana "nc# ceva, ceva ce venea de la
vitea cu care vorbea, din deinvoltura "ntreb#rilor, din accentul pu$
pe vreo $ilab# $au alta> ne era clar c# regina minea, poate chiar
!#r# $# "&i dea $eama.
Interpretarea pro!und# a minciunii ei, pe care(am !#cut(o
"nchi+nd ochii, ne(a revelat adev#rul, pe care ea cu $iguran#, l(ar !i
negat.
Poporul no$tru pieri$e pentru c# voi$e $# ne aduc# pe noi la
curte; "&i trimi$e$e regele &i $oldaii $# poarte ace$t r#boi $!+nt
doar pentru c#(i re!ua$em invitaia dinainte, doar pentru c# voia $#
ne aib# la di$poiia ei. A$ta din pur# curioitate.
A$ta v#u$e mama c+nd pip#i$e t#blia trimi$# de rege &i regin#.
Poate c#, "n !elul lor, duhurile tot a$ta pre$imi($er#. /oi "n$# de(abia
acum "nelegeam c+t# mon$truoitate $e a$cundea "n do$ul
curioit#ii ei.
Poporul no$tru !u$e$e di$tru$ pentru c# noi atr#$e$em atenia
ace$tei regine, la !el cum atr#geam atenia duhurilor) noi eram la
originea nenorocirii care $e ab#tu$e a$upra poporului no$tru.
%e ce oare nu ne lua$er# $oldaii doar pe noi, ne chinuiam noi $#
"nelegem, de ce nu !u$e$er# l#$ai "n pace ceilali8 %e ce $e
pu$e$er# $# di$trug# tot poporul8
Tocmai a$ta era oroarea> un v#l de moralitate !u$e$e aruncat
pe$te inteniile reginei, un v#l prin care nici ea, nici ceilali nu mai
vedeau nimic.
Ea $e convin$e$e c# poporul no$tru merita e?terminarea, da,
a$ta era, pentru c# eram $#lbatici, de&i nu !#ceam parte din poporul
egiptean, iar teritoriile noa$tre $e a!lau la mare di$tan#. =i, de$igur,
"i convenea $# ne arate nou# mil# dup# aceea, noi aveam $# !im
cruate &i adu$e "n !aa ei, ca $# "&i $ati$!ac# ea curioitatea. =i, de
bun# $eam#, p+n# a,ungeam la curte trebuia $# ne $imim recu(
no$c#toare &i gata $#(i r#$pundem la "ntreb#ri.
*n $patele ace$tei viclenii, am di$tin$ mintea capabil# $#
con$truia$c# a$emenea contradicii.
Regina nu avea o etic# veritabil#, !aptele ei nu $e $pri,ineau pe
adev#rate valori morale. '#cea parte dintre acei oameni care
b#nuie$c c# nimic din tot ce $e poate cunoa&te pe lume nu are
logic#, nu e raional. %ar nu era "n $tare $# tr#ia$c# cu ideea a$ta.
A&a c#, i dup# i, "&i con$truia $i$teme etice proprii &i "ncerca cu
di$perare $# cread# "n ele, dar nu $erveau dec+t $#(i acopere
mobilul aciunilor. %ac# lupta contra canibalilor, de pild#, n(o !#cea
dec+t pentru c# $imea un pro!und degu$t !a# de a$t!el de practici,
nu pentru altceva. Poporul ei din Uru: nu m+nca$e niciodat# carne
de om) a&a c# nu tolera "n ,urul ei ceva ce(i producea $c+rb#, nimic
mai mult. *n !undul $u!letului purta o neagr# di$perare. %e aici
ivora nevoia ei permanent# de a de$coperi $emni!icaii, c#ci pentru
ea nu e?i$tau.
9reau $# "nelegei, nu $uper!icialitate vedeam la !emeia
acea$ta. Era mai degrab# o convingere pueril# c# dac# "ncerca,
putea $# !ac# lumina $# $tr#lucea$c#, putea $# $chimbe lumea cum
"i convenea ei) de unde &i totala ei lip$# de intere$ pentru durerea
altora. =tia c# alii $u!ereau, dar n(avea timp de pierdut cu
a$emenea lucruri.
*n cele din urm#, incapabile $# mai $uport#m acea$t# duplicitate
evident#, ne(am "ntor$ iar $pre ea $# o $tudiem, c#ci era clar c#
trebuia $# ne con!runt#m cu ea. /u avea mai mult de dou#eci &i
cinci de ani, dar avea puteri ab$olute "n ara acea$ta pe care o
ului$e cu cuno&tinele ei adu$e de la Uru:. =i era parc# prea
$educ#toare ca $# !ie cu adev#rat !rumoa$#, era prea "nc+nt#toare
ca $# aib# m#reie &i mi$ter) vocea ei avea "nc# accente copil#re&ti,
care(i !#cea automat pe toi $# o tratee cu tandree &i care d#deau
oric#rei !rae de(a ei o muicalitate di$cret#. Un timbru care pe noi
ne e?a$pera.
'#r# $# ne la$e o clip#, "&i continua ancheta. Cum !#ceam noi
minuni8 Cum de citeam "n inimile oamenilor8 %e unde provenea
darul no$tru de magiciene, de ce pretindeam c# vorbim cu !iine
inviibile8 Am putea $# le vorbim &i eilor ei "n acela&i !el8 Am !i "n
$tare $# o in$truim pentru a "nelege mai bine ceea ce era divin8 Era
gata $# ne ierte barbaria dac# ne ar#tam recuno$c#toare) dac#
"ngenuncheam la acelea&i altare ca ea &i dac# le comunicam at+t
eilor c+t &i ei "n$e&i tot ce &tiam.
Era at+t de ambalat# de "ntreb#rile pe care le punea, c# orice
om normal $(ar !i pu$ pe r+$.
/umai c# pe 7e:are a $co$(o total din !ire. Ea, care vorbea
"ntotdeauna cea dint+i, a luat &i de data a$ta prima cuv+ntul.
H*ncetea# cu "ntreb#rile, i(a $pu$ reginei. 9orbe&ti pro$tii. /u
avei ei "n ara a$ta, c#ci eii nu e?i$t#. .ingurele mani!e$t#ri
inviibile din lume $unt duhurile, iar ele $unt cele care $e amu# cu
voi, cum $e amu# cu toate popoarele, prin gura preoilor &i prin
religiile inventate de !iecare. Ra, C$iri$, nu $unt dec+t nume
inventate de voi pentru a !lata &i a "nc+nta duhurile, iar c+nd le
convine $ituaia, v# !ac &i ele c+te un mic $emn, doar ca $# !ie &i mai
adulate.H
0a ace$te vorbe, "ngroii, nici regele, nici regina nu &i(au mai
luat ochii de la 7e:are. %ar ea a continuat>
H%uhurile e?i$t# cu adev#rat, dar $unt puerile &i capricioa$e. %e
a$emenea, $unt prime,dioa$e. .e minunea# "n !aa !iinelor umane
&i ne invidia# c# po$ed#m at+t trup, c+t &i $pirit, de aceea $unt
atra$e de noi &i gata $# ne "ndeplinea$c# dorinele. 9r#,itoarele ca
noi au &tiut dintotdeauna cum $# le ia) dar e nevoie de o mare
m#ie$trie &i de puteri imen$e, pe care noi le avem, iar voi nu.
.untei pro&ti, iar ce ai !#cut ca $# ne capturai e o !apt# rea. Tr#ii
"n minciun#; %ar noi nu v# vom $pune minciuni.H
Apoi, pl+ng+nd, "nec+ndu($e de m+nie, 7e:are a acuat(o pe
regin#, "n !aa "ntregii curi, de duplicitate, de crim# "mpotriva
poporului no$tru pa&nic, doar cu $copul de a ne captura pe noi.
Poporul no$tru, a $pu$ ea "ntregii curi, de o mie de ani "ncoace nu
mai v+na$e oameni pentru hran#) iar ceea ce !u$e$e c#lcat "n
picioare cu ocaia captur#rii noa$tre nu era dec+t un o$p# !unerar
ritual) tot r#ul acela $e !#cu$e doar pentru ca regina din Qemet $# $e
di$tree pun+nd "ntreb#ri vr#,itoarelor, pe care $# le aib# la
di$poiie ca $# !ac# minuni pentru ea.
Toat# curtea a r#$unat de urlete. /imeni nu mai !u$e$e vreodat#
martor la at+ta lip$# de re$pect, la at+ta bla$!emie, &i a&a mai
departe. /obilii b#tr+ni egipteni, care "nc# mai erau iritai de
interdicia privind canibali$mul ritual, au !o$t $c+rbii auind de
pro!anarea !e$tinului no$tru !unerar. Alii, care $e temeau de
r#bunarea cerului c#ci nu con$uma$er# re$turile p#rinilor lor, au
amuit de !ric#.
*n general, nimeni nu mai &tia ce $# cread#. /umai regele &i
regina r#m#$e$er# ciudat de t#cui.
A:a$ha nu ne(a r#$pun$ "n nici un !el, dar era limpede c# era
ceva "n e?plicaia dat# care i $e p#ru$e adev#rat &i care(i retrei$e
"n modul cel mai $incer curioitatea. %uhuri care pretind c# $unt
ei8 %uhuri care invidia# carnea8 Acuaia de a ne !i $acri!icat inutil
poporul, nici n(o lua$e "n $eam#. Parc# nici nu era vorba de ea. Ea
era !a$cinat# de problema $piritual#, p+n# &i leg#tura dintre carnal
&i $piritual era dat# uit#rii.
*mi permit $# in$i$t a$upra ace$tui punct. C !a$cina problema
$piritual# - ideea ab$tract#, am putea $pune.
Acea$t# idee ab$tract# "n$emna totul. /u cred c# a creut "n
caracterul pueril &i capricio$ al duhurilor. %ar, oricum ar !i $tat
lucrurile, ea avea intenia $# a!le totul) &i $# $e !olo$ea$c# de noi
pentru a$ta. C+t prive&te pieirea poporului no$tru, puin "i p#$a;
*ntre timp marele preot al templului lui Ra cerea $# !im
e?ecutate. Acela&i lucru era cerut &i de marele preot al templului lui
C$iri$. /oi repreentam r#ul) noi eram vr#,itoare) toi cei cu p#rul
ro&u trebuia ar&i pe rug, cum $e !#cu$e dintotdeauna "n regatul
Qemet. Pe dat# toat# a$i$tena $(a pu$ $# repete cele $pu$e de ei.
Trebuia $# !im ar$e. .e p#rea c#, "n c+teva clipe, o adev#rat#
r#$coal# avea $# $e declan&ee "n palat.
%ar regele le(a ordonat tuturor $# !ac# lini&te. /oi am !o$t du$e
din nou "n temni#, $ub pa# grea.
Incapabil# $# "&i $t#p+nea$c# !uria, 7e:are mergea de colo p+n#
colo prin celul#, "n vreme ce eu o rugam $# nu mai $coat# nici o
vorb#. I(am reamintit de prorocirea duhurilor> dac# ne vom duce "n
Egipt, regele &i regina ne vor pune "ntreb#ri, &i dac# vom r#$punde
cin$tit, cum ne era obiceiul, $e vor m+nia pe noi &i ne vor condamna
la moarte.
%e(acum "n$# parc# vorbeam de una $ingur#. 7e:are nu m# mai
a$culta. *&i continua pa&ii cu !urie, d+ndu(&i cu pumnul "n piept din
c+nd "n c+nd. *i $imeam tot chinul prin care trecea.
H<le$temai, icea. R#i.H Apoi iar p#&ea de colo(colo &i repeta
vorbele ace$tea.
7i(am dat $eama c#(&i amintea de averti$mentul lui Amel,
$piritul cel r#u. %e alt!el, &tiam c# Amel e pe(aproape) "l aueam) "l
$imeam.
Am intuit c# 7e:are era tentat# $# !ac# apel la el) dar am &tiut
c# nu trebuia $# o !ac#. Cum puteau $#(i a!ectee pe egipteni
chinurile idioate pe care &tia el $# le provoace8 Vi muritori puteau
$# re$imt# deodat# "nep#turile lui8 /u contau mai mult dec+t
!urtunile $au pietrele ro$togolite de celelate duhuri, pe care le
demon$tra$em de,a. %ar Amel ne(a auit g+ndurile &i a "nceput $#
$e agite.
H.tai cuminte, diavole, i(a $pu$ 7e:are. A&teapt# $emnul meu;H
Pentru prima oar# o aueam vorbind cu un $pirit r#u, pentru prima
oar# am $imit c# tremur de groa#.
/u(mi mai aminte$c c+nd am adormit am+ndou#. 7i(aminte$c
doar c# puin dup# mieul nopii ne(a treit QhaLman.
0a "nceput am creut c#(i vorba de vreo pon# de(a lui Amel &i
am $#rit ca ar$#. %ar QhaLman mi(a !#cut $emn $# tac. Era "ntr(o
$tare de nede$cri$. /u purta dec+t o c#ma&# de noapte &i $andale &i
avea p#rul "n deordine. Parc# pl+n$e$e, c#ci avea ochii ro&ii.
.(a a&eat l+ng# mine. H.pune(mi te rog, e(adev#rat ce(ai $pu$
de$pre duhuri8H /u m(am o$tenit $#(i $pun c# 7e:are !#cu$e
acea$t# a!irmaie. .e "nt+mpla tot timpul ca oamenii $# ne con!unde
$au $# con$idere c# !ormam o $ingur# per$oan#. I(am $pu$ doar c#
da, c# era adev#rat.
I(am e?plicat c# ace$te entit#i inviibile e?i$ta$er#
dintotdeauna) c# ele "n$ele ne pove$ti$er# c# nu e?i$t# nici un !el de
ei &i eie pe care $#(i cunoa$c#. .e l#uda$er# ade$ea cu
&mecheriile pe care le !#ceau "n .umer $au la Ierihon, $au la /inive
"n marile temple. %in c+nd "n c+nd veneau &i ne pove$teau c# erau
eul cutare $au cutare. %ar noi le cuno&team per$onalit#ile &i c+nd
le $trigam pe numele vechi, renunau la amuament &i r#$pundeau
imediat.
/u i(am $pu$ "n$# &i c#(mi p#rea r#u c# 7e:are le dev#lui$e
ace$te lucruri. 0a ce le mai puteau $ervi acum8
.t#tea l+ng# mine &i m# a$culta de parc# toat# viaa i $e
$pu$e$er# numai minciuni &i acum vedea, "n !ine, adev#rul. 'u$e$e
ad+nc mi&cat c+nd v#u$e v+ntul $t+rnit de duhuri pe munte &i
ploaia de !rune care c#u$e pe umerii $oldailor) "i "nghea$e
$u!letul. *ntotdeauna credina $e na&te a$t!el, e produ$# de ace$t
ame$tec de adev#r &i de mani!e$t#ri !iice.
Apoi am perceput c# avea pe $u!let $au "n minte, cum vrei $#(i
$punei, o greutate &i mai mare. H%ar ma$acrarea poporului t#u, n(ai
$#(mi $pui c# n(a !o$t un r#boi $!+nt, ci doar o aciune egoi$t#8H
H<a da, i(am r#$pun$ eu. /(a !o$t dec+t o $impl# aciune egoi$t#,
nu pot $pune altceva.H I(am pove$tit de t#blia pe care o primi$em
prin me$ager, de averti$mentele pe care le primi$em de la duhuri,
de teama care o cuprin$e$e pe mama, de boala ei &i de propria mea
putere de a(i citi g+ndurile reginei, de adev#rul pe care ea "n$#&i n(
avea cum $#(l accepte.
Cu mult "nainte ca eu $#(mi termin pove$tirea l(am v#ut din nou
ab#tut. =tia c# nu mint, propriile lui ob$ervaii con!irmau $pu$ele
mele. 'u$e$e al#turi de rege "n nenum#rate campanii "n $tr#in#tate.
I $e p#rea ab$olut normal ca o armat# $# prade. 9#u$e m#celuri &i
ora&e ar$e) "i v#u$e pe "nvin&i luai "n captivitate ca $clavi &i pe
"nving#tori "ntorc+ndu($e "n patrie "nc#rcai de tro!ee &i de bog#ii.
%e&i el "n$u&i nu era $oldat, "nelegea lucrurile ace$tea.
*n $atul no$tru nu e?i$ta nimic de pre care $# merite depla$area,
nu !u$e$e vorba nici de teritorii pe care regele $# vrea $# le
ane?ee. %a, era limpede, e?pediia aceea avu$e$e drept unic $cop
capturarea noa$tr#, cum &tiam. Acea$t# minciun#, impo$tura unui
r#boi $!+nt contra canibalilor, nu(i pl#cea nici lui "n nici un !el.
Tri$teea pe care o $imea era parc# &i mai cople&itoare. El $e tr#gea
dintr(o !amilie veche) con$uma$e carnea $tr#bunilor lui, iar acum $e
g#$ea "n po$tura de a participa la repre$iuni "mpotriva celor pe care(
i iubi$e &i(i cuno$cu$e. 7umi!icarea "l degu$ta &i, mai cu $eam#, "i
era greu $# accepte ceremonia care o acompania, $uper$tiiile. C+t#
bog#ie pleca "n morm+nt o dat# cu mumiile) c+t# atenie $e d#dea
ace$tor cadavre, doar ca populaia $# nu $e $imt# vinovat# c#
abandona$e vechea tradiie.
Toate g+ndurile ace$tea "l epuia$er#, c#ci totul era nou pentru
el. Ceea ce(l ob$eda, la urma urmelor, erau a$a$inatele la care
!u$e$e martor, e?ecuiile, ma$acrele. %ac# reginei puin "i p#$a, el
unul nu putea $# uite. Ace$t om "&i pierdea echilibrul din caua
acea$ta, putea "nnebuni de(a dreptul.
*n cele din urm#, a plecat. *nainte de(a m# p#r#$i, mi(a promi$ c#
o $# !ac# tot ce poate ca $# !im eliberate. /u avea nici un plan
deocamdat#, dar avea $# "ncerce. %in nou m(a rugat $# nu(mi !ie
team#. *n momentul acela mi $(a umplut inima de drago$te pentru
el. Era la !el de !rumo$ ca &i acum, doar pielea "i era mai "nchi$# la
culoare &i era mai velt, buclele "i !u$e$er# "ndreptate &i "mpletite "n
codie p+n# la umeri &i avea aerul de curtean, aerul unuia obi&nuit
$# comande &i care e $timat &i iubit de $uverani.
*n dimineaa urm#toare regina a trimi$ iar dup# noi. %e data
acea$ta, am !o$t du$e "n $ecret "n camera ei, unde $e g#$eau de,a
regele &i QhaLman.
Era o "nc#pere al c#rei lu? dep#&ea p+n# &i marea $al# a
palatului) era plin# de lucruri $plendide, o canapea $culptat# "n
!orm# de leopari, un pat cu baldachin de m#ta$e !in#, oglini
lu$truite care p#reau per!ecte... Iar regina, "ntruchip+nd tentaiile
cele mai $enuale, era g#tit# cu cele mai !rumoa$e bi,uterii,
par!umat#, era !#cut# de natur# la !el de $plendid# ca lucrurile din
,urul ei.
A "nceput din nou cu "ntreb#rile.
/oi dou#, cu m+inile legate, eram obligate $# a$cult#m acelea&i
pro$tii.
7e:are i(a vorbit din nou reginei de$pre duhuri) i(a e?plicat c#
duhurile au e?i$tat dintotdeauna) i(a pove$tit cum $e laud# c#(&i r+d
de preoii de prin toate inuturile. I(a mai $pu$ &i ce(i comunica$er#
duhurile, c# apreciau c+ntecele &i imnurile egiptenilor. C# totul nu
era dec+t o ,oac# pentru ele, nimic mai mult.
H%eci duhurile ace$tea; Ele $unt chiar eii, atuncea, a$ta vrei $#
$pui; a ro$tit plin# de !ervoare A:a$ha. Iar voi le vorbii8 A& vrea $#
v#d cum !acei; 'acei(o chiar acum, "n !aa mea.H
H%ar ele nu($ ei, am in$i$tat la r+ndul meu. A$ta "ncerc#m $#(i
$punem. =i nu(i dete$t# pe cei care $e hr#ne$c cu carne de om, cum
$pui c#(i dete$t# eii t#i. 0or nu le pa$# de lucrurile ace$tea, nu le(au
dat niciodat# vreo atenie.H 7# $ileam $#(i e?plic di!erena) $# o !ac
$# "neleag# c# ele n(aveau nici un cod moral, c# "n privina a$ta ne
erau in!erioare. *n acela&i timp, &tiam c# nu putea $#(neleag# ce(i
$puneam.
Percepeam b#t#lia care $e d#dea "n $inea ei, "ntre $lu,itoarea
eiei Inanna, care $e creu$e binecuv+ntat#, &i !iina din ad+ncul
$u!letului ei care, la urma urmelor, nu credea "n nimic. Avea un
$u!let ca un de&ert "ngheat, credina religioa$# nu era pentru ea
dec+t o !l#c#ruie pe care $e vedea obligat# $# o "nteea$c# tot
timpul, ca $# "nc#lea$c# locul acela rece ca gheaa.
HTot ce $punei e minciun#; a hot#r+t ea, "n $!+r&it. .untei
"ncarnarea r#ului;H A ordonat $# !im e?ecutate. *n iua urm#toare
aveam $# !im ar$e de vii pe rug, "mpreun#, ca $# vedem !iecare cum
$u!er# cealalt#. %e ce(&i b#tu$e oare capul cu noi8
*n clipa aceea regele $(a hot#r+t $# intervin#. I(a $pu$ c# a v#ut
cu ochii lui ce putere au duhurile, ca &i QhaLman. C# ar !i poate "n
$tare de cine &tie ce r#ut#i dac# ne(ar trata "n !elul acela. /(ar !i
mai bine $# ne dea drumul8
%ar "n privirea reginei era o $clipire ur+t# de cruime. Puin "i
p#$a de vorbele regelui) voia $# ne ia viaa. Iar noi ce puteam !ace8
.(ar !i i$ c# era !urioa$# pe noi c# nu !ormula$em adev#rurile
acelea "ntr(o !orm# care $#(i !ie pe plac $au care $#(i $ervea$c# la
ceva. %oamne, era un $upliciu $# ai de(a !ace cu ea; %e&i avea o
minte ab$olut comun# &i raiona, &i avea acelea&i $entimente ca
at+ia ali muritori, ca &i "n iua de ai.
Atunci 7e:are a prin$ momentul &i a !#cut ceea ce eu n(a& !i
avut cura,ul $# !ac. A invocat duhurile - le(a $trigat pe toate pe
nume, dar at+t de repede, "nc+t regina $# nu rein# nici unul. A
$trigat la ele $# vin# &i $#(i "mplinea$c# porunca, $# arate c+t erau
de nemulumite de ceea ce $e "nt+mpl# cu muritoarele pe care ele
pretindeau c# le iube$c, cu 7e:are $i 7aharet.
Era un ri$c. %ac# nu $e producea nimic, dac# ne abandona$er#,
cum m# temeam eu, putea $#(l cheme pe Amel, pe care(l &tiam prin
apropiere, p+ndind, a&tept+nd. Cricum, era unica noa$tr# &an$#.
*ntr(o clip# $(a $t+rnit v+ntul. Urla prin curte &i !luiera pe
coridoarele palatului. .(au rupt draperiile, $(au tr+ntit u&ile, $(au
$part vaele !ragile. Regina era teroriat# $imind cum o "nv#luia.
Prin aer au "nceput $# boare diver$e obiecte mici. %uhurile au
m#turat, de pild#, bibe(lourile de pe ma$a ei de toalet# &i le(au
aruncat $pre ea) Regele era l+ng# ea, "ncerc+nd $# o apere) c+t
de$pre QhaLman, ace$ta "nghea$e de groa#.
*n acela&i timp, noi &tiam c# duhurile nu pot !ace mai mult dec+t
a$ta, c# nu puteau $# o in# a&a la ne$!+r&it. %ar "nainte ca
demon$traia $# $e oprea$c#, QhaLman i(a implorat pe rege &i pe
regin# $# retrag# ordinul de e?ecuie. Ace&tia l(au retra$ pe loc.
Imediat 7e:are a poruncit cu mare pomp# duhurilor $# $e
potolea$c#, &tiind, de alt!el, c# "&i con$uma$er# toate !orele. .(a
l#$at t#cerea, iar $clavii "ngroii $(au repeit $# culeag# de pe ,o$
obiectele "mpr#&tiate.
Regina era impre$ionat# la culme. Regele "ncerca $#(i e?plice c#
el mai v#u$e $pectacolul ace$ta &i c# nu i $e "nt+mpla$e nimic r#u)
dar "n inima reginei ceva !oarte pro!und !u$e$e atin$. /u avu$e$e
niciodat# ocaia $# a$i$te la vreo mani!e$tare $upranatural#, iar
acum r#m#$e$e mut# de uimire. Pentru prima dat#, "n $u!letul acela
"ngheat $e aprin$e$e o $c+nteie adev#rat#. At+t de imen$ &i de bine
"nr#d#cinat !u$e$e $ceptici$mul ei $ecret, "nc+t miracolul a(ce$ta
minu$cul !u$e$e pentru ea o revelaie enorm#, de parc# &i(ar !i
v#ut eii cu ochii ei.
I(a "ndep#rtat pe rege &i pe QhaLman. 9oia $# vorbea$c# de una
$ingur# cu noi. %e !apt, ne(a implorat, cu lacrimi "n ochi, $# vorbim
din nou cu duhurile, ca $# le aud# &i ea.
A !o$t un moment e?traordinar, c#ci "n clipa aceea am $imit, ca
"n clipa "n care atin$e$em t#blia de argil#, un ame$tec de bine &i de
r#u care p#rea mai prime,dio$ dec+t r#ul "n$u&i.
'ire&te, i(am e?plicat noi, nu le puteam !ace pe duhuri $#
vorbea$c# "n a&a !el, ca $# "neleag# &i ea. 7ai bine $# ne dea ni&te
"ntreb#ri la care i(ar putea r#$punde. Imediat i(a dat drumul.
Erau acelea&i "ntreb#ri pe care le pun dintotdeauna toi oamenii
vracilor, vr#,itoarelor &i $!inilor. HUnde e$te colierul pe care l(am
pierdut c+nd eram copil8 Ce(a vrut $#(mi $pun# mama "n noaptea
c+nd a murit &i c+nd nu mai putea vorbi8 %e ce nu m# poate $u!eri
$ora mea8 C $# a,ung# la maturitate b#iatul meu8 C $# !ie cura,o$ &i
puternic8H
Cum ne luptam pentru viaa noa$tr#, ne(am p#$trat calmul &i le(
am pu$ duhurilor ace$te "ntreb#ri, !lat+ndu(le &i "ndemn+ndu(le $#
ne dea atenie, &i am obinut r#$pun$uri care au druncinat(o pe
A:a$ha. %uhurile cuno&teau numele $urorii ei, ca &i pe al !iului ei. *n
!aa ace$tor reali#ri $imple p#rea gata $# "&i piard# minile.
Atunci, Amel, $piritul cel r#u, $(a mani!e$tat &i el - gelo$ pe tot
ce $e "nt+mpla !#r# participarea lui - &i i(a aruncat "n poal# A:a$hei
colierul de care vorbi$e, un colier pierdut la Uru:. Pentru ea a$ta a
!o$t ultima lovitur#. Parc# !u$e$e lovit# de tr#$net. .(a pu$ pe pl+n$,
cu colierul acela "n m+n#. Apoi ne(a rugat $# punem duhurilor
c+teva "ntreb#ri mai $erioa$e, ale c#ror r#$pun$uri erau !oarte
importante pentru ea.
%a, i(au r#$pun$ ele, eii $unt o invenie a poporului ei, numele
!olo$ite "n rug#ciuni nu contea#. %uhurilor le pl#ceau, pur &i $implu,
muica &i ritmul limba,ului, cum $(ar $pune, !orma cuvintelor.
E?i$tau &i duhuri rele c#rora le pl#cea $# le !ac# r#u oamenilor, de
ce nu8 E?i$tau &i duhuri bune care ineau la oameni. Aveau $#(i
vorbea$c# A:a$hei dac# noi p#r#$eam regatul8 /u, nicic+nd. Uite,
acuma vorbeau, iar ea nu le auea, ce puteau ele $# !ac#8 %ar,
de$igur, &i(n regatul ace$ta e?i$tau vr#,itoare care le aueau, aveau
$# le tran$mit# acelora $# vin# imediat la curte &i $# $e pun# la
di$poiia ei, dac# acea$ta "i era dorina.
Pe m#$ur# ce &edina continua, o $chimbare pro!und# $e
petrecea cu A:a$ha. Trecu$e de la bucurie la $u$piciune, apoi la
ne!ericire. %uhurile nu(i comunicau nimic altceva dec+t ceea ce "i
$pu$e$em de,a noi.
HCe credei de$pre viaa de dup# moarte8H a mai "ntrebat. C+nd
duhurile i(au r#$pun$ c# $u!letele morilor ori r#t#ce$c de colo(colo
"n ,urul p#m+ntului, tulburate &i "n $u!erin#, ori $e "ndep#rtea# &i
nu $e mai "ntorc niciodat#, $(a ar#tat cumplit de deam#git#. I $(a
"ntunecat privirea. /u mai avea che! $# pun# nici o "ntrebare. C+nd
le(a "ntrebat ce $e "nt+mpla cu cei ce du$e$er# o via# criminal#,
$pre deo$ebire de cei care avu$e$er# o via# bun#, duhurile n(au
r#$pun$. /u "nelegeau noiunile.
Totu&i, nu $e potolea. /oi am $imit c# duhurile $e cam
plicti$i$er# &i "ncepeau $# $e ,oace cu ea de(acuma) r#$pun$urile lor
"ncepu$er# $# !ie din ce "n ce mai ab$urde.
HCare(i voina eilor8H a "ntrebat ea. H.# c+ntai !#r# "ncetare, au
r#$pun$ duhurile. A$ta ne place cel mai mult.H
%eodat#, Amel cel r#u, m+ndru de ce !#cu$e mai "nainte cu
colierul, i(a aruncat la picioare un alt colier, plin de giuvaeruri. %e
data acea$ta, A:a$ha $(a tra$ "napoi "ngroit#.
/oi ne(am dat $eama imediat de ce. Aparinu$e mamei ei &i
!u$e$e "ngropat o dat# cu ea la Uru:) iar Amel, !iind doar duh, nu
putu$e $# "&i imaginee c+t de biar &i de lip$it de gu$t putea $#
par# ace$t ge$t de a i(l aduce. /ici acum nu(&i d#dea $eama. El
v#u$e "n mintea A:a$hei colierul ace$ta c+nd vorbi$e de cel#lalt. Pe
ace$ta de ce nu(l dorea8 /u(i mai pl#ceau colierele8
7e:are i(a e?plicat lui Amel c# nu(i !#cu$e pl#cere. Era un
miracol de pro$t gu$t. /(ar !ace el mai bine $# a&tepte poruncile ei,
c#ci ea "nelegea ce(i pl#cea reginei, iar el nu.
%ar era prea t+riu. Cu regina $e petrecu$e ceva irevocabil.
'u$e$e de dou# ori martora puterilor duhurilor, aui$e &i adev#ruri,
&i pro$tii care "n$# nu $e puteau compara cu !rumu$eea mitologiei
de$pre eii ei, "n care $e !ora$e dintotdeauna $# cread#. %uhurile "i
di$trugeau credina acea$ta !ragil#. Cum avea ea $# mai $cape de
$ceptici$mul negru din $u!letul ei dac# ace$te demon$traii
continuau8
.(a aplecat &i a cule$ de ,o$ colierul de pietre preioa$e $co$ din
morm+ntul mamei ei. HCum a !o$t luat colierul de unde era8H a
"ntrebat ea. %ar $e vedea c# "ntreab# doar de !orm#. =tia dinainte
c# va obine acela&i gen de r#$pun$ de care avu$e$e parte de la
$o$irea noa$tr#. Era "n$p#im+ntat#.
Cu toate ace$tea, eu m(am apucat $#(i e?plic) m(a a$cultat p+n#
la cap#t. I(am e?plicat cum duhurile ne citeau g+ndurile. Ele erau
enorme &i puternice. /ici nu ne puteam imagina c+t erau de mari &i
c+t de iute $e puteau depla$a - cu vitea g+ndului. C+nd A:a$ha
!ormula$e un g+nd de$pre colierul acela, $piritul "l &i v#u$e)
in$tantaneu, porni$e $#(l caute, g+ndindu($e c#, dac# i(a !#cut
pl#cere $# capete unul, o $#(i !ac# pl#cere &i al doilea. C#(l
de$coperi$e "n morm+ntul mamei ei &i c# i(l adu$e$e p#trun+nd
acolo, poate, printr(o mic# de$chi#tur#, c#ci e ab$urd $#(i
imaginei c# ar !i putut trece prin piatr#. Ar !i ridicol.
Tot e?plic+ndu(i toate ace$tea, mi(am dat $eama eu "n$#mi care
era, de !apt, adev#rul. Colierul !u$e$e !urat de pe corpul mamei
A:a$hei, poate chiar de c#tre tat#l ei. /u a,un$e$e niciodat# $# !ie
"ngropat o dat# cu corpul mamei. %e aceea "l g#$i$e Amel. Poate c#
!u$e$e !urat chiar de un preot. .au, cel puin, a&a i $e p#ru$e
A:a$hei, care inea acum colierul "n m+n#. .imea numai ur# pentru
$piritul ace$ta care o !#cu$e $# a!le un lucru at+t de oribil.
Pe $curt, toate iluiile ace$tei !emei $e pr#bu&i$er#) "i r#m+nea
doar adev#rul $teril pe care(l b#nui$e dintotdeauna. Pu$e$e "ntreb#ri
puterilor $upranaturale, o iniiativ# nu prea "neleapt#, iar ele "i
d#du$er# r#$pun$uri pe care nu le putea accepta, dar pe care nici
nu le putea re$pinge.
HUnde $unt $u!letele morilor8H a mai &optit ea, privind "n
continuare colierul.
C+t puteam de bl+nd, i(am r#$pun$ c# duhurile n(aveau r#$pun$
la a$ta.
Groa#. Croare. Apoi creierul i $(a pu$ "n mi&care, cum o !#cu$e
"ntotdeauna, con$truind o m#rea# teorie care $# poat# e?plica tot
ce o !#cu$e $# $u!ere, care $# "mbine tot ce i $e ar#ta$e. Acel loc
$ecret &i ob$cur din $u!letul ei devenea din ce "n ce mai mare)
amenina $# o con$ume pe din#untru. Ea nu putea permite $# i $e
"nt+mple a&a ceva) trebuia $# "&i continue viaa. %oar era regina
Qemetului.
Pe de alt# parte, era !urioa$# "mpotriva p#rinilor &i a pro!e$orilor
ei, a preoilor &i a preote$elor care o "ncon,ura$er# din copil#rie,
"mpotriva eilor pe care(i adora$e &i "mpotriva tuturor celor care o
"ncura,a$er#, care(i e?plica$er# c# viaa e !rumoa$#.
.e l#$a$e lini&tea) pe chipul ei era ceva nou - !rica &i admiraia
di$p#ru$er#) "n locul lor, ap#ru$e o r#ceal#, un $oi de deam#gire,
de r#utate chiar.
Apoi, cu colierul mamei ei "n m+n#, $(a ridicat &i ne(a declarat c#
tot ce i(am $pu$ nu erau dec+t minciuni. Cei cu care vorbeam noi nu
erau dec+t demoni, demoni care "ncercau $# o pervertea$c#, at+t pe
ea c+t &i pe eii care "i prote,a$er# dintotdeauna poporul. Cu c+t
vorbea, cu at+t credea mai tare "n ce $punea, cu at+t era mai
p#trun$# de elegana credinelor ei &i $e l#$a "n voia ace$tei logici.
P+n# la urm#, a ibucnit "n pl+n$ &i a "nceput $# ne acue, trium!+nd
a$upra ob$curit#ii din $u!letul ei, de care "i era at+t de team#. =i(a
evocat eii) a evocat limba,ul ei $!+nt.
%in nou a privit colierul, iar Amel, $piritul cel r#u, !urio$ la culme
c# nu o mulumi$e aduc+ndu(i cadoul ace$ta, ne(a $pu$ $#(i
comunic#m c#, dac# !ace ceva "mpotriva noa$tr#, o $# o
bombardee cu toate obiectele - bi,uterie, cup# de vin, oglind#,
pieptene - pe care le(ar cere cuiva, le(ar imagina, c#rora le(ar $imi
lip$a $au de care &i(ar mai aminti vreodat#.
7(ar !i bu!nit r+$ul de n(am !i !o$t "ntr(o prime,die at+t de mare)
pentru un $pirit p#rea o $oluie minunat#, dar pentru o !iin# uman#
era ab$olut ridicol. Totu&i, nim#nui nu i(ar pl#cea $# i $e "nt+mple
a&a ceva.
7e:are i(a comunicat A:a$hei "ntocmai ce $pu$e$e Amel.
HCel care a adu$ colierul $pune c# poate $# te bombardee cu tot
!elul de obiecte care $# treea$c# amintiri dureroa$e, i(a $pu$ ea. =i
te a$igur c# nici o vr#,itoare de pe lume n(o $# te poat# $c#pa de el
dac# $e pune pe rele.H
HUnde $e a!l# el acum8 a urlat A:a$ha. 9reau $#(l v#d &i eu pe
demonul cu care ai vorbit;H
0a vorbele ace$tea, Amel, plin de !urie &i de vanitate, &i(a
concentrat toate puterile &i $(a n#pu$tit a$upra A:a$hei, url+nd> HEu
$unt Amel, cel r#u, cel care "neap#;H &i a produ$ un v+rte, de v+nt "n
,urul ei, e?act cum !#cu$e cu mama, doar c# de ece ori mai
puternic. *n viaa mea nu mai v#u$em at+ta !urie. P+n# &i camera
tremura parc# din cau# c# ace$t imen$ $pirit $e comprima$e &i $e
mi&ca "ntr(un $paiu at+t de mic. Aueam cum $e cr#pau c#r#miile
pereilor. Pe toat# !aa A:a$hei, ca &i pe brae, au ap#rut mici
mu&c#turi, "n care $e vedeau pic#turi ro&ii de $+nge.
Eipa neputincioa$#. Amel, "n $chimb, era ab$olut "nc+ntat $#
pun# "n practic# talentele lui e?traordinare. 7e:are &i cu mine eram
"ngroite.
7e:are a $trigat la el $# "ncetee. %ar, de data a$ta, l(a l#udat
c+t putea, i(a mulumit, i(a $pu$ c# "ntr(adev#r $e dovedea a !i cel
mai puternic dintre toate duhurile, dar c# acum era caul $# o
a$culte &i $# "&i arate &i "nelepciunea, nu numai puterea) de
a$emenea, c# o $#(i cear# chiar ea $# intervin# din nou, c+nd va
veni momentul.
*ntre timp, regele reveni$e $# o apere pe A:a$ha, la !el ca &i
QhaLman, la !el ca &i g#rile. %ar c+nd g#rile au ridicat $#biile $# ne
omoare, ea le(a poruncit $# ne la$e "n pace. 7e:are &i cu mine nu
mai iceam nimic, doar o priveam, amenin+nd(o "n g+nd cu puterea
ace$tui $pirit, c#ci doar acea$ta ne mai r#m#$e$e. R#ut#cio$ul de
Amel plana dea$upra noa$tr#, umpl+nd atmo$!era de $unetele cele
mai $ini$tre, marele r+$ caverno$ al duhurilor, care p#rea $# r#$une
p+n# la cap#tul lumii.
%in nou $ingure "n celula noa$tr#, nu "ncetam $# chibuim ce $#
!acem &i cum $# "ntoarcem "n !avoarea noa$tr# avanta,ul dob+ndit
de intervenia lui Amel.
C+t de$pre Amel, nu ne mai l#$a "n pace. Kguduia celula, !#cea
gomot, !#cea $# tremure rogo,inile de pe ,o$, ne punea hainele "n
deordine, ne "nvolbura p#rul, ce mai, ne enerva cum putea. %ar ce
m(a "n!rico&at au !o$t lucrurile cu care $e l#uda. C#(i !#cea mare
pl#cere $# $ug# $+nge) c# a$ta "l umplea &i(l lenevea, dar c# avea un
gu$t minunat) c# atunci c+nd oamenii $acri!icau victime pe altare, "i
pl#cea $# vin# &i $# ling# tot $+ngele. *n de!initiv, pentru el $e !#cea
$acri!iciul, nu(i a&a8 =i iar r+dea.
Celelalte duhuri erau complet $candaliate. Am+ndou# am
$imit(o. %ar erau printre ele &i c+teva un pic geloa$e pe Amel &i
care $e "ntrebau ce gu$t avea $+ngele, de ce "i pl#cea lui a&a de
mult.
*n !ine, Amel &i(a dat pe !a# &i cele mai pro!unde impul$uri> ura
aceea enorm# re$imit# de multe duhuri contra trupului oamenilor,
$entimentul c# nici n(ar trebui $# e?i$t#m pe lume, c#ci eram o
adev#rat# aberaie a naturii, tocmai pentru c# po$edam "n acela&i
timp &i un corp, &i un $u!let. Amel o inea una &i bun# c# !u$e$e o
epoc# "n care nu erau pe lume dec+t muni &i oceane, &i p#duri, !#r#
!iine ca noi. In$i$ta c# era un adev#rat ble$tem pentru noi $#
po$ed#m un $u!let "ntr(un corp $upu$ morii.
7ai aui$em ace$t gen de declaraii din partea duhurilor rele)
dar nu m# l#$a$em impre$ionat# niciodat#. Acum, pentru prima
oar#, "ntin$# "n celul#, d#deam un pic creare celor $pu$e de el,
amintindu(mi cum !u$e$e trecut prin $abie tot poporul no$tru. Am
c#ut &i eu pe g+nduri, la !el ca at+ia alii, cu privire la ace$t $u!let
nemuritor al no$tru, care "n$# nu $e bucura de un corp la !el de
nemuritor.
Ca $# reiau vorbele tale din $eara a$ta, 7ariu$, viaa mi $e p#rea
!n momentul acela o !ar$# $ini$tr#. Tot univer$ul meu era "n
"ntuneric, "necat "n $u!erin#. Ceea ce eram nu mai avea nici o
importan#) nimic din ce m# "ncon,ura nu(mi d#dea che! de via#.
7e:are a "nceput din nou $#(i vorbea$c# lui Amel, $pun+ndu(i c#
ei "i convenea $# !ie ceea ce era dec+t $# !ie ca el - un ve&nic
r#t#citor !#r# nimic important de !#cut. A$ta l(a !#cut pe Amel $#
turbee. C $#(i arate el ce poate $# !ac#;
H%oar c+nd i(oi porunci eu, Amel; a ad#ugat ea. 'ii $igur c# o $#
aleg momentul. Atunci toi oamenii vor &ti ce poi !ace.H %in nou
$piritul ace$ta plin de $ine &i pueril $(a calmat &i a ie&it $# $e
l#ea$c# pe tot cerul nopii.
Am r#ma$ "nchi$e trei ile &i trei nopi. G#rile nici nu $e uitau la
noi, nici nu $e apropiau m#car. /ici $clavii. %e !apt, am !i r#ma$
complet !l#m+nde dac# nu $(ar !i "ngri,it de noi QhaLman,
intendentul regelui, care ne(a adu$ de m+ncare cu m+na Iui.
Tot el ne(a pove$tit ceea ce &tiam de,a de la duhuri. Curtea era
diviat# "n ,urul unei mari controver$e. Preoii ne doreau moartea.
%ar regina era "mpotriva e?ecuiei, de !ric# $# nu devin# prada
duhurilor care a&teptau doar porunca noa$tr# &i $# nu mai !ie
nicicum "n $tare $# $cape de ele. Regele era intrigat de cele
"nt+mplate) el con$idera c# $e puteau "nv#a "nc# multe alte lucruri
cu a,utorul no$tru) era, de a$emenea, curio$ cu privire Ia puterea
duhurilor &i la utili#rile ce(ar putea !i imaginate. %ar regina $e
temea) regina v#u$e de$tul.
*n cele din urm#, am !o$t adu$e din nou "n !aa curii "ntregi, "n
marele atrium al palatului.
Era ora pr+nului "n regatul Qemet, iar regele &i regina o!ereau
o!randele rituale "n cin$tea eului Ra, iar noi am !o$t $ilite $# a$i$t#m
la acea$t# ceremonie care pentru noi n(avea nici o $emni!icaie. /e
era team# ca nu cumva $# !ie ultimele noa$tre ore de via#. Atunci
m(am l#$at prad# amintirilor, vi$+nd la munii &i la pe&terile noa$tre,
la copiii pe care(am !i putut $#(i avem - !iice &i !ii !rumo&i, dintre
care unii ar !i mo&tenit darul no$tru de clarv##toare, vi$+nd la viaa
care ni $e !ura, la e?terminarea neamului no$tru, care "n cur+nd
poate avea $# !ie total#. Am mulumit puterilor ce e?i$tau c# "nc#
mai vedeam cerul alba$tru dea$upra capului, c# 7e:are &i cu mine
eram "nc# "n via#.
*n cele din urm#, a vorbit regele. *n tot ce $punea $e citea o
mare tri$tee &i o imen$# $il#. Pe c+t era de t+n#r, pe(at+t p#rea de
b#tr+n "n clipele acelea. %arul no$tru era !oarte mare, ne(a $pu$, dar
noi "l !olo$i$em "n $copuri rele, era limpede, nu putu$em $# !acem pe
nimeni $# pro!ite de el. /e(a acuat de minciun#, de practici
demoniace &i de magie neagr#. A ad#ugat c# ar !i trebuit $# ne
condamne la moarte pe rug ca $# !ie pe placul poporului, dar c# el &i
regina prin$e$er# mil# de noi) mai cu $eam# regina ple(da$e $# !im
graiate.
Era o minciun# odioa$#, doar privindu(i chipul, ne(am dat $eama
c# reu&i$e $# $e conving# ea "n$#&i de a$ta. Regele, "n mod evident,
o credea. *n de!initiv, ce conta8 /e "ntrebam ce !orm# va avea
acea$t# graiere, "ncerc+nd $# le citim "n $u!let.
Regina a vorbit la r+ndul ei, cu cuvinte pline de mil#, c#, graie
puterii noa$tre de neconte$tat, reu&i$e $# capete "napoi dou# coliere
la care inea mai mult dec+t la orice pe lume &i c# doar numai
pentru a$ta meritam $# ne la$e "n via#. Pe $curt, e$ea o adev#rat#
p+n# deZminciuni din ce "n ce mai mare &i mai comple?#, din ce "n
ce mai "ndep#rtat# de realitate.
%up# aceea regele a anunat c# ne va elibera, dar c#, mai "nt+i,
urma $# demon$tree curii "ntregi c# n(aveam nici o putere, pentru
a(i lini&ti pe preoi.
%ac# "n cur$ul demon$traiei !#ceam $# apar# vreun demon care
$# caute $# !ac# vreun r#u adoratorilor lui Ra &i C$iri$, graierea era
abrogat# &i aveam $# !im uci$e pe loc. Puterea demonilor pe care(i
invocam noi avea $# piar# "n mod $igur o dat# cu noi. %ac# ap#rea
vreunul, "n$emna c# $untem nedemne de clemena reginei, pe care
de(abia o meritam.
/e(am dat $eama imediat ce pl#nuia) acum $e putea citi totul "n
inima regelui &i reginei. A,un$e$er# la un compromi$. /ou# ni $e
o!erea "n$# o &an$# de via#. 9#+ndu(l pe rege $co+ndu(&i colanul
greu de aur &i pun+ndu(l la g+tul lui QhaLman, ne(am dat $eama c#
urma $# !im violate "n v#ul "ntregii curi, ca orice prioniere $au
$clave adu$e ca prad# de r#boi. %ac# chemam duhurile $# ne
apere, ne e?ecutau. Cam a$ta era $ituaia.
HA& pro!ita chiar eu de pl#cerea a$ta, a $pu$ En:Ll, de nu m(ar
opri drago$tea pentru regina mea, c#ci e dreptul meu. 9(a&
demon$tra chiar eu c# nu au nici o putere &i nu $unt vr#,itoarele
cele puternice pe care le credeam, ci doar ni&te $imple !emei, dar
onoarea a$ta va reveni iubitului meu intendent, QhaLman, care va
avea privilegiul de a o !ace "n locul meu.H
Toat# curtea a r#ma$ t#cut#, "n a&teptare, "n vreme ce QhaLman
$e uita la noi &i $e preg#tea $# e?ecute ordinul regelui. /oi "l
priveam, "ncerc+nd, nea,utorate cum eram, $#(l "ndemn#m $# nu
!ac# una ca a$ta, $# nu ne ating# $au $# ne violee, "n !aa tuturor
privirilor acelora nep#$#toare.
*i percepeam teama &i durerea. %ar &i prime,dia de moarte care
"l p+ndea dac# nu a$culta de porunca $uveranului $#u. Cu toate
ace$tea, era vorba de a ne m+n,i onoarea am+ndurora, de a ne
murd#ri, de a ne r#pi orice viitor) iar noi, care tr#i$em ve&nic "n
pacea &i $enin#tatea munilor no&tri, nu &tiam, "n inocena noa$tr#,
"n ce con$ta actul pe care(l avea de "ndeplinit.
Cred c#, v#+ndu(l apropiindu($e, n(am creut c#(i "n $tare $# ne
!ac# ceva, n(am creut c# un b#rbat putea $# "mpace durerea pe
care(o re$imea el cu "mplinirea unui act oribil "n care era nevoie de
pa$iune carnal#. %ar ce &tiam eu pe vremea aceea de$pre b#rbai
$au de$pre !elul "n care $e poate "mbina pl#cerea trupea$c# cu !uria
$au cu ura cea mai mare) habar n(aveam cum $unt ei "n $tare $#
ame$tece barbaria "ntr(un act pe care !emeile, cel mai ade$ea, "l
"ndepline$c numai din drago$te.
%uhurile noa$tre protectoare $(au r#vr#tit imediat c+nd au
de$coperit ce $e "nt+mpl#) dar, de dragul vieii noa$tre, le(am
implorat $# r#m+n# deoparte. *n t#cere, am $tr+n$(o de m+n# pe
7e:are, d+ndu(i $# "neleag# c# vom !i "n via# dup# a$ta, vom !i
libere. /u muream din a$ta, &i(o $#(i l#$#m pe ace&ti mierabili
oameni ai de&ertului cu minciunile &i iluiile lor, cu obiceiurile lor
idioate, &i(o $# ne "ntoarcem aca$#.
Apoi QhaLman a "nceput $# "&i !ac# datoria. /e(a $co$ "nt+i
leg#turile, apoi a tra$(o $pre el mai "nt+i pe 7e:are, !or+nd(o $# $e
"ntind# pe $pate, pe rogo,ina de pe ,o$, &i ridic+ndu(i rochia, "n
vreme ce eu r#m#$e$em ca o $tan# de piatr#, incapabil# $#(i opre$c,
apoi mi(a venit r+ndul $# $u!#r aceea&i $oart#.
*n mintea lui QhaLman nu noi eram !emeile pe care le viola.
Tremur+nd cu trup &i $u!let, "&i a"a pa$iunea cu tot !elul de
!anta$me &i amintiri ale unor momente de pl#cere, pentru a !i "n
"ntregime capabil $# acionee.
/oi, cu !aa "ntoar$#, ne(am "nchi$ $u!letele !a# de el &i !a# de
toi egiptenii m+r&avi din ,ur care ne reerva$er# acea$t# $oart#
"ngroitoare, ne(am p#$trat puritatea $u!letului, neatin$# de
m+n,irea corpului. %e ,ur "mpre,ur, "n $chimb, aueam gemetele
duhurilor care $u!ereau pentru noi, le aueam pl+n$ul di$perat, ba
chiar, "n dep#rtare, $e auea ca un tunet $urd vocea lui Amel.
.untei proa$te, vr#,itoarelor, $# $uportai a&a ceva.
*n aceea&i $ear#, am !o$t condu$e la marginea de&ertului.
.oldaii ne(au dat raiile permi$e de hran# &i de ap#. .e !#cu$e
noapte c+nd ne(am "nceput c#l#toria $pre nord. 7+nia noa$tr# era
ne$tin$#, cum !u$e$e de la "nceput.
Amel ne(a urmat, e!lemi$indu(ne, tun+nd &i !ulger+nd "mpotriva
noa$tr#> de ce nu(l l#$am $# ne r#bune8
H%ac# !acem ceva, vin dup# noi $# ne omoare; i(a r#$pun$
7e:are. Acum, la$#(ne "n pace.H %ar n(a reu&it $#(l potolea$c#. A&a
c#, p+n# la urm#, $(a g+ndit $#(i dea o treab# important#. HAmel,
vrem $# a,ungem aca$# "n via#. A,ut#(ne $# ne r#corim, produc+nd
un v+nticel) &i arat#(ne unde $# g#$im ap#.H
%ar duhurile rele nu !ac niciodat# a$t!el de lucruri. Amel nu $(a
mai $imit intere$at. A di$p#rut, iar noi ne(am continuat drumul,
in+ndu(ne una de alta, "ncerc+nd $# nu ne g+ndim ce cale lung#
aveam de parcur$.
/i $(au "nt+mplat multe lucruri pe drum, n(are ro$t $# vi le
pove$te$c.
%ar duhurile bune nu ne p#r#$i$er#) ele ne(au adu$ v+ntul
r#coro$ &i ne(au condu$ pa&ii $pre !+nt+ni unde am g#$it ap# &i
c+teva curmale $# ne hr#nim. /e(au adu$ &i HploicicaH ori de c+te ori
$(a putut) numai c# p+n# la urm# avan$a$em at+t de mult "n de&ert,
c# nici a$ta nu $e mai putea. 7uream de ar&i#, iar eu &tiam c# "n
p+ntecul meu e?i$ta de(acum un copil, copilul lui QhaLman, &i voiam
$# tr#ia$c#.
Atunci duhurile ne(au condu$ $pre beduini, care ne(au luat la ei
&i $(au ocupat de noi.
Eu m# "mboln#vi$em, am #cut ile "n &ir, c+nt+ndu(i copilului
din p+ntec, "ncerc+nd $# $t#vile$c boala &i amintirile rele cu
c+ntecele mele. 7e:are m# inea "n brae tot timpul.
Au trecut c+teva luni "nainte ca $# m# "ndr#vene$c c+t de c+t &i
$#(i putem p#r#$i pe beduini, c#ci voiam $#(mi na$c copilul "n
inuturile noa$tre, a&a c# am implorat(o pe 7e:are $# ne continu#m
drumul.
*n cele din urm#, dup# ce(am con$umat toat# hrana &i apa pe
care ni le d#du$er# beduinii, "n$oite de duhurile bune, care ne(au
$ervit de c#l#ue tot timpul, am $o$it pe c+mpiile veri ale Pale$tinei
&i am reg#$it valea de la poalele muntelui &i c+teva triburi de
p#$tori, !oarte a$em#n#toare cu al no$tru, care cobor+$er# din
muni &i lua$er# "n $t#p+nire p#&unile noa$tre.
/e cuno&teau, cum o cuno$cu$er# &i pe mama, &i pe toi ai
no&tri, ne(au &tiut imediat numele &i ne(au adoptat imediat.
Am "nceput din nou o via# !ericit#, printre ierburile veri &i
printre copacii, &i !lorile pe care le cuno&team, iar copilul meu
cre&tea din ce "n ce mai mare "n p+ntec. Avea $# tr#ia$c#) de&ertul
nu(l omor+$e.
A$t!el, !iica mea a venit pe lume "n inutul no$tru, &i i(am dat
numele de 7iriam, dup# mama. Avea p#rul negru ca al lui QhaLman,
dar ochii "i erau veri ca ai mei. %rago$tea pe care(o $imeam pentru
ea &i bucuria pe care mi(o aducea erau at+t de mari, c# mi(au
vindecat total $u!letul. Eram trei din nou. 7e:are, care cuno$cu$e
durerile na&terii o dat# cu mine &i !u$e$e cea care mo&i$e !etia, o
purta "n brae cu orele pe 7iriam &i(i c+nta e?act ca mine. Era copila
noa$tr#, nu numai a mea. *ncercam am+ndou# $# uit#m ororile prin
care trecu$em "n Egipt.
7iriam $e devolta $uperb. *n cele din urm#, 7e:are &i cu mine
ne(am ,urat $# urc#m pe munte &i $# reg#$im pe&terile care ne
$ervi$er# de c#min "nc# din copil#rie. /u aveam "nc# idee din ce &i
cum o $# tr#im la at+ta di$tan# de noul no$tru popor. %ar voiam $#
o ducem pe 7iriam "n locurile unde !u$e$em noi !ericite) voiam $#
invoc#m duhurile ca mai "nainte &i $# !acem miracolul ploii pentru
copila mea.
%ar nimic din toate a$tea nu avea $# !ie. *nainte de a putea
p#r#$i valea, $oldaii egipteni au ap#rut din nou, de data a$ta $ub
comanda lui QhaLman, intendentul regelui. Pe tot drumul p+n# aici
r#$pl#ti$er# cu aur curat pe toi cei care v#u$er# gemenele cu
p#rul ro&u, pe toi cei care aui$er# vorbindu($e m#car de ele &i le
puteau indica unde $e a!lau.
Iar#&i am v#ut, la amia#, $oldaii egipteni n#pu$tin(du($e
a$upra $atului, cu $#biile $coa$e. Camenii $(au r#$p+ndit "n toate
direciile, dar 7e:are a ie&it "n calea $oldailor, a "ngenuncheat "n
!aa lui QhaLman &i l(a implorat> H/u ne m#cel#rii din nou poporul.H
QhaLman a venit cu 7e:are acolo unde m# a$cundeam eu cu
pruncul, iar eu i(am ar#tat copilul ace$ta, care era copilul lui, &i l(am
rugat $#(i !ie mil# de noi, $# !ac# dreptate, $# ne la$e "n pace.
A !o$t $u!icient $# m# uit la el ca $#(mi dau $eama c# "i era viaa
"n ,oc dac# nu ne lua cu el. Era tra$ la !a# &i mohor+t, nu avea
chipul ace$ta neted &i albit de nemuritor, pe care(l vedei la ma$a
a$ta.
Timpul du&man i(a &ter$ tr#$#turile de di$perare de pe !a#, dar,
"n dup#(amiaa aceea de demult, $u!erina lui era evident#.
Cu o voce moale, $t#p+nit#, a "nceput $# ne pove$tea$c#. HC
teribil# nenorocire $(a ab#tut a$upra regelui &i reginei din Qemet,
ne(a $pu$ el. %e vin# $unt duhurile voa$tre care m(au chinuit i &i
noapte pentru ce v(am !#cut, a$ta p+n# ce regele a "ncercat $# le
alunge din ca$a mea.H
A "ntin$ braele &i ne(a ar#tat urmele de "mpun$#turi de pe ele,
pe unde duhul acela r#u "i $ugea $+ngele. Avea cicatrice pe$te tot, &i
pe !a#, &i pe g+t.
H/u putei $# v# imaginai prin ce chinuri am trecut, a ad#ugat
el, c#ci nimic nu m(a putut ap#ra de el) de c+te ori nu v(am
ble$temat &i pe voi, &i pe rege, pentru ce m(a pu$ $# !ac, &i pe
mama, c# m(a adu$ pe lume.H
H%ar nu de la noi veneau toate ace$tea; a $trigat 7e:are. /oi ne(
am inut promi$iunea. Pentru a ne p#$tra viaa, v(am l#$at "n pace.
A$ta(i opera lui Amel, $piritul cel r#u, numai el putea !ace una ca
a$ta; Ah, c+t# r#utate e "n el; *n plu$, te(a atacat pe tine, "n locul
regelui &i al reginei, care au !o$t in$tigatorii !aptei tale; /oi n(avem
nici o putere a$upra lui; Te implor, QhaLman, d#(ne drumul.H
HQhaLman, am intervenit eu, trebuie $# &tii c# orice ar !ace, Amel
$e plicti$e&te iute. %ac# regele &i regina $unt puternici &i rei$t# o
vreme, el o $# $e $ature &i(o $# plece. Ai "n !aa ta pe mama copilului
t#u, QhaLman. %e dragul ace$tui copil, $pune(le regelui &i reginei c#
nu ne(ai g#$it. 0a$#(ne $# di$p#rem dac# "i e !ric# de pedeap$a lor.H
%ar el $t#tea &i $e uita la !eti#, ca &i cum nu(&i d#dea $eama ce
avea "n !a#. El era egiptean. Atunci !etia, era &i ea egipteanc#8
Apoi $(a "ntor$ din nou $pre noi.
H<ine, v# cred c# n(ai trimi$ voi duhul ace$ta, c#ci v#d bine c#
n(ai "nele$ ce mon$truoitate a !#cut. Acum nu mai h#ruie pe
nimeni. .(a $trecurat "n#untrul corpului reginei &i al regelui din
Qemet; E$te "n#untrul lor; 0e(a $chimbat p+n# &i $ub$tana c#rnii;H
Un lung moment am r#ma$ uit+ndu(ne la el &i c+nt#rind ce ne
$pu$e$e &i ne(am dat $eama c# nu "nelegea deloc prin a$ta c#
regele &i regina ar !i po$edai. Am mai "nele$ c# ceea ce v#u$e "l
!#cu$e $# vin# dup# noi &i $# !ac# orice, cu preul vieii lui, ca $# ne
aduc# "napoi.
Totu&i, n(am creut ce ne $punea. Cum era oare cu putin# $# $e
"ncarnee un $pirit8
H9#d c# nu "nelegei ce $(a "nt+mplat "n regatul no$tru, a mai
&optit el. Trebuie $# venii $# vedei cu ochii vo&tri.H Aici $(a oprit,
c#ci erau "nc# multe, multe alte lucruri pe care voia $# ni le $pun#,
dar "i era !ric#. Cu am#r#ciune, ne(a e?plicat> HTrebuie $# de$!acei
ce(a !o$t !#cut, chiar dac# nu voi ai !#cut(o;H
9ai nou#, c#ci nu puteam. A$ta era oroarea. Am &tiut(o "nc# de
pe atunci) am $imit(o. /e(am amintit de mama, cum r#m#$e$e "n
!aa pe&terii, uit+ndu($e la m+inile care(i erau acoperite de
"nep#turi.
7e:are a dat capul pe $pate &i l(a invocat imediat pe Amel, $# $e
preinte "n !aa ei, $#(i a$culte porunca. 'olo$ea limba,ul no$tru
$ecret de gemene c+nd a urlat la el> HIe&i din corpul regelui &i al
reginei din Qemet, Amel; .upune(te voinei mele. Te(ai $trecurat "n
ei !#r# porunca mea.H
.(ar !i i$ c# toate duhurile din lume ne a$cultau "n t#cere) era
apelul unei vr#,itoare e?trem de puternice, dar nici unul n(a r#$pun$.
Atunci am $imit cum duhurile $e "ndep#rtau de noi, de parc# li $e
revela$e ceva ce nu puteau accepta. .e d#deau "napoi tri$te &i
nehot#r+te, apoi ne c#utau din nou drago$tea, !ugind de ea "n
aceea&i clip#.
HCare e problema8 a urlat 7e:are. Ce $e "nt+mpl#8H le(a "ntrebat
pe duhurile care erau pe(aproape, pe ale$ele ei. =i(apoi, "n t#cerea
care $e l#$a$e, cu p#$torii "n!rico&ai "n a&teptare &i cu $oldaii de(
a!ar# gata $# intervin#, "n vreme ce QhaLman $e uita !i? la noi cu
ochii "nceo&ai de obo$eal#, ne(a parvenit r#$pun$ul lor eitant>
HAmel are ceea ce &i(a dorit dintotdeauna. Amel are acum carne.
%ar Amel nu mai e?i$t#.H
Ce putea $#(n$emne a$ta8 /u ne d#deam $eama. %in nou,
7e:are a "ncercat $# le !ac# $#(i $pun# mai mult, dar incertitudinea
duhurilor p#rea $# $e tran$!orme "n team#.
H.punei(mi ce $(a "nt+mplat; le(a rugat 7e:are. 'acei(mi
cuno$cut ce &tii; Era o !ormul# veche de c+nd lumea, pe care o
!olo$eau toate vr#,itoarele. 'acei(mi parte de "nelepciunea
voa$tr#.H
%in nou, duhurile au r#$pun$, dup# multe eit#ri>
HAmel a intrat "n carnea lor) Amel nu mai e Amel) nu mai poate
r#$punde acum.H
HTrebuie $# venii cu mine, a $pu$ QhaLman. E ab$olut nece$ar.
Regele &i regina o cer cu in$i$ten#.H
'#r# nici o vorb#, &i(n aparen# !#r# nici un $entiment, $(a uitat
la mine cum mi(am $#rutat copila &i am l#$at(o "n braele uneia
dintre !emei, care avea $# $e ocupe de ea, ca &i cum ar !i !o$t copilul
ei. Apoi ne(am dat am+ndou# pe m+na lui) de data a$ta "n$# nu am
mai pl+n$, c#ci parc# ne $eca$er# lacrimile. .curtul an de !ericire
care ne(o adu$e$e pe 7iriam r#m+nea "n urm# - iar gro#viile care
veni$er# pe capul no$tru din Egipt ameninau $# ne "nghit# din nou.
7AIARET "nchi$e o clip# ochii) "&i atin$e pleoapele cu degetele,
apoi "&i purt# privirea de ,ur "mpre,ur, uit+ndu($e cum a&teapt#
!iecare, cu!undat "n propriile g+nduri &i deam#git c# pove$tirea
!u$e$e "ntrerupt#, de&i &tiau cu toii c# nu $e putea alt!el.
/ovicii erau la cap#tul puterilor. %aniel avea "n continuare
acela&i aer captivat. 0oui$, cu chipul lui emaciat, avea "n mod
evident nevoie $# $e hr#nea$c#, de&i nu $e g+ndea deloc la a$ta.
- /u mai pot continua acum, $pu$e 7aharet. E aproape
diminea#) cei tineri trebuie $# $e cu!unde "n $omn. Trebuie $# le
prepar locurile. A&a c# ne vom reg#$i di$ear# tot aici &i atunci voi
continua pove$tirea. <ine"nele$, dac# regina noa$tr# ne(o va
permite. Acum nu $e a!l# prin apropierea noa$tr#. /u percep nici cel
mai $lab $emnal al preenei ei) nu #re$c nici cea mai $lab#
oglindire a chipului ei "n ochii cuiva. %ac# are idee de ceea ce
!acem, "n$eamn# c# n(are nimica "mpotriv#. Cri poate c# e !oarte
departe, ori, cine &tie, poate c# nu(i pa$#, a&a c# va trebui $#
a&tept#m ca $# &tim ce vrea. 7+ine o $# v# $pun ce(am v#ut c+nd
am a,un$ "n Qemet. P+n# atunci r#m+nei "n pace $# v# odihnii "n
m#runtaiele muntelui. Cu toii. 7untele ace$ta mi(a p#$trat toate
$ecretele de ochii curio&i ai muritorilor de ani &i ani. =i(apoi, amintii(
v# c# nici m#car regina nu ne poate !ace nimic p+n# la c#derea
nopii.
7ariu$ $e ridic# "n acela&i timp cu 7aharet. *n vreme ce ceilali
p#r#$eau camera, el $e retra$e $pre unul dintre pereii de $ticl#. I $e
p#rea c# 7aharet "i vorbea "nc#. Ceea ce(l tulbura cel mai tare era
evocarea A:a$hei &i ura pe care i(o purta 7aharet. =i el $imea
aceea&i ur#) $imea din ce "n ce mai pro!und c# ar !i !o$t de datoria
lui $# pun# cap#t ace$tei mon$truoit#i c+nd "i $t#tu$e "n putere.
%ar !emeia acea$ta cu p#r ro&u cu $iguran# n(ar !i dorit $# $e
"nt+mple a&a ceva. /ici unul dintre ei nu voia $# moar#, cum nu
dorea nici el. 7aharet, poate mai mult dec+t oricare alt nemuritor pe
care(l cuno$cu$e vreodat#, iubea viaa mai pre$u$ de orice.
Cu toate ace$tea, pove$tirea ei p#rea $# in$i$te a$upra $orii lor
ine?orabile. Ce mon$tru $e n#$cu$e din nou "n clipa "n care regina $e
trei$e din imobilitatea de pe tron8 Ce mon$tru "l inea acuma "n
brae pe 0e$tat8 /ici nu putea $#(i treac# prin cap.
/e $chimb#m, dar, de !apt, nu ne $chimb#m, $e g+ndi el. /e
"nelepim poate, dar r#m+nem totu&i capabili de erori; Tot umani
$untem, oric+t ar !i de c+nd e?i$t#m, a$ta e minunea, dar &i
ble$temul;
Rev#u "n minte chipul $ur"#tor pe care(l v#u$e "n clipa "n care
"l "nghieau gheurile. Era oare cu putin# $# o mai iubea$c# "nc#,
de&i o ura at+t de tare8 *n toat# one$titatea, nu &tia.
<ru$c $e $imi e?trem de obo$it, dorea $# doarm#, dorea din
toat# inima $# $e bucure de con!ort, de pl#cerea $impl# de a $e
"ntinde "ntr(un pat curat. .# $e "ntind# &i $# "&i "ngroape capul "ntr(o
pern# moale, $# "&i la$e m#dularele $# $e a&ee cum le era mai bine.
%incolo de peretele de $ticl# $e vedea o lumin# alb#$truie la
r#$#rit, dar $telele "nc# mai $tr#luceau, minu$cule &i di$tante.
Trunchiurile copacilor "ncepeau $# $e vad#) un minunat par!um de
verdea# p#trundea "n ca$# din p#dure, cum $e "nt+mpl# ve&nic "n
apropierea dimineii.
*n ,o$ul dealului, unde era o poian# plin# de tri!oi chiar l+ng#
p#dure, 7ariu$ "l #ri pe QhaLman plimb+ndu($e de unul $ingur.
7+inile "i $tr#luceau parc# "n penumbra $ubiat#, alb#$truie, c+nd $e
"ntoar$e &i $e uit# "n $u$ drept la 7ariu$, iar !aa "i $em#na cu o
ma$c# !#r# ochi, alb# ca varul.
7ariu$ $e $urprin$e ridic+nd m+na &i !#c+ndu(i lui QhaLman un
$emn prietene$c, iar QhaLman "i r#$pun$e la !el, "nainte de(a
di$p#rea printre copaci.
Apoi 7ariu$ $e "ndep#rt# de peretele de $ticl# &i con$tat# ceea
ce &tia de,a, c# numai 0oui$ mai r#m#$e$e "n camer#. 0oui$ $t#tea
nemi&cat &i $e uita la el, la !el cum !#cu$e &i mai devreme, de parc#
vedea "n !aa ochilor un mit "n carne &i oa$e.
Apoi "i pu$e "ntrebarea care "l ob$eda, pe care nu putea $# o la$e
deoparte, oric+t de impre$ionat ar !i !o$t de preena lui 7ariu$.
- Tu &tii dac# 0e$tat mai e $au nu "n via#, nu(i a&a8 "l "ntreb# el
pe un ton $implu, uman, plin de emoie, de&i vocea "&i p#$tra
reerva.
7ariu$ a!irm#, d+nd din cap.
- Tr#ie&te. %ar nu &tiu a$ta prin vreun canal $pecial, cum crei
tu. /ici prin vreo "ntrebare, nici printr(un r#$pun$. /(am !olo$it nici
una dintre minunatele noa$tre puteri care ne "nveninea# e?i$tena.
Pur &i $implu, o &tiu.
*i +mbi lui 0oui$. Ceva din !elul de(a !i al ace$tuia "i d#dea lui
7ariu$ un $entiment de !ericire, !#r# $# &tie de ce. *i !#cu $emn $# $e
apropie, $e "nt+lnir# la cap#tul me$ei &i ie&ir# "mpreun# din camer#.
7ariu$ "&i petrecu un bra pe dup# umerii lui &i cobor"r# "mpreun#
$cara de metal care ducea "n ad+ncurile umede ale p#m+ntului,
7ariu$ merg+nd cu pa&i leni, dar hot#r+i, cum ar !i mer$ un mu(
ritor.
- E&ti ab$olut $igur8 ad#ug# re$pectuo$ 0oui$.
7ariu$ $e opri.
- C, da, $unt $igur.
.e uitar# unul la cel#lalt "nc# o clip#, iar 7ariu$ +mbi din nou.
<#iatul ace$ta p#rea !oarte talentat, &i(n acela&i timp nu) $e "ntreb#
dac#, cu niel $+nge de la el, cu ceva mai multe puteri deci, i $(ar
duce din ochi lumina aceea at+t de uman#.
*n plu$, t+n#rul ace$ta era !l#m+nd &i $u!erea, dar p#rea $# !ie
mulumit, p#rea c#(i place $# $imt# !oame $au durere.
- %#(mi voie $#(i $pun ceva, "i $pu$e 7ariu$ cu bl+ndee. %in
clipa "n care l(am cuno$cut pe 0e$tat, am &tiut c# nimic nu(l poate
di$truge. Cu unii dintre noi a&a $e "nt+mpl#. /u mai putem muri.
%e ce oare "i $punea una ca a$ta8 Iar#&i credea "n lucrurile
ace$tea ca "nainte de toate nenorocirile actuale8 "&i aminti de
noaptea petrecut# la .an 'ranci$co, c+nd $e plimba$e pe trotuarele
curate ale .tr#ii Pieei cu m+inile "n buunare, neob$ervat de
muritori.
- Iart#(m#, "i $pu$e 0oui$, dar mi(aduci aminte e?act de ce $e
$punea de$pre el la barul 'iica lui %racula, a&a iceau &i cei care
voiau $# $e duc# ieri $ear# la concertul lui.
- A&a e, r#$pun$e 7ariu$, doar c# ei $puneau ce le trecea prin
cap, iar eu &tiu.
R+$e "ncet.
%a, a&a credea. *l $tr+n$e apoi cu c#ldur# "n brae pe 0oui$. %oar
puin $+nge, &i 0oui$ ar putea !i mai puternic, i(adev#rat, dar ar
pierde probabil acea$t# tandree uman#, "nelepciunea a$ta, pe care
nimeni n(o putea da altcuiva, talentul lui de a cunoa&te $u!erinele
celorlali, cu care probabil c# $e n#$cu$e.
/oaptea $e $!ir&i$e pentru el. 0oui$ "i d#du m+na, apoi o lu# pe
coridorul c#ptu&it cu pl#ci de co$itor, "n "nt+mpi(narea lui Eric care(l
a&tepta ca $#(i arate calea.
7ariu$ $e "ntoar$e "n ca$#.
*i r#m+neau o or#(dou# p+n# $# !ie !orat de lumin# $# $e duc# la
culcare &i, de&i era obo$it, nu voia $# renune la ele. Par!umul
minunat de proa$p#t al p#durii "l cople&ea, "ncepu$er# &i p#$#rile $#
c+nte, iar poiana r#$una de murmurul cri$talin al unui p+r+u.
.e "ntoar$e "n marea $al# a cl#dirii !#cute din c#r#mii v#ruite,
unde !ocul ar$e$e p+n# la ultima $urcic#. .e trei $t+nd l+ng# o
tapi$erie imen$# care acoperea aproape o ,um#tate din perete.
*ncetul cu "ncetul, "&i d#du $eama ce avea "n !aa ochilor>
muntele, valea, minu$culele $iluete ale gemenelor, "mpreun# "n
marea poian#, $ub $oarele ar#tor al amieii. C dat# cu a$ta "i reveni
"n minte ritmul calm al pove$tirii lui 7aharet &i claritatea imaginilor
pe care le tran$mi$e$e prin vorbele ei. C+t de aproape p#rea poiana
aceea "n$orit# &i c+t de di!erit# de ceea ce v#u$e "n vi$; 9i$ul nu(l
!#cu$e $# $e $imt# aproape de cele dou# !emei; %ar acum le
cuno&tea) cuno&tea &i ca$a acea$ta.
Ce mi$ter pro!und era ame$tecul ace$ta de $im#minte, "n care
m+hnirea $e a$ocia cu ceva ce, "n mod neconte$tat, preenta
elemente poitive, bune. .u!letul lui 7aharet "l atr#gea, mai ale$
prin comple?itatea lui particular#, &i ar !i dorit $#(i poat# comunica
a$ta.
Apoi $e mir# de el "n$u&i> timp de c+teva minute reu&i$e $# uite
de propria lui $u!erin#, de propria lui am#r#ciune. Probabil c#
$u!letul lui $e vindeca mai iute dec+t creu$e.
.au poate a$ta venea din !aptul c# $e g+ndi$e la ceilali - la
7aharet, mai "nainte la 0oui$ &i la ce avea nevoie $# cread# 0oui$.
Pe toi dracii, 0e$tat era probabil nemuritor. <ru$c "i ap#ru "n minte
g+ndul amar c# 0e$tat avea probabil $# $upravieuia$c# tuturor
ace$tor "ncerc#ri, chiar dac# el, 7ariu$, nu reu&ea.
%ar a$ta era o pre$upunere de care putea $# $e lip$ea$c#. Unde
era Armand8 .e du$e$e &i el "n ad+ncurile p#m+ntului $# doarm#8
%ac# ar !i putut $# !ie acum cu Armand...
.e "ndrept# iar $pre u&a care ducea "n $ub$oluri, dar ceva "i
atra$e atenia "n alt# parte. Prin alt# u&#, "ntrede$chi$#, $e vedeau
dou# $iluete, !oarte a$em#n#toare gemenelor de pe tapi$erie. Erau
7aharet &i @e$$e care $e ineau de bra, aplec+ndu($e pe !erea$tra
din$pre r#$#rit, ob$erv+nd nemi&cate cum cre&tea lumina pe$te
p#durea "ntunecat#.
Tre$#ri violent &i trebui $# $e in# de cadrul u&ii ca $# nu cad#,
!iind invadat de o $erie de imagini. /u mai era "n ,ungl# acum) "n
dep#rtare $e vedea o auto$trad# care ducea $pre nord, parc# printr(
un inut de&ertic, ar$. '#ptura $e opri$e, guduit#. %in ce cau#8 C
imagine a celor dou# !emei cu p#rul ro&u8 Aui cum !#ptura "&i relu#
mer$ul neo$tenit) v#u picioarele pline de noroi, de parc# erau ale
lui) m+inile la !el de pline de noroi, tot ca &i cum ar !i !o$t ale lui.
Apoi ob$erv# cum cerul lua !oc &i o!t# pro!und.
C+nd de$chi$e din nou ochii, Armand "l $u$inea. 7aharet, cu
ochii aceia "mp#ien,enii de muritor, "l implora $#(i $pun# e?act ce
v#u$e. Cu "ncetul, rede$coperi camera din ,urul lui, mobilele
con!ortabile, apoi, aplecate dea$upra lui, chipurile nemuritorilor,
care !#r# $# !ie legai "n vreun !el, aparineau totu&i ace$tui loc.
*nchi$e ochii, apoi "i de$chi$e din nou.
- A a,un$ "n emi$!era noa$tr#, $pu$e el, dar e "nc# mult prea la
e$t. Acolo tocmai a r#$#rit $oarele, arde tot cerul.
El $imi$e v#paia aceea ucig#toare; Ea $e v+r+$e "n p#m+nt)
percepu$e &i a$ta.
- E !oarte la $ud de noi totu&i, $pu$e @e$$e.
C+t de !ragil# p#rea &i ea "n ace$t "nceput de diminea#, cu
degetele ei lungi &i $ubiri "ncle&tate pe braele velte.
- /u chiar a&a de departe, i$e Armand. =i $e mi&c# e?trem de
repede;
- %ar "n ce direcie avan$ea#8 "ntreb# 7aharet. 9ine $pre noi8
/u mai a&tept# r#$pun$ul. /ici ei nu d#deau impre$ia c# ar
putea $# i(l dea. Ridic# o m+n# $# "&i acopere ochii, de parc#
durerea din ei era in$uportabil#) apoi, lu+nd(o "n brae pe @e$$e &i
$#rut+nd(o pe nea&teptate, le $pu$e celorlai $omn u&or.
7ariu$ "nchi$e ochii) "ncerc# din nou $# vad# chipul care(i
ap#ru$e. Ce purta pe ea oare8 Ceva dintr(o p+n# a$pr#, ca un
poncho #r#ne$c, aruncat pe ea, ceva cu o gaur# prin care trecea
capul. =i legat "n ,urul taliei, da, a$ta $imi$e. *ncerc# $# vad# mai
mult, dar nu mai putu. Ceea ce percepu$e "n$# !oarte limpede era o
putere nelimitat# &i un elan pe care nimic nu(l putea opri, cam a$ta
era tot.
C+nd de$chi$e din nou ochii, lumina dimineii $e in$tala
$clipitoare "n camera din ,ur. Armand $t#tea l+ng# el &i "l inea "n
continuare "n brae) totu&i, Armand d#dea impre$ia c#(i $ingur &i c#
nimic nu(l tulbur#) ochii i $e mi&car# doar o clip#, privind $pre
p#dure, care d#dea impre$ia c# apa$# a$upra "ntregii ca$e, prin
toate !ere$trele, de parc# ar !i a,un$ p+n# la marginea tera$ei.
7ariu$ "l $#rut# pe !runte pe Armand. Apoi !#cu e?act ce !#cea
Armand.
Privi cum camera $e umple de lumin#) cum lumina $e "ntee&te
la !ere$tre) privi cum $e luminau culorile $uperbe ale imen$ei
tapi$erii de pe perete.
.
LESTAT%
ACESTA ESTE TRUPUL MEU"
ACESTA ESTE S-N+ELE MEU
CD/% m(am treit era lini&te) aerul era curat &i c#ldu, cu miro$
de mare.
/u mai aveam deloc noiunea timpului. %up# ameeala pe care o
$imeam "mi d#deam $eama c# nu dormi$em o i "ntreag#. =i c#
locul acela nu era un ad#po$t propice.
Probabil c# "nainta$em o dat# cu noaptea "n ,urul globului $au ne
mi&ca$em la "nt+mplare prin $paiu, deoarece A:a$ha poate n(avea
nevoie de $omn.
Eu unul aveam, a$ta era evident. %ar eram prea curio$ ca $# nu
pre!er treia. =i, cin$tit vorbind, eram !oarte ne!ericit. Cu at+t mai
mult, cu c+t vi$a$em c# beau $+nge uman.
Eram "ntr(un dormitor imen$, cu tera$e $pre apu$ &i $pre nord.
.e $imea par!umul m#rii, ba chiar $e aueau &i valurile, dar bria
r#m+nea u&oar# &i par!umat#. '#r# grab#, mi(am plimbat privirea
prin camer#.
Era mobilat# $omptuo$, obiecte vechi, probabil de origine
italian# - delicate &i, "n acela&i timp, cu ornamentaie bogat# - dar
erau &i pie$e mai moderne, la !el de lu?oa$e. Patul pe care eram
"ntin$ avea patru coloane aurite &i baldachin de m#ta$e) pe el era o
plapum# de pu! &i cuvertur# de m#ta$e. Podelele vechi erau
a$cun$e de un covor alb, gro$.
7ai "ncolo era o m#$u# de toalet# pe care $e a!lau tot !elul de
borcanele &i obiecte de argint care $clipeau, precum &i un tele!on
alb, demodat, de o !orm# ciudat#. .caune "mbr#cate "n cati!ea, un
imen$ televior, eta,ere pe care era in$talat# o "ntreag# combin#
muical# $tereo) m#$ue lu$truite, pe$te tot, pe care $e
"ngr#m#deau iare, $crumiere, cara!e cu vin.
%up# toate aparenele, aici tr#i$er# oameni cu o or# "nainte, dar
acum erau mori. %e !apt, toat# in$ula era pre$#rat# cu cadavre.
R#m+n+nd "ntin$ "nc# puin, $# m# impregne de !rumu$eea din ,ur,
am rev#ut "n minte $atul "n care !u$e$em "nainte. Am rev#ut
mieria, acoperi&urile de tabl#, noroiul. Iar acum leneveam "n
budoarul ace$ta, dac# a$ta era.
=i aici $e $imea moartea "n ,ur. /oi o adu$e$em.
7(am ridicat din pat &i am ie&it pe tera$# $# m# uit pe$te
balu$trada de piatr# la o pla,# de ni$ip alb. 0a oriont nu $e vedea
nici un continent, doar marea cu valuri clipocitoare. 7# a!lam "ntr(un
vechi palat, con$truit probabil cu $ecole "n urm#, ornamentat cu
urne &i "ngera&i &i cu tencuiala u&or p#tat#, un palat impoant. Prin
cr#p#turile obloanelor veri de la celelalte !ere$tre $e vedea $clipind
lumina electric#. Pe o tera$#, la un nivel mai ,o$, $e vedea o mic#
pi$cin#.
7ai "ncolo, unde pla,a $e curba la $t+nga, era o alt# cl#dire
graioa$#, "n#lat# direct pe $t+nci. =i acolo muri$er# oamenii. Era o
in$ul# grecea$c#, eram $igur) iar marea era 7editerana.
Am $tat $# a$cult atent &i am auit ipete provenind din interiorul
in$ulei, din $patele meu, de pe$te deal. Erau uci&i b#rbaii. 7(am
$pri,init de rama u&ii. Am "ncercat $#(mi potole$c inima care(mi
b#tea nebune&te.
<ru$c, mi(am adu$ aminte de oribilul m#cel din templul lui Aim,
m(am v#ut pe mine "n$umi trec+nd ca un !ulger prin turma uman#,
!olo$ind raa inviibil# ca $# lai "n carne vie, ca o lam#. .ete. .au nu
era dec+t po!t#, pur &i $implu8 Am rev#ut "n minte m#dularele
rupte) trupurile care $e mai "ncordau "ntr(un ultim e!ort "nainte $#
cad#, !eele m+n,ite de $+nge.
/u eu am !#cut a$ta, nu $e poate... %ar o !#cu$em.
=i(aici $e $imea miro$ul de la !ocuri, ca acelea din curtea
templului lui Aim, unde $e puneau la ar$ cadavrele. 7iro$ul m(a
"ngreo&at pe loc. 7(am "ntor$ din nou $pre mare &i am re$pirat
ad+nc aerul curat. %ac# le permit, iar "mi vor b++i "n cap vocile,
voci venind de pe in$ul#, de pe alte in$ule &i de pe continentul
apropiat. .imeam cum m# p+ndeau, cum a&teptau $# m# cuprind#,
gomotele a$tea, am !o$t obligat $# le "nl#tur.
Apoi am auit alte gomote "n imediata apropiere. *n ca$# $e
a!lau c+teva !emei. .e apropiau de dormitor. 7(am r#$ucit e?act "n
momentul "n care u&ile duble $(au de$chi$, iar !emeile, "n blue &i
!u$te $imple, cu ba$male pe cap, au intrat "n camer#.
Era un grup compu$ din !emei de toate v+r$tele, at+t !eti&cane
$uperbe c+t &i matroane voinice, ba chiar &i c+teva b#tr+ne cu
pielea $mochinit# &i p#rul alb. Aduceau vae cu !lori, le puneau pe
me$e. Apoi, una dintre ele, o !emeie velt# cu un g+t lung, $(a
apropiat &i a "nceput $# aprind# diver$ele l#mpi cu o graie per!ect
natural#.
Par!umul $+ngelui lor. Cum de putea !i at+t de puternic, at+t de
"mb#t#tor, de&i nu(mi era $ete8
%eodat#, $(au adunat toate "n mi,locul camerei &i au r#ma$
nemi&cate, ca "ntr(o tran$#, cu ochii la mine, care le ob$ervam "n
lini&te de pe tera$#. <ru$c, mi(am dat $eama la ce $e uitau> eram tot
"n co$tumul de vampir, cu o hain# neagr#, c#ma&# alb# &i mantie
neagr# - doar c# erau toate !#cute drene pe mine &i $tropite cu
$+nge.
Pielea mi $e $chimba$e radical - eram mai palid dec+t moartea,
ca o $ta!ie, de bun# $eam#. Cchii "mi erau probabil mult mai
$tr#lucitori, ori poate m# l#$am eu minit de reaciile lor naive. 7ai
v#u$er# oare vreodat# pe vreunul din neamul no$tru8 .
Cricum... totul p#rea $# $e "nt+mple "n vi$. Toate !emeile ace$tea
cu ochi negri, cu !eele mai degrab# m#$linii &i emaciate - p+n# &i
cele corpolente - $e aduna$er# $i $e uitau la mine, ca apoi, una
c+te una $# cad# "n genunchi. 9ai, "n genunchi; Am o!tat. Aveau pe
!a# e?pre$ia aceea de r#t#cire pe care o au numai cei care(&i pierd
$imul realit#ii) ele aveau "n !a# un $pectru, ironia era ca &i eu $#
am impre$ia c# $unt "ncon,urat de $pectre.
'#r# pl#cere, le(am p#trun$ totu&i g+ndurile.
0e ap#ru$e 7aica cea .!+nt#. %rept a$ta trecea ea aici. 7adona,
'ecioara. Trecu$e prin $atele lor &i le porunci$e $#(i ucid# pe b#rbai,
$oi $au !ii) p+n# &i pe nou(n#$cuii de $e? ma$culin. Ele "mplini$er#
porunca $au !u$e$er# martore la m#cel, iar acum erau purtate de un
elan de credin# &i e?altare. 'u$e$er# martorele unui miracol) le vor(
bi$e 7aica cea .!+nt# "n per$oan#. Era 7ama $ecular#, 7ama a
c#rei imagine !u$e$e dintotdeauna preent# "n grotele de pe in$ul#,
chiar "nainte de Iri$to$, 7ama ale c#rei $tatui, mici &i de$puiate,
mai erau "nc# de$coperite cu ocaia $#p#turilor.
*n numele ei d#r+ma$er# &i arunca$er# "n mare coloanele
r#ma$e din templele $tr#vechi pe care veneau turi&tii $# le vad#)
incendia$er# unica bi$eric# de pe in$ul#, $p#rg+ndu(i !ere$trele cu
pietre $au pari. Ar$e$er# p+n# &i pereii acoperii de !re$ce.
Coloanele de marmur#, !#cute buc#i, c#u$er# "n mare.
C+t de$pre mine, pe cine repreentam eu oare "n ochii lor8 /u
eram, pur &i $implu, un eu. /ici doar ale$ul .!intei 7aici. Eram
altceva. 7# intriga pove$tea acea$ta, $t+nd acolo, $ub ochii lor,
$c+rbit de convingerile lor, dar, "n acela&i timp, !a$cinat &i "n!rico&at.
/u de ele, !ire&te, ci de tot ce $e "nt+mpla "n ,ur. 7# umplea de
$paim# adoraia acea$ta a muritoarelor care m# priveau, care
$em#na cu cea a $pectatorilor, c+nd eram pe $cen#. 7uritoare, care
m# priveau intuindu(mi imen$ele puteri, dup# toi anii aceia
petrecui "n umbr#, muritoare venite $# mi $e "nchine. 7uritoare, la
!el ca bietele !iine r#$p+ndite pe poteca abrupt# de pe munte. %ar
acelea $e "nchina$er# lui Aim. .e duceau la templul lui $# caute
moartea.
Ce co&mar; Trebuie "ntor$ timpul "nd#r#t, trebuie oprit vi$ul
ace$ta ur+t. Trebuie $# nu mai am de(a !ace cu nimic din toate
ace$tea;
9reau $# ic, doar n(avea $# mi $e $uie &i mie la cap... Eu &tiu
!oarte bine ce $unt, nu(i a&a8 <ietele !emei $unt ne&tiutoare) p+n# &i
un televior $au un tele!on $unt miracole pentru ele, orice
$chimbare e o !orm# de miracol... %oar c# $e vor trei "n cur+nd &i(&i
vor da $eama ce(au !#cut;
Pentru moment eram "ncon,urai de pace, at+t eu c+t &i !emeile.
.e $imea par!umul cuno$cut al !lorilor, vra,a $erii. *n t#cere, prin
telepatie "&i primeau acum poruncile.
.(a produ$ un pic de agitaie. %ou# dintre ele $(au ridicat din
genunchi &i au intrat "n baia de l+ng# dormitor - unde $e a!la o
cad# dintre acelea ma$ive, din marmur#, pe care le pre!erau italienii
&i grecii. Au dat drumul la apa cald#) ie&eau aburi pe u&#.
Altele umblau la dulapuri, dup# $chimburi curate. 'u$e$e bogat
bietul proprietar al palatului, cel care(&i l#$a$e mucul de igar# "n
$crumier#, ale c#rui amprente $e vedeau "nc# pe receptorul
tele!onului alb.
Alte dou# !emei au venit $pre mine. 9oiau $# m# conduc# la
baie. /(am !#cut nici un ge$t. 0e(am $imit degetele !ierbini
plimb+ndu(mi($e pe corp, le(am $imit cum tre$#reau la contactul cu
te?tura pielii mele. Atingerea acea$ta m(a !#cut $# tre$ar. 7#
priveau cu ochi negri $uperbi, m# "mpingeau u&urel cu m+inile
acelea !ierbini, doreau $# le urme.
'oarte bine. 0e(am dat voie $# m# conduc#. <aia avea pe ,o$
dale albe de marmur#, toate robinetele erau aurite &i $culptate,
totul era de un lu? roman de cea mai mare !rumu$ee, p+n# la
$ticlele $clipitoare cu loiuni &i par!u(muri de pe eta,erele de
marmur#. *n cad# apa !ierbinte, agitat# de ,eturi care !#ceau bule,
era e?trem de atr#g#toare $au, cel puin, ar !i putut !i "n alt#
"mpre,urare.
7(au debr#cat. Ce $enaie !a$cinant#; /icic+nd nu mi $e mai
"nt+mpla$e a&a ceva. Poate c+nd eram muritor, &i atunci numai ca
mic copil. .t#team "n aburul care $e ridica din cad#, tremur+nd de
pl#cerea de a le $imi m+inile m#$linii pe piele, "mb#tat de adoraia
din ochii lor.
Prin abur m(am uitat "n oglind# - un perete "ntreg era acoperit
de oglind#, de !apt - &i m(am v#ut pentru prima oar# de c+nd
"ncepu$em acea$t# $ini$tr# odi$ee. Pe moment propria mea imagine
mi(a produ$ un &oc in$uportabil. Ace$ta nu puteam !i eu.
Eram cu mult mai palid dec+t "mi imagina$em. Cu bl+ndee, le(
am "mpin$ din cale &i m(am du$ la oglind#. Toat# pielea mea avea o
nuan# $ide!ie, ochii "mi $tr#luceau &i mai tare, adun+nd "n ei toate
culorile curcubeului &i ame$tec+ndu(le cu o lumin# glacial#. %ar nu
$em#n#m cu 7ariu$. /ici cu A:a$ha. *mi p#$tram totu&i cele c+teva
riduri ale !eei;
Cu alte cuvinte, $+ngele A:a$hei "mi adu$e$e paloarea aceea de
$ide!, dar chipul nu mi $e netei$e "nc# complet. *mi p#$tram totu&i
o e?pre$ie uman#. Cel mai ciudat mi $e p#rea c#, prin contra$t,
liniile !eei parc# $e ad+nci$er#. P+n# &i liniile $uper!iciale de pe
mrini p#reau mai pro!unde dec+t "nainte.
%ar ce con$olare putea $#(mi aduc# a$ta c+nd nu mai puteam
trece deloc neob$ervat, c+nd eram at+t de ciudat &i de deo$ebit !a#
de oameni8 %e !apt, mi $e p#rea mai cumplit momentul #$ta dec+t
cel din urm# cu dou# $ute de ani, c+nd la c+teva ore dup# moarte
m# uita$em "ntr(o oglind#, "ncerc+nd $#(mi reg#$e$c umanitatea "n
ceea ce vedeam. 7(am "n$p#im+ntat &i acum la !el.
7(am uitat atent la imaginea din oglind#. Aveam un tor$ la !el de
alb ca un bu$t de marmur# dintr(un mueu. Iar organul acela, de
care noi nu avem nici o nevoie, ar#ta gata $# "n!#ptuia$c# actul pe
care nici nu(l mai &tiam, nici nu(l mai doream, un m#dular de
marmur# &i el, un !el de Priap "n !aa unei pori.
Ameit, le(am urm#rit cum $e apropiau din ce "n ce mai mult de
mine) ce g+turi $uperbe, ce $+ni minunai, ce brae brune
"nc+nt#toare; Toate voiau $# m# ating#. Era limpede c# le p#ream
$uperb.
7iro$ul $+ngelui lor $e $imea &i mai tare aici, din caua aburului
gro$. %ar tot nu $imeam vreo $ete, nu cu(adev#rat. A:a$ha "mi
o!eri$e pe$te m#$ur#, dar preena $+ngelui uman m# cam chinuia.
/u, m# chinuia $erio$.
0e voiam $+ngele... a$ta n(avea nimic de(a !ace cu $etea. Aveam
po!t# de el, a&a cum orice b#rbat ar avea po!t# $# bea vin, de&i &i(a
potolit $etea cu ap#. %oar c# po!ta era de dou#eci, de treieci $au
poate chiar de o $ut# de ori mai mare. %e !apt, era at+t de
puternic#, "nc+t "mi puteam imagina c# le iau una dup# alta, le $!+$ii
g+turile delicate &i le abandone cadavrele pe podea.
/u, n(am $# m# la$ tentat, m(am hot#r+t. 9iolena po!tei mele,
cruimea ei, m# !#cea aproape $# pl+ng. Ce(mi !#cu$e oare8 Ce(
ntrebare, doar &tiam !oarte bine ce; =tiam c# acum aveam puteri
at+t de mari, c# nici dou#eci de b#rbai nu m(ar !i putut dobor", "n
vreme ce eu, dac# voiam, puteam $#(i la$ mori pe toi. Puteam $#
trec &i prin tavan dac# voiam $# m# elibere de(aici. Puteam $# !ac
lucruri pe care nici nu le vi$a$em vreodat#. Poate c# acum po$edam
&i talentul de a(mi incendia adver$arii, la !el ca ea &i 7ariu$, care
i$e$e c# poate. Era doar o che$tiune de putere, a$ta era. =i de o
concentrare ameitoare, de acceptare...
'emeile m# $#rutau. *mi $#rutau umerii. Ce $enaie minunat#
m+ng+ierea buelor lor. /u m(am putut abine $# nu +mbe$c &i, cu
bl+ndee, le(am "mbr#i&at &i le(am $#rutat, aplec+ndu(m# $pre
g+turile lor !ierbini, $imindu(le $+nii $trivii de pieptul meu. Eram
total "ncon,urat de ace$te creaturi maleabile, eram "n!#&urat "n
carne uman# $uculent#.
Am intrat "n cad# &i le(am l#$at $# m# $pele. 7# $tropeau cu apa
delicio$ de !iebinte, ceea ce era $u!icient ca toat# murd#ria $# !ie
$p#lat#, c#ci murd#ria nu $e lipe&te realmente de noi, nu intr# "n
piele. 7i(am dat capul pe $pate, uit+ndu(m# "n tavan &i permi+ndu(
le a$t!el $#(mi curee cu ap# !ierbinte &i p#rul.
%a, tot ceremonialul ace$ta era e?trem de pl#cut. Totu&i,
niciodat# nu m(am $imit mai $ingur dec+t atunci. 7# l#$am
hipnotiat de toate $enaiile ace$tea voluptuoa$e) pluteam.
%eoarece, realmente, nu puteam !ace altceva.
C+nd au terminat, mi(am ale$ par!umurile care(mi conveneau &i
le(am cerut $# le arunce pe celelalte. 0e vorbeam "n !ranue&te, dar
p#reau $# "neleag# per!ect. 7i(am ale$ din lucrurile adu$e ce(mi
pl#cea &i m(au "mbr#cat. .t#p+nului ca$ei "i pl#cu$er# c#m#&ile !ine
de in, lucrate de m+n#, care(mi veneau puin cam mari, &i panto!ii,
de a$emenea lucrai de m+n#, care mi $e potriveau de$tul de bine.
Am ale$ un co$tum gri dintr(o e$#tur# !in# m#t#$oa$#, cu o
t#ietur# de$tul de modern#. =i bi,uterii de argint. Un cea$ b#rb#te$c
de argint &i butoni de argint "ncru$tai cu mici diamante. =i un ac de
rever, tot cu diamante. %ar toate hainele ace$tea mi $e p#reau at+t
de ciudate, de parc# "mi d#deam $eama de conturul corpului meu
!#r# $# mi(l $imt, de !apt. *n plu$, acea$t# $enaie de dF,+ vu. 0a !el
ca &i acum dou# $ute de ani. Acelea&i "ntreb#ri. %e ce naiba $e
ab#tea a$upra mea tot co&marul ace$ta8 Cum $# !ac $# pot controla
$ituaia8
7(am g+ndit o clip# dac# era cu putin# $# nu(mi pe$e de ce $e
"nt+mpl#. .# m# retrag &i $#(i prive$c pe muritori ca pe ceva $tr#in
care e?i$ta doar pentru ca eu $# m# pot hr#ni. Cu c+t# cruime
!u$e$em r#pit din mi,locul lor; %ar unde(mi era oare am#r#ciunea8
9echea $cu# pentru cruimea mea ne"ncetat#8 %e ce mi(o
mani!e$ta$em ve&nic a$upra unor victime at+t de deriorii8 9iaa nu
mi $e p#rea deriorie, ah, niciodat#, nici o via#. %e !apt, aici era
problema. %e ce oare eu, care eram "n $tare $# ucid cu at+ta
deinvoltur#, m# d#deam "napoi din !aa per$pectivei de(a vedea
di$tru$e tradiiile preioa$e ale oamenilor8
%e ce mi $e urca inima "n g+t8 %e ce $imeam tot timpul cum
pl+ng pe din#untru, de parc# eu "n$umi agoniam8
Poate c# un alt mon$tru ar !i !o$t "nc+ntat de $ituaie) un
nemuritor $cr+ntit &i !#r# $crupule ar !i putut $#(&i bat# ,oc de ideile
ei, dar $# $e $trecoare "n rolul de eu la !el de $implu cum m#
b#ga$em eu "n cada aceea par!umat#.
/umai c# libertatea acea$ta nimic nu mi(o putea o!eri, ab$olut
nimic. 0ibert#ile pe care mi le permitea ea nu(n$emnau nimic.
Puterile ei erau, "n de!initiv, la !el ca cele po$edate de noi toi, doar
c# la un alt grad. Ceea ce po$edam cu toii nu tran$!orma$e
niciodat# lupta cu $ine "ntr(o che$tie u&oar#) victorio&i $au "nvin&i,
tot acelea&i chinuri $uportam.
/u $e putea ca voina unei $ingure creaturi $# $upun# o lume
"ntreag#) trebuia $# reu&e$c $# de,oc planul ace$ta "ntr(un !el $au
altul, dac# "mi p#$tram calmul, aveam $# g#$e$c un mi,loc.
Cu toate ace$tea, muritorii nu(nceta$er# $# pricinuia$c# a$t!el de
orori $emenilor lor) hoardele barbare teroria$er# continente "ntregi,
di$trug+nd totul "n calea lor. Poate c# reacia ei era doar tipic uman#
c+nd pl#nuia cuceriri &i dominaia lumii8 '#r# importan#. 7i,loacele
!olo$ite pentru tran$!ormarea vi$elor "n realitate erau "ntru totul
inumane;
7(ar !i apucat pl+n$ul din nou dac# nu m(a& !i "nc#p#+nat $#
g#$e$c o $oluie) !iinele ace$tea tandre din ,urul meu aveau $# !ie &i
mai nenorocite &i cu mintea mai druncinat# dac# nu o g#$eam.
C+nd mi(am ridicat m+inile la !a#, nu $(au clintit de l+ng# mine.
*mi piept#nau p#rul. .imeam !iori pe cea!#. <ru$c, tam(tamul
$+ngelui lor prin vene m# a$urea.
0e(am $pu$ c# vreau $# r#m+n $ingur. /u mai puteam "ndura
tentaia. Pot $# ,ur c# au "nele$ de ce. *nele$e$er# &i erau gata $#
mi $e la$e "n voie. Carne m#$linie, $#rat#, prea aproape de mine.
Prea mare tentaia. Cricum, $(au $upu$ imediat &i cam "n!rico&ate.
Au plecat "n lini&te, d+ndu($e "napoi, de parc# n(ar !i !o$t cuviincio$
$# ia$# normal.
7(am uitat la cadranul cea$ului. 7i $e p#rea de$tul de caraghio$
$# port un cea$ care ar#ta orele. <ru$c, a$ta m(a "n!uriat. =i tot
bru$c, cadranul $(a !#cut #nd#ri; .ticla $(a "mpr#&tiat) din cea$ au
ie&it toate arcurile. .(a rupt br#ara &i totul a c#ut ,o$ de pe m+na
mea. Rotie mititele $(au ro$togolit pe covor.
H%oamne $!inte;H am &optit. %ar, "n de!initiv, de ce nu, dac#
eram "n $tare $# !ac $# e?plodee o arter# $au o inim#. Important ar
!i !o$t $# pot controla ace$te !ore, $# le pot direciona, nu $#
lovea$c# la "nt+mplare.
Am ridicat ochii &i am ale$ o oglin,oar# oarecare "ncadrat# "ntr(o
ram# de argint, a&eat# pe m#$ua de toalet#. Am poruncit "n g+nd
.parge(te; &i $(a !#cut pe loc buc#ele, "n lini&tea aceea pro!und#
am auit cum $e ibeau de perei cioburile, cum c#deau pe m#$u#.
<un, a$ta era o che$tie bun# de &tiut, cu mult mai util# dec+t
!aptul c# eram capabil $# ucid. 7(am uitat la tele!onul de pe
marginea m#$uei. 7(am concentrat, am l#$at !ora $# $e adune,
apoi "n mod con&tient am mic&orat(o &i(am direcionat(o doar pentru
a "mpinge tele!onul u&urel pe $upra!aa de $ticl# care acoperea
marmura. %a. A&a da. .ticluele $(au r#$turnat &i au c#ut din calea
tele!onului. 0e(am oprit c#derea) $# le "ndrept nu puteam, oricum.
/ici $# le culeg de pe ,o$. <a nu, $tai puin, puteam. 7i(am imaginat
o m+n# care le "ndreapt#. 'ire&te, c# !ora nu $e $upunea literal
ace$tei imagini) dar o !olo$eam pentru a mi(o organia. Am pu$ deci
la locul lor toate $ticluele. 0e(am adunat de pe ,o$ &i pe cele care
c#u$er# &i le(am repu$ pe m#$u#.
Tremur+nd u&urel, m(am a&eat pe pat ca $# m# dumire$c de
toate a$tea, dar curioitatea a !o$t ihai mare. E$enialul era c#
!enomenul era de natur# !iic#, era energie. %oar o e?tindere a
!orelor pe care le avu$e$em &i "nainte. %e e?emplu, chiar la
"nceput, "n primele $#pt#m+ni dup# ce 7agnu$ m# !#cu$e vampir,
reu&i$em $# mi&c pe cineva - pe iubitul meu /ichola$, cu care m#
certam - mi(aminteam cum !u$e$e proiectat c+t colo p+n# la
peretele opu$ din camer#, de parc# l(a& !i lovit cu un pumn inviibil.
7# "n!uria$em &i atunci. %ar mai t+riu nu mai !u$e$em "n $tare $#
repet mica &mecherie. =i acum era vorba de aceea&i !or#, de
aceea&i energie veri!icabil# &i m#$urabil#.
H/u e&ti deloc un euH, am tra$ eu concluia.
Totu&i, ampli!icarea acea$ta a puterii, acea$t# nou# dimen$iune,
cum $e $pune cu at+ta ,u$tee "n $ecolul ace$ta... Immm...
Uit+ndu(m# la tavan, am luat hot#r"rea c# voiam $# m# ridic u&or
$#(l ating, $# pip#i cu m+na mea !ria de ghip$ care $e de$ena "n
,urul candelabrului. Am $imit un !el de grea#) apoi mi(am dat
$eama c# pluteam "n imediata apropiere a tavanului. 7+na, m+na
parc# trecea prin ghip$. Am cobor+t puin &i m(am uitat "n ,o$ la
camer#.
%oamne .!inte, !#ceam plimbarea a$ta !#r# $#(mi deran,e
corpul de unde era; Eu $t#team "n continuare pe marginea patului.
7# uitam la mine "n$umi, "mi priveam v+r!ul capului. Eu - adic#
corpul meu - $t#team acolo nemi&cat, ca "ntr(o reverie, cu ochii
!ic&i. *napoi; 7(am $imit din nou eu "n$umi, mulume$c lui
%umneeu, iar corpul "mi era "n per!ect# $tare, a&a c# am "ncercat
$# "neleg cum de mi $e "nt+mplau toate ace$tea.
Ei bine, de !apt, &tiam de$pre ce e vorba. A:a$ha "mi $pu$e$e
doar cum c#l#torea ea "n a!ara corpului. P+n# &i unii muritori erau "n
$tare de a$ta $au, cel puin, $e l#udau c# ar !i. 7uritorii pove$ti$er#
de$pre c#l#toriile "n a!ara corpului "nc# din cele mai vechi timpuri.
Eu aproape reu&i$em $# !ac ace$t lucru c+nd "ncerca$em $# v#d
ce $e(n#mpla "n templul lui Aim, dar A:a$ha m# reinu$e, c#ci, o
dat# ie&it din trup, ace$ta "ncepu$e $# cad#. =i "nainte mai
avu$e$em c+teva ocaii... Cu toate ace$tea, nu d#du$em niciodat#
creare l#ud#ro&eniei muritorilor.
Acum "mi d#deam $eama c# eram "n $tare &i de a$ta. %ar nu
voiam $# mi $e(nt+mple "n a!ara voinei mele. Am hot#r+t $# plute$c
din nou $pre tavan, de data a$ta cu corp cu tot, &i am reu&it imediat;
Pluteam acolo "mpreun#, am atin$ cu m+na ghip$ul &i de data a$ta
nu a mai trecut prin el. Per!ect.
7(am re"ntor$ &i am hot#r+t $# mai "ncerc o dat#. Acum, doar cu
$piritul.
.enaia de grea# m(a cuprin$ din nou, m(am uitat "n ,o$ la
trupul p#r#$it, apoi am trecut de acoperi&ul palatului. 7(am du$ $pre
mare. Totu&i, tot ce vedeam p#rea, "n mod ine?plicabil, di!erit. /(
aveam impre$ia c# cerul &i marea erau reale. Era mai degrab# o
imagine nebuloa$# a am+ndurora, nu mi(a pl#cut deloc. /u,
mulume$c; 7ai bine m#(ntorc aca$#. Cri $#(mi aduc aici &i corpul8
Am "ncercat, dar nu $(a "nt+mplat ab$olut nimic, ceea ce nu m(a
$urprin$ din cale a!ar#. Plimbarea "n a!ara corpului era ca o
halucinaie. /u(mi p#r#$i$em realmente corpul, eram obligat $#
accept lucrurile cum erau.
%ar <abL @en:$, ce era de i$ de minun#iile pe care le v#u$e ea
c+nd $e ridica$e8 =i acelea !u$e$er# halucinaii8 Che$tia era c# n(
aveam cum $# a!lu niciodat#...
*napoi;
.t#team tot pe marginea patului. Era con!ortabil. Eram "n
camer#. 7(am ridicat &i am !#cut c+iva pa&i doar ca $# m# uit la
!lori &i la lumina ciudat# pe care o captau petalele de la l#mpi, de
pild# c+t de inten$e p#reau nuanele de ro&u &i cum c#dea lumina
galben# pe $upra!aa oglinilor &i a tuturor obiectelor acelora
minunate.
%eodat# mi $(a p#rut cople&itoare !rumu$eea tuturor detaliilor,
e?traordinara comple?itate a unei $ingure camere.
Apoi m(am l#$at $# cad "n !otoliul de l+ng# pat. 7(am reemat de
$p#tarul de cati!ea &i mi(am a$cultat b#t#ile inimii. /u(mi pl#cea nici
$# !iu inviibil, nici $#(mi p#r#$e$c corpul; /(aveam de g+nd $(o mai
!ac vreodat#.
.(a auit apoi un r+$ $lab, cri$talin. A:a$ha $e "ntor$e$e, era
undeva "n $patele meu, probabil pe l+ng# m#$ua de toalet#.
<ru$c, m(a cuprin$ un val de !ericire auindu(i r+$ul, $imindu(i
preena. %e !apt, am !o$t chiar $urprin$ de inten$itatea bucuriei
re$imite. 9oiam $# o v#d, dar nu m(am "ntor$ "nc# $pre ea.
- C#l#toriile ace$tea "n a!ara trupului $unt comune &i
muritorilor, a $pu$ ea. =i ei reu&e$c &mecheria a$ta tot timpul.
- =tiu, i(am r#$pun$ eu po$ac. /(au dec+t. Eu, dac# pot $#
c#l#tore$c cu trup cu tot, a&a pre!er $# !ac.
Iar a r+$. Un r+$ ginga&, m+ng+ietor, pe care(l aui$em "n vi$uri.
- Pe vremuri oamenii $e duceau la templu &i, ca $# le reu&ea$c#
borul, beau o poiune !abricat# de preoi) c#l#torind $pre ceruri, $e
con!runtau cu marile mi$tere ale vieii &i ale morii.
- =tiu, am $pu$ iar. %intotdeauna am !o$t $igur c# erau bei $au
drogai, cum $e $pune ai.
- Tu "n$# e&ti "ntruchiparea brutalit#ii, a &optit ea. Reaciile tale
$unt e?trem de rapide.
- /ume&ti a$ta brutalitate8 am "ntrebat(o.
<ru$c, am $imit "n n#ri miro$ul !ocurilor care devorau in$ula.
Greo$. %oamne .!inte; Iar noi $t#m aici &i di$cut#m, de parc# nu $e
"nt+mpla nimic, de parc# nu ne(am !i ame$tecat "n lumea lor,
aduc+nd toate gro#viile ace$tea...
- %ar c+nd bori cu trup cu tot nu i(e !ric#8 m(a "ntrebat.
- =tii bine c# totul m# "n$p#im+nt#, i(am r#$pun$. C+nd am $#(
mi de$cop#r limitele8 E cu putin# $# $tau aici cuminte &i $# produc
moartea unor muritori la o di$tan# de c+iva :ilometri8
- /u, a$ta nu poi, mi(a r#$pun$. C $# de$coperi limitele mai
cur+nd dec+t "i imaginei. E la !el ca &i cu celelalte mi$tere. %e !apt,
nu e?i$t# mi$tere.
Am r+$. Timp de o clipit# mi(au parvenit vocile, ca !lu?ul m#rii
care urc#, apoi au $c#ut, tran$!orm+ndu($e "n gomot, v+ntul
aducea ipete, ipete venind din$pre diver$ele $ate de pe in$ul#.
%#du$er# !oc micului mueu "n care $e g#$eau $tatui grece&ti antice
&i icoane, &i picturi biantine.
Toate operele acelea de art# $e tran$!ormau "n !um. At+tea viei
$e tran$!ormau "n !um.
<ru$c, am $imit nevoia $# o prive$c. /u(i vedeam !aa "n oglini,
erau orientate pro$t. 7(am ridicat.
.t#tea la m#$ua de toalet#. *&i $chimba$e hainele &i coa!ura. Era
&i mai "nc+nt#toare, dar la !el de rupt# de timp. Einea "n m+n# o
oglind# "n care $e privea) dar parc# nu $e uita, de !apt, la nimic)
p#rea $# a$culte vocile pe care le aueam &i eu.
7(a trecut un !ior, parc# era din nou a&eat# pe tronul din cript#,
"ngheat#.
Apoi a dat $emne c# $e tree&te, $(a uitat "n oglind#, apoi la
mine.
*&i l#$a$e p#rul liber pe $pate, nu mai era "mpletit "n codie. *i
c#dea acum "n bucle mari mai ,o$ de umeri, greu, lucio$, parc# te
invita $# i(l $#rui. Rochia $em#na cu cea dinainte, de parc# i(o
!#cu$er# !emeile dup# vechiul model, dintr(o m#ta$e vi&inie g#$it#
aici. Culoarea i $e proiecta pe obra,i, care p#reau "mbu,orai, &i pe
$+nii acoperii doar pe ,um#tate de !aldurile libere ce porneau de la
umeri, unde m#ta$ea era prin$# cu mici catarame de aur.
Purta la g+t mai multe coliere, toate moderne, dar ame$tecul de
perle, lanuri de aur, agate &i chiar rubine, d#dea "ntregului un
a$pect arhaic.
*n contra$t cu pielea ei $atinat#, toate bi,uteriile p#reau ireale; 0i
$e pierdea $tr#lucirea din caua $plendorii per$oanei ei "n "ntregime,
din caua $tr#lucirii ochilor, a luciului buelor.
Era !#cut# pentru cel mai bogat palat de vi$) era, "n acela&i timp,
$enual# &i divin#. *i doream $+ngele din nou, $+ngele acela care nu
dega,a nici un par!um &i care nu te obliga la nici o crim#. 9oiam $#
m# apropii de ea, $# ridic m+na &i $#(i ating acea piele
impenetrabil# care avea $#(mi cedee ca o coa,# !ragil#.
- .unt mori toi b#rbaii de pe in$ul#, nu(i a&a8 am "ntrebat(o,
produc+ndu(mi mie "n$umi un &oc.
- Au mai r#ma$ ece. Erau &apte $ute de b#rbai pe in$ul#.
=apte au !o$t ale&i $# r#m+n# "n via#.
- .i ceilali trei8
- .unt pentru tine.
Am r#ma$ cu gura c#$cat#. Pentru mine8 %orina de $+nge $(a
modi!icat imediat, "nglob+nd &i ideea de $+nge uman - ace$t nectar
cald, !ierb#tor, par!umat - dar nu $imeam realmente nevoie. Tot
$e mai putea numi $ete, tehnic vorbind, dar, "n realitate, era un
chin.
- /u(i vrei8 m(a "ntrebat pe un ton bat,ocoritor, dar totu&i
+mbindu(mi. Keul meu $e d# la o parte din !aa datoriei8 =tii, "n toi
anii aceia c+nd "i a$cultam vocea, cu mult "nainte de a(mi "nchina
c+ntece, "mi !#cea o enorm# pl#cere c#(i ucideai numai pe cei greu
de uci$, pe cei mai tineri. *mi !#cea pl#cere c# atacai hoii &i uciga&ii,
c# "i pl#cea $#(i "n$u&e&ti viaa lor de $celerai. Unde i(e acum
cura,ul8 Impul$ivitatea8 Gu$tul ri$cului8
- .unt oameni r#i cei trei pe care mi i(ai reervat8 am "ntrebat(
o.
C clip# a $tr+n$ din ochi.
- %eci e vorba de la&itate8 Te "n$p#im+nt# grandoarea planului
meu8 C#ci $unt $igur# c# nu de un omor "n plu$ $au "n minu$ e
vorba.
- A, nu; Te(n&eli, am replicat. Crice omor contea# pentru mine.
%ar da, grandoarea planurilor tale m# "n$p#im+nt#. Ace$t hao$,
acea$t# violare a principiilor morale contea# enorm pentru mine. =i
a$ta nu $e cheam# la&itate, dup# c+te &tiu eu.
Ce voce calm# aveam; Ce $igur p#ream de mine; /u
core$pundeau deloc realit#ii ace$te aparene, &i ea &tia a$ta.
- %#(mi voie $# te elibere de obligaia de a mi te opune, a $pu$
atunci ea, c#ci n(ai cum $# m# opre&ti. *mi place $# te am l+ng#
mine. A$ta m# !ace !ericit#. %oar c# nu m# poi in!luena. C a$t!el de
idee e de(a dreptul ab$urd#.
/e(am privit "n t#cere. Eu "mi c#utam cuvintele ca $#(i $pun c+t
de "nc+nt#toare mi $e p#rea, la !el ca prine$ele cu nume de mult
uitate, din vechile picturi egiptene. *ncercam $# "neleg de ce
$imeam o a$t!el de durere "n inim# doar privind(o. =i totu&i, nu m#
preocupa !rumu$eea ei, ci numai conver$aia pe care o purtam.
- %e ce ai ale$ calea a$ta8 am mai "ntrebat(o.
- =tii !oarte bine de ce, mi(a r#$pun$ cu un +mbet r#bd#tor. E
calea cea mai bun#. E $ingura cale) e$te o viiune clar# care vine
dup# $ecole "ntregi de c#utare a unei $oluii.
- %ar nu $e poate $# !ie a&a, nu(mi vine $# cred.
- <ine"nele$ c# $e poate. Crei c# acione !#r# $# m#
g+nde$c8 Eu nu(mi hot#r#$c aciunile ca tine, $cumpul meu prin.
E?uberana ta tinerea$c# e o tr#$#tur# la care in !oarte mult, dar eu
nu mai po$ed a&a ceva de !oarte mult# vreme. Tu g+nde&ti "n
termenii unei viei de om) a micilor reali#ri &i a pl#cerilor umane.
Eu am avut milenii la "ndem+n# ca $# m# tot g+nde$c ce planuri a&
avea pentru lumea care acum "mi aparine. .(au acumulat mai mult
dec+t $u!iciente probe care arat# c# trebuie $# procede cum am
!#cut p+n# acum. /u pot tran$!orma p#m+ntul "ntr(o gr#din#, nu pot
aduce raiul imaginaiei omene&ti pe p#m+nt dec+t dac# e?termin,
aproape complet, b#rbaii.
- Prin a$ta "nelegi uciderea a cel puin patrueci la $ut# din
populaia globului8 A nou#eci la $ut# din b#rbai8
- 9rei $# negi c# a$ta va pune cap#t r#boaielor, violurilor &i
violenei8
- %ar nu a$ta e...
- /u, nu, r#$punde(mi "nt+i la "ntrebare. /egi c# a$ta va pune
cap#t r#boaielor, violurilor &i violenei8
- %oar dac# ucii "ntreaga omenire le pui cap#t;
- /u te ,uca cu cuvintele. 7ai bine r#$punde.
- Planul t#u nu e un ,oc8 Preul e$te inacceptabil. E nebunie
curat#. E vorba de genocid. E o aberaie a naturii.
- Calmea#(te. /imic din tot ce $pui nu(i a&a. /atural "n$eamn#
ceea ce $(a mai !#cut. Uii c# au !o$t popoare pe p#m+nt care au
impu$ limitarea num#rului de copii de $e? !eminin8 /u crei c#
!etele au !o$t uci$e cu milioanele, c#ci numai b#ieii erau dorii,
pentru a deveni $oldai8 Ah, tu nici nu(i imaginei ce r#$p+ndit a
!o$t ace$t obicei.
Acum, aleg+nd predominana $e?ului !eminin, nu vor mai !i
r#boaie. %ar "n privina celorlalte crime !#cute de b#rbai contra
!emeilor8 %ac# un popor $(ar !i !#cut vinovat de a$emenea crime
contra unui alt popor, n(ar !i !o$t condamnat la e?terminare8 Cu
toate ace$tea, i &i noapte, pe tot globul, a$t!el de crime continu# la
ne$!+r&it.
- %e acord. Ai dreptate. Pe de(a "ntregul. %ar $oluia ta e mai
bun#8 Uciderea tuturor b#rbailor e o crim# abominabil#. *n$# dac#
vrei $# domne&ti cu tot dinadin$ul...
7ie chiar &i ipotea mi $e p#rea abominabil#. 7(am g+ndit la ce(
mi $pu$e$e de mult 7ariu$, pe vremea c+nd tr#iam "n epoca
perucilor pudrate &i a panto!ilor de $atin, anume c# vechea religie,
cre&tini$mul, era pe moarte &i c#, probabil, nu va mai ap#rea una
nou#>
HPoate c# $e va produce ceva mult mai minunat, $pu$e$e 7ariu$,
poate c# lumea va !ace cu adev#rat un pa$ "nainte &i va trece
dincolo de toi eii &i eiele, dincolo de toi diavolii &i "ngerii...H
Poate c# ace$ta era de$tinul lumii. Poate c# lumea $e mi&ca "n
$en$ul ace$tui de$tin !#r# intervenia noa$tr#;
- Ah, c+t# utopie ai "n cap, $cumpul meu, a $pu$ ea cu a$prime.
Cu c+t# gri,# "i alegi iluiile; Uit#(te puin la #rile din e$t, unde
triburile de oameni ai de&ertului, "mbog#ii acum de pe urma
petrolului $co$ din ni$ip, $e ucid cu miile "n numele lui Allah, eul lor;
Religia nu e moart# pe p#m+nt) nici nu va !i vreodat#. Tu &i cu
7ariu$ g+ndii ca ni&te ,uc#tori de &ah care $e ,oac# cu idei "n loc de
pie$e. /u vedei mai "ncolo de tabla de &ah pe care le pla$ai, dup#
regula ? $au regula L, cum v# aran,ea# mai bine din punct de
vedere moral.
- Te "n&eli, am r#$pun$ cu m+nie. Poate nu "n ce ne prive&te pe
mine &i pe 7ariu$. /oi nu cont#m. Te "n&eli "n$# "n privina a ceea ce
ai "nceput. Te "n&eli pro!und.
- /u, nu m# "n&el, a replicat ea. =i nimeni nu m# poate opri, !ie
b#rbat, !ie !emeie. =i(o $# vedem, pentru prima oar# de c+nd un
b#rbat a ridicat b+ta ca $# "&i ucid# !ratele, ce !el de lume pot
con$trui !emeile &i ce au de "nv#at b#rbaii de la !emei. %oar c+nd
b#rbaii vor accepta "nv##turile, doar atunci vor avea din nou
dreptul de a $e ame$teca liberi printre !emei;
- /u e cu putin# $# nu e?i$te &i o alt# cale; Pe toi eii, eu $unt
o !iin# plin# de de!ecte, $unt o creatur# $lab#, nu $unt cu nimic mai
bun dec+t toi cei care au e?i$tat vreodat#. /u te pot convinge $# le
la&i viaa. A& !i incapabil $# mi(o ap#r chiar &i numai pe(a mea. %ar,
te rog, A:a$ha, de dragul a tot ce e?i$t#, te implor $# renuni la
ma$acrul ace$ta...
- Tu(mi vorbe&ti de ma$acru8 Pove$te&te(mi, te rog, 0e$tat,
care(i valoarea unei viei pentru tine. /u(i a&a c# e nepreuit#8 C+te
viei ai luat tu per$onal8 .untem cu m+inile pline de $+nge, dragul
meu, cu toii, la !el cum avem venele pline de $+nge.
- A&a e. =i nu $untem nici cei mai "nelepi, nici cei mai
atot&tiutori. Te implor, g+nde&te(te... A:a$ha, cu $iguran# c#
7ariu$...
- 7ariu$8 A r+$ "nceti&or. Te(a "nv#at ceva 7ariu$8 Ei(a o!erit
ceva8 .pune drept;
/(am r#$pun$. /u aveam cum. 'rumu$eea ei m# tulbura "n
continuare enorm. Eram tulburat de braele rotunde, de gropiele
din obra,i.
- Iubitul meu, mi(a $pu$, cu o voce bru$c tandr# &i dulce, ca &i
tr#$#turile !eei. Aminte&te(i de ceea ce numeai Gr#dina .#lbatic#,
"n care $ingurele principii durabile $unt cele e$tetice, "n care legile
e$teticii $unt cele care guvernea# evoluia tuturor lucrurilor, mici &i
mari, cu nenum#rate culori &i modele de o !rumu$ee !#r# $eam#n;
'rumu$ee oriunde te(ai uita - a$ta e natura. *n ea moartea e
omnipreent#. Ceea ce dore$c eu $# con$truie$c e Paradi$ul, Paradi$
dup# care t+n,e&te toat# lumea, care va !i mai bun# dec+t natura;
9a duce totul cu Un pa$ mai "nainte) iar violena &i amoralitatea
tipice naturii vor !i abolite. /u vrei $# "nelegi c# oamenii nu vor !ace
niciodat# nimic mai mult dec+t $# vi$ee la pace8 'emeile pot
realia ace$t vi$. 9iiunea mea e$te ampli!icat# "n inima !iec#rei
!emei. /umai c# acea$t# viiune nu poate $upravieui din caua
!ocului di$trug#tor al violenei ma$culine; Iar !ocul acela e at+t de
puternic, "nc+t globul "ntreg $(ar putea $# nu(i $upravieuia$c#.
- %ar dac# e?i$t# m#car un element pe care tu nu(l "nelegi8 i(
am $pu$, "ncerc+nd din r#$puteri $#(mi g#$e$c cuvintele. .#
pre$upunem c# dualitatea ma$culinU!eminin e indi$pen$abil#
animalului(om, c# !emeilor le $unt nece$ari b#rbaii &i c# $e vor
ridica "mpotriva ta ca $#(i apere. 0umea nu $e limitea# la in$ula
a$ta barbar#; /u toate !emeile de pe lume $unt ca #r#ncile a$tea
orbite de miracolele tale;
- Tu crei c# a$ta vor !emeile8 <#rbai8 m(a "ntrebat. .(a
apropiat de mine, iar e?pre$ia !eei i $(a $chimbat imperceptibil "n
,ocul luminilor. A$ta vrei $# $pui8 %ac# a&a $tau lucrurile, am $# cru
ceva mai muli &i am $#(i p#$tre "ntr(un loc unde $# poat# !i privii
de !emei, a&a cum ai !o$t tu privit, &i $# !ie atin&i, a&a cum te(au
atin$ ele pe tine. C $#(i p#$tr#m undeva, ca !emeile $# "i aib# la
"ndem+n# oric+nd ar dori, dar te a$igur c# nu vor !i !olo$ii a&a cum
au !o$t !emeile !olo$ite de c#tre b#rbai.
Am o!tat. /u $ervea la nimic toat# di$cuia. Avea dreptate total
&i gre&ea total.
- /u e&ti drept cu tine "n$ui, a continuat, c#ci eu "i cuno$c
argumentele. 0e(am c+nt#rit timp de(at+tea $ecole, precum am
c+nt#rit &i alte che$tiuni. Te "n&eli c+nd "i "nchipui c# "n ceea ce !ac
mi $e v#d limitele umane, c#ci n(am. Ca $# m# "nelegi, ar trebui ca
tu "n$ui $# "i imaginei "n$u&irile mele, care dep#&e$c imaginaia. Ai
putea mai degrab# $# "nelegi mi$terul deintegr#rii materiei $au
!elul "n care apar g#urile negre "n $paiu...
- Trebuie $# e?i$te o cale care $# nu implice moarte. Trebuie $#
e?i$te o cale ca $# trium!e viaa, nu moartea.
- Ceea ce vrei tu, dragule, chiar c# e "mpotriva naturii, mi(a
r#$pun$. /ici m#car eu nu pot pune cap#t morii.
.(a oprit, p#r+nd bru$c tulburat# de ceva, $au poate pro!und
m+hnit# de ceea ce tocmai $pu$e$e. .# pui cap#t morii, a &optit. C
mare tri$tee, ce p#rea !oarte per$onal#, "i ocupa g+ndurile. .# pui
cap#t morii, a repetat.
%ar nu mai era acolo, l+ng# mine. Am v#ut(o cum "nchide ochii
&i(&i duce degetele la t+mple.
Cred c# o a$altau din nou vocile $au c# voia $# le aud#. .au
poate c# nu era "n $tare $# le oprea$c# "n clipa aceea. A $pu$ c+teva
cuvinte "ntr(o limb# veche, necuno$cut# mie. <ru$c, mi $(a p#rut
e?trem de vulnerabil#, deoarece vocile parc# o iolau de tot ce era
"n ,ur. Privirea i(a r#t#cit prin camer#, apoi $(a oprit a$upra mea &i $(
a limpeit.
/u mai aveam ce $pune, eram cople&it de tri$tee. C+t de
deriorii mi $e p#reau ideile pe care le avu$e$em p+n# atunci de$pre
putere; "n!r+ngerea c+torva du&mani, c+&tigarea adoraiei
muritorilor care v#d o imagine pe $cen#, g#$irea unui rol "n marea
dram# a e?i$tenei care era in!init mai mare dec+t per$oana mea
in$igni!iant#, dram# care putea $# dea de g+ndit unei !iine timp de
$ecole; %eodat# mi(am dat $eama de !aptul c# noi ne g#$eam "n
a!ara timpului, "n a!ara ,u$tiiei, c# puteam r#$turna orice $i$tem de
g+ndire. .au nu era dec+t o iluie8 C+i alii avu$e$er# o a$t!el de
putere, "ntr(o !orm# $au alta8
- Aceia nu erau nemuritori, dragul meu.
7# implora parc# $# o cred.
- %ar !aptul c# noi $untem nu(i dec+t un accident. /oi n(ar !i
trebuit $# ap#rem pe lume.
- /u $pune a&a ceva;
- /u m# pot abine.
- Cricum, ce mai contea# acum... Am impre$ia c# nu poi
pricepe c+t de puin contea# orice... /(am de g+nd $#(i preint nu
&tiu ce argumente $upreme ca $#(mi ,u$ti!ic planul, c#ci motivele
mele $unt $imple &i practice) !elul "n care am ap#rut noi pe lume nu
are nimic de(a !ace cu a$ta. Important e$te c# am $upravieuit. /u(i
dai $eama8 A$ta e $uprema !rumu$ee a lucrului &i de aici $e vor
trage toate celelalte !rumu$ei de pe lume, din !aptul c# noi am
$upravieuit.
Am $cuturat din cap. Intra$em "n panic#. %in nou am v#ut cu
ochii minii mueul pe care tocmai "l ar$e$er# $#tenii de pe in$ul#.
Am v#ut $tatuile "nnegrite #c+nd pe ,o$. 7(a cuprin$ un $entiment
cople&itor de tri$tee "n !aa pagubelor enorme.
- /ici i$toria, nici arta nu contea#, a continuat ea, am+ndou#
implic# o continuitate care, de !apt, nu e?i$t#. Ele nu !ac altceva
dec+t $# ne $ati$!ac# nevoia de a avea modele, !oamea noa$tr# de
"nele$uri. %ar, p+n# la $!+r&it, $untem l#$ai cu m+inile goale, c#ci,
dac# vrem ca univer$ul $# aib# vreun $en$, trebuie $#(l !abric#m
$inguri.
I(am "ntor$ $patele. /u voiam $# m# la$ in!luenat de hot#r"rea
din gla$ul ei &i nici de !rumu$eea ei de ne"nchipuit, de ochii ei negri,
$clipitori. I(am $imit m+inile pe umeri, buele pe g+t.
- %up# muli, muli ani, a continuat ea, c+nd gr#dina mea va !i
"n!lorit multe veri &i va !i petrecut multe ierni $ub #pad#, c+nd
violul &i r#boiul nu vor mai e?i$ta dec+t "n amintiri, iar !emeile vor
privi !ilme vechi, uimite c# a$emenea orori au putut e?i$ta vreodat#,
c+nd valorile dragi !emeilor vor deveni complet naturale !iec#rui
membru al $ociet#ii, a&a cum e natural# agre$ivitatea "n momentul
de !a#, atunci poate c# vor putea $# !ie acceptai din nou &i
b#rbaii. *ncetul cu "ncetul, le va cre&te num#rul. Copiii vor !i
cre$cui "ntr(o lume "n care violul &i r#boiul vor !i de neconceput.
Atunci... &i numai atunci... vor !i din nou b#rbai. C+nd lumea va !i
preg#tit# $#(i primea$c#.
- /(o $# merg#. E impo$ibil.
- %e ce $pui una ca a$ta8 Uit#(te la natur#, parc# a$ta voiai
acum c+teva clipe. Ie&i "n gr#dina a$ta elegant# care "ncon,oar# vila)
du(te &i ob$erv# albinele din $tupi &i !urnicile care treb#luie$c tot
timpul, ca dintotdeauna. .unt toate !emele, prinul meu drag, cu
milioanele. 7a$culul nu(i dec+t o aberaie, $uportul unei !uncii. Ele
au "nv#at cu mult "naintea mea care(i &mecheria, ele au limitat de
mult num#rul de ma$culi. Pe de alt# parte, tr#im, poate "ntr(o epoc#
"n care ma$culii $unt ab$olut inutili. .pune(mi, dragul meu prin,
care(i rolul principal al b#rbailor acum, dac# nu cumva doar acela
de a prote,a !emeile &i copiii de ali b#rbai8
- %ar pe tine ce te !ace $# m# vrei "n prea,m#8 am "ntrebat
di$perat. 7(am "ntor$ iar $pre ea. %e ce m(ai ale$ drept con$ort8 "n
numele cerului, de ce nu m# di$trugi &i pe mine ca pe ceilali
b#rbai8 Alege un alt nemuritor, vreunul dintre cei $tr#vechi, care $#
r"vnea$c# la o putere ca a$ta; Trebuie c# e?i$t# vreunul. Eu unul nu
vreau $# !iu $t#p+nul lumii; /u vreau $# !iu $t#p+nul nim#nui; /(am
vrut a$ta niciodat#.
.(a $chimbat u&or la !a#. Parc# avea "n !undul ochilor o u&oar#
tri$tee pa$ager#, care le ad+ncea culoarea de c#rbune. *i tremura o
bu# de parc# voia $# $pun# ceva, dar nu putea. Apoi a vorbit.
- 0e$tat, dac# lumea "ntreag# ar !i di$tru$#, pe tine tot nu te(a&
di$truge. 0imitele tale mi $e par la !el de evidente ca &i calit#ile, nu
&tiu din ce cau#, nici eu nu "neleg. %ar adev#rul e$te, mai degrab#,
c# te iube$c, pentru c# tu "ntruchipei "ntr(un mod de$#v+r&it tot ce(i
r#u la $e?ul ma$culin. E&ti agre$iv, plin de ur#, ne$#buit, g#$e&ti la
ne$!+r&it $cue violenei - e&ti "n$#&i e$ena ma$culinit#ii. C a$t!el
de puritate e$te e?traordinar#. %ar numai pentru c# acum ea poate
!i controlat#.
- %e tine.
- %a, dragul meu. Pentru a$ta am venit pe lume. Pentru a$ta
$unt aici. Chiar dac# nimeni nu(l aprob#, eu "mi voi duce planul la
bun $!+r&it. Tocmai "n clipa de !a# lumea e b+ntuit# de !ocurile
aprin$e de b#rbai) p#m+ntul e "n plin# con!lagraie. C+nd ace$t
element va !i corectat, tu ai $# $tr#luce&ti mai puternic, ca o tor#
aprin$# "n ben#.
- A:a$ha, vei bine c# a,ungi la ce i(am $pu$ eu; /u crei c#
!emeile au nevoie de tora a$ta8 %oamne, ai !i "n $tare $#
reorganiei &i $telele8
- Ai dreptate, $u!letul t+n,e&te dup# a&a ceva. %ar toate pre!er#
o tor# $tr#lucitoare, cum am i$ eu, nu o biat# lum+n#ric#. /u le
trebuie !ocul care di$truge acum p#durile &i munii, &i poienele. /ici
o !emeie din lume n(a dorit vreodat# $# !ie cuprin$# de v+lv#taie;
'emeile vor lumin#, iubitule, lumin#; 9or c#ldur#; /u di$trugere.
Cum ar putea dori a&a ceva8 Ele nu $unt dec+t !emei. Ele nu $unt
nebune.
- .# icem c#(i a&a. .# icem c#(i vei realia planul. C# tu dai
impul$ul ace$tei revoluii, care apoi cuprinde lumea "ntreag# - de&i,
dup# mine, nu e?i$t# nici o &an$# $# $e "nt+mple a&a ceva. %ar,
dac# reu&e&ti, nu e?i$t# nimic pe lume care $# te !ac# $# pl#te&ti
pentru provocarea morii at+tor milioane de oameni8 %ac# nu e?i$t#
nici ei, nici eie, nu e?i$t# oare o modalitate prin care at+t !emeile
uciga&e c+t &i noi doi $# !im obligai $# pl#tim
pentru acea$t# crim#8
- Crima a$ta, cum ici tu, va !i portia de$chi$# $pre
nevinov#ie, a&a va r#m+ne ea "n amintirea popoarelor. /icic+nd
populaia ma$culin# nu va mai avea voie $# ating# proporii ca "n
iua de ai, c#ci cine va mai dori $# $e mai produc# a$emenea
gro#vii8
- 7ai bine oblig#(i pe b#rbai $# i $e $upun#. K#p#ce&te(i &i pe
ei, a&a cum ai !#cut(o cu !emeile, a&a cum ai !#cut cu mine.
- Tocmai aici e buba, 0e$tat, v#d c# nu(nelegi. /u vor vrea
niciodat# $# $e $upun#. Uit#(te la tine. 7ai degrab# vor pre!era
moartea, ca &i tine. Pentru ei va !i un nou motiv $# $e r#vr#tea$c#,
de parc# ar !i nevoie. .e vor uni ca $# rei$te. *i dai $eama, ce
motiv $uperb, $# $e lupte cu o ei#8 9om avea ocaia $# tot vedem
genul ace$ta de revolt#. /u au cum $# $e comporte alt!el, doar $unt
b#rbai. /u a& reu&i $# domin $ituaia dec+t tira(ni+ndu(i,
omor+ndu(i !#r# mil#. Reultatul ar !i hao$ul. /umai "n !elul ace$ta
$e va crea o bre&# "n "nl#nuirea violenelor. /umai a&a va !i po$ibil#
o epoc# de $ublim# pace pe p#m+nt.
Iar am t#cut. *mi veneau "n minte o mie de r#$pun$uri, dar toate
puteau !i re$pin$e. Ea "&i cuno&tea mult prea bine $copul. =i "n multe
privine avea dreptate.
Ah, oricum, era !anta$tic; C lume !#r# b#rbai. Ce(ar !i putut !i
oare "n!#ptuit8 Ah, nu... o a$t!el de idee(nu trebuia acceptat# nici
m#car o clip#. /ici m#car... Totu&i, i(deea mi $e $trecura "n
con&tiin#, "mi revenea "n minte $cena v#ut# "n or#&elul acela de
maghernie, ideea unei lumi "n care $# nu mai e?i$te !ric#.
7# vedeam "ncerc+nd $# le e?plic !emeilor din ace$t viitor cam
cum !u$e$er# b#rbaii. .# le e?plic c# e?i$ta$er# vremuri "n care
puteai !i omor+t pe $trad#) $# le e?plic ce(n$emna violul pentru
ma$culul $peciei. Ele $(ar !i uitat la mine, ne"neleg+nd, ar !i !#cut
e!ortul de a pricepe, de a !ace ace$t $alt "n necuno$cut. 7# vedeam
m+ng+iat de m+inile lor moi.
- E nebunie curat#; am &optit.
- %ar mi te opui cu in$i$ten#, prinul meu, a &optit la r+ndul ei.
*n ochi i(a $clipit un !ulger de m+nie, de durere. .(a apropiat de
mine. .imeam c#, dac# m# mai $#rut# o dat#, am $# m# pun pe
pl+n$. Creu$em c# &tiu ce(n$eamn# !rumu$eea unei !emei, doar c#
la ea natura $e "ntrecu$e pe $ine &i a$ta m# l#$a complet mut.
- Prinul meu drag, mi(a $pu$ "n &oapt#. Recuno&te c+t de
elegant# e logica planului meu. C lume "n care e?i$t# doar o m+n#
de b#rbai p#$trai pentru perpetuarea $peciei va !i o lume !eminin#.
0umea acea$ta va !i ceva ce n(a cuno$cut nimeni "n toat# i$toria
noa$tr# mierabil# de p#m+nteni, care "n preent cultiv# "n eprubet#
microbi ce pot di$truge continente "ntregi prin r#boaiele chimice,
care creea# bombe din ce "n ce mai $o!i$ticate, gata $# $coat#
chiar &i p#m+ntul de pe orbita lui din ,urul $oarelui.
- Ce te !aci dac# &i "n $+nul $ociet#ii !eminine vor ap#rea
di$tincii dup# principiul ma$culinU!eminin, cum $e "nt+mpl# "ntre
b#rbai, dac# $unt lip$ii de preena !emeilor8
- =tii bine c# obieciunea a$ta e ab$urd#. %i$tinciile a$tea nu
dep#&e$c niciodat# un nivel $uper!icial. 'emeile tot !emei r#m+n;
Poi $# "i imaginei un r#boi purtat de !emei8 'ii $incer, r#$punde(
mi. Poi8 Poi $#(i imaginei armate de !emei r#$colind #rile doar
pentru a pr#da &i a di$truge8 .au a viola8 E ab$olut ab$urd ce $pui.
Pentru rarele cauri aberante ,u$tiia va interveni in$tantaneu. %ar,
mai pre$u$ de orice, $e va produce o $chimbare complet
neprev#ut#, nu(i dai $eama8 Au mai e?i$tat po$ibilit#i de a avea
pace pe p#m+nt &i au e?i$tat !iine gata $# realiee &i $#
perpetuee acea$t# $tare, iar ace$te !iine au !o$t !emeile. %oar c#
trebuie eliminai b#rbaii.
Am c#ut pe pat con$ternat, ca orice muritor. 7i(am $pri,init
coatele pe genunchi. %umneeule .!inte, ah, %umneeule .!inte; %e
ce tot repetam cuvintele ace$tea dou#8 /u e?i$ta nici un
%umneeu; %umneeu era "n camer# cu mine.
A r+$ trium!#toare.
- A$ta a&a e, $cumpul meu. 7(a luat de m+n#, m(a "ntor$ $pre
ea &i m(a tra$ mai aproape. .pune, chiar nu te e?cit# nici un pic
pove$tea a$ta8
Am ridicat capul $pre ea.
- Cum adic#8
- Tu, care e&ti at+t de ne$t#p+nit. Tu, care ai creat un vampir
din copila aceea, Claudia, doar ca $# vei ce(o $# $e "nt+mple8 Avea
un $trop de bat,ocur# "n gla$, dar era plin de a!eciune. Chiar nu vrei
$# vei ce(o $# $e "nt+mple c+nd n(o $# mai !ie b#rbai8 /u e&ti
curio$ nici m#car un pic8 Caut# adev#rul "n !undul $u!letului. Trebuie
$# recuno&ti c# e o idee c+t $e poate de intere$ant#, nu(i a&a8
/(am r#$pun$. Apoi am $cuturat din cap.
- /u, i(am $pu$. U
- 0a&ule, a &uierat ea. /imeni nu m# mai trata$e de la& "n viaa
mea. 0a&ule, a repetat. 'iin# m#runt# cu vi$uri m#runte.
- Poate c# n(ar e?i$ta nici r#boaie, nici violuri, nici o violen#,
am r#$pun$, dac# n(ar e?i$ta dec+t !iine m#runte, cu vi$e m#runte,
cum ici tu.
A r+$ "nceti&or. A iertare.
- Cred c(am putea di$cuta la ne$!+r&it pe temele ace$tea, a mai
&optit. %ar vom &ti !oarte cur+nd care e r#$pun$ul. 0umea o $# !ie
a&a cum o $# vreau eu $# !ie) &i o $# vedem ce $e "nt+mpl#, cum am
i$ eu.
.(a a&eat l+ng# mine. Am creut o clip# c#(mi pierd mintea. =i(a
$trecurat braele goale "n ,urul g+tului meu. 7i $e p#rea c#(n viaa
mea nu cuno$cu$em un trup mai moale de !emeie, nici vreo
"mbr#i&are mai plin# de uitare de $ine &i de invitaie. Cu toate
ace$tea, era at+t de tare, at+t de puternic#.
*n camer# lumina l#mpilor $e mic&ora. A!ar#, cerul $tr#lucea de
un alba$tru din ce "n ce mai ad+nc, mai "nchi$.
- A:a$ha, am ro$tit "n &oapt#.
Priveam dincolo de tera$a de$chi$#, la $tele. A& !i vrut $# $pun
ceva, un lucru de o importan# capital#, care $# m#ture din cale
toate contraargumentele) dar ce anume, "mi $c#pa. 7i $e !#cu$e
at+t de $omn) era, de$igur, opera ei. Eram cuprin$ de vra,a pe care
o arunca$e a$upra mea, iar !aptul c# eram con&tient de a$ta nu
$chimba nimic. I(am $imit buele pe ale mele, apoi pe g+t. I(am
$imit pielea rece, $atinat#.
- %a, odihne&te(te, iubitul meu. C+nd te vei trei, te vor a&tepta
victimele pu$e deoparte.
- 9ictimele...
Ca "n vi$, am luat(o "n brae.
- Acum "n$# trebuie $# dormi. E&ti "nc# !oarte t+n#r, e&ti !ragil.
.+ngele meu te modelea#, te metamor!oea#, te per!ecionea#.
%a, di$trug+ndu(m#, di$trug+ndu(mi inima &i voina. Eram vag
con&tient c# m(am mi&cat, c# m(am "ntin$ pe pat. Am c#ut pe
pernele de m#ta$e, apoi am $imit m#ta$ea p#rului ei pe obra,
atingerea degetelor, &i din nou buele pe gur#. In $#rut, $+nge)
$+nge clocotitor.
- A$cult# marea, mi(a &optit. A$cult# cum $e de$chid !lorile.
Acum $e aud, &tii. Poi $# aui &i cele mai m#runte creaturi din
!undul m#rii dac# vrei $# le a$culi. Poi $# aui del!inii c+nt+nd, c#ci
c+nt#.
Pluteam. *n $iguran#, "n braele ei. Ea, cea atotputernic#, cea de
care $e temeau toi.
Uit# miro$ul acru al cadavrelor care ard) da, a$cult# cum $e
bate marea pe pla,a de $ub noi) a$cult# cum $e de$prinde o petal#
de tranda!ir &i cade pe pardo$eala de marmur#. 0umea $e duce de
r"p#, iar eu nu pot !ace nimic, eu $unt "n braele ei $i am $# adorm.
- %oar $(a mai "nt+mplat a&a de un milion de ori, drago$tea
mea... a &optit ea. 0umea e plin# de $u!erin# &i de moarte, dar i(ai
"ntor$ &i tu $patele, la !el cum !ac at+tea milioane de muritori "n
!iecare noapte.
*ntuneric. Imagine $uperb#) un palat "nc# &i mai !rumo$ dec+t
ace$ta. 9ictime. .ervitori. C e?i$ten# !abuloa$#, de pa&#, de
"mp#rat.
- %a, iubitul meu. Ab$olut tot ce dore&ti. Toat# lumea la
picioarele tale. C $#(i con$truie$c palat dup# palat) ele o vor !ace, "n
$emn de adoraie pentru tine. G+nde&te(te la v+n#toarea care ni $e
o!er#, prinul meu drag. P+n# termin#m cu uciderea b#rbailor,
g+nde&te(te la v+n#toare. C#ci vor !ugi, cu $iguran#, de tine &i $e
vor a$cunde, iar tu va trebui $#(i g#$e&ti.
*n penumbra care precede vi$ele, m(am v#ut plan+nd "n aer, ca
vechii eroi antici, pe dea$upra c+mpiilor "ntin$e, cu !ocuri de tab#r#
lucind ici &i colo.
Aveau $# umble "n band#, ca lupii, prin ora&e &i prin p#duri,
"ndr#nind $# $e arate numai iua, c#ci numai atunci aveau $# !ie "n
$iguran#. C+nd c#dea noaptea aveam $# venim &i $#(i urm#rim,
citindu(le g+ndurile &i lu+ndu(ne dup# miro$ul $+ngelui $au
a$cult+nd m#rturiile !emeilor care(i v#u$er# $au "i g#dui$er#.
Aveau $# ia$# din ca$e &i $# trag# "n mod inutil cu armele lor. /oi
aveam $# ne pogorim a$upra lor, di$trug+ndu(i unul c+te unul, erau
v+natul noa$tru, cru+ndu(i doar pe cei ale&i $# r#m+n# "n via#, cei
al c#ror $+nge urma $# !ie b#ut lent, !#r# mil#.
%in acea$t# gheril# necru#toare avea $# $e na$c# pacea8 %in
,ocul ace$ta hido$ urma $# apar# paradi$ul pe p#m+nt8
Am "ncercat $# de$chid ochii. I(am $imit $#ruturile pe pleoape.
9i$am.
C c+mpie $tearp#, cu p#m+ntul cr#pat. Ceva ce $e ridica dintre
bulg#rii u$cai, ceva "i "mpingea c+t colo. Eu $unt ace$t ceva. Ceva
care merge pe p#m+ntul u$cat "n vreme ce $oarele $cap#t#. Cerul e
"nc# !oarte lumino$. 7# uit "n ,o$, la p+na p#tat# care m# acoper#,
"mi dau $eama c# nu $unt eu, de !apt. Eu nu $unt dec+t 0e$tat. =i
$unt "n!rico&at. Ce n(a& da $# o am pe Gabrielle l+ng# mine. =i pe
0oui$. Poate c# 0oui$ ar !i "n $tare $# o conving#. %a, dintre noi toi,
0oui$ ar !i $ingurul care(ar &ti...
Trec din nou la acela&i vi$, cu !emeile ro&cate care $tau "n
genunchi l+ng# cata!alcul pe care e trupul mamei lor, care $unt gata
$# "nceap# !e$tinul. %a, e de datoria lor $# o !ac#, e dreptul lor $acru
- $# con$ume creierul &i inima. %oar c# nu vor apuca $# o !ac#
vreodat#, c#ci li $e "nt+mpl# ve&nic ceva teribil. 9in $oldaii...Tare(a&
vrea $# &tiu $en$ul vi$ului.
.D/GE.
7(am treit cu o tre$#rire. Trecu$er# ore. Camera $e r#cori$e
u&or. Cerul era per!ect tran$parent prin !ere$trele de$chi$e. Toat#
lumina care umplea camera venea de la ea.
- 'emeile a&teapt#, iar victimele mor de !ric#.
9ictimele. 7i $e "nv+rte capul. 9ictimele vor avea un $+nge
delicio$. <#rbai care, oricum, ar !i murit. Tineri b#rbai p#$trai
pentru mine.
- %a, hai, pune odat# cap#t $u!erinelor lor.
Ameit, m(am $culat. 7i(a pu$ pe umeri o mantie lung#, mai
puin elegant# dec+t pelerina mea, dar c#lduroa$# &i moale la pip#it.
7(a m+ng+iat pe p#r cu am+ndou# m+inile.
- 'emeile &i b#rbaii. Care la a$ta $(au reumat toate
antagoni$mele8 am &optit.
7# cl#tinam "nc# de $omn. %ar m(a&tepta acel $+nge delicio$.
7i(a atin$ obraul cu degetele. Era iar#&i ud de lacrimi8
Am ie&it din camer# "mpreun#, am parcur$ un lung palier cu
balu$trad# de marmur#, p+n# la o $car# care, dup# ce $e r#$ucea,
d#dea "ntr(o $al# imen$#. Pe$te tot candelabre. Prin coluri, l#mpi
electrice cu lumina cobor+t#, cre"nd o penumbr# voluptoa$#.
Chiar "n centrul $#lii o adunare de !emei, vreo dou#(trei $ute, "n
complet# nemi&care, cu m+inile $tr+n$e ca pentru rug#ciune &i cu
ochii "ndreptai "n $u$, $pre noi.
Chiar !#r# $# $coat# vreo vorb#, p#reau barbare printre mobilele
acelea italiene&ti, cu muchii aurite, &i(n !aa &emineului antic cu
$t+lpi de marmur# $ub !orm# de rulouri de papiru$. <ru$c, mi(am
adu$ aminte de vorbele ei> H/ici i$toria, nici arta nu contea#.H C+t
eram de ameit; Pe perei $e $uccedau picturi din $ecolul al
opt$preecelea, cu nori $tr#lucitori &i "ngeri buc#lai, cu ceruri
alba$tre, limpei.
'emeile nu d#deau atenie ace$tui !a$t care nu le impre$iona$e
niciodat#, care nu "n$emna nimic pentru ele, ci $e uitau "n $u$, la
viiunile de pe palier, care $e diolva$er# pentru a $e materialia din
nou la piciorul $c#rii.
.(au auit $u$pine, $(au ridicat m+ini pentru a ap#ra ochii
plecai, ca de o ibucnire prea bru$c# de lumin# puternic#. Apoi toi
ochii $(au !i?at pe Regina Cerurilor &i pe prinul ei con$ort, care $e
a!lau pe covorul ro&u, la c+iva pa&i mai $u$ de ele, prinul con$ort
p#r+nd un pic cam tulburat, mu&c+ndu(&i o bu# &i "ncerc+nd $#
"neleag# ace$t oribil ceremonial, ace$t oribil ame$tec de veneraie
&i $acri!iciu uman. Au !o$t adu$e victimele.
Ce $pecimene $uperbe; Cu p#rul negru, m#$linii, b#rbai de tip
mediteranean. 0a !el de !rumo&i ca &i !emeile. <#rbai cu acele
trupuri $olide, cu acea mu$culatur# $uperb#, care(i in$pira$e pe
arti&ti de $ecole. Cchii negri ca cerneala, obra,ii oache&i, ra&i) &i
mult# viclenie, ca &i mult# m+nie, "n privirea o$til# aruncat# !iinelor
$upranaturale care decreta$er# c# ei &i !raii lor de pe tot globul
trebuia $# moar#.
'u$e$er# legai cu curele de piele, probabil propriile lor curele &i
cele luate de la alii) !emeile !#cu$er# bine leg#turile. Glenele le
erau legate la o bun# di$tan#, ca $# nu poat# $# !ug# $au $# dea
lovituri, dar $# poat# totu&i merge. Erau goi p+n# la br+u &i doar
unul dintre ei tremura, at+t de m+nie c+t &i de !ric#. %eodat# a
"nceput $# $e bat#. Ceilali doi $(au "ntor$ $pre el, l(au privit, apoi
au "nceput $# $e bat# &i ei.
%ar ma$a de !emei i(a "ncon,urat &i i(a $ilit $# $e a&ee "n
genunchi. Am $imit cum urc# "n mine o dorin# puternic# la
vederea c#rnii degolite "n care t#iau curelele. %e ce era oare at+t
de e?citant# $cena a$ta8 7+inile !emeilor, m+inile acelea cri$pate,
amenin#toare, care puteau !i "n acela&i timp at+t de m+ng+ietoare,
"i ineau $tr+n$. /u $e puteau lupta cu at+tea !emei. Incapabili de a
$e opune, $(au $upu$ cu c+te un $u$pin, dar cel care "ncepu$e
revolta $(a uitat la mine cu ochi acuatori.
%emoni, diavoli venii din iad, a$ta "i citeam "n minte) cine
altcineva ar putea !ace a$emenea !apte "n univer$ul $#u8 9ai, ace$ta
e "nceputul unei epoci negre, a epocii benei celei mai pro!unde;
%ar dorina mea era in$uportabil#. Ai $# mori, iar autorul voi !i
eu; Parc# a auit, parc# a "nele$. Apoi am perceput ura care $e
dega,a din el contra !emeilor, plin# de imagini de viol &i de
r#bunare) m(a !#cut $# +mbe$c, dar "l "nelegeam. *l "nelegeam
chiar per!ect. Era at+t de u&or $# le di$preuie&ti pe !emei, $# !ii
$candaliat c# "ndr#ni$er# $# ia rolul de du&man, du&manul "n lupta
$ecular# dintre !emei &i b#rbai; R#bunarea "n$emna la r+ndul ei
doar ben#, bena cea mai pro!und#.
Am $imit degetele A:a$hei pe bra. Imediat mi(a revenit
$enaia de pro!und# !ericire - un adev#rat delir. Am "ncercat $# nu
m# la$ cuprin$ de ea, dar am continuat $# $imt acela&i lucru. %orina
de $+nge nu a di$p#rut. Acum mi $e urca$e p+n# "n g+t. Aproape c#(
i $imeam gu$tul.
%a, hai $# ne bucur#m de moment) hai $# tr#im !iciunea) hai $#(
ncepem $acri!iciul $+ngero$.
'emeile au c#ut "n genunchi "n ma$#. <#rbaii, de,a
"ngenuncheai, $(au calmat, ochii au "nceput $# li $e "nceo&ee,
buele "ntrede$chi$e $# le tremure.
7(am uitat mai "nt+i la umerii mu&chiulo&i ai celui dint+i, cel care
$e revolta$e. 7i(am imaginat, ca "ntotdeauna "n a$t!el de momente,
pielea a$pr# a g+tului lui c+nd m# voi apleca $# o ating cu buele, $#
o p#trund cu dinii) nu mai era vorba de pielea "ngheat# a eiei, ci
de o piele uman#, !ierbinte, $#rat#.
%a, iubitul meu. Ia(l. El e$te victima pe care o merii Acum e&ti
eu. Ia(l. Ai idee ce muli mai $unt8
Aveam impre$ia c# !emeile "neleg. 0(au ridicat c+nd am p#&it
$pre el) din nou, $(a b#tut puin, doar un $pa$m al mu&chilor c+nd l(
am cuprin$ cu braele. /u(mi &tiam controla noile mele puteri, a&a
c# i(am $tr+n$ capul cam prea tare, de i(am auit cr#p+nd oa$ele "n
clipa "n care i(am p#trun$ artera cu dinii. 7oartea a intervenit
in$tantaneu, at+t de lung# a !o$t prima $orbitur#. Ardeam de
ner#bdare. Ace$t corp golit de $+nge "ntr(o $ecund# nu(mi potoli$e
$etea, nici pe departe;
Imediat am trecut la urm#torul, !iind atent $# nu $orb iar totul
dintr(o dat#, $# cobor lent panta "mpreun# cu el $pre "ntuneric, cum
!#cu$em de at+tea ori, $#(i $imt palpitaia $u!letului. %a, $#(i aud
$ecretele o dat# cu gu$tul $+ngelui "n gur#, "nainte de a "nghii. %a,
!r#ioare, "mi pare r#u, !r#ioare. Apoi, !#c+nd un pa$ ne$igur, am
c#lcat pe cadavrul din !aa mea &i l(am $trivit.
- Aducei(l pe ultimul.
/ici un !el de rei$ten#. 7# !i?a $enin, ca &i cum $e aprin$e$e "n
el o lumin#, lumina credinei $au a "nelegerii. 0(am tra$ $pre mine
- ia(o bl+nd, 0e$tat - acea$ta era adev#rata !+nt+n# la care vi$am,
ace$ta a !o$t omorul lent, per!ect pe care(l doream, cu o inim# care
pompa de parc# n(avea de g+nd $# $e mai oprea$c# vreodat#, cu un
$u$pin care(i p#r#$ea buele, iar eu, chiar c+nd i(am dat drumul, cu
ochii "nc# "nceo&ai de toate imaginile vieii lui care(mi de!ila$er#
prin minte, biat# via# care bru$c, timp de o $ecund#, c#p#ta$e un
$en$.
I(am dat drumul. /u e?i$ta nici un $en$.
/u e?i$ta dec+t lumina din $al# &i !emeile "n e?ta care, "n cele
din urm#, $e $imeau $p#late de toate p#catele, graie miracolelor
noa$tre.
Era t#cere &i nu $e mi&ca nimic. %oar gomotul monoton al m#rii
ne parvenea din dep#rtare.
Apoi $(a auit vocea A:a$hei>
<#rbaii &i(au i$p#&it de(acum p#catele, pe cei care(au !o$t
cruai $#(i "ngri,ii bine &i $#(i iubii %ar $# nu le o!erii nicic+nd
libertatea, c#ci ei "i repreint# pe cei care v(au a$uprit.
Apoi, !#r# nici un $unet, !#r# cuvinte di$tincte, a urmat lecia.
.cena la care !u$e$er# martore, nepotolita mea po!t#, moartea
celor care "mi trecu$er# prin brae, urma $# le $ervea$c# de ve&nic#
lecie, $# le amintea$c# de violena o(ribil# a tuturor ma$culilor, care
nu trebuia $# $e mai poat# produce vreodat#. <#rbaii !u$e$er#
$acri!icai de !iina care "ntruchipa propria lor violen#.
Pe $curt, !emeile ace$tea !u$e$er# de !a# la punerea "n $cen# a
unui nou ritual tran$cendent> $acri!iciul $!+nt "n cadrul noului !el de
liturghie. Aveau $#(l mai vad# &i erau $ortite $# "&i amintea$c#
ve&nic de el.
Parado?ul ace$ta m(a tulburat cumplit. 7icile mele ambiii din
trecut erau preente, ca $# m# chinuie &i mai tare. 9oi$em ca
muritorii $# m# cunoa$c#. 9oi$em $# "ntruchipe imaginea r#ului pe
$cena lumii ca "n !elul ace$ta $# !ac un pic de bine.
Acum obinu$em e?act a$ta, eram acea imagine, ba chiar
"ntruchiparea real# a r#ului, put+nd $# trec drept un mit "n mintea
ace$tor !emei, dup# cum "mi promi$e$e ea. %ar "mi tiuia "n urechi o
voce $lab#, m# cioc#nea "n cap o veche idee> !ii atent la ce dore&ti,
c# $(ar putea $# $e "mplinea$c#;
%a, acea$ta era e$ena) tot ce(mi dori$em vreodat# $e realia$e.
C $#ruta$em &i dori$em $# o tree$c, vi$a$em $# po$ed puterile ei)
iar acum eram aici "mpreun#, ea &i cu mine, "n muica din ,ur.
C$anale. .trig#te de bucurie.
U&ile palatului $(au de$chi$ larg.
/e luam adio &i ne ridicam $pre ceruri "n toat# $plendoarea, "n
plin# magie, treceam dincolo de u&iS pluteam pe$te acoperi&ul
vechiului palat, apoi traver$am apele ce $clipeau "n lumin#,
"ndrept+ndu(ne $pre $tele.
/u(mi mai era team# c# o $# cad) nu(mi mai era !ric# de
a$emenea lucruri ne"n$emnate. .u!letul meu - m#runt, a&a cum
era &i cum !u$e$e din totdeauna - cuno&tea temeri pe care nu mi le
"nchipui$em nicic+nd.
/
POVESTEA +EMENELOR$
PARTEA A DOUA
9l.A c# ucide. .e g#$ea "ntr(un mare ora&, ca 0ondra $au poate
Roma, umbla gr#bit#, pleca$e $# ucid#, $# doboare prima ei dulce
victim# uman#. %eci, chiar "nainte de(a de$chide ochii, avu$e$e vi$ul
ace$ta, "n care !#cu$e $altul enorm de la tot ce(i $ervi$e de ghid
moral o via# "ntreag# la ace$t act amoral - uciderea unui om.
'#cu$e ca &arpele care, prin cr#p#tura care(i $erve&te de gur#,
"nghite &oricelul, $trivindu(l lent "ntre ma?ilare, !#r# $#(i aud#
chi#itul den#d#,duit.
Era trea# "n "ntuneric) ca$a $e trei$e, cei v+r$tnici o po!teau $#
vin#. %e undeva $e auea o emi$iune la televior. Pe o in$ul# din
7editerana "&i !#cu$e apariia .!+nta 'ecioar#.
/u(i era !oame, $+ngele o!erit de 7aharet era mult prea $#io$.
Cricum, ideea de a ucide cre&tea, era din ce "n ce mai e?citant#, "i
d#dea t+rcoale, ca o pro$tituat# pe o $trad# do$nic#.
Ridic+ndu($e din co&ciugul "ngu$t "n care dormi$e, mer$e pe
v+r!uri prin ben# p+n# ce d#du cu m+na de u&a de metal. Ie&i "n hol
&i $e uit# "n $u$ul $c#rii ne$!+r&ite de metal, care $e r#$ucea "n
nenum#rate $pirale, $em#n+nd cu un $chelet. K#ri prin tavanul de
$ticl# chiar cerul, ca un !um. Pe la ,um#tatea $c#rii $e a!la &i 7ael,
era "n dreptul u&ii care d#dea $pre nivelul locuit &i $e uita "n ,o$, la
ea.
Era ameit# de pl#cere c# acum !#cea parte dintre ei - $unt de(
a voa$tr# &i $unt cu voi - dar &i datorit# $enaiei pe care i(o d#dea
metalul balu$tradei $c#rii, $imi "n$# o bru$c# durere !ulgurant#
pentru tot ce !u$e$e viaa ei "nainte ca !rumu$eea acea$ta violent#
$# o poarte ca un v+rte,.
7ael veni ,o$ dup# ea, ca &i cum trebuia $# o $alvee de !urtuna
ce(o cuprin$e$e.
*nelegeau cu toii, nu(i a&a, !elul "n care percepea ea acum
re$piraia p#m+ntului, c+ntecul p#durii, "nceat# p#trunderea a
r#d#cinilor prin pereii de argil# "n ben#.
R#ma$e cu ochii la 7ael. 7iro$ea vag a piel#rie, a pra!. Cum de(
&i "nchipui$e vreodat# c# ace$tea erau !iine ca toate !iinele8 Cu
ochii ace&tia at+t de $clipitori. %ar o $# vin# vremea c+nd ea "n$#&i o
$# $e plimbe din nou printre muritori &i(o $# le vad# privirile !i?ate
pe ea &i apoi trec+nd la altceva. C+nd o $# parcurg# "n grab# cine
&tie ce ora& cu!undat "n "ntuneric, 0ondra, $au poate, Roma.
Privindu(l "n ochi pe 7ael, $imi iar c# "i d#dea t+rcoale pro$tituata
de pe $tr#dua "ntunecat#) dar nu era o imagine preci$#, ci doar o
impre$ie. <a nu, vedea $tr#dua, vedea $cena omorului. *n t#cere
"ntoar$er# capul &i unul, &i altul, nu "n grab#, ci cu un !el de re$pect.
C lu# de m+n#) privi br#ara pe care el i(o d#du$e. <ru$c, o $#rut#
pe obra. Apoi o condu$e pe $car# c#tre $alonul de pe culmea
muntelui.
.unetul televiorului $e auea din ce "n ce mai puternic, acum $e
vorbea de$pre i$teria din .ri 0an:a. Era vorba de !emei care ucideau
b#rbaii. Erau uci&i p+n# &i pruncii de $e? ma$culin. Pe in$ula
0Ln:ono$ $e produ$e$er# halucinaii colective &i cre$cu$e cumplit
num#rul de dece$e ine?plicabile.
*i trebui c+t#va vreme ca $# priceap# ce auea. %eci nu era
vorba de .!+nta 'ecioar# 7aria, cum creu$e c+nd aui$e prima
dat#) $e bucura$e c# oamenii pot $# mai cread# "n a&a ceva. .e
"ntoar$e $pre 7ael, dar el $e uita "nainte. El cuno&tea de,a &tirile.
Aui$e totul la televior de(o or#.
C+nd intr# "n $alonul de $u$, luminat numai de lumina alb#$truie
de la ecranul imen$, v#u $pectacolul ciudat o!erit de ace&ti noi !rai
ai ei din Crdinul .ecret al /emuritorilor, r#$p+ndii de ,ur "mpre,ur ca
tot at+tea $tatui $clipitoare "n "ntuneric.
H...comparabile cu alte tragedii din trecut, provocate de ap# $au
alimente contaminate. Totu&i, nu $(a g#$it "nc# e?plicaia a$em#n#rii
dintre unele evenimente petrecute "n locuri !oarte "ndep#rtate unele
de altele, printre care $e num#r# acum &i c+teva $ate din /epal.
Per$oanele reinute de poliie declar# c# le(a ap#rut o !emeie
!rumoa$#, pe care o nume$c .!+nta 'ecioar#, Regina Cerurilor $au
doar Keia, care le(a "ndemnat $# pornea$c# ma$acrul b#rbailor din
$atul lor, cu e?cepia c+torva ale&i cu gri,# pentru a !i cruai. Unele
in!ormaii pomene$c &i de apariia unui b#rbat, o eitate cu p#rul de
aur, care nu vorbe&te mulimii &i c#ruia nu i $(a atribuit "nc# un titlu
$au un nume, !ie o!icial, !ie neo!icial...H
@e$$e $e uit# la 7aharet care privea !#r# $# arate vreo emoie, cu
o m+n# $pri,init# pe braul !otoliului.
7a$a era plin# de iare. *n !ranue&te, "n hindu$tani, "n
englee&te.
H...de la 0Ln:ono$ "n celelalte in$ule din ,ur p+n# la $o$irea
armatei. Primele e$tim#ri indic# uciderea a apro?imativ dou# mii de
b#rbai numai "n ace$t minu$cul arhipelag de la cap#tul $udic al
Greciei.H
7aharet ap#$# pe micul buton al telecomandei de l+ng# m+na ei
&i va$tul ecran $e $tin$e. Tot decorul $alonului p#ru $# di$par# "n
aceea&i clip#, con!undat cu p#durea "ntunecat# din ,ur, care deveni
bru$c viibil# prin pereii de $ticl#, cu v+r!urile de copaci "n&irai la
ne$!ir&it, pro!ilai pe cerul plin de culori violente. *n dep#rtare @e$$e
recuno$cu luminile ora&ului .anta Ro&a, l+ng# dealurile "ntunecoa$e.
*n camer# plutea "nc# par!umul l#$at de dup#(amiaa "n$orit#, la !el
ca &i c#ldura care $e ridica "ncet prin tavanul de $ticl#.
*i privi &i pe ceilali, care r#m#$e$er# !#r# gla$. 7ariu$ mai
arunc# o privire la televior, apoi $e "ntoar$e $pre iarele r#$p+ndite
pe ma$#.
- /u avem nici o clip# de pierdut, "i $pu$e QhaLman cu grab# lui
7aharet. Trebuie $# pove$te&ti re$tul. /u $e &tie c+t de repede o $#
"&i !ac# apariia chiar aici.
'#cu un mic ge$t &i toate iarele "mpr#&tiate !ur# bru$c date la o
parte, !#cute ghem &i aruncate !#r# nici un $unet "n !ocul din
&emineu, unde !ormar# o adev#rat# v+lv#taie &i o ,erb# de $c+ntei.
@e$$e $imi c# iar amee&te. Prea $e "nt+mplau repede toate
a$tea. .e uit# la QhaLman. C $# $e obi&nuia$c# oare vreodat# cu ei8
Cu !eele lor de porelan, cu e?pre$iile lor bru$c violente, cu vocile
lor bl+nde de om &i cu mi&c#rile ace$tea aproape inviibile8
*n vremea a$ta 7ama ce !#cea8 7#cel#rea b#rbaii. %i$trugea
"n$#&i e$#tura vieii oamenilor ace$tora $impli. .imi atingerea unui
val rece de amenin#ri. C#ut# $# vad# pe !aa lui 7aharet vreun
indiciu, vreun "nele$.
%ar tr#$#turile lui 7aharet erau mai impenetrabile dec+t oric+nd.
/u(i r#$pun$e lui QhaLman. .e "ntoar$e "ncet $pre ma$# &i(&i pu$e
m+inile $ub b#rbie. Avea o privire &tear$#, ab$ent#.
- Adev#rul e c# trebuie $# o di$trugem, $pu$e 7ariu$, de parc#
nu $e mai putea abine.
Cbra,ii "i !ur# n#p#dii de ro&ea#, lucru care o cutremur# pe
@e$$L, c#ci pentru o clip# pe !aa lui pluti$er# toate ridurile normale
de pe !aa unui b#rbat. %ar di$p#rur# imediat, &i acum $e vedea
limpede c# tremur# de m+nie.
- Un mon$tru ne(a $c#pat de $ub control &i e de datoria noa$tr#
$#(l aducem la ordine.
- Cum $(ar putea !ace a$ta8 "ntreb# .antino. HTu vorbe&ti de
parc# n(ar !i nevoie dec+t $# ne hot#r+m. =tii bine c# nu poate !i
uci$#;
- Pl#tim cu propria noa$tr# via#, iat# ce(i de !#cut, ad#ug#
7ariu$. Acion#m de comun acord &i termin#m odat# cu pove$tea
a$ta care ar !i trebuit $# !ie de mult "ncheiat#. *i privi pe toi pe r+nd,
r#m+n+nd ceva mai mult cu ochii la @e$$L. Apoi la 7aharet. Trupul ei
nu e$te inde$tructibil. /u(i !#cut din marmur#. Poate !i $tr#pun$,
t#iat. Eu i(am $tr#pun$ pielea cu dinii. Am b#ut din $+ngele ei;
7aharet !#cu un mic ge$t de ner#bdare, de parc# voia $# $pun#>
H=tiu lucrurile a$tea &i tu &tii c# le &tiu.H
- =i, "n timp ce t#iem trupul, ni(l t#iem pe(al no$tru8 "ntreb#
Eric. Eu ic $# plec#m de(aici. Eu ic $# ne a$cundem de ea. Ce
c+&tig avem $# $t#m adunai aici8
- /u; $pu$e 7aharet.
- %ac# !acei a&a ceva, v# va ucide unul c+te unul, "i r#$pun$e
QahLman. .untei "n via# numai pentru c# a&teptai $# v# comunice
marele ei plan.
- /(ai vrea $# termini pove$tirea8 $pu$e Gabrielle, vorbindu(i
direct lui 7aharet. .t#tu$e retra$# tot timpul, a$cult+ndu(i doar din
c+nd "n c+nd pe ceilali. 9reau $# cuno$c re$tul, mai $pu$e, $# &tiu
totul.
.e "nclin# "n !a#, cu m+inile "mpreunate pe ma$#.
- Crei c# o $# de$coperi modul de(a o di$truge "n pove&tile
a$tea vechi8 "ntreb# Eric. Ei(ai pierdut minile dac# crei una ca
a$ta.
- %a, continu# pove$tea, te rog, $pu$e &i 0oui$. 9reau $#...
Eit#. =i eu vreau $# &tiu totul.
7aharet "l privi "ndelung.
- Continu#, 7aharet, o "ndemn# &i QhaLman. %up# toate
$emnele, 7ama va !i di$tru$#, cum &i de ce o &tim numai tu &i cu
mine, iar toate di$cuiile ace$tea n(au nici un ro$t.
- Ce importan# poate $# mai aib# acea$t# pro!eie acum,
QhaLman8 "ntreb# 7aharet cu o voce ,oa$#, parc# !#r# via#. /e
l#$#m &i noi antrenai de acelea&i gre&eli ca ea8 Trecutul ne poate
o!eri "nv##minte, dar nu &i $oluia $alv#rii.
- .ora ta va veni, 7aharet. E?act a&a cum a $pu$.
- QhaLman, o!t# 7aharet cu un +mbet amar.
- .pune(ne ce $(a "nt+mplat, i$e iar Gabrielle. 7aharet r#ma$e
nemi&cat#, parc# "ncerca $# g#$ea$c# vorbele cu care $# "nceap#.
A!ar# cerul $e "ntuneca$e "ntre timp. Per$i$ta o u&oar# $clipire ro&ie
departe la apu$, $tr#lucitoare pe !ondul norilor, care $e $tin$e la
r+ndul ei, l#$+ndu(i "n!#&urai "n bena cea mai pro!und#, "n a!ara
!l#c#rilor din &emineu &i de re!lecia ace$tei lumini pe pereii de
$ticl#, devenii parc# oglini.
- QhaLman v(a adu$ "n Egipt, $pu$e Gabrielle. Ce(ai v#ut
acolo8
- %a, ne(a adu$ "n Egipt, relu# 7aharet. C!t#, $e reem# de
$p#tar mai bine, "&i !i?# iar#&i ochii undeva pe ma$#. /u era nici o
cale de $c#pare) QhaLman ne(ar !i du$ cu !ora. *n de!initiv,
accepta$em c# aveam datoria $# mergem. %e dou#eci de generaii
!amilia noa$tr# !u$e$e intermediar# "ntre oameni &i $pirite. %ac#
Amel !#cu$e un lucru teribil, noi ne $imeam obligate $# de$!acem
ce !#cu$e. .au, cel puin... cum v(am mai $pu$ de c+nd ne(am
a&eat "n ,urul me$ei ace$teia... voiam $# "nelegem cele "nt+mplate.
7i(am l#$at "n urm# copila. Am l#$at(o pe m+inile unor !emei "n
care aveam cea mai mare "ncredere. Am $#rutat(o. I(am pove$tit
$ecretele noa$tre. Apoi am p#r#$it(o &i am pornit la drum "n lectica
regal#, de parc# eram oa$pei de $eam# ai regelui &i ai reginei din
Qemet, nu doar ni&te prioniere, ca "nainte.
QhaLman a !o$t bl+nd cu noi pe drumul acela lung, dar mohor+t
&i taciturn, ne ocolea p+n# &i privirea. Cu(at+t mai bine, c#ci nu
uita$em "nc# prin ce trecu$em. Apoi, chiar "n ultima noapte de drum,
"n vreme ce popo$eam pe malul marelui !luviu pe care urma $#(l
trecem "n dimineaa urm#toare pentru a a,unge la palatul regal,
QhaLman ne(a chemat "n cortul lui &i ne(a $pu$ tot ce &tia.
A !o$t tot timpul curtenitor &i re$pectuo$. /oi am "ncercat $# nu
lu#m "n $eam# b#nuielile pe care le aveam contra lui &i l(am
a$cultat. /e(a $pu$ ce !#cu$e demonul - cum "l numea el.
0a numai c+teva ore dup# ce noi !u$e$er#m e?pulate din Egipt,
"&i d#du$e $eama c#(l $piona cineva $au ceva, $imea o preen#
negativ#, r#uvoitoare. Criunde mergea, o $imea, de&i la lumina ilei
$e de$tr#ma "ntruc+tva.
Apoi a ob$ervat cum erau mutate de la locul lor diver$e obiecte
din ca$# - m#runi&uri c#rora ceilali nu le d#deau atenie. 0a
"nceput creu$e c# "nnebune&te. Cbiectele lui de $cri$ nu mai erau la
locul lor) apoi di$p#ru$e marele $igiliu pe care(l !olo$ea ca intendent.
Apoi, "n diver$e momente, dar numai c+nd $e a!la $ingur, obiectele
di$p#rute ap#reau "n aer &i(l pocneau drept "n cap $au "i ateriau la
picioare. Unele dintre ele erau a$cun$e "n locuri ab$olut
caraghioa$e. A de$coperit, de pild#, marele $igiliu ba "n cana cu
bere, ba "n $up#.
/u "ndr#ni$e $# pove$tea$c# "nt+mpl#rile ace$tea regelui &i
reginei. Era con&tient c# lucrurile $e "nt+mplau a&a din caua
$piritelor care ne prote,au pe noi &i nu voia $# atrag# a$upra noa$tr#
o condamnare la moarte.
A&a c# a p#$trat $ecretul ace$ta "ngroitor, numai c# lucrurile
continuau $# $e "nr#ut#ea$c#. %iver$e obiecte decorative, la care
inu$e "nc# din copil#rie, erau $parte "n buc#i care(i picau apoi ca o
ploaie "n cap. Amuletele lui $acre erau aruncate la privat#) pereii "i
erau m+n,ii cu e?cremente.
/u(&i mai putea $u!eri ca$a, dar "i "ndemna pe $clavi $# nu $pun#
nimic nim#nui, iar c+nd ace&tia au "nceput $#(l p#r#$ea$c# de !ric#,
$(a ocupat $ingur &i de toaleta proprie, &i de m#turat, ca un $implu
$ervitor.
Acum $e $imea tot timpul teroriat. Era ceva "n ca$a lui. *i
$imea $u!lul pe obra,i. %in c+nd "n c+nd, putea $# ,ure c# $imea
"mpun$#turi ca de dini a$cuii.
*n cele din urm#, a intrat "ntr(o $tare de di$perare at+t de
pro!und#, "nc+t a "nceput $#(i vorbea$c# ace$tei entit#i, $# o roage
$# plece. %ar a$ta "i m#rea parc# &i mai mult puterile. C dat# b#gat
"n $eam#, "&i dubla$e r#ut#ile. %e pild#, "i golea punga de bani pe
podeaua de piatr# &i !#cea $# orn#ie monedele de aur toat#
noaptea. .au "i r#$turna $alteaua, de $e treea pe ,o$. .au "i punea
ni$ip "n m+ncare c+nd "ntorcea capul.
A&a au trecut &a$e luni de c+nd pleca$em noi din Egipt. /u mai
putea $uporta. Poate c# noi eram de(acum "n a!ara oric#rei
prime,dii. %ar nu putea !i $igur &i n(avea cui $# $e pl+ng#, c#ci
$piritul acela "i b#ga$e $paima(n oa$e.
Apoi, o dat#, la mieul nopii, cum $t#tea "ntin$, g+ndindu($e la
ce $(ar mai putea a&tepta, c#ci $piritul $e potoli$e, a auit bru$c
mare g#l#gie la u&a lui. .(a $imit complet pierdut. =tia c# cel mai
bun lucru era $# nu r#$pund# la b#t#ile "n u&#, c#ci nu p#reau
produ$e de m+na unui om. %ar, p+n# la urm#, n(a mai $uportat. =i(a
$pu$ rug#ciunile, apoi a de$chi$ u&a. Ceea ce a v#ut era gro#via
gro#viilor - mumia putreit# a tat#lui lui, "n!#&urat# "n c+rpele
acelea mierabile, numai drene, proptit# de idul gr#dinii.
=tia, !ire&te, c# nu mai era via# "n chipul acela $mochinit &i nici
"n ochii mori care "l !i?au. Ceva $au cineva degropa$e mumia din
morm+ntul ei din de&ert &i o adu$e$e aici. Ace$ta era trupul tat#lui
$#u, putreit, ur+t miro$itor) trupul tat#lui, pe care, dup# toate
regulile $!inte, ar !i trebuit $#(l con$ume chiar QhaLman "mpreun# cu
!raii &i $urorile lui "n cadrul unui !e$tin !unerar, cum $e cuvenea.
QhaLman c#u$e "n genunchi "n hotote de pl+n$, bier+nd de(a
dreptul. Apoi, $ub ochii lui ne"ncre#tori, cadavrul $(a mi&cat; A
"nceput $# dan$ee; 7embrele "i burau "ncolo &i(ncoace, drenele
banda,elor rup+ndu($e &i mai tare, p+n# ce QhaLman a tr+ntit u&a &i
$(a re!ugiat "n ca$#. %ar cadavrul a venit $# bat# cu pumnul "n u&#,
cer+nd $# !ie l#$at $# intre.
QhaLman a !#cut apel la toi eii Egiptului $# !ie l#$at "n pace de
mon$truoitatea aceea. A chemat g#rile palatului, a chemat $oldaii
regelui. 0(a ble$temat pe demon &i i(a poruncit $# plece) de !urie, a
"nceput &i el $# dea cu piciorul "n obiecte &i $# arunce de colo p+n#
colo monedele de aur.
Tot palatul a venit "n goan#, traver$+nd gr#dinile, p+n# la ca$a
lui QhaLman. %ar demonul &i(a multiplicat !orele, v#+nd c# e b#gat
"n $eam#. Au "nceput $# b+rn+ie ,aluelele de la !ere$tre, apoi au
!o$t $mul$e din balamale. Cele c+teva mobile din ca$# au "nceput $#
op#ie "n toate direciile.
Ace$ta n(a !o$t dec+t "nceputul. *n ori, c+nd au venit preoii $#
$coat# demonul din ca$#, $(a i$cat un v+nt puternic din de&ert,
aduc+nd cu el torente de ni$ip orbitor. Criunde ar !i "ncercat $# $e
a$cund# QhaLman, v+ntul venea dup# el) "n !ine, uit+ndu($e "n ,o$,
&i(a v#ut braele ciuruite ca de ni&te ace &i $+ngele curg+r+du(i din
ori!icii. P+n# &i pe pleoape avea r#ni. .(a "nchi$ "ntr(un cu!#r,
cre+nd c# va g#$i un ad#po$t) dar p+n# &i pe acela l(a de$chi$
demonul &i l(a !#cut buc#ele. Toi au luat(o la goan#, iar QhaLman a
r#ma$ pl+ng+nd pe podea.
'urtuna de ni$ip a continuat ile "ntregi. Cu c+t $e rugau &i
c+ntau mai mult preoii, cu at+t demonul $e "nver&una &i mai tare.
Regele &i regina erau con$ternai. Preoii chemau eii "n a,utor
contra demonului. Poporul d#dea vina pe vr#,itoarele cu p#rul ro&u.
Toat# lumea urla c# n(ar !i trebuit $# li $e dea drumul $# plece
din Qemet. C# trebuia $# !ie g#$ite cu orice pre &i adu$e "napoi,
pentru a !i ar$e pe rug. C# doar a&a avea $# $e potolea$c# demonul.
'amiliile nobile nu erau de acord cu verdictul ace$ta. Pentru ele
,udecata era clar#. /u $co$e$er# eii din morm+nt mumia
de$compu$# a tat#lui lui QhaLman8 Era deci limpede c# cei care
con$umau carnea p#rinilor decedai !#cu$er# "ntotdeauna ceea ce
le pl#cea eilor. R#u!#c#torii erau regele &i regina, ei erau cei care
ar !i trebuit pedep$ii. Ei umplu$er# regatul cu mumii &i cu
$uper$tiii.
*n !ine, "ntregul regat era "n pragul r#boiului civil.
*n cele din urm#, regele $(a depla$at el "n$u&i la QhaLman, care
$t#tea &i bocea la el aca$#, cu o rob# tra$# pe el ca un linoliu.
Regele $(a apucat la r+ndul lui $#(i vorbea$c# demonului, dar ace$ta
a continuat $#(l "nepe pe QhaLman, al c#rui ve&m+nt era de(acum o
drean# plin# de $+nge.
H/u uita ce ne(au $pu$ vr#,itoarele, a i$ regele. E vorba de
duhuri, nu de demoni. /u le poi ine "n 7u. %e(a& putea m#car $#
m# !ac auit de ele, a&a cum reu&eau vr#,itoarele, de le(a& !ace $#
r#$pund#.H
%ar conver$aia a$ta l(a enervat &i mai tare pe demon. A "nceput
$# $!#r+me mobilele care mai e?i$tau. A $co$ u&ile din "+ni, a
der#d#cinat copacii din gr#din# &i a aruncat trunchiurile la
"nt+mplare. %e !apt, parc# uita$e de QhaLman, l#$+ndu($e "n voia
!uriei prin gr#dinile palatului &i di$trug+nd tot ce(i ie&ea(n cale.
Regele a pornit dup# el, rug+ndu(l $#(i dea un $emn de
recunoa&tere, $# intre "n vorb# cu el, $#(i comunice $ecretele lui.
.t#tea "n mi,locul ciclonului declan&at de demon, ne"n!ricat, vr#,it.
A ap#rut atunci regina. .(a adre$at &i ea demonului, cu o voce
$trident#. H%e ce ne pedep$e&ti pe noi pentru cele p#timite de
vr#,itoarele cu p#r ro&u8 a ipat ea. 7ai bine ne(ai a$culta pe noi, "n
loc $# li te $upui lor;H
*n aceea&i clip# demonul a atacat(o &i pe ea, a&a cum "l ataca$e
pe QhaLman "nainte. Ea a "ncercat $# "&i acopere braele &i chipul,
dar nu a !o$t cu putin#. Regele a luat(o "n brae &i au !ugit "mpreun#
$pre ca$a lui QhaLman.
HTu pleac#, i(a $pu$ regele lui QhaLman. 0a$#(ne pe noi $inguri
cu $piritul ace$ta, c#ci vreau $# "nv# de la el, vreau $# "neleg ce
dore&te.H
Chem+ndu(i pe preoi, le(a $pu$, prin vi,elia aceea, ceea ce(i
$pu$e$em noi, c# $piritul "i ura pe oameni pentru c# po$edau at+t
trup c+t &i $pirit. =i c# avea de g+nd $#(l ademenea$c#, $#(l
dome$ticea$c# &i $#(l $t#p+nea$c#. C#ci el era En:Ll, regele
Qemetului &i ace$t lucru "i $t#tea "n putin#.
Au intrat deci "n ca$a lui QhaLman, at+t regele c+t &i regina, iar
demonul $(a luat dup# ei, $p#rg+nd totul "n ,ur, dar ei nu $(au clintit.
QhaLman, "n $chimb, liber acum din puterea lui, $(a du$ $# ac# ,o$,
"n palat, mort de obo$eal# &i "ngri,orat pentru $uveranii lui, dar
ne&tiind ce(ar putea !ace.
Curtea era "n !ierbere) b#rbaii $e b#teau) !emeile pl+ngeau, unii
au p#r#$it chiar palatul, de !rica evenimentelor ce(aveau $# vin#.
Timp de dou# ile &i dou# nopi, regele a r#ma$ cu demonul) la
!el &i regina. Apoi, !amiliile nobile, cei care urma$er# tradiia
con$um#rii decedailor, $(au adunat "n ,urul ca$ei. Regele &i regina
!#ceau o gre&eal#) era momentul $# ia cineva !r+iele de$tinului
Qemetului. 0a c#derea nopii au intrat "n ca$a lui QhaLman "narmai
cu pumnale. Urm#reau $#(i ucid# &i pe rege &i pe regin#, iar dac#
poporul avea $# $e ridice, aveau intenia $# $pun# c# i(a uci$
demonul, cine ar !i putut $# ic# alt!el8 %emonul avea $# $e
potolea$c#, dac#(i vedea mori pe rege &i pe regin# care le
per$ecuta$er# pe gemene.
Cea care i(a v#ut venind a !o$t regina) &i c+nd ea $(a repeit
$pre ei, ip+nd, au lovit(o cu pumnalele "n piept, iar ea a c#ut ,o$
muribund#. Regele i(a $#rit "n a,utor, dar a !o$t &i el "n,unghiat !#r#
mil#) con$piratorii au !ugit apoi din ca$#, c#ci demonul nu $e
potoli$e "n nici un !el.
*n vremea a$ta QhaLman $t#tea "n genunchi "n !undul gr#dinii,
p#r#$it de gardienii care $e d#du$er# de partea tradiionali&tilor. .e
a&tepta$e $# i $e curme &i lui viaa o dat# cu a $ervitorilor !amiliei
regale. Atunci a auit el vaietul "ngroitor al reginei. /u mai aui$e
niciodat# un $unet ca acela. Con$piratorii, la !el de "n!rico&ai de
ace$t $trig#t, au luat(o la goan# "n graba cea mai mare.
Tot QhaLman, credincio$ul intendent al regelui &i al reginei, a
!o$t acela care a $mul$ o tor# din $uportul ei &i a pornit "n a,utorul
$uveranilor lui.
/imeni n(a "ncercat $#(l oprea$c#. Toi $(au a$cun$, de team#.
QhaLman a intrat $ingur "n ca$#.
*n ca$# era o ben# pro!und#, nu venea lumin# dec+t de la tora
lui. Iat# ce(a v#ut QhaLman>
Regina #cea pe podea, v+rcolindu($e "n chinurile morii &i cu
tot $+ngele $curg+ndu(i($e din r#ni, "n vreme ce "n ,urul ei $e
"ncol#ci$e un $oi de nor ro$ietic) parc# $e a!la "n mi,locul unui v+rte,
$au a unei vi,elii "nc#rcate de particule de $+nge. Regina $e
v+rcolea "n mi,locul ace$tui v+rte, $au ploaie, $au cum vrei $#(i
icei, &i $e "nv+rtea "n toate direciile, de i $e ro$togoleau &i ochii "n
cap. Regele #cea pe $pate.
In$tinctul "i dicta lui QhaLman $# o rup# la !ug#. .# $e duc# c+t
mai departe putea. *n momentul acela l(a b#tut g+ndul $#
p#r#$ea$c# de!initiv ara. %ar ,o$ #cea regina lui, lupt+ndu($e $#
mai in$pire o gur# de aer, cu $patele arcuit, ag#+ndu($e cu
di$perare cu m+inile de podea.
/orul de $+nge care o "ncon,ura, um!l+ndu($e &i contract+ndu($e
"n ,urul ei, a devenit !oarte den$, apoi a di$p#rut bru$c, de parc# ar !i
!o$t a$pirat de r#nile ei de$chi$e. Corpul reginei $(a potolit) apoi ea
$(a ridicat "nceti&or, cu ochii aintii drept "nainte, a $co$ un $trig#t
gutural, neomene$c &i a t#cut.
/u $e mai auea nici un gomot, "n a!ar# de tro$netul torei, iar
ea $t#tea &i $e uita la QhaLman. Atunci au apucat(o din nou ni&te
convul$ii &i i(au ie&it ochii din orbite, de parc# murea. %ar cria a
trecut. =i(a pu$ o m+n# la ochi $# &i(i !erea$c# de lumina torei, de
parc# "i !#cea r#u, apoi $(a "ntor$ &i l(a v#ut pe rege ,o$, "ntin$ ca un
mort.
*nnebunit# de durere, a $co$ un urlet cu care parc# voia $# nege
tot ceea ce vedea> nu $e putea $# !ie adev#rat. *n aceea&i clip#,
QhaLman a ob$ervat cum i $e vindecau toate r#nile) t#ieturile acelea
ad+nci nu mai erau dec+t ni&te g+rieturi pe $upra!aa pielii.
H7aria ta;H a i$ el.
.(a apropiat de ea, care era acum ghemuit#, pl+ng+nd &i
privindu(&i braele care !u$e$er# $!+rtecate de pumnale, &i pieptul,
care era "ntreg din nou. .c+ncea ,alnic, uit+ndu($e cum $e vindec#.
<ru$c, cu unghiile ei lungi a "nceput $# $e g+rie $ingur#, p+n# i(a
dat $+ngele, dar r#nile iar $(au "nchi$.
HQhaLman, dragul meu QhaLman; a ipat ea, acoperindu(&i iar#&i
ochii $# nu mai vad# lumina torei. Ce $e "nt+mpl# cu mine8H
Eipetele au devenit din ce "n ce mai puternice) apoi $(a pr#bu&it
pe$te rege, pe care l(a implorat, teroriat#, $# o a,ute, HEn:Ll,
$cumpul meu, nu muri, a,ut#(m#;H &i a continuat cu tot !elul de
rug#mini, cum !ace !iecare la di$perare. Apoi, privindu(l, $(a
petrecut cu ea o $chimbare "n!rico&#toare, $(a repeit la rege de
parc# era o !iar# "n!ometat# &i a "nceput $#(i ling# $+ngele de pe g+t
&i de pe piept.
QhaLman nu mai v#u$e "n viaa lui un lucru at+t de be$tial.
Parc# era o leoaic# a de&ertului, $orbind $+ngele unui mic animal
uci$. Avea $patele arcuit, genunchii adu&i "n $u$, &i tr#gea de corpul
bietului rege pr#bu&it, $#(i p#trund# artera de la g+t.
0ui QhaLman i(a $c#pat tora din m+n#. .(a dat "napoi $pre u&a
de$chi$#. %ar tocmai c+nd $e hot#r+$e $# o ia la goan#, ca $# $e
$alvee, a auit vocea regelui, care(i vorbea $oiei. HA:a$ha, $punea
el. Regina mea.H Iar ea, ridic+ndu($e, tremur+nd, pl+ng+nd, $e holba
la propriul ei trup, la cel al regelui, la pielea ei total neted#, la a lui,
purt+nd "nc# r#nile de la pumnale.
HQhaLman; a $trigat ea. %#(mi repede pumnalul t#u. %#(mi(l.
C#ci ei au plecat cu toate armele. Pumnalul. Trebuie $# mi(l dai
imediat.H
QhaLman $(a $upu$ imediat, de&i era convin$ c# o $#(l vad# pe
rege murind o dat# pentru totdeauna. %oar c# regina &i(a t#iat
propriile "ncheieturi ale m+inilor cu pumnalul &i a l#$at $+ngele $#(i
curg# pe$te r#nile $oului ei, ob$erv+nd c# le vindec#. Url+nd de
bucurie, l(a m+n,it cu $+nge pe toat# !aa r#nit#.
R#nile regelui $(au vindecat "ndat#. QhaLman a v#ut a$ta cu
ochii lui, a v#ut cum i $(au "nchi$ r#nile cele mai ad+nci. Apoi l(a
v#ut pe rege mi&c+ndu(&i m+inile "ncolo &i(ncoace, agit+ndu(le "n
toate direciile. Cu limba a "nceput $# ling# tot $+ngele v#r$at de
A:a$ha, care(i curgea pe !a#. Apoi, a&e+ndu($e &i el "n aceea&i
poiie de animal, pe care o adopta$e cu puin "nainte regina, &i(a
"mbr#i&at $oia &i i(a "n!ipt dinii "n g+t.
QhaLman v#u$e de$tul. 0a lumina aceea p+lp"itoare a torei
c#ute, cele dou# $iluete palide $e tran$!orma$er# "n mon&tri,
deveni$er# demoni "n !aa lui. .(a retra$ cu $patele din ca$# &i tot
a&a p+n# la idul gr#dinii. Acolo $e pare c# &i(a pierdut cuno&tina,
ultimul lucru pe care l(a mai $imit !iind iarba m+ng+indu(i obraul.
C+nd $(a treit, era "ntin$ pe o canapea aurit# "n camera reginei.
*n tot palatul nu $e auea nici un gomot. A b#gat de $eam# c# avea
alte haine, c# !u$e$e $p#lat pe !a# &i pe m+ini, c# lumina era !oarte
$lab# &i c# $e $imea un dulce miro$ de t#m+ie, iar u&ile din$pre
gr#din# erau larg de$chi$e, de parc# nu mai era nimic "n!rico&#tor
a!ar#.
*n "ntuneric, l+ng# el, "l vegheau regele &i regina) doar c# nu mai
erau aceia&i. 0ui i(a venit $# urle, $imea c# avea $# urle la !el de
tare ca toi ceilali, dar regina l(a calmat.
HQhaLman, dragul meu QhaLman, i(a $pu$ ea, d+ndu(i "napoi
pumnalul lui cu m+ner aurit. /e(ai $ervit cu credin#.H
Aici QhaLman $(a oprit din pove$tire. /e(a $pu$ doar> H7+ine
$ear#, dup# apu$ul $oarelui, vei vedea cu ochii vo&tri ce $(a
"nt+mplat cu ei. C#ci numai atunci, c+nd di$pare toat# lumina
cerului, "&i !ac apariia "n camerele palatului, &i vei vedea &i voi
ceea ce am v#ut eu.H
H%ar de ce numai noaptea8 am "ntrebat noi. Ce "n$eamn# a$ta8H
A&a $e !ace c# ne(a $pu$ c# la nici m#car o or# dup# ce $e
trei$e el, chiar "nainte $# $e ridice $oarele, "ncepu$er# $# $e retrag#
de l+ng# u&ile de$chi$e &i $# ipe c#(i $up#r# lumina. 'ugi$er# de,a
de tore &i de l#mpi, d#deau impre$ia c# $unt urm#rii de lumina
orilor &i c# nu(i loc "n palat unde $# $e a$cund#.
Au p#r#$it pe !uri& palatul, acoperii cu haine p+n# pe$te ochi.
'ugeau cu o vite# pe care nici un om n(ar !i putut $# o ating#.
'ugeau $pre marile morminte ale vechilor !amilii, care !u$e$er# $ilite
$# le con$truia$c# pentru a ad#po$ti, cu mult ceremonial &i mare
pomp#, mumiile. Pe $curt, $e re!ugiau "n ace$te morminte $acre pe
care nimeni n(ar !i avut cura,ul $# le p+ng#rea$c#, "n$# !ugeau at+t
de iute, "nc+t QhaLman n(a putut $# in# pa$ul cu ei. Regele $(a oprit
totu&i o dat#. A cerut "ndurare eului $oarelui, Ra. Apoi, pl+ng+nd,
a$cun+ndu(&i ochii din calea $oarelui, url+nd de parc#(i !rigea
v#paia lui, de&i lumina de(abia $e !#cea viibil# pe cer, regele &i
regina au di$p#rut din !aa lui QhaLman.
H%in iua aceea nu &i(au mai !#cut niciodat# apariia "nainte de
apu$ul $oarelui, c+nd vin din cimitirul $acru, !#r# ca cineva $# &tie
"n$# e?act de unde. %e !apt, de(atunci populaia "i a&teapt# "n num#r
mare &i le !ace o primire de ei, ca unor adev#rate "ntruchip#ri ale
lui C$iri$ &i I$i$, eit#ile, ce in de lun#, &i le arunc# !lori "n cale,
!#c+ndu(le ad+nci plec#ciuni.
.(a r#$p+ndit pe$te tot vonul c#, datorit# unei intervenii divine,
regele &i regina au "nvin$ moartea pe care le(o adu$e$er# du&manii
&i de atunci au devenit ei, nemuritori &i invincibili) &i c# pot citi "n
inimile oamenilor, graie acelora&i !ore. /imeni nu poate $# le
a$cund# vreun $ecret) orice con$pirator e imediat pedep$it) ei aud
p+n# &i ce g+nde$c oamenii. Toat# lumea $e teme de ei.
Totu&i, eu &tiu, ca &i toi ceilali $ervitori credincio&i, c# nu
$uport# nici m#car !lac#ra unei lum+n#ri $au a unei l#mpi prea
aproape de ei, c# $e retrag de l+ng# torele aprin$e &i c# atunci
c+nd "&i e?ecut# du&manii "n $ecret, le beau $+ngele; A&a cum
auii, le beau $+ngele. Ca ni&te pi$ici $#lbatice, $e hr#ne$c cu
$+ngele ace$tor victime, iar camera lor $eam#n# apoi cu viuina
unui leu. Cel care trebuie $# adune trupurile acelea &i $# le arunce "n
!undul puului, $unt eu, QhaLman, umilul lor intendent credincio$.H
%up# ace$te vorbe QhaLman $(a oprit &i $(a l#$at "n voia
lacrimilor.
Pove$tea era terminat# &i $e !#cu$e aproape diminea#. .e ridica
$oarele pe$te munii de la r#$#rit) ne(am preg#tit $# traver$#m /ilul.
%e&ertul $e "nc#lea) QhaLman $(a du$ pe malul !luviului "n vreme ce
$oldaii preg#teau prima barc# pentru traver$are. A continuat $#
pl+ng#, v#+nd cum $e ridic# $oarele dea$upra !luviului, cum ia
!luviul !oc.
HKeul $oarelui, Ra, e$te cel mai v+r$tnic &i mai important dintre
toi eii din Qemet, ne(a &optit el. Keul ace$ta $(a "ntor$ "mpotriva
lor. %e ce8 Ei pl+ng "n tain#, din caua $orii ce le(a !o$t reervat#.
.etea de $+nge "i "nnebune&te) $unt "n$p#im+ntai c# o $# devin# de
ne$uportat. Trebuie $#(i $alvai. Trebuie $# o !acei, de dragul
poporului no$tru. /u m(au trimi$ $# v# aduc ca $# dea vina pe voi
$au $# v# !ac# vreun r#u. Au nevoie de voi. 9oi $untei vr#,itoare
capabile de multe. 'acei ca $piritul ace$ta $#(i eliberee.H
Apoi, uit+ndu($e la noi, amintindu(&i ce $e petrecu$e cu noi, $(a
l#$at prad# di$per#rii.
/ici eu, nici 7e:are n(am r#$pun$. <arca era acum gata $# ne
poarte p+n# la palat. Priveam pe$te ape, la marea aglomerare de
cl#diri v#ruite care con$tituiau ora&ul regal &i ne "ntrebam ce
con$ecine va avea mon$truoitatea a$ta.
C+nd am cobor+t din barc#, primul g+nd mi(a !o$t la !iica mea,
c#ci bru$c am &tiut c(am $# mor "n Qemet. 9oiam $# "nchid ochii &i
$# "ntreb $piritele, cu voce "nceat#, dac# a&a avea $# $e "nt+mple,
dar n(am avut cura,ul. /u puteam $# la$ $# mi $e $pulbere ultima
$peran#.
7AIARET $e "ncord# bru$c.
@e$$e o v#u "ndrept+ndu(&i bru$c umerii) degetele de la m+na
dreapt# $e mi&car# pe lemnul me$ei, $tr+ng+ndu($e, apoi
de$chi+ndu($e din nou, cu unghiile aurii $tr#lucind "n lumina ce
venea de la !oc.
- /(a& vrea $# v# "n!rico&e, $pu$e ea cu o voce !#r# e?pre$ie.
%ar trebuie $# v# previn c# 7ama a traver$at oceanul. Ea &i 0e$tat
$e apropie...
@e$$e $imi !iorul de $paim# care(i cuprin$e pe toi cei din ,urul
me$ei. 7aharet r#ma$e dreapt#, "n a$cultare, poate v#+nd ceva,
c#ci pupilele ochilor i $e mi&cau u&or.
- 0e$tat ne cheam#, mai $pu$e. %ar $emnalul e prea $lab ca $#
aud vorbele) prea $lab ca $# v#d vreo imagine. Cricum, el nu a p#it
nimic) a$ta m#car percep) dar &tiu c# acum ne r#m+ne !oarte puin
timp ca $# termin pove$tea...
0
LESTAT%
!MP1R1'IA CERURILOR
7AREA Caraibilor. Iaiti. Gr#dina Raiului.
.t#team pe v+r!ul dealului "n lumina lunii &i "ncercam $# nu m#
uit la paradi$ul ace$ta. *ncercam $# mi(i imagine pe cei pe care(i
iubeam. Erau oare "nc# adunai "n p#durea aceea ca(n pove&ti, cu
copaci uria&i, printre care o v#u$em trec+nd pe mama8 %e(a&
putea $# le v#d m#car chipurile $au $# le aud vocile. 7ariu$, nu ,uca
rolul tat#lui !urio$, te rog. A,ut#(m#; A,ut#(ne pe toi; /u cede, dar
pierd teren. *mi pierd &i $u!letul, &i minile. Inima mi $(a du$ de mult.
*i aparine ei.
%ar n(a,ungeam p+n# la ei) ne de$p#reau prea muli :ilometri)
nu aveam capacitatea de(a acoperi o a$t!el de di$tan#.
Priveam, "n $chimb, dealurile acelea veri pe care erau
r#$p+ndite mici !erme) parc# era o carte cu poe colorate, cu !lori
din abunden#, unele ro&ii, mari c+t copacii. Iar norii, "n ve&nic#
$chimbare, parc# erau p+nele unor cor#bii "mpin$e de v+nt. Ce
creu$er# oare europenii c+nd d#du$er# prima oar# cu ochii de
p#m+ntul ace$ta !ertil, "ncon,urat de o mare $clipitoare8 C# era
Gr#dina Raiului8
=i c+nd te g+nde&ti c+te nenorociri $e ab#tu$er# a$upra in$ulei,
b#&tina&ii di$p#rui "n c+iva ani, di$tru&i de $clavie, de boli, de
ne$!+r&ita cruime. /u mai e?i$ta nici un !el de de$cendent direct al
acelor !iine pa&nice care re$pira$er# aerul ace$ta "mb#l$#mat &i
cule$e$er# !ructe coapte tot timpul anului &i care(i con$iderau ei pe
viitatori, !iind la r+ndul lor con$iderai ei de c#tre ace&tia.
Iar acum, acolo ,o$, pe $tr#ile din Port(au(Prince, doar r#$coale
&i moarte, dar nu din vina noa$tr#. Era doar continuarea
ne$chimbat# a i$toriei ace$tor locuri, unde violena a !o$t "n !loare
timp de patru $ute de ani, la !el ca &i plantele) de&i imaginea
dealurilor care $e vedeau prin cea# "i rupeau inima cu !rumu$eea
lor.
/e !#cu$er#m &i noi $uma de violen#, ea - pentru c# o
declan&a$e, eu, pentru c# nu !#cu$em nimic ca $# o opre$c - "n
or#&elele "n&irate de(a lungul drumului cotit care urca p+n# "n v+r!ul
ace$ta "mp#durit. Cr#&ele cu ca$e "n culori pa$telate, bananieri
$#lbatici &i oameni cumplit de $#raci, e?trem de !l#m+ni. Chiar "n
ace$t moment !emeile c+ntau imnurile de "ngrop#ciune &i(&i
"ngropau morii la lumina lumin#rilor &i a !ocului dat bi$ericii.
Eram $inguri. /e g#$eam departe de cap#tul drumului "ngu$t,
unde "ncepea p#durea ce acoperea ruinele vechiului conac care,
cocoat pe vremuri tocmai aici $u$, domina$e valea "ntreag#, ca o
citadel#. Trecu$er# c+teva $ecole de c+nd plantatorii pleca$er# de
aici) $ecole de c+nd dan$a$er#, c+nta$er# &i "&i b#u$er# vinul "n
ace$te camere d#r#p#nate, "n timp ce $clavii pl+ngeau.
Pe idurile de c#r#mid# $e c##ra capri!oiul "n!lorit, !o$!ore$cent
"n lumina lunii. %in podeaua de gre$ie cre$cu$e un imen$ copac, plin
la r+ndul lui de !lori c##r#toare, "mping+nd cu ramurile lui groa$e
ultimele re$turi de b+rne care $pri,ini$er# c+ndva acoperi&ul.
Ah, ce bine ar !i $# r#m+nem aici pe ve&nicie "mpreun#; Tot
re$tul $# ni $e &tearg# din minte. /ici moarte, nici crime.
Ea a o!tat &i a $pu$>
- Acea$ta e$te *mp#r#ia Cerurilor.
*n micul $at de $ub deal !emeile "i !ug#reau de$cule pe b#rbai,
cu b+te "n m+ini. Preotul vr#,itor le ble$tema$e dup# legea
$tr#veche c+nd "l prin$e$er# "n cimitir. Eu p#r#$i$em $cena
m#celului) m# urca$em de unul $ingur p+n# "n v+r!ul dealului.
'ugi$em m+nio$, incapabil $# mai $uport $pectacolul.
Iar ea veni$e dup# mine, m# g#$i$e "ntre ruinele ace$tea,
ag#+ndu(m# de ceva care pentru mine avea un $en$. .tr#vechea
poart# de !ier, clopotul ruginit, $t+lpii de c#r#mid# acoperii de liane)
lucruri !#cute de m+na omului, care rei$ta$er# timpului. Ah, ce(&i
b#tu$e ,oc de mine;
Cu clopotul acela erau chemai $clavii, mi(a $pu$) aici !u$e$e
ca$a celor care "nro&i$er# p#m+ntul ace$ta de $+nge) de ce m#
$imi$em at+t de r#nit &i "mpin$ "ncoace de imnurile $u!letelor
acelora $imple care erau "n e?ta8 Crice ca$# ca a$ta ar !i trebuit $#
!ie o ruin#. /e certa$em pe cin$te. /e certa$em cum $e ceart#
"ndr#go$tiii.
- A$ta(i ce dore&ti8 a "ntrebat. .# nu mai gu&ti niciodat# $+nge8
- Eram o !iin# $impl#, eram o prime,die pentru oameni, dar
eram $implu. '#ceam ce aveam de !#cut ca $# r#m+n "n via#.
- Ce $# $pun, m# "nduio&ei. Ce gogo&i; Ce gogo&i; Cum $# !ac
$# pricepi8 Cum poi $# !ii at+t de orb8 At+t de egoi$t8
Iar i(am #rit pe !a# !ulgerul acela de durere care o umania.
Am "ntin$ braele $pre ea.
Am r#ma$ "mbr#i&ai ore "n &ir, cel puin a&a mi $(a p#rut.
Totul era "nv#luit "n pace, nemi&cat) m(am "ntor$ de la marginea
pr#pa$tiei &i am luat(o din nou "n brae. Am auit(o $pun+nd, "n timp
ce privea la norii !alnici, prin care luna "&i rev#r$a lumina(i $tranie>
HAcea$ta e *mp#r#ia Cerurilor.H
/imic nu mai conta c+nd, pur &i $implu, $t#team "ntin&i "mpreun#
$au ne a&eam pe o banc# de piatr#. Era cea mai pur# !ericire $# o
in "n brae, $# o "nl#nui. <#u$em din nou din acel nectar, nectarul
ei, de&i "mi curgeau lacrimile pe obra,i, de&i m# g+ndeam doar cum
m# diolvam cu totul, ca o perl# "ntr(un pahar de vin. Te(ai terminat,
diavole, a$ta e, nu mai e?i&ti, ai di$p#rut "n ea. Ai $tat &i te(ai uitat la
ei cum mor) n(ai !#cut nici un ge$t.
- /u e?i$t# via# !#r# de moarte, a &optit ea. Eu $unt acuma
calea, $ingura cale de a p#$tra $perana unei viei "rrcare $# nu mai
e?i$te r#boi.
I(am $imit buele. 7(am "ntrebat dac# o $# mai am parte
vreodat# de ce "mi o!eri$e prima dat#, "n cript#8 C $# mai $t#m
vreodat# "nl#nuii ca atunci, $orbindu(ne unul altuia $+ngele
"n!ierb+ntat8
- Aui c+ntecele din $at8
- %a.
- A$cult# dup# aceea gomotele ora&ului. Ai idee c+te viei au
!o$t $ecerate "n ora&ul acela a$t#($ear#8 C+i au !o$t ma$acrai8 =i
c+i vor continua $# piar# din pricina violenei b#rbailor, dac# nu
intervenim noi pentru a $chimba de$tinul ace$tor locuri8 %ac# nu "i
a,ut#m $# vad# lucrurile alt!el8 Ai idee de c+t# vreme durea#
r#boiul ace$ta8
*n urm# cu c+teva $ecole, pe vremea mea, acea$ta !u$e$e
colonia cea mai bogat# a 'ranei. <ogat# "n tutun, indigo, ca!ea. .e
!#cu$er# averi aici "n c+teva luni. Acum oamenii caut# r#d#cini ca $#
$e hr#nea$c#, umbl# de$culi prin noroiul de pe $tr#ile ora&elor)
mitralierele $ecer# vieile la Port(au(Prince) cei mori, "n c#m#&i
colorate, ac "n gr#mei pe trotuare. Copiii caut# ap# "n &anuri. .(au
ridicat $clavii) $clavii au !o$t victorio&i, $clavii au pierdut totul.
%ar ace$ta le e de$tinul) acea$ta le e lumea) lumea lor de !iine
umane.
A r+$ u&or.
- =i noi ce $untem8 .untem inutili8 Cum ,u$ti!ic#m ceea ce
$untem8 .t+nd cu m+inile "n $+n &i privind !#r# $# intervenim8
- Pre$upune c# ceea ce !acem nu e bine, i(am $pu$, c# lumea o
va duce &i mai r#u, c# totul nu(i dec+t oroare - c# e un plan
irealiabil, impo$ibil de e?ecutat, atunci ce $e "nt+mpl#8 Pre$upune
c# toi b#rbaii aceia $!+r&e$c "n groap#, c# tot p#m+ntul devine un
va$t cimitir, un rug !unerar. C# nimic nu e mai bine. C# totul e r#u,
r#u, r#u...
- Cine $# $pun# c# e r#u8 /(am r#$pun$. 7ariu$8 A r+$
di$preuitoare. /u pricepi c# nu mai e?i$t# tai pe lume8 /ici !urio&i,
nici bl+ni8
- %ar e?i$t# !rai. E?i$t# $urori, am replicat. 'iecare de$coper#
"n cel#lalt un tat# $au o mam#, nu crei8
A r+$ din nou, de data a$ta cu bl+ndee.
- 'rai &i $urori, a i$. Ai vrea $#(i vei pe adev#raii t#i !rai &i
$urori8
Am ridicat capul de pe um#rul ei. Am $#rutat(o pe obra.
- %a, $igur c# vreau. Inima "mi b#tea repede. Te rog, am mai
$pu$, $#rut+nd(o din nou pe g+t, pe pomeii obra,ilor, pe ochii pe
care(i inea "nchi&i. Te rog.
- 7ai bea, mi(a &optit. *i $imeam pieptul lipit de(al meu. 7i(am
"n!ipt dinii "n carnea g+tului ei, iar minunea $(a produ$ din nou,
pielea $(a rupt imediat, nectarul a "nceput $#(mi curg# din bel&ug "n
gur#.
7# ardea, ca un val !ierbinte. /u mai e?i$ta gravitaie, nici timp
$au loc. A:a$ha.
Apoi am v#ut arborii de $eWuoia &i ca$a de pe v+r!ul muntelui,
cu luminile aprin$e, ma$a &i pe toi cei din ,urul ei, cu chipurile
re!lectate de pereii "ntunecai de $ticl#, am v#ut p+n# &i !l#c#rile
din &emineu. 7ariu$, Gabrielle, 0oui$, Armand. .unt "mpreun#, n(au
p#it nimic; /u cumva vi$e8 Cu toii a$cult# ce $pune o !emeie cu
p#rul ro&u. %ar eu o &tiu pe !emeia a$ta; Am mai v#ut(o.
Era "n vi$ul cu gemenele ro&cate.
%ar eu vreau $#(i ob$erv pe cei adunai "n ,urul me$ei. =i ro&cata
cealalt# care $t# l+ng# pove$titoare mi(e cuno$cut#. C+nd am v#ut(
o era muritoare. 0a concert, "n nebunia de acolo, am luat(o "n brae
&i(am privit(o drept "n ochi. Am $#rutat(o, i(am $pu$ pe nume. <ru$c,
parc# mi $(a de$chi$ o pr#pa$tie la picioare, c#deam "n ea, era vi$ul
acela cu gemenele, pe care nu mi(l aminteam niciodat#. Perei
acoperii cu de$ene) temple.
Apoi totul $(a &ter$ bru$c. Gabrielle. 7ama. Prea t+riu. Am
"ncercat $# m# $pri,in de ceva "n c#dere. C#deam vertigino$ "n
$piral# prin "ntuneric.
Po$ei acum acelea&i puteri ca &i mine. *i lip$e&te doar practica
pentru a le utilia la per!ecie. Poi $# ucii, poi $# mui din loc
obiecte, poi $# dai !oc. Acum e&ti preg#tit pentru re"nt+lnire. %ar o
$#(i l#$#m "nc# puin, $# "&i termine pove&tile, $# !ac# planurile lor
$tupide, $# "&i "ncheie di$cuiile. C $# le ar#t#m "nc# puin din ce
$untem capabili $#!acem...
/u, A:a$ha, te rog, hai la ei.
.(a retra$ de l+ng# mine. 7i(a tra$ o palm#.
0ovitura m(a ameit. Tremur+nd, "ngheat, am $imit cum $e
"mpr#&tie durerea pe toat# !aa, de parc# degetele "i erau "nc# lipite
de obraul meu. 'urio$, am $tr+n$ din dini, l#$+nd durerea $#
crea$c#, apoi $# $e diminuee. 'urio$, am $tr+n$ pumnii, dar n(am
!#cut nimic.
.(a ridicat, cu p#rul unduindu(i pe $pate, &i a traver$at dalele de
gre$ie p+n# la porile pr#bu&ite) mergea ridic+ndu(&i u&or umerii,
curb+ndu(&i $patele, de parc# voia $# $e $tr+ng# "n $ine.
<ru$c, iar $(au auit vocile, a,ung+nd la apogeu "nainte ca eu $#
le pot opri. Apoi $(au potolit, ca un val care $e retrage dup# o mare
inundaie.
Am v#ut iar pantele munilor "n ,ur) am v#ut ca$a "n ruin#.
Ameeala, durerea loviturii $e du$e$er#, dar tremuram.
.(a "ntor$ $# $e uite la mine, "ncordat#, cu tr#$#turile a$cuite, cu
ochii tran$!ormai "ntr(o dung#.
- At+t de mult "n$eamn# ei pentru tine8 Ce(i "nchipui c# vor
!ace8 Crei c# 7ariu$ m# va convinge $#(mi $chimb planul8 Eu "l
cuno$c pe 7ariu$, nu ca tine. Eu &tiu per!ect cum "i merge mintea. E
la !el de lacom ca &i tine. *i "nchipui c# oricine m# poate manipula
cum vrea8 Eu m(am n#$cut $# !iu regin#. Am domnit "ntotdeauna)
chiar &i din cript# am domnit. <ru$c, i $(a "ntunecat privirea. Am
auit vocile, un gomot $urd care(mi b""ia "n urechi. Am domnit
chiar dac# nu mai eram dec+t o legend#, chiar dac# e?i$tam numai
"n minile celor care mi $e aruncau la picioare. 9eneau prini $#(mi
c+nte, "mi aduceau o!rande, "mi adre$au rug#mini. =i ce vrei tu
acuma8 .# renun la tronul meu, la de$tinul meu, pentru tine8
Ce puteam $#(i r#$pund8
- *mi cite&ti "n inim# ca "ntr(o carte de$chi$#, i(am r#$pun$. =tii
bine ce vreau, $# mergem la ei &i $# le dai &i lor ocaia, a&a cum mi(
ai dat(o mie, $# $e e?prime "n privina planurilor tale. Poate vor g#$i
ei cuvintele pe care eu n(am !o$t "n $tare $# le g#$e$c. Poate c# ei
&tiu lucruri pe care eu nu le &tiu.
- %ar "nelege, 0e$tat, eu nu(i iube$c. Pe ei nu(i iube$c, a&a cum
te iube$c pe tine. A&a c# ce(mi pa$# ce(au de $pu$8 /(am r#bdare
$#(mi pierd timpul cu ei;
- %ar ai nevoie de ei. Chiar tu ai $pu$(o. Cum ai putea $# "i
"ncepi planurile !#r# ei8 .# "ncepi cu adev#rat, nu ca p+n# acum,
umbl+nd printre #ranii ace&tia ne&tiutori, $# "ncepi aciunea "n
marile ora&e, unde oamenii "i vor ine piept. Tu "n$#i "i numeai
"ngerii t#i.
A $cuturat tri$t# din cap.
- /(am nevoie de nimeni, a replicat, cu e?cepia...cu e?cepia...
A eitat, apoi !aa i $(a cri$pat. Era ea "n$#&i $urprin$#.
Am $co$ un $unet $lab, ca un geam#t, e?prim+nd toat# m+hnirea
neputincioa$# pe care o re$imeam. 7i $(a p#rut c# o umbr# "i
traver$ea# privirea. 9ocile p#reau $# $e ridice din nou, nu "n
urechile mele, ci "ntr(ale ei. .(a uitat la mine, dar nu m# vedea.
- Pe toi, pe toi am $# v# di$trug dac# voi !i obligat#, a $pu$,
c#ut+ndu(m# din ochi, neg#$indu(m#. Poi $# crei ce $pun. %e data
a$ta, nu m# dau b#tut#) nu m# retrag iar#&i. Ein $#(mi realie
vi$urile.
Am "ntor$ capul, am privit dincolo de porile d#r+mate, dincolo
de marginea r"poa$# a $t+ncilor, "n ,o$ul v#ii. Ce n(a& !i dat $# m#
tree$c din co&marul ace$ta. A& !i di$pu$ $#(mi provoc $ingur
moartea8 Aveam ochii plini de lacrimi, privind pe$te c+mpiile
"ntunecate. Ce la&itate $# m# g+nde$c la a&a ceva; %oar eu eram la
originea tuturor necaurilor, nu aveam nici o $c#pare.
.t#tea tot nemi&cat#, "n a$cultare) a clipit apoi "nceti&or, iar
umerii i $(au mi&cat ca $ub o imen$# povar# interioar#.
- %e ce re!ui $# crei "n mine8 a i$.
- Renun# la himere, am r#$pun$. P#r#$e&te planurile ace$tea.
7(am apropiat &i am luat(o "n brae. .(a uitat la mine, parc#
ameit#. /e a!l#m "ntr(un loc unde timpul nu are importan#. <ietele
$ate pe care le(am cucerit nu au evoluat aproape de loc de mii de
ani. 0a$#(m# $#(i ar#t lumea mea, A:a$ha. 7#car o p#rticic# din ea;
9ino cu mine, $# mergem ca doi $pioni prin ora&e. /u ca $# le
di$trugem, ci ca $# vedem;
I $(a limpeit din nou privirea. .e $cutura din tor(poare. 7i(a
r#$pun$ la "mbr#i&are, iar eu i(am dorit iar#&i $+ngele. /u m# mai
puteam g+ndi la nimic altceva, chiar voind $# rei$t tentaiei) m(a
podidit iar pl+n$ul v#+ndu(m# at+t de lip$it de voin#. A$ta era tot
ce(mi doream. Pe ea o doream, dar nu puteam lupta "mpotriva
ace$tei dorine. *mi ap#reau "n minte toate imaginile !antei$te, de
pe vremea c+nd "mi imagina$em c# o tree$c din nemi&care, c# o
iau cu mine la oper#, prin mueele &i $#lile de concerte din toate
capitalele lumii, prin magainele imen$e, pline de cele mai !rumoa$e
&i mai nemuritoare obiecte me&te&ugite cu art# de !emei &i de
b#rbai de(a lungul $ecolelor, care treceau dincolo de bine &i de r#u,
dincolo de gre&elile &i de $l#biciunile !iec#rui $u!let.
- %ar ce(avem noi de(a !ace cu lucruri at+t de deriorii,
drago$tea mea8 mi(a &optit. 9rei $# m# "nvei cum e lumea ta8 9ai,
ce orgoliu; Ca totdeauna, timpul nu m# atinge.
%ar acum $e uita la mine cu o privire ne"nchipuit de tri$t#.
%urere, a$ta i $e citea "n ochi.
- Am nevoie de tine; mi(a &optit.
Pentru prima oar# am v#ut lacrimi &i(n ochii ei.
Era in$uportabil. Am $imit cum m# cuprind !iori reci, ca
"ntotdeauna la o mare durere. %ar ea mi(a pu$ degetele pe bue,
!#c+ndu(m# $# tac.
- 'oarte bine, iubirea mea, mi(a $pu$. C $# mergem la !raii &i la
$urorile tale dac# a&a vrei. C $# mergem la 7ariu$. %ar, "nainte de
a$ta, d#(mi voie $# te mai in o clip# l+ng# mine, $tr+n$ l+ng# inima
mea. 9ei tu, nu pot !i alta dec+t $unt. A$ta e !iina pe care ai "nviat(
o cu c+ntecele tale, a$ta $unt;
Am vrut $# prote$te, $# neg, $# reiau di$cuia care ne !#cu$e $#
ne cert#m, care o !#cu$e $# $u!ere. %ar nu(mi mai g#$eam nici un
cuv+nt, privind(o "n ochi. <ru$c, mi(am dat $eama ce $e "nt+mpla$e.
G#$i$em modalitatea de a o opri, g#$i$em cheia) !u$e$e tot timpul la
"ndem+na mea. /u era vorba de iubirea pentru mine, ci de nevoia
de a m# avea l+ng# ea. /evoia de a avea m#car un $ingur aliat "n
toat# acea$t# imen$# "mp#r#ie, de(a $e $imi al#turi de un $u!let
!#urit ca &i al ei, din aceea&i materie. Creu$e c# putea $# m# !ac#
e?act ca ea, iar acum &tia c# nu poate.
- /u, nu, n(ai dreptate, a mai $pu$, cu ochii "nc# plini de lacrimi.
Tu e&ti doar prea t+n#r &i i(e !ric#. A +mbit. *mi aparii cu totul. =i
dac# va trebui, n(o $# eit $#(i aduc pieirea, prinul meu drag.
/(am vorbit. /u puteam. *mi d#deam $eama c# "ntre#ri$em
adev#rul. %e&i ea n(ar !i recuno$cut a$ta "n vecii vecilor. %e at+tea
$ecole, nici chiar "n nemi&care, nu mai !u$e$e $ingur#) nu cuno$cu$e
at+ta iolare. C#ci, vai, nu era vorba doar c# pe atunci "l avea pe
En:Ll al#turi $au c# 7ariu$ venea $#(i pun# la picioare tot !elul de
o!rande. Era ceva mult mai pro!und, mult mai important dec+t at+ta)
nicic+nd nu avu$e$e de dat o b#t#lie de idei, "n care $# caute
argumentele de una $ingur#;
*i curgeau lacrimi pe am+ndoi obra,ii. %ou# d+re de un ro&u
violent. Colurile gurii "i erau l#$ate "n ,o$. .pr+ncenele "i !ormau o
cut# pe !runte, de&i !aa continua $#(i $tr#lucea$c# la !el ca
"ntotdeauna.
- /u, 0e$tat, a $pu$ din nou. Gre&e&ti. %ar trebuie $# ducem
p+n# la cap#t ce(am "nceput) dac# va trebui ca ei $# piar# cu toii,
ca $# te pot p#$tra pe tine, vor pieri.
=i(a de$chi$ braele. Am vrut $# m# "ndep#ne de ea, $# m#
revolt "mpotriva ei, "mpotriva amenin#rilor ei, dar nu m(am mi&cat
din loc, iar ea $(a apropiat.
Iat#) bria c#ldu# din$pre 7area Caraibilor) m+inile ei mi&c+ndu(
$e pe $patele meu) degetele(i alunec+ndu(mi prin p#r. /ectarul
curg+ndu(mi din nou "n gur#, inund+ndu(mi inima. =i, "n cele din
urm#, buele ei pe g+tul meu, carnea mea $tr#pun$# de dinii ei.
%a; Ca atunci "n cript#; Cu at+ta vreme "n urm#; .+ngele ei &i
$+ngele meu. *n gomotul a$uritor al inimii ei, da; Era e?taul cel
mai pur, totu&i nu puteam ceda, nu puteam) &tia &i ea a$ta.
2
POVESTEA +EMENELOR$
S-RSITUL
- PA0ATU0 ni $(a p#rut la !el ca "n amintirile noa$tre. Poate ceva
mai lu?o$, mai plin de obiecte bogate pr#date de pe alte teritorii
cucerite. 7ai multe draperii aurii, de$ene "n culori mai vii) de dou#
ori mai muli $clavi "n ,ur, de parc# ei "n&i&i erau obiecte decorative,
cu corpurile goale "mpodobite cu colane de aur &i bi,uterii $cumpe.
/e(au condu$ "ntr(o camer# $omptuoa$#, cu $uperbe $caune &i
me$e, cu un covor !in pe ,o$, &i am !o$t tratate cu cele mai bune
m+nc#ruri.
Apoi, c+nd $(a l#$at $eara, am auit uralele adre$ate regelui &i
reginei care $e apropiau de palat) toi curtenii le ie&eau "n
"nt+mpinare ca $# li $e "nchine, c+nt+ndu(le o$anale, l#ud+ndu(le
!rumu$eea pielii albe &i a p#rului $tr#lucitor, a corpurilor care $e
vindeca$er# ca prin minune dup# atacul con$piratorilor. *ntregul
palat r#$una de imnurile de laud#.
C+nd ceremonia $(a "ncheiat, "n cele din urm#, am !o$t condu$e
"n camera cuplului regal &i am v#ut, pentru prima oar# cu ochii
no&tri, la lumina $lab# a l#mpilor inute la di$tan#, tran$!orm#rile.
Am v#ut dou# !iine palide, dar magni!ice, care $em#nau ca
dou# pic#turi cu ceea ce !u$e$er# "nainte) doar c# acum erau
"nv#luite "ntr(o lumin# ciudat#, iar pielea nu le mai era piele. 7inile
nu le mai aparineau "n "ntregime. Totu&i, erau $uperbe. A&a cum v#
putei cu toii imagina. %a, erau minunate "n lumina aceea, de parc#
luna "n$#&i cobor+$e din cer $# le con$truia$c# din raele ei. .t#teau
"n camera aceea uimitoare, plin# cu mobile aurite ne$pu$ de
!rumoa$e, erau "mbr#cate "n cele mai !ine e$#turi &i $e uitau la noi
cu ochi $tr#lucitori, de parc# erau din ob$idian. Regele ni $(a adre$at
cu o voce total $chimbat# care parc# era o muic# dulce>
HQhaLman v(a pove$tit ce $(a "nt+mplat cu noi, a $pu$ el. Avei "n
!aa voa$tr# pe bene!iciarii unui miracol de nede$cri$) c#ci noi am
$upravieuit unei mori $igure. /u mai re$imim acum nevoile &i
limitele !iinelor umane, vedem &i "nelegem lucruri pe care nu le(am
b#nuit vreodat#.H
Regina a renunat iute la ma$ca maie$t#ii. Cu un $"$"it de &arpe
ne(a poruncit>
HTrebuie $# ne e?plicai ce $(a "nt+mplat; Ce a !#cut $piritul
vo$tru8H
Prime,dia "n care ne a!lam "n preena ace$tor mon&tri era mai
mare dec+t oric+nd) am "ncercat $#(i tran$mit un averti$ment lui
7e:are, dar regina a "nceput imediat $# r+d#.
H/u "nelegi c# &tiu e?act ce g+nde&ti8H m(a "ntrebat.
Regele i(a cerut $# tac#.
H0a$#(le $# "&i !olo$ea$c# puterile, a $pu$ el. =tii am+ndou# c+t
de mult v(am apreciat "ntotdeauna.H
H%a, a r+n,it regina. Iar voi ai pu$ ble$temul ace$ta pe capetele
noa$tre;H
Am "nceput imediat $# le e?plic#m c# nu noi o !#cu$em, c# ne
inu$em cuv+ntul c+nd le p#r#$i$em regatul &i c# ne du$e$em direct
aca$#. *n vreme ce 7e:are "i $tudia "n t#cere, eu i(am implorat $#
"neleag# c#, dac# $piritul acela "i per$ecuta$e, o !#cu$e doar dintr(o
toan# proprie.
HToan#; a pu!nit regina. Ce vrei $# $pui cu cuv+ntul ace$ta8
.pune mai bine ce $(a "nt+mplat cu noi; .pune ce $untem;H Apoi &i(a
de$coperit dinii &i i(am v#ut caninii, a$cuii ca dou# mici pumnale.
Regele ne(a ar#tat &i la el aceea&i tran$!ormare.
HPentru a a,unge mai u&or la $+nge; a &optit el. =tii voi ce
"n$eamn# pentru noi $etea a$ta8 /(o putem $ati$!ace; Trei(patru
oameni mor "n !iecare noapte ca noi $# ne potolim $etea, dar ne
"ntoarcem "n culcu&ul no$tru tot chinuii de $ete.H
Regina a "nceput $# $e trag# de p#r, gata $# cedee po!tei de a
urla. Regele i(a pu$ o m+n# pe bra.
H%ai(ne $!atul vo$tru, 7aharet, 7e:are, a i$ el. Am vrea $#
"nelegem tran$!ormarea acea$ta &i cum $# !acem ca ea $# !ie de
!olo$.H
HA&a e, a ad#ugat regina, "ncerc+nd $# $e $t#p+nea$c#. Cu
$iguran#, nu $e "nt+mpl# !#r# o raiune...H Apoi, pier+ndu(&i din
nou "ncrederea, a t#cut. *ntr(adev#r, $i$temul ei $implu, pragmatic
de a vedea lucrurile, $e pr#bu&i$e complet, nu mai putea g#$i
,u$ti!ic#ri pentru nimic, "n vreme ce regele r#m#$e$e ag#at de
iluiile $ale, a&a cum !ac ade$ea b#rbaii aproape p+n# la $!+r&itul
vieii.
*ntruc+t ei t#ceau, 7e:are a "naintat, &i(a pu$ m+inile pe umerii
regelui &i a "nchi$ ochii. A !#cut acela&i lucru &i cu regina, dar
acea$ta i(a aruncat o privire "nveninat#.
HE?plic#(ne, a i$ 7e:are, ce $(a "nt+mplat "n clipa aceea. Tot ce
"i mai aminte&ti. Tot ce(ai v#ut.H
Regina a r#ma$ pe g+nduri, ne"ncre#toare, cri$pat#. E(adev#rat
c# !rumu$eea "i !u$e$e "necit# de acea$t# metamor!o#, dar p#$tra
"n ea ceva re$ping#tor, de parc# nu era o !loare veritabil#, ci o
imitaie !#cut# din ceara alb# cea mai pur#. Pe m#$ur# ce $e
ad+ncea "n g+nduri, !aa i $e "ntuneca &i e?prima numai r#utate.
In$tinctiv, m(am du$ mai aproape de 7e:are, $# o ap#r de o
eventual# prime,die.
Atunci A:a$ha a "nceput $# pove$tea$c#>
H9eni$er# $# ne ucid#, tr#d#torii; Aveau de g+nd $# dea vina pe
duhuri, ace$ta le era planul. A$ta doar ca $# con$ume iar#&i carnea
mamelor &i tailor lor, ca &i pe cea a celor v+nai de pl#cere. Au
intrat "n ca$# &i m(au "n,unghiat cu pumnalele, pe mine, regina lor.H
Aici a !#cut o pau#, de parc# totul $e petrecea din nou chiar "n
!aa ochilor ei.
HAm c#ut $ub loviturile pe care mi le(au dat "n piept. /imeni nu
poate tr#i dup# a$t!el de lovituri, a&a c# am c#ut pe podea, mi(am
dat $eama c# aveam $# mor; Auii ce $pun8 =tiam c# nimic pe
lume nu m# mai putea $alva. .e $curgea tot $+ngele din mine.
%ar chiar "n timp ce $+ngele mi $e !#cea balt# pe ,o$, mi(am dat
$eama c# nu m# mai a!lam "n corpul meu, c# "l p#r#$i$em, c#
muri$em &i eram tra$# "n $u$ ca printr(un tunel "ngu$t, $pre un loc
unde nu aveam $# mai $u!#r.
/u m# "n$p#im+nta nimic, nu mai $imeam nimic. 7(am uitat "n
,o$ &i mi(am v#ut corpul plin de $+nge "n ca$#. %ar nu(mi mai p#$a.
/u mai aveam de(a !ace cu el. %oar c# bru$c ceva m(a apucat, ceva
$(a ag#at de !iina mea inviibil#; Tunelul di$p#ru$e, eram prin$#
"ntr(o pla$# ca cele de pe$cuit. 7(am luptat din r#$puteri $# m#
elibere, &i $tr+n$oarea a cedat, dar pla$a nu $(a rupt, m(a apucat &i
m(a $tr+n$ din nou, de n(am mai putut $# m# ridic.
C+nd am "ncercat $# urlu, m(am treit c# $unt din nou "n corpul
meu; Am $imit din nou durerile provocate de r#ni, de parc# m#
p#trundeau iar pumnalele. %ar pla$a acea$ta imen$#, enorma pla$#
care nu $l#bi$e deloc, "n loc $# $e "ntind# la ne$!+r&it, cum o
$imi$em la "nceput, $e "ngu$ta$e, ureala era mai $tr+n$# dec+t cea
a unui voal de m#ta$e.
%e ,ur "mpre,ur, pla$a acea$ta - viibil#, dar totu&i inviibil# -
$e r#$ucea ca un v+nt !urio$, ba ridic+ndu(m#, ba tr+ntindu(m# &i
r#$ucindu(m#. .+ngele "mi +&nea din r#ni. .e ame$teca cu v#lul din
,urul meu, cum "mbib# $+ngele orice e$#tur#.
9oalul, tran$parent p+n# atunci, era acum plin de $+nge. Atunci
a ap#rut creatura aceea mon$truoa$#, !#r# !orm#, enorm#, care $e
"mbiba$e cu tot $+ngele meu. %ar creatura avea "nc# o proprietate,
avea un !el de inim#, un mie, un centru ar#tor, care era acum "n
mine &i m# r#$colea alerg+nd ca un animal $periat prin tot corpul
meu. *mi umbla prin m#dulare, m# "mpungea, m# $!+&ia de parc#
avea gheare. *mi umbla prin inte$tine, iar eu m# ineam de burt# de
durere. 7(a& !i $pintecat $ingur# ca $# $cot lucrul acela din mine;
7i $e p#rea c# partea aceea imen$#, inviibil#, a creaturii -
ceaa de $+nge care m# "ncon,ura &i m# "n!#&ur# - era $ub controlul
ace$tui minu$cul centru care $e r#$ucea "n toate !elurile prin mine,
pe care(l $imeam o clip# "ntr(o m+n# &i(n urm#toarea "ntr(un picior.
.au pe &ira $pin#rii.
Aveam $# mor, de a$ta eram $igur#. Apoi a urmat un moment de
orbire total#. T#cere, Eram $igur# c# m# uci$e$e. Trebuia $# m# ridic
din nou, a&a credeam. Totu&i, am de$chi$ ochii. 7(am ridicat de
parc# nu m# ataca$e nimeni, iar vederea "mi era ne$pu$ de clar#; 0(
am v#ut pe QhaLman cu o tor# aprin$# "n m+n#. Am v#ut copacii
din gr#din# de parc# "n viaa mea nu mai v#u$em lucrurile $imple
a&a cum erau; /u m# mai durea nimic, nici pe din#untru, nici pe
unde !u$e$er# r#nile. /umai lumina m# $up#ra, nu puteam $u!eri
tora aprin$#. %ar !u$e$em $alvat# de la moarte, corpul meu $e
metamor!oa$e &i era acum per!ect. /umai c#...H
Aici $(a oprit din pove$tire.
A privit !i? "nainte, indi!erent# pentru o clip#. Apoi a i$> HRe$tul
v(a pove$tit QhaLman.H .(a uitat la rege care $t#tea l+ng# ea,
$tudiind(o, "ncerc+nd $#(i c+nt#rea$c# $pu$ele, la !el cum "ncercam
&i noi.
H%uhul vo$tru, a mai $pu$ ea, a "ncercat $# ne di$trug#. %ar $(a
"nt+mplat altceva. C putere $uperioar# a intervenit &i ne(a a,utat $#
"nvingem ace$t $pirit male!ic.H
%in nou nu mai p#rea convin$# de ce $pune. I $(au oprit toate
minciunile pe limb#. 'igura ei rece ne amenina din ochi. %ar ne(a
$pu$ cu o voce mieroa$#> HIai, $punei(ne voi, vr#,itoarelor, voi care
&tii toate cele, voi care cunoa&tei toate $ecretele. Cum ne(am
putea numi noi acuma8H
7e:are a o!tat. Apoi $(a uitat la mine. Am $imit c# nu voia $#
comentee toate ace$tea. /e(a venit "n minte acela&i vechi
averti$ment pe care ni(l adre$a$er# duhurile. Regele &i regina
Egiptului o $# ne pun# "ntreb#ri &i n(o $# le plac# r#$pun$urile
noa$tre. Aveam $# !im di$tru$e...
Apoi regina ne(a "ntor$ $patele, $(a a&eat &i &i(a l#$at b#rbia "n
piept. Atunci &i numai atunci a ie&it la iveal# "ntreaga ei tri$tee.
Regele ne(a +mbit amar.
H.untem "ndurerai vr#,itoarelor, a $pu$ el. Poate am reu&i $#
ducem povara ace$tei metamor!oe, dac# am "nelege m#car
de$pre ce e vorba. 9oi, care ai comunicat cu toate creaturile
inviibile, $punei(ne ce &tii de$pre a$t!el de tran$!orm#ri magice)
a,utai(ne, dac# vrei, c#ci voi &tii c# nicic+nd n(am avut intenia $#
v# !acem vreun r#u, ci doar $# r#$p+ndim adev#rul &i $# !acem $#
domnea$c# legea.H
/u am mai $tat $# ne g+ndim la pro$tiile pe care le "ndruga -
virtutea de a r#$p+ndi adev#rul prin m#celuri generaliate, &i a&a
mai departe. 7e:are l(a rugat $# pove$tea$c# la r+ndul lui ce(&i
amintea.
A pove$tit lucruri pe care voi - toi c+i $untei aici - o $# le
g#$ii per!ect !amiliare. C# murea) c# a $orbit $+ngele, de la $oia
lui, care(i curgea pe !a#) c# imediat tot trupul i $(a vindecat, c# a
"nceput $# dorea$c# $+ngele acela) c# a b#ut $+nge de la $oia lui,
pe care ea i l(a dat, &i c# a devenit ceea ce ea era de,a. %ar c# el n(a
v#ut nici un v#l mi$terio$ "mbibat cu $+nge. =i c# n(a $imit nimic
cutreier+ndu(i corpul.
H.etea e$te de ne$uportat, ne(a $pu$. %e ne$uportat.H =i(a plecat
&i el capul.
7e:are &i cu mine am r#ma$ "n t#cere pentru moment, uit+ndu(
ne una la cealalt#, apoi, dup# vechiul obicei, 7e:are a vorbit prima.
H/u &tim cum $(ar putea numi ceea ce ai devenit voi, le(a $pu$
ea. /u cunoa&tem nici o "nt+mplare $imilar# pe lume. %ar mi $e pare
!oarte clar ce a avut loc. =i(a !i?at privirea a$upra reginei. *n clipa "n
care "i vedeai moartea cu ochii, $u!letul t#u a c#utat iute $# $cape
de $u!erine, cum !ac toate $u!letele. *n clipa "n care el $(a ridicat,
duhul numit Amel l(a apucat, ace$ta !iind inviibil a&a cum inviibil
era &i $u!letul t#u. *n mod normal, $u!letul t#u ar !i trebuit $# $e
de$prind# !#r# e!ort de p#m+nt &i $# $e "ndrepte $pre t#r+muri pe
care nu le cunoa&tem.
%ar cu Amel $e petrecu$e de mult o $chimbare - avea o
tr#$#tur# unic#, total nou#> ace$t duh gu$ta$e $+ngele de om, c#ci "i
chinui$e cu "nep#turi pe unii &i pe alii, dup# cum &tii c# v(a !#cut &i
vou#. Corpul t#u, care #cea pe ,o$ plin cu de$tul $+nge "nc#, de&i
cur$e$e mult prin r#ni, era totu&i "n via#.
A&a c# Amel, "n$etat de $+nge, a intrat, $ub !orma lui inviibil#,
"n trupul t#u care inea prionier $u!letul.
*n mod normal, "nc# ai mai !i putut $#(l "nvingi, lupt+ndu(te cu
ace$t $pirit male!ic care intra$e "n trup, a&a ceva $(a mai v#ut.
/umai c# acel mie al duhului, acel $+mbure de materie care
con$tituie energia central# a tuturor duhurilor, $(a treit bru$c
"mbibat de $+nge, cum nu mai !u$e$e niciodat# "n trecut.
A$t!el, "mbinarea $+ngelui t#u cu e$utul acela !#r# v+r$t# $(a
ampli!icat &i $(a accelerat de milioane de ori) $+ngele t#u i(a irigat
toat# ma$a, at+t nucleul material c+t &i partea inviibil# - ace$ta a
!o$t v#lul plin de $+nge pe care l(ai v#ut.
0ucrul cel mai $emni!icativ e$te "n$# durerea pe care ai re$imit(
o c+nd "i umbla prin vi$cere nucleul acela. C#ci e limpede c#, "n
mod inevitabil, "n corpul t#u a intervenit moartea, dar c# minu$culul
nucleu material aparin+ndu(i lui Amel $(a unit cu carnea ta, a&a
cum energia lui $e uni$e de,a cu $u!letul t#u. *mbinarea $+mburelui
de materie cu $ub$tana ta $(a in$talat mai "nt+i "ntr(unui din
organele principale, a&a cum $e in$tala$e &i iniiala "mbinare dintre
un $pirit &i cel#lalt) &i a$ta a dat noua !iin# care $untei.H
HInima lui &i inima mea, a &optit regina, au devenit unul &i acela&i
lucru.H
*nchi+nd ochii, a ridicat o m+n# &i &i(a pu$(o pe piept.
/oi n(am $pu$ nimic la a$ta, c#ci ni $e p#rea prea mare
$impli!icarea, noi nu credeam c# inima era centrul intelectului $au al
emoiei. Pentru noi creierul era acela care controla ace$te lucruri. *n
clipa aceea, am+ndou# am avut "n !aa ochilor teribila noa$tr#
amintire> creierul &i inima mamei noa$tre aruncate "n #r+n# &i
$trivite "n picioare.
/e(am dat $ilina $# o alung#m. /i $e p#rea oribil ca acea$t#
durere a noa$tr# $# !ie perceput# de cei care o provoca$er#.
Regele ne(a pu$ o alt# "ntrebare.
H'oarte bine, a i$ el, $e poate $pune c# ai e?plicat ce $(a
"nt+mplat cu A:a$ha. Amel e$te "n ea, mieul $(a unit probabil cu
mieul. %ar "n mine ce e8 Eu n(am $imit dureri ca ea, nu mi(a
umblat nici un demon prin corp. Eu n(am $imit...dec+t $etea, dup#
ce m(a atin$ ea cu m+inile pline de $+nge.H
=i(a privit $oia.
Era limpede c# $etea "i umplea de ru&ine, de groa#.
H=i(n tine e tot el, a r#$pun$ 7e:are. /u e?i$t# dec+t un $ingur
Amel. 7ieul lui reid# "n regin#, dar ceva din el a trecut &i "n tine.H
HCum e$te cu putin# a&a ceva8H a "ntrebat regele.
HEntitatea acea$ta are o imen$# parte inviibil#, a continuat
7e:are. %ac# ar !i !o$t cu putin# $#(l vedei "nainte de a $e
"nt+mpla cata$tro!a care a avut loc, v(ai !i dat $eama c# era
aproape in!init.H
H%a, a m#rturi$it Regina, eu am avut $enaia c# pla$a aceea
acoperea tot cerul;H
Atunci 7e:are a continuat e?plicaiile> H%oar concentr+nd
m#rimi in!inite ca ace$tea a,ung duhurile $# poat# mani!e$ta puteri
!iice. %ac# $unt l#$ate "n pace, $tau ca norii la oriont, poate &i mai
mari. %in c+nd "n c+nd $e l#udau "n !aa noa$tr# c# nu au limite, de&i
a$ta nu(i cu putin# $# !ie adev#rat.H
Regele $(a uitat !i? la regin#.
H%ar cum $(ar putea !ace $# !ie dat a!ar#8H a "ntrebat A:a$ha.
H%a. Cum am !ace $# $c#p#m de el8H a $pu$ &i regele.
/ici una din noi n(a vrut $# r#$pund#. /e "ntrebam cum de nu le
$are "n ochi r#$pun$ul.
HTrebuie $#(i di$trugi corpul, i(a r#$pun$ 7e:are reginei, "n !elul
ace$ta va !i &i el di$tru$.H
Regelui nu(i venea $# cread# ce $pu$e$e 7e:are.
H.# di$trugem corpul ei;H a repetat el incredul, privind
neputincio$ $pre $oia lui.
A:a$ha "n$# $ur+dea cu am#r#ciune. Pentru ea r#$pun$ul nu
!u$e$e o $urpri#. *ndelung, n(a i$ nimic. /e privea !#r# $# "&i
a$cund# ura) apoi l(a privit pe rege. C+nd $(a uitat din nou la noi ne(
a "ntrebat>
H.untem mori, nu(i a&a8 /u mai tr#im deloc dac# $piritul ie$e
din noi. /u mai m+nc#m &i nu mai bem nimic "n a!ar# de $+ngele pe
care "l cere el) corpurile noa$tre nu mai elimin# nici un !el de re$turi)
din noaptea aceea de groa# nimic din a$pectul no$tru !iic nu $(a
mai $chimbat - nu mai $untem "n via#.H
7e:are nu i(a r#$pun$. =tiam c#(i $tudia. .e $tr#duia $# le
privea$c# corpurile nu a&a cum "i vedea orice om, ci cum !ace o
vr#,itoare, $# la$e t#cerea &i nemi&carea $# $e in$talee "n ,urul lor &i
$# poat# ob$erva a$pectele imperceptibile unui ochi normal. P#rea
$# !i c#ut "ntr(o tran$#, uit+ndu($e la ei &i a$cult+nd. C+nd, "n
$!+r&it, a vorbit din nou, a $pu$>
H0ucrea# a$upra corpului vo$tru) cum lucrea# !ocul a$upra
lemnului pe care "l arde, cum lucrea# viermele a$upra unui
cadavru. *i d# "nainte &i reultatul e inevitabil - e continuarea
"mbin#rii care a avut loc. %e aceea v# $up#r# $oarele - toat#
energia duhului e pu$# "n $lu,ba ace$tui proce$ pe care l(a "nceput,
de aceea c#ldura $oarelui "i e in$uportabil#.H
HChiar &i lumina $tr#lucitoare a unei toreH, a o!tat regele.
HUneori, chiar &i !lac#ra unei lum+n#riH, a $pu$ regina.
HE?act, a $pu$ 7e:are, ie&ind din tran$#. 9oi $untei mori, a
ad#ugat "n &oapt#, de&i tr#ii; %ac# r#nile vi $(au vindecat, cum ai
$pu$, dac# tu l(ai readu$ la via# pe rege, cum ai !#cut(o, "n$eamn#
c# ai "nvin$ moartea. A$ta dac# nu ie&ii la lumina ar#toare a
$oarelui.H
H/u, $ituaia a$ta nu poate continua, a i$ regele. .etea ne
omoar#, voi nu v# putei "nchipui c+t de groanic# e $etea;H
Regina a +mbit din nou cu am#r#ciune. HCorpurile ace$tea nu
mai $unt "n via#. .unt doar gadele demonului. *i tremurau buele
"n timp ce $e uita la noi. Cri a$ta, ori cu(adev#rat am devenit ei;H
H.punei(ne, vr#,toarelor, a i$ regele, e oare cu putin# $# !i
devenit !iine divine, dotate cu calit#i pe care numai eii le pot
avea8 /e +mbea $pun+nd a$ta) at+t de tare ar !i vrut $# !ie chiar
a&a. /u $(ar putea ca, "n clipa "n care demonul a "ncercat $# ne
di$trug#, $# !i intervenit eii no&tri ca $# ne $alvee8H
Cchii reginei $clipeau r#ut#cio$. Ce mult "i pl#cea ideea acea$ta,
dar nu credea "n ea... nu cu adev#rat.
7e:are m(a privit. 9oia $# continuu eu &i $#(i ating &i eu la !el
cum !#cu$e ea. .#(i $tudie la r+ndul meu. 7ai voia $#(mi comunice
ceva, dar nu era "nc# $igur#. *ntr(adev#r, eu eram cea care po$eda
puteri de natur# in$tinctiv# mai mari, dar n(aveam darul ei de a
comunica prin vorbe.
7(am aplecat, le(am atin$ pielea aceea alb#, de&i m# degu$ta
a$ta, dup# c+te ne !#cu$er#, poporului no$tru &i nou#. I(am atin$,
apoi m(am dat puin "napoi &i am "nceput $#(i $tudie) am v#ut &i
eu ce $e petrecea "n#untrul lor, e?act cum le $pu$e$e 7e:are, am
auit &i eu cum duhul lucra !#r# odihn#. 7i(am golit mintea de orice
g+nd) am cur#at(o de toate ideile preconcepute &i de !ric#, &i, "n
vreme ce calmul tran$ei $e in$tala "n mine, am dat gla$ celor
$imite.
H7ai vrea oameniH, le(am $pu$. 7(am uitat la 7e:are. A$ta
$u$pecta$e &i ea.
H*i d#m c+i putem;H a o!tat regina.
Iar#&i $(a "mbu,orat de ru&ine, a prin$ o culoare e?traordinar# pe
obra,ii aceia palii. =i !aa regelui $(a "mpurpurat. Am "nele$, ca &i
7e:are, c# atunci c+nd beau $+ngele victimelor $imeau cel mai pur
e?ta. /icic+nd nu cuno$cu$er# o a$t!el de pl#cere, nici "n pat, nici
la ma$a de banchet, nici la beia din bere $au vin. %e(aici le venea
ru&inea. /u era vorba de uciderea per$oanelor, ci de mon$truoa$a
hran#. %e uria&a pl#cere. Ah, ce mai pereche !ormau;
%ar nu m# "nele$e$er# corect.
H/u, le(am e?plicat eu, nu(i vorba de a$ta, vrea $# creai &i alte
!iine ca voi; 9rea $# intre &i "n ali oameni pe care $#(i tran$!orme "n
b#utori de $+nge, cum a intrat "n rege) e mult prea uria& ca $# $e
mulumea$c# doar cu dou# trupuri. .etea voa$tr# va deveni mai
$uportabil# doar atunci c+nd o $# mai !acei ali b#utori de $+nge,
c#ci vor "mp#ri cu voi povara $etei ace$teia.H
H/u; a urlat Regina. E ceva de neconceput.H
H/u $e poate ca problema $# !ie at+t de $impl#; a declarat
regele. %oar am !o$t tran$!ormai am+ndoi "n acela&i moment teribil,
c+nd eii no&tri $(au r#boit cu demonul ace$ta. E totu&i de conceput
c# eii no&tri $(au r#boit cu el &i c# l(au "nvin$.H
H/u cred c(a&a $tau lucrurileH, am $pu$ eu.
HCeea ce vrei $# $pui e c#, dac# le d#m &i altora din $+ngele
no$tru, vor !i &i ei in!ectai "n acela&i !el8H a $pu$ regina.
*n aceea&i clip# &i(a reamintit toate am#nuntele cata$tro!ei. Cum
"i murea $oul, cum nu(i mai b#tea inima, cum $+ngele ei "i cur$e$e
"n gur#.
H%ar n(am at+ta $+nge "n mine $# pot realia una ca a$ta; a
declarat ea. .unt numai ce $unt;H
Apoi $(a g+ndit la $ete &i la toate !iinele care i(o potoli$er#.
/oi ne(am dat $eama de un lucru e$enial> c# ea "i $up$e$e tot
$+ngele $oului ei "nainte de a(i da de la ea, c# numai "n !elul acela
$e putu$e opera tran$!ormarea) c# regele era "n clipa aceea aproape
mort &i mult mai receptiv, c#ci propriul lui $u!let aproape $e
de$prin$e$e) de aceea !u$e$e prin$ cu u&urin# "n tentaculele $ale de
Amel.
'ire&te, ei ne citeau g+ndurile.
H/u cred ce $punei, a i$ regele. Keii n(ar !i putut permite una
ca a$ta. /oi $untem regele &i regina din Qemet. C#(i un ble$tem $au
o binecuv+ntare, acea$t# tran$mutaie magic# ne era h#r#it#
dinainte.H
.(a $cur$ un moment "n lini&te. Apoi el a vorbit din nou, cu toat#
$inceritatea. H%e ce nu "nelegei, vr#,itoarelor8 Ace$ta ne era
de$tinul. /e(a !o$t $cri$ $# n#v#lim pe p#m+nturile voa$tre, $# v#
aducem aici, pe voi &i pe demonul ace$ta, &i $# ni $e "nt+mple ce ni
$(a "nt+mplat. .u!erim, ce(i drept, dar acum $untem ei) $untem
animai de un !oc $!+nt) &i ar trebui $# mulumim cerului pentru
a$ta.H
Am "ncercat $# o "mpiedic pe 7e:are $# vorbea$c#. Am $tr+n$(o
tare de m+n#. %ar ei &tiau de,a ce(avea de $pu$. .ingurul lucru care(
i deran,a era $igurana ei.
HProbabil c# acea$t# $tare poate !i tran$mi$# oricui, a $pu$ ea,
dac# $e preint# acelea&i condiii, adic# !emeia $au b#rbatul
re$pectiv $# !ie $l#bii &i pe moarte, "n a&a !el "nc+t duhul $#(i poat#
prinde $u!letul.H
Au r#ma$ t#cui, privindu(ne. Regele a $cuturat din cap. Regina
$(a uitat "n alt# direcie, degu$tat#. Atunci regele a &optit ceva>
H%ac# a&a $tau lucrurile, probabil c# unii vor "ncerca $# ia
acea$ta de la noi;H
HCh, da, a &optit 7e:are. 9# dai $eama8 Cine n(ar vrea $# !ie
nemuritor8 .igur c# vor "ncerca. Cine nu vrea $# tr#ia$c# ve&nic8H
'aa regelui a $u!erit atunci o $chimbare. P#&ea de colo p+n#
colo prin camer#. A privit(o pe $oia lui, care $e uita la noi de parc#
era gata $# "&i piard# minile, apoi i(a $pu$ cu mare mare gri,#>
H*n caul ace$ta &tim ce(avem de !#cut. /u e cu putin# $# creem
o a$t!el de ra$# mon$truoa$#; =tim ce(avem de !#cut;H
Regina &i(a acoperit urechile cu m+inile &i a "nceput $# ] ipe.
Apoi a gemut, ca $# $!+r&ea$c# "n r#gete de agonie, cu degetele
tran$!ormate parc# "n gheare, cu ochii aintii "n tavan.
7e:are &i cu mine ne(am retra$ $pre !undul camerei &i ne(am
ag#at una de alta. 7e:are a "nceput $# tremure, &i $# pl+ng#, eu, la
r+ndul meu, am $imit urc+ndu(mi($e lacrimile "n ochi.
H9oi $untei de vin#; a urlat regina, cu o voce cum nu mai
aui$em vreodat# de la o !iin# uman#. C+nd $(a apucat $# $parg#
totul "n ,ur, ne(am dat $eama c# realmente po$eda puterile lui Amel,
c#ci era "n $tare de lucruri pe care o !iin# uman# nu le(ar !i putut
!ace. Cglinile erau aruncate p+n# "n tavan, mobilele aurite $e
!#ceau #nd#ri $ub pumnul ei. 9# ble$tem $# umblai pentru
eternitate doar printre demoni &i animale $#lbatice, "n lumea tene(
brelor, a urlat ea, pentru tot ce ne(ai !#cut. Creaturi ab,ecte ce
$untei. 9r#,itoare. 9oi &i demonul vo$tru; Kicei c# nu voi l(ai trimi$
pe capul no$tru. %ar "n inimile voa$tre a$ta doreai. 9oi ai trimi$
ace$t demon; A citit "n inimile voa$tre, a&a cum o !ac eu acum, &i a
&tiut c# ne dorii r#ul;H
Regele a luat(o "n brae &i a "ncercat $# o potolea$c#, a $#rutat(o,
a l#$at(o $# $u$pine pe pieptul lui. *n cele din urm#, $(a de$prin$ de
el. .e uita iar la noi cu ochii plini de lacrimi $+ngerii.
H7inii; a $pu$ ea. 7inii, a$ta e, cum au !#cut(o &i demonii
vo&tri mai "nainte. Cum credei c# a&a ceva putea $# $e "nt+mple
!#r# $# ne !ie $cri$8 .(a "ntor$ $pre rege. /u vei, vai ce pro&ti am
!o$t $# le a$cult#m pe muritoarele a$tea, care n(au puterile noa$tre;
Avem $cua c# $untem ei prea tineri, trebuie $# ne $ilim $#(nv##m
ce planuri ne(a h#r#it Cerul. %e$tinul no$tru mi $e pare limpede -
$e vede "n puterile pe care le(am c#p#tat.H
/(am $chiat nici un ge$t la cele $pu$e de ea. Timp de c+teva
momente mi $(a p#rut chiar $uperb c# ea reu&ea $# cread# "n
a$emenea pro$tii. Eu credeam doar c# duhul cel r#u, Amel, idiotul
acela !#r# minte, duhul acela imbecil, $e "ncurca$e "n "mbinarea
acea$ta dea$truoa$# $i c# lumea "ntreag# avea $# pl#tea$c# pentru
!aptele lui. *mi revenea "n minte averti$mentul mamei. *mi reveneau
"n memorie toate $u!erinele. Apoi mi $(au $trecurat "n minte alte
g+nduri - cum $#(i di$trugem pe rege &i pe regin# - care erau at+t
de puternici, "nc+t am "nceput $#(mi $cutur capul inut "n m+ini, $#(
ncerc $#(mi limpee$c mintea, ca $# nu le provoc m+nia.
%ar regina nu ne mai d#dea atenie, urla c+t putea dup#
gardieni, $# ne ia pe $u$ &i $# ne duc# la "nchi$oare, c#ci a doua i
voia $# ne !ac# din nou proce$ "n !aa "ntregii curi.
Am !o$t are$tate imediat) a$cult+ndu(i ordinele date printre dini,
cu tot veninul ugr#vit pe !a#, $oldaii ne(au t+r+t din camer# &i ne(
au aruncat "ntr(o celul# neluminat#, ca pe orice prionieri.
7e:are m(a luat de dup# umeri &i mi(a &optit c# p+n# la r#$#ritul
$oarelui $# nu ne g+ndim dec+t la nimicuri, ca $# nu ne atragem
vreo nepl#cere) $# $t#m &i $# c+nt#m toate c+ntecele pe care le
cuno&team, merg+nd prin celul#, ca nici m#car "n vi$ $# nu(i
o!en$#m cumva pe rege &i pe regin#, de care i $e !#cu$e o !ric#
teribil#.
*n viaa mea n(o v#u$em pe 7e:are at+t de "n!rico&at#. 7e:are
!#cea parte dintre cei pe care, "n general, m+nia "i !ace $# $e agite
ca nebunii) eu, dimpotriv#, aveam tendina de a m# ar#ta mai
!ricoa$#, "nchipuindu(mi tot !elul de gro#vii.
C+nd a venit dimineaa &i a !o$t $igur# c# cei doi mon&tri $e
du$e$er# la culcare "n culcu&ul lor $ecret, a ibucnit "n lacrimi.
HEu $unt de vin#, 7aharet, mi(a $pu$ ea. Totul $(a "nt+mplat din
vina mea. Eu l(am trimi$ pe Amel "mpotriva lor. Am "ncercat $# m#
abin) dar Amel mi(a citit "n $u!let. A !o$t e?act a&a cum a i$
regina.H
/u $e mai potolea, "nvinuindu($e de toate necaurile. Ea "i
vorbi$e lui Amel) ea "l "ncura,a$e, "l ambiiona$e, "l !lata$e. Ea !u$e$e
cea care dori$e ca toate necaurile cu putin# $# $e abat# a$upra
egiptenilor, iar el "i citi$e g+ndurile.
Am "ncercat $# o con$ole. I(am $pu$ c# nici una din noi nu putea
$# in# per!ect $ub control ce $imeam "n inim#) c# Amel ne $alva$e
de,a o dat# de la moarte) c# nimeni nu putea $# prevad# toate
con$ecinele ace$tor alternative, al ace$tor r#$cruci "ngroitoare,
unde trebuia $# ne alegem drumul) c# acum trebuia $# alung#m din
capul no$tru ideea c(am !i vinovate &i $# nu mai privim dec+t "n
viitor. %e pild#, cum am !ace $# evad#m8 .au $#(i in!luen#m pe
mon&tri aceia $# ne dea drumul8 Acum nici unul dintre $piritele
noa$tre bune nu mai avea cum $#(i $perie, nu mai era nici o &an$#.
Trebuia $# ne g+ndim, $# !acem planuri, $# !acem ceva.
*n cele din urm#, $(a "nt+mplat ce $peram eu "n $ecret $# $e
"nt+mple> a ap#rut QhaLman. %ar era mai $lab &i mai ab#tut dec+t
"nainte.
HCred c# $untei pierdute, ro&catele mele, ne(a $pu$ el. Regele &i
regina au r#ma$ "n cea mai neagr# di$perare dup# cele $pu$e de
voi) "nainte $# r#$ar# $oarele au mer$ $# $e roage "n templul lui
C$iri$. /u puteai $# le dai un pic de $peran# c# vor reu&i $# $cape
de ace$t ble$tem8 C# oroarea a$ta va avea un $!+r&it8H
HQhaLman, e?i$t# o $ingur# $peran#, a &optit 7e:are. %uhurile
pot $#(mi !ie martore c# nu te "mping $# !aci a$ta, ci c# r#$pund la
"ntrebare. %ac# vrei $# mergi p+n# la cap#t, trebuie $# di$trugi
$uveranii. Trebuie $# g#$e&ti locul unde $e a$cund &i $# la&i $oarele
$#(i ard#, c#ci corpurile lor metamor!oate de cur+nd nu(i $uport#
raele.H
El $(a "ndep#rtat, "ngroit de ideea unei a$t!el de tr#d#ri. .(a
uitat "napoi, a o!tat, apoi ne(a $pu$> H9r#,itoarelor, eu am mai v#ut
a$t!el de lucruri, dar nu am cura,ul $# !ac a&a ceva.H
Pe m#$ur# ce $e $curgea timpul, treceam prin toate chinurile,
c#ci eram $igure c# ne vor trimite la moarte. %ar nu mai aveam
regrete pentru cele $pu$e $au !#cute. A&a cum #ceam "ntr(un col,
"mbr#i&ate, am continuat $# c+nt#m toate c+ntecele pe care le
cuno&team din copil#rie, am c+ntat tot ce "nv#a$em de la mama.
Eu m# g+ndeam la !etia mea &i am "ncercat $# o viite, $# m#
de$prind de trup &i $# m# duc "n prea,ma ei, dar !#r# poiunea
magic# n(am putut. /u &tiam $# o !ac alt!el.
A venit $eara. Am auit o$analele c+ntate de mulime pe m#$ur#
ce $e apropiau regele &i regina. .oldaii au venit dup# noi. Am !o$t
du$e "n marea curte de$coperit# a palatului, e?act ca data trecut#.
Aici ne viola$e QhaLman, deonor+ndu(ne, iar acum eram adu$e cu
m+inile legate "n !aa acelora&i $pectatori.
/umai c# acum era "ntuneric &i $e pu$e$er# l#mpi pe $ub
arcadele care "ncon,urau curtea) pe !lorile de lotu$ $culptate la baa
de $u$ a pila&trilor ,ucau umbrele aruncate de l#mpi, preve$tind
parc# numai rele. @ucau &i pe $iluetele de$enate pe perei. *n !ine, pe
podium &i(au !#cut apariia regele &i regina. Toat# adunarea a c#ut
"n genunchi. .oldaii ne(au !orat &i pe noi $# "ngenunchem. Apoi
regina a !#cut un pa$ "nainte &i a vorbit.
Cu o voce tremur#toare, le(a $pu$ $upu&ilor ei c# $e l#muri$e ce
vr#,itoare rele eram, c# din vina noa$tr# veni$e "n regatul lor
demonul care(l chinui$e pe QhaLman &i care "&i "ncerca$e puterile
chiar &i cu regele &i cu regina. %ar c#, din !ericire, marele eu C$iri$,
cel mai vechi eu al Egiptului, mai puternic chiar dec+t Ra, "nvin$e$e
ace$t $pirit diabolic &i(i dota$e pe m#riile lor cu puterea lui cele$t#.
Pe vr#,itoare, "n$#, marele eu nu le putea ierta pentru
tulbur#rile adu$e poporului $#u iubit. Ceru$e $# !ie pedep$ite cu
a$prime.
H7e:are, pentru minciunile tale &i pentru !elul "n care comunici
cu demonii, a $pu$ ea, i $e va $mulge limba din gur#. Iar ie,
7aharet, pentru r#ul pe care l(ai imaginat pentru noi &i pentru !elul
"n care ai "ncercat $# ne convingi $# credem "n el, i $e vor $coate
ochii din cap. 9ei !i legate una de alta toat# noaptea, ca $# v# auii
v#ic#relile, una ne!iind "n $tare $# vorbea$c#, cealalt# incapabil# $#
vad# ceva. 7+ine la pr+n, vei !i ar$e de vii "n piaa palatului, "n
!aa poporului "ntreg.
.# &tii cu toii, r#ul nu va trium!a "mpotriva eilor Egiptului, a
regelui &i a reginei. Keii ne(au privit cu bun#voin# &i ne(au acoperit
de glorie drept rege &i regin# a Cerurilor, av+nd de$tinul de a !ace
numai bine;H
Am r#ma$ !#r# grai, auindu(ne condamnarea) nu mai $imeam
nici !ric#, nici tri$tee. 7e:are a ridicat imediat gla$ul $# o "n!runte.
I(a $periat &i pe $oldai, $mulg+ndu($e din m+inile lor &i !#c+nd un
pa$ "nainte. .e uita la cerul "n$telat c+nd a vorbit.
*n !aa curii care murmura $periat#, a declarat>
HIau toate duhurile de martori, c#ci numai ele cuno$c viitorul -
at+t ceea ce va !i, c+t &i ceea ce vreau eu; A!l# c# e&ti Regina
%amnailor &i numai at+t; %e$tinul t#u e$te numai acela de a !ace
r#u, dup# cum &tii !oarte bine; %ar eu am $,i pun cap#t ace$tui
de$tin, chiar de va !i $# revin dintre mori pentru a$ta. C+nd vei
a,unge la apogeul puterilor tale, eu te voi "nvinge; Uit#(te bine la
mine, c#ci eu te voi r#$turna. Uit#(te bine la mine, c#ci m# vei mai
vedea;H
/(a terminat bine de ro$tit ace$t ,ur#m+nt, acea$t# pro!eie, c#
duhurile, adun+ndu($e, au "nceput $# !ac# v+rte,uri de v+nt, a&a c#
u&ile palatului $(au de$chi$ bru$c &i ni$ipurile de&ertului au umplut
aerul.
Curtenii au "nceput $# ipe de groa#.
%ar Regina a urlat la $oldai>
H0uai(o imediat &i t#iai(i limba, cum am poruncit;H
Cu toate c# toi curtenii $e lipi$er# de perei, de !ric#, $oldaii au
avan$at, au imobiliat(o pe 7e:are &i i(au t#iat limba.
*ngroit#, am privit $cena) am auit(o icnind de durere. Apoi, cu
o !urie inimaginabil#, i(a "mpin$ pe $oldai cu am+ndou# m+inile &i,
arunc+ndu($e "n genunchi, a cule$ de pe ,o$ limba t#iat#,
"n$+ngerat#, &i a "nghiit(o "nainte de a !i c#lcat# "n picioare $au
aruncat#.
Apoi $oldaii m(au "n&!#cat &i pe mine.
Ultima $cen# pe care am v#ut(o> A:a$ha, ar#t+ndu(m# cu
degetul, cu ni&te ochi care $tr#luceau ca $telele. =i !aa lui
QhaLman, pe obra,ii c#ruia lacrimile curgeau &uvoi. .oldaii mi(au
apucat capul ca "ntr(o menghin#, mi(au tra$ pleoapele &i toat#
vederea mi $(a du$, "n vreme ce &i eu pl+ngeam, !#r# $# $cot vreun
$unet.
Apoi bru$c am $imit o m+n# cald# apunc+ndu(mi(o pe(a mea &i
am mai $imit ceva care mi(era pu$ "n dreptul gurii. QhaLman "mi
pre$a pe bue ochii $co&i. I(am "nghiit imediat, pentru a nu !i
p+ng#rii $au aruncai la gunoi.
9+ntul $(a "nteit) $piritele $e v+rcoleau "n ,urul no$tru, iar
curtenii $e "mpr#&tiau "n toate direciile, dup# c+te aueam. Unii
tu&eau, alii $e "necau, muli ipau, !ugind de colo p+n# colo, iar "n
timpul ace$ta regina "i implora $# r#m+n# lini&tii. 7(am "ntor$ $#
dau de 7e:are &i i(am $imit capul pe um#r, p#rul pe obra.
HAcum, pe rug cu ele;H a declarat regele.
H/u imediat, nu, e prea devreme, a $pu$ regina. 9reau $#
$u!ere;H
A&a c# am !o$t du$e de(acolo, legate "mpreun# &i l#$ate $ingure,
pe du&umea, "ntr(o celul#.
Cre "ntregi palatul a !o$t b+ntuit de $pirite) dar regele &i regina i(
au calmat pe curteni, le(au e?plicat c# n(au motive $# $e team#. A
doua i, c+nd $oarele avea $# a,ung# la enit, tot r#ul avea $# piar#
din regat, a&a c# $piritele n(aveau dec+t $# $e agite p+n# atunci.
*n cele din urm#, $(a calmat totul, nimic nu $e mai mi&ca prin tot
palatul, "n a!ar# de rege &i de regin#) p+n# &i g#rile din !aa celulei
noa$tre dormeau.
Ace$tea $unt ultimele ore din viaa mea, m# g+ndeam. .u!erina
ei va !i mai mare diminea#, c#ci ea m# va vedea pe mine pe rug,
!#r# $# poat# m#car $# urle. Am $tr+n$(o "n brae pe 7e:are. 7i(am
pu$ capul pe pieptul ei. A&a timpul a trecut.
Pe la vreo trei dimineaa am auit gomote "n !aa celulei. .e
petrecea ceva violent> un gardian a $co$ un ip#t a$cuit, apoi am
auit cum a c#ut ,o$. Era clar c# !u$e$e uci$. 7e:are $(a mi&cat
l+ng# mine. Am auit cum $(a tra$ #vorul u&ii, apoi balamalele au
$c+r+it. Apoi de la 7e:are mi(a parvenit un gomot, ca un geam#t.
Intra$e cineva "n celul#, era QhaLman, am &tiut(o datorit#
acelora&i vechi puteri intuitive. C+nd ne t#ia leg#turile, am "ntin$
m+na &i i(am apucat(o pe a lui. %ar, "n aceea&i clip#, mi(am dat
$eama c# nu mai era acela&i QhaLman; Apoi am "nele$.
HTe(au tran$!ormat &i pe tine; Au !#cut din tine acela&i mon$tru
ca ei.H
HA&a e, a &optit el cu o voce plin# de amar &i de ur#, dar &i cu o
nou# nuan# "n gla$, care nu mai avea nimic omene$c. 7i(au !#cut(
o; Au vrut $# !ac# o "ncercare, de aceea au !#cut(o; Au vrut $# vad#
dac# ai $pu$ adev#rul; Acum duhul acela r#u $e a!l# &i(n mine.H
7i $e p#rea c# pl+nge, "i ie&ea din piept un $unet u$cat. I(am
$imit puterea pe care o avea acum "n degete, c#ci, $tr+ng+ndu(m#
de m+n#, mi(o $trivea de(a dreptul, !#r# $# vrea.
H9ai, QhaLman, i(am r#$pun$ eu, pl+ng+nd. Ce tr#dare din partea
celor pe care i(ai $ervit cu at+ta credin#.H
HA$cultai(m#, am+ndou#, vr#,itoarelor; a continuat el cu vocea
aceea gutural# &i plin# de m+nie. 9rei $# pierii m+ine pe rug, "n
!aa unei gloate ignorante, $au vrei $# v# batei cu ace$t $pirit r#u8
9rei $# !ii egalele &i du&mancele lui ,urate pe p#m+nt8 C#ci ce
altceva $t#vile&te puterea celor puternici, dac# nu puterea altora la
!el de puternici ca ei8 Cine(l "n!r+nge pe o&tean, dac# nu tot un
o&tean de aceea&i valoare8 .punei, vr#,itoarelor, dac# ei au putut
$# m# tran$!orme pe mine, n(ar !i cu putin# $# o !ac &i eu cu voi8H
Eu m(am tra$ "napoi imediat, am vrut $# m# "ndep#rte de el,
dar nu mi(a dat drumul. /u &tiam dac# era cu putin#. %ar &tiam c#
nu voiam a&a ceva.
H7aharet, mi(a i$ el. 9or crea o ra$# nou# de acolii dac# nu
$unt "nvin&i, &i cine(ar mai putea $#(i "n!r+ng# dac# nu cineva cu
!ore egale8H
H/u, mai bine morH, am $pu$ eu, v#+ndu(m# de,a "n !l#c#ri pe
rug. /u, era de neiertat. Aveam $# !iu l+ng# mama chiar a doua i,
aveam $# p#r#$e$c de!initiv locurile acelea, nimic nu m# putea !ace
$# r#m+n.
HTu ce crei, 7e:are8 a "ntrebat el. C $# "ncerci $# realiei
ble$temul pe care l(ai pronunat $au o $# mori, l#$+nd a$ta pe
$eama duhurilor care te(au deam#git "nc# de la "nceput8H
Iar#&i $(a auit v+ntul care $tr#b#tea palatul, u&ile e?terioare $(
au b#tut, ni$ipul $(a ibit de iduri. %in coridoare $(a auit cum
!ugeau $ervitorii de colo(colo, cum $e ridicau din paturi cei adormii.
.e aueau t+nguielile $piritelor pe care le iubi$em cel mai mult,
$unete $labe, g#unoa$e, inumane.
HP#$trai(v# calmul, le(am $pu$ am+ndurora, eu nu $unt de
acord. /u am de g+nd $# la$ ace$t $pirit r#u $# intre "n mine.H
Cum r#m#$e$em aplecat#, cu capul $pri,init de peretele celulei,
hot#r+t# c# trebuie $# mor, mi(am dat $eama c# in!ernala tranacie
era "n cur$ chiar "n celula aceea $tr+mt#. 7e:are "&i ale$e$e $oarta,
"mpotriva averti$mentelor $piritelor bune. Am "ntin$ m+na &i am dat
de corpurile lor, "mpreunate ca "ntr(un act de drago$te, iar c+nd am
"ncercat $#(i $epar, QhaLman mi(a dat o lovitur# din care am le&inat.
/u trecu$er# dec+t c+teva minute c+nd m(am treit din le&in.
Prin aer $e aueau gemetele duhurilor. Ele &tiau reultatul "naintea
mea. 9+ntul $(a potolit) "ntunericul n(a mai !o$t tulburat de nimic)
palatul $(a cu!undat din nou "n t#cere.
Atunci am $imit atingerea m+inilor reci ale $urorii mele. Am
auit un $unet ciudat care $em#na cu un r+$) oare cei !#r# limb# pot
$# r+d#8 Eu "nc# nu lua$em nici o hot#r"re. =tiam doar c# vieile
noa$tre !u$e$er# "ntotdeauna $imilare) c# eram gemene &i !iecare
era oglinda celeilalte) dou# trupuri, dar un $ingur $u!let. .t#team "n
"ntunericul !ierbinte din celula aceea $tr+mt#, eram "n braele $urorii
mele, dar pentru prima oar# ea era $chimbat#) nu mai !ormam
aceea&i !iin#, &i totu&i da. Apoi i(am $imit gura pe g+t, am $imit
cum "ncearc# $#(mi rup# pielea) dar QhaLman a apucat un cuit &i a
!#cut treaba "n locul ei. Pentru mine a "nceput marele le&in.
Ah, ce momente divine; Am rev#ut cu ochii minii $uperbele
culori argintii ale cerului c+nd $ora mea, "n !aa mea, "ntindea
m+inile $pre cer, +mbitoare, &i $e pornea ploaia. %an$am "mpreun#
"n ploaie, ne "ncon,ura tot poporul no$tru, c#lcam pe iarba ud# cu
picioarele goale, apoi $e auea tunetul, iar cerul era br#dat de
!ulgere, de parc# $u!letele noa$tre $c#pau de $ub o mare povar#
dureroa$#. Ude p+n# la piele, ne duceam tocmai "n !undul pe&terii,
aprindeam o lamp# mic# &i priveam din nou vechile de$ene de pe
pereii ei, !#cute de toate generaiile de vr#,itoare dinaintea noa$tr#)
ne $tr+ngeam una l+ng# alta, a$cult+nd gomotul "ndep#rtat al ploii,
&i ne pierdeam "n de$enele acelea care repreentau vr#,itoarele
dan$+nd) &i luna care ap#rea prima dat# pe cerul nopii.
QhaLman mi(a dat primul din $+ngele lui magic) apoi $or#(mea)
apoi din nou QhaLman. =tii cu toii ce mi $(a "nt+mplat. Ce nu &tii
"n$#, e ce poate $# repreinte %arul "ntunecat pentru o oarb#. *n
"ntunericul opac au "nceput $# dan$ee $c+ntei, apoi lucrurile din ,ur
au "nceput $# prind# un contur lumino$, pul$atoriu) ca atunci c+nd,
"nchi+nd ochii, p#$trei pe retin# imaginile pe care le(ai privit la o
lumin# puternic#.
7# puteam e!ectiv mi&ca prin "ntuneric. Am "ntin$ m+na &i am
veri!icat dac# era e?act ceea ce vedeam. U&a, peretele) apoi
coridorul din !aa mea) o clip# mi(a ap#rut "n !aa ochilor o hart#
"ntreag# a drumului din !a#.
Totu&i, noaptea p#rea e?trem de lini&tit#) nu $e mai $imea nimic
inuman prin prea,m#. %uhurile di$p#ru$er# cu de$#v+r&ire.
=i nicic+nd, ab$olut nicic+nd, n(au mai revenit. /u mi(au mai
r#$pun$ nici la "ntreb#ri, nici la chem#ri. .trigoii celor mori "mi
ap#reau "nc#, dar nu $piritele, ele au di$p#rut pentru totdeauna.
%ar atunci, pe loc, nu mi(am dat $eama c# am !o$t abandonate,
nu mi(am dat $eama nici "n orele $au "n primele nopi care au urmat.
7# uimeau at+tea lucruri) at+tea lucruri m# umpleau de tri$tee
$au de bucurie.
Cu mult "nainte de r#$#ritul $oarelui, ne a$cun$e$em, la !el ca
regele &i ca regina, "n ad+ncurile unui morm+nt.
QhaLman ne(a ad#po$tit chiar "n interiorul morm+ntului tat#lui
lui, "n care !u$e$e readu$ bietul cadavru p+ng#rit. *ntre timp,
b#u$em primele "nghiituri de $+nge de la un muritor. Cuno$cu$em
e?taul care(i !#cea pe rege &i pe regin# $# ro&ea$c# de ru&ine. %ar
nu "ndr#ni$em $# !ur ochii victimei, "n momentul acela nici nu(mi
trecu$e prin cap c# a&a ceva ar putea $# mearg#.
%e(abia dup# cinci nopi am !#cut de$coperirea acea$ta &i am
"nceput $# v#d la !el cum vede cu(adev#rat un b#utor de $+nge
pentru prima oar#.
Eram de(acum departe de capitala regal#, pleca$em $pre nord
imediat ce $e l#$a$e noaptea.
0a !iecare popa$ QhaLman iniia alte &i alte per$oane, invit+ndu(
le $# $e ridice "mpotriva regelui &i a reginei care pretindeau c# erau
unicii dein#tori ai %arului "ntunecat, a$ta ne!iind dec+t cea mai
cumplit# dintre multiplele lor minciuni.
9ai, ce !urie l(a chinuit "n nopile acelea pe QhaLman; Cricine "i
cerea, c#p#ta puterile noa$tre $upraomene&ti, chiar dac# era $l#bit
"n ultimul hal &i de(abia $e mai inea pe picioare pe l+ng# noi.
0eg#m+ntul pe care(l !#cu$e era $# creee c+t mai muli du&mani ai
regelui &i ai reginei, de puteri egale. Care c+i b#utori de $+nge au
!o$t a$t!el creai "n acele $#pt#m+ni necugetate, mon&tri al c#ror
num#r avea $# $e multiplice pentru a participa la luptele la care vi$a
QhaLman8
%ar at+t evadarea, c+t &i rebeliunea noa$tr# au !o$t $ortite
e&ecului "n acea$t# prim# !a#. Aveam $# !im "n cur+nd $eparai
pentru vecie, QhaLman, 7e:are &i cu mine.
Regele &i regina, "ngroii din caua deert#rii lui QhaLman &i
$u$pect+nd c# ne(a dat &i nou# acelea&i puteri magice, au trimi$
dup# noi $oldaii, care ne puteau c#uta at+t iua c+t &i noaptea.
%atorit# !aptului c# ne hr#neam cu l#comie, po!ta cea nou# !iind
greu de potolit, l#$am urme u&or de g#$it prin $atele de pe
marginea !luviului, pe unde treceam, $au prin taberele de pe
dealuri.
*n cele din urm#, la nici dou# $#pt#m+ni dup# ce p#r#$i$em
palatul regal, am !o$t prin&i de mulime chiar "n !aa porilor ora&ului
.aWW+ra, la mai puin de dou# nopi de drum p+n# la mare.
%ac# am !i a,un$ m#car la mare; %ac# am !i putut r#m+ne
"mpreun#. 0umea $e n#$cu$e din nou pentru noi "n ben#. /e
iubeam cu di$perare. /e pove$team cu di$perare toate $enaiile la
lumina lunii.
0a .aWW+ra ni $e "ntin$e$e o cur$#. QhaLman a reu&it $# $e
de$c#tu&ee, dar &i(a dat $eama c# pe noi nu ne putea $alva. A luat
atunci calea munilor ca $# a&tepte momentul propice, care n(a mai
venit niciodat#.
/oi dou# am !o$t "ncon,urate de $oldai, dac# mai inei minte
ce(ai v#ut "n vi$ele pe care le(ai avut. Cchii mi $(au $co$ din nou,
iar teama pe care o aveam acum era rugul, c#ci numai !ocul ne(ar !i
putut di$truge) "n !ine, ne rugam la toate puterile inviibile $# ne
acorde eliberarea !inal#.
%ar regele &i regina $e temeau $# ne di$trug# trupurile. *n
de!initiv, creu$er# ce le $pu$e$e 7e:are de$pre duhul r#u care ne
in!ecta$e acum pe toi &i $e temeau $# nu re$imt# ei "n&i&i durerile la
care ne(ar pedep$i pe noi. 'ire&te, varianta a$ta nu era valabil#, dar
cine putea &ti pe atunci ceva8
A&a $e !ace c# am !o$t "nchi$e "n $arco!age de piatr#, dup# cum
v(am pove$tit. Una $# !ie du$# $pre r#$#rit, cealalt# $pre apu$.
Plutele !u$e$er# de,a con$truite, $# ne dea drumul pe apele
oceanului. Cu toat# orbirea mea, le(am v#ut) am !o$t purtate pe ele
&i, citind "n minile celor ce ne captura$er#, mi(am dat $eama care
era planul. Am &tiut &i c# nu era cu putin# $# !im $alvate de
QhaLman, c#ci c#l#toria noa$tr# avea $# continue i &i noapte.
C+nd m(am treit, eram "n deriv# pe valurile m#rii. Timp de ece
ile am r#t#cit cu pluta pe mare, dup# cum v(am mai $pu$. Am
$u!erit cumplit de !oame, dar &i de groa# $# nu $e duc# la !und
$arco!agul &i $# !iu "ngropat# pe veci, !#r# $# pot muri. %ar n(a !o$t
$# !ie a&a. C+nd, "n !ine, am !o$t aruncat# pe #rm, pe coa$ta e$tic#,
"n $udul A!ricii, am pornit imediat "n c#utarea lui 7e:are, "ncep+nd
traver$area continentului c#tre ve$t.
Timp de c+teva $ecole am tot c#utat(o, de la punctul cel mai
$udic al unui continent, p+n# la cel mai nordic al altuia. Am c#utat(o
p+n# "n nordul Europei. Am umblat pe toate pla,ele $t+ncoa$e, p+n#
"n in$ulele cele mai nordice, p+n# am a,un$ la cele mai "ndep#rtate
platouri acoperite de gheuri ve&nice &i de #pad#. Totu&i, iar#&i &i
iar#&i, m# "ntorceam "n $atul no$tru, &i(am $# v# $pun "n cur+nd &i
partea acea$ta a pove&tii, c#ci pentru mine e !oarte important $# o
cunoa&tei, dup# cum vei vedea.
*n tot ace$t timp am "ntor$ de!initiv $patele Egiptului) am "ntor$
$patele regelui &i reginei.
Cu mult mai t+riu am a!lat c# metamor!oa lor !u$e$e
tran$!ormat# "ntr(o adev#rat# religie) c# treceau drept re"ncarnarea
eului C$iri$ &i a eiei I$i$ &i c# miturile ace$tora !u$e$er# a,u$tate
ca $# le $ervea$c# lor.
Regele era C$iri$, care deveni$e eul in!ernului, c#ci nu putea $#
apar# dec+t noaptea. Regina era I$i$, 7ama, care pune una l+ng#
alta buc#ile corpului demembrat al $oului &i(i d# din nou via#.
Ai citit "n cartea lui 0e$tat, con!orm celor ce(i !u$e$er# pove$tite
de 7ariu$, cum eii $+ngelui, creai de 7am# &i de Tat#, "i $acri!icau
pe r#u!#c#tori "n $anctuare a$cun$e "n dealurile din Egipt) cum
acea$t# religie $(a perpetuat p+n# la venirea lui Iri$to$.
Ai mai a!lat &i de reu&ita rebeliunii pu$e la cale de QhaLman
"mpreun# cu creaturile $ale, egale "n puteri cu $uveranii, care $(au
ridicat contra 7amei &i Tatei) ai a!lat de toate r#boaiele du$e "ntre
b#utorii de $+nge din lumea "ntreag#. A:a$ha "n$#&i i(a !#cut ace$te
revelaii lui 7ariu$, iar 7ariu$, lui 0e$tat.
*n $ecolele acelea a ap#rut &i legenda gemenelor) c#ci $oldaii
egipteni care au !o$t martorii evenimentelor ce $e petrecu$er# - de
la ma$acrul poporului no$tru p+n# la capturarea noa$tr# !inal# - au
pove$tit totul. 0egenda gemenelor a !o$t chiar pu$# pe papiru$ ceva
mai t+riu de c#tre $cribii egipteni. E?i$ta credina c#, "ntr(o i,
7e:are avea $# reapar# $# o detronee pe 7am# &i c# toi b#utorii
de $+nge din lume aveau $# piar# o dat# cu ea.
Toate ace$tea $(au petrecut !#r# &tiina $au contribuia mea, c#ci
eu eram de mult departe de a$t!el, de lucruri.
%oar dup# trei mii de ani m(am "ntor$ "n Egipt, anonim# $ub
v#lurile mele negre, $# v#d cu ochii mei ce deveni$er# 7ama &i Tata
- ni&te $tatui imobile, "nc#tu&ate $ub pietrele templului lor
$ubteran, doar cu capul &i g+tul e?pu$e, cu ochii privind "n gol. P#ii
de preoi b#utori de $+nge, deveni$er# ivorul nemuririi pentru
tinerii novici.
%oream $# m# "n!rupt8 m(a "ntrebat t+n#rul preot b#utor de
$+nge. *n caul ace$ta, trebuia $# !ac apel la 9+r$tnici &i $# ,ur
credin# cultului $ecular, demon$tr+nd c# $unt o !iin# pur#, nu vreo
r#u!#c#toare cu intenii egoi$te. .# mori de r+$, nu alta.
%ar ce teribil $pectacol preentau cei doi, cu ochii lor !i?ai "n
gol; 0e(am murmurat numele, A:a$ha, En:Ll, "n$# n(au avut nici cea
mai $lab# $clipire "n ochi, nici cea mai mic# tre$#rire a pielii.
A&a erau de c+nd "i pomeni$er# cu toii, a&a mi(au $pu$ preoii)
nici unul nu mai &tia m#car dac# miturile iniiale conineau vreun
$trop de adev#r. /oi - primii copii nu mai aveam alt nume dec+t
Prima Generaie, care "i adu$e$e pe lume pe rebeli) legenda
gemenelor era complet uitat#) nimeni nu mai cuno&tea numele de
QhaLman, de 7e:are $au de 7aharet.
Aveam $#(i mai v#d o $ingur# dat# dup# aceea. %up# trecerea a
"nc# o mie de ani. Tocmai avu$e$e loc marele incendiu de la
Ale?andria, iar 9+r$tnicul - dup# cum a pove$tit 0e$tat "n carte -
hot#r+$e $#(i di$trug# pe 7am# &i Tat#, pun+ndu(i la $oare. /u li $e
"nt+mpla$e altceva dec+t c# li $e brona$e pielea de la $oare, cum a
pove$tit &i 0e$tat, at+t de mare deveni$e rei$tena lor. C#ci, de&i
trebuie $# dormim nea,utorai iua, cum &tii, lumina "n $ine nu mai
e at+t de uciga&# o dat# cu v+r$ta.
%ar pe$te tot prin lume, cei mai tineri dintre b#utorii de $+nge
ibucni$er# "n !l#c#ri "n acele ore c+t ei $t#tu$er# la $oare "n Egipt)
cei v+r$tnici $u!eri$er# cu mult mai puin, doar li $e "nnegri$e pielea.
%ragul meu Eric avea pe atunci cam o mie de ani &i tr#ia "mpreun#
cu mine "n India) "n orele acelea interminabile a $u!erit de ar$uri
$evere. A avut nevoie de mult $+nge de la mine ca $# $e
re$tabilea$c#. Eu "n$#mi n(am $u!erit dec+t de aceea&i bronare a
pielii &i, de&i am avut mari dureri timp de multe nopi, reultatul a
!o$t ciudat> treceam mult mai u&or drept !iin# uman# printre
muritori, av+nd pielea mai "nchi$# la culoare.
Cu multe $ecole mai t+riu, $#tul# de paloarea pielii mele,
aveam $# r#m+n "n mod deliberat la $oare $# m# brone. C $(o mai
!ac, probabil, c+ndva.
'enomenul r#m+nea totu&i un mare mi$ter pentru mine c+nd $(a
"nt+mplat prima dat#. 9oiam doar $# a!lu de ce v#u$em "n vi$
at+tea !l#c#ri, de ce aui$em at+tea urlete ale celor ce piereau, de
ce propriile mele creaii, la care ineam, di$p#ru$er# "n ace$t mod
abominabil.
A&a c# am plecat din India $pre Egipt, care mi(a !o$t
dintotdeauna un loc ne$u!erit. Atunci am auit &i de 7ariu$, un t+n#r
b#utor de $+nge de la Roma, care, "n mod miraculo$, nu $u!eri$e nici
o ar$ur# &i care veni$e &i(i !ura$e pe 7ama &i Tata din Ale?andria,
pentru a(i duce "ntr(un loc $igur, unde $# nu mai poat# nimeni $#(i
ard#, nici pe ei - nici pe noi - vreodat#.
/(a !o$t greu $# a!lu unde era 7ariu$. %up# cum v(am $pu$, la
"nceput noi nu puteam comunica unul cu altul. Apoi, cu trecerea
timpului, am putut $#(i auim pe cei tineri, ca &i cum ar !i !o$t ni&te
muritori. Am de$coperit, la Antiohia, ca$a lui 7ariu$, un adev#rat
palat, "n care ducea o e?i$ten# de patrician roman, chiar dac# "n
ultimele ore ale nopii "&i "ncolea &i el victimele umane pe
$tr#duele do$nice.
C !#cu$e de,a nemuritoare pe Pandora, pe care o adora mai
pre$u$ dec+t orice pe lume. Pe 7am# &i pe Tat# "i a$cun$e$e "ntr(o
cript#, !#cut# de m+inile lui din marmur# de Carrara, pardo$it# cu
moaic, unde l#$a $# ard# t#m+ie &i e$ene !ine, ca "ntr(un templu,
de parc# ar !i !o$t cu adev#rat ni&te ei.
Am a&teptat momentul potrivit. C+nd, "mpreun# cu Pandora, a
plecat dup# victime, am intrat !#r# greutate "n ca$#, !#c+nd $# $e
de$chid# #voarele de la di$tan#.
*n !ine, &i 7ama &i Tata aveau am+ndoi pielea ceva mai "nchi$#
la culoare, ca &i mine, dar erau la !el de $uperbi &i de lip$ii de via#
ca "n urm# cu o mie de ani. Erau a&eai pe un $oi de tron, pe care
aveau $# &ad#, "n acela&i !el, timp de dou# mii de ani, dup# cum &tii
cu toii. 7(am apropiat &i i(am atin$. Am dat "n ei. /ici nu $(au clintit.
Apoi am !#cut e?periena pe care(o doream> cu lama lung# a unui
pumnal am $tr#pun$ pielea 7amei, devenit# un "nveli& ela$tic, ca &i
pielea mea. Am $tr#pun$ acel trup nemuritor care deveni$e
deopotriv# inde$tructibil &i de o !ragilitate "n&el#toare, lama a intrat
p+n# la inim#. Am t#iat "n $t+nga &i(n dreapta "n#untrul inimii, apoi
m(am oprit.
Un moment i(a cur$ $+nge de o mare v"$coitate) o clip# chiar
inima a "ncetat $# mai bat#) apoi rana a "nceput $# $e re"nchid#, iar
$+ngele $cur$ $(a "nt#rit ca chihlimbarul, chiar $ub ochii mei.
Ce era mai important, era !aptul c# am $imit "n mine momentul
c+nd i $e opri$e inima, c# m# lua$e ameeala, c#(mi pierdu$em
aproape cuno&tina, merg+nd p+n# la a $imi aripa morii. '#r#
"ndoial# c#, din nou, prin lumea "ntreag#, b#utorii de $+nge
$imi$er# acela&i lucru, poate c# pentru cei tineri !u$e$e "ngroitor,
!u$e$e un &oc care(i !#cu$e $# $e pr#bu&ea$c# pe ,o$. 7ieul !iinei
lui Amel era "n continuare "n#untrul ei) teribila ar$ur# &i t#ieturile de
pumnal ar#tau limpede c# ceea ce(i anim# pe b#utorii de $+nge
reid# numai &i numai "n corpul ei &i c# a&a va !i "ntotdeauna.
A& !i di$tru$(o chiar atunci dac# n(ar !i $tat alt!el lucrurile. A& !i
!#cut(o buc#ele, c#ci $curgerea timpului, chiar milenar#, nu(mi
putu$e &terge $etea de r#bunare &i ura contra ei pentru ceea ce
!#cu$e poporului meu &i pentru $epararea de 7e:are, ,um#tatea
mea, oglinda mea.
Ce nemaipomenit ar !i !o$t dac# at+tea $ecole mi(ar !i dat
"nelepciunea iert#rii) dac# mi $(ar !i de$chi$ $u!letul $pre
"nelegerea lucrurilor petrecute cu mine &i cu poporul meu.
Adev#rul e c# numai $u!letul omene$c e$te "n $tare $# tind# $pre
per!eciune pe$te $ecole, doar oamenii "nva# din !aptele trecutului
cum $# iubea$c# &i cum $# ierte. Eu r#m+n legat# de trecut cu
lanuri pe care nu le pot rupe.
*nainte de a pleca, am &ter$ orice urm# a trecerii mele pe acolo.
C or# "ntreag# am r#ma$ $# m# uit la cele dou# $tatui, la cele dou#
!iine abominabile care cu at+ta vreme "n urm# adu$e$er# dea$trul
a$upra poporului meu &i ne !#cu$er# at+ta r#u mie &i $urorii mele &i
care, la r+ndul lor, trecu$er# printr(o a$t!el de cata$tro!#.
H%ar n(ai avut c+&tig de cau#, "n cele din urm#, i(am $pu$
A:a$hei. /ici cu $oldaii t#i, nici cu toate $#biile lor. 'iica mea,
7iriam, a $upravieuit, continu+nd $#m+na neamului meu prin
timp) iar dac# pe tine, devenit# acum $tatuie mut#, a$ta te la$#
rece, pentru mine "n$eamn# totul.H
9orbele mele erau adev#rul curat. %ar o $# a,ung cur+nd &i la
partea acea$ta a i$toriei !amiliei mele. .# termin acum cu pove$tea
unicii victorii a A:a$hei> aceea c# 7e:are &i cu mine nu ne(am
reg#$it niciodat#.
Cum v# $puneam, "n toate c#ut#rile mele n(am dat niciodat# de
vreun b#rbat, !emeie $au b#utor de $+nge care $# o !i v#ut pe
7e:are $au $# !i auit de ea. Am c#utat(o prin toate #rile
p#m+ntului la un moment $au altul. %ar era di$p#rut# pentru mine,
de parc# ar !i "nghiit(o marea de la apu$ pe veci) a&a c# pe veci am
r#ma$ ca o ,um#tate de !iin# "n c#utarea celeilate ,um#t#i, pentru
a !i din nou "ntreag#.
Cu toate ace$tea, "n primele $ecole am &tiut c# 7e:are era "n
via#. Erau momente "n care(i $imeam $u!erina, cum $e "nt+mpl#
"ntre gemeni. Erau momente c+nd, ca prin vi$, $imeam dureri
ine?plicabile. Ace$tea in de natura uman# a gemenilor. Pe m#$ur#
ce corpul mi $(a tran$!ormat &i !iina uman# din mine $(a topit,
l#$+nd locul ace$tui e$ut nemuritor cu mult mai rei$tent, am
pierdut "ncetul cu "ncetul toate leg#turile $imple, umane, cu $ora
mea. %ar am &tiut, am &tiut c# era "n via#.
*i vorbeam, parcurg+nd pla,ele goale de una $ingur#, privind
pe$te marea "ngheat#. Pe 7untele Carmel, "n grotele noa$tre, am
de$enat "n mai multe tablouri toat# i$toria noa$tr#, cu toate
$u!erinele, a&a cum ai v#ut &i voi "n vi$ele voa$tre.
%up# $ecole muli cercet#tori au dat de grotele acelea &i au
v#ut de$enele) dup# aceea au !o$t din nou date uit#rii &i iar#&i
rede$coperite.
Apoi, la un moment dat, "n ace$t $ecol, un t+n#r arheolog, auind
de ele, a urcat "ntr(o i pe 7untele Carmel $# le viitee cu o
lantern# "n m+n#. 0a vederea de$enelor !#cute de mine cu at+ta
vreme "n urm#, a $#rit "n $u$ de emoie, c#ci mai v#u$e acelea&i
imagini "ntr(o alt# grot#, pe$te ocean, "n munii de dea$upra
,unglelor din Peru.
A trecut mult# vreme p+n# mi(a a,un$ la urechi ve$tea de$pre
de$coperirea acea$ta. El c#l#tori$e pe$te tot, preent+nd probele
de$coperirii $ale> !otogra!ii ale picturilor rupe$tre, identice "n 0umea
9eche &i "n 0umea /ou#, precum &i un va$ $co$ din depoitul unui
mueu, o pie$# veche dat+nd dintr(o epoc# uitat#, "n care legenda
gemenelor mai circula "nc#.
/u v# pot e?plica ce durere &i ce bucurie am $imit "n acela&i
timp, la vederea !otogra!iilor de$enelor de$coperite de el "ntr(o
pe&ter# nu prea ad+nc# din 0umea /ou#.
7e:are de$ena$e acelea&i lucruri ca &i mine) creierul, inima &i
m+na ei, at+t de a$em#n#toare cu ale mele, e?prima$er# "n de$ene
acelea&i $u!erine &i dureri. E?i$tau doar di!erene in!ime. %ovada
era cov+r&itoare.
Pluta pe care era 7e:are !u$e$e purtat# de valurile oceanului
apu$ean p+n# la un teritoriu necuno$cut mie pe vremea aceea. Cu
$ecole "nainte ca vreun picior de om $# $tr#bat# partea $udic# a
acelui continent acoperit de ,ungle, 7e:are e&ua$e acolo &i probabil
c# trecu$e prin cea mai mare $ingur#tate cu putin#. Care c+t#
vreme a r#t#cit printre p#$#ri &i animale "nainte de(a vedea o
$ingur# !a# de om8
%ura$e $ecole $au milenii acea$t# iolare de neconceput8 .au
g#$i$e imediat !iine umane care $#(i dea cura, $au care $# !ug# de
ea "ngroite8 .au poate c# $ora mea "&i pierdu$e minile cu mult
"nainte ca $arco!agul $# a,ung# pe #rmul $ud(american8 0a
"ntreb#rile ace$tea n(am avut niciodat# r#$pun$.
Tot ce &tiam era c# r#t#ci$e prin locurile acelea cu mii de ani
"nainte &i c# ea de$ena$e $cenele acelea, la !el cum !#cu$em &i eu.
'ire&te, i(am o!erit ace$tui arheolog mi,loacele materiale pentru
continuarea cercet#rilor a$upra legendei gemenelor. Am !o$t "n
per$oan# "n America de .ud. Am urcat "mpreun# cu Eric &i cu 7ael
coa$ta muntoa$# din Peru, la lumina lunii, &i am v#ut de$enele
$urorii mele. Erau e?trem de vechi, cu $iguran# c# !u$e$er# !#cute
"n cur$ul primei $ute de ani de la $epararea noa$tr#, poate chiar mai
puin.
%ar n(am mai g#$it nici o alt# m#rturie c# 7e:are tr#ia $au c#
umbla prin ,unglele Americii de .ud, $au oriunde altundeva "n lume.
Era oare at+t de ad+nc "ngropat# "n p#m+nt, "nc+t $emnalele
reunite, trimi$e de Eric &i de 7ael, nu a,ungeau p+n# la ea8 %ormea
&i ea "n !undul vreunei pe&teri, ca o $tatuie alb#, privind cu ochii "n
gol, cu $traturi de pra! depun+ndu($e pe ea8
/u pot concepe una ca a$ta. /u pot $# $uport g+ndul ace$ta.
=tiu doar, cum &tii &i voi, c# acum $(a ridicat &i umbl#. .(a
$cuturat de lungul ei $omn. Care tot c+ntecele lui 0e$tat au treit(o
&i pe ea8 7elodiile acelea tran$mi$e electronic prin toate colurile
lumii8 .au poate au treit(o g+ndurile miilor de b#utori de $+nge
care le(au auit, le(au $upu$ interpret#rilor lor, $au, pur &i $implu, au
avut o reacie la ele8 .au poate a treit(o averti$mentul trimi$ de
7ariu$ c# 7ama e "n picioare8
E cu putin# $# !i !o$t o combinaie din toate ace$te $emnale,
d+ndu(i a "nelege c# a venit momentul $# "mplinea$c# vechiul
ble$tem. /u &tiu ce $# v# $pun. =tiu doar c# "naintea# $pre nord, c#
nu umbl# pe o cale dreapt# &i c# toate "ncerc#rile mele de a o g#$i,
cu a,utorul lui Eric &i a lui 7ael, au e&uat.
/u pe mine m# caut#. .unt ab$olut convin$#. C caut# pe 7am#.
%rumurile "ntortocheate ale 7amei o !ac $#(&i $chimbe tot timpul
direcia.
%ac# ace$ta "i e $copul, o $# o g#$ea$c#; .unt $igur# c# o va
g#$i; Probabil o $# "&i dea $eama c# &i ea poate $# boare, cum !ace
7ama, &i va traver$a "ntr(o clipit# orice di$tan# c+nd va !ace
de$coperirea.
%ar o va g#$i. C &tiu. Alt $!+r&it nu e cu putin#. Cri piere 7e:are)
ori 7ama piere &i, o dat# cu ea, noi toi.
Puterile lui 7e:are $unt egale cu ale mele, dac# nu mai mari.
.unt egale cu cele ale 7amei) din !aptul c# &i(a pierdut minile poate
c# $(a n#$cut "n ea o !erocitate pe care nimeni n(o poate acum nici
m#$ura, nici "nelege.
/u $unt dintre cei care cred "n ble$teme) nici "n pro!eii) duhurile
care m(au "nv#at $# cred "n toate ace$tea m(au p#r#$it cu mii de
ani "n urm#. 7e:are credea "n acel ble$tem c+nd l(a !#cut. E+&nea
din ad+ncul !iinei ei) ea i(a !o$t motorul. A$t#i, vi$ele ei nu !ac
dec+t $# amintea$c# "nceputul pove&tii, $ur$ele urii ei, care i(a
hr#nit, cu $iguran#, dorina de r#bunare.
7e:are poate $# provoace "mplinirea ble$temului) &i poate c# e
mai bine pentru toat# lumea. %ac# ea n(o di$truge pe A:a$ha, &i
dac# noi n(o di$trugem, care va !i reultatul8 Acum cunoa&tem
unele dintre i$pr#vile macabre ale 7amei prin lume. %ar cum ar
putea oare omenirea $# pun# cap#t unui !enomen pe care nu "l
"nelege8 Cum $# "neleag# c# are puteri ne"nchipuite, dar c# e
totu&i vulnerabil#8 C#(i poate drobi pe alii, dar c# &i corpul ei poate
!i !#cut buc#i8 C# $e poate depla$a bur+nd, c# poate citi g+ndurile
oricui &i c# poate incendia totul, put+nd "n$# $# !ie &i ea ar$#8
.e pune &i "ntrebarea cum $# o oprim, $alv+ndu(ne pe noi. Eu
vreau $# tr#ie$c, a&a cum am vrut dintotdeauna. /u vreau $#(nchid
ochii &i $# nu mai &tiu nimic de$pre lume. /u vreau ca cei pe care(i
iube$c $# p#ea$c# ceva. Chiar &i pentru cei tineri, care trebuie $#
ucid# ca $# tr#ia$c#, "ncerc $# g#$e$c o cale $#(i ap#r. E r#u ce !ac8
.au poate noi nu !orm#m o $pecie &i nu mani!e$t#m dorina normal#
a oric#rei $pecii de a(&i continua e?i$tena8
C+nt#rii $inguri ce v(am pove$tit de$pre 7am#. Ce v(am $pu$
de$pre $u!letul pe care(l avea, ca &i de$pre natura demonului care
&i(a g#$it loca& "n trupul ei, topin(du(&i mieul "n $ub$tana ei vital#.
G+ndii(v# la natura ace$tui mare $pirit inviibil care(i anim# pe toi
b#utorii de $+nge, pe toi c+i au e?i$tat vreodat#.
'iinele noa$tre nu $unt dec+t aparate de recepie ale energiei
ace$tui $pirit) $untem un !el de aparate de radio care receptea#
undele inviibile &i le tran$!orm# "n $unete. Trupurile noa$tre nu
!ormea# dec+t o coa,# pentru acea$t# energie. Cum at+t de bine a
i$ c+ndva 7ariu$, $untem !ructe pe acela&i vre,.
E?aminai $inguri ace$t mi$ter. Poate c#, dac# reu&im $# !acem
un e?amen corect, vom reu&i $# g#$im &i $oluia $alv#rii noa$tre.
Am $# v# rog $# re!lectai la "nc# un lucru privitor la pove$tea
noa$tr#) poate lucrul cel mai important pe care l(am "nv#at eu
vreodat#.
Pe vremuri, c+nd $ora mea &i cu mine conver$am cu duhurile "n
munii no&tri, ce muritor ar !i con$iderat c# mani!e$t#rile lor n(au
importan#8 P+n# &i noi eram prioniere ale puterilor lor &i credeam
c# e de datoria noa$tr# $# ne !olo$im darul de vr#,itoare pentru a
!ace bine poporului no$tru, a&a cum &i(a imaginat mai t+riu &i
A:a$ha.
7ii de ani $u!letul omene$c a !o$t impregnat de credinele !erme
"n puterile $upranaturale. Au !o$t timpuri c+nd a& !i i$ c# ele
con$tituiau un ingredient natural, chimic, al umanit#ii, ceva !#r# de
care omenirea n(ar !i putut pro$pera, n(ar !i putut nici m#car
$upravieui.
%up# aceea am !o$t !#r# "ncetare martori ai apariiei diver$elor
culturi &i religii, plicti$itoarele proclam#ri ale unor apariii &i miracole
care !#ceau $# $e na$c# creuri in$pirate de ace$te evenimente.
Umblai prin A$ia &i prin Europa, viitai vechile temple, viitai
catedralele care "nc# mai r#$un# de imnurile "nchinate %umneeului
cre&tin#t#ii. Plimbai(v# prin mueele din toate #rile lumii> ceea ce
vei vedea $unt numai picturi &i $culpturi religioa$e care uime$c &i
m+ng+ie $u!letul.
Ce grandioa$# reu&it#; *ntreaga ma&in#rie a culturii, av+nd drept
combu$tibil credinele religioa$e.
Totu&i, ce mare a !o$t preul pl#tit pentru credina care
galvaniea# popoarele, !#c+ndu(le $# $e r#boia$c# "ntre ele) care
"mparte harta lumii "ntre "nving#tori &i "nvin&i) care decimea# pe
adoratorii altor ei.
*n ultimele $ute de ani $(a petrecut un adev#rat miracol care nu
are nimic de a !ace cu $piritele &i apariiile $au cu vocile din ceruri
care(i $pun una $au alta vreunui elo$;
Am putut cu toii ob$erva apariia treptat# la om a unei
rei$tene la ideea c# miraculo$ul ar e?i$ta) un $ceptici$m "n privina
operei $piritelor $au al celor care pretind c# vorbe$c cu ele, c#
"neleg ce $pun &i c# pot comunica apoi adev#rurile a!late.
Am putut ob$erva cum umanitatea a abandonat "ncetul cu
"ncetul tradiiile baate pe revelaii &i a c#utat adev#ruri etice
baate pe raiune) cum a "nceput un mod de via# !ondat pe
re$pectul !orelor !iice &i p$ihice pe care le po$ed# !iecare om "n
parte.
C dat# cu acea$t# pierdere a re$pectului !a# de intervenia
$upranaturalului &i a credulit#ii "n tot ce(i $pirit, a ap#rut epoca cea
mai luminat# din toate timpurile) acum b#rbaii &i !emeile nu(&i mai
caut# in$piraia pe t#r+mul inviibilului, ci pe cel al umanit#ii - o(
mul !iind at+t trup c+t &i $u!let, av+nd at+t o parte inviibil# c+t &i
una viibil#, !iind de natur# concret#, dar &i tran$cendental#.
7ediul, clarv##torul, vr#,itoarea, ori cum vei vrea $#(i icei, nu
mai are nici o utilitate, de a$ta $unt convin$#. .piritele nu ne mai
pot o!eri nimic. Pe $curt, am dep#&it propria noa$tr# tendin# de a !i
$en$ibili la acea$t# nebunie, progre$#m $pre o per!eciune pe care
lumea n(a mai cuno$cut(o p+n# acum.
Cuv+ntul $(a "ntrupat "n cele din urm#, ca $# para!rae vorbele
biblice, pline de mi$terul lor) cuv+ntul a devenit "nelepciune, iar
"ntruparea e$te recunoa&terea nevoilor &i a dorinelor pe care le
"mp#rt#&e$c toi oamenii.
Ce i(ar putea aduce regina noa$tr# lumii ace$teia, intervenind8
Ce are ea de o!erit, c+nd nimeni nu mai poate crede nici m#car "n
e?i$tena ei, c+nd a !o$t departe de tot, timp de at+tea &i at+tea
$ecole8
Aciunea ei trebuie oprit#, 7ariu$ are dreptate) cine ar putea $#
nu !ie de acord8 Trebuie $# !im gata $# ne unim !orele cu ale lui
7e:are, nu $# o "mpiedic#m, chiar dac# "n$eamn# propriul no$tru
$!+r&it.
%ai(mi voie acum $# v# aduc la cuno&tin# ultima parte a
pove&tii mele, parte care arunc# "ntreaga lumin# a$upra amenin#rii
pe care o repreint# 7ama pentru noi toi.
Cum v(am mai $pu$, A:a$ha nu a reu&it $#(mi di$trug# total
neamul. 'amilia mea $(a perpetuat prin !iica mea, 7iriam, prin
!iicele ei &i prin !iicele ace$tor !iice.
%up# dou#eci de ani m(am "ntor$ "n $atul "n care o l#$a$em pe
7iriam &i am de$coperit o t+n#r# !emeie care cre$cu$e leg#nat# de
pove$tirile care aveau $# devin# 0egenda gemenelor.
Am luat(o cu mine $u$ pe munte "ntr(o noapte cu lun# &i i(am
!#cut cuno$cute grotele $tr#mo&ilor ei, d+ndu(i &i cele c+teva coliere
&i pie$e de aur pe care le a$cun$e$em undeva "n !undul grotelor
pictate, "n care alii n(aveau cura,ul $# intre. 0a r+ndul meu, i(am
pove$tit tot ce &tiam de$pre $tr#mo&ii no&tri. %ar am pu$(o $# ,ure
c# nu va intra "n contact cu duhurile, c# nu va c#uta $# aib# de(a
!ace cu lucrurile inviibile, orice nume le(ar da oamenii, mai cu
$eam# dac# le nume$c ei.
Apoi am mer$ la Ierihon, c#ci acolo, pe $tr#ile pline de lume, era
mai u&or $#(mi g#$e$c victimele printre cei care(&i doreau moartea,
ca $# nu(mi !ac probleme de con&tiin#, &i(mi g#$eam mai le$ne un
a$cuni&.
%e(a lungul anilor am viitat(o ade$ea pe 7iriam) ea a dat
na&tere la patru !iice &i doi !ii, iar ace&tia, la r+ndul lor, au avut vreo
cinci copii care au a,un$ la maturitate. %intre cei cinci, dou# erau
!emei, care au avut !iecare c+te opt copii. 'iecare mam# pove$tea
copiilor legendele !amiliei) a&a au cuno$cut cu toii &i 0egenda
gemenelor - legenda celor dou# $urori care pe vremuri $t#teau de
vorb# cu duhurile, care aduceau ploaia &i care !u$e$er# per$ecutate
de m+r&avii $uverani ai Egiptului.
%up# vreo dou# $ute de ani am "nregi$trat, pentru prima dat#,
toate numele celor din !amilie, c#ci acum !ormau un $at "ntreg, &i(
am avut nevoie de patru t#blie "ntregi ca $# note totul. Apoi am
umplut alte &i alte t#blie cu pove&tile "nceputurilor, de$pre vieile
!emeilor care(&i "ncepeau i$toria din Epoca %inaintea 0unii.
%e&i c+teodat# nu treceam prin ara mea c+te un $ecol "ntreg,
c#ci o tot c#utam pe 7e:are prin inuturile $#lbatice ale nordului
Europei, m# "ntorceam "ntotdeauna la poporul meu, "mi viitam
a$cun#torile din muni &i ca$a din Ierihon, &i continuam $#
"nregi$tre cronica !amiliei, ce !iice $e mai n#$cu$er# &i ce !iice
avu$e$er# la r+ndul lor. *i "nregi$tram &i pe b#iei &i "n$emnam toate
am#nuntele de$pre ei - reali#rile &i per$onalit#ile, &i c+teodat#
!aptele lor de eroi$m - la !el cum "n$emnam totul de$pre !ete. %ar
nu notam nimic de$pre progeniturile lor. /u era po$ibil $# &tiu dac#
copiii lor erau chiar din $+ngele lor, din $+ngele neamului meu.
A$t!el, cronica a devenit matri(liniar# &i a&a a r#ma$ de(atunci
"ncoace.
/iciodat#, de(a lungul epocilor, n(am revelat !amiliei ceva de$pre
cumplitul dar magic pe care(l primi$em. Eram hot#r+t# $# nu permit
vreodat# ca vreun membru al !amiliei $# !ie contaminat de ace$t
r#u) a&a c# puterile mele $upranaturale, din ce "n ce mai mari, au
!o$t "ntotdeauna !olo$ite "n $ecret, "n moduri care puteau g#$i o
e?plicaie logic#.
Pe la a treia generaie deveni$em doar o rud# care venea pe(
aca$# dup# ce petrecu$e muli ani "n $tr#in#tate. Iar c+nd
interveneam eventual, ca $# le aduc bog#ii $au $# dau $!aturi
!iicelor mele, lucrurile $e petreceau ca de la om la om &i nimic mai
mult.
Au trecut mii de ani, vreme "n care eu am continuat $#(mi p#e$c
!amilia, r#m+n+nd "n anonimat, ap#r+nd doar din c+nd "n c+nd &i
p#$tr+nd acela&i rol de rud# de mult plecat#, care $e "ntorcea "n
vreunul din $ate $au la vreo reuniune de !amilie &i(i lua pe copii "n
brae.
Pe la "nceputul ace$tui mileniu de dup# venirea lui Iri$to$, mi(a
venit alt# idee> am inventat o ramur# !ictiv# a !amiliei, care(i inea
cronicile, c#ci acum e?i$tau nenum#rate t#blie &i papiru$uri, ba
chiar &i c#ri legate "n piele. *n !iecare generaie a ace$tei ramuri,
e?i$ta o !emeie !ictiv# c#reia "i revenea $arcina de a ine cronica
!amiliei. *i revenea numele de 7aharet o dat# cu onoarea ace$tei
!uncii) &i c+nd v+r$ta o impunea, vechea 7aharet murea &i o t+n#r#
7aharet "i prelua rolul.
A$t!el "mi g#$i$em &i eu un loc permanent "n !amilie) eram
cuno$cut# &i cuno&team drago$tea !amiliei. Am devenit cea care
$crie $cri$ori) bine!#c#toarea, uni!icatoa(rea, mi$terioa$a, dar !idela
viitatoare care ap#rea c+nd era vreo cri# de reolvat $au vreo
nedreptate de reparat. %e&i aveam, ca !iecare, o mie de pa$iuni,
de&i tr#iam timp de $ecole "n #ri di!erite, "nv#+nd limbi di!erite &i
obiceiuri di!erite &i minun+ndu(m# de in!inita !rumu$ee a lumii &i de
puterile imaginaiei umane, m# "ntorceam totdeauna "n $+nul
!amiliei, !amilia care m# cuno&tea &i care conta pe a,utorul meu.
/icic+nd, de(a lungul ace$tor $ecole &i milenii care treceau, nu
m(ara v+r+t "n p#m+nt ca at+ia dintre voi, niciodat# nu am avut de
"n!runtat nebunia $au pierderea memoriei, at+t de comune printre
cei v+r$tnici, care ade$ea deveneau $tatui, ca 7ama &i ca Tata,
"ngropai "n #r+n#. /(a trecut nici o noapte de la "nceputul
"nceputurilor "n care $# nu de$chid ochii, $# nu(mi &tiu numele $au
$# nu m# uit "n ,ur, recuno$c+nd lumea &i continu+ndu(mi !irul vieii.
Totu&i, &i pe mine m# p+ndea nebunia. 7# cople&ea uneori
dorina de a l#$a totul. /(am !o$t $cutit# nici de $u!erinele cele mai
amare, nici de derut# "n !aa mi$terelor univer$ului, nici de durere.
7# inea "n$# "n via# $arcina de a continua cronica !amiliei)
aveam un intere$ direct legat de urma&ii mei pe care(i aveam de
ocrotit, de c#l#uit. A$t!el, chiar "n epocile cele mai negre, c+nd tot
ce $e "nt+mpla cu omenirea mi $e p#rea mon$truo$ &i in$uportabil,
c+nd $chimb#rile ce $e produceau erau dincolo de "nelegerea mea,
aveam !amilia la care $# m# "ntorc, care era ca o ve&nic# !+nt+n# a
vieii pentru mine.
Prin intermediul !amiliei am "nv#at ritmurile &i pa$iunile !iec#rei
epoci noi) !amilia m(a !#cut $# a,ung "n locuri unde probabil n(a& !i
pu$ nicic+nd piciorul de una $ingur#) !amilia mi(a !ormat gu$tul
pentru art#, care alt!el m(ar !i intimidat) !amilia a !o$t ghidul meu "n
timp &i "n $paiu. Educatorul meu, cartea vieii. Pentru mine !amilia
repreenta totul.
7aharet $e opri un moment.
.e p#rea totu&i c# mai avea ceva de $pu$. Apoi $e ridic# de la
ma$#. .e uit# pe r+nd la toi, apoi ochii i $e oprir# la @e$$e.
- Acum a& dori $# venii cu mine. Am $# v# ar#t ce a devenit
acea$t# !amilie.
*n t#cere $e ridicar# cu toii, urm+nd(o pe 7aharet care ocoli
ma$a &i ie&i din camer#. Traver$ar# "mpreun# culoarul cu pereii
placai cu metal p+n# la puul $c#rii &i urcar# "ntr(o alt# camer#
va$t# cu acoperi& de $ticl#, dar cu perei din c#r#mid#.
@e$$e r#ma$e ultima, dar ea &tia "nainte $# treac# de u&# ce avea
$# vad#. C $tr#b#tu o durere ne$pu$#, plin# de amintirile !ericirii de
alt#dat# &i de no$talgie. .e g#$eau "n camera !#r# !ere$tre "n care
!u$e$e cu c+iva ani "nainte.
C+t de bine "&i amintea &emineul enorm de piatr# &i mobilele
"mbr#cate "n piele neagr#, covorul de pe ,o$) ca &i $enaia e?citant#
c# aici $e p#$tra un mi$terio$ $ecret, care o urm#ri$e de(atunci
ob$e$iv, provoc+ndu(i vi$uri tulburi.
%a, acolo $e g#$ea harta electronic# a lumii, iar continentele
erau pre$#rate cu mii &i mii de luminie.
Pe ceilali trei perei, care "n "ntuneric p#reau acoperii de o !in#
pla$# neagr#, $e de$!#&urau liniile "ntortocheate ale unei enorme
liane de$enate "n cerneal# neagr#, pornind dintr(un punct la o
e?temitate &i acoperind toate $upra!eele, p+n# la re!u, cu ramurile
ei, pe care $e "n&irau nenum#rate nume $cri$e cu gri,#.
0ui 7ariu$ "i $c#p# un $u$pin c+nd $e uit# "n ,ur, de la imen$a
hart# la arborele genealogic de$enat cu gri,# pe perei. Armand
$ur+$e cu am#r#ciune, iar 7ael "&i a$cun$e $urprinderea,
"ncrunt+ndu(&i u&or $pr+ncenele.
Ceilali priveau "n t#cere) Eric cuno$cu$e toate $ecretele) 0oui$,
cel mai uman dintre ei toi, avea lacrimi "n ochi. %aniel nu(&i
a$cundea "n nici un !el uimirea. QhaLman, cu ochii "nceo&ai de
tri$tee, privea harta de parc# nici n(o vedea, de parc# privea "nc#
ceva din trecut.
Gabrielle aproba ce vedea, mi&c+nd u&or din cap) $coa$e chiar
un mic $unet de pl#cere.
- 7area 'amilie, $pu$e ea cu $implitate, privind(o pe 7aharet.
7aharet aprob# din cap.
Apoi ar#t# $pre harta lumii ce $e "ntindea pe tot peretele $udic,
"n $patele ei.
@e$$e urm#rea proce$iunea luminielor care clipeau pe hart#,
pornind din Pale$tina, r#$p+ndindu($e pe$te toat# Europa &i(n ,o$, "n
A!rica, apoi "n A$ia &i, "n $!+r$it, pe cele dou# continente ale 0umii
/oi. /enum#rate luminie $tr#lucitoare, de culori di!erite, pe care
@e$$e, l#$+ndu(le "n mod deliberat $#(i tulbure vederea, "ncerca $# le
interpretee cu e?actitate. 9#u, de a$emenea, c# pe $ticla care
acoperea harta tridimen$ional# cu toi munii, c+mpiile &i v#ile, erau
"n$cri$e cu litere aurite numele vechi ale continentelor &i m#rilor.
- Ace&tia $unt de$cendenii mei, $pu$e 7aharet, de$cendenii
lui 7iriam, care a !o$t !iica mea &i a lui QhaLman, &i ai poporului
meu, al c#rui $+nge curgea "n venele mele, ca &i "n cele ale lui
7iriam. Arborele urmea# linia matern#, cum putei ob$erva, de
acum &a$e mii de ani.
- Inimaginabil; &opti Pandora.
Era pe punctul de a pl+nge. C+t# !rumu$ee po$eda a(cea$t#
per$oan# "nalt# &i melancolic#, !rumu$ee care a(mintea de c#ldura
cov+r&itoare ce e?i$ta$e "n natura ei "nainte. P#rea $# $u!ere din
caua ace$tei revelaii care(i a(mintea de tot ce pierdu$e cu at+ta
vreme "n urm#.
- /u e$te dec+t o !amilie de muritori; $pu$e bl+nd 7aharet.
Totu&i, nu e$te nici o naie de pe p#m+nt care $# nu aib# c+iva
de$cendeni din ea, iar urma&ii copiilor de $e? ma$culin, tot din
$+ngele no$tru, dar pe care i(am l#$at "n a!ara cronicii, e?i$t# cu
$iguran#, "n num#r egal cu cei pomenii aici pe nume. 7uli au
pornit $pre marile c+mpii ale Ru$iei, au trecut "n China &i $pre
@aponia &i le(am pierdut urma. 7ultora le(am pierdut urma pe$te
$ecole, din diver$e motive. Cu toate ace$tea, de$cendenii lor
!igurea# pe hart#; /u e?i$t# popor, ra$# $au ar# care $# nu
conin# membri ai 7arii 'amilii. 7area 'amilie e$te arab#, evreia$c#,
engleea$c#, a!rican#, indian#, mongol#, ,apone# &i chine#. Pe
$curt, 7area 'amilie e$te !amilia umanit#ii.
- A&a e, $pu$e 7ariu$. Era remarcabil $#(l vei pe 7ariu$
emoionat, cu obra,ii colorai de o ro&ea# uman#, cu o lumin# at+t
de $ubtil# "n ochi "nc+t r#m+nea inde$criptibil#. C !amilie &i toate
!amiliile... $pu$e el.
.e "ndrept# $pre enorma hart# &i ridic# m+inile $pre ea, $#
urm#rea$c# cu degetul mer$ul luminielor pe$te relie!ul modelat cu
gri,#.
<ru$c, @e$$e $e $imi cuprin$# din nou de atmo$!era acelei nopi
de demult, apoi amintirile ce a,un$e$er# !ulger#tor de iute la
$upra!a# $e $tin$er# "n mod ine?plicabil, ca &i cum nu mai aveau
importan#. Acum era "n po$e$ia tuturor $ecretelor) $e a!la din nou
"n acea$t# camer#.
.e apropie de pereii acoperii de de$enele delicate "n cerneal#
neagr#. Privi nenum#ratele nume $cri$e cu litere minu$cule) $e
retra$e iar &i urm#ri doar o ramur#, $ubire &i delicat#, care $e ridica
$pre tavan printr(o $ut# de "ntret#ieri &i r#$ucituri.
Prin tulbureala tuturor vi$urilor ei acum "mplinite $imi cum urc#
"n ea o drago$te pro!und# pentru toate acele $u!lete care !#cu$er#
parte din 7area 'amilie pe care o cuno$cu$e) $e g+ndi la mi$terul
mo&tenirii ce(i revenea, la intimitatea relaiei. 7omentul era rupt din
timp) "l tr#i "n lini&te, !#r# $#(i vad# pe cei din noul ei neam din ,ur,
ace&ti $plendii nemuritori, unul mai t#cut dec+t altul.
Pentru ea ceva din lumea real# r#m+nea "nc# viu, ceva care(i
producea o mare uimire &i durere, dar poate &i cea mai $ubtil#
!orm# de drago$te de care era capabil#. I $e p#ru pentru o clip# c#
naturalul &i $upranaturalul ar !i putut !i egale "n mi$ter. Egale "n
putere. C# toate miracolele pe care le puteau realia nemuritorii nu
aveau o $tr#lucire mai mare dec+t miracolul ace$tei enorme, dar
$imple, cronici. 7area 'amilie.
Ridic# o m+n#, parc# !#r# voia ei, iar br#ara lui 7ael, pe care n(
o mai p#r#$ea, $clipi "n lumin#. *&i lipi palma de perete - o $ut# de
nume erau a$t!el acoperite.
- Iat# tot ce e ameninat $# piar#, $pu$e 7ariu$, cu vocea
"ndulcit# de tri$tee, cu ochii "nc# la hart#.
@e$$e tre$#ri auindu(i(o, nu(&i putu$e "nchipui c# o voce poate !i
"n acela&i timp at+t de puternic# &i at+t de dulce. /u, "&i $pu$e ea,
nimeni nu va pune "n prime,die 7area 'amilie. /imeni nu $e va
atinge de 7area 'amilie;
.e "ntoar$e $pre 7aharet) 7aharet o privea. Iat#(ne, $e g+ndi
@e$$e, ea la un cap#t &i eu la cel#lalt al ace$tei liane.
.imi o durere teribil#. Ucig#toare. 'aptul c# !u$e$e antrenat#
dincolo de orice lucru real !u$e$e "mb#t#tor, dar g+ndul c# toate
ace$te lucruri reale ar putea !i antrenate "ntr(un dea$tru total era
in$uportabil;
*n toi anii c+t !#cu$e parte din Crdinul Talama$ca, v#u$e $pirite
&i $trigoi care "ngroeau victimele uimite, v#+nd clarv##torii
e?prim+ndu($e "n limbi pe care nu le cuno&teau, !u$e$e tot timpul
con&tient# c# $upranaturalul nu avea cum $# la$e urme "n lumea
natural#. 7aharet avu$e$e per!ect# dreptate; .upranaturalul era
inutil, chiar ino!en$iv, "n orice ca incapabil $# intervin#;
%oar c# acum totul ri$ca $# $e modi!ice. Irealitatea $e
tran$!orma$e "n realitate. Era ab$urd $# $tai "n camera acea$ta,
printre !iinele ace$tea uimitoare &i impoante &i $# $pui> A$ta nu $e
poate "nt+mpla. Creatura acea$ta, creatura numit# 7am#, era "n
$tare $# "ntind# o m+n# pe dup# perdeaua care o de$p#ri$e at+t de
"ndelung de ochii muritorilor &i $# ating# milioane de $u!lete de om.
Ce vedea QhaLman acum "n ea, privind(o, de parc# voia $#(i dea
$# "neleag# c# pricepe ce $e petrecea cu ea8 C vedea pe !iica lui "n
@e$$e8
- %a, $pu$e QhaLman. Pe !iica mea. /u(i !ie !ric#; 7e:are o $#
vin#. 7e:are va "mplini ble$temul. 7area 'amilie "&i va continua
cur$ul.
7aharet o!t#.
- C+nd am &tiut c# $(a ridicat 7ama, nu mi(am dat $eama ce(ar
putea $# !ac#. 7(am g+ndit c# o $#(i nimicea$c# pe propriii ei copii,
c# o $# anihilee r#ul ivor+t din ea, din QhaLman, din mine, &i din
noi toi care, din $ingur#tate, am tran$mi$ &i altora ace$te puteri- la
a$ta n(aveam cum $# m# opun; Ce drept aveam noi $# e?i$t#m8 Ce
drept aveam $# !im nemuritori8 "ntruchip#m un accident) $untem
ni&te mon&tri. %e&i "mi dore$c viaa cu l#comie, de&i o dore$c la !el
de cumplit ca "ntotdeauna, nu pot ice c# a !#cut r#u di$trug+nd at+t
de muli...
- C $# ucid# &i mai muli; $pu$e Eric di$perat.
- *n$# acum, din caua ei e "n prime,die 7area 'amilie, $pu$e
7aharet. 0umea le aparine oamenilor; Iar ea vrea $# o tran$!orme
"n "mp#r#ia ei. %ac# nu cumva...
- 7e:are vine, repet# QhaLman. 'aa "i era luminat# de un
+mbet !oarte $implu. 7e:are va "mplini ble$temul. Eu am creat(o
pe 7e:are, cu ace$t unic $cop. Acum ble$temul ne implic# pe toi.
7aharet +mbi, dar +mbetul ei era total di!erit, la !el ca &i
e?pre$ia !eei. Era un +mbet tri$t, indulgent &i, "n mod curio$, puin
cam rece.
- Ah, QhaLman, cum poi $# crei "n at+ta $imetrie8
- 9om pieri cu toii; $pu$e Eric.
- Trebuie $# e?i$te o modalitate de a o di$truge, $pu$e cu
r#ceal# Gabrielle, care $# nu implice &i di$trugerea noa$tr#. Trebuie
$# ne g+ndim, $# !im preg#tii, $# !acem un plan.
- /(ai cum $# $chimbi pro!eia; &opti QhaLman.
- QhaLman, dac# am avut ceva de "nv#at din toat# pove$tea
acea$ta, i$e 7ariu$, e$te c# nu e?i$t# de$tin. Iar dac# nu e?i$t#
de$tin, nu e?i$t# nici pro!eii. 7e:are vine "ncoace $# !ac# ceea ce a
,urat $# !ac#) $(ar putea $# !ie $ingurul lucru de care e "nc#
con&tient# $au pe care(l poate !ace, dar a$ta nu "n$eamn# c#
A:a$ha nu $e poate ap#ra de 7e:are. /u credei c# 7ama &tie c# &i
7e:are $(a ridicat8 /u credei c# 7ama a v#ut &i a auit ce vi$e au
copiii ei8
- %a, dar pro!eiile $e realiea#, orice $(ar "nt+mpla, r#$pun$e
QhaLman. A$ta e !rumu$eea. /oi "nelegeam a$ta "n vremurile de
demult. Puterea vr#,ilor "n$eamn# puterea voinei) ai putea $pune c#
pe(atunci eram cu toii mari genii ale p$ihologiei &i c# puteam $# !im
uci&i dac# altcineva ne pl#nuia moartea. Iar vi$ele, 7ariu$, vi$ele !ac
parte dintr(un plan de mare anvergur#.
- /u vorbi de el ca &i cum planul ar !i de,a "n!#ptuit, $pu$e
7aharet. /oi mai po$ed#m o arm#. Putem $# !olo$im raiunea.
Creatura a$ta vorbe&te acum, nu(i a&a8 "nelege ce i $e $pune. Poate
c# am reu&i $#(i e?plic#m...
- %e data acea$ta, tu i(ai ie&it din mini, cu $iguran#; $trig#
Eric. Ai de g+nd $# $tai de vorb# cu mon$trul ace$ta care a parcur$
lumea "ntreag# d+nd !oc propriilor $ale progenituri; Era din ce "n ce
mai "n!rico&at. Ce poate &ti de$pre raiune !iina a$ta care le
"n!l#c#rea# pe acele !emei $imple &i le !ace $# $e "ntoarc#
"mpotriva b#rbailor lor8 'iina a$ta nu cunoa&te dec+t m#celul,
moartea, violena, a$ta(i tot ce(a &tiut vreodat#, dup# cum ne arat#
pove$tea ta. /oi nu ne $chimb#m, 7aharet. %e c+te ori mi(ai $pu$(o
cu gura ta. /u !acem dec+t $# per!ecion#m !iina care am !i !o$t,
oricum.
- /ici unul dintre noi nu vrea $# moar#, Eric, $pu$e r#bd#toare
7aharet, dar atenia "i bur# bru$c "n alt# parte.
Acela&i lucru $e petrecu &i cu QhaLman. @e$$e "i $tudie pe
am+ndoi, "ncerc+nd $# "neleag# ce era cu ei. Apoi ob$erv# c# &i cu
7ariu$ $e petrecu$e ceva. Eric era "mpietrit. .pre $urpria ei, 7ael
$e uita !i? la ea.
Aueau ceva. 'elul "n care(&i mi&cau ochii o dovedea) oamenii
a$cult# cu ochii, c#ci ochii $e mi&c# "n direcia de unde vine
gomotul, "ncerc+nd $#(i de$copere $ur$a.
<ru$c, Eric $pu$e>
- Cei tineri ar trebui $# coboare imediat "n pivnie.
- /(are nici un ro$t, r#$pun$e Gabrielle. *n plu$, vreau $# !iu de
!a#.
Ea nu auea nimic, dar $e $tr#duia $# aud#.
Eric $e(ntoar$e $pre 7aharet.
- Ai de g+nd $# o la&i $# ne di$trug# pe toi, unul dup# altul8
7aharet nu(i r#$pun$e. *ntoar$e "ncet capul $pre culoar.
*n tine, @e$$e percepu chiar ea gomotul. %e$igur c# urechile
omene&ti nu(l puteau percepe) era ca un echivalent auditiv al
ten$iunii din aer, dar !#r# vibraie, curentul ace$ta "i traver$a corpul
la !el cum trecea prin !iece particul# de materie din camer#. Era ca o
inundaie care te !ace $# pieri $imul orient#rii. %e&i "i vedea pe
7aharet &i pe QhaLman vorbind, nu auea ce(&i $puneau. Pro$te&te,
"&i du$e m+inile la urechi. 9#u ca prin cea# c# &i %aniel !#cu$e
acela&i lucru, dar am+ndoi &tiau c# nu $ervea la nimic.
.unetul p#ru bru$c $# !r+nee cur$ul timpului. @e$$e $e cl#tin# pe
picioare) $e $pri,ini de id, apoi privi harta de pe peretele opu$, ca &i
cum ar !i vrut de(acolo un $pri,in. Privi cur$ul luminielor pornind din
A$ia 7ic# $pre nord &i $pre $ud.
C trepidaie nede$lu&it# umplu camera. .unetul "nceta$e, dar
prin aer $e r#$p+ndea o lini&te care te a$urea.
Ca "ntr(un vi$, !#r# nici un $unet, "l v#u pe 0e$tat ap#r+nd "n
u&#) "l v#u cum $e arunc# "n braele lui Gabrielle, apoi "l v#u pe
0oui$ apropiindu($e $#(l "mbr#i&ee. Apoi 0e$tat $e uit# la ea, iar ea
"i percepu g+ndurile de$pre vi$ele cu gemenele la !e$tinul !unerar,
cu corpul "ntin$ pe cata!alc. El habar nu avea ce "n$emnau toate
ace$tea; /u &tia nimic.
Acea$t# revelaie "i produ$e un &oc. *&i reaminti de momentul
c+nd urca$e pe $cen#, c+nd, "n mod evident, $e chinui$e $# priceap#
o a$t!el de imagine !ugitiv#, chiar "n clipa "n care erau de$p#rii.
Apoi, "n vreme ce ceilali "l antrenau "n alt col cu ei,
"mbr#i&"ndu(l, $#rut+ndu(l din nou, chiar &i Armand $e du$e$e $pre
el cu braele de$chi$e - el $chi# un +mbet numai pentru ea>
- @e$$e, $pu$e.
*i privi &i pe ceilali, pe 7ariu$, privi la toate !eele acelea reci &i
"ngri,orate. C+t de alb# "i era pielea, de(a dreptul livid#, de&i "&i
p#$tra$e intacte c#ldura, e?uberana, agitaia aproape copil#rea$c#,
e?act ca "nainte.
PARTEA A PATRA
RE+INA DAMNA'ILOR
Aripi !ream#t# pra!ul de rae "n catedrala unde Trecutul ace "n
marmur# "nmorm+ntat.
.TA/ RICE
HPoem on CraJling into <ed> <itterne$$H
<odL o! Mor: 123A36
Prin verdeaa lucioa$# a gardului viu,
a iederii
&i(a !ragilor de c+mp,
crinii $tau albi, $inguratici, $everi.
%e ne(ar !i panici ei;
%ar $unt $#lbatici.
.TA/ RICE
HGree: 'ragment$H
<odL o! Mor: 123A36
A=EKATG "n capul me$ei, "i a&tepta. /emi&cat#, !#r# e?pre$ie, cu
o culoare pl#cut# pe !a#, graie luminii !ocului &i a rochiei mov.
Cadrul !eei "i era aurit de !l#c#rile din &emineu, iar pe peretele
vecin, din $ticl#, i $e re!lecta imaginea, ca "ntr(o oglind# per!ect#, de
parc# era real# imaginea ce p#rea $# plutea$c# prin noaptea
tran$parent#.
Iar eu8 *n$p#im+ntat. *n$p#im+ntat pentru toi &i pentru mine. *n
mod ciudat, &i pentru ea. Aveam un pre$entiment, ca un curent rece
prin oa$e. Pentru ea. Cea care(ar putea $# di$trug# tot ce(am iubit
vreodat#.
0a u&# m(am "ntor$ $# o mai $#rut o dat# pe Gabrielle. .(a
$pri,init o clip# de mine, pr#bu&indu($e parc#, dar cu toat# atenia la
A:a$ha. I(am $imit m+nile tremur+nd c+nd mi(a atin$ !aa. 0(am
privit apoi pe 0oui$, !ragilul meu 0oui$, !ragil ce(l puin "n aparen#,
care a!i&a o e?pre$ie de invincibilitate) apoi pe Armand, ve&nicul
adole$cent cu chip de "nger. *n cele din urm#, cei pe care(i iube&ti
$unt... pur &i $implu, cei pe care(i iube&ti.
7ariu$ era alb de !urie c+nd a intrat "n camer#) nimic nu i(o
putea di$imula. 7ie mi(a aruncat o privire numai - mie, uciga&ul
acelor biei muritori de pe munte, unde r#m#$e$e un &ir de cadavre.
Era la curent, cu $iguran#. Toate #peile de pe lume nu le puteau
acoperi. %e tine am nevoie, 7ariu$. Toi avem nevoie de tine.
*&i p#ea g+ndurile) !iecare !#cea la !el. %ar de ea reu&eau oare
$# "&i prote,ee $ecretele8
C+nd au intrat cu toii "n $al#, m(am du$ la dreapta A:a$hei, c#ci
a&a dorea. =i pentru c# acolo &tiam c# "mi era locul> 0e(am !#cut
$emn lui Gabrielle $i lui 0oui$ $# $e a&ee "n !a#, aproape de mine,
ca $# nu(i $cap din ochi. Privirea pe care mi(a "ntor$(o 0oui$ m(a ibit
drept "n inim#, at+t era de re$emnat#, de tri$t#.
'emeia cu p#rul ro&u, cea $tr#veche ce purta numele de
7aharet, &edea la cap#tul opu$ al me$ei, cel apropiat de u&#. 0a
dreapta ei, 7ariu$ &i Armand. 0a $t+nga, novicea @e$$e, cealalt#
ro&cat#. 7aharet p#rea complet pa$iv#, calm#, de parc# nimic nu i
$e putea "nt+mpla. Era u&or de "nele$ de ce. A:a$ha nu(i putea !ace
r#u ace$tei !iine, cum nu(i putea !ace r#u nici celuilalt, lui QhaLman,
cel mai vechi dintre toi, care tocmai $e a&ea$e la dreapta mea.
Cel cu numele de Eric era "ngroit, era limpede. .(a a&eat cu noi
la ma$# contra voinei lui. 7ael era, de a$emenea, "n$p#im+ntat, dar
a$ta "l "n!uria. .e uita !i? la A:a$ha &i nu(i p#$a deloc c# !uria i $e
citea pe !a#.
/ici Pandora, !rumoa$a Pandora cu ochi de cati!ea, nu d#dea
impre$ia c# i(ar p#$a de ceva c+nd $(a a&eat l+ng# 7ariu$. /ici
m#car o privire nu i(a aruncat A:a$hei. .e uita drept "nainte, prin
peretele de $ticl#, iar ochii i $e mi&cau u&or, privind cu drag p#durea
din !a#, $traturile de verdea# "ntunecat# $triat# ici &i colo de coa,a
vi&inie a copacilor.
Cel#lalt care p#rea nep#$#tor era %aniel. =i pe el "l v#u$em la
concert. %ar nu ghici$em c# Armand era cu el; /u(mi parveni$e nici
cel mai mic $emn c# Armand ar !i !o$t acolo. C+nd m# g+ndeam c#
toate lucrurile pe care(am !i putut $# ni le $punem nu vor mai !i
$pu$e poate niciodat#. %ar nu $e putea $# $e $!+r&ea$c# a&a, nu era
cu putin#; C $# am ocaia $# $tau de vorb# cu Armand, cu toi
ceilali. 'rumo$ul %aniel credea ca mine, el care, cu magneto!onul
lui portabil, "mpreun# cu 0oui$, "n ca$a de pe $trada %ivi$adero,
!u$e$e "ntr(un !el la originea i$pr#vii ace$teia. %e aceea $e uita at+t
de $enin la A:a$ha, de aceea analia ca un $pectator !iece moment.
0(am privit &i pe .antino, cu pletele lui negre - era o !iin# cu o
inut# regal#, care m# e?amina cu circum$pecie. /ici lui nu(i era
!ric#. Reuniunea acea$ta "l umplea de di$perare. Era pro!und
impre$ionat de !rumu$eea A:a$hei, care "i atingea o ran# ad+nc#
din $u!let. Credina lui $tr#veche l(a "n!l#c#rat o clip#, pentru el
credina "n$emna$e mai mult dec+t $impla $upravieuire, dar "i
!u$e$e r#pit# cu cruime.
/(aveam timp $#(i "neleg pe !iecare, $# evalue leg#turile dintre
ei $au m#car $# cer e?plicaii cu privire la ciudatul vi$ "n care
ap#reau dou# !ete ro&cate &i trupul mamei, imagine care mi(a
ap#rut din nou "n minte imediat ce(am privit(o pe @e$$e.
7# "ntrebam dac# ei "mi pot citi g+ndurile &i pot de$coperi toate
lucrurile pe care m# chinuiam $# le a$cund) pe care le a$cundeam
de mine "n$umi.
Pe !aa lui Gabrielle nu $e mai putea citi nimic acum. Cchii i $e
mic&ora$er# &i deveni$er# cenu&ii, de parc# le a$cundea p+n# &i
lumina, &i culoarea) $e uita de la mine la A:a$ha &i "napoi la mine, ca
&i cum voia $# "neleag# ceva.
7(a cuprin$ bru$c o adev#rat# teroare. Poate c# o $imi$em de
!apt tot timpul. /ici ei n(o $# cedee. Ceva "nr#d#cinat "n ei avea $#(i
"mpiedice $# cedee, cum m# "mpiedica$e &i pe mine. Un dea$tru
avea $# $e produc# "nainte ca cineva $# p#r#$ea$c# $ala acea$ta.
Pe moment, m(am $imit paraliat. Apoi am "ntin$ bru$c m+na &i
i(am luat(o pe(a A:a$hei. %egetele i $(au $tr+n$ delicat pe$te ale
mele.
- Calmea#(te, prinul meu, mi(a $pu$ cu tandree, "n &oapt#.
Ceea ce $imi "n $ala acea$ta e$te moartea, dar e vorba de moartea
credinelor &i a interdiciilor. /imic mai mult. A privit(o pe 7aharet.
Poate &i pieirea vi$urilor, a ad#ugat, care(ar !i trebuit de mult $#
piar#.
7aharet a r#ma$ la !el de inert#. Cchii ei violei erau obo$ii, cu
vini&oare ro&ii. %eodat#, am "nele$ de ce> erau ochi de om, care
mureau clip# de clip#. .+ngele ei "i iriga i &i noapte, d+ndu(le via#,
dar nu dura. Prea muli nervi din propriul ei corp erau mori.
Iar am v#ut, ca un !ulger, imaginea din vi$. Gemenele, corpul
din !aa lor. Unde era leg#tura8
- /u(i nici o leg#tur#, mi(a &optit A:a$ha. Ceva de mult uitat,
pentru care i$toria nu mai are nimic de i$. Am trecut dincolo de
i$torie acum. I$toria $e con$truie&te pe gre&eli) noi vom re"ncepe
totul, pe baa adev#rurilor.
7ariu$ a vorbit imediat>
- /u e?i$t# nimic care $# te conving# $# te opre&ti8
Avea un ton cu mult mai $t#p+nit dec+t "mi "nchipui$em. .(a
"nclinat cu m+inile "mpreunate "n !a#, p#$tr+nd atitudinea celui ce
"ncearc# $# r#m+n# reonabil. Ce i(am putea $pune8 %orim $#
"ncetei $# mai apari "n !aa oamenilor. %orim $# nu te mai ame$teci
"n viaa lor.
%egetele A:a$hei $(au $tr+n$ pe$te ale mele. 'emeia ro&cat# $e
uita acum la mine cu ochii ei violei "nro&ii.
- A:a$ha, te implor, a $pu$ 7ariu$. Pune cap#t ace$tei revolte.
/u le mai ap#rea muritorilor, nu le mai porunci ce $# !ac#.
A:a$ha a r+$ "nceti&or.
- %e ce nu, 7ariu$8 Pentru c# a$ta deran,ea# preioa$a ta
lume, lumea pe$te care ai vegheat de dou# mii de ani, cum !#ceau
c+ndva romanii privind la luptele pe via# &i pe moarte din arene, de
parc# era o di$tracie $au teatru, de parc# $u!erina real# &i moartea
n(aveau nici o "n$emn#tate c+t# vreme $pectacolul "i di$tra8
- *neleg ce vrei $# !aci, a $pu$ 7ariu$. %ar nu ai dreptul,
A:a$ha.
- 7ariu$, argumentele ace$tea mi(au !o$t de,a $ervite de elevul
t#u de l+ng# mine, i(a r#$pun$ ea. Avea acum un ton $t#p+nit &i plin
de r#bdare, ca &i al lui. Ce(i mai important e c# eu "n$#mi le(am
c+nt#rit de mii de ori. %e c+t# vreme crei c# aud rug#ciunile
lan$ate de omenire, de c+t# vreme m# g+nde$c la o $oluie pentru
eliminarea ciclurilor in!ernale de violen# uman#8 E vremea $#
a$culi tu la ce am eu de $pu$.
- /oi o $# avem de ,ucat un rol "n toate ace$tea8 a "ntrebat
.antino. .au vom !i di$tru&i ca toi ceilali8
Era mai degrab# impul$iv dec+t arogant.
Pentru prima dat# ro&cata a dat un $emn de emoie, c#ci &i(a
!i?at ochii pe el imediat, cu gura $tr+n$#.
- 9oi "mi vei !i "ngerii, a r#$pun$ A:a$ha cu tandree,
"ntorc+ndu(i privirea. 9ei !i eii din ,urul meu. %ac# nu alegei calea
acea$ta, v# voi di$truge. C+t "i prive&te pe cei dint+i, pe cei de care
nu pot $c#pa a&a u&or - aici $(a uitat la QhaLman &i la 7aharet din
nou- dac# $e "ntorc "mpotriva mea, vor ,uca rolul diavolului "n
opoiie cu mine, c#ci umanitatea "ntreag# $e va mobilia $#(i
di$trug#, a&a c#, opun+ndu($e, vor $ervi !oarte bine la reu&ita
planului. %ar ceea ce v# $t#tea la di$poiie "nainte - lumea
"ntreag# drept teren $ecret de v+n#toare - nu vei mai avea
niciodat#.
.e p#rea c# Eric pierdea b#t#lia $a intern# cu !rica. .e mi&ca de
parc# avea de g+nd $# $e ridice &i $# p#r#$ea$c# $ala.
- R#bdare, a $pu$ 7aharet, uit+ndu($e la el. .(a uitat apoi din
nou la A:a$ha. Acea$ta a +mbit. Cum e cu putin#, a "ntrebat
7aharet cu o voce reinut#, $# "nl#turi un ciclu de violen# prin &i
mai mult# violen#8 E&ti pe cale $# di$trugi toi b#rbaii de pe
p#m+nt. Care poate $# !ie "ncheierea8
- =tii la !el de bine ca &i mine, a r#$pun$ A:a$ha. E mult prea
$implu &i elegant pentru a nu !i "nele$. /(a !o$t imaginabil p+n#
acum. 9reme de $ecole, c+t am $tat pe tronul meu, "n cripta !#cut#
de 7ariu$, am vi$at ca p#m+ntul $# !ie o adev#rat# gr#din#, "n care
!iinele $# tr#ia$c# !#r# chinurile pe care le $imeam $au le aueam
p#trun+nd p+n# la mine. Am vi$at o omenire care a,unge la pace
!#r# $# treac# prin tiranie. Apoi $implitatea lucrurilor m(a ibit bru$c,
parc# am v#ut, "n !ine, lumina. /umai !emeile pot realia ace$t vi$)
iar a$ta, numai dac# toi b#rbaii - $au, aproape toi - $unt
eliminai.
*n alte epoci un a$t!el de lucru n(ar !i !o$t realiabil. %ar acum e
u&or - e?i$t# tehnologii care "l pot permite. %up# o cur#are iniial#,
$e?ul copiilor va putea !i $electat) !etu&ii nedorii pot !i avortai !#r#
durere, a&a cum $e "nt+mpl# acum cu copii de ambele $e?e. %ar nu(i
nici o nevoie $# di$cut#m de$pre a$ta acum, #u a&a. /ici unul
dintre voi nu e idiot, oric+t de impetuo&i $au emotivi ai !i.
=tii ca &i mine c# pacea univer$al# are o &an$# dac# populaia
ma$culin# e$te redu$# la unu la $ut# din cea !eminin#. Toate
!ormele de violen# vor di$p#rea, pur &i $implu.
Epoca acea$ta de pace va !i ceva ce omenirea n(a mai cuno$cut
niciodat#. Apoi populaia ma$culin# poate cre&te treptat. Ca $# !ie
$chimbat cadrul conceptual, b#rbaii trebuie $# piar#. Cine(ar putea
conte$ta a$ta8 Poate nu e nece$ar $# !ie p#$trai nici m#car "n
proporie de unu la $ut#. %ar e un ge$t de generoitate. %eci o $#(l
permit. Cel puin, pentru "nceput.
C vedeam pe Gabrielle gata $# vorbea$c#. Am "ncercat $#(i !ac
$emn $# tac#, dar nu mi(a dat atenie.
- E adev#rat, e!ectele $unt clare, a $pu$ ea. %ar, c+nd vorbe&ti
de e?terminare "n ma$#, problema p#cii devine ridicol#. %i$trugi
,um#tate din populaia globului. %ac# oamenii $(ar na&te !#r# m+ini
&i !#r# picioare, $(ar a,unge la acela&i reultat "n privina p#cii;
- <#rbaii "&i merit# $oarta pe care o vor avea. /u au dec+t $#
culeag# roadele celor $em#nate; Amintii(v# c# vorbe$c de o
cur#enie temporal# - de o $trategie, ca $# ic a&a. Ce(i !rumo$ "n
planul ace$ta e $implitatea. %e alt!el, niciodat# num#rul b#rbailor
ce vor pieri nu va dep#&i pe cel al !emeilor care(au pierit de m+na
lor de(a lungul $ecolelor. C &tii la !el de bine ca &i mine. Ia $punei,
c+i b#rbai au murit de m+na !emeilor pe$te $ecole8 %ac# i(am reda
viaa !iec#ruia, crei c# $(ar umple m#car ca$a a$ta8
*nc# o dat#, a$tea nu($ dec+t am#nunte. 9oi &tii c# eu am
dreptate. Ceea ce contea# - ce(i mai "nc+nt#tor - e c# acum
avem mi,loacele $# producem acea$t# $chimbare. Eu nu pot !i
di$tru$#. 9oi avei toate calit#ile pentru a !i "ngerii mei. /imeni nu
ni $e poate opune cu vreo &an$# de $ucce$.
- /u e$te adev#rat, a $pu$ 7aharet.
Un val de m+nie a trecut pe obra,ii A:a$hei) o $uperb# nuan#
ro&ietic# i(a colorat, ca apoi $# di$par# in$tantaneu, l#$+ndu(i la !el
de inumani ca "nainte.
- In$inuei c# tu m# poi opri8 a "ntrebat ea, cu gura "ncle&tat#.
Te gr#be&ti $pun+nd una ca a$ta. 9rei deci $#(i vei pierind pe Eric,
pe 7ael, pe @e$$ica8
7aharet nu i(a r#$pun$. 7ael era "n mod viibil cutremurat, dar
de m+nie, nu de !ric#. .(a uitat la @e$$e &i la 7aharet, apoi la mine.
Ura lui $e $imea de la di$tan#.
A:a$ha nu o $l#bea din ochi pe 7aharet.
- Ah, c+t de bine te cuno$c, a continuat A:a$ha, cu o voce puin
mai bl+nd#. =tiu c# ai trecut prin milenii !#r# $# te $chimbi. Te(am
v#ut de mii de ori "n g+ndurile celor(lai) &tiu c# acum vi$ei c# $ora
ta tr#ie&te, ceea ce poate c#(i adev#rat, $ub cine &tie ce !orm#
demn# de mil#. 7ai &tiu &i c# ura ta contra mea n(a !#cut dec+t $#
crea$c# &i c# "i $cormone&ti mintea c#ut+nd amintirea timpurilor
acelora de demult, doar(doar vei g#$i acolo o e?plicaie pentru ce $e
"nt+mpl# acum. %ar, dup# cum tu "n$#i mi(ai $pu$ c+nd $t#team de
vorb# "ntr(un palat !#cut din c#r#mii ar$e pe malul /ilului, nu e?i$t#
nici o e?plicaie. /u e?i$t# nimic; E?i$t# lucruri viibile &i lucruri
inviibile) &i cele mai oribile gro#vii $e pot abate pe capul celor mai
inoceni. /u pricepi c# nici a$ta n(am l#$at deoparte "n planul meu8
%in nou 7aharet a r#ma$ t#cut#. .t#tea eap#n#) numai "n ochii
aceia !rumo&i $e p#$tra un $emn c# ar !i putut $imi vreo durere.
- E?plicaiile am $# le cree eu, a $pu$ A:a$ha cu o urm# de
m+nie "n gla$. Eu am $# con$truie$c viitorul &i am $# de!ine$c ce e
bine &i ce "n$eamn# pacea. Eu nu !ac apel la ei $au eie mitice,
nici la duhuri ca $#(mi ,u$ti!ic aciunile, nici la o moralitate ab$tract#.
/u !ac apel nici la i$torie; /u caut prin noroi inima &i creierul mamei
mele;
%e data acea$ta pe toi i(au trecut !iori. Pe buele lui .antino
,uca un +mbet amar. Cu un elan protector, 0oui$ $(a "ntor$ $pre
7aharet care r#m#$e$e mut#.
7ariu$ $e temea $# nu $e precipite bru$c totul.
- A:a$ha, a implorat(o el, chiar dac# planul t#u ar !i realiabil,
chiar dac# muritorii nu $e vor ridica "mpotriva ta, chiar dac# b#rbaii
nu $e vor apuca $# inventee un mi,loc de a te di$truge cu mult
"nainte ca planul t#u $# $e realiee...
- 7ariu$, nu !i $tupid. .au poate crei c# $unt eu. Crei c# n(am
idee de ce e "n $tare lumea a$ta8 C# nu cuno$c ame$tecul ace$ta
ab$urd de brutalitate &i de creativitate intelectual# tehnologic#, din
care $e compune mintea omului modern8
- Regina mea, nu cred c# &tii, #u c# nu cred; /u cred c# poi
concepe ce a devenit lumea. /ici unul dintre noi n(o poate !ace. E
mult prea variat#, prea imen$#, "ncerc#m $# o cuprindem cu minile
noa$tre, dar nu reu&im. Tu cuno&ti o lume) dar nu e unica lume. E o
lume pe care ai ale$(o dintr(o duin# de alte lumi, din motive $trict
per$onale.
Ea a negat, $cutur+nd din cap. Iar a $tr#b#tut(o un !ulger de
m+nie.
- /u te ,uca cu r#bdarea mea, 7ariu$, a $pu$ ea. Te(am l#$at "n
via# pentru un motiv !oarte $implu> 0e$tat o dorea. =i pentru c# e&ti
puternic &i poi $# m# a,ui. A$ta(i tot, 7ariu$. 'ii atent cum te pori
cu mine.
.(a l#$at o t#cere "ntre ei. 'ire&te, &i el "&i d#dea $eama c# ea
minea. Eu mi(am dat. Einea la el &i a$ta o umilea &i c#uta $#(l
r#nea$c#. =i reu&i$e. *n t#cere, el &i(a "nghiit m+nia.
- Chiar dac# planul t#u ar !i realiabil, a reluat el bl+nd, poi, "n
mod cin$tit, $# $pui c# omenirea $(a de$curcat at+t de pro$t, "nc+t
$# merite pedeap$a acea$ta8
Am re$pirat u&urat. =tiu$em c# va avea cura,ul, &tiu$em c# el va
g#$i modalitatea de a purta di$cuia mai departe, $pre ape mai
pro!unde, oric+t l(ar amenina ea. C# o $# poat# e?prima tot ce m#
chinui$em &i eu $# $pun.
- Acum chiar c# dep#&e&ti m#$ura, a r#$pun$ ea.
- A:a$ha, am ob$ervat timp de dou# mii de ani. Poi $# "i bai
,oc &i $# m# tratei drept gladiatorul din aren# dac# vrei, poi $#(mi
pove$te&ti ce &tii de$pre epocile necuno$cute mie. C+nd am
"ngenuncheat la picioarele tale, i(am cerut $#(mi "mp#rt#&e&ti
cuno&tinele tale. %ar, "n r#$timpul care a trecut, ceea ce am v#ut
petrec+ndu($e "n lume m(a umplut de re$pect &i de drago$te pentru
toi muritorii. Am !o$t martorul unor revoluii "n g+ndire &i "n !iloo!ie
pe care le credeam impo$ibile. Ra$a uman# $e mi&c# $ingur# "n
direcia epocii de pace pe care o vrei tu.
Pe !aa ei $e citea numai di$pre.
- 7ariu$, a ro$tit ea, $ecolul ace$ta va trece "n i$torie drept unul
dintre cele mai $+ngeroa$e din i$toria omenirii. %e$pre ce evoluii
vorbe&ti tu, c+nd milioane de oameni au !o$t e?terminai de o mic#
naie european# dup# che!ul unui nebun, c+nd ora&e "ntregi au
r#ma$ doar "n amintiri, !iind ra$e de pe !aa p#m+ntului de bombe8
C+nd copiii de&ertului din r#$#rit nu(ncetea# cu r#boaiele
"mpotriva !railor lor, "n numele religiei lor de$potice8 7ariu$,
!emeile din toat# lumea "&i arunc# la hana rodul p+ntecu(lui.
Urletele celor !l#m+ni $e ridic# p+n# la cer, dar a$ta nu(i deran,ea#
pe cei bogai care burd# !#r# gri,# "n citadelele lor tehnologice.
<olile r#pe$c mii de viei printre !l#m+nii de pe continente "ntregi,
"n vreme ce "n $pitale, care aduc cu adev#rate palate, $unt unii care
cheltuie$c averi pe tot !elul de co$metice ra!inate $au pe pilule &i
!iole ce le promit viaa etern#. A r+$ "nceti&or. .(au auit vreodat#
mai tare $trig#tele muribunilor "n urechile celor ce pot $#(i aud#8 .(
a v#r$at vreodat# mai mult $+nge8
.imeam c+t $e nec#,ea 7ariu$. *i percepeam pornirea care(l
!#cea $# "ncle&tee pumnii &i $# "&i $cormonea$c# $u!letul pentru a
g#$i vorbele cele mai potrivite.
- E?i$t# totu&i ceva ce nu reu&e&ti $# vei, a $pu$ el "n cele din
urm#. E?i$t# ceva ce nu poi "nelege.
- /u, dragul meu. /(am nici o problem# cu vederea. /u am
avut niciodat#. Tu e&ti cel care nu reu&e&ti. Ca "ntotdeauna.
- Uit#(te a!ar#, la p#dure; a $pu$ el. Alege un copac, de$crie(l
dac# poi, menion+nd tot ce(i negativ la el, tot ce poate el di$truge,
ce $trive&te $ub el, ce nu realiea#. Iat# gata !abricat un mon$tru -
numai r#d#cini lacome, numai crengi a$upritoare, oprind lumina din
calea altor plante, con$um+nd toat# hrana mineral# din ,ur, tot
aerul. %ar nu ace$ta e adev#rul de$pre acel copac. /u e$te "ntregul
adev#r, dac#(l prive&ti ca parte a naturii, &i prin natur# nu "neleg
vreun lucru $!+nt, "neleg doar "ntreaga e$#tur#, A:a$ha. *neleg
$i$temul larg relaional, care cuprinde totul.
- %eci tu nu ai reine dec+t a$pectele poitive ca $# poi !i
optimi$t, a replicat ea, dup# cum ai avut dintotdeauna obiceiul. .#
!im $erio&i. '#(mi &i mie analia $ituaiei ora&elor apu$ene unde
$#racilor li $e o!er# ilnic de(ale gurii &i pove$te&te(mi c# !oamea nu
mai e?i$t#. Elevul t#u de(aci m(a b#tut de,a la cap cu platitudini de
$oiul ace$ta - pro$tii pe care $(a baat dintotdeauna lini&tea de $ine
a celor bogai. 0umea $(a cu!undat "n cea mai e?trem# perver$iune,
"ntr(un hao$ total; E la !el ca "ntotdeauna, dac# nu mai rea.
- <a nu, n(ai dreptate, nu $(a l#$at el. 'emeile &i b#rbaii $unt
animale care "nva#. %ac# nu vei ce(au "nv#at, "n$eamn# c# e&ti
oarb#. .unt !iine "n perpetu# $chimbare, $e per!ecionea# i dup#
i, "&i l#rge$c ve&nic oriontul &i capacitatea de iubire. /u e&ti
cin$tit# cu ei c+nd $pui c# ace$ta ar !i $ecolul cel mai $+ngero$) nu
di$tingi lumina care $tr#luce&te din ce "n ce mai puternic, c#ci
pre!eri $# vei "ntunericul. /u bagi "n $eam# evoluia $u!letului
omene$c;
.(a ridicat de unde &edea &i a venit $pre ea, "ncon(,ur+nd ma$a
pe $t+nga, ca $# $e a&ee pe locul gol dintre ea &i Gabrielle. Apoi i(a
luat o m+n#, $tabilind a$t!el un contact direct cu ea.
7(au trecut toii !iorii, privindu(l. Eram convin$ c(a $periat(o, c#
nu(i putea permite $# o ating#. %ar ei p#rea $#(i plac# ge$tul) a
+mbit doar.
- E adev#rat ce $pui de$pre r#boaie, a i$ el, conti(nu+ndu(&i
pledoaria &i lupt+ndu($e "n acela&i timp $# "&i p#$tree demnitatea.
%a, da, iar $trig#tele muribunilor au a,un$ &i la urechile mele) cu
toii le(am auit de(a lungul $ecolelor) chiar &i "n momentul de !a#
omenirea prime&te &oc dup# &oc, a$cult+nd ilnic &tiri de$pre vreun
con!lict $au altul. %ar lumina de$pre care vorbe$c eu e tocmai
$trig#tul "mpotriva ororilor r#boiului. E$te vorba de atitudini care n(
au !o$t niciodat# po$ibile "n trecut. E$te vorba de b#rbaii &i de
!emeile care $e bat pentru prima oar# "n i$toria omenirii $# pun#
cap#t nedrept#ilor $ub orice !orm# ar !i ele.
- 9orbe&ti de atitudinile intelectuale ale unui !oarte mic num#r
de oameni.
- /u. 9orbe$c de revoluia "n !iloo!ie) vorbe$c de$pre
ideali$mul din care $e vor na&te aciunile practice. A:a$ha, de&i au
at+tea de!ecte, trebuie $# li $e la$e timpul $# "&i realiee $inguri
vi$ele, "nelegi8
- A&a e; a intervenit 0oui$. 7i(a $#rit inima. C+t era de
vulnerabil 0oui$; %ac# $e "ntorcea contra lui... %ar el a continuat cu
calm, cu ra!inamentul lui obi&nuit> E$te lumea lor, nu a noa$tr#; a
$pu$ cu umilin#. E limpede c# noi am renunat la ea c+nd am ale$
nemurirea. /(avem nici un drept acum $# ne ame$tec#m "n lupta pe
care o duc. %ac# o !acem, le r#pim victoriile care i(au co$tat at+t de
$cump; P+n# &i "n ultimul $ecol progre$ele lor in de miracol, au !o$t
reparate nedrept#i care erau con$iderate inevitabile) pentru prima
oar# au devoltat o concepie de$pre adev#rata $olidaritate a
oamenilor.
- .inceritatea ta m# impre$ionea#, i(a r#$pun$ ea. Te(am
mena,at pentru c# te iube&te 0e$tat. Iar acum "neleg de ce te
iube&te. Ce cura, "i trebuie $#(mi vorbe&ti "n !elul ace$ta; %e&i dintre
toi cei preeni tu e&ti animalul de prad# cel mai rapace. Ucii !#r#
a ine cont de v+r$t#, de $e? $au de po!ta de via# a victimei.
- Atunci ucide(m#; a $trigat el. A$ta a& vrea $# !aci, nu $# ucii
!iine umane; /u te ame$teca "n viaa lor. Chiar dac# $e ucid "ntre
ei; 0a$#(le timp $# "&i realiee noile viiuni) la$#(le timp ora&elor
apu$ene, a&a corupte cum $unt, $# "&i propage idealurile "n "ntrega
lume de $u!erin# &i de mierie.
- Timp, a ro$tit 7aharet. A$ta cerem cu toii. Timp. Iar a$ta e$te
ceea ce trebuie $# o!eri.
A urmat o pau#.
A:a$ha nu voia $# $e uite la !emeia acea$ta) nu voia nici m#car
$# o a$culte. .imeam cum $e retrage "n $ine. =i(a retra$ m+na
dintr(a lui 7ariu$. .(a uitat "ndelung la 0oui$, apoi $(a "ntor$ $pre
7aharet, de parc# nu putea evita a$ta, iar !aa i(a devenit calm#,
dar crud#.
7aharet a continuat.
- Ai meditat "n t#cere la tot !elul de $oluii timp de $ecole. Ce(
n$eamn# pentru tine "nc# unul8 /(ai $# negi c# ace$t ultim $ecol a
!o$t plin de neprev#ut, c# progre$ul tehnologic realiat poate
a$igura hran#, ad#po$t &i $#n#tate tuturor popoarelor de pe p#m+nt.
- A&a $# !ie oare8 a r#$pun$ A:a$ha. Ura cea mai pro!und# "i
"nc#lea +mbetul. 0a a$ta a du$ progre$ul tehnologic8 Ce ici de
gaele to?ice, de bolile inventate "n laborator, de bombele care pot
di$truge "ntreaga planet#8 G+nde&te(te la accidentele nucleare care
au du$ la contaminarea hranei &i a apei pe continente "ntregi. 0a
armatele care continu# $# !ac# ce(au !#cut dintotdeauna, dar cu o
e!icien# $porit#. /obilii unei naii lichidai "ntr(o or# "ntr(o p#dure
"n#peit#) toat# intelectualitatea alteia, plu$ toi cei care poart#
ochelari, "mpu&cai "n mod $i$tematic. In .udan, toate !emeile
mutilate pentru a $ati$!ace gu$tul $oilor lor) "n Iran, copiii pu&i "n
!aa tunurilor;
- /u $e poate ca tu $# !i v#ut numai a&a ceva, a i$ 7ariu$. /u(
mi vine $# cred. A:a$ha, uit#(te la mine, a$cult# cu puin#
bun#voin# ce "ncerc $# $pun.
- /u contea# dac# crei $au nu crei; a $pu$ ea, l#$+ndu($e
pentru prima dat# "n voia m+niei. Tu n(ai acceptat ce(am "ncercat eu
$# e?plic. /(ai vrut $# cedei "n !aa imaginii per!ecte pe care(am
preentat(o eu. /u(i dai $eama ce dar "i o!er8 Cum "i $alve
$u!letul8 Ce e&ti dac# nu participi la planul meu8 Un b#utor de
$+nge, un uciga&;
*nc# n(o aui$em vorbind at+t de aprin$#. 7ariu$ $e preg#tea $#
r#$pund#, dar printr(un ge$t, a cerut t#cere. Apoi i(a luat la r+nd pe
.antino &i pe Armand.
- Tu, .antino, a $pu$. Ai !o$t &e!ul Copiilor "ntunericului din
Roma pe vremea c+nd credeau c# "mpline$c vrerea lui %umneeu
!#c+nd pe c#l#ii anaga,ai ai diavolului... *i aminte&ti ce $uperb era
$# ai un el, o credin#8 =i tu, Armand, conduc#torul vechiului grup
din Pari$. *i aminte&ti c+nd ,ucai rolul unui $!+nt al "ntunericului8
Aveai pe(atunci locurile voa$tre "ntre rai &i iad. 9# o!er acela&i
lucru, !#r# nici un !el de "n&el#torie; .untei "n $tare $# v# reg#$ii
idealurile pierdute8
/ici unul nu i(a r#$pun$. .antino era "mpietrit de groa#) rana lui
$ecret# $+ngera de(a dreptul. Pe chipul lui Armand nu $e putea citi
altceva dec+t di$perarea cea mai pro!und#.
Pe !aa ei a ap#rut o e?pre$ie "ntunecat# de !atalitate. Totul era
inutil. /ici unul dintre ei nu voia $# i $e al#ture. .(a uitat iar Ia
7ariu$.
- Preioa$a ta omenire; a ro$tit. /imic n(a "nv#at "n &a$e mii de
ani; "mi tot dai or cu idealurile &i $copurile ei; 0a curtea tat#lui meu
din Uru: erau "nelepi care &tiau c# cei !l#m+ni trebuie $# !ie
hr#nii. =tii ce(i lumea ta modern#8 Pe&terile unde $e petreceau
miracole $unt "nlocuite de televiiune, iar "ngerii morii $e preint#
$ub !orm# de elicoptere;
- <ine, dar ce !el de lume vrei tu8 a reluat 7ariu$. *i tremurau
m+inile. /u "i vine $# crei c# !emeile $e vor lupta $# "&i p#$tree
b#rbaii8
Ea a r+$. Apoi $(a "ntor$ $pre mine.
- .pune(le, 0e$tat. .(au b#tut pentru b#rbaii lor "n .ri(0an:a8
.au "n Iaiti8 Pe in$ula 0Ln:ono$ au !#cut ceva8
7ariu$ m# !i?a. A&tepta r#$pun$ul meu, a&tepta $# !iu de partea
lui. Eu voiam $# g#$e$c argumente, $# "nnod !irul acolo unde(l
l#$a$e el &i $# continuu pe aceea&i linie. %oar c# mintea mi $(a golit
bru$c de orice idee.
- A:a$ha, am $pu$. Te implor, opre&te v#r$area a$ta de $+nge.
/u mai o!eri oamenilor neadev#ruri, nu(i mai #p#ci.
A$ta era. Apelul meu era direct, brutal, dar era $ingurul adev#r
pe care(l puteam o!eri.
- E?act. C#ci a$ta(i e$ena problemei, a ad#ugat 7ariu$ cu
pruden#, pe un ton aproape rug#tor, umil. Ce le $pui tu, A:a$ha, e
o minciun#, o minciun# $uper$tiioa$#; /(au !o$t $u!iciente minciuni
p+n# acuma8 G+nde&te(te, $untem "ntr(o epoc# "n care omenirea $e
tree&te din vechile $uper$tiii, c+nd a detronat vechii ei.
- 7inciun#8 a "ntrebat ea. .(a retra$ de parc# ar !i primit o
palm#. Care(i minciuna8 9rei $# $pui c# mint c+nd le promit domnia
p#cii pe p#m+nt8 Vnd le $pun c# pe mine m# a&teptau pentru a o
"n!#ptui8 /u, nu(i nici o minciun#. Eu pot $# le o!er prima m#$ur# de
adev#r pe care(au avut(o vreodat#; Eu $unt cea pe care ei &i(o
imaginea#. .unt etern#, $unt atotputernic# &i(i voi ap#ra...
- *i vei ap#ra8 a "ntrebat 7ariu$. Cum poi tu $#(i aperi de
du&manii lor cei mai $+ngero&i8
- Ce du&mani8
- <olile, regina mea. 7oartea. /u ai puteri vindec#toare. /u poi
nici $# dai, nici $# $alvei viaa cuiva. Iar ei vor a&tepta e?act ace$t
gen de miracole. Tot ce poi !ace e $# ucii.
T#cere. Calm. Chipul ei tran$!ormat bru$c "ntr(o ma$c# !#r#
via#, a&a cum !u$e$e "n cript#. Privind drept "nainte cu ochii goi $au
poate concentr+ndu($e, nu &tiu.
/u $e auea nici un gomot, doar lemnele tro$nind "n !oc.
- A:a$ha, am &optit. Timp. Ceea ce i(a cerut 7aharet. Un $ecol.
/imica toat# pentru tine.
7(a privit uimit#. Am $imit $u!lul morii pe obra,i, d+ndu(mi
t+rcoale, ca atunci c+nd m# "ncoli$er# lupii, cu at+ta amar de ani "n
urm#, &i nici o ramur# de copac mai ,o$, de care $# m# apuc.
- .untei cu toii "mpotriva mea, nu(i a&a8 a &optit. P+n# &i tu,
prinul meu. E&ti du&manul meu. Iubitul meu e du&manul meu.
- Te iube$c ne$pu$ de mult; i(am r#$pun$. %ar nu te pot mini.
/u pot crede "n planul t#u; E complet gre&it;
Tocmai $implitatea &i elegana de care vorbe&ti tu "l !ac $# !ie
gre&it;
Cchii ei au trecut rapid pe$te chipurile lor. Eric era iar pe cale $#
intre "n panic#. 7ael clocotea de !urie.
- /u(i nici unul printre voi care $# treac# de partea mea8 a
continuat tot "n &oapt#. /ici unul care $# vrea $# tran$!orme "n
realitate vi$ul ace$ta ameitor8 /ici m#car unul care $# vrea $#
renune la lumea lui egoi$t# &i pitic#8 I $(a !i?at privirea pe Pandora.
Tu, de pild#, biat# vi$#toare, tulburat# "nc# de pierderea calit#ii tale
de om. /ici tu n(ai vrea $# te $alvei8
Pandora privea prin ea ca prin $ticl#.
- /u am gu$tul t#u de a ucide, a r#$pun$ ea molcom, &optit. 7ie
mi(e $u!icient $# urm#re$c c#derea unei !rune. /(am convingerea
c# din v#r$are de $+nge poate $# ia$# ceva bun. C#ci aici e mieul
problemei, regina mea. Crori $e "nt+mpl# "nc# pe tot p#m+ntul, dar
e?i$t# din ce "n ce mai muli oameni care le deplor#. %ac# tu te(
apuci $# !olo$e&ti a$t!el de metode, d+ndu(le numele de !apte bune,
dialogul cu omenirea $(a "ncheiat. A +mbit cu tri$tee. /u pot $#(i
!iu de !olo$. /(am nimic de o!erit.
A:a$ha n(a r#$pun$. Apoi iar#&i &i(a plimbat privirea de la unii la
alii. I(a m#$urat pe 7ael, pe Eric. Apoi pe @e$$e.
- A:a$ha, am reluat eu. I$toria e$te o lung# li$t# de nedrept#i,
nimeni nu neag# a$ta. %ar $oluiile $imple $(au dovedit "ntotdeauna
nepotrivite. R#$pun$urile apar doar din comple?itate. %oar prin
comple?itate $e chinuie oamenii $# !ie cin$tii) e un proce$ mai lent,
mai "ncurcat, dar e $ingurul po$ibil. .implitatea cere un $acri!iciu
prea mare. A&a a !o$t "ntotdeauna.
- A&a e, a intervenit 7ariu$. E?act a&a. *n teorie, ca &i "n
practic#, $implitatea e $inonim# cu cruimea. Ceea ce propui tu e
plin de cruime;
- /(avei nici un pic de umilin# "n voi8 a "ntrebat bru$c. .(a
"ntor$ de la mine la 7ariu$. /u avei nici un pic de bun#voin# de a
"nelege8 .untei at+t de m+ndri, at+t de arogani, cu toii; 9rei ca
lumea $# r#m+n# e?act cum e, doar ca $# v# $ati$!acei po!tele
voa$tre;
- /ici g+nd, a r#$pun$ 7ariu$.
- Ce v(am !#cut ca $# !ii cu toii at+t de pornii "mpotriva mea8
a "ntrebat. Iar m(a privit, apoi pe 7ariu$ &i, "n cele din urm#, pe
7aharet. 7# a&teptam la arogan# de la 0e$tat. 7# a&teptam la
platitudini &i retoric# goal#, la idei nepu$e niciodat# "n practic#. %ar
de la muli dintre voi m# a&teptam la mai mult. Ah, cum m#
deam#gii; Cum putei da cu piciorul unui de$tin gata !#urit pentru
voi8 Ai putea !i $alvatorii omenirii; Cum putei nega ce(ai v#ut cu
ochii vo&tri8
- %ar vor vrea la un moment dat $# &tie cine $untem, a r#$pun$
.antino. =i o dat# ce vor a!la, $e vor "ntoarce "mpotriva noa$tr#. 9or
vrea $+ngele care(i !ace nemuritori, cum $e "nt+mpl# mereu.
- P+n# &i !emeile vor $# tr#ia$c# ve&nic, a $pu$ rece 7aharet.
P+n# &i ele vor ucide pentru a$ta.
- A:a$ha, e o inepie, a i$ 7ariu$. /u $e poate "n!#ptui. *n
Cccident, lip$a de "mpotrivire e de neconceput.
- E$te un plan baat pe o viiune crud# &i primitiv#, a intervenit
7aharet cu un di$pre rece.
A:a$ha iar $(a "nnegrit de !urie. %ar p+n# &i !urioa$#, !rumu$eea
"i r#m+nea "ntreag#.
- 7i te(ai opu$ dintotdeauna; i(a $pu$ lui 7aharet. Te(a&
di$truge imediat dac# a& putea. I(a& !ace pra! pe toi cei la care ii.
.(a l#$at o t#cere de plumb. 0e $imeam !rica celorlali, de&i nici
unul nu "ndr#nea $# $e mi&te $au $# vorbea$c#.
7aharet a "ncuviinat din cap. A +mbit cu $ub+nele$uri.
- Tu e&ti cea arogant#, a r#$pun$ ea. Tu e&ti cea care n(a
"nv#at nimic. Tu e&ti cea care nu te(ai $chimbat de &a$e mii de ani.
.u!letul t#u r#m+ne la !el de imper!ect, "n vreme ce omenirea a
atin$ culmi pe care n(ai cum $# le "nelegi. *n iolarea ta, $cutit# de
orice anali# $au contraicere, ai avut tot !elul de vi$e, ca milioanele
de muritori) iar acum ie&i din t#cerea ta &i e&ti gata $#(i pui "n
practic# vi$urile $pre binele omenirii8 9ii cu ele la ma$a acea$ta,
printre cei c+iva din neamul t#u, dar ele nu rei$t# criticilor. /(ai
cum $# le aperi. Ar putea oare cineva8 =i ne $pui nou# c# neg#m ce
vedem cu ochii no&tri; '#r# grab#, 7aharet $(a ridicat de pe $caun.
.(a aplecat u&or "n !a#, cu degetele $pri,inite pe ma$#. *ng#duie(mi
$# $pun eu ce e de v#ut, a continuat. Acum &a$e mii de ani, c+nd
oamenii credeau "n duhuri, a avut loc un accident oribil &i irever$ibil)
a !o$t "n $ine un eveniment la !el de "ngroitor ca &i copiii mon$truo&i
care $e na$c din c+nd "n c+nd printre muritori &i pe care natura nu(i
la$# $# tr#ia$c#. /umai c# tu, ag#+ndu(te de via#, "mpin$# de
propriile dorine, "mp#un+ndu(te cu drepturile tale rege&ti, ai re!uat
$# "ngropi acel accident o dat# cu tine pentru totdeauna. .copul t#u
a devenit acela de a(l $ancti!ica. %e a(l tran$!orma "ntr(o mare &i
glorioa$# religie) &i(n iua de ai tot a$ta vrei. %ar n(a !o$t dec+t un
accident, o di$tor$iune, nimic mai mult.
Prive&te acum "n urm# la toate epocile care au trecut din
momentul acela mon$truo$ &i negru. Uit#(te la celelalte religii care(
au ap#rut, baate tot pe magie, "n urma unei apariii $au a unei voci
din cer) baate pe intervenia $upranaturalului "ntr(o !orm# $au alta
- miracole, revelaii, un mort ridic+ndu($e din morm+nt;
Prive&te e!ectul pe care l(au avut ace$te religii, mi&c#rile care au
m#turat milioane de oameni din caua !anati$mului. Uit#(te la ce(au
adu$ ele "n i$toria omenirii. 0a r#boaiele care $(au produ$) la
per$ecuiile &i ma$acrele care(au ivor+t din ele. 0a $clavia la care
au !o$t $upu$e at+tea mini umane, la preul credinei &i a elului
religio$.
/e pove$te&ti nou# c# mor copii "n Crient, "n numele lui Allah, c#
$tau "n !aa tunurilor &i "n calea bombelor.
.au de$pre r#boiul "n care o mic# naie european# a c#utat $#
e?termine o $eminie "ntreag#... /u cumva tot un mare plan $piritual
de creare a unei lumii noi a !o$t punctul de plecare8 Ce(&i aduce
omenirea aminte din toate ace$tea8 0ag#rele morii, cuptoarele "n
care(au !o$t ar&i oameni, cu miile. Ideile nu mai e?i$t#;
*i $pun eu, am !i "n mare "ncurc#tur# dac# ar trebui $# hot#r+m
ce e mai nociv - religia $au ideologia8 Intervenia $upranaturalului
$au $oluia $impl#, ab$tract#, logic#8 Am+ndou# au $c#ldat
p#m+ntul "n $u!erin#) am+ndou# au pu$ omenirea, &i la propriu, &i
la !igurat, "n genunchi.
/u(i dai $eama8 /u omul e$te du&manul omenirii, ci iraionalul)
$piritualul de$p#rit de material) de$p#rit de b#taia inimii, de
$+ngele din vine.
/e acui pe noi de l#comie. %ar l#comia ne e $alvarea; /oi &tim
m#car ce $untem) ne cunoa&tem limitele &i p#catele) tu nu i le(ai
cuno$cut niciodat#.
Acum ai vrea $# o iei de la cap#t, nu(i a&a8 .# aduci o nou#
religie8 C nou# revelaie8 Un nou val de $uper$tiii, de $acri!icii &i de
moarte.
- 7ini, a r#$pun$ A:a$ha, "ncerc+nd din greu $# "&i $t#p+nea$c#
!uria. *i bai ,oc de toat# !rumu$eea la care vi$e eu) "i bai ,oc
pentru c# tu n(ai nici un vi$.
- 'rumu$eea e acolo, a!ar#; a i$ 7aharet. Ea nu merit#
violena ta; E&ti at+t de nemiloa$#, "nc+t vieile pe care le(ai
di$truge nu contea# "n nici un !el pentru tine; Cum n(au contat
niciodat#;
Ten$iunea deveni$e in$uportabil#. 7i(au ap#rut broboane de
$udoare de $+nge. Toi intra$er# "n panic#. 0oui$ "&i pleca$e capul &i(
&i acoperi$e !aa cu m+inile. %oar %aniel r#m+nea vr#,it de
$pectacol. Armand $e mulumea $# o privea$c# pe A:a$ha, ca &i
cum toat# pove$tea a$ta nu mai depindea de noi.
A:a$ha, t#cut#, era "n plin# lupt# interioar#. Apoi &i(a rec#p#tat
"ncrederea "n $ine.
- 7ini ca de obicei, $(a "nc#p#+nat $# repete cu di$perare. %ar
nu contea# dac# e&ti $au nu de partea mea. Am $#(mi realie
planul cu $au !#r# tine. Am $# tran$!orm "n bine acel r#u pe care
acum &a$e mii de ani, graie ie &i $urorii tale, l(am avut de $u!erit "n
ara mea) o $#(l tran$!orm "n <etleemul unei noi ere, aduc+ndu(l din
tenebrele trecutului &i ar#t+ndu(l lumii "ntregi) pacea va domni, "n
!ine, pe p#m+nt. /imic bun nu $(a !#cut pe lume !#r# $acri!iciu, !#r#
cura,. %ac# v# "ntoarcei cu toii "mpotriva mea, dac# "mi opunei
rei$ten#, am $# cree "ngeri mai buni dec+t voi, ca $# m#
$ervea$c#.
- /u, n(ai $# !aci nimic din toate a$tea, i(a t#iat(o $curt 7aharet.
- A:a$ha, te implor, a intervenit 7ariu$. Acord#(ne timp.
Accept# doar $# a&tepi, $# te mai g+nde&ti. Accept# c# nimic nu
trebuie $# "nceap# "n clipa acea$ta.
- %a, am in$i$tat &i eu. %#(ne timp. 9ino cu mine. .# plec#m din
ca$a a$ta - tu, eu &i 7ariu$ - $# l#$#m "n urm# vi$urile &i viiunile
&i $# viit#m lumea real#.
- Ah, cum m# in$ultai, cum m# umilii, a ro$tit "n &oapt#.
.e adre$a lui 7ariu$, dar era gata(gata $# $e "ntoarc# "mpotriva
mea.
- .unt at+tea locuri, at+tea lucruri, a $pu$ el, pe care a& vrea $#
i le ar#t; %#(mi acea$t# ocaie, A:a$ha, doar am avut gri,# de tine
&i te(am ap#rat timp de dou# mii de ani...
- Pe tine "n$ui te(ai ap#rat; Ei(ai prote,at $ur$a puterii, $ur$a
r#ului din tine;
- Te implor, A:a$ha, a $pu$ 7ariu$. %ac# vrei, cad &i "n
genunchi "n !aa ta. %oar o lun#, vino cu mine, $# vorbim, $#
e?amin#m totul...
- Ce me$chin#rie, ce egoi$m; a murmurat A:a$ha. /u $imii
nici o "ndatorire !at# de lumea care v(a !#cut ce $untei, nici o
datorie pentru darul pe care(l avei, ca $# v# $chimbai din demonii
care $untei "n ei8 .(a "ntor$ bru$c $pre mine, indignarea
r#$p+ndindu(i($e pe toat# !aa. =i tu, prinul meu, care ai intrat "n
cripta unde #ceam ca 'rumoa$a din P#durea Adormit#, tu, care m(
ai treit din nou la via# cu $#rutul t#u pa$ionat. /ici tu nu vrei $# te
r#g+nde&ti8 Pentru iubirea noa$tr#; Iar#&i "i ap#ru$er# lacrimi "n
ochi. Trebuie neap#rat $# !ii &i tu de partea lor8 7i(a luat !aa "ntre
m+ini. Cum poi $# m# tr#dei8 Cum poi $# tr#dei un a$t!el de vi$8
/u ai "n ,ur dec+t !iine lene&e, "n&el#toare, pline de r#utate. %ar
inima ta era pur#. Ai dat dovad# de un cura, care trecea dincolo de
in$tinctul de con$ervare. Ai avut &i tu vi$uri;
/u aveam ce $# r#$pund. =tia. Probabil c# &tia mai bine dec+t
mine. /u vedeam dec+t $u!erina din ochii ei negri. %urerea,
ne"nelegerea) $u!erina pe care o $imea de,a pentru di$pariia mea
$igur#.
A p#rut bru$c paraliat#. Eu "n$# nu mai puteam !ace nimic
acum) nici pentru $alvarea celorlali, nici pentru mine. C iubeam;
%ar nu puteam $# !iu de partea ei; "n g+nd, i(am cerut "nelegere &i
iertare.
Avea chipul "ngheat, de parc# era iar "n a$cultarea vocilor)
parc# m# a!lam din nou "n cript#, "n !aa tronului ei, unde $t#tea
eap#n# cu privirea "n gol.
- Pe tine am $# te ucid primul, prinul meu, a $pu$, m+ng+indu(
m# cu bl+ndee. 9reau $# te &tiu ab$ent. /(am puterea $# m# uit la
tine &i $# "i cite$c tr#darea "n ochi.
- %ac#(i !aci cel mai mic r#u, ace$ta ne va !i $emnalul, a
avertiat(o 7aharet. /e vom uni cu toii "mpotriva ta.
- Adic#, "mpotriva voa$tr#; a r#$pun$ ea, privind(o pe 7aharet.
C+nd voi i$pr#vi cu cel pe care(l iube$c, o $#(i ucid pe cei pe care(i
iube&ti tu) care ar !i trebuit $# nu mai e?i$te) o $# di$trug tot ce o $#
pot. .pune(mi "n$#, pe mine cine are $# m# di$trug#8
- A:a$ha, a &optit 7ariu$.
.(a ridicat $# $e apropie de ea, dar "ntr(o !raciune de $ecund#,
cu un $implu ge$t, l(a tr+ntit la p#m+nt. I(am auit ip#tul c+nd a
c#ut. .antino $(a repeit $#(l a,ute $# $e ridice.
.(a uitat din nou la mine) apoi &i(a pu$ m+inile pe umerii mei, la
!el de bl+nd# &i de iubitoare ca mai "nainte. Prin p+na de lacrimi
care m# orbea i(am v#ut cel mai tri$t +mbet.
- Prinul meu, !rumo$ul meu prin.
QhaLman $(a ridicat de la ma$#. Eric $(a ridicat. 0a !el &i 7ael.
Apoi $(au ridicat &i cei tineri, ultima a !o$t Pandora, care $(a du$
l+ng# 7ariu$.
Ea mi(a dat drumul. .(a ridicat &i ea "n picioare. /oaptea era at+t
de calm#, "nc+t p#durea p#rea $# $u$pine dincolo de geamuri.
Toate ace$tea $unt opera mea, eu eram $ingurul "nc# a&eat, nu
m# uitam la nici unul, m# uitam "n gol. *mi treceam "n revi$t# mica
mea via# $tr#lucit#, micile mele trium!uri, micile mele tragedii,
vi$ul de(a trei eia, vi$urile mele de$pre bine, de$pre glorie.
Ea ce !#cea8 0e m#$ura puterile8 .e uita de la unul la altul, apoi
iar la mine. Parc# era o $tr#in# ce m# privea dintr(un turn "nalt.
Acum va veni !ocul, 0e$tat. .# nu(ndr#ne&ti $# te uii la Gabrielle
$au la 0oui$, $# nu cumva $#(nceap# cu ei. 7ori tu mai "nt+i, a&a n(o
$# !ii $ilit $#(i vei murind pe ei.
Partea cea mai "ngroitoare e c# ai $# mori !#r# $# &tii cine
c+&tig# la urm# - ea $au noi, $au dac# di$p#rem deodat# cu toii.
Cum n(ai $# &tii de$pre ce era vorba, nici ce $emni!icaie avea vi$ul
acela ble$temat cu gemenele &i nici de unde $e trage neamul
no$tru. Pur &i $implu, n(o $# &tii niciodat#.
Acum pl+ngeam &i la !el !#cea &i ea, era din nou !iina aceea
tandr# &i !ragil#, cea pe care o inu$em "n brae la .anto(%omingo,
cea care avea nevoie de mine. %ar acea$t# $l#biciune n(avea $# o
di$trug#, de&i pe mine m# di$trugea "n mod $igur.
- 0e$tat, a ro$tit ea, de parc# tot nu(i venea $# cread#.
- /u te pot urma, i(am r#$pun$ cu vocea !r+nt#. *ncet, m(am
ridicat "n picioare. /u $untem "ngeri, A:a$ha) nici ei. Cei mai muli
avem o $ingur# dorin#> $# !im oameni. Umanitatea a devenit mitul
no$tru.
Era un $upliciu $# o prive$c. 7(am g+ndit la $+ngele ei trec+nd "n
vinele mele, la puterile pe care mi le d#du$e. 0a lungul no$tru voia,
printre nori. 7i(am amintit de eu!oria care m# cuprin$e$e "n $atul
haitian, c+nd $o$i$er# !emeile cu lumin#ri aprin$e &i c+nt+nd.
- E$te ceea ce vom retr#i, iubitul meu, a murmurat. Adun#(i
cura,ul, vom retr#i acele clipe;
0acrimile de $+nge i $e "nnodau "n b#rbie. *i tremura bua, iar
!runtea(i neted# $e "ncrei$e de ridurile di$per#rii.
Apoi $(a "ndreptat. =i(a purtat privirea "n alt# direcie, iar !aa i $(
a neteit, la !el de per!ect# ca "ntotdeauna. Privea dincolo de noi,
$imeam cum "&i concentrea# puterile ca $# m# ucid#) ceilali ar
trebui $# intervin# c+t $e poate de iute. 9oiam $# intervin# - ca &i
cum ar !i !o$t vorba de a(i "n!ige un pumnal "n piept. Ar trebui $# o
lovea$c# imediat, tot repetam "n minte, cu lacrimile &iroindu(mi pe
obra,i.
%ar $e(nt+mpla altceva. 9enea de undeva un $unet muical
amplu &i dulce. .ticl# $part#, multe geamuri $parte. %aniel a dat
imediat $emne de mare agitaie. 0a !el &i @e$$e. Cei b#tr+ni $t#teau
"mpietrii, "n a$cultare. Alte geamuri $parte) cineva intra printr(unul
dintre numeroa$ele portaluri ale ace$tei ca$e enorme.
Ea $(a tra$ un pa$ "nd#r#t. A tre$#rit de parc# ar !i avut o viiune)
din puul $c#rii $(a auit un puternic $unet $ec. Cineva era pe
palierul de la eta,ul in!erior.
.(a "ndep#rtat de ma$#, $(a tra$ $pre &emineu. P#rea din ce "n ce
mai "n!rico&at#.
Era oare cu putin#8 =tia cine vine, era vorba de "nc# cineva
$tr#vechi8 %e a$ta "i era oare team#8 C# "mpreun# cu !iina care
venea, cei preeni aveau $# !ie mai puternici dec+t ea8
/u, g+ndurile ei nu erau at+t de raionale, de calculate) pierdea
b#t#lia cu ea "n$#&i. C p#r#$ea tot cura,ul. Era "nvin$# de nevoia de
a !i cu ceilali, de $ingur#tatea ei pro!und#, la urma urmelor; Totul
"ncepu$e o dat# cu rei$tena mea, cei de !a# o "nt#ri$er#, ca la
urm# eu $#(i dau lovitura !inal#, re!u+nd(o. Acum p#rea
tran$!igurat#, a$cult+nd acel $unet inten$, imper$onal, care !#cea
ecou "n culoar. %ar ea &tia cine era per$oana aceea, de a$ta "mi
d#deam $eama. Cu toii &tiau.
Kgomotul $(a inten$i!icat. 9iitatorul urca ultimele trepte.
0ucarna din tavan &i $tructura metalic# $e cutremurau de r#$unetul
!iec#rui pa$.
- %ar cine vine8 am "ntrebat bru$c.
/u mai puteam $uporta. %in nou "mi ap#ru$e imaginea
gemenelor &i a mamei moarte.
- A:a$ha; a ro$tit 7ariu$. %#(ne timpul de$pre care vorbeam.
/u te l#$a purtat# de !urie. E de a,un$;
- %e(a,un$ pentru ce8 a $trigat ea a$cuit, aproape $#lbatic.
- Pentru viaa noa$tr#, A:a$ha, $pu$e el, $# ne(o p#$tr#m cu
toii;
0(am auit pe QhaLman r"+nd u&urel, el care nu $co$e$e nici o
vorb#.
Pa&ii a,un$e$er# "n dreptul u&ii.
7aharet era l+ng# u&#, "mpreun# cu 7ael. Eu nici nu(i v#u$em
mi&c+ndu($e.
Apoi am v#ut cine &i ce era. 'emeia pe care o #ri$em "naint+nd
prin ,ungl#, d+nd p#m+ntul cu ghearele la o parte ca $# ia$# din
$tr#!unduri, merg+nd :ilometru dup# :ilometru pe c+mpia pu$tie.
Era cu $iguran# $ora geam#n# din vi$ul pe care nu(l "nele$e$em
niciodat#; Acum era "n cadrul u&ii, "n lumina $c#ut# de pe $car#,
privind(o !i? pe A:a$ha, retra$# de cealalt# parte a camerei, cu
$patele la peretele de $ticl# &i la !oc.
%oamne, ce $pectacol preenta !iina acea$ta; Toi ceilali au
r#ma$ cu gura c#$cat# de mirare, p+n# &i cei mai v+r$tnici, chiar &i
7ariu$.
Era acoperit# din cap p+n#(n picioare de un $trat de lut, p+n# la
&uviele lungi de p#r. Coa,a a$ta, cr#pat#, ici(colo c#ut#, p#tat# de
ploaie, "i era ca o a doua piele, lutul "i acoperea braele &i picioarele
goale, a&a c# "ntregul ei corp p#rea !#cut din lut. 'aa "i era
tran$!ormat# "ntr(o ma$c#. Cchii "i $tr#pungeau ma$ca, goi, cu
cearc#ne vineii. Era acoperit# cu o drean#, un $oi de p#tur#
murdar# &i rupt#, legat# cu o !unie "n ,urul taliei.
Ce impul$ urma$e !iina acea$ta pentru a c#uta un ve&m+nt, ce
in$tinct uman al pudorii "i dicta$e ace$tui cadavru viu $# $e oprea$c#
&i $# con!ecionee ace$t ve&m+nt $implu, ce re$t de umanitate "i
impu$e$e ge$tul8
0+ng# ea, privind(o !#r# $#(&i cread# ochilor, velta 7aharet
p#rea c# pierde toate !orele, gata $# $e pr#bu&ea$c#.
- 7e:are; a murmurat ea.
%ar !emeia nici n(a v#ut(o, nici n(a auit(o) ea o privea !i? pe
A:a$ha, av+nd "n ochi o lucire animalic#, ne"n!ricat#, plin# de
viclenie. A:a$ha $(a "ntor$ la ma$#, ma$a o de$p#rea de creatura
acea$ta, iar !aa i(a devenit dur#, ochii i $(au umplut de o ur#
nedi$imulat#.
- 7e:are; a $trigat 7aharet.
A "ntin$ m+inile &i a "ncercat $# o prind# de umeri &i $# o "ntoarc#
$pre ea.
'emeia a ridicat m+na dreapt#, "mping+nd(o c+t colo pe 7aharet
care $(a ibit cu $patele de peretele de $ticl#, c+tiva metri mai
"ncolo.
Peretele a vibrat, dar nu $(a $part. 7aharet l(a atin$ cu gri,# cu
degetele, apoi cu graia !luid# a unei pi$ici a $#rit drept "n braele lui
Eric care $e repei$e $# o a,ute.
Ace$ta a tra$(o imediat $pre u&#. C#ci dup# aceea !emeia
d#du$e o lovitur# enormei me$e "mping+nd(o la o parte din calea ei.
Gabrielle &i 0oui$ $(au gr#bit $# $e re!ugiee "n unghiul nordic al
$#lii, "n vreme ce .antino &i Armand au luat(o "n partea cealalt#,
c#tre 7ael, Eric &i 7aharet.
/oi, ceilali, care eram de cealalt# parte a me$ei, doar ne(am dat
c+iva pa&i "nd#r#t, "n a!ar# de @e$$e, care $e depla$a$e $pre u&#.
A,un$e$e l+ng# QhaLman &i, privindu(l acum, mi(am dat $eama
c#(i !lutura pe bue un +mbet $ubire, amar.
- <le$temul, regina mea, a ro$tit el cu o voce care $e ridica,
umpl+nd "ntreaga $al#.
'emeia $(a oprit bru$c auindu(l, dar nu $(a "ntor$. A:a$ha, cu
!aa lucindu(i "n lumina de la !oc, tremura "n mod viibil, iar lacrimile
"i curgeau din nou.
- Unii "mpotriva mea, cu toii; a $pu$ ea. /u(i nici unul care $#
vrea $# treac# de partea mea;
7(a privit in$i$tent "n vreme ce !emeia $e apropia de ea.
Cu picioarele pline de noroi g+riind covorul, cu gura u&or
"ntrede$chi$# &i cu braele at+rn+ndu(i pe l+ng# corp cu degetele
cri$pate, necuno$cuta "nainta amenin#toare, cu pa&i leni.
QhaLman a vorbit iar#&i, !#c+nd(o din nou $# $e oprea$c#.
Era o alt# limb# cea "n care a $trigat, iar volumul vocii era de(
acum cel al unui tunet. Am "nele$ doar !r+nturi de traducere.
- Regin# a damnailor...c+nd vei !i la apogeu...eu te voi
r#$turna...
Cam a$ta a !o$t tot ce(am "nele$. 'u$e$e ble$temul aruncat de
7e:are - !emeia acea$ta - a$upra reginei.
Toi cei preeni "nelegeau de$pre ce era vorba, &tiau de$pre
ble$tem. Totul avea leg#tur# cu vi$ul acela ciudat &i ine?plicabil.
- Ah, nu, copiii mei; a ipat bru$c A:a$ha. /u ai terminat cu
mine;
Am $imit cum "&i aduna puterile) $e vedea cum i $e "ncordea#
corpul, cu bu$tul "nainte, cu m+inile ridicate &i degetele "ncovoiate.
Raa a lovit(o pe !emeie drept "n piept, a "mpin$(o "nd#r#t, dar a
reacionat in$tantaneu. .(a "ndreptat &i ea, ochii i $(au de$chi$ larg,
&i $(a aruncat at+t de repede cu m+inile "n !a#, $pre regin#, c# nici
n(am $e$iat mi&carea.
%egetele pline de n#mol $(au "ntin$ $pre A:a$ha) am v#ut !aa
A:a$hei c+nd a !o$t apucat# de p#rul ei lung negru. I(am auit
ip#tul. Apoi pro!ilul, c+nd capul a ibit geamul &i l(a !#cut !#r+me,
iar $ticla a "nceput $# cad# "n buc#i mari, a$cuite.
Un &oc violent m(a $tr#b#tut) nu mai puteam nici $# re$pir, nici
$# m# mi&c. Am c#ut pe podea. /u(mi puteam controla membrele.
Trupul !#r# cap al A:a$hei $(a ro$togolit l+ng# peretele de $ticl#
$part, "n vreme ce alte buc#i de $ticl# picau "n continuare cu
gomot. Pe toat# $ticla &iroia $+ngele. 'emeia aceea inea capul
t#iat al A:a$hei de plete;
Cchii A:a$hei au clipit &i $(au de$chi$ larg. Gura i $(a de$chi$, de
parc# ar !i vrut $# ipe din nou.
Apoi $(a !#cut "ntuneric "n ,urul meu) parc# $e $tin$e$e &i !ocul
din &emineu, dar nu era adev#rat, c#ci "n clipa "n care m(am
ro$togolit pe ,o$, ip+nd &i "ntin+nd m+na involuntar $pre el, i(am
v#ut $clipirea ca printr(o cea# "ntunecat#, cu nuane ro&ietice.
Am "ncercat $# m# ridic, dar n(am putut. 7ariu$ m# $triga, l(am
auit, m# chema pe nume prin telepatie.
Apoi m(am ridicat un pic, cu toat# greutatea ap#$+nd pe braele
&i picioarele cuprin$e de dureri.
Cchii A:a$hei erau !i?ai pe mine. Capul "i era !oarte aproape de
mine, l(a& !i putut atinge, iar corpul era "ntin$ pe $pate &i din g+t
+&nea $+ngele. <ru$c, i(a trecut un !ior prin braul drept, care $(a
ridicat, apoi a c#ut iar. Apoi $(a ridicat din nou, cu m+na at+rn+ndu(
i. *ncerca $# apuce capul;
Eu a& !i putut $# o a,ut; A& !i putut !olo$i puterile pe care mi le
d#du$e $#(ncerc $#(l mi&c, $# o a,ut $# a,ung# la el. Cum m#
chinuiam $# v#d ceva prin lumina diminuat#, corpul $(a cl#tinat, a
tremurat, apoi a c#ut mai aproape de cap.
Gemenele priveau $cena. Erau l+ng# cap &i l+ng# corp. 7e:are,
privind la cap cu privirea "nceo&at#, cu ochii aceia "ncercuii de
cearc#ne vineii. 7aharet, d+ndu(&i parc# ultima $u!lare,
"ngenuncheat# l+ng# $ora ei &i l+ng# corpul 7amei. *n vremea a$ta,
"n ,urul meu $ala era din ce "n ce mai rece &i mai "ntunecat#, iar !aa
A:a$hei p#li$e, deveni$e alb#, ca de $trigoi, de parc# orice lumin#
din#untru $e $tingea.
Ar !i trebuit $# tremur de !ric#) ar !i trebuit $# m# $imt teroriat,
$imind cum m# atinge $u!larea "ngheat# a morii, dar eu pl+ngeam
"n hohote &i $imeam cum m# cuprinde "n acela&i timp o ciudat#
bucurie, c#ci, "n $!+r&it, "mi d#deam $eama la ce priveam>
- E $cena din vi$, am $pu$. Propria mea voce parc#(mi a,ungea
la urechi de departe. .unt gemenele &i trupul mamei, nu vedei8 E
imaginea din vi$;
%in capul A:a$hei $e $curgea $+nge, repede ab$orbit de covor)
7aharet $e pr#bu&ea, $pri,inindu($e "n m+ini, 7e:are p#rea la !el de
$!+r&it#, aplecat# pe$te corpul 7amei, dar eu vedeam aceea&i
imagine, acum "mi d#deam $eama de ce avu$e$em vi$ul, acum "i
"nelegeam $emni!icaia;
- 'e$tinul !unerar; a $trigat 7ariu$. Inima &i creierul, una dintre
voi trebuie $# le "nghit# repede, e $ingura noa$tr# &an$#.
%a, a$ta era. Ele &tiau; /imeni nu trebuia $# le(o $pun#. =tiau;
Ace$ta era "nele$ul; Cu toii v#u$er# $cena, cu toii &tiau. 7i(
am dat $eama de toate ace$tea "n vreme ce "nchideam ochii.
<ucuria aceea ciudat# mi(a dat un $entiment de "ntregire, de
"ncheiere a unui ciclu. .entimentul c# &i eu &tiam;
Apoi am "nceput $# plute$c, pluteam prin ceaa aceea rece,
neagr#, de parc# eram iar#&i "n braele A:a$hei, ca &i cum ne
ridicam "mpreun# $pre $tele.
Un gomot $trident, ceva ce $(a $part, m(a adu$ "napoi. /u eram
"nc# mort, dar agoniam. %ar cei pe care(i iubeam, ei ce !#ceau8
0upt+ndu(m# "n continuare $#(mi p#$tre viaa, am "ncercat $#
de$chid ochii, dar p#rea $# !ie impo$ibil. Apoi le(am #rit pe ele prin
bena "ngro&at#> cele dou# gemene, cu p#rul lor ro&u $tr#lucind de
la !oc - una inea cu degetele pline de noroi creierul $+nger+nd,
cealalt# avea "n m+n# inima $+nger+nd#. Erau aproape moarte &i
ele, aveau ochii "nceo&ai, braele li $e mi&cau ca prin ap#. A:a$ha
"nc# privea drept "nainte, cu gura de$chi$#, cu $+ngele &iroind din
craniul $part. 7e:are a ridicat creierul la gur#) 7aharet i(a pu$ "n
cealalt# m+n# inima) 7e:are le(a "nghiit pe am+ndou#.
Iar#&i $(a !#cut ben#. /u mai era nici !ocul, nici vreun alt punct
de re!erin#) nici o $enaie "n a!ara durerii. /u mai eram dec+t
durere, c#ci nu mai aveam nici membre, nici ochi, nici gur# $# $pun
ceva. %urere v+cnitoare, electric#) n(o puteam atenua "n nici un
chip, nici mi&c+ndu(m#, nici "ncord+ndu(m#, nici l#$+ndu(m# purtat
de ea. %oar durere.
Totu&i, m(am mi&cat. 7# t+ram pe ,o$. Prin toat# durerea, am
$imit bru$c a$primea covorului, am $imit cum mi $e "n!und#
picioarele "n el, de parc# a& !i "ncercat $# urc pe o coa$t# abrupt#.
Apoi am auit "n $patele meu tro$netul inimitabil al !ocului, am
$imit curentul de aer prin geamurile $parte &i mi(au a,un$ la n#ri
acele dulci par!umuri ce $e ridicau din p#dure &i p#trundeau "n
"nc#pere. 7(a $tr#b#tut un !ulger violent din cap p+n# "n picioare,
trec+ndu(mi prin !iece mu&chi, prin !iece por. <raele &i picioarele nu
m# mai a,utau. Apoi totul $(a oprit.
%urerea a "ncetat.
K#ceam acolo, r#$u!l+nd din greu, uit+ndu(m# la re!lecia
$tr#lucitoare a !ocului pe tavanul de $ticl# &i umpl+ndu(mi pl#m+nii
cu aer, dar bru$c mi(am dat $eama c# iar pl+ngeam, cu inima !r+nt#,
ca un copil.
Gemenele erau "n genunchi, cu $patele la noi) "nl#nuite, una "n
braele celeilale, cu capetele ating+ndu($e, cu p#rul ame$tec+ndu(
$e, $e m+ng+iau una pe alta cu tandree, cu bl+ndee, ca &i cum $e
"nelegeau doar ating+ndu($e.
Eu nu(mi puteam $t#p+ni hohotele. 7(am "ntor$ pe o parte, cu
braul $ub cap, &i mi(am v#r$at "n continuare lacrimile.
7ariu$ era l+ng# mine. =i Gabrielle. 9oiam $# o iau "n brae pe
Gabrielle. 9oiam $#(i $pun toate lucrurile pe care &tiam c# ar trebui
$# i le $pun - c# totul $e(ncheia$e cu bine pentru noi, c# $(a
terminat totul - dar nu eram "n $tare.
Apoi, "nceti&or, am "ntor$ capul $# mai prive$c o dat# chipul
A:a$hei, chipul "i era "nc# intact, de&i toat# albeaa $e du$e$e, era
palid &i tran$parent, ca de $ticl#; P+n# &i ochii, $uperbii ei ochi negri
ca cerneala, deveneau tran$pareni, de parc# li $e ducea pigmentul)
totul !u$e$e doar e!ectul $+ngelui.
P#rul moale i $e aduna$e m#t#$o$ $ub obra, iar $+ngele
coagulat era lucio$ &i ro&u ca rubinul.
/u m# puteam opri din pl+n$. /ici nu voiam. Am "ncercat $#(i
pronun numele, dar m(am "necat. Parc# ceva nu(mi d#dea voie. /(
ar !i trebuit $# o !ac niciodat#. /(ar !i trebuit $# urc nicic+nd treptele
acelea de marmur#, n(ar !i trebuit $# o $#rut.
.e treeau toi la via#. Armand "i $u$inea pe %aniel &i pe 0oui$,
care erau ameii &i nu $e puteau ine "nc# pe picioare) QhaLman $e
apropia$e, cu @e$$e l+ng# el) nici ceilali nu p#i$er# nimic. Pandora,
tremur+nd, cu gura chinuit# de pl+n$, $t#tea deoparte, cu braele
$tr+n$e "n ,urul trupului, de parc#(i era !rig.
.(au "ntor$ $pre noi &i gemenele, 7aharet cu braul pe dup#
umerii lui 7e:are. 7e:are privea !i? "nainte, !#r# e?pre$ie, !#r#
"nelegere, ca o $tatuie vie. 7aharet a $pu$ atunci>
- Privii; Acea$ta e Regina damnailor.
PARTEA A CI/CEA
$$$LUME
1R1 DE S-R#IT"
AMIN
.unt lucruri ce !ac a$!initul $enin,
iar amarul "n Rembrandt "l $chimb#.
%ar ade$ea $curgerea iute a vremii
*&i r+de de noi "n !lac#r# !luturele
nu !ace ha. Ce mare noroc;
7iturile $unt moarte.
.TA/ RICE
HPoem on CraJling into <ed> <itterne$$H
<odL o! Mor: 123A36
7lA7I.
Un ora& per!ect pentru vampiri> cald, plin de lume,
nemaipomenit de !rumo$. Ceaun "n care $e ame$tec# ra$ele, pia#
de de$!acere, teren de ,oac#. Unde $#racii &i a!aceri&tii !#r# $crupule
$unt "nl#nuii prin relaii perver$e, unde cerul le aparine tuturora,
unde pla,a parc# nu $e mai termin#) unde iluminaia nocturn# e mai
puternic# dec+t lumina ilei, iar marea la !el de cald# ca $+ngele.
7iami. Cel mai !ericit teren de v+n#toare al diavolului.
%e aceea $untem &i noi aici, "n enorma vil# alb# &i graioa$# a lui
Armand de pe In$ula /opii, "ncon,urai de tot lu?ul imaginabil &i de
noaptea "n$telat# a $udului.
Pe$te ape, 7iami ne !ace cu ochiul) victimele abia ne(a&teapt#>
pe&tii, hoii, di$tribuitorii de droguri, uciga&ii. 'auna !#r# nume, unii
dintre ei aproape la !el de r#u!#c#tori ca mine.
Armand &i 7ariu$ pleca$er# pe la a$!init "mpreun#) acum $e
"ntor$e$er#, Armand ,uca &ah cu .antino "n $alon, iar 7ariu$ citea,
ca de obicei, "n !otoliul de piele de l+ng# !erea$tra care d# $pre
pla,#.
Gabrielle nu "&i !#cu$e "nc# apariia a$t#($ear#) de c+nd pleca$e
@e$$e, $t#tea mai mult $ingur#.
QhaLman era "n biroul de la parter de vorb# cu %aniel, care
pre!era $# la$e !oamea $#(l cople&ea$c#, %aniel care voia at+t de
mult $# a!le cum era viaa "n anticul 7ilet, "n Atena &i(n Troia. Ah, $#
nu uit de Troia, &i eu $unt de$tul de intrigat de Troia.
*mi pl#cu$e de %aniel imediat. %ac#(l rugam, avea $# ia$# cu
mine mai t+riu, a$ta dac# m# hot#r+m $# plec de pe in$ula a$ta) n(
am lip$it dec+t o dat# de c+nd am venit aici. %aniel "nc# $e mai
amua privind d+ra l#$at# de lun# pe mare $au $puma pe care i(o
arunca v+ntul "n !a#. Pentru %aniel, tot ce $e "nt+mpla$e - p+n# &i
moartea ei - !u$e$e un $pectacol. %ar nu puteai $# i(o iei "n nume
de r#u.
Pandora nu $e mi&ca aproape deloc din !aa televiorului. 7ariu$
"i adu$e$e hainele moderne &i elegante pe care le purta - blu# de
$atin, cime p+n# la genunchi, !u$t# de cati!ea cr#pat# "ntr(o parte.
*i pu$e$e br##ri pe m+ini, inele "n degete, &i(n !iece $ear# "i
piept#na p#rul lung ca$taniu. Uneori "i o!erea pacheele cu c+te un
!lacon de par!um. %ac# nu le de$chidea el, r#m+neau neatin$e pe
m#$ua ei. .e uita la televior la !el cum !#cu$e Armand la "nceput,
privind toate !ilmele la r+nd, oprindu($e doar din c+nd "n c+nd $#
c+nte "nceti&or la pianul din $alonul de muic#.
*mi pl#cea cum c+nta) $em#nau cu Arta 'ugii variaiile ei
ne$!+r&ite. %ar ea m# cam "ngri,ora) ceilali, nu. *&i reveni$er# cu
toii dup# cele "nt+mplate, chiar cu mult mai repede dec+t mi(a& !i
imaginat. Ea "n$# probabil c# p#i$e ceva !oarte grav "nainte $#
"nceap# totul.
%ar &i ei "i pl#cea aici) eram $igur c#(i pl#cea. Cum $# nu(i plac#8
Chiar dac# nu d#dea nici o atenie la ce(i $punea 7ariu$.
Tuturor ne pl#cea $# !im aici) p+n# &i lui Gabrielle.
Camere albe cu $omptuoa$e covoare per$ane pe ,o$, cu pereii
plini de tablouri $urprin#toare - 7ati$$e, 7onet, Pica$$o, Giotto,
GFricault. Puteai $# petreci o $ut# de ani uit+ndu(te doar la tablouri.
Armand le tot "nlocuia, le $chimba poiiile, aducea alte &i alte
comori din pivni#, ad#uga ici &i colo $chie.
=i @e$$e $e $imi$e bine aici, dar pleca$e de cur+nd la Rangoon
$# $tea cu 7aharet.
'u$e$e la mine "n birou &i(mi pove$ti$e, !#r# nici un ocoli&, cum
vedea ea lucrurile, rug+ndu(m# $# $chimb numele pe care(l avu$e$e
&i $# nu pomene$c nimic de Talama$ca, ceea ce, !ire&te, n(o $# !ac.
C a$culta$em, "ncerc+nd $#(i cite$c g+ndurile "n vreme ce(mi
vorbea, ca $#(mi dau $eama de am#nuntele pe care nu le pomenea.
Apoi b#ga$em totul "n calculator, chiar "n timp ce ea $e reculegea,
privind la draperiile de cati!ea gri &i la pendula veneian# $au la
culorile tabloului de pe perete, un 7orandi.
Cred c# "&i d#du$e $eama c# n(o $# !ac ce m# ruga. =tia, de
a$emenea, c# n(avea nici o importan#. /u era probabil ca oamenii
$# cread# "n e?i$tena unui grup ca Talama$ca, tot a&a cum n(or $#
cread# vreodat# "n e?i$tena noa$tr#. A$ta dac# nu cumva primeau
viita lui %avid Talbot $au a lui Aaron 0ightner, cum i $e "nt+mpla$e
ei.
*n privina 7arii 'amilii, ei bine, nici "n privina a$ta nu erau
&an$e ca cineva $# o con$idere altceva dec+t o !iciune, cu c+te o
nuan# de adev#r ici &i colo) a$ta dac# le c#dea cumva "n m+n#
cartea mea.
0a !el $e(nt+mpla$e cu Interviu cu un 9ampir &i cu autobiogra!ia
mea, deci tot $oarta a$ta urma $# aib# &i Regina damnailor.
A&a &i trebuia. Chiar &i eu $unt de acord acum. 7aharet avea
dreptate. /u(i loc pe lume pentru noi) nu(i loc nici pentru
%umneeu, nici pentru diavol) trebuie $# r#m+n# meta!ore - toate
che$tiile a$tea $upranaturale - !ie c#(i vorba de liturghia de la
mieul nopii, la Catedrala .t. Patric: $au de 'au$t v+n+ndu(&i
$u!letul diavolului pe $cena unei opere, $au de un idol al roc:(ului
pretin+nd c# e 9ampirul 0e$tat.
/I7E/I nu &tia unde o du$e$e 7aharet pe 7e:are. Probabil c#
nici Eric nu &tia, de&i le "n$oi$e &i(i promi$e$e lui @e$$e $# o a&tepte
la Rangoon.
0a plecarea din vila de la .onoma, 7aharet m# uimi$e cu o !ra#
$pu$# "n &oapt#> HAi gri,# c+nd pove$te&ti de$pre 0egenda
gemenelor, a$igur#(te c(ai "nele$ totul bine;H
A$ta "n$emna c#(mi d#dea voie, nu(i a&a8 .au c# !#cea dovada
unei indi!erene co$mice, nu($ $igur nici de una, nici de alta. /u
$u!la$em nici o vorb# cuiva de$pre carte) doar c# $t#tu$em "ndelung
$# vi$e la ea "n orele acelea c+nd nu eram "n $tare $# g+nde$c ca
lumea, c+nd nu vedeam dec+t planul capitolelor, ordinea, harta
mi$terului, cronica $educerii &i a durerii.
*n ultima $ear#, c+nd a venit $# m# caute "n p#dure, 7aharet mi
$(a p#rut plin# de via#, dar &i de mi$ter) era "mbr#cat# "n negru din
cap p+n# "n picioare, cu un machia, la mod#, ma$ca mea, cum "i
icea ea, care(i permitea $# treac# drept o $uperb# muritoare &i $#
$t+rnea$c# doar priviri admirative pe oriunde trecea. Ce talie !in#
avea &i ce m+ini lungi, cu at+t mai graioa$e, cu c+t purta m#nu&i
negre de piele. =i cu c+t# gri,# "&i alegea drumul printre !erigi &i
l#$tari, c+nd ar !i putut $# r#$toarne copaci "ntregi "n cale;
'u$e$e la .an 'ranci$co cu @e$$ica &i cu Gabrielle, trecu$er# pe
l+ng# ca$e pline de lumini, mer$e$er# pe trotuare curate, "ngu$te,
!u$e$er# acolo unde tr#iau oamenii, dup# cum "mi $pu$e$e ea.
Comunica vioi, !#r# di!icult#i, "ntr(o limb# per!ect contemporan#)
deloc a$em#n#toare !iinei atemporale pe care o cuno$cu$em "n
$alonul din v+r!ul muntelui.
%e ce eram iar#&i $ingur, m# "ntreba$e, de ce r#m+neam pe
g+nduri l+ng# p+r+ul din mi,locul p#durii8 %e ce nu $t#team mai
degrab# de vorb# cu ceilali, m#car un pic8 Care aveam idee c+te
probleme "&i !#ceau "n privina mea8
Ceilali "mi pun &i acum acelea&i "ntreb#ri.
P+n# &i Gabrielle, care de obicei nu te de$coa$e &i nici nu !ace
con!idene. 9or $# &tie c+nd o $#(mi revin, c+nd am $# le pove$te$c
cele "nt+mplate, c+nd o $# m# opre$c din $cri$ p+n#(n ori.
7aharet promi$e$e c# o $(o revedem "n cur+nd. Poate la
prim#var# aveam $# mergem cu toii $#(i viit#m vila din <irmania.
.au c# o $# ne ia prin $urprindere "ntr(o $ear# pe In$ula /opii. Ideea
era c# n(o $# mai $t#m niciodat# complet iolai unii de alii) c#
e?i$tau mi,loace de a ne reg#$i, oric+t am cutreiera lumea.
%a, m#car "n privina ace$tui punct vital !u$e$em cu toii de
acord. P+n# &i Gabrielle, care iubea $ingur#tatea ei de vagabond,
accepta$e.
/imeni nu mai voia $# $e piard# "n abi$urile timpului.
%ar 7e:are8 Pe ea aveam $(o mai vedem8 Care avea $# $tea
vreodat# cu noi "n ,urul unei me$e8 .au $# ne vorbea$c# prin
$emne8
/(o mai v#u$em dec+t o $ingur# dat# dup# !aimoa$a noapte.
'u$e$em total luat prin $urprindere "ntr(o diminea# !oarte devreme,
chiar "nainte de r#$#ritul $oarelui, c+nd m# plimbam prin p#durea
din $patele ca$ei.
.e l#$a$e o cea# la $upra!aa p#m+ntului, care $e $ubia la
nivelul !erigilor &i a celor c+torva !loricele $#lbatice, ca apoi,
ridic+ndu($e mai $u$, printre copacii uria&i, $# devin# un $oi de
!o$!ore$cen#.
Prin ceaa acea$ta au ap#rut cele dou# gemene, cobor+nd $pre
p+r+u, merg+nd pe pietre, in+ndu($e pe dup# umeri. 7e:are avea o
rochie lung# de $to!#, la !el de !rumoa$# ca a lui 7aharet, iar p#rul
piept#nat &i $tr#lucitor "i c#dea "n valuri m#t#$oa$e pe umeri &i pe
piept.
Cred c# 7aharet "i vorbea "nceti&or la ureche. 7e:are a !o$t cea
care $(a oprit &i $(a uitat la mine, iar ochii aceia veri &i e?pre$ia ei
m(au $periat cumplit "n clipa aceea, c#ci p#reau departe de lume,
iar durerea mi(a $tr#pun$ inima, ca un v+nt ar#tor.
R#m#$e$em ca "n tran$#, uit+ndu(m# la ea, la ele am+ndou#, iar
durerea m# $u!oca de(a dreptul, de parc#(mi $coro,ea pl#m+nii.
/u mai &tiu ce(mi trecu$e prin cap) nu $imeam dec+t durerea
aceea teribil#. 7i(aminte$c numai c# 7aharet a !#cut un ge$t de
$impatie c#tre mine, "n$emn+nd "n acela&i timp un $alut &i(un $emn
$#(mi v#d de drum. 9enea dimineaa. P#durea $e treea de ,ur
"mpre,ur. 7omentele preioa$e $e duceau. *n cele din urm#, durerea
ceda$e, ca un geam#t care $cap# printre dini) l(am $imit,
"ndep#rt+ndu(m# de ele.
7(am uitat doar o dat# "napoi &i le(am v#ut pornind $pre r#$#rit,
pe l+ng# p+r+ul care $#lta argintiu printre pietre, ab$orbite parc# de
bolboro$eala apei ce "&i urma cur$ul neobo$it.
Imaginea pe care(o avu$e$em de$pre gemene de(abia $e
&ter$e$e un pic. C+nd m# g+nde$c acum la ele, nu le mai v#d la
!e$tinul !unerar din vi$, ci a&a cum erau "n dimineaa aceea, doar cu
c+teva nopi "nainte de plecarea lor din vila de la .onoma, ca dou#
+ne ale p#durii.
7# bucura$em c+nd pleca$er#, c#ci a$ta "n$emna c# aveam $#
plec#m &i noi "n cur+nd. Cred c# n(aveam che! $# mai pun vreodat#
piciorul pe(acolo. Timpul petrecut "n ca$a aceea !u$e$e pentru mine
o mare $u!erin#, de&i cel mai cumplit !u$e$e "n primele nopi dup#
cata$tro!#.
Ce repede $e de$tr#ma$e apoi t#cerea ,enant# a celorlali, ca $#
!ac# loc analielor !#r# de $!+r&it, interpret#rilor celor v#ute &i
$imite; Cum $e petrecu$e oare tran$!erul8 .piritul acela
abandona$e oare e$uturile creierului "n momentul deintegr#rii lor,
!#c+ndu(&i loc prin circuitul $angvin al lui 7e:are p+n# g#$i$e acela&i
organ din trupul ei8 %ar inima, inima conta$e cumva8
Ce ,argon modern> molecule, nucleoli, $olitroni, protopla$ma...
Ce naiba, doar $untem vampiri; /e ducem viaa de pe urma
$+ngelui celor vii) ucidem &i ne place a$ta. 'ie c# ne e nece$ar, !ie
c# nu.
/u mai $uportam $#(i tot aud) nici $# le $uport curioitatea
ob$e$iv# nee?primat#> Cum te(ai $imit "n compania ei8 Ce(ai !#cut
"n cele c+teva nopi c+t ai !o$t "mpreun#8
/ici $# plec nu puteam) nu m# $imeam "n $tare $#(i p#r#$e$c
de!initiv. C+nd eram cu ei tremuram) c+nd r#m+neam $ingur
tremuram din nou.
Toat# p#durea aceea parc# nu(mi a,ungea) cutreiera$em
:ilometri "ntregi, printre arborii uria&i de $eWuoia, apoi printre $te,ari,
pe c+mpiile "ntin$e &i iar#&i printre copacii impa$ibili. /u $e putea
$c#pa de vocile lor> ba(l aueam pe 0oui$ pove$tind cum le&ina$e "n
acele momente de groa#, ba pe %aniel ic+nd c# ne aui$e vocile,
dar c# nu v#u$e nimic) $au pe @e$$e, $pun+nd c# !u$e$e martor# la
tot ce $e(nt+mpla$e, luat# "n brae de QhaLman.
Cum $e mai mira$er# cu toii de ironia $orii - 7e:are "&i
dobor+$e rivala printr(un ge$t omene$c, ne&tiind nimic de$pre
puterile $upranaturale pe care le avea. Ea ridica$e m+na &i d#du$e o
lovitur#, cum !ace orice om, numai c# o !#cu$e cu o iueal# &i o
putere dincolo de capacit#ile umane.
Care "n 7e:are mai $upravieuia ceva din ea8 /umai la a$ta m#
g+ndeam. Uit# Hpoeia &tiineiH, cum "i icea 7aharet, pe mine a$ta
m(ar !i intere$at. .au, poate, "n !ine eliberat, $e ridica$e &i $u!letul
ei, dup# ce(i !u$e$e $mul$ creierul8
7# treeam uneori "n "ntuneric, "n pivnia a$em#n#toare unui
!agure, "mp#rit# de pereii "mbr#cai "n pl#ci de co$itor "n
nenum#rate culcu&uri imper$onale, convin$ c# era chiar l+ng# mine,
la nici doi centimetri de !aa mea, "i $imeam moliciunea p#rului,
braul care m# "ncol#cea, $clipirea de diamant a ochilor negri.
C#utam prin "ntuneric, dar nu d#deam dec+t de pereii umei de
c#r#mid#.
Apoi r#m+neam acolo pe g+nduri, "mi venea "n minte micua
<abL @en:$, a&a cum mi(o ar#ta$e ea, urc+nd "n $pirale) o vedeam
pe <abL @en:$ "ncon,urat# de lumini multicolore pe c+nd arunca o
ultim# privire p#m+ntului. Cum de inventa$e <abL @en:$, biata
copil# lipit# de motocicleta ei, o a$t!el de viiune8 Poate c#, "ntr(
adev#r, ne "ntoarcem aca$#, la urma urmelor.
%ar cum $# &tim8
A&a c# pre!er#m $# r#m+nem nemuritori) cu !rica "n $+n) dar
ancorai de ceea ce putem controla. Totul o ia de la "nceput) roata
$e(nv+rte&te) noi $untem "ntr(adev#r unicii vampiri r#ma&i. /oua
colonie e !ormat#.
A7 PGRG.IT vila din .onoma ca un trib de nomai, o "ntreag#
caravan# de ma&ini negre, $tr#lucitoare $tr#b#t+nd noaptea
american# la o vite# mortal#, pe &o$ele imaculate. *n timpul ace$tei
c#l#torii interminabile mi(au pove$tit &i mie toat# pove$tea -
$pontan uneori, alteori !#r# $# &tie, prin di$cuiile dintre ei. Tot ce $e
petrecu$e "nainte $e "mbina acum ca un moaic. Chiar c+nd
mo#iam pe bancheta de cati!ea alba$tr#, "i aueam &i vedeam ce
v#u$er# ei.
Tot "nainte c#tre p#m+nturile ml#&tinoa$e din $udul 'loridei) tot
"nainte $pre decadentul ora& 7iami, parodie a cerurilor &i a iadului.
Imediat ce(am a,un$, m(am "nchi$ "n ace$t mic apartament cu
camere mobilate cu gu$t) canapele, covor, pe perei picturi
pa$telate de Piero della 'rance$ca, pe ma$# un calculator) din
ampli!icatoarele a$cun$e "n perei muic# de 9ivaldi. .car# direct#
cobor+nd "n cripta cu perei de oel, unde m# a&teapt# co&ciugul>
negru, l#cuit, cu m+nere de alam#, c#ptu&eal# de m#ta$e alb# cu
dantel#, un chibrit, un muc de luminare.
.ete de $+nge. Te arde) n(ai totu&i nevoie. %ar e greu de
rei$tat) de(acum a&a va !i ve&nic - nu $capi de $ete, ba chiar vrei
mai mult dec+t "nainte.
C+nd nu m# ocupam de $cri$, m# "ntindeam pe canapeaua de
brocart gri &i m# uitam de pe tera$# la !runele palmierilor care $e
mi&cau "n bria u&oar#, a$cult+nd ce $e vorbea ,o$ "n $alon> 0oui$,
rug+nd(o pe @e$$e $#(i mai de$crie o dat# !antoma Claudiei. =i vocea
lui @e$$e, e?plic+ndu(i cu $olicitudine, con!idenial> H%ar, 0oui$, nu
era "n realitate.H
0ui Gabrielle "i lip$ea acum @e$$e) @e$$e &i cu Gabrielle $e
plimba$er# ore "n &ir pe pla,#. .e p#rea c# nu $co$e$er# nici o vorb#)
dar, "n de!initiv, cum puteam !i $igur8
Gabrielle nu mai termina cu micile ge$turi, ca $# m# !ac# !ericit>
"&i l#$a p#rul liber pe $pate, deoarece &tia c# a&a "mi pl#cea, trecea
$# m# vad# "n !iecare diminea#, "nainte de(a $e duce la culcare. %in
c+nd "n c+nd, m# privea, "ncerc+nd $# m# $ondee, "ngri,orat#.
C dat# am &i "ntrebat(o, tem#tor>
- 9rei $# pleci de(aici, nu(i a&a8
- /u, mi(a r#$pun$ ea. *mi place aici) m# $imt bine.
C+nd avea che! $# !ac# mi&care, pleca "n in$ule, care nu erau
a&a departe. *i pl#cea acolo. %ar nu de$pre a$ta voia ea $#
vorbea$c# cu mine. Altceva o preocupa. C dat# aproape c# &i(a
e?primat g+ndul>
- %ar, $pune(mi... apoi $(a oprit.
- %ac# am iubit(o8 am "ntrebat(o. A$ta vrei $# &tii8 %a, am iubit(
o.
Totu&i, nu(i puteam pronuna numele.
7AE0 ba venea, ba pleca.
'u$e$e plecat o $#pt#m+n#) a$t#($ear# reveni$e - era ,o$, "n
$alon - &i "ncerca $#(l atrag# "n di$cuie pe QhaLman, QhaLman
care ne !a$cina pe toi. Primul vampir. Toat# puterea aceea. C+nd te
g+nde&ti c# $e plimba$e pe $tr#ile Troiei.
Preena lui era mereu uimitoare - dac# putem pune ace$te
dou# cuvinte "mpreun#.
.e chinuia enorm $# treac# drept om. *ntr(o localitate tropical#
ca acea$ta, unde hainele groa$e $#reau "n ochi, nu era prea u&or.
Uneori $e ungea cu o pomad# care(i "nnegrea pielea - !#cut# din
$ienit ar$ &i ulei par!umat.
Era o crim# $# $e ur+ea$c# "n !elul acea$ta, dar alt!el cum $# !i
t#iat prin mulime ca un cuit a$cuit8
%in c+nd "n c+nd &i el "mi !#cea c+te o viit#.
- Tu nu ie&i niciodat# la plimbare8 m# "ntreba.
.e uita la teancul de !oi de l+ng# calculator &i la literele negre>
Regina damnailor. R#m+nea "n picioare, l#$+ndu(m# $#(i cite$c
g+ndurile, $# caut mici !ragmente, momente pe ,um#tate uitate) nu(
i p#$a. .e $imea uimit "n !aa mea) de ce, nu(mi puteam imagina.
Ce dorea de la mine8 Apoi "mi o!erea unul din +mbetele acelea
$urprin#toare, de $!+nt.
Uneori lua barca - barca neagr# cu motor a lui Armand - &i $e
l#$a "n voia valurilor "n gol! la lumina $telelor. C dat# $e du$e$e &i
Gabrielle cu el &i am !o$t tentat $# le a$cult conver$aia de la
di$tan#, de&i vorbeau !oarte "ncet &i con!idenial. %ar n(o !#cu$em.
/u p#rea cin$tit.
Uneori icea c#(i e !ric# de pierderea memoriei) c#(l putea apuca
bru$c &i c# n(avea $# mai &tie $# $e "ntoarc# aca$#. %ar "n trecut i $e
"nt+mpla$e din caua $u!erinei, iar acum era !ericit din cale a!ar#.
9oia $# &tim a$ta) era nemaipomenit de !ericit c# e cu noi.
.e p#rea c# a,un$e$er# la o "nelegere - indi!erent unde $(ar !i
du$, ,ura$er# $# $e "ntoarc#. Ace$ta urma $# !ie ad#po$tul no$tru,
$anctuarul. /u mai putea !i ca "nainte.
Iot#rau "mpreun# tot !elul de lucruri. %e pild#, nimeni nu trebuia
$# mai creee ali vampiri $au $# mai $crie vreo carte, de&i &tiau c#
eu chiar a$ta !#ceam, $c#rm#n+ndu(le g+ndurile &i e?tr#g+nd din ele
tot ce puteam, cum &tiau &i c# n(aveam de g+nd $# m# $upun la nici
un !el de regul# din partea nim#nui, cum n(o !#cu$em niciodat#.
.e $imeau u&urai c# "n iare nu $e mai $cria de$pre 0e$tat &i c#
$candalul de la concert !u$e$e uitat. /u !u$e$er# nici mori, nici
per$oane grav r#nite. Toat# lumea !u$e$e bine pl#tit# ca $# "&i in#
gura) grupul meu, dup# ce primi$e partea de c+&tig din toate cele,
umbla acum din nou prin ar# "n turneu, $ub vechiul lui nume.
P+n# &i r#$coalele - $curta epoc# a miraculoa$elor apariii -
!u$e$er# date uit#rii, de&i nu $e g#$i$er# e?plicaii per!ect plauibile.
/u, nici revelaii, nici perturbaii, nici intervenii) ace$ta le era
leg#m+ntul $olemn) "n privina victimelor - atenie cum le ma$cai
moartea;
/u $e mai opreau din a(l bate la cap cu a$ta pe delirantul de
%aniel, c#ci chiar "ntr(un ora& de talia lui 7iami, unde violena era "n
!loare, nu era niciodat# e?clu$ $# $e de$copere ceva pornind de la
re$turile cinei cuiva...
Ah, 7iami. Iar "i percepeam gomotele, at+tea !iine di$perate,
at+tea mecani$me "n !unciune, care mai mici, care mai mari. Ceva
mai devreme le l#$a$em $# m# "nv#luie lungit pe divan. /u(mi mai
era impo$ibil $#(mi direcione auul, $# cern &i $# centre $au $#
ampli!ic $unetele, un cor "ntreg de $unete diver$e. %ar eram
comple?at, nu eram "nc# "n $tare $#(mi !olo$e$c noile puteri cu
convingere.
Cricum, "mi !#cea mare pl#cere $# !iu pe(aproape de ora&ul
ace$ta. *mi pl#cea &i mieria, &i lu?ul din el) &i hotelurile vechi
d#r#p#nate, dar &i turnurile pline de lumini, "mi pl#ceau v+nturile
care(l cutreierau, miro$ul de putreiciune. A$cultam cu ne$a
ne"ncetata lui muic# urban#, care turuia ca un motor "n cal#.
- Atunci de ce nu te duci pe(acolo8
Era 7ariu$.
Am ridicat ochii de pe ecran. Cu "ncetinitorul, doar ca $#(l
enerve niel, de&i era cel mai r#bd#tor dintre nemuritori.
Era "n u&a tera$ei, cu braele "ncruci&ate, cu un picior pe$te
cel#lalt. Av+nd "n $pate toate luminile ora&ului. Care "n lumea lui
antic#, $e v#u$e vreodat# a&a ceva8 Un a$t!el de $pectacol, un ora&
luminat a$t!el, cu turnuri $tr#lucind ca ni&te bare pe !ondul !ocului
din $ob#8
*&i $curta$e p#rul) purta haine $imple, elegante, tipice $ecolului
al dou#ecilea> pantaloni &i ,achet# de m#ta$e gri, dar &i ceva ro&u,
c#ci punea "ntotdeauna ceva ro&u pe el, de data a$ta era vorba de o
c#ma&# cu guler pe g+t.
( 7i(ai !ace mare pl#cere $# mai la&i cartea aceea deoparte &i $#
vii cu noi "n $alon, mi(a $pu$. .tai "ncuiat "n camer# de mai bine de(o
lun#.
- Ie$ din c+nd "n c+nd, i(am r#$pun$.
*mi pl#cea $#(l prive$c, $# m# uit "n ochii lui alba&tri ca de neon.
- Cartea acea$ta, a ad#ugat, cu ce $cop o $crii8 /(ai vrea $#(mi
$pui m#car at+t8
/u i(am r#$pun$. A mai "ncercat o dat#, de&i &i(a p#$trat tot
tactul.
- /(a !o$t $u!icient c# ai $cri$ c+ntecele8 C# i(ai publicat
autobiogra!ia8
Am "ncercat $#(mi dau $eama ce !#cea $# !ie at+t de pl#cut ca
per$oan#. Poate micile riduri care $e vedeau pe l+ng# ochi, poate
pliurile pielii care $e !ormau c+nd vorbea.
Cchii mari, c+t ai lui QhaLman, aveau un e!ect uluitor.
7i(am cobor+t privirea pe ecranul calculatorului. Imagine
electronic# a limba,ului. Aproape de $!+r&it. C &tiau cu toii) o
&tiu$er# de la "nceput. %e aceea "mi &i d#du$er# de bun# voie at+tea
in!ormaii> b#teau la u&#, intrau, vorbeau, apoi plecau.
- %e ce $# mai vorbim de a$ta8 l(am "ntrebat. 9reau $# pun pe
h+rtie ce $(a "nt+mplat. %oar &tiai "nc# de c+nd mi(ai pove$tit cum $(
au petrecut lucrurile cu tine.
- %a, dar pentru cine e !#cut# pove$tea8
7i(au venit "n minte admiratorii mei din $ala de concert) !aptul
c# m# vedeau cu toii) apoi momentele acelea abominabile, c+nd
ap#ru$em prin $ate l+ng# ea, c+nd deveni$em un eu !#r# nume.
<ru$c, mi $(a !#cut !rig, cu toat# c#ldura din ,ur, cu toat# bria
c#ldu# din$pre mare. Care avu$e$e dreptate ic+ndu(ne c# eram
egoi&ti &i lacomi8 C# nu doream $# $e $chimbe nimica, "n propriul
no$tru intere$8
- =tii bine care e r#$pun$ul la "ntrebarea a$ta, mi(a $pu$ el.
.(a apropiat puin. A pu$ o m+n# pe $p#tarul $caunului meu.
- /(a !o$t dec+t un vi$ nebune$c, nu(i a&a8 am i$. Am $pu$(o
cu durere. /u $(ar !i putut realia "n vecii vecilor, chiar dac# am !i
proclamat(o ei# &i i(am !i "mplinit toate poruncile.
- Era demen# curat#, mi(a r#$pun$ el. 7uritorii ar !i oprit(o, ar
!i di$tru$(o) cu mult mai iute dec+t "&i imagina ea. T#cere. 0umea nu
i(ar !i dorit preena, a ad#ugat el. A$ta "n$# nu(i putea intra ei "n
cap.
- Cred c# la $!+r&it "nele$e$e c# nu e?i$t# un loc pentru ea pe
p#m+nt) c# nu era cu putin# $# "&i impun# propriile valori r#m+n+nd
ceea ce era. A "nele$ din ochii no&tri toate ace$tea, a v#ut idul pe
care nu(l putea trece. Ale$e$e cu mult# gri,# locurile unde a ap#rut
- $ate primitive, unde nu $e produ$e$e nicic+nd vreo $chimbare,
cum nu $e produ$e$e nici cu ea.
A "ncuviinat din cap.
- Cum iceam, &tii !oarte bine care($ r#$pun$urile la propriile
tale "ntreb#ri. A&a c# de ce i le tot pui8 %e ce te "nchii aici cu
$u!erina ta8
Iar n(am r#$pun$. 9edeam ochii ei negri. %e ce nu poi crede "n
mine8
- 7(ai iertat pentru tot ce(am !#cut8 l(am "ntrebat bru$c.
- /u erai vinovat, mi(a r#$pun$. Ea de(abia a&tepta, a$culta. 7ai
devreme $au mai t+riu cineva tot ar !i $t+rnit(o. Prime,dia a e?i$tat
dintotdeauna. 'aptul c# $(a ridicat a !o$t tot un accident, ca &i
metamor!oa ei iniial#. A $u$pinat. Iar p#rea $# !ie plin de
am#r#ciune, ca "n primele nopi dup# denod#m+nt, c+nd &i el
$u!eri$e. Am &tiut tot timpul c# prime,dia plana, a murmurat. Poate
c# &i eu am vrut $# cred c# era cu adev#rat o ei#) p+n# ce $(a
treit. P+n# mi(a vorbit. P+n# a +mbit.
Iar#&i p#rea ab$orbit, cu g+ndul la momentul dinainte $# !ie
aruncat "n puul de ghea#, unde $t#tu$e at+t de mult timp.
.(a "ndep#rtat, "nceti&or, nedeci$, apoi a ie&it iar pe tera$# &i a
privit pla,a. Cu ce mi&c#ri line $e depla$a; .tr#bunii antici $e
$pri,ineau oare "n !elul ace$ta de balu$tradele de piatr#8
7(am ridicat &i l(am urmat. 7i(am purtat privirea pe$te marea
neagr#. .pre re!lecia $tr#lucitoare a cerului. Apoi l(am privit.
- Ai m#car idee ce(n$eamn# $# nu mai am povara a$ta pe
umeri8 mi(a &optit. .#(mi dau acum $eama, pentru prima dat#, c#
$unt liber8
/u i(am r#$pun$. %ar $imeam !oarte bine ce voia $# ic#. *mi
era totu&i !ric#, !ric# $# nu !i !o$t pentru el o ancor#, cum era 7area
'amilie "n caul lui 7aharet.
- /u, a ad#ugat prompt, $cutur+nd din cap. E ca &i cum am !o$t
delegat de un ble$tem. 7# tree$c, de pild#, &i m# g+nde$c c#
trebuie $# cobor "n cript#) $# ard t#m+ie, $# pun !lori, $# $tau "n !aa
lor &i $# le vorbe$c, $# le o!er comp#timire pentru $u!erinele lor.
Apoi "mi dau $eama c# nu mai e?i$t#. C# $(a terminat cu ei. C# $unt
liber $# merg unde vreau. .(a oprit iar, g+nditor, cu ochii la lumini.
Apoi a continuat> %ar tu8 Tu de ce nu te $imi liber8 A& vrea $# te
pot pricepe.
- *nelegi. *ntotdeauna ai "nele$, am $pu$, ridic+nd din umeri.
- /u te(mpaci deloc cu $ituaia preent#. Iar noi nu(i aducem
nici o m+ng+iere, nu(i a&a8 Tu vrei drago$tea lor.
A !#cut un ge$t c#tre ora&.
- *mi $untei o m+ng+iere, i(am r#$pun$. Cu toii. /ici nu mi(ar
trece prin cap $# plec de l+ng# voi, oricum nu pentru mult# vreme.
%ar &tii, c+nd eram pe $cena aceea la .an 'ranci$co...
/u mi(am terminat !raa. Ce ro$t avea $# o $pun cu gla$ tare
dac# nu(&i d#dea $ingur $eama. A$ta !u$e$e tot ce dori$em mai mult
p+n# m# prin$e$e v+rte,ul.
- Chiar dac# nu i(au dat nici o clip# creare8 m(a "ntrebat.
Chiar dac# te credeau doar interpret inteligent8 Unul care &tie $(
arunce un c+rlig publicului, cum ic ei8
- *mi &tiu numele; i(am r#$pun$. Aueau vocea mea. 7# vedeau
pe mine dea$upra luminilor rampei.
A "ncuviinat din cap.
- =i cu cartea, cu Regina damnailor cum r#m+ne8 m(a "ntrebat.
/ici un r#$pun$. 9ino "n $alon cu noi, 0e$tat; .#(i o!erim compania
noa$tr#. 9orbe&te(ne de$pre ce $(a "nt+mplat.
- Ai !o$t de !a#.
.ub ma$ca lui impenetrabil# l(am $imit bru$c perple?, curio$.
Continua $# m# privea$c#.
7(am g+ndit &i la Gabrielle, la !elul "n care "ncepea !raele &i nu
le termina. Apoi mi(am dat $eama de$pre ce era vorba. Ce $tupid
!u$e$em $# nu(mi dau $eama mai de mult; 9oiau $# a!le ce puteri
"mi o!eri$e ea) $# &tie cum m# a!ecta$e $+ngele ei. Iar eu inu$em
toate $ecretele ace$tea bine #vor+te "n mine. =i acum erau bine
p#ite. Acolo era &i imaginea m#celului de la templul lui Aim,
precum &i amintirea e?taului pe care(l $imi$em ucig+nd totul "n
calea mea. =i $cena morii ei - acel moment "ngroitor, de neuitat,
c+nd nu(mi !olo$i$em puterile c#p#tate ca $# o $alve;
Acum totul re"ncepu$e, acea$t# ob$e$ie a $!+r&itului. Care ea m#
v#u$e c#ut ,o$, dar at+t de aproape de ea8 "&i d#du$e $eama c#
re!uam $# o a,ut8 .au $u!letul ei $e ridica$e de la prima lovitur#
primit#8
7ariu$ urm#rea cu privirea minu$culele b#rci care $e vedeau "n
gol!, $pre $ud. .e g+ndea la $ecolele de care avu$e$e nevoie ca $#
a,ung# la puterile pe care le po$eda acum. /umai in!uiile de $+nge
de la ea nu(l a,uta$er#. *i trebui$e o mie de ani ca $# poat# $# $e
ridice p+n# la nori, $# voia,ee ca &i ei, !#r# opreli&ti, !#r# !ric#. .e
mai g+ndea &i la enormele di!erene dintre un nemuritor &i altul. =i
c+t de puin &tia !iecare de$pre po$ibilit#ile $ale - poate c#, "n
de!initiv, nici unul nu &tia ce puteri $unt "nchi$e "n ad+ncul !iinei lui.
Totul era "mbr#cat "n cea mai per!ect# politee) dar nu(i puteam
"mp#rt#&i nimic de$pre mine acum) nici lui, nici altcuiva) nu "nc#.
- A$cult#, i(am $pu$. 0#$ai(m# "n pace cu doliul meu "nc# puin)
l#$ai(m# $#(mi !#ure$c imaginile mele "ntunecate de unul $ingur) $#
pun pe h+rtie cuvintele care(mi vin pentru prieteni. Apoi am $# vin
la voi) o $# m# al#tur grupului. Poate c# am $# re$pect &i noile
reguli. 7#car pe unele dintre ele, cine &tie; Apropo, ce(o $#(mi !acei
dac# nu le re$pect, parc# te(am mai "ntrebat a$ta c+ndva8
A !o$t de(a dreptul $urprin$.
- E&ti realmente !iina cea mai dat# naibii; a ro$tit "n &oapt#. 7#
!aci $# m# g+nde$c la Ale?andru cel 7are. .e ice c# $(ar !i pu$ pe
pl+n$ c+nd n(a mai avut alte lumi de cucerit. C $# te(apuci &i tu $#
pl+ngi c+nd nu vor mai !i reguli pe care $# le "nc+lci8
- 9ai, ve&nic e?i$t# reguli de "nc#lcat.
A r+$ "nceti&or.
- Pune cartea a$ta pe !oc.
- /u;
C clip# am privit unul la cel#lalt) apoi l(am luat "n brae, l(am
$tr+n$ cu c#ldur# la piept &i i(am +mbit. Iabar n(am de ce am
!#cut(o, poate pentru c# e at+t de r#bd#tor &i de cin$tit, pentru c# $e
petrecu$e cu el o pro!und# $chimbare, cum $e petrecu$e cu noi toi,
dar "n caul lui, ca &i "n caul meu, era vorba de o $chimbare
dureroa$#, crud#.
Avea de a !ace cu "ntreaga pove$te a luptei dintre bine &i r#u, pe
care &i el o "nelegea e?act ca mine, c#ci el !u$e$e cel care m#
"nv#a$e, cu at+ia ani "n urm#, cum $# prive$c lucrurile. El "mi
$pu$e$e cum !iecare aveam $# ne lupt#m i de i cu ace$te "ntreb#ri
&i cum $oluia cea mai $impl# nu avea cum $# ne convin#, doar $#
ne umple ve&nic de $paim#.
*l "mbr#i&a$em &i pentru c# "l iubeam, pentru c# voiam $# !iu "n
prea,ma lui, c# nu voiam $#(l v#d plec+nd imediat, !urio$ $au
deam#git.
- %ar de reguli ai $# a$culi, nu(i a&a8 m(a "ntrebat bru$c.
Cu un ame$tec de ameninare &i de $arca$m "n voce. Poate &i cu
un pic de a!eciune.
- '#r# "ndoial#; Iar am dat din umeri. Apropo, ai putea $#(mi
aminte&ti care($ regulile a$tea8 Ah, da, $# nu mai cre#m ali vampiri)
$# nu di$p#rem !#r# $# p#$tr#m contactul "ntre noi) $# ma$c#m cu
gri,# orice omor.
- E&ti un demon, 0e$tat, &tii a$ta8 E&ti un pu&tan care !ace pe
groavul.
- %#(mi voie $# pun &i eu o "ntrebare, i(am i$ &i i(am atin$
braul cu pumnul. Tabloul acela !#cut de tine, Tentaia lui Amadeo,
care(i p#$trat "n pivniele Crdinului Talama$ca...
- %a, ce(i cu el8
- /(ai vrea $#(l capei "napoi8
- Ah, %oamne, nici g+nd. E o p+n# lugubr#, #u a&a. %in
perioada mea neagr#, $(ar putea ice. %ar a& dori $#(l $coat# din
pivni#. .#(l at+rne undeva "n holul de la intrare, poate... *ntr(un loc
mai decent...
Am ibucnit "n r+$.
%eodat# a devenit $erio$. Plin de $u$piciune.
- 0e$tat; $(a r#$tit bru$c.
- %a, 7ariu$.
- 0a$#(i "n pace pe cei din Crdinul Talama$ca;
- .igur c# da; Iar am dat din umeri. Iar am $co$ un +mbet. %e
ce nu8
- /u glume$c, 0e$tat. .unt !oarte $erio$. /u te ame$teca "n
treburile lor. 7(ai "nele$ $au nu8
- 7ariu$, ai !o$t !oarte e?plicit. Ai auit8 <ate mieul nopii. Pe
la ora a$ta !ac regulat un tur al In$ulei /opii. 9ii cu mine8
/(am a&teptat r#$pun$ul. 0(am auit doar $co+nd unul dintre
o!taturile acelea minunate &i "ng#duitoare, pe care i le cuno&team
at+t de bine.
7IEKU0 /CPEII. In$ula /opii r#$una de c+ntece. 7# plimbam pe
$ub porticul principal, plin de lume. Cu ,achet# de blugi, cu un maiou
alb, cu !aa acoperit# aproape total de ochelari imen&i de $oare, cu
m+inile "n buunarele ,achetei. *i ob$ervam pe viitatori intr+nd "n
magaine, $t+nd $# $e uite la gr#meile de valie lucioa$e, la
c#m#&ile de m#ta$e ambalate "n !oi# de pla$tic, la manechinul
"mbr#cat "n hain# de vion.
0+ng# !+nt+na arteian#, care "&i dan$a miile de pic#turi, pe o
banc#, era culcat# o !emeie "n v+r$t#, cu un pahar de pla$tic plin cu
ca!ea aburind# "ntr(o m+n# ce tremura. *i era greu $#(l duc# la gur#)
c+nd am trecut pe l+ng# ea &i i(am +mbit, mi(a $pu$ cu p voce
tremur#toare> HC+nd e&ti b#tr+n, nici de $omn nu mai ai nevoie.H
%intr(un bar $e auea o muic# dulceag#. Prin $ala de ,ocuri
video $e "nv+rteau c+iva tineri duri. %intr(o dat# mi $(a treit po!ta
de $+nge. Imediat ce(am dat colul, $(au $tin$ toate gomotele de
$ub portic. Prin u&a de$chi$# a re$taurantului !ranue$c am #rit o
!emeie ridic+nd un pahar de &ampanie, am auit r+$ete "n!undate.
Iolul teatrului era plin de uria&i albi &i negri care vorbeau
!ranue&te.
7(a dep#&it o !emeie t+n#r#) cu pielea m#$linie, coap$e
voluptuoa$e &i o gur# mic#, botoa$#. Po!ta a a,un$ la culme. 7i(am
v#ut de drum, !or+nd po!ta $# $e $ting#. /(am nevoie de $+nge.
.unt la !el ca cei b#tr+ni. %ar "i $imeam gu$tul "n gur#. 7(am "ntor$
$# o mai prive$c o dat#, am v#ut c# $e a&ea$e pe o banc# de
piatr#, cu genunchii de$coperii de !u$ta $curt#, cu ochii la mine.
Ah, c+t# dreptate avea 7ariu$; "n toate privinele. /u m#
"mp#c#m cu $ituaia preent#) nici cu $ingur#tatea. A& !i avut che!
$# o iau pe !emeia aceea de pe banca ei &i $(o "ntreb> =tii tu cine
$unt eu8 /u, nu te a&ea pe cealalt# banc#. /(o momi $# plece de(
aici, n(o !ace, nu. /(o duce la plimbare pe ni$ipul alb, unde nu mai
r#bat luminile galeriei, unde $unt $t+nci prime,dioa$e, unde valurile
bat puternic "n micul gol!.
7i(a venit "n minte ce $pu$e$e ea de$pre po!tele noa$tre, de$pre
egoi$mul no$tru; Am $imit gu$t de $+nge pe limb#. %ac# mai
"nt+riam pe(aici, cineva avea $# moar#.
.!+r&itul coridorului. Am b#gat cheia "n broa$ca u&ii metalice
dintre magainul de covoare chinee&ti - !#cute de ni&te copile - &i
tutungeria "n care v+n#torul doarme acum printre pipele lui
olandee, cu o revi$t# pu$# pe !a#.
Era una dintre intr#rile $ecrete direct "n m#runtaiele vilei.
Cineva c+nta la pian. Am a$cultat un moment. Pandora, cu
$iguran#, muica ei av+nd "ntotdeauna acea opacitate dulce, mai
mult dec+t oric+nd $un+nd ca un ve&nic "nceput - o tem# ce urca
$pre un apogeu ce nu era atin$ niciodat#.
Am urcat $c#rile &i m(am du$ "n $alon. C+t de evident era c#(i o
ca$# locuit# de vampiri; Cine altcineva ar $ta doar la lumina $telelor,
cu c+teva lumin#ri prin coluri8 Totul "n marmur#, "n cati!ea. Pe$te
ape, e?ploia de lumini a ora&ului 7iami, unde nici un bec nu $e
$tingea niciodat#.
Armand "nc# ,uca &ah cu QhaLman &i pierdea. %aniel avea c#&ti
enorme pe urechi &i a$culta <ach, uit+ndu($e din c+nd "n c+nd la
tabla de &ah $# vad# dac# a !o$t mi&cat# vreo pie$#.
Pe tera$#, privind marea, cu degetele mari "n!ipte "n buunarele
din $pate de la pantaloni, Gabrielle. 7(am du$ la ea, am $#rutat(o pe
obra, m(am uitat "n ochii ei) c+nd, "n $!+r&it, i(am $mul$ micul
+mbet de care aveam nevoie, m(am "ntor$ "n#untru.
7ariu$ era "n !otoliul negru de piele, citind iarul, in+ndu(l "ndoit,
ca un gentleman "ntr(un club particular.
- 0oui$ a plecat, mi(a $pu$ el !#r# $# ridice ochii din iar.
- Ce vrei $# ici, a plecat8
- .(a du$ la /eJ Crlean$, mi(a $pu$ Armand, !#r# $# ridice nici
el ochii de pe tabla de &ah. .(a du$ la apartamentul pe care(l ineai
voi acolo. Acela unde a v#ut(o @e$$e pe Claudia.
- Avionul te a&teapt#, a mai i$ 7ariu$, cu ochii tot "n iar.
- =o!erul meu te poate conduce p+n# la terenul de decolare, a
i$ &i Armand, continu+nd ,ocul.
- Ce($ toate a$tea8 %e ce v# dai am+ndoi at+ta $ilin# $# m#
a,utai8 %e ce(ar trebui $# plec dup# 0oui$8
- Cred c# ar trebui $#(l aduci "napoi, a i$ 7ariu$. /(o $#(i !ac#
nici un bine $# $e treea$c# $ingur "n apartamentul acela de la /eJ
Crlean$.
- Cred c# ar trebui $# te duci $# !aci ceva, a intervenit Armand.
Ai $tat prea mult "nchi$ aici.
- Aha, acum "neleg ce !el de ad#po$t comun o $# !ie ace$ta>
$!aturi din toate p#rile &i toi cu ochii pe toi. %e ce l(ai l#$at pe
0oui$ $# plece la /eJ Crlean$, "n de!initiv8 /u puteai $#(l oprii8
A7 ATERIKAT la /eJ Crlean$ la dou# noaptea. 0imuina a r#ma$
"n piaa @ac:$on.
Ce curat era ora&ul; Pava,e noi, lanuri la pori, ce idee, doar ca
vagabonii $# nu $e culce pe gaonul din pia#, cum o !#cu$er# de
dou# $ute de ani "ncoace. 0a Ca!F du 7onde $e "nghe$uiau turi&ti -
chiar pe locul unde alt#dat# erau tavernele portului) pe(acolo !u$e$e
terenul de v+n#toare cel mai "nc+nt#tor, !emeile erau la !el de greu
de v+nat ca &i b#rbaii.
*mi pl#cea cum ar#ta acum) voi iubi ve&nic locurile ace$tea.
Culorile erau cam acelea&i. P+n# &i "n acea$t# noapte geroa$# de
ianuarie $e $imea c# tropicul trecea pe(aproape. .e $imea parc#
din a$pectul plat al trotuarelor, din lip$a de "n#lime a cl#dirilor, din
ve&nica mi&care a cerului, din unghiul acoperi&urilor "nclinate care
luceau acum de la o ploicic# "ngheat#.
Am "naintat "ncet, "ndep#rt+ndu(m# de !luviu, l#$+nd amintirile,
care parc# ivorau din pava,, $# m# cuprind#, a$cult+nd muica
al#murilor din $trada <ourbon, apoi am cotit(o pe .trada Regal#,
care era "nv#luit# "ntr(un "ntuneric umed.
%e c+te ori nu !#cu$em drumul ace$ta "n trecut, !ie "ntorc+ndu(
m# de la oper#, !ie din port, !ie doar oprindu(m# chiar pe locul
ace$ta, ca $# de$cui poarta pentru calea&c#.
Iat# ca$a "n care "mi petrecu$em o via# de om, "n care aproape
muri$em de dou# ori.
Era cineva acolo $u$, "n vechiul apartament. Cineva care p#&ea
cu gri,# pe podeaua care $c+r+ia.
7againul de la parter p#rea bine "ngri,it, dar acum era cu!undat
"n "ntuneric, pe dup# barele vitrinei v#+ndu($e bibelouri de
porelan, p#pu&i &i evantaie de dantel#. 7i(am ridicat ochii la
balconul de !ier !or,at) mi(am imaginat(o pe Claudia acolo, ridicat#
pe v+r!urile picioarelor, uit+ndu($e "n ,o$ la mine, cu degetele
"ncle&tate de balu$trad#. Cu p#rul auriu c#+ndu(i "n valuri pe umeri,
cu o !und# violet# "n p#r. 'rumoa$a mea nemuritoare "n v+r$t# de
&a$e ani) 0e$tat, unde(ai !o$t8
A$ta !#cea &i el, nu(i a&a8 *&i imagina e?act acelea&i lucruri.
%omnea o t#cere deplin#) a$ta dac# nu prindeai "n urechi
!lec#reala televioarelor de dup# obloanele tra$e, de dup# pereii
acoperii de ieder#) $au gomotele venind din$pre $trada <ourbon.
*ntr(o ca$# de pe partea cealalt#, $e certau cumplit o !emeie &i un
b#rbat.
%e v#ut, nu $e vedea nimeni) trotuarele $tr#luceau, la !el ca &i
obloanele magainelor) ma&inile mari, parcate l+ng# trotuar, erau
$p#late de ploaia ce c#dea !#r# gomot pe acoperi&urile lor
bombate.
/ici picior de om $# m# #rea$c# !#c+nd o $#ritur# lung#, ca de
pi$ic#, dup# vechiul obicei, p+n# pe balcon. 7(am uitat "n#untru pe
!ere$trele murdare.
/u era nimeni) pereii erau ,upuii, cum "i l#$a$e @e$$e. Aici era
b#tut# "n cuie o $c+ndur#, de parc# cineva "ncerca$e $# p#trund#
"n#untru prin e!racie &i !u$e$e prin$) din#untru mai venea miro$ de
lemne ar$e, chiar &i dup# at+ia ani.
Am $mul$ $c+ndur# din cuie, !#r# gomot) dar pe din#untru era
un lac#t. A& putea oare !ace apel la noile mele puteri8 A& putea $#(l
!ac $# $e de$chid#8 %e ce m# !#cea $# $u!#r at+t de tare orice g+nd
care avea de(a !ace cu ea, care mi(aducea aminte de !aptul c#(n
acea ultim# clip# a& !i putut $# o $alve) a& !i putut !ace "n a&a !el,
"nc+t capul &i trupul $# $e unea$c# din nou, chiar dac# avu$e$e de
g+nd $# m# di$trug# primul, chiar dac# nu m# $triga$e pe nume.
7(am uitat la micul lac#t. R#$uce&te(te, de$chide(te. Cu lacrimi
"n ochi, am v#ut cum $c+r+ie metalul, l(am v#ut mi&c+ndu($e.
%oar un mic $pa$m "n creier, cu ochii la el) apoi u&a $(a de$chi$
bru$c &i au $c+r+it balamalele, de parc# le(mpin$e$e c+t colo un
curent de aer.
El era "n holul cel mare, uit+ndu($e prin u&a "ntrede$chi$# la
camera Claudiei.
Purta o hain# poate un pic mai $curt# dec+t cele de pe vremea
noa$tr#) dar ar#ta !oarte a$em#n#tor celui ce !u$e$e "n $ecolul
anterior) at+t de bine, c# durerea mea $(a inten$i!icat. Pe moment
nici nu m(am putut mi&ca. A& !i putut $#(l iau drept o !antom#> cu
p#rul lung, negru, "n deordine, ca pe vremuri, cu ochii aceia veri
plini de o ve&nic# mirare melancolic#, cu braele at+rn+ndu(i moi, pe
l+ng# corp.
Cu $iguran# c# n(o !#cu$e dinadin$, ca $# $e con!unde cu
conte?tul. Totu&i, era !antoma celui ce tr#i$e "n ace$t apartament, "n
care @e$$e $e $peria$e at+t de cumplit &i unde $imi$e "n!rico&#toare
$enaii ale vechii atmo$!ere pe care nici eu n(o uita$em.
=aieci de ani aici, !amilia nelegiuit#. =aieci de ani, 0oui$,
Claudia &i 0e$tat.
A& putea aui clavecinul dac# a& "ncerca8 Pe Claudia c+nt+nd
IaLdn) p#$#rile c+nt+nd &i ele "n colivii, c#ci "ntotdeauna muica le
e?cita) toat# $unetele ace$tea !#c+nd $# vibree m#rgelele de cri$tal
care decorau aba,ururile l#mpilor cu ga &i clopoeii at+rnai la u&a
din $pate, chiar la cap#tul $c#rilor de metal "n $piral#.
Claudia. Un chip pe un medalion) $au un mic portret pictat pe un
$uport oval de porelan &i p#$trat "mpreun# cu o me&# de p#r blond
"ntr(un $ertar. C+t de mult i(ar !i di$pl#cut o a$emenea imagine, o
imagine at+t de lip$it# de graie;
Claudia, care mi(a "n!ipt un cuit "n piept, l(a r#$ucit "n ran# $#
p#trund# c+t mai ad+nc &i a $tat $# $e uite cum "mi +&nea $+ngele
pe c#ma&#. 7ori, tat#. C $# te "nchid "ntr(un co&ciug pentru
ve&nicie.
Pe tine am $# te ucid primul, prinul meu.
Am rev#ut(o $ub !orma ei de copil# pe moarte, "n!#&urat# "n
cuverturile $oioa$e) am $imit "n n#ri duhoarea bolii. Am rev#ut
ochii negri ai reginei, nemi&cat# pe tronul ei. 0e(am $#rutat pe
am+ndou#, pe 'rumoa$ele din P#durea Adormit#;
Claudia, Claudia, tree&te(te, Claudia... A&a, iubito, trebuie $# bei
c+t mai mult ca $# te "ndr#vene&ti...
A:a$ha;
Cineva m# g"l+ia.
- 0e$tat; mi(a i$.
K#p#ceal#.
- Ah, 0oui$, iart#(m#. Iolul negli,at, "ntunecat. 7(am
cutremurat. Am venit aici, !iindc# eram !oarte "ngri,orat... pentru
tine.
- /u era nevoie, mi(a $pu$ el calm. Era un mic pelerina, pe care
trebuia $#(l !ac.
I(am atin$ !aa cu degetele) era !ierbinte - tocmai $orbi$e
$+ngele unei victime.
- /u(i aici, 0oui$, i(am $pu$. Era doar "n imaginaia lui @e$$e.
- %a, a&a $(ar p#rea, a $pu$ el.
- /oi tr#im "n continuare) dar ele nu $e vor "ntoarce.
.(a uitat "ndelung la mine, apoi a "ncuviinat din cap.
- .# mergem, a mai i$.
Am $tr#b#tut holul "mpreun#) nu, nu(mi pl#cea deloc ca$a a$ta)
n(aveam nici un che! $# m# a!lu aici. Era o ca$# b+ntuit# de $ta!ii -
dar nu era vorba de $ta!ii, ci de amintiri &i de ameninarea pe care o
repreint# ele) aici !u$e$e camera mea) camera mea.
.e chinuia cu u&a din $pate, "ncerca $# o !ac# $# $e de$chid#
normal. I(am !#cut $emn $# ia$# pe verand#, apoi i(am dat eu u&ii
br+nciul nece$ar. Am "nchi$(o bine dup# noi.
Ce tri$tee $# vei curtea invadat# de b#l#rii) !+nt+na "n ruin#)
vechea buc#t#rie de var#, cu idurile pr#bu&ite, c#r#mida devenit#
#r+n#.
- %ac# vrei, pun $# o repare pentru tine, i(am $pu$. =tii, $(o !ac#
e?act cum era "nainte.
- Acum nu mai are importan#, mi(a $pu$ el. 9ii $# ne plimb#m
puin8
Am luat(o pe aleea acoperit#, reervat# tr#$urilor) "n micul &an
clipocea ap#. 7(am uitat "nc# o dat# "napoi. Am v#ut(o $t+nd acolo
"n rochia(i alb# cu cordon alba$tru. %ar nu $e uita la mine. Ea
credea c# $unt mort, "n!#&urat "ntr(un cearcea!, v+r+t "n tr#$ur# de
0oui$. *mi
tran$portau r#m#&iele $# m# "ngroape. Totu&i, ea continua $# $tea
pe loc, &i ni $(au "nt+lnit privirile. 0(am $imit pe 0oui$ tr#g+ndu(m#
de m+nec#.
- /u(i $#n#to$ $# mai r#m+nem pe(aici, mi(a $pu$ el. 0(am privit
cum "ncuia cu gri,# poarta) apoi ochii lui tri&ti au trecut "n revi$t#
!ere$trele &i balcoanele, p+n# la $tre&inile acoperi&ului. Care(i
$punea adio ca$ei, "n !ine8 Poate c# nu.
Am luat(o "mpreun# pe $trada .te. Anne care ne "ndep#rta de
!luviu, !#r# vorb#, doar merg+nd, a&a cum ni $e "nt+mpla$e de
at+tea ori "n trecut. I $e !#cu$e cam !rig, mai cu $eam# la m+ini. /u(i
pl#cea $# &i le bage "n buunare, cum !ac "n iua de ai b#rbaii -
nu i $e p#rea elegant.
Ploaia $e tran$!orma$e "ntr(un !el de cea# umed#.
*n cele din urm#, mi(a $pu$>
- 7(ai cam "n$p#im+ntat adineuri - n(am creut c# e&ti chiar
tu, cel real, c+nd te(am v#ut "n hol, &i nici nu mi(ai r#$pun$ c+nd te(
am $trigat.
- Acum "ncotro ne ducem8 l(am "ntrebat.
7i(am "nchi$ butonii ,achetei. /u pentru c# m(ar mai !i a!ectat
!rigul "n vreun !el) ci pentru c# m# $imeam bine c+nd "mi era cald.
- %oar "ntr(un loc, apoi !acem ce vrei tu. .au ne "ntoarcem
aca$#, cred c#(i mai bine. /u ne r#m+ne mult# vreme. .au poate
m# la&i $ingur $#(mi continuu hoin#reala) m#(ntorc pe$te c+teva
nopi.
- /(am putea r#t#ci "mpreun#8
- <a da, a r#$pun$ gr#bit.
Ce naiba doream8 /e(am plimbat pe $ub verandele vechi, cu
obloanele tra$e, pe l+ng# pereii cu v#ruiala $coro,it#, cu c#r#miile
degolite, apoi am traver$at $trada <ourbon, bine luminat#, &i am
v#ut c# ne apropiam de Cimitirul .t. 0oui$, cu idurile lui v#ruite "n
alb.
Ce doream, la urma urmelor8 %e ce m# durea "nc# $u!letul "n
vreme ce ceilali a,un$e$er# la un echilibru8 P+n# &i 0oui$ era
echilibrat, &i(apoi eram "mpreun#, cum icea 7ariu$.
Eram !ericit c# $unt cu el, !ericit $# merg din nou pe $tr#ile
ace$tea vechi) dar de ce nu(mi era de$tul8
Alt# poart# de$chi$#) a rupt lac#tul cu degetele. Apoi am intrat "n
micul ora& al mormintelor de marmur# alb#, cu acoperi&uri ca ale
ca$elor, cu urne &i praguri de marmur#, iar $ub ghete $triveam iarba
ud#. Ploaia !#cu$e $# lucea$c# toate $upra!eele) luminile ora&ului $e
re!lectau, pe cer, d+nd un nimb lumino$ norilor ce treceau rapid
pe$te capetele noa$tre.
Am "ncercat $# dau de $tele. %ar nu $e vedeau. C+nd m(am uitat
din nou "n ,o$, am v#ut(o pe Claudia) i(am $imit m+nua "n m+n#.
7(am uitat iar la 0oui$, c#ruia "i $clipeau "n ochi luminile din
dep#rtare) m(a !#cut $# tre$ar. I(am atin$ cu m+inile chipul, pomeii,
arcul $pr+ncenelor negre. C+t# !rumu$ee;
- <inecuv+ntatul "ntuneric; am $pu$ bru$c. <inecuv+ntatul
"ntuneric a venit din nou.
- A&a e, a $pu$ el tri$t. Einutul unde domnim noi, ca
"ntotdeauna;
/u era oare $u!icient8
7(a luat de m+n# - oare cum i $e p#rea acum m+na mea8 - &i
m(a condu$ pe o potec# "ngu$t# printre cele mai vechi &i mai
re$pectabile morminte, morminte care erau acolo de la "nceputurile
coloniei, de pe vremea c+nd ne !#cu$em de cap "mpreun# prin
"mpre,urimi, prin inuturile ml#&tinoa$e care ameninau $# "nghit#
tot ora&ul, c+nd "mi g#$eam victimele printre r#u!#c#torii &i
criminalii de ultim# $pe#.
7(a du$ la morm+ntul lui. 7i(am dat $eama c# pe blocul de
marmur# era $#pat numele lui, cu litere aplecate, con!orm modei
vremurilor acelora.
0oui$ de Pointe du 0ac
24FF - 243N
.(a $pri,init de morm+ntul de al#turi, un alt mic templu, ca &i al
lui, cu peri$til.
- 9oiam doar $#(l mai v#d o dat#, mi(a $pu$.
.(a aplecat &i a atin$ cu m+na literele.
.e &ter$e$er# puin de la intemperii. Pra!ul &i murd#ria !#cu$er#
ca $cri$ul $# $e vad# &i mai clar pe $upra!aa pietrei, "nnegrind
ad+nciturile literelor &i ale ci!relor. .e g+ndea oare cum !u$e$e
lumea "n anii aceia8
Eu m(am g+ndit la vi$ele ei, la gr#dina p#cii pe p#m+nt, cu !lori
r#$#rind din p#m+ntul n#cl#it de $+nge.
- Acum putem merge aca$#, a $pu$ el.
Aca$#. Am +mbit. Am "ntin$ m+inile &i am atin$ mormintele de
pe o parte &i de pe alta) m(am uitat la luminile cerului re!lectate de
norii "nvolburai.
- .per c# n(ai de g+nd $# ne p#r#$e&ti, nu(i a&a8 m(a "ntrebat
bru$c, cu o voce $trangulat# de durere.
- /u, am r#$pun$. A& !i vrut $# pot vorbi de tot ce $cri$e$em "n
carte. =tii, am !o$t amani, ea &i cu mine, la !el cum ai $pune de$pre
doi muritori.
- .igur c# &tiu, mi(a r#$pun$.
Am +mbit. <ru$c m(am aplecat $#(l $#rut, e?citat de c#ldura pe
care o emana, de atingerea pielii lui at+t de a$em#n#toare cu a unui
om. %oamne, ce oribile mi $e p#reau degetele mele albe ating+ndu(
l, degete care l(ar !i putut $trivi !#r# nici un e!ort. 7# "ntrebam dac#(
mi ghicea m#car puterea.
Erau at+tea lucruri pe care a& !i vrut $# i le $pun, aveam at+tea
"ntreb#ri de pu$. %ar nu(mi g#$eam vorbele, nu &tiam cum $#(ncep.
El !u$e$e cel care punea dintot(deauna nenum#rate "ntreb#ri) acum
el "&i primi$e r#$pun$urile, mai multe dec+t ar !t dorit vreodat#) &i ce
p#i$e $u!letul lui din caua a$ta8 .t#team &i(l priveam. P#rea o
!iin# per!ect#, a&a cum $t#tea acolo, a&tept+nd cu r#bdare, cu at+ta
bun#tate. Apoi, "nnebunit, am vorbit>
- Tu m# mai iube&ti8 l(am "ntrebat.
A +mbit) ah, ce chin $#(i vei chipul lumin+ndu($e, c#p#t+nd o
anume moliciune "n clipa "n care +mbea...
- %a, a r#$pun$.
- 9rei $# plec#m "ntr(o mic# aventur#8 <ru$c mi $e accelera$er#
b#t#ile inimii. Ce n(a& !i dat $#... 9rei $# "nc#lc#m puin noile reguli8
- Ce(i trece prin cap8 a ro$tit "n &oapt#.
Am ibucnit "n r+$, pe un ton cobor+t, !ebril, care m# !#cea $#
m# $imt bine. R+deam &i(i urm#ream reaciile $ubtile pe !a#. Acum
chiar c# reu&i$em $#(l "ngri,ore. Adev#rul era c# nici nu &tiam dac#
eram "n $tare $# o !ac. '#r# ea. Ce(ar !i dac# a& c#dea ca Icar...8
- Iaide, #u, 0oui$, i(am $pu$. C mic# aventur#. @ur c# n(am de
g+nd $# $chimb $oarta lumii, nici $# adun "n ,urul meu dou# milioane
de adoratori, mori dup# roc:. 7# g+nde$c la ceva mult mai banal,
#u a&a. E ca o glum# bun#. /u lip$it# de gu$t. K#u, "n de!initiv, m(
am purtat de$tul de bine de dou# luni "ncoace, nu(i a&a8
- %e$pre ce naiba vorbe&ti8
- E&ti de acord $au nu8
A cl#tinat u&or din cap. %ar nu era nu. .e g+ndea. =i(a trecut
degetele prin p#r. 7inunatul lui p#r negru. Ce remarca$em mai "nt+i
la el, adic# dup# ce(i v#u$em ochii veri, !u$e$e p#rul negru. /u, de
!apt, mint. 'u$e$e e?pre$ia !eei lui> un ame$tec de pa$iune &i
candoare, o delicatee a $u!letului, care m# cuceri$e. A$ta iubeam
cel mai mult la el;
- =i c+nd pornim "n aventura a$ta8
- Chiar acum, i(am r#$pun$. Ai la di$poiie patru $ecunde ca $#
te hot#r#&ti.
- 0e$tat, e aproape diminea#.
- E aproape diminea# aici, i(am r#$pun$.
- Ce vrei $# ici cu a$ta8
- 0oui$, la$#(te pe m+na mea. Uite ce, dac# nu reu&e$c, nu
p#e&ti mai nimic. *n !ine, nu mare lucru. 7ergi pe m+na mea8
Iot#r#&te(te. 9reau $# plec#m imediat.
/(a $pu$ nimic. .e uita la mine, dar cu at+ta drago$te, c#
devenea in$uportabil.
- %a $au nu8
- Probabil c# am $# regret, dar...
- Atunci e&ti de acord.
Am "ntin$ braele &i l(am luat de $ub$uori, ridic+ndu(l de la
p#m+nt. A r#ma$ cu gura c#$cat#, uit+ndu($e "n ,o$ la mine. Parc#
nu avea nici o greutate. 0(am pu$ iar pe picioare.
- 7on %ieu; a &optit.
Ei bine, ce mai a&teptam8 %ac# nu(ncercam acum, n(aveam $#
&tiu niciodat#. Totu&i, m(a $urprin$ o durere $urd# - amintirea ei,
probabil, borul no$tru "mpreun#. Am l#$at durerea $# $e
e$tompee.
0(am cuprin$ pe dup# talie. *n $u$ acum. Am ridicat m+na
dreapt#, de&i nu era nece$ar. /e urcam e?trem de iute, o dat# cu
v+ntul.
Cimitirul a r#ma$ "n urm#, o ,uc#rioar# l#b#rat#, cu buc#ele
albe pe $ub !runi&ul "ntunecat.
0oui$ gemea de uimire "n urechea mea.
- 0e$tat;
- *ncol#ce&te(i braele "n ,urul g+tului meu, i(am $pu$. Eine(te
bine. 7ergem $pre apu$, !ire&te, apoi $pre nord, mergem !oarte
departe, a&a c#, poate, o $# ne l#$#m purtai de v+nt o vreme. Acolo
unde mergem mai e p+n# $# vin# noaptea.
9+ntul era rece ca ghea. Ar !i trebuit $# m# g+nde$c la a$ta) dar
el nu d#dea nici un $emn c# i(ar !i !rig. .e uita pumai "n $u$, cum
p#trundeam printre norii aceia plini de umeeal#.
Apoi a v#ut $telele &i l(am $imit "ncord+ndu($e. 'aa "i era
per!ect calm#, $enin#. %ac#(i curgeau cumva lacrimi, v+ntul le u$ca
imediat. %ac# avu$e$e cumva vreo temere, acum n(o mai $imea)
era "n e?ta, privind "n $u$, "n$pre domul "n$telat care ne "ncon,ura,
iar luna plin# era $uperb# &i $clipea dea$upra ne$!+r&itului inut alb
de $ub noi.
/u era nici o nevoie $#(i $pun la ce $# $e uite $au ce $# in#
minte. El &tia "ntotdeauna che$tiile a$tea. Cu ani "n urm#, c+nd "l
metamor!oa$em, d+ndu(i %arul *ntunecat, nu(i e?plica$em nimic) "n
modul cel mai natural "nele$e$e totul de unul $ingur. 7ai t+riu $e
pl+n$e$e "n$# c# nu(i $ervi$em de ghid. /u "&i d#du$e $eama c+t era
de inutil8
%ar m# cam l#$a$em purtat alandala &i mental, &i !iic) "l
$imeam cocolo&it, dulce, !#r# greutate, l+ng# mine) era cea mai
pur# preen# a lui 0oui$, 0oui$ "mi aparinea, era cu mine. '#r# $#
repreinte nici o povar#.
Cu o in!im# parte a minii diri,am traiectoria, a&a cum "nv#a$em
de la ea, dar "mi treceau o mie de alte lucruri prin cap, de pild# c#
pe 0oui$ "l v#u$em pentru prima dat# "ntr(o tavern# din port la /eJ
Crlean$. <#u$e prea mult, $e b#tu$e cu alii) iar eu "l urm#ri$em prin
noapte. *n ultimele clipe, "nainte de a(i da drumul din $tr+n$oare, cu
ochii aproape "nchi&i, mi(a &optit> H%ar cine e&ti8H
Am &tiut c#(l voi c#uta a doua i la a$!init, c# o $#(l g#$e$c chiar
de(ar !i !o$t $# r#$cole$c tot ora&ul pentru a$ta, de&i "l l#$a$em
atunci pe ,um#tate mort pe caldar+m. .imi$em c# nu mai pot tr#i
!#r# el, c# trebuia $#(mi aparin#. E?act cum $imeam de !iecare
dat# c+nd voiam ceva $au c+nd doream $# !ac ceva anume.
A$ta era problema mea &i nimic din ce(mi o!eri$e ea - nici
$u!erina, nici puterea, nici, "n cele din urm#, groaa - nu
produ$e$er# vreo $chimbare "n privina acea$ta "n caracterul meu.
=A.E QI0C7ETRI de 0ondra.
C or# dup# a$!init. Eram "ntin&i am+ndoi "n iarb#, "n "ntunericul
rece, $ub un $te,ar. %in marele conac din mi,locul parcului ne
parvenea un pic de lumin#, dar nu prea mult#. 'ere$trele mici,
"n!undate ad+nc "n id, cu geamuri mate, erau parc# !#cute $# rein#
lumina "n#untru. P#rea o vil# con!ortabil#, atr#g#toare, cu toi
pereii acoperii de ra!turi cu c#ri, cu &emineuri "n care lic#reau
!ocuri) !umul $e ridica din co&uri "n "ntunericul plin de cea#.
%in c+nd "n c+nd, pe drumul &erpuitor ce ducea de la intrarea
principal#, ap#rea c+te o ma&in#, m#tur+nd cu !arurile ei !aada
$omptuoa$# a vechii cl#diri, lumin+nd garguile, arcadele grele de
dea$upra !ere$trelor &i ciocanele grele, lu$truite, de pe u&a de la
intrare.
7i(au pl#cut dintotdeauna vilele a$tea englee&ti, care umpleau
tot pei$a,ul. /u(i de mirare c# $piritele celor mori $unt incitate $# le
reviitee.
0oui$ $(a ridicat bru$c, $(a uitat "n ,ur &i apoi &i(a $cuturat cu gri,#
iarba de pe hain#. %ormi$e c+teva ore bune, !ire&te, pe aripile
v+ntului, cum $(ar $pune, ca &i prin alte locuri unde ne odihni$em,
a&tept+nd ca globul $# "&i continue rotaia.
- Unde $untem8 mi(a &optit, puin alarmat.
- *n !aa vilei Crdinului Talama$ca, "n apropiere de 0ondra, i(am
r#$pun$.
Continuam $# r#m+n "ntin$ cu m+inile $ub cap. *n camerele de
$ub acoperi& era lumin#. Ca &i la primul eta,, "n partea din mi,loc. 7#
g+ndeam cum ne(am putea di$tra mai bine.
- Ce c#ut#m aici8
- Aventura, i(am mai $pu$.
- %ar, $tai puin. %oar n(ai de g+nd $# intri.
- A&a crei tu8 Ei p#$trea# ,urnalul Claudiei, "n pivnia ca$ei, la
!el ca &i tabloul lui 7ariu$. %oar &tii de toate a$tea, nu(i a&a8 @e$$e v(
a pove$tit tot.
- <ine, &i ce(ai de g+nd8 .# intri &i $# $cotoce&ti prin pivni#
p+n# dai de ce vrei tu8
Am r+$.
- /u, a$ta n(ar avea nici un ha, cred c# e&ti de acord. Ar !i mai
degrab# o corvoad#. *n de!initiv, nu vreau realmente ,urnalul. /(au
dec+t $#(l p#$tree. Era al Claudiei. A& vrea $# di$cut cu unul dintre
ei, cu %avid Talbot, &e!ul Crdinului. Ei $unt $ingurii muritori din lume
care cred "n e?i$tena noa$tr#, &tii a$ta8
Iar m(a $tr#pun$ o durere. /u(i nimic) !#(te c# nu bagi de $eam#.
Iaul de(abia "ncepe.
Pe moment a !o$t prea $candaliat ca $#(mi r#$pund#. 0ucrurile
$e preentau mai bine dec+t mi(a& !i "nchipuit.
- /u $e poate $# vorbe&ti $erio$, mi(a $pu$. Era indignat de(a
dreptul. 0e$tat, la$#(i "n pace pe oamenii ace&tia. Ei o cred moart#
pe @e$$e. Au primit o $cri$oare "n $en$ul ace$ta de la !amilie.
- %a, bine"nele$. /(am mei o intenie $# le $pun altceva. %e ce(
a& !ace(o8 %ar cel care a venit la concert - %avid Talbot, cel "n
v+r$t# - m# !a$cinea#. Pre$upun c# a& vrea $# &tiu... %ar de ce $#(
i dev#lui totul8 'iecare lucru la timpul lui.
- 0e$tat;
- 0oui$; am r#$pun$ bat,ocoritor.
7(am ridicat &i l(am a,utat $# $e pun# pe picioare, nu pentru c#
ar !i avut nevoie de a,utorul meu, ci pentru c# $t#tea acolo uit+ndu(
$e !i? la mine, "mi rei$ta, $e tot chinuia $# g#$ea$c# un mi,loc de a
m# $t#p+ni, dar toate a$tea n(aveau nici un ro$t.
- 0e$tat, 7ariu$ o $# !ie !urio$ dac# !aci a$ta; mi(a $pu$ $erio$.
*ntreaga lui e?pre$ie, cu pomeii "nali, cu ochii veri $c#p#r+nd, era
de o !rumu$ee r#pitoare. Regula e$enial# e$te....
- 0oui$, !aci ca totul $#(mi par# &i mai irei$tibil; i(am replicat.
7(a apucat de bra.
- 0a 7aharet nu te g+nde&ti8 Ace&tia erau prietenii lui @e$$e;
- Ce(o $#(mi !ac#8 C $(o trimit# pe 7e:are $#(mi $trivea$c#
ea$ta ca pe un ou;
- *ntreci orice m#$ur#, 0e$tat; mi(a $pu$. /(ai "nv#at nimic din
tot ce $(a "nt+mplat8
- 9ii cu mine $au nu8
- *i interic $# intri "n ca$a aceea.
- 9ei !erea$tra de $u$8 0(am luat iar pe dup# talie, in+ndu(l
prionier de data a$ta. *n camera aceea e %avid Talbot. .crie "n
,urnalul lui de aproape o or#. E tare tulburat. /u &tie ce $(a
"nt+mplat cu noi. =tie c# a !o$t ceva, dar nu(&i d# bine $eama ce.
Acum o $# intr#m "n dormitorul de l+ng# biroul lui, pe !ere$truica din
$t+nga.
.(a b#tut un pic "n $emn de prote$t, dar eu m# concentram
a$upra !ere$trei, "ncerc+nd $# v#d dac# avea un #vor pe din#untru.
=i la c+i metri de $ol $e a!la8 Am $imit micul $pa$m, apoi am v#ut
!erea$tra de$chi+ndu($e. =i el a v#ut(o &i, "n vreme ce r#m#$e$e
mut de uimire, l(am $tr+n$ mai tare "n brae &i am pornit "n $u$.
%up# c+teva clipe eram "n#untru. C c#m#ru# eliabe(tan#,
"mbr#cat# "n panouri de lemn de culoare "nchi$#, cu $uperbe mobile
$til &i un !oc ve$el "n &emineu.
0oui$ era !urio$. .e uita la mine gata $# m# "nghit#, "ndrept+ndu(
&i hainele cu ge$turi iui, nervoa$e. *mi pl#cea camera. C#rile lui
%avid Talbot) patul lui.
%avid Talbot $e uita !i? la noi prin u&a "ntrede$chi$#, de dincolo,
unde era luminat de o lamp# cu aba,ur verde pu$# pe ma$#. Purta o
!rumoa$# hain# de ca$#, din m#ta$e gri, cu cordon "n talie. Avea
$tiloul "n m+n#. .t#tea complet nemi&cat, ca o vietate a p#durii care
$imte un animal !eroce "n ,ur &i a&teapt# clipa luptei.
Ah, ce minune;
0(am $tudiat o clip#) avea o !a# !rumoa$#, u&or ridat#, p#r
argintiu, ochi negri minunai, e?trem de e?pre$ivi, !oarte cali.
Inteligena i $e citea "n toate tr#$#turile. Era !oarte aproape de
de$crierea pe care mi(o !#cu$er# @e$$e &i QhaLman.
Am intrat "n birou.
- 9# rog $# m# iertai, am $pu$. Ar !i trebuit $# cioc#nim la u&a
de la intrare. %ar am vrut ca "nt+lnirea noa$tr# $# r#m+n# "ntre noi.
=tii, de$igur, cine $unt.
7uenie total#.
Am privit lucrurile de pe ma$#. Pe$te tot do$are mari, cu diver$e
nume !amiliare drept etichete> Teatrul 9ampirilor &i Armand, &i
<en,amin, %iavolul. =i @e$$e.
@e$$e. Pe ma$# era &i $cri$oarea de la m#tu&a ei, 7aharet, l+ng#
do$ar. .cri$oarea care a!irma c# @e$$e muri$e.
Am a&teptat, "ntreb+ndu(m# dac# n(ar trebui $# "l la$ $#(mi
vorbea$c# el mai "nt+i, de&i nu era obiceiul meu. 7# $tudia !oarte
inten$, cu mult mai inten$ dec+t "l $tudia$em eu pe el. 9oia $# m#
rein#, !olo$ind micile &mecherii pe care le "nv#a$e, pentru a putea
$# "&i amintea$c# totul mai t+riu, oric+t de mare ar !i !o$t &ocul
produ$ de "nt+lnirea !a# "n !a#.
Era "nalt, deloc greoi, dar nici $ubire. .tatur# !rumoa$#. Cu
m+ini mari, bine !#cute. 'oarte "ngri,it. Un adev#rat gentleman
engle) iubitor al $to!elor tJeed, al acce$oriilor de piele &i al
p#durilor "ntunecate, al ceaiului, al umeelii din parcul de(a!ar#, al
$#n#t#ii minunate a u(nei a$t!el de ca$e.
Avea cam &aieci &i cinci de ani. 'oarte bun# v+r$t#. =tia lucruri
pe care cei tineri n(au cum $# le &tie. Ace$ta era echivalentul
modern al v+r$tei lui 7ariu$ "n vremurile antice. Pentru $ecolul al
dou#ecilea "n$# nu era deloc un om b#tr+n.
0oui$ era "nc# "n cealalt# camer#, dar %avid &tia c# era acolo. .(a
uitat $pre u&#. Apoi &i(a "ntor$ privirea din nou $pre mine.
0(am v#ut ridic+ndu($e) m(a luat total prin $urprindere. 7i(a
"ntin$ m+na.
- <un# $eara; mi(a $pu$.
Am r+$. I(am luat m+na &i am $tr+n$(o cu gri,#, politico$,
$tudiindu(i reacia, uimirea c+nd mi(a $imit r#ceala c#rnii, lip$a ei
de via#, dup# criteriile convenionale.
.(a $periat, era clar. %ar era &i e?trem de curio$, de intere$at.
Apoi, cu mult# amabilitate &i curtoaie m(a "ntrebat>
- @e$$e n(a murit, nu(i a&a8
E uimitoare limba engle#) c+te $e pot !ace prin nuanele de
politee. E clar de ce $unt engleii cei mai mari diplomai de pe
lume. 7(am treit "ntreb+ndu(m# cum erau gang$terii englei. *n
tonul lui era at+ta durere "n privina lui @e$$e, "nc+t am hot#r+t c#
avea dreptul $# nu i(o $pulber. 0(am privit cu mult# $olemnitate.
- <a da, nu v# !acei iluii) e$te moart#. 0(am privit drept "n
ochi, $u$in+ndu(i !erm privirea) ca $# nu !ie nici o ne"nelegere.
%ai(o uit#rii, i(am mai $pu$.
A "ncuviinat cu un ge$t al capului, a privit o clip# "n alt# parte,
ca $# revin# apoi iar la mine, plin de curioitate.
7(am r#$ucit. 0oui$ era "n umbr#, l+ng# &emineu, pri(vindu(m#
cu un ame$tec de di$pre &i deaprobare. %ar nu era momentul $#
r+d de el. %e alt!el, nu(mi venea deloc $# r+d. 7# g+ndeam la ceva
ce(mi $pu$e$e QhaLman.
- Am &i eu o "ntrebare, i(am $pu$.
- %a.
- 7# g#$e$c "n ca$a voa$tr#. .ub acoperi&ul vo$tru. .#
pre$upunem c# la r#$#ritul $oarelui m# duc ,o$ "n pivnia ca$ei &i c#
adorm, pier+ndu(mi cuno&tina. =tii ce vreau $# ic. Am !#cut un
ge$t dega,at. Ce(ai !ace8 Ai veni $# m# ucidei "n $omn8
/(a $tat pe g+nduri nici dou# $ecunde.
- /u.
- %ar &tii bine ce $unt eu. /u avei nici o "ndoial#, cred, nu(i
a&a8 %e ce nu8
- %in !oarte multe motive, mi(a r#$pun$. *n primul r+nd, pentru
c# a& vrea $# v# cuno$c mai bine. A& vrea $# vorbim. /u, nu v(a&
ucide. /imic pe lume nu m(ar "mpinge $# !ac una ca a$ta.
Iar l(am $tudiat. .punea adev#rul. /u a e?plicat nimic "n plu$,
dar era clar c# i $(ar !i p#rut o cruime &i o lip$# de re$pect imen$#
$# ucid# o !iin# at+t de $tr#veche &i de mi$terioa$# ca mine.
- %a, e?act, a $pu$ el, +mbind u&or.
Citea g+ndurile. %ar nu p#trundea prea departe. %oar g+ndurile
$uper!iciale.
- /u !ii chiar a&a de $igur.
Iar#&i cu o politee ne$pu$#.
- A doua "ntrebare pentru dumneavoa$tr#, i(am $pu$.
- %e$igur.
Acum era de(a dreptul intrigat. 'rica i $e topi$e complet.
- Ai dori $# primii %arul *ntunecat8 *nelegei8 Ai dori $#
devenii unul de(al no$tru8 Cu coada ochiului l(am v#ut pe 0oui$
cl#tin+nd din cap, apoi "ntorc+ndu(mi $patele. /u $pun deloc c# vi l(
a& da. E !oarte probabil c# n(a& !ace(o. %ar ai dori(o8 %ac# eu a&
vrea $# o !ac, dumneavoa$tr# ai accepta $# v# tran$!orm8
- /u.
- Iai, hai...
- /ici pe$te un milion de ani n(a& accepta. @ur pe tot ce am mai
$!+nt.
- /u credei "n %umneeu, &tii bine c# nu.
- E doar un !el de a vorbi. %ar ,ur#m+ntul e adev#rat. Am
+mbit. Ce !a# $impatic#, animat# tot timpul.
Eram e?citat la culme) parc# &i $+ngele mi $e plimba prin vine cu
o nou# vigoare. 7(am "ntrebat dac# "&i d#dea $eama. Care p#ream
mai puin mon$tru "n ochii lui8 9edea oare toate acele mici $emne
de umanitate pe !aa mea, a&a cum le vedeam eu la cei ca mine
c+nd erau !ericii $au preocupai8
- /u cred c# o $# !ie nevoie de un milion de ani ca $# v#
r#g+ndii, i(am $pu$. /u v# r#m+ne chiar at+ta timp, #u a&a, dac#
$t#m $# ne g+ndim.
- /(o $# m# r#g+nde$c niciodat#, mi(a r#$pun$.
A +mbit, cu mult# $inceritate. Era tot cu $tiloul "ntre degete. .(a
,ucat un pic cu el, poate incon&tient &i "ngri,orat, apoi a r#ma$
lini&tit.
- /u v# cred, i(am m#rturi$it.
7(am uitat "n ,ur prin camer#. Avea pe perete un mic tablou din
&coala olande#, cu o ram# l#cuit# - o ca$# l+ng# canal, la
Am$terdam. 7(am uitat la bruma de pe pervaul !ere$trei opace.
/oaptea de(a!ar# nu $e vedea deloc. <ru$c, m(am "ntri$tat) dar nu
at+t de tare ca "nainte. Era doar o con&tientiare a $ingur#t#ii
imen$e care m# adu$e$e aici, nevoia care m# "mpin$e$e $# m#
g#$e$c "n mi,locul camerei ace$teia, $#(i $imt ochii !i?ai pe mine,
$#(l aud pe omul ace$ta $pun+ndu(mi c# &tia cine eram. Iar m#
cuprindea "ntunericul. Am t#cut.
- %a, mi(a $pu$ el din $pate, cu un gla$ timid. Eu &tiu cine
$untei.
7(am "ntor$ &i l(am privit. %eodat#, mi(am dat $eama c#(mi
venea $# pl+ng. Poate din caua c#ldurii de(aici, a miro$ului de om)
a !aptului c# priveam un om "n via#, la ma$a lui de lucru. Am
"nghiit "n $ec. /(aveam de g+nd $#(mi pierd cump#tul, ar !i !o$t o
pro$tie.
- E de(a dreptul !a$cinant, #u, i(am $pu$. /(ai vrea $# m#
ucidei. %ar nici nu vrei $# acceptai ideea de a deveni ce $unt eu.
- A$ta a&a e.
- /u, nu pot $# v# cred, i(am $pu$ din nou.
Pe$te !a# i $(a a&ternut parc# o umbr#, o umbr# intere$ant#. .e
temea $# nu(i !i de$coperit eu vreo $l#biciune de care el nu "&i d#dea
$eama.
Am "ntin$ m+na dup# $tilou.
- *mi permitei8 Avei &i o !oaie de h+rtie8
7i le(a dat pe am+ndou# de "ndat#. 7(am a&eat la ma$# "n locul
lui. Totul era imaculat - &i $ugativa, &i cilindrul mic de piele "n care
"&i inea $tilourile, p+n# &i do$arele groa$e. Imaculate ca &i el, care
r#m#$e$e "n picioare privind ce $criam.
- E un num#r de tele!on, i(am $pu$. I(am pu$ h+rtia "n m+n#. Un
num#r la Pari$, la un avocat care m# cunoa&te $ub adev#ratul meu
nume, 0e$tat de 0ioncourt, pe care pre$upun c#(l avei prin arhivele
dumneavoa$tr#. <ine"nele$, el nu &tie de$pre mine ceea ce &tii
dumneavoa$tr#. %ar &tie unde $# m# g#$ea$c#. .au, mai bine $pu$,
eu in "ntotdeauna leg#tura cu el.
/u mi(a $pu$ nici o vorb#, dar $(a uitat la h+rtie &i a memoriat
num#rul.
- P#$trai(o, i(am $pu$. C+nd v# r#g+ndii, c+nd v# hot#r+i $#
devenii nemuritor &i dorii $#(mi comunicai, !olo$ii ace$t num#r. C
$# vin. Era pe punctul de a prote$ta. %ar i(am !#cut $emn c# nu(i
nevoie de cuvinte. /u $e &tie ce $e poate "nt+mpla. 7(am reemat
de $p#tar &i mi(am "ncruci&at m+inile pe piept. Ai putea, de pild#, $#
de$coperii c# avei vreo boal# incurabil# $au $# devenii handicapat
"n urma unui accident. Poate, pur &i $implu, o $# "ncepei $# avei
co&mare noaptea la g+ndul de(a muri, de(a nu mai !i nimeni &i nimic.
/u contea#. C+nd decidei c# vrei ceea ce am eu de o!erit,
tele!onai. =i v# rog $# v# aducei aminte c# n(am promi$ nimic.
Poate nici n(o $# o !ac vreodat#. .pun doar c#, atunci c+nd v#
decidei, putem "ncepe un dialog.
- %ar el a &i "nceput.
- /u, nici pe departe.
- Credei c# n(o $# mai venii8 m(a "ntrebat. Eu cred c# da, !ie
c# tele!one, !ie c# nu.
*nc# o mic# $urpri#. C mic# "mpun$#tur#. I(am +mbit, "n ciuda
$entimentului meu de umilin#. Era un om e?trem de intere$ant.
- Tic#lo$ de engle, cu politeea pe limb#; i(am $pu$. Cum
"ndr#ne&ti $# m# tratei cu at+ta conde$cenden#8 Poate c# ar
trebui $# te ucid pe loc.
A$ta mi(a reu&it. A r#ma$ tr#$nit. .(a de$curcat de$tul de bine $#
"&i a$cund# uimirea, dar eu tot am perceput(o. =tiam bine c+t de
"n$p#im+nt#tor puteam $# !iu, mai ale$ dac# mai &i +mbeam.
=i(a revenit cu o iueal# $urprin#toare. A "mp#turit h+rtia cu
num#rul de tele!on &i a v+r+t(o "n buunar.
- 9# rog $# m# $cuai, mi(a $pu$. Ce voiam $# ic era c# mi(ar
!ace pl#cere $# mai venii pe(aici.
- Tele!onai(mi, i(am r#$pun$.
Am r#ma$ un lung moment ochi "n ochi) apoi iar i(am o!erit unul
din +mbetele mele. 7(am ridicat $#(mi iau la revedere. Apoi am
mai aruncat o privire pe ma$#.
- Eu de ce nu am do$arul meu8 l(am "ntrebat.
C clip# n(a mai &tiut ce $# $pun#, dar &i(a revenit iar#&i
miraculo$ de iute.
- %ar avei cartea;
7i(a !#cut $emn $# m# uit pe ra!t unde era 9ampirul 0e$tat.
- %a, e adev#rat. Uita$em de carte. Am avut o eitare. Cred
totu&i c# ar trebui $# am &i eu do$arul meu.
- /imic mai adev#rat, a replicat. C $# de$chid imediat unul. A
!o$t totdeauna... o che$tiune de timp.
Am r+$ iar#&i, contra voinei mele. Era at+t de bine cre$cut. I(am
!#cut o plec#ciune de adio, iar el mi(a r#$pun$ cu aceea&i graie.
Am trecut pe l+ng# el c+t am putut mai repede, adic# e?trem de
repede, l(am luat pe 0oui$ pe $u$ &i am ie&it iute pe !erea$tr#,
bur+nd pe$te c+mpuri p+n# am cobor+t pe o &o$ea pu$tie care
ducea la 0ondra.
Aici era mai "ntuneric &i mai !rig, luna nu $e mai vedea din caua
copacilor, &i "mi convenea de minune. Iubeam "ntunericul pro!und.
.t#team cu m+inile "n buunare privind aureola u&oar# de lumin# de
dea$upra 0ondrei &i r"+nd de unul $ingur, mai ve$el dec+t oric+nd.
- Ah, ce $uperb a !o$t, a !o$t per!ect; am $pu$, !rec+ndu(mi
m+inile, apoi apuc+ndu(l pe 0oui$ de m+ini, care erau mai reci dec+t
ale mele.
E?pre$ia de pe !aa lui 0oui$ m(a "nc+ntat. Pre$imeam c# o $#
m# !ac# $# r+d.
- E&ti un adev#rat tic#lo$, a$ta e&ti; mi(a $pu$ el. Cum de(ai
putut $#(i !aci una ca a$ta bietului om8 E&ti un demon, 0e$tat. Ai
merita $# !ii idit de viu "ntr(un turn;
- Iaide, #u, 0oui$, i(am $pu$. /u m# mai puteam abine din
r+$. 0a ce te(a&teptai din partea mea8 In plu$, bietul om $tudia#
$erio$ !enomenele $upranaturale. /(o $# "nnebunea$c#, te a$igur. 0a
ce v# tot a&teptai cu toii de la mine8 7i(am av+rlit un bra pe
dup# umerii lui. Iai la 0ondra. E de$tul de departe pe ,o$, dar e "nc#
devreme. =tiai c# eu n(am !o$t niciodat# la 0ondra8 9reau $# v#d
cartierul Me$t End &i 7aL!air, &i Turnul, da, hai la Turn; Am un che!
nebun $#(mi g#$e$c o victim# londone#. Iaide;
- 0e$tat, nu(i de glum#. 7ariu$ o $# !ie !urio$) toi o $# $e "n!urie
c+nd vor aui;
R+deam din ce "n ce mai tare. Am "nceput $# mergem cu pa&i
iui. Ce minunat era $# mergi; /imic nu putea "nlocui $enaia
acea$ta, $implul act al mer$ului, !aptul c# ai p#m+ntul $ub picioare
&i c# $imi par!umul delicat al co&urilor de pe ca$e, "mpr#&tiate ici &i
colo prin "ntuneric, miro$ul umed &i rece de iarn# venind din p#dure.
Ah, ce !rumo$ era totul; C+nd aveam $(a,ungem "n centru, aveam
$#(i !acem ro$t de(o hain# decent# lui 0oui$, un palton lung, negru,
cu guler de blan#, $# $e $imt# la !el de bine ca mine acum.
- Aui ce $pun8 a "ntrebat din nou 0oui$. /u ai "nv#at nimic, nu(
i a&a8 E&ti &i mai incorigibil dec+t "nainte;
Iar m(a pu!nit r+$ul, !#r# $# vreau.
Apoi, ceva mai $obru, mi(am amintit de !igura lui %avid Talbot,
de momentul c+nd m(a provocat. %a, poate c# el avea totu&i
dreptate. Aveam $# mai trec pe(acolo. Cine a i$ c# nu puteam $#
mai trec pe(acolo ca $# $tau de vorb# cu el dac# aveam che!8 Cine a
i$ a&a ceva8 %ar ar trebui $#(l la$ totu&i "n pace o vreme ca $# $e
g+ndea$c# la num#rul de tele!on) $# "&i piard# un pic din "ncrederea
de $ine.
Iar#&i m(a cople&it am#r#ciunea, un $oi de tri$tee ad+nc# &i
lene&#, gata $# &tearg# amintirea trium!ului meu m#runt. /umai de
a$ta n(aveam che!. /oaptea era "nc+nt#toare. 0oui$ m# certa din ce
"n ce mai "n!l#c#rat &i mai caraghio$>
- E&ti un adev#rat diavol, 0e$tat, icea el. A$ta e&ti tu. E&ti
diavolul "n per$oan#;
- %a, da, &tiu, i(am r#$pun$, pl#c+ndu(mi $#(l prive$c, $#(i v#d
m+nia care "l !#cea $# clocotea$c# de via#. *mi place $# aud cum
mi(o $pui. .imt nevoia $# aud cum mi(o $pui. /u cred c# altul ar mai
putea vreodat# $(o $pun# a&a ca tine. Iai, $pune "nc# o dat#. .unt
un diavol de$#v+r&it. .pune(mi c+t $unt de r#u. A$ta m# !ace $# m#
$imt !oarte bine;
((((((((((((((((((((((