Universitaea de Arhitectura si Urbanism,,Ion Mincu'' Bucuresti
Facultatea de Arhitectura de Interior
Curs : Comunicari vizuale, An 3, Semestrul II Student : Bianca Olimia Abacioaei , !rua 3" I
SIMBO#ISMU# CU#O$I#O$ SIMBO#ISMU# CU#O$I#O$ Simbolul este un semn ce rezoneaza in su%etele oamenilor tocmai rin imortanta si &ravitatea sensurilor sale, ce se re%era intodeauna la roblemele %undamentale ele e'istentei( Acesta eate un semn ce astreaza un echilibru otim intre continut si e'resie, intre sirit si materie, intre intelectual si a%ectiv( Cultura umana a debutat rin simbol si mit( )rin simboluri mostenite din eoci ancestrale, omenirea si*a astrat unitatea si continuitatea ei sirituala( Adevarata cultura tinde mereu sa se intoarca la simbolul olivalent, lin de continut si inzestrata cu mare %orta su&estiva( +'emlu in acest sens sunt reusitele creatorilor de literartura, %iloso%ie sau oere lastice( Simbolul, inrudit &enetic si %unctional cu mitul si ritualul reli&ios, instituie o lume a ima&inarului, mai bo&ata si mai %rumoasa decat o lume a contin&entului imediat( Anumite rezerve %ata de simbol, mani%estate in anumite erioade ale istoriei marcate de rationalism e'acerbat, e'lica %atul ca simbolul in &eneral, iar cel arhetial mai ales, rerezinta intodeauna o deschidere sre lumea misterului, a%lata dincolo de realitatea alabila( Simbolul a e'ercitat o uternica si ermanenta actiune modelatoare asura societatii si individului( Aceste calitati sunt rorii mai ales acelor simboluri universale e care C( !( ,un& le*a denumit arhetiuri( )e masura ce credintele, civilizatiile, societatile si culturile di%erite au determinat dezvoltarea lumii, %iecare si*a dezvolatat ast%el un vocabular simbolic rin care sa ilustreze si sa e'rime concete sacre, asecte ale identitatii individuale si colective si teorii si idei abstracte( ,,Omul, cu redilectia sa entru crearea de simboluri, trans%orma in mod inconstient obiectele sau %ormele in simboluri(((atat in reli&ie, cat si in arta vizuala'', scria Aniele ,a%%e in Omul si simbolurile sale. Simbolul este de%init ca o rerezenatare indirecta, conventionala a ceva ce oate %i ,,un obiect'', o %iinta, o notiune, o idee, o insusire, un sentiment etc( Ast%el, e'ista simboluri matematice, chimice, rutiere, militare, istorice, olitice, reli&ioase, rituale, culturale, ro%esionale, asociative, heraldice etc( Suntem incon-urati de simboluri, care tind sa ne &uverneze viata, dua modul in care acestea sunt erceute de %iecare individ( Culoarea este o ,,senzatie .otica/ su&estiva asociata cu o lumina'' care se re%lecta de e sura%ata corurilor ermitand ast%el ochilor sa erceaa in mod relativ radiatiile vizibile reluate de retina, avand aceiasi intensitate, dar lun&imi de unda di%erite( Aceasta insemana ca e'ista o ,,interactiune intre ochi, lumina, si sura%ata obiectului'' care &enereaza cromatica sau stimulul coloristic dat de lun&imea de unda .sau nuanta/, de uritatea culorii .saturatia/ si de intensitatea luminozitatii( Simbolismul unei culori denota %atul ca o culoare nu e'ista doar ca rezenta in sine, ci are o conotatie, este in acelasi tim un cod, un semnal de averitizare, un semnal sihic bene%ic sau male%ic( Ast%el e lan&a dimensiunea senzoriala, sihica si sirituala, e'ista si dimensiunea simbolica a culorilor, omul atribuind di%erite sensuri simbolice culorilor, de*alun&ul timului, rin asocieri semni%icateive le&ate de viata sa si de tot ceea ce l*a incon-urat( 0in diverse studii reiese %atul ca au %ost atribuite uteri ma&ice culorilor inca din erioada neolitica , marcandu*se ast%el debutul simbolismului cromatic( $osul se crede ca rerezinta entru omul reistoric elementul vital %undamental, rin analo&ie cu san&ele, adica cu viata, cu rasaritul sau cu ausul soarelui( Fatul ca san&ele era simbolul vietii este atestat de obiceiul unor ooare vechi de a*si stroii coii cu san&e( 1riburile rimitive contemorane il %olosesc si azi in di%erite ritualuri, cu acelasi inteles( Cercetarile arheolo&ice evidentiaza rezenta rosului in ritualurile %unerare inca din erioada aleoliticului mi-lociu( In ceea ce riveste Antichitatea, de remarcat este simbolistica e&iteana( Cateva dintre simbolurile stravechi e&itene sunt : albastrul de laislazuli ce simboliza cerul, resectiv nemurirea, era culoare vesmintelor mareleui reot, dar si culoarea scarabeului urtat de soldati ca semn al %idelitatii( !albenul si auriul semni%icau, de asemenea nemurirea( 2erdele simboliza ve&etatia, tinereatea si sanatatea( 3e&rul su&era viata vesnica si zeii subamanteni, osibil datorita mumi%icarii, roces in care se %olosea bitumul, colorat natural in ne&ru*brun( Albul avea un carracter biolar, e de o arte simboliza veselia, iar e de alta doliul( $osul avea adesea un carcater ne%ast, simbolizand a&resivitatea, ast%el in te'tele unor airusuri scrise cu cerneala nea&ra, cuvintele considerate ,,rele'' aareau colorate cu rosu, si de asemnea oamenii si cainii roscati erau ocoliti in erioada aceia( Simbolistica mesotamiana ni se dezvaluie rin modul in care se concretiza aceasta in arhitectura, sre e'emlu zi&uratele, considerate ,,trete sre cer'', aveau %iecare nivel acoerit cu o culoare ce simboliza astrele( 0ua marturia lui 4erodot, zi&uratul lui 3abucodonosor era colorat .de b-os in sus/ in sate culori : ne&ru.Saturn/, oran-.,uiter/, rosu.Marte/, &alben.Soarele/, verde.2enus/, albastru.Mercur/ si alb .#una/( China cultiva in vechime simboluri seci%ice: rosul rerezenata cerul si elementul masculin, ozitiv, iar &albenul era in Antichitate culoarea imaratului, doar el urtand haine &albene, adica ale inteleciunii, si de asemenea simboliza amantul, %eminitatea si elementul ne&ativ( Albastrul era simbolul nemurii, in unele zonen al doliului( Albul semni%ica si el doliul( In !recia anitica, albul era culoare divinitatii, iar ne&rul era simbolul zeilor subterani ca si la e&iteni( In 2echiul 1estament, albastru h5acint coloreza vesmintele marelui reot, in sens simbolic, iar urura este culoarea maretiei re&elui( In 3oul 1estament si mai tarziu in icono&ra%ia crestina, albul simbolizeaza uneori moartea, &iul&iurile mortuare ale lui Isus si ale lui #azar dua inviere %iind rerezentatea in alb, iar alteori simboliza &loria divina, hainele Mantuitorului in Schimabarea la Fata, Invierea, Inaltarea si Coborarea la iad sau vestmintele in&erilor erau rerezentate tot in alb( $osul simboliza san&ele Matuitorului( In Me'icul recolumbian, rosul era culoarea zeului amantului, a rimaverii, a nasterii, a tineretii si a rasaritului( )urura, considerata simbolul uterii imeriale si sacedortale in intrea&a Antichiatate, este omenita de 4omer, 4erodot etc( Acelsi simbol se eretueaza aoi in erioada medievala, e'tinzandu*se si asura unor insemne aale, haina sarbatoreasca a )aei era alba, dar vesmintele cardinalilor se astreaza ururii si astazi( +vul Mediu este eoca in care simbolismul culorilor cunoaste dezvolatarea ma'ima( In rimle secole medievale sunt admise cultic ot culori simbolice : $osul semni%ica san&ele Mantuitorului, un simbol icono&ra%ic &eneral, &albenul * lumina divina, verdele 6 natura vesnica, albastrul 6 asiratia sre cer, in icono&ra%ie 6 trenscendentul, ururiul 6 &loria cereasca, albul 6 nerihanirea, la adunari solmene imaratii bizantini se imbracau in alb, ne&rul semni%ica isasirea, iar brunul * male%icul, iadul( Culorile litur&ice de baza admise inceand cu secolul al I7*lea si consacrate in secolul al 7II*lea de )aa Inocentiu ala III*lea erau : albul ce semni%iaca uritarea, adevarul,bucuria8 rosul 6 %ocul, san&ele, iubirea divina8 verdele 6 viata , -ustitia, tineretea, seranta8 violetul 6 ocainta si ne&rul 6 doliul, tristetea( In a%ara acestora, eoca mai cultiva si alte simboluri recum albastrul 6 uritaea, virtutea si inteleciunea divina8 ururiul . rosul cardinal / semni%ica trium%ul si uterea divina, %iind urtat de catre )aa, cardinali,imarati si re&i( Mai tarziu simbolistica an&licana va %i dominata de culorile rosu, alb, ne&ru si auriu( Sunt trei domenii de mani%estare ale simbolisticii medievale : icono&ra%ia si ritualurile ecleziastice, viata laica si heraldica( Simbolurile crestine &enerale sunt : rosul 6 caritatea, maria-ul8 &albenul 6 lumina divina, hainele duhovnicesti8 verdele 6 credinta, nemurirea, verdele al %iind culoarea botezului8 albastrul 6 seranta, iubirea divina, sinceritatea, mila, acea8 viloetul 6 ocainta8 ururiul * uterea re&ala, imeriala si aala8 tranda%iriul 6 vesmintele mucenicilor8 albul 6 castitatea, moartea8 ne&rul 6 moartea8 &riul 6 amaraciunea si auriul 6 uterea, &loria divina( Simbolurile laice cotidiene, rasandite in toate aturile sociale sunt mosteniri antice adatate vremii( $osul isi astreaza dualitatea simbolica : in sens ozitiv semni%ica uterea monarhica, militara, -uridica, san&ele, viata, iubirea senzuala, hainele doctorilor, iar in sens ne&ativ semni%ica mania, ura, %elinarul rosu ala caselor de rostitutie, &lu&a calaului( !albenul are acelasi caracter biolar : in sens ozitiv evoca nobletea, maretia, soarele, bo&atia, iar in sens ne&ativ semni%ica rusinea si oroarea( In +vul Mediu, ne&ustorii %aliti urtau alarie &albena, evreii inchisi in &htouri erau insemnati cu un cerc &laben alicat e mantii, &albenul semni%ica si eidemiile( 2erdele simboliza seranta, calmul si ve&etatia8 albastrul 6 %idelitatea in dra&oste, cerul, lumea siritului, iar ne&rul si in secial cati%eaua nea&ra simboliza moartea si doliul, dar si or&oliul nobiliar( In erioada $enasterii, #eonardo da 2inci, in 1ratatul sau, asociaza un numar de cinci culori riciale cu elemnetele naturale, acordandu*le ast%el sensuri simbolice : albul rerezenta entru el lumina, &albenul 6 amantul, verdele 6 aa, albastrul 6 aerul, rosul 6 %ocul si ne&rul 6 intunericul( ,ohann 9ol%&an& !oethe, marele scriitor &erman, si*a indreatat atentia asura culorii si imlicatiilor ei in viata cotidiana( 0ua el, simbolurile cromatice deriva din e%ectele siho*%izice( Calatorind, acesta obeserva cum ooarele cu temerament e'ansiv re%era culorile tari si mai ales calde .%rancezii/, in vreme ce ooarele din zonele moderate re%era &albenul al .en&lezii si &ermanii/, iar oulatiile rimitive si de asemenea coii re%era vechiul cinabru, vermillonul mai intunecat, care este culoare cea mai activa din sectru , otrivita cu temeramentul lor( )ooarele din sudul +uroei, isi noteaza !oethe, se imbraca in culorii vii, a%late in concordanata cu eisa-ul insorit, iar cele nordice re%era culorile temerate, in &eneral hainele coresunzand temeramentului , culorii ielii, varstei etc( )rin comaratie, remarcam deosebiri in ceea ce riveste semni%icatia cromatica entru zone &eo&ra%ice di%erite ( In India culorile ozitive sunt cele deschise recum verdele, rosu, &alben si ortocaliul, ousele lor %iind ne&ru si alb, aceasta din urma %iind considerata culoarea ne%ericirii( #a musulmani, verdele este culoare )ro%etului si a credintei sre deosebire de rosu si ne&ru care %ac arte din cate&oria celor ne&ative, in secial in A%rica( Se observa ca in alatele islamice, racoarea cautata este sustinuta si de culorile reci ale ornamentatiei si mozaicurilor ceramice bazate e alb, verde si albastru( In China, doliul este simbolizat de alb si albastru, albastrul evocand si nemurirea( )e teritoriul ,aoniei, culorile discrete ca rozul %lorilor de cires si de iersici sunt cele ozitive, care renasc sezonier, in schimb combinatiile de ne&ru, &ri inchis si alb sunt considerate culori ne&ative( In ictura -aoneza, rosul simbolizeaza credinta, iar albul este %olosit de &heise ca ra%ianament cosmetic( In A%rica de Sud, acelasi rosu este simbolul libertatii si voiosiei( In 1ibet, rosul este culoarea sacrului, calu&arii din manastirele tibetane marturisind ca in starile lor e'altice ar a se cu%unda in rosu( Arta oulara romaneasca %oloseste culori %oarte diversi%icate coresunzatoare zonelor &eo&ra%ice, dominate de o %lora mai mult sau mai utin colorata( Culorile acestora se re&asesc in ortul oular, in decoratia ceramicii si in cromatica icoanelor( )rincialele simboluri cromatice euroene sunt : rosul ce semni%ica %orta, asiunea,luta, %ocul, %uria8 vermillonul 6 dorinta, erotismul, dominanta8 oran-ul 6 ener&ia, bucuria, caldura solara, otimismul8 &albenul isi astreaza semni%icata biolara semni%icand , bo&atia, soarele, maretia, stiinta, si in sens ne&ativ* rusinea, invidia, eidemia( 2erdele semni%ica natura, tineretea, vitalitatea, linistea, seranta8 albastrul 6 %idelitatea, nostal&ia, multumirea, raceala8 ururiul * uterea, bo&atia, %astul8 violetul * batranetea, tristetea, descura-area, in Biserica catolica 6 doliul( Albul rerezinta lumina, virtutea, acea, rietenia si sinceritatea8 ne&rul 6 intunericul, raul, moartea, durerea, re&retul8 &riul rece * saracia8 auriul %olosit mult in +vul Mediu entru aureolele s%intilor si entru %undaluri, cuole mozaicate, este cel mai rasandit simbol al lumii divine, rerezenatand lumea celesta, iluminarea mistica, miraculosul si s%intenia( )ercetia culorilor este amli%icata de incarcatura lor secreta, de simbolul e care acestea il oarta in mod imlicit( Comunicand o alta realitatea decat cea directa, ercetibila, simbolul cromatic este un semn, o conventie caabila sa transmita aluzii si chiar in%ormatii, ri ele %ormele colorate se sirutualizeaza si devin idei si sentimente( Simbolurile sunt creatii colective care nu tin seama de e'erienta individuala, ele variaza in tim si satiu , de la o eoca istorica la alta, de la un oor la altul si de la o cultura la alta( )ricialele cai de %ormare a simbolurilor cromatice sunt : ritualurile reli&ioase, evenimentele istorice .care imun stindarde, draele, embleme/, mitolo&ia si cultura, evenimentele sociale, meseriile si starile sociale, ortul oular, asocierile mentale cu diverse elemnte naturale .cerul, %ocul, intunericul/, re%le'ele &astronomice .analo&ii intre culori, &usturi si mirosuri/, re%le'ele termice.caldura %ocului, raceala &hetii /( )eretuate din &eneratie in &eneratie rin diverse datini si ritualuri, simbolurile releva o realitate secundara( 0ecisive entru %unctionarea lor sunt invatarea, reetarea si trairea, adica traditia( Coilul care invata simbolurile cromatice aduce cu el datele lui senzoriale si sihice si si le insuseste din viata cotidiana a colectivitatii careia aartine( Inca de mic el cunoaste traditiile vestimentare incetatenite: culorile vesele si deschise sunt destinate celor mici si tineretului, iar culorile inchise si ne&rul sunt entru cei varstnici , %emeile oarta culori vii, iar barbatii culori mai sobre( Interretarea corecta a mesa-ului artistic roriu oerelor de arta create in eoci vechi deinde intr*o buna masura de sensurile simbolice ale culorilor vehiculate in colectivitatile umane resective( In arta moderna si contemorana, sensul simbolic al culorilor are un loc mai modest, %iind us in umbra de noutatea limba-ului( 0esci%rarea ,,vocilor secrete'' ale culorilor este realizabila rin analiza stilistica a oerelor( Artistul modern nu se subordoneaza semanticii culorii( 2an !o&h isi ale&ea sre e'emlu verdele dua natura temei, intuindu*i semni%icatiile simbolice, il %olosea roasat, virat sre &alben sau obosit, maladiv, de&radat sre oliv( 0e asemnea )ablo )icasso a %olosit culoarea cu o conotatie simbolica rorie( #ucraile sale ce tin de ,,erioada albastra '' simbolizau misterul, incertitudinea %ata de semni%iacaita traditionala a culorii albastru, iar rozul in lucrarile sale a caatat valente morbide( Arta moderna, caracterizata mai mult de su&estie decat de naratie, roduce totusi in mintea rivitorului stari comle'e care au tan&enta cu intelesurile simbolice ale culorilor( BIB#IO!$AFI+
"( Arhitectura ambiantelor : Elemnete de teorie cognitiva si psihologie ambientala in arhitectura, Cosma ,urov, +ditura Caitel, Bucuresti, :;;< :( Culoarea in arta, #iviu #azarescu, +ditura )olirom, Iasi, :;;= 3( Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale, Ivan +vseev, +ditura Amarcord, 1imisoara, "==> >( Cum citim simbolurile ? Introducere in semnificatia simbolurilor in arta, Clare !ibson, +ditura #itera, Bucuresti, :;";