Universitaea de Arhitectura si Urbanism,,Ion Mincu'' Bucuresti

Facultatea de Arhitectura de Interior

Curs : Comunicari vizuale, An 3, Semestrul II
Student : Bianca Olimia Abacioaei , !rua 3" I

SIMBO#ISMU#
CU#O$I#O$
SIMBO#ISMU# CU#O$I#O$
Simbolul este un semn ce rezoneaza in su%etele oamenilor tocmai rin imortanta si
&ravitatea sensurilor sale, ce se re%era intodeauna la roblemele %undamentale ele e'istentei( Acesta
eate un semn ce astreaza un echilibru otim intre continut si e'resie, intre sirit si materie, intre
intelectual si a%ectiv(
Cultura umana a debutat rin simbol si mit( )rin simboluri mostenite din eoci ancestrale, omenirea
si*a astrat unitatea si continuitatea ei sirituala( Adevarata cultura tinde mereu sa se intoarca la
simbolul olivalent, lin de continut si inzestrata cu mare %orta su&estiva( +'emlu in acest sens
sunt reusitele creatorilor de literartura, %iloso%ie sau oere lastice(
Simbolul, inrudit &enetic si %unctional cu mitul si ritualul reli&ios, instituie o lume a
ima&inarului, mai bo&ata si mai %rumoasa decat o lume a contin&entului imediat( Anumite rezerve
%ata de simbol, mani%estate in anumite erioade ale istoriei marcate de rationalism e'acerbat,
e'lica %atul ca simbolul in &eneral, iar cel arhetial mai ales, rerezinta intodeauna o deschidere
sre lumea misterului, a%lata dincolo de realitatea alabila(
Simbolul a e'ercitat o uternica si ermanenta actiune modelatoare asura societatii si
individului( Aceste calitati sunt rorii mai ales acelor simboluri universale e care C( !( ,un& le*a
denumit arhetiuri(
)e masura ce credintele, civilizatiile, societatile si culturile di%erite au determinat
dezvoltarea lumii, %iecare si*a dezvolatat ast%el un vocabular simbolic rin care sa ilustreze si sa
e'rime concete sacre, asecte ale identitatii individuale si colective si teorii si idei abstracte(
,,Omul, cu redilectia sa entru crearea de simboluri, trans%orma in mod inconstient obiectele sau
%ormele in simboluri(((atat in reli&ie, cat si in arta vizuala'', scria Aniele ,a%%e in Omul si simbolurile
sale.
Simbolul este de%init ca o rerezenatare indirecta, conventionala a ceva ce oate %i ,,un
obiect'', o %iinta, o notiune, o idee, o insusire, un sentiment etc( Ast%el, e'ista simboluri matematice,
chimice, rutiere, militare, istorice, olitice, reli&ioase, rituale, culturale, ro%esionale, asociative,
heraldice etc( Suntem incon-urati de simboluri, care tind sa ne &uverneze viata, dua modul in care
acestea sunt erceute de %iecare individ(
Culoarea este o ,,senzatie .otica/ su&estiva asociata cu o lumina'' care se re%lecta de e
sura%ata corurilor ermitand ast%el ochilor sa erceaa in mod relativ radiatiile vizibile reluate
de retina, avand aceiasi intensitate, dar lun&imi de unda di%erite( Aceasta insemana ca e'ista o
,,interactiune intre ochi, lumina, si sura%ata obiectului'' care &enereaza cromatica sau stimulul
coloristic dat de lun&imea de unda .sau nuanta/, de uritatea culorii .saturatia/ si de intensitatea
luminozitatii(
Simbolismul unei culori denota %atul ca o culoare nu e'ista doar ca rezenta in sine, ci are
o conotatie, este in acelasi tim un cod, un semnal de averitizare, un semnal sihic bene%ic sau
male%ic( Ast%el e lan&a dimensiunea senzoriala, sihica si sirituala, e'ista si dimensiunea
simbolica a culorilor, omul atribuind di%erite sensuri simbolice culorilor, de*alun&ul timului, rin
asocieri semni%icateive le&ate de viata sa si de tot ceea ce l*a incon-urat(
0in diverse studii reiese %atul ca au %ost atribuite uteri ma&ice culorilor inca din erioada
neolitica , marcandu*se ast%el debutul simbolismului cromatic( $osul se crede ca rerezinta entru
omul reistoric elementul vital %undamental, rin analo&ie cu san&ele, adica cu viata, cu rasaritul
sau cu ausul soarelui( Fatul ca san&ele era simbolul vietii este atestat de obiceiul unor ooare
vechi de a*si stroii coii cu san&e( 1riburile rimitive contemorane il %olosesc si azi in di%erite
ritualuri, cu acelasi inteles( Cercetarile arheolo&ice evidentiaza rezenta rosului in ritualurile
%unerare inca din erioada aleoliticului mi-lociu(
In ceea ce riveste Antichitatea, de remarcat este simbolistica e&iteana( Cateva dintre
simbolurile stravechi e&itene sunt : albastrul de laislazuli ce simboliza cerul, resectiv nemurirea,
era culoare vesmintelor mareleui reot, dar si culoarea scarabeului urtat de soldati ca semn al
%idelitatii( !albenul si auriul semni%icau, de asemenea nemurirea( 2erdele simboliza ve&etatia,
tinereatea si sanatatea( 3e&rul su&era viata vesnica si zeii subamanteni, osibil datorita
mumi%icarii, roces in care se %olosea bitumul, colorat natural in ne&ru*brun( Albul avea un
carracter biolar, e de o arte simboliza veselia, iar e de alta doliul( $osul avea adesea un carcater
ne%ast, simbolizand a&resivitatea, ast%el in te'tele unor airusuri scrise cu cerneala nea&ra,
cuvintele considerate ,,rele'' aareau colorate cu rosu, si de asemnea oamenii si cainii roscati erau
ocoliti in erioada aceia(
Simbolistica mesotamiana ni se dezvaluie rin modul in care se concretiza aceasta in
arhitectura, sre e'emlu zi&uratele, considerate ,,trete sre cer'', aveau %iecare nivel acoerit cu o
culoare ce simboliza astrele( 0ua marturia lui 4erodot, zi&uratul lui 3abucodonosor era colorat
.de b-os in sus/ in sate culori : ne&ru.Saturn/, oran-.,uiter/, rosu.Marte/, &alben.Soarele/,
verde.2enus/, albastru.Mercur/ si alb .#una/(
China cultiva in vechime simboluri seci%ice: rosul rerezenata cerul si elementul masculin,
ozitiv, iar &albenul era in Antichitate culoarea imaratului, doar el urtand haine &albene, adica
ale inteleciunii, si de asemenea simboliza amantul, %eminitatea si elementul ne&ativ( Albastrul era
simbolul nemurii, in unele zonen al doliului( Albul semni%ica si el doliul(
In !recia anitica, albul era culoare divinitatii, iar ne&rul era simbolul zeilor subterani ca si la
e&iteni( In 2echiul 1estament, albastru h5acint coloreza vesmintele marelui reot, in sens simbolic,
iar urura este culoarea maretiei re&elui( In 3oul 1estament si mai tarziu in icono&ra%ia crestina,
albul simbolizeaza uneori moartea, &iul&iurile mortuare ale lui Isus si ale lui #azar dua inviere
%iind rerezentatea in alb, iar alteori simboliza &loria divina, hainele Mantuitorului in Schimabarea
la Fata, Invierea, Inaltarea si Coborarea la iad sau vestmintele in&erilor erau rerezentate tot in alb(
$osul simboliza san&ele Matuitorului(
In Me'icul recolumbian, rosul era culoarea zeului amantului, a rimaverii, a nasterii, a
tineretii si a rasaritului( )urura, considerata simbolul uterii imeriale si sacedortale in intrea&a
Antichiatate, este omenita de 4omer, 4erodot etc( Acelsi simbol se eretueaza aoi in erioada
medievala, e'tinzandu*se si asura unor insemne aale, haina sarbatoreasca a )aei era alba, dar
vesmintele cardinalilor se astreaza ururii si astazi(
+vul Mediu este eoca in care simbolismul culorilor cunoaste dezvolatarea ma'ima( In
rimle secole medievale sunt admise cultic ot culori simbolice : $osul semni%ica san&ele
Mantuitorului, un simbol icono&ra%ic &eneral, &albenul * lumina divina, verdele 6 natura vesnica,
albastrul 6 asiratia sre cer, in icono&ra%ie 6 trenscendentul, ururiul 6 &loria cereasca, albul 6
nerihanirea, la adunari solmene imaratii bizantini se imbracau in alb, ne&rul semni%ica isasirea,
iar brunul * male%icul, iadul(
Culorile litur&ice de baza admise inceand cu secolul al I7*lea si consacrate in secolul al
7II*lea de )aa Inocentiu ala III*lea erau : albul ce semni%iaca uritarea, adevarul,bucuria8 rosul 6
%ocul, san&ele, iubirea divina8 verdele 6 viata , -ustitia, tineretea, seranta8 violetul 6 ocainta si
ne&rul 6 doliul, tristetea( In a%ara acestora, eoca mai cultiva si alte simboluri recum albastrul 6
uritaea, virtutea si inteleciunea divina8 ururiul . rosul cardinal / semni%ica trium%ul si uterea
divina, %iind urtat de catre )aa, cardinali,imarati si re&i( Mai tarziu simbolistica an&licana va %i
dominata de culorile rosu, alb, ne&ru si auriu(
Sunt trei domenii de mani%estare ale simbolisticii medievale : icono&ra%ia si ritualurile
ecleziastice, viata laica si heraldica( Simbolurile crestine &enerale sunt : rosul 6 caritatea, maria-ul8
&albenul 6 lumina divina, hainele duhovnicesti8 verdele 6 credinta, nemurirea, verdele al %iind
culoarea botezului8 albastrul 6 seranta, iubirea divina, sinceritatea, mila, acea8 viloetul 6 ocainta8
ururiul * uterea re&ala, imeriala si aala8 tranda%iriul 6 vesmintele mucenicilor8 albul 6
castitatea, moartea8 ne&rul 6 moartea8 &riul 6 amaraciunea si auriul 6 uterea, &loria divina(
Simbolurile laice cotidiene, rasandite in toate aturile sociale sunt mosteniri antice adatate
vremii( $osul isi astreaza dualitatea simbolica : in sens ozitiv semni%ica uterea monarhica,
militara, -uridica, san&ele, viata, iubirea senzuala, hainele doctorilor, iar in sens ne&ativ semni%ica
mania, ura, %elinarul rosu ala caselor de rostitutie, &lu&a calaului( !albenul are acelasi caracter
biolar : in sens ozitiv evoca nobletea, maretia, soarele, bo&atia, iar in sens ne&ativ semni%ica
rusinea si oroarea( In +vul Mediu, ne&ustorii %aliti urtau alarie &albena, evreii inchisi in &htouri
erau insemnati cu un cerc &laben alicat e mantii, &albenul semni%ica si eidemiile( 2erdele
simboliza seranta, calmul si ve&etatia8 albastrul 6 %idelitatea in dra&oste, cerul, lumea siritului, iar
ne&rul si in secial cati%eaua nea&ra simboliza moartea si doliul, dar si or&oliul nobiliar(
In erioada $enasterii, #eonardo da 2inci, in 1ratatul sau, asociaza un numar de cinci culori
riciale cu elemnetele naturale, acordandu*le ast%el sensuri simbolice : albul rerezenta entru el
lumina, &albenul 6 amantul, verdele 6 aa, albastrul 6 aerul, rosul 6 %ocul si ne&rul 6 intunericul(
,ohann 9ol%&an& !oethe, marele scriitor &erman, si*a indreatat atentia asura culorii si
imlicatiilor ei in viata cotidiana( 0ua el, simbolurile cromatice deriva din e%ectele siho*%izice(
Calatorind, acesta obeserva cum ooarele cu temerament e'ansiv re%era culorile tari si mai ales
calde .%rancezii/, in vreme ce ooarele din zonele moderate re%era &albenul al .en&lezii si
&ermanii/, iar oulatiile rimitive si de asemenea coii re%era vechiul cinabru, vermillonul mai
intunecat, care este culoare cea mai activa din sectru , otrivita cu temeramentul lor( )ooarele
din sudul +uroei, isi noteaza !oethe, se imbraca in culorii vii, a%late in concordanata cu eisa-ul
insorit, iar cele nordice re%era culorile temerate, in &eneral hainele coresunzand
temeramentului , culorii ielii, varstei etc(
)rin comaratie, remarcam deosebiri in ceea ce riveste semni%icatia cromatica entru zone
&eo&ra%ice di%erite ( In India culorile ozitive sunt cele deschise recum verdele, rosu, &alben si
ortocaliul, ousele lor %iind ne&ru si alb, aceasta din urma %iind considerata culoarea ne%ericirii( #a
musulmani, verdele este culoare )ro%etului si a credintei sre deosebire de rosu si ne&ru care %ac
arte din cate&oria celor ne&ative, in secial in A%rica( Se observa ca in alatele islamice, racoarea
cautata este sustinuta si de culorile reci ale ornamentatiei si mozaicurilor ceramice bazate e alb,
verde si albastru( In China, doliul este simbolizat de alb si albastru, albastrul evocand si nemurirea(
)e teritoriul ,aoniei, culorile discrete ca rozul %lorilor de cires si de iersici sunt cele ozitive, care
renasc sezonier, in schimb combinatiile de ne&ru, &ri inchis si alb sunt considerate culori ne&ative(
In ictura -aoneza, rosul simbolizeaza credinta, iar albul este %olosit de &heise ca ra%ianament
cosmetic( In A%rica de Sud, acelasi rosu este simbolul libertatii si voiosiei( In 1ibet, rosul este
culoarea sacrului, calu&arii din manastirele tibetane marturisind ca in starile lor e'altice ar a se
cu%unda in rosu( Arta oulara romaneasca %oloseste culori %oarte diversi%icate coresunzatoare
zonelor &eo&ra%ice, dominate de o %lora mai mult sau mai utin colorata( Culorile acestora se
re&asesc in ortul oular, in decoratia ceramicii si in cromatica icoanelor(
)rincialele simboluri cromatice euroene sunt : rosul ce semni%ica %orta, asiunea,luta,
%ocul, %uria8 vermillonul 6 dorinta, erotismul, dominanta8 oran-ul 6 ener&ia, bucuria, caldura solara,
otimismul8 &albenul isi astreaza semni%icata biolara semni%icand , bo&atia, soarele, maretia,
stiinta, si in sens ne&ativ* rusinea, invidia, eidemia( 2erdele semni%ica natura, tineretea, vitalitatea,
linistea, seranta8 albastrul 6 %idelitatea, nostal&ia, multumirea, raceala8 ururiul * uterea, bo&atia,
%astul8 violetul * batranetea, tristetea, descura-area, in Biserica catolica 6 doliul( Albul rerezinta
lumina, virtutea, acea, rietenia si sinceritatea8 ne&rul 6 intunericul, raul, moartea, durerea,
re&retul8 &riul rece * saracia8 auriul %olosit mult in +vul Mediu entru aureolele s%intilor si entru
%undaluri, cuole mozaicate, este cel mai rasandit simbol al lumii divine, rerezenatand lumea
celesta, iluminarea mistica, miraculosul si s%intenia(
)ercetia culorilor este amli%icata de incarcatura lor secreta, de simbolul e care acestea il
oarta in mod imlicit( Comunicand o alta realitatea decat cea directa, ercetibila, simbolul
cromatic este un semn, o conventie caabila sa transmita aluzii si chiar in%ormatii, ri ele %ormele
colorate se sirutualizeaza si devin idei si sentimente( Simbolurile sunt creatii colective care nu tin
seama de e'erienta individuala, ele variaza in tim si satiu , de la o eoca istorica la alta, de la un
oor la altul si de la o cultura la alta(
)ricialele cai de %ormare a simbolurilor cromatice sunt : ritualurile reli&ioase, evenimentele
istorice .care imun stindarde, draele, embleme/, mitolo&ia si cultura, evenimentele sociale,
meseriile si starile sociale, ortul oular, asocierile mentale cu diverse elemnte naturale .cerul,
%ocul, intunericul/, re%le'ele &astronomice .analo&ii intre culori, &usturi si mirosuri/, re%le'ele
termice.caldura %ocului, raceala &hetii /(
)eretuate din &eneratie in &eneratie rin diverse datini si ritualuri, simbolurile releva o
realitate secundara( 0ecisive entru %unctionarea lor sunt invatarea, reetarea si trairea, adica
traditia( Coilul care invata simbolurile cromatice aduce cu el datele lui senzoriale si sihice si si le
insuseste din viata cotidiana a colectivitatii careia aartine( Inca de mic el cunoaste traditiile
vestimentare incetatenite: culorile vesele si deschise sunt destinate celor mici si tineretului, iar
culorile inchise si ne&rul sunt entru cei varstnici , %emeile oarta culori vii, iar barbatii culori mai
sobre(
Interretarea corecta a mesa-ului artistic roriu oerelor de arta create in eoci vechi
deinde intr*o buna masura de sensurile simbolice ale culorilor vehiculate in colectivitatile umane
resective( In arta moderna si contemorana, sensul simbolic al culorilor are un loc mai modest,
%iind us in umbra de noutatea limba-ului( 0esci%rarea ,,vocilor secrete'' ale culorilor este realizabila
rin analiza stilistica a oerelor( Artistul modern nu se subordoneaza semanticii culorii( 2an !o&h
isi ale&ea sre e'emlu verdele dua natura temei, intuindu*i semni%icatiile simbolice, il %olosea
roasat, virat sre &alben sau obosit, maladiv, de&radat sre oliv( 0e asemnea )ablo )icasso a
%olosit culoarea cu o conotatie simbolica rorie( #ucraile sale ce tin de ,,erioada albastra ''
simbolizau misterul, incertitudinea %ata de semni%iacaita traditionala a culorii albastru, iar rozul in
lucrarile sale a caatat valente morbide( Arta moderna, caracterizata mai mult de su&estie decat de
naratie, roduce totusi in mintea rivitorului stari comle'e care au tan&enta cu intelesurile
simbolice ale culorilor(
BIB#IO!$AFI+

"( Arhitectura ambiantelor : Elemnete de teorie cognitiva si psihologie ambientala in
arhitectura, Cosma ,urov, +ditura Caitel, Bucuresti, :;;<
:( Culoarea in arta, #iviu #azarescu, +ditura )olirom, Iasi, :;;=
3( Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale, Ivan +vseev, +ditura Amarcord, 1imisoara,
"==>
>( Cum citim simbolurile ? Introducere in semnificatia simbolurilor in arta, Clare !ibson,
+ditura #itera, Bucuresti, :;";