Sunteți pe pagina 1din 50

Municipiul Buzau

Cuprins
Capitolul I Caracteristici generale
Provenienta numelui, denumiri in alte limbi, relatii externe
Localizare, asezare, amplasare geografica
Istoria numicipiului Buzau
Capitolul II Resurse atractive apartinand cadrului natural
Caracteristicile atractive reliefului, morfologice
Caracacteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatile turistice
Caracteristicile retelei hidrografice
Fondul turistic biogeografic
Fond cinegetic si piscicol
Capitolul III Resurse atractive antropice
Fondul turistic cultural-istoric
Activitati umane atractive si fondul turistic etnografic si folcloric
Atractii turistice ale municipiului Buzau
Capitolul IV Infrastructura turistica
Baza de cazare
Baza de alimentatie publica
Baza terapeutica
Cai si mijloace de transport
Bibliografie













Introducere

Scurt istoric al judetului Buzau
Straveche vatra de istorie si civilizatie,
Buzaul, ca nume dacic de legenda, mentionat pentru prima oara intr-un document scris in
secolul al IV-lea e.n., era caracterizat de Nicolae Iorga in cartea Drumuri si orase din
Romania, aparuta cu mai bine de nouazeci de ani in urma, ca un tinut de mosneni, unii
dintre ei urmasi ai razboinicilor din vremile de necurmate luptecare au pe linga aristocratia
vechimii pamintului si pe aceea a indelungatei minuiri a sabiei.
Prima mentiune documentara a judetului Buzau ca unitate administrativa, dateaza din anul
1481, cand, prin proclamatia catre locuitorii tinuturilor Buzaului, Ramnicului si Brailei,
Stefan cel Mare ii indemna sa-l recunoasca domn al Tarii Romanesti pe fiul sau adoptiv
Mircea.
Targul Buzau este mentionat documentar pentru prima data in anul 1431, iar Ramnicu-Sarat
in 1439.
Localitatile din Bania Munteniei, cum numea tot Nicolae Iorga batrina vatra a Buzaului, pe
care le infatisam cititorului dornic de drumetie si de a le cunoaste in paginile urmatorului
referat, sint racordate astazi cu toata fiinta lor la suflul politic, economic si spiritual al tarii.
Situat la interfata celor trei mari provincii romanesti, a caror punte de legatura a fost, tinutul
Buzaului, cu mindrele lui plaiuri, a luat parte la evenimentele de seama din istoria poporului
roman, populatia locala participind efectiv si activ la implinirea aspiratiilor de unitate si
independeta nationala, de eliberare sociala.
Aruncind un arc peste timp, constatam cu satisfactie ca aici s-au adunat de-a lungul secolelor
numeroase fapte de istorie, o bogata zestre de date si evenimente care poarta pecetea muncii si
luptei oamenilor de la poalele Subcarpatilor, ai caror urmasi pastreaza inca numeroase datini
si obiceiuri, traditii si comori folclorice, legende tesute cu har si sensibilitate de decanii de
virsta ai satelor.
Calatorind pe plaiurile Buzaului, drumetul intilneste locuri, unele prea putin cunoscute, de-o
rara frumusete: munti de-o salbaticiune aparte, defilee si cascade, vai cheiuri si lacuri pline de
farmec si poezie,dealuri cu pomi fructiferi si intinse podgorii, peisajul selenar al Piclelor si
nesfirsita cimpie a Baraganului, cu holde aurii unduitoare, dar si cu paduri de frasin, salcim si
stejari seculari.
In acest relief variat, privitorului contemporan i se infatiseaza monumente istorice (o vasta
campanie arheologica si de restaurare indeparteaza tot mai mult enigmele din jurul unor
importante obiective) si ale naturii, asezari umane in care s-au nascut, au trait sau prin care au
trecut o seama de personalitati de frunte ale poporului nostru.
Pe firul baladelor, al legendelor sau al unor fapte de istorie, pe firul bogatelor traditii de lupta
ale inaintasilor sint brodate spectacole, serbari folclorice si cimpenesti care maresc interesul
tuturor categoriilor de oameni pentru cunoasterea acestei zone stravechi de pamint romanesc.






Capitolul I Caracteristici generale
Provenienta numelui, denumiri in alte limbi, relatii externe

Etimologia municipiului Buzau vine din forma traica Bouzeos insa in termenii greco-latini unde se
deriva din radicalul Buzes si adaugandu-se sufixul eu si aios .
Orae nfrite cu municipiul Buzu sunt Oudenaarde din Belgia printr-un protocol de
infratire , Agios Dimitrios din Grecia tot printr-un protocol de infratire si Baoji, provincia
Shanaanxi din Republica Popular Chinez printr-un Memorandum pentru dezvoltarea
relaiilor de prietenie i nfrire .




















Localizare, asezare, amplasare geografica

Judetul Buzau este situat in partea de sud-est a tarii, invecinindu-se cu judetele Brasov si
Covasna, catre nord-vest; cu judetele Vrancea si Braila catre est ; cu judetele Ialomita si Ilfov
catre sud si judetul Prahova catre vest.
Ocupind o suprafata de 6072 km2, judetul Buzau se situeaza intre longitudinile de 44?50-
45?45si latitudinile de 26?10-27?20.
Buzaul ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al riului cu acelasi nume, cuprinzind
in mod armonios toate formele de relief. Municipiul Buzu este reedina de judet si totodata
cel mai mare ora al judeului Buzu, din regiunea istoric Muntenia, Romnia.
Buzaul este al optsprezecelea ora ca populaie din Romnia avnd 115.494 locuitori la
recensmntul din 2011.
Oraul este amplasat pe malul drept al rului Buzu, n dreptul ieirii acestuia dintre dealurile
subcarpatice de curbur, ntr-o regiune cu clim temperat.



















Istoria numicipiului Buzau


In continuare voi prezenta cateva detalii cu privire la stema numicipiului Buzau .




Simbolurile reflect istoria oraului: pasrea Phoenix simbolizeaz renaterea oraului dup
distrugerile succesive; armele ncruciate i coroana arat luptele duse n zona oraului;
palatul reprezint Palatul Comunal, cldiresimbol reprezentativ pentru perioada de nflorire
din secolele al XIX-leaal XX-lea.
Istoria scris a oraului Buzu ncepe odat cu cea a rii Romneti, statutul su de trg i
punct de vam fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea.
Descoperirile arheologice din culturile Gumelnia i Monteoru arat prezena omului n
regiune naintea erei cretine.
Un document din anul 376 menioneaz un ru cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai
veche atestare a numelui oraului, nume pe care l-a primit de la acest ru, pe al crui mal se
afl. n perioada medieval a existat i o cetate a Buzului, despre care s-au pstrat doar
cteva meniuni n documente strine, iar trgul, menionat ca fiind deja existent la 1431, a
devenit i sediu episcopal ortodox n secolul al XVI-lea.
ncepnd cu secolul al XVII-lea, a nceput o perioad n care numeroase lupte i invazii,
precum i dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea i depopularea
Buzului.
Oraul ns a fost mereu reconstruit, localnicii punnd simbolul psrii Phoenix pe stema
oraului, ca simbol al renaterii.
Secolul al XIX-lea a adus o perioad de nflorire cultural i economic a Buzului.
n aceast perioad a fost construit Palatul Comunal, cldireasimbol a oraului, care a
devenit centru industrial i nod feroviar.
n timpul primului rzboi mondial, Buzul a fost ocupat de trupe germane, muli locuitori
refugiindu-se de forele de ocupaie n satele din preajm sau n Moldova.
Dezvoltarea oraului a fost frnat temporar, dar s-a reluat dup rzboi.
Dup cel de-al doilea rzboi mondial, industrializarea Buzului a fost accelerat forat,
populaia sa triplndu-se n mai puin de 50 de ani.
Dup revoluia din 1989, economia puternic industrializat a fost reaezat ntr-un context
capitalist.

Descoperiri arheologice preistorice i antice
n parcul Crng, s-au descoperit aezri din neolitic (cultura Gumelnia).
Tot n parcul Crng s-a descoperit un mormnt din epoca bronzului (cultura Monteoru), tot de
atunci datnd i un topor celtic gsit n preajma oraului.
n zona industrial Buzu-Sud au fost descoperite aezri geto-dacice, atribuite culturii
Sntana de Mure.

Martiriul lui Sava Gotul



Obeliscul din parcul Crng, monument ce marcheaz 1600 de ani de la martiriul lui Sava
Gotul, cea mai veche atestare documentar a numelui de Buzu.
Prima meniune documentar a rului Buzu (sub numele de Mousaios) este din secolul al IV-
lea: ntr-o scrisoare din anul 376, trimis de Iunnius Soranus, guvernatorul Scythiei Minor,
arhiepiscopului din Caesarea Mazaca, se relateaz martirizarea, la 12 aprilie 372, a
misionarului cretin Sava, necat de ctre goi n rul Buzu. Copii ale documentului
Ptimirea Sfntului Sava se pstreaz la Biblioteca Vaticanului i Biblioteca San Marco din
Veneia.
Unele lucrri consider c documentul de la Veneia reprezint prima atestare documentar a
Buzului, dar altele consider c el face referire doar la rul Buzu i c astfel prima atestare
documentar adevrat a oraului Buzu ar fi documentul din 1431 din timpul lui Dan al II-
lea.
Cetatea medieval a Buzului
Nu s-au pstrat nici mcar ruine vizibile din perioada medieval, dar exist referine la o
cetate medieval a Buzului. n Mic enciclopedie istoric, lucrare publicat de Muzeul
Judeean Buzu, este citat raguzanul Giacomo di Pietro Luccari, care face referire la aceast
cetate ntr-un paragraf din Copioso Ristretto de gli Annali di Rausa.
Urme ale acestei ceti medievale, datate secolul al XIII-lea, au fost descoperite n urma unor
spturi n zona central a oraului.
Gheorghe Petcu l citeaz n monografia sa pe Gustav Treiber, despre care afirm c, n
Siebenbrgische Vierteljahresschrift scria c n secolul al XII-lea oraul era nconjurat de un
zid cu patru pori n cele patru direcii principale.
Trg i sediu episcopal



Biserica Banului
Prima menionare documentar a Buzului ca trg i punct de vam ntr-un document intern
este cel emis la 30 ianuarie 1431 de domnitorul Dan al II-lea privind acordarea unor privilegii
de comer braovenilor, la trecerea lor prin trgurile Munteniei, ntre care i Buzul (care este
denumit trg i punct de vam), la fel ca n timpul domnitorului Mircea cel Btrn.
Actul sugereaz c oraul avea titulatura de trg cel puin dinainte de domnia lui Mircea cel
Btrn, fapt susinut i de inexistena unui privilegiu domnesc de nfiinare a oraului, cum a
fost cazul altor trguri medievale munteneti, cum ar fi Trgor.
Trgul Buzu se afla pe drumul Bogdanului, drum comercial ce lega ara Romneasc de
Moldova, strada principal, Drumul Trgului, fcnd parte din acest drum.
Episcopia Buzului este atestat documentar la 1525, n timpul lui Radu de la Afumai, data
cea mai probabil a nfiinrii sale fiind considerat anul 1500, n timpul domniei lui Radu cel
Mare.
Astfel, oraul a devenit reedin episcopal.


Harta din 1507 de Beneventanus i Wapowski, unde oraul, cu numele Boza, apare ntre
curbura Carpailor i Dunre.
n 1507, Buzul figureaz (sub numele de Boza) pe o hart a Lituaniei i a regatelor Poloniei,
Boemiei i Ungariei, realizat de Marcus Beneventanus i Bernard Wapowski. La acea vreme,
oraul era al patrulea ca mrime din ara Romneasc, i partener comercial al Braovului.
ntre 1503 i 1515, negustorii din Buzu au comercializat marf n valoare de 2.245.835 aspri
(o moned otoman).
Un document datat 1536 arat c oraul era administrat de un jude (primar) i 12 prgari
alei.
Complexul episcopiei este legat de centrul oraului i de parcul Crng (la vremea aceea, o
pdure mare aflat lng ora) de o reea subteran de tunele, care dateaz din secolul al XVI-
lea.
Rolul acestor tunele era acela de stocare a proviziilor i de a furniza o cale de evacuare a
cetenilor n caz de pericol.
n anul 1571 a fost construit mnstirea Banului, ctitorie a lui Andronic Cantacuzino.
Mnstirea este denumit a Banului, dup numele dregtoriei ctitorului, din 1618.
n 1722, biserica a fost rezidit de Andreiana, soia lui erban Cantacuzino.
n 1884, la pictarea Bisericii a participat i Gheorghe Tattarescu.
Din 1575 dateaz cea mai veche atestare a Bazaruluial doilea din ara Romneascpia
permanent cu dughene, prvlii, pivnie, magazii.
Oraul era la acea vreme compus din patru pri principale: episcopia, mnstirea Banului,
trgul vechi i oraul, ultimul aflat ntre mnstire i episcopie.
n ultimul deceniu al secolului al XVI-lea, 18.000 de srbi s-au stabilit n ara Romneasc.
Cteva familii au venit n Buzu, construindu-i casele ntr-o zon de lng rul Buzu,
cunoscut pn astzi sub numele de Srbi.
Ulterior, n anii 1792-1838, muli refugiai bulgari s-au stabilit n acelai cartier.
Datorit similitudinilor ntre limbile vorbite de cele dou grupuri etnice, localnicii au numit i
pe noii venii tot srbi.
Bulgarilor li s-a dat pmnt n apropierea rului, unde au nfiinat grdini de zarzavaturi.
Minoritile etnice srbe i bulgare nu i-au pstrat identitatea i limba, recensmntul din
2002 artnd prezena a doar patru srbi i patru bulgari n ora.
Amintirea existenei acestor comuniti a rmas, ns, prin faptul c, n ora, legumicultorii
sunt nc denumii srbi.
Distrugeri succesive



Casa Vergu-Mnil, cea mai veche cldire din Buzu, care dateaz din anii 1780.
Este singura cldire din ora din vremea distrugerilor Buzului (secolele al XVII-lea al
XVIII-lea).
Sfritul Evului Mediu a adus oraului un val de distrugeri, Buzul fiind complet sau parial
devastat de rzboaie repetate i invazii militare strine, dar i de catastrofe naturale.
Armata lui Mihai Viteazul a staionat n Buzu n 1596. Dup plecarea acesteia, oraul a fost
devastat n 1597 de raiduri otomane i ttreti. n anul urmtor, Mihai Viteazul a adus daruri
locuitorilor oraului, pentru a compensa pagubele. Cronicarul Balthasar Walter descrie
invazia ttreasc din 1597:

Ttarii prad cmpia din jurul Buzului, Brilei, Bucuretiului i alte orae pe care
turcii le lsaser neatinse, fie nu le stricaser chiar de tot, lu n captivitate pe localnicii
surprini i lu toate veniturile de peste an, i ddu foc celor mai multe locuri.

n aprilie 1616, multe case din Buzu au fost arse n timpul unei invazii polone.
Locuitorii s-au refugiat n munii i pdurile din mprejurimi.
Toate titlurile de proprietate funciar s-au pierdut la acest dat.
Un an mai trziu, n iulie 1617, oraul a fost ocupat din nou de armata otoman.
Buzu a fost devastat din nou de ttari n 1623, dup cum arat o scrisoare a lui Matei Basarab
din 1633:

Episcopia Buzului este cu totul prsit i robit i ars de pgnii ttari n toi aceti
ani.


Buzul pe harta rii Romneti din secolul al XVI-lea, de stolnicul Constantin Cantacuzino;
vezi aici harta complet.
O invazie turceasc din 1659 a dus la distrugerea total a Buzului, muli locuitori fiind luai
prizonieri.
n 1679, Buzu a fost din nou distrus de otomani.
Oraul a fost reconstruit de fiecare dat, aprnd astfel pe o hart din 1700 a rii Romneti,
tiprit la Padova de stolnicul Constantin Cantacuzino.
Pe hart figureaz alte 22 de orae i trguri din ar.
Dup o perioad de pace relativ, timp n care episcopia a primit finanri de la domnitor
pentru a deschide o coal n greac i o alta n slavon, n 1739, n timpul unui rzboi ruso-
turc, trupele ruseti i cazacii lui Frilow au devastat Buzul, lundu-l pe episcop cu ei.



Cel mai vechi sigiliu al Buzului (1831), cu o pasre Phoenix, simbol al repetatei renateri a
oraului dup distrugeri.

n timpul altui rzboi ruso-turc, n anii 1768-1774, oastea otoman a ars toate casele i
prvliile, din ora nermnnd nicio cldire ntreag.
Biserica episcopiei a fost i ea distrus, iar episcopul s-a mutat temporar la Bucureti.
Biserica mnstirii Banului a fost singura care a rmas ntreag, aceasta fiind ns distrus i
ea n 1774 de un cutremur.
De asemenea, n timpul Rzboiului ruso-turc din 1787-1792, oraul a fost distrus din nou.
Lungul ir de rzboaie devastatoare a continuat n 1806 i 1807, cnd armata otoman a ars
din nou Buzul, ucignd 230 de oameni.
Localnicii au fugit n valea Nicovului, oraul rmnnd practic abandonat pn la
rentoarcerea lor n 1812, dup terminarea rzboiului.
nainte de acest rzboi, un nou cutremur puternic, n 1802, a drmat toate bisericile din ora.
Epidemiile de holer i de cium bubonic de la nceputul secolului al XIX-lea au decimat i
ele populaia oraului (Ciuma lui Caragea).
Ultimul rzboi care a devastat oraul a fost n 1821 n timpul rzboiului grec de independen,
cnd luptele dintre turci i Eteria au dus la devastarea oraului.
Ispravnicii din ora spuneau: Locuitorii refuz s se ntoarc la casele lor, iar pe noi ne-au
lsat singuri.
Dup aceasta, n urma adoptrii Regulamentului Organic, a nceput o perioad de
reconstrucie i modernizare.
ara Romneasc a ncetat s mai fie teatru de operaiuni n rzboaiele dintre Imperiul
Otoman i Rusia, conflictele mutndu-se n Crimeea, Balcanii de Vest i de Sud i n Caucaz.
Astfel, dei Buzu este atestat documentar ca trg din 1431, cea mai veche cldire din ora
este Casa Vergu-Mnil, construit n secolul al XVIII-lea, n preajma anului 1780.
Casa Vergu-Mnil era proprietatea unei familii boiereti, numit Vergu, care deinea i o
crcium i o brutrie n ora.
Dezvoltarea din secolul al XIX-lea
De-a lungul secolului al XIX-lea, oraul a depit dificultile reconstruciilor repetate i a
nceput s se dezvolte ca ora modern cu o via economic i cultural puternic.
Pdurea Crng a devenit loc de petreceri pentru localnici ncepnd cu 1829 i n cele din urm
a fost amenajat ca grdin public n 1850.


Liceul B.P. Hasdeu, nfiinat n 1867 este una dintre colile importante ce dateaz din secolul
al XIX-lea.
Au nceput s se nfiineze coli, episcopia deschiznd o coal de pictori de biserici i
iconari, condus de Nicolae Teodorescu i unde a studiat i pictorul Gheorghe Tattarescu.
Un an mai trziu episcopul Dionisie Romano a deschis coala Normal (coal de nvtori),
coal ce pregtea nvtori pentru colile generale din ora i pentru cele din 115 sate.
Seminarul teologic ortodox din Buzu, nfiinat n 1836, a fost a doua coal teologic din
ara Romneasc, dup seminarul din Bucureti.
Primul liceu laic din Buzu a fost actualul colegiu naional B.P. Hasdeu, denumit iniial
Gimnasiul Tudor Vladimirescu, inaugurat n 1867.



Imagine din Buzu, n preajma lui 1901.
Cel mai vechi recensmnt cunoscut al Buzului, datnd din anul 1832, arat c n Buzu
locuiau 2.567 de oameni dintre care: 18 evrei, 1 englez, 1 austriac i restul (99%) romni.
n perioada 1837-1840 s-a introdus iluminatul public. Lmpile de pe strzi funcionau cu
lumnri de seu, la nceput funcionnd 38 de lmpi.
Pn n 1861, numrul acestora crescuse la 50. n 1841, strzile oraului, pn atunci
dezordonate i ntortocheate, au fost realiniate dup reguli urbane.
n 1842 n ora exista un medic, o moa autorizat oficial i o echip de pompieri. n timpul
Revoluiei de la 1848, s-a nfiinat la Buzu o Gard Naional, supervizat de Barbu i
Nicolae Blcescu, imediat dup organizarea guvernului revoluionar de la Bucureti n iunie.
Revoluia a fost ns nbuit de armatele otomane i ruseti i Buzul a fost ocupat de
armata rus timp de trei ani.
Tot armata rus a ocupat Buzul din nou n 1853 n timpul Rzboiului Crimeei. Dezvoltarea
oraului a continuat dup ncheierea acestei ocupaii militare.
La divanele ad-hoc organizate dup Congresul de la Paris din 1856, marea majoritate a
reprezentanilor Buzului au votat pentru unirea rii Romneti cu Moldova.
Mai trziu, dup ce cele dou ri au intrat ntr-o uniune personal pe 24 ianuarie 1859,
domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost primit cu entuziasm de locuitorii Buzului i a fost
convins de acetia s rmn peste noapte n ora, n timp ce era pe drum de la Iai la
Bucureti.
Proaspt alesul domnitor al rii Romneti i Moldovei a plecat a doua zi din ora pe Strada
Mare, o strad denumit astzi, n amintirea evenimentului, Bulevardul Unirii.


Cldiri de pe strada Cuza Vod, datnd din 18501880
Cldirile de pe strada Cuza Vod (la acea vreme numit Strada Trgului) au fost ridicate ntre
1850 i 1880 ntr-un stil specific caselor negustoreti din secolul al XIX-lea din sud-estul
europei cldiri cu parter i etaj, cu prvlii la parter, i locuine la etaj.
Viaa cultural a nflorit i ea, i n 1852, a avut loc n Buzu pentru prima oar un spectacol
de teatru.
n 1854, episcopia a importat o tiparni de la Viena, tiparni folosit pentru a tipri Biblia de
la Buzu, a patra Biblie n limba romn (primele trei fiind Biblia de la Bucureti din 1688, o
Biblie tiprit la Blaj n 1792 i o alta tiprit la Sankt Petersburg n 1819).
Sistemul de iluminat public a fost mbuntit n 1860 prin introducerea lmpilor cu gaz.
n acelai an, casele au fost numerotate, iar strzile principale au fost pietruite.
Spitalul Grlai (astzi, Spitalul de boli infecioase) a fost nfiinat n 1865, devenind astfel
primul spital permanent.
Teatrul Moldavia a fost deschis n 1898 ntr-o cldire din centrul oraului.
Sala cu 400 de locuri a fost locul n care au inut reprezentaii artitii importani care au venit
n Buzu, cum ar fi Constantin Nottara, George Enescu i localnicul Nicolae Leonard.



Palatul Comunal, construit ntre 1899 i 1903
n 1899, primarul Nicu Constantinescu a demarat construcia Palatului Comunal, proiect
finalizat n 1903.
Palatul Comunal este i astzi cea mai cunoscut cldire din ora. Constantinescu a decis s
rearanjeze strzile centrale ale oraului, strzi nguste i ntortocheate, motenire a vechii
istorii de ora-trg i a repetatelor distrugeri urmate de reconstrucii dezorganizate ale
cldirilor.
Astfel, au fost construite Bulevardul Parcului (ntre Palatul Comunal, aflat n centru, i Parcul
Crng) i Bulevardul Grii (care leag centrul oraului de gar), bulevarde largi i drepte.
n aceast perioad, Constantin Brncui i Ion Luca Caragiale au locuit pentru scurt timp n
Buzu.
Caragiale a nchiriat un restaurant lng gar n 1894 i a locuit acolo timp de un an.
n acest timp, el a inut o prelegere public, al crei subiect planificat, Tehnica prozei a fost
schimbat n ultimul moment n Cauzele prostiei omeneti.
Brncui a locuit n ora n vara lui 1914, dup ce Eliza Seceleanu, vduva unui tnr boier
local, l-a angajat s-i realizeze dou sculpturi: Rugciune i bustul lui Petre Stnescu,
rposatul ei so.
Dup ce a realizat cele dou sculpturi la Paris, Brncui le-a adus n Buzu i a locuit acolo
timp de cteva luni ct a lucrat la pregtirea soclurilor acestora.
Ambele sculpturi au decorat mormntul lui Stnescu din cimitirul Dumbrava, dar au fost
mutate la Muzeul Naional de Art al Romniei din Bucureti, fiind nlocuite de dou copii.
Copiile au fost furate n 1999, iar n 2013 statuia Rugciune a fost nlocuit de clubul Rotary.
Primul bec electric din ora a fost instalat n 1899, n faa grdinii publice din centrul oraului.
Primul spectacol cinematografic din Buzu a avut loc n 1904, ntr-o berrie de pe Bulevardul
Parcului, i a fost organizat de un localnic pe nume Nicolae Mihilescu.
n acea perioad au aprut primele ntreprinderi industriale din ora, moara Garoflid, deschis
n 1883, care funciona i ca fabric de postav i dimie i rafinria de petrol a societii Saturn,
rafinrie deschis n 1894 i care a funcionat timp de cincizeci de ani.
Reeaua de ci ferate romne s-a dezvoltat atunci, iar Buzu a devenit nod feroviar, punct de
intersecie a cilor ferate BucuretiGalai i Bucureti-Mreti.
Cele dou rzboaie mondiale i perioada dintre ele
n timpul primului rzboi mondial, oraul a fost ocupat, din 14 decembrie 1916 pn pe 14
noiembrie 1918, de trupe germane, i muli localnici s-au refugiat n Moldova sau n zona
rural din preajma oraului.
Buzul a revenit dup rzboi sub administraie romneasc.
n 1921, s-a nfiinat o echip de fotbal, numit Vrtejul, i primul meci de box din Buzu s-a
desfurat n 1931, cnd s-a tiprit i primul ziar sportiv.
Dup 1918, Buzu a continuat s se dezvolte, devenind treptat centru industrial.
Uzina electric, a crei construcie nceput n 1911 a fost ntrerupt de anii de rzboi, a fost
n cele din urm dat n folosin n 1928, ceea ce a avut drept consecin generalizarea
iluminatului electric n ora.

Monumentul soldailor sovietici de la Cimitirul Eroilor din Buzu
Cel mai important primar al Buzului din perioada dintre cele dou rzboaie mondiale a fost
Stan Sraru, care a construit n 1935 o pia de alimente modern, care este astzi cea mai
important pia agroalimentar din ora, numit piaa Stan Sraru.
Acelai primar a demarat construcia Stadionului Crng, a nfiinat o baie public i a pavat
strzile principale cu piatr cubic.
Un vultur, poreclit de localnici Ilie i crescut de un negustor din apropiere, a devenit mascota
grii ntre 1930 i 1943. Ilie venea adesea n gar i mnca din minile cltorilor.
Vulturul a murit n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, mpucat de soldai naziti.
n amintirea lui, o marc de bere produs n Buzu s-a numit Vulturul, i o strad din ora
poart numele Strada Vulturului.
Spre sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, n zon au avut loc lupte dup 23 august
1944, cnd marealul Ion Antonescu a fost arestat n Bucureti i guvernul su pro-nazist a
fost nlturat de la putere, mai ales pe aerodromul din Buzu i n localitatea apropiat Stlpu.
Armata sovietic a ocupat Buzul n data de 28 august 1944, i, deoarece soldai germani erau
baricadai n Palatul Comunal, s-a tras cu tunul, palatul arznd mpreun cu arhiva. Palatul a
fost reconstruit ncepnd cu 1947.
n Cimitirul Eroilor, aflat n partea vestic a oraului, au fost nmormntai soldaii romni,
germani i sovietici care au murit atunci.
Perioada comunist
Dup rzboi, cnd guvernul romn a fost preluat de regimul comunist, Buzul a fost reedina
regiunii Buzu, dup care a pierdut statutul de reedin de jude sau regiune n 1952, avnd
titulatura de ora regional n cadrul Regiunii Ploieti.
Judeul Buzu a fost renfiinat n 1968, cnd, n contextul noii organizri administrativ-
teritoriale, Buzu a devenit municipiu i reedin a judeului.
Toate fabricile din Buzu au fost naionalizate i, mai ales spre sfritul perioadei comuniste,
politica de sistematizare a guvernului comunist a dus la demolarea vechilor cartiere de case,
ducnd la schimbarea total a aspectului oraului.
Pn n 1953, zonele rezideniale erau compuse exclusiv din case, multe dintre ele fiind
drmate n aceast perioad pentru a face loc blocurilor.
Acest proces a fost la nceput lent, dar ntre 1980 i 1988, toate casele de pe strada principal
a oraului au fost demolate i nlocuite cu blocuri.
n acea perioad au fost distruse multe cldiri istorice, printre care i teatrul Moldavia.
Din centrul istoric al Buzului, doar casele din zona strzii Cuza Vod i o parte din cele din
zona strzii Alexandru Marghiloman au rmas n picioare.
De asemenea, n 1969, un cartier rezidenial a fost contruit n Parcul Crng, reducndu-i
acestuia dimensiunile.
Aceast dezvoltare a fost uneori haotic, aa cum s-a ntmplat n 1985, cnd noul Bulevard
Unirii a fost redirecionat de primarul Dochia, care a ordonat ca fundaiile unor blocuri n
construcie la acea dat s fie astupate ntr-o singur noapte i ca strada s treac peste
acestea.


Piaa Daciei, pavat cu marmur, modelele colorate fiind inspirate din costumele din zona
Bisoca.
n timpul regimului comunist, a avut loc i o industrializare forat, platforma industrial
Buzu-Sud fiind inaugurat n 1963.
Locul acesteia a fost ales pentru a folosi un teren nefertil, unde fusese nainte o rafinrie i
care acum era acoperit de mlatini.
Aceast poziie prezint i avantajul vnturilor locale care ndeprteaz de ora noxele
produse de fabrici.
n aceast perioad au fost aduse ns i unele mbuntiri oraului.
Parcul Tineretului a fost construit n partea de est, cu o sal de sport i un bazin olimpic.
n 1981, s-a deschis un cinematograf cu 650 de locuri, i un spital mare a fost construit ntre
1971-1973.
n 1976, oraul a srbtorit 1600 de ani de atestare documentar.
Pentru a marca evenimentul, a fost construit un obelisc n Parcul Crng. n acelai an,
Piaa Daciei, piaa principal din ora aflat n faa Palatului Comunal, a fost pavat din nou,
cu marmur de Mgura, alb, roie i gri, cu modele asemntoare celor de pe costumele
populare tradiionale din zona Bisoca.
Dup 1989
Procesul de demolare a caselor a fost stopat dup cderea comunismului n Romnia, la
sfritul lui decembrie 1989.
Economia oraului a stagnat o perioad, dar Buzul a renceput s se dezvolte, dup ce
ntreprinderile de stat au fost privatizate i reorganizate i au aprut alte companii noi.
n aceast perioad, a nceput refacerea de biserici ortodoxe.
n 1991 s-a nceput lucrul la o cea mai mare biseric ortodox din ora numit Biserica
Sfntul Sava, iar n 2009 s-a construit o nou catedral a arhiepiscopiei.
n 1995, un nou teatru, numit Teatrul George Ciprian, a fost deschis n Buzu.




Capitolul II Resurse atractive apartinand cadrului natural
Caracteristicile atractive reliefului, morfologice

Judetul Buzau concentreaza intre limitele sale toate cele trei principale forme de relief,
care se dispun structural sub forma generala a unui amfiteatru ce coboara in trepte de la zona
muntoasa din nord catre zona de cimpie din sud prin intermediul unei zone mediane
subcarpatice.
Zona de munte cuprinde in limitele sale muntii propriu-zisi ai Buzaului (exceptind masivul
Ciucas) si o portiune din versantul apusean al muntilor Vrancei. Ambele subdiviziuni sint
identice ca structura si aspect geografic.
Muntii Buzaului cuprind de la est catre vest masivele : Ivanet, Penteleu, Podul Calului, Siriu
si Monteoru, primii patru fiind si cei mai interesanti sub aspect peisagistic si deci si turistic.
Muntii Vrancei, situati la limita de nord-est a judetului, sint alcatuiti din versantul apusean al
masivelor : Lacaut, Goru, Giurgiu, si Furu.
Ca structura geologica, muntii judetului Buzau sint alcatuiti din roci putin dure, de virsta
paleogena, adica din alternante de : gresii, marne, sisturi, ceea ce explica intr-o buna masura
altitudinea lor redusa : Lacaut-1777 m, Goru-1784 m, Giurgiu-1720 m, Furu-1414 m,
Penteleu-1772 m, Crucea Fetii-1578 m, Podu Calului-1440 m, Bocirnea-1659 m, Maliia-1663
m, Monteoru-1345 m, si Ivanet 1191 m.
Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca,
Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii solului, s-au format centre rurale cu o
populatie numeroasa.
Zona subcarpatica cu altitudini intre 400-800 m, ocupa partea centrala a judetului, alcatuind o
succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj, si este constituita
din formatiuni geologice neogene, cutate, unde predomina argile, marne, nisipuri, gresii iar in
unele parti calcare sarmatice si conglomerate.
Unele culmi au o alungire sud-vest catre nord-est, cum sint cele sudice si cele estice; altele, in
special cele din centru, datorita riurilor si eroziunii, au fost strapunse de ape si fragmentate.
Subcarpatii din zona Buzaului sint grupati in patru unitati deluroase, delimitate de apele
curgatoare si individualizate prin structura geologica si pozitie geografica.
Grupa centrala este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanic, cu altitudinile maxime in Dealul
Blidisel-821 m si Virful Botanul-799 m.
Eroziunea produsa de apele Saratel, Balaneasa, Sibiciu si Rusavatul a dus la divizarea intr-o
serie de subunitati, ca dealurile Muscelului, Dilma, Bocului si Piclelor unde se afla vulcanii
noroiosi.
Din aceasta grupa face parte si culoarul depresionar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda, care
incepe din Valea Buzaului de la satul Ratesti si se intinde pina la comuna Vintila Voda.
Grupa sudica de dealuri ia contact brusc cu cimpia si se impune prin masivitate, inaltime,
structura geologica fiind reprezentata prin Dealul Istrita (750 m), din calcare si gesii sarmatice
, si Dealul Ciolanul, tot asa de masiv care se intinde paralel cu cel dintii.Intre aceste dealuri
drenate se afla depresiunea Niscovului, strabatuta de riul Niscov, ale carui ape, inverile
secetoase, se pierd in conul de dejectie format la varsarea in riul Buzau.
Grupa estica de dealuri este delimitata de vaile Slanic si Rimnic. Aici se remarca dealurile
Bisocii (970 m), Blajanilor, Budei si Capatinei.
Grupa vestica este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si cu structura geologica
diferita ; Cornetel (827 m), Priporul (823 m), si culmea Salcia (717 m) care se continua in
judetul Prahova.
La Subcarpatii Buzaului se aduga depresiunile Patirlagele, Cislau, Pirscov si in extremitatea
nordica depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separa Subcarpatii de zona montana si cuprinde
asezari rurale infloritoare.
Campia acopera sudul si estul judetului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din Cimpia
Romina, si anume : Cimpia Gherghitei, Cimpia Baraganului de Mijloc, Cimpia Buzaului,
Cimpia Calmatuiului si Cimpia Rimnicului (numite in ordine de la vest catre est).
Trecerea la zona colinara se face lent la est de Buzau si mai brusc la vest prin pantele abrupte
ale Dealului Istrita.
Iubitorilor de drumetii le sunt recomandate urmatoarele itinerare turistice in judetul Buzau :

Itinerar in imprejurimile Cislaului

In vecinatatea satului Buda, drumetul poate vizita locul cu evocari haiducesti de la Fantana
Hotilor.
De Buda, se leaga fiinta Doamnei Neaga, ctitora unei bisericute ridicata aici pe la 1580, in
forma de corabie cu ferestre mici si lipsita de turle (abia in anul 1883 s-a instalat o turla).
Declarata monument istoric in anul 1937, ea adaposteste osemintele reinhumate ale Doamnei
Neaga si ale tatalui sau Vlaicu.
Tot in imprejurimile Cislaului, peste dealurile Baidea si Muscel ajundem in aproximativ 3
ore- trecand prin satul Tega la schitul Carnu, constructie din piatra, asezata in mijlocul unei
paduri de tei, ctitorie din anul 1546, a domnitorului Mircea Ciobanu si a sotiei sale, Doamna
Chiajna.In imediata apropiere a schitului se afla un lac cu apa sarata sulfuroasa.
De aici se intinde o priveliste atragatoare spre culmile muntilor si in jos, de-a lungul vaii, pana
spre Berca.

Itinerar pe Valea Bascii Chiojdului

Pe Valea Bascii Chiojdului, drumul se ramifica din drumul DN 10 Buzau Brasov in satul
Poeni.
Vizitatorilor li se recomanda 2 locuri interesante din imprejurimi, si anume:La Fundul Catinii
si pe dealul Carafte, unde mai exista cateva chilii rupestre, ramase din vremurile tulburi ale
invaziei straine.
De satul Catina se leaga numele haiducului Gheorghelas, erou popular local, stapan al
drumurilor si padurilor din jur prin anii 1825 1827.
Pandur in oastea lui Tudor Vladimirescu, el a ramas si dupa inabusirea miscarii, un razvratit
impotriva boierilor si a stapanirii cutreierand dealurile Istritei si Ciolanului, pana la Fantana
Hotilor, fiind in cele din urma omorat de potera.Ispravile sale au imbogatit folclorul local cu o
frumoasa balada, care constituie una din cele mai reusite piese ale creatiei populare din
aceasta zona.
La numai cativa km de aceasta asezare, sosim in Depresiunea Chiojdului, unde se afla
localitatea cu acelasi nume: Choijd.Nu departe de localitate, se afla ruinele Castrului din
Drajna de Sus, care atesta prezenta unei garnizoane romane.
Depresiunea Chiojdului constituie un colt de tara in care natura si-a risipit cu daruire
comorile.
Padurile de brad si foioase, poieni si fanete inflorite, o liniste adanca tulburata doar de
talangile turmelor si de zbuciumul vantului confera Chiojdului virtuti turistice de singulara
frumusete.
In capatul nordic al vaii sta de veghe satul Basca Chiojdului, unde drumul se desparte odata
cu raul pe cei doi afluenti : Basca cu Cale si Basca fara Cale, prelungindu-se catre nord, pana
sub culmile ce formeaza cumpana apelor catre Siriu si Teleajan.
Urmand poteci de picior, drumetul isi va putea prelungi itinerarul patrunzand in zona traseelor
ce brazdeaza Masivul Siriu sau catre tinutul trecatorii uitate de la Tabla Butii.
Din Basca Chiojdului, pe un drum forestier, trecand prin Priseaca si Valea Nehoiului, putem
ajunge la Nehoiu.
Alte poteci, pornind din satele asezate in albia Bascii Chiojdului, peste Dealul Cornatel, pot
alcatui de asemenea cateva trasee atragatoare catre localitatile de pe Valea Buzaului.

Itinerar pe Valea Sibiciului
Valea Sibiciului este strabatut de un drum comunal in stare buna, care trece prin
localitatile:Sibiciul de Jos, Sibiciul de Sus, Valea Sibiciului, Colti si Alunis, toate situate intr-
un cadru natural deosebit de atragator.
De indata ce parasim Valea Buzaului, peisajul se schimba brusc.
Natura devine mai salbateca, peretii stancilor abrupti si colturosi, se inalta ametitor, lasand
impresia de echilibru instabil.
Localitatea Colti, numita dupa cei 7 colti de piatra ce domina inaltimile, este salsul unei
pretioase avutii nationale: chihlimbarul.
Fosila organica, rezultata din secretiile rasinoase ale padurilor de conifere care au acoperit in
indepartate ere geologice aceasta regiune, chihlimbarul de Colti se prezinta intr-o gama de
culori de o rara frumusete, de la galben la rosu, la verde sau la brun inchis.
Recordul de greutate este obtinut de o piatra de 4 Kg.
In localitate s-a organizat o expozitie a chihlimbarului, care ilustreaza prin unelte si imagini
munca si viata cautatorilor, si merita sa fie vizitata.
Originea Coltilor se pierde in neolitic, cand a constituit vatra unui trib de pastori.
Muntele, stanca, padurea creeaza aici o fortareata naturala unde vechii locuitori si-au gasit
firesc scaparea in vremurile de restriste.
Martore mute ale acestui zbucium raman vestigiile rupestre de la Alunis si cele cateva chilii
sapate in piatra deasupra Mlajetului, in Piatra Bogzii si la Varful Pietrii.
La Alunis vestigiile cuprind, pe langa biserica sapata in stanca din marginea de rasarit a
satului, 3 chilii aflate intr-o perfecta stare de conservare.
Camera principala a bisericii are o lungime de 15 m si o latime de 3 m.
Intrarea se face printr-un pridvor de lemn, prevazut cu o turla, acoperita cu sindrila.
Din cele trei chilii exterioare, interesanta este cea mai de sus pentru migala cu care a fost
sfredelita si inzestrata cu canaturi de usi si ferestre, trepte pentru picioare si lacase pentru
sprijinirea miinilor, precum si pentru inscriptiile ce pomenesc numele celor ce au locuit aici
de-a lungul veacurilor.

Itinerar-trasee locale din Gura Teghii

Strabatind ulitele catunului Tega si apoi lunga poiana a Seciului, vom ajunge pe culmea
plesuva a Tegii.
Catre stinga ni se ofera privirii deschiderea adinca a Vaii Paltinisului, dincolo de care se ridica
inaltimile Casocii si Podul Calului, in timp ce in fata vom cea mai frumoasa si cuprinzatoare
priveliste a masivului Penteleu.In dreapta ne asteapta stina din Tega, strajuita in spate de
Virful Podul Grecilor (1200m).
De pe culmea Teghii cararea urca in panta din ce in ce mai pronuntata Grohotisul (1328m), pe
care-l ocoleste la circa 50 m sub virf.
Incheind ocolirea Penteleului, Bisca Mare si Bisca Mica isi amesteca apele in marginea nord-
estica a satului, la picioarele monolitului de piatra de la Vadul Cornului.
In unghiul format de intilnirea celor doua vai retinem profilul mai putin obisnuit al muntelui
Sulivastru, cu o coama in forma de sa, pe scobitura careia, strajuita pe laturi de doua
proeminente impadurite, coboara din crestet pina in marginea apei o admirabila pajiste, iarna-
o veritabila panta de schi.
Din punct de vedere turistic, prin masivul Penteleu intelegem ansamblul de munti cuprins
intre cursul riului Bisca Mare si cu afluentii sai, piraiele Patacu, Bisculita, Cernatu si Viforita
si cursul riului Bisca Mica cu afluentii sai-piraiele Zanoaga, Balescu si Ciulianos.
Structural Penteleul se prezinta sub forma unei stele, fiind alcatuit dintr-un nod central, Virful
Penteleu(1772 m), din care se ramifica direct sau prin legaturi directe sase culmi:
Coriiu (1610m).N
Zanoaga (1535m).N-E,
legate cu virful prin intermediul culmii comune Lilieci-Virful Crucea Fetii(numita si Culmea
Penteleului)
Miclausu (1491m).V
Piciorul Caprei (1520m).S-E
ambele legate cu virful prin intermediul Culmii Sapte Izvoare;
Viforita (1620m)..S
Cernatul (1391m)..V
legate fiecare direct cu virful.
Virful central domina ca inaltime culmile adiacente cu diferente de nivel variind intre 100-150
m, ceea ce, alaturi de profilul sau ascutit contribuie in a-i oferii un aspect impunator.
Prin pozitia sa, el ofera privirilor imaginea intregii curburi a Carpatilor.
Bogatia vegetatiei si faunei a determinet declararea unor zone din masiv drept rezervatii
(codrul secular de pe Valea Viforitei avind in compozitia sa exemplare de arbori care
depasesc virsta de 140 ani, alcatuieste rezervatia forestiera Milea-Viforita, iar o zona din
muntele Piciorul Caprii, invecinata cu Lacul Negru, a fost constituita ca parc dendrologic )
Munte vestit pentru pasunile sale, Penteleul a atras si in trecut atentia iubitorilor de natura,
dintre care unii scriitori si poeti l-au imortalizat in operele lor.
Din resursele naturale mai importante sunt: petrolul, gazele naturale, carbunii, potentialul
hidroenergetic si eolian, chihlimbarul, calcarul, nisipurile cuartoase si diatomita, sarea, gresia,
pietrisul si izvoarele minerale, soluri fertile, padurile, pajistile si fondul cinegetic.
Rezervele de calcare de la Magura a permis de mult timp exploatarea lor pentru obtinerea
varului si pentru constructii rurale ( Ciuta, Viperesti, Magura ) dar si pentru executarea de
opere de arta.
Din zona Patarlagele se extrag nisipuri cuartoase si diatomita.
Nisipurile cuartoase sunt utilizate la fabricarea sticlei.
De langa Buzau si Ramnicul Sarat se extrage argila de calcar superioara folosita in constuctii.
Prospectiile geologice au evidentiat prezenta unor importante rezerve de sare la Manzalesti,
Bisoca, Bratilesti, Goidesti.
Chihlimbarul se gaseste in imprejurul localitatilor Mlajet, Sibiciu, Colti, Bozioru, Plostina,
Terca. Pentru constructii rurale se utilizeaza foarte mult gresia de Taracau.
Izvoare minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice uneori bogate in iod : Siriu, Nehoiu,
Monteoru, Pisici, Balta Alba, Strejeni, Lopatari se valorifica in mica masura.



Caracacteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatile turistice

Teritoriul judetului Buzau se inscrie in regimul de clima temperat continentala, care prezinta
o serie de particularitati si nuante in raport cu zonele de relief.
Regimul termic se carcterizeaza prin valori maxime inregistrate in zona de cimpie, care
descresc pe masura ce ne deplasam spre zona montana.
Sub raport termic, particularitati interesante prezinta si fenomenul de inghet.
Acesta apare cel mai devreme in vaile si depresiunile subcarpatice, datorita strtificarii aerului
rece si a aparitiei inversiunilor de temperatura, si persista aici pina in a doua decada a lunii
aprilie.
Cel mai tirziu, datorita fenomenului de fohn, inghetul apare in cea de a doua decada a lunii
noiembrie pe pantele dealurilor cu expunere sudica, durind catre finele lunii martie.
Regimul precipitatiilor conduce catre valori medii anuale ce depasesc 800 mm.
Ploile cele mai frecvente cad in intervalul aprilie-septembrie (Siriu-160 mm), cu un virf in
luna iunie (72-100 mm).
In cealalta jumatate a anului precipitatiile sint mult mai reduse (ianuarie, sub 28 mm la cimpie
; 28,7 mm la deal si 35,3 mm la munte).
Treptele de relief ca si pozitia judetului la Curbura Carpatilor determina o serie de nuantari
climatice locale pe fondul climatului temperat continental ce conduce la individualizarea a 3
tipuri principale declimat de munti, deal si camp.
Climatul: montan - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 4-6 grade cu precipitatii
bogate : de deal - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8 - 10 grade cu precipitatii de
600-700 mm/an : de camp - caracterizat printrun continentalism montan accentuat cu veri
fierbinti si ierni geroase cu viscole cauzate de Crivat.
Pantele sudice ale Carpatilor de Curbura supuse descendentelor maselor de aer oceanic
generand vanturi de tip
Modificarile antropice vizibile cu deosebire in jurul constructiilor hidrotehnice unde au aparut
fenomenede relif antropic cariere, tuneluri, canale.
Lantul carpatic un obstacol national in calea maselor de aer si a fronturilor atmosferice.
Acest baraj natural modifica directiile de inaintare a maselor de aer ca si a celor
termodinamici.
Regimul eolian in general este influentat de masele de aer din Vest.
Iarna in zona de camp si la poalele subcarpatilor apare Crivatul.
O caracteristica locala prezenta fenomenului pe versantii Buzaului dar si-n zona dealurilor
Istrita, Ciolanu evidentiati prin cultura vitei-de-vie.









Caracteristicile retelei hidrografice


Coloana vertebrala a retelei hidrografice a judetului o constituie riul Buzau, care, din totalul
de 325 km cit masoara de la izvoare la varsarea in Siret, curge pe circa 140 km in limitele
administrative ale judetului.
Izvorind din versantul rasaritean al Muntilor Ciucas, dupa ce trece prin depresiunea Intorsura
Buzaului unde face un cot de aproape 180 de grade, se indreapta spre sud, traversind judetul
de la nord-vest la sud-est, adunind numerosi afluenti, dintre care cei mai importanti sint : in
zona montana : Crasna, Valea Neagra, Siriul Mare si Nehoiu (pe dreapta); Zabratau, Hartagu,
Casca si Bisca Rosilei (pe stinga); in zona subcarpatica, pe partea dreapta Bisca Chiojdului si
Niscovul, iar pe stinga Sibiciul, Balaneasa, Saratelul, Slanicul si Cilnaul. Urmeza zona de ses,
unde afluentii sint lipsiti de importanta si cu un debit extrem de scazut.
Al doilea riu important ca marime este Rimnicul, al carui curs pornit din coastele Furului
Mare strabate, fara afluenti importanti, cale de circa 28 km o mica regiune din estul judetului.
Reteaua hidrografica a judetului Buzau este armonios completata de un important numar de
lacuri diferite ca marime, geneza si stadiu de evolutie.
Dintre cele situate in zona montana, cel mai important si totodata cel mai cercetat din punct de
vedere turistic este Lacul Vulturilor sau Lacul Fara Fund de pe Siriu.
Format ca actiune a avalanselor repetate, intr-una din politele structurale ale culmii Maliiei, la
altitudinea de 1420 m, Lacul Vulturilor considerat cel mai de jos lac de munte din tara.
In apropierea sa urmele unui al doilea lac mult mai mare, astazi complet drenat si invadat de
vegetatie, alcatuieste ceea ce localnicii numesc Mlastina Vulturilor.
Urmeaza Lacul Negru, din masivul Penteleu si Lacul Mociarul de pe versantul estic al
Ivanetului.
O alta categorie de lacuri o formeaza acelea a caror geneza este legata de fenomenele de
dizolvare-tasare in zonele cu sare (lacurile Menedic).
In zona de cimpie inregistram prezenta limanelor fluviatile Glodeanu Sarat, Boldu, Amara si
Balta Alba, cel din urma cu deosebita importanta balneo-curativa.









Fondul turistic biogeografic

inutul Buzului se bucur de o aezare deosebit de favorabil din punct de vedere
biogeografic, fiind situat n regiunea biogeografic continental, nsa la jonciunea cu
regiunile alpin i stepic.
La aceasta poziie favorabil trebuie adugate i oportunitile oferite de accidentele geologice
i astfel avem tabloul complet al biodiversitaii buzoiene: peste comunitile biologice de tip
continental (pduri de foioase i pajitile derivate) sau alpin (molidiuri, fgete i pajiti
montane) se suprapun arii srturate i/sau aride, propice instalrii elementelor stepice

.
Flora
Zona este habitat al

pdurilor de foioase, care se gsesc n zonele deluroase, pn lng muni.
Etajul se subdivide n cteva subetaje

.
Subetajul fagului (700-1250/1300m) se extinde n asociere cu gorunul i nafara acestor
limite.
ntre 1000-1200 m, fagul se gsete mpreun cu coniferele.
Extensiunea pdurilor de fag compacte i pure spre sud subliniaza cel mai bine n peisaj
contactul dintre zona subcarpatic i cea montan pe aliniamentul: Chiojd-Sibiciu-Loptari.
Predomin evident pdurea de fag, n asociaie cu aninul (Alnus incana), mesteacnul, paltinul
(Acer pseudoplatanus), ulmul i cu arbutii, (alunul, tulchin, soc negru i rou), care n general
apar n arealele despdurite i lipsesc complet n interiorul pdurii de fag.
n zonele defriate recent se dezvolt asociaii cu pruc, fragi, zmeur, mure.
Treptat ele sunt nlocuite de pduri de tranziie cu specii iubitoare de lumin (plopi, salcii,
mesteceni), iar intr-o faz inaintat de refacere a padurii, de ctre fagi.
Subetajul gorunului corespunde zonei subcarpatice.
Pdurea este dominat de gorun dar nu lipsete nici fagul, n special n zonele nalte sau n
locurile umbroase.
n asociaie cu aceste doua specii cresc mesteacnul, plopul i arinul. Arbutii (ctina,
jneapnul) se mbin cu plantele ierboase (festuca, brboasa, firua, mojdreanul, scumpia,
liliacul).
Pn la 500 m gsim: frasin, ulm, tei, salcm etc.
n zona Vulcanilor noroioi se ntlnete grdurria (Nitraria schoberi).
Este o planta remarcabil prin adaptarea la solurile lutoase i nisipoase cu exces de sruri din
regiunile aride.
n Romnia nu se afl dect din zona Vulcanilor Noroioi: acest sit reprezinta punctul maxim
de raspndire spre vest a acestei specii

.
Unele condiii topoclimatice specifice impuse de manifestarea efectului de fohn n Subcarpaii
de curbur i de orientarea spre SE a pantelor au permis pstrarea unor elemente termofile
submediteraneene.
Pe solurile bogate n sruri, s-a dezvoltat o vegetaie format din plante halofile: srcica
(Salsola soda), brnca(Salicornia herbaceea).
Colilia (Stipa) sau nagara caracteristic stepei, este reprezentata n Romnia prin cteva specii
(Stipa capillata, S.lessingiana, S.pulcheriima, S.joannis) din familia gramineelor.
Dealurile Buzaului reprezinta ultimul punct de rezistena al stepelor de colilie din Muntenia

.
Fauna
Pe teritoriul Geoparcului inutul Buzaului se cunosc 84 de specii de Fluturi de zi, dintre care
dou sunt ocrotite prin Directiva Flor-Faun-Habitate a Uniunii Europene (92/43 EEC din 21
mai 1992).
Este vorba despre fluturi mruni din familia Lycaenidae, Albstria ptat (Maculinea arion)
i Fluturele de foc (Lycaena dispar), ambele specii fiind dependente de habitatele umede

Scorpionul carpatin (Euscorpius carpathicus), este raspndit exclusiv n vecinatatea Carpailor
Sudici, din Banat pna n Buzau.
Lumea animala este bogat, condiiile de via din pdurile de fag i molid fiind deosebit de
favorabile.
n pdurile buzoiene se ntlnete frecvent cerbul, alaturi de porci mistrei, veverie, ri, jderi.
Pe potecile cele mai ntunecate sau n zmeuriuri poate fi ntalnit ursul brun carpatic, la care
se adauga lupul, vulpea, iepurele, oarecele de padure, precum i numeroase psari(ieruncile,
cocoul de munte, mierlele, privighetori, ciocanitoarea i unele specii de vulturi).
n arealul subetajului gorunului sunt frecvente specii de animale existente i n subetajele
anterioare , dupa cum unele provin din step i silvostep.
Numeroase sunt speciile de psari (mierla, sturzul, potarnichea, ciocrlia, piigoiul), reptile
(arpele orb, oprla), batracieni, insecte.
















Fond cinegetic si piscicol

In judetul Buzau pe raul Basca Mare se efectueaza activitati de pescuit existand si un fond
pisciol ce se intinde pe suprafata mai multor judete .
Raul se afla in localitatea Varlaam avand coordonatele Lat. 45.514828; Long. 26.438599 .
Printre speciile ce se regasesc aici putem aminti : cleanul ,mreana,pastravul , etc .






















Capitolul III Resurse atractive antropice
Fondul turistic cultural-istoric

Infrastructura de suport pentru turism este foarte slab dezvoltat.
Pe de o parte este un avantaj pentru c blocheaz turismul de mas, dar pe de alt parte este i
un dezavantaj pentru c cei care ar vrea s mearg acolo i ar fi dedicai unui turism alternativ
i nu au unde s se cazeze.
n ceea ce privete drumurile, acestea sunt destul de grele, fiind nevoie s se apeleze la
mijloace alternative de deplasare precum bicicleta, crua, motocicleta, calul sau pe jos.
Punctele majore de intrare n Geoparc sunt la Berca, Prscov, Coli, Beceni, Valea Salciei.
Particularitile sunt urmatoarele :
- sezonul turistic este limitat la 4 - 6 luni ;
- marea densitate de drumuri comunale i forestiere este un element pozitiv pentru turismul de
promenad i descoperire ;
- cu excepia Vulcanilor noroioi nici unul dintre situri nu are marcaje, panouri de
semnalizare, puncte de informare, pliante ;
- pentru patrimoniul cultural i istoric - inegal repartizat - n cea mai mare parte nu exist
situri arheologice amenajate ;
- nu exist ghizi oficiali pentru teritoriu, activiti de orientare i ghidaj pentru anumite
grupuri de turiti fiind asigurate doar de proprietarii unor pensiuni sau cluburi.
Se pot practica forme de turism

:
- rural i agroturism: susinut de o reea agroturistic destul de dezvoltat ;
- ecumenic ;
- Mnstirile Rteti, Poiana Mrului, Gvanu, Berca ;
- complexul de aezri rupestre din zona Coli-Aluni-Nucu-Bozioru-Breti ;
- trekking: Cu predilecie n Masivul Ivneu i n zona schiturilor rupestre ;
- cultural: poate fi vizitat Muzeul de etnografie i folclor al Vii Slnicului situat n comuna
Mnzleti, iar pe parcursul anului n anumite localiti se desfoar serbri folclorice, legate
n special de zile de srbtoare religioas ;
- balneo-medical n zona Fiici unde n trecut au existat amenajri specifice i, mai puin la
restul izvoarelor minerale.
Pe teritoriul Geoparcului exist 1 tabr colar n funciune la Arbnai - comuna Beceni.
Deasemeni n comuna Bisoca, campusul Sf. Sava situat n apropiere de Lacu Limpede
deservete periodic serii de elevi defavorizai social

.
Simboluri cunoscute ale zonei:
- crnaii de Plecoi ;
- uica de Buzu ;
- brnza de Chiliile ;
- chihlimbarul de Coli .
ntre vile Slnicului i Rmnicului
Accesul n zon se face dinspre Buzu pe DJ203K, drum asfaltat pn la Loptari.
Din acesta, pornesc derivaii spre valea Rmnicului n apropiere de intrarea n Vintil Vod:
-DJ204C (28 km pn la Jitia unde face jonciunea cu DN2N, este asfaltat pn n apropiere
de Bisoca) ;
- DJ204M pe valea Jgheabului n apropiere de Mnzleti - face jonciunea cu DJ204C n
apropiere de intratarea n comuna Bisoca, este neasfaltat ;
- DJ220 spre Valea Salciei care pornete din DJ204C n apropiere de Sruleti.
Dinspre Rmnicu Srat:
- pe valea Clnului se merge spre Buda pe DJ203H apoi pe DJ220 pn la Valea Salciei ;
- pe valea Rminculuii se ajunge DN2 pn la Obrejia, apoi DJ202E spre NV pan la
intersecia cu DN2N aflat la Bordetii de Jos, apoi pe acesta.
Zidul uriailor
Zidul Uriailor se afl spre izvoarele rului Clnu, n comuna Valea Salciei.
Este vorba despre un zid din roci masive dure i relativ netede care includ scoici - resturi ale
unei plaje de acum 11 milioane de ani a mrii preistorice Paratethys.
Ansamblul (n aparen un martor de eroziune diferenial) d impresia c a fost construit de
mna omului.
Se ntinde pe o lungime de aproximativ zece kilometri i are destul de multe ntreruperi .
Acces

:
- din Rmnicu Srat spre Buda pe DJ203H apoi pe DJ220 pn la Valea Salciei i ulterior pe
un drum comunal ;
- din Buzu se trece podul de la Mrcineni i se angajeaz la stnga DJ203K pn n
apropiere de Vintil Vod, dup care se merge la dreapta pe DJ204C spre Bisoca i ulterior
din nou la dreapta spre Srile pe DC161.
Mnstirea Poiana Mrului


Mnstirea Poiana Mrului de rit ortodox, este situat pe teritoriul administrativ al satului
Bltgari din Comuna Bisoca

.
A fost ctitorit n anul 1730 de ctre Constantin Mavrocordat fiind un important centru
monastic i cultural n secolul al XVIII-lea.
Se evideniaz ca fiind printre puinile biserici cu pictur att exterioar ct i interioar, pe
lemn.
Acces:
- 53 km din Rmnicu Srat DN2 pn la Obrejia, apoi DJ202E spre NV pan la intersecia cu
DN2N aflat la Bordetii de Jos, apoi pe acesta pan la Jitia. De aici mai sunt civa km pana
la mnastire mergnd spre Bisoca, pe DJ204C ce trece prin vadul rului Rmnic ;
- 68 km din Buzu DJ203K spre Vintila Vod, apoi nainte de acesta la dreapta DJ204C spre
Bisoca. Din Bisoca pana la mnastire se coboar spre Jitia.
Masa lui Bucur
Masa lui Bucur sau masa ciobanului Bucur este un monument al naturii situat n satul Plei,
comuna Bisoca.
n aceast zon blocurile de piatr au o mare frecven ca urmare a proceselor periglaciare din
cuaternar.
Pe coama Muntelui Piatra Penei care ajunge pn la altitudinea de 1145 m n punctul numit
Masa lui Bucur, se afl un astfel de bloc cu o suprafa pseudoplan i un greutate de cca.
150 tone, care este aezat pe alte 3 pietre mai mici, crend imaginea unei mese dacice cu trei
picioare.
Unele legende spun c de aici a plecat ciobanul Bucur, cel care a nfiinat oraul Bucureti, azi
capitala Romniei, altele leag denumirea de haiducul Bucur.
Rezervaia natural Pdurea Lacurile
Pdurea Lacurile Bisoca este o rezervaie mixt forestier botanic i geologic, situat pe
raza comunei Bisoca din judeul Buzu, pe teritoriul satului Recea.
Este important prin arboretul de pin silvestru ( Pinus sylvestris) existent aici, arboret asociat
unui grup de lacuri cu ap dulce formate n doline dezvoltate pe gresie, cu fund din nmoluri
sedimentate.
Din grupul iniial, Lacul Limpede este singurul care a supravieuit colmatrii.
Rezervaia natural Pdurea Gvanu
Este o rezervaie forestier de 216 ha ce se afl n bazinul superior al prului Jgheab (afluent
de stnga al Slnicului), pe faa estic a culmii Breazu.
Este important pentru valoarea geofondului i genofondului forestier prin specia de Pin
silvestru (Pinus sylvestri).
Valoarea peisagistic i Mnstirea Gvanu - cu interes istoric - completeaz valoarea
rezervaiei.
Mnstirea Gvanu

Mnstirea Gvanu este o ctitorie moneneasc-rneasc, Mnstirea Gvanu

are un istoric,
ce ncepe din 1707.
Poiana mnastirii

este unul dintre locurile deosebite ale Buzului, prin poziionarea la baza
unui deal subcarpatic spectaculos, precum i prin izolarea deosebit n care se afl.
Dac pn n anul 1988 ptrunderea spre Gvanu era greoaie, din anul 1989 prin drumul
forestier de 3 km ce pornete iniial de pe valea Jghiabului de la Coita i merge printre
interesante aflorimente de gresie, se poate ajunge i cu mijloace auto.
Accesul final spre poarta aezmntului se face pe pedes apostolorum.
Izvorul mineral de la Butea
Este vorba de Izvorul Ruginii a crui ap curge spre Jgheab, i se vars n acesta la Gura-
Bdicului.
Apele de la Butea, mbuteliate n trecut, s-au exportat n Frana pn n anul 1939. Conform
etichetei aplicate pe sticle - scris n limbile romn i francez - apa se numea "Izvorul
ntineririi"
Sfinxul de la Butea
Monument al naturii, "Sfinxul" de pe Breazu (cunoscut i sub denumirea de Sfinxul de la
Butea) este

o stanc de aproximativ 5-6 m nlime cu aspectul unui cap uman vizibil de la
civa kilometri deprtare.
Este situat pe culmea Breazu aflat pe stnga vii Slnicului, culme care atinge nlimea
maxim n vrful Breazu (1239 m).
Valea Slnicului i versantul estic al Ivneului
Se ajunge folosind drumul de pe valea Slnicului DJ 203 K, care pornete de pe DN2 (E85)
de la Mrcineni spre Spoca (imediat nainte de a intra pe podul de peste Buzu), urmnd
ruta Beceni-Vintil Vod-Mnzleti-Loptari.
Pn la Loptari drumul este asfaltat. Din satul Luncile al comunei Loptari, DJ203K suie
spre vest pe sub pintenul Ivneului, pentru a se intersecta cu drumul care vine de pe valea
Blnesei i a cobor spre valea Bscei.
Apele Slnicului trec prin locuri care sunt repere ale unei istorii geologice caracteristice
oceanului disprut Tethys, istorie ce se ntinde stratigrafic n bazinul rului n timp pe mai
bine de 35 de milioane de ani.
Oceanul Tethys a reprezentat un bazin ecuatorial care a separat supercontinentele Laurasia i
Gondwana n timpul Paleozoicului.
n timpul Eocenului superior, ca urmare a coliziunii dintre plcile continentale acesta s-a
fragmentat.
Domeniul mediteranean de astzi este un ultim vestigiu al oceanului.
n nordul acesteia s-a format o noua mare, cu extindere intercontinental.
Ea a fost numit Paratethys.
Arealul fosilifer Niculeti - Vintil Vod - Belii
n zona Niculeti - Vintil Vod - Belii, n albia rului Slnic se ntlnesc o mulime de
locuri cu scoici i melci conservai n piatr.
Sunt animale marine cu vechime ntre 1-12 milioane ani din strvechiul Paratethys, din ce n
ce mai vechi pe msur se urc n amonte.
Valurile de piatr de la Loptari
Urme ale oceanului Tethys sunt relifate de Valurile de piatr de la Loptari.
Trebuie doar traversat Slnicul pe puntea de la intrarea n satul Loptari.
Se vede cum falezele de pe marginea rului au margini vlurite - pietre cu de urme de valuri
de acum 16 milioane de ani

.
Stncile de la Malu Rou
Legenda spune c ar fi roii de la sngele unor fete ce s-au aruncat n hu pentru a nu fi luate
roabe de ctre turci

.
n realitate sunt povrniuri spectaculoase din stnci rocate dure formate din menilit, de
culoare roiatic datorat oxizilor de fier. Sunt asociate cu pdure de mesteacn, pin i paltin.
Biserica din lemn din Vintil Vod
Este construit din brne de stejar i este acoperit cu trestie.
Crucile din piatr au litere chirilice.
Are o vechime de peste 300 de ani.
Piatra alb (Grunjul)
Piatra Alb La Grunj este un monument al naturii cu statut de rezervaie geologic situat la
confluena rului Slnic cu prul Jgheab, pe raza comunei Mnzleti.
Este un martor de eroziune hidraulic si eolian format prin acumulare de marn alb cinerit.
Complexul Meledic



Platoul Meledic este o rezervaie natural mixt situat pe teritoriul comunelor Loptari i
Mnzleti.
Se identific att prin multiple formaiuni carstice dezvoltate n sare, ct i prin uvale n care
s-au cantonat lacuri carstice cu fund impermeabil, cele mai reprezentative fiind Lacul Mare i
Lacul Castelului.
n strfundurile platoului i n zona limitrof prului Jgheab se afl 47 de peteri, dintre care
6S Meledic aflat n partea nordic a platoului, este a doua peter n sare ca lungime, din
lume.
Lacul Mare, pe marginea cruia se afl o pensiune i un camping, are n apropiere 25 de
sculpturi din lemn aparinnd unei tabere de sculptur.
Izvoarele minerale
Sunt izvoare sulfuroase, n satul Brebu din comuna Loptari.
n comuna Mnzleti, n jurul Platoului Meledic sunt izvoare clorosodice.
Focul Viu



Focul Viu este un fenomen natural datorat emanaiei de gaze naturale care iese la suprafa
prin fisurile scoarei terestre formnd flcri ce ard, aprinse fiind de razele solare (sau de ctre
oameni daca flacra se stinge).
Se afl pe versantul vestic a culmii Breazu, aflat pe stnga vii Slnicului la NNE de satul
Terca (Comuna Loptari).
Piatra Mortatului
Este o stnc aflat pe versantul estic al Culmii Rzboiului (Masivul Ivneu), n arealul
limitrof satului Plotina din comuna Loptari, pe dreapta Slnicului.
Culmea Masivului Ivneu
Plaiul i Culmea Rzboiului - aflate n prelungirea vrfului Ivneu spre nord-est, ofer
frumoase puncte de belvedere asupra masivelor Penteleu i Podu Calului.
Vrful Ivneu - este cel mai nalt vrf al masivului.
Lacul Mocearu
Lacul Mocearu este situat n arealul administrativ al comunei Chiliile, la sudvest de Loptari.
Este nconjurat de pdure, fiind limitrof satului Plaiul Nucului.
Accesul se realizeaz printr-o derivaie cu statut de drum comunal, din DJ203K de pe
poriunea Loptari - Plaiul Nucului.
De form relativ circular i adncime redus, a rezultat n urma unor procese de tasare a unor
formaiuni marno-grezoase ce acopereau un smbure de sare.
Bazinul Srelului i culmile nconjurtoare
Vulcanii Noroioi


Vulcanii Noroioi de la Pclele Mari i cei de la Pclele
Mici sunt arii protejate cu statut de rezervaie de tip geologic i botanic, situate ntre Dealurile
Pclelor, n comuna Berca respectiv comuna Scoroasa..
Accesul este posibil mergnd mai nti spre nord pe valea Srulului pn la Policiori i de
acolo la dreapta spre est, pe un drum asfaltat.
Vulcanii Noroioi de la Beciu, sunt situai spre captul anticlinalului Berca Pcle - Beciu
Arbnai.
Se acceseaz pe un drum destul de dificil i mai puin cunoscut - din zona Pclelor Mici se
trece prin satul Beciu spre Dealul Balaurului, pe drumul spre Arbnai, comuna Beceni.
"Fierbtorile" de la Berca se afl deasupra stadionului din satul cu acelai nume. Sunt
excavaii cvasicirculare cu dimensiuni variabile, care degaj noroi fluid sau ap noroioas cu
urme de petrol. Gazele agit materialul fluid din crater, dnd impresia c acesta fierbe.
Acestea mai poart numele i de bolboroi.
Lacurile de la Policiori
Se afl pe Valea Grabicina n arealul comunei Scoroasa i sunt formate ca urmare a
alunecrilor de teren.
Izvoarele minerale
n Satele Berca i Pclele (comuna Berca) sunt iodate i clorosodice
n satul Pcuri (comuna Cneti) sunt sulfuroase, clorosodice.
Izvoarele de petrol
Se afl n satul Pcuri (Com. Cneti).
Malul cu sare de la Negoina
De aici din satul Negoina (comuna Cneti), unii dintre oamenii de pe Valea Srelului i
procur sarea necesar n gospodrie.

Babele de la Budeti i Tronul lui Negru Vod
n satul Budeti din comuna Chiliile, pe culmea ce st straj satului - spre vrful Pinul cel
Mare - se pot admira o serie de sculpturi n piatr: "Tronul Domnitorului Negru - Vod",
"Sculptori" - Vntul i Anotimpurile (sculptur n piatr cu copac) i "Babele de la Chiliile"
]
.
Valea Buzului
Blocurile de calcar de la Bdila
Sunt un grup de blocuri imense de calcar aparinnd Jurasicului superior, monumente ale
naturii.
Sunt situate pe Valea Buzului ntre Ruav (comuna Vipereti) i Bdila (comuna Prscov)
i formeaz o rezervaie geologic i paleontologic.
Sarea lui Buzu
Este situat n arealul administrativ al comunei Vipereti, fiind o rezervaie localizat la
aproximativ 500 metri de Blocurile de calcar de la Bdila.
Reprezint interes att prin catena de sare care aici, arat o fereastr geologic, ct i prin
arbustul de ctin alb care vegeteaz pe excesul salin i substratul mineral excesiv.
Mnstirea Rteti
Ctitorie a Capitanului Dragomir la sfritul secolului al XVI-lea, deine o colecie de art
veche bisericeasc.
Se afl pe stnga Buzului pe versantul situat ntre acesta i poriunea final a Srelului.
Bazinul Blnesei i culmile nconjurtoare
Casa memorial Vasile Voiculescu

Se afl la Prscov, n satul n care s-a nascut la 13 octombrie 1884 poetul, dramaturgul,
publicistul i editorul Vasile Voiculescu, personalitate remarcabil a literaturii romneti,
membru al Academiei Romane.
"Ochiurile" ("Fierbtorile") de la Tulburea i Gloduri
Sunt 2 areale de vulcani noroioi situate n comuna Cozieni n satele omonime.
Izvoarele minerale
n satul Fiici (comuna Bozioru) se nlnesc izvoare sulfuroase.
Spre satul Nucu, pe drumeagul de cru ce nsoete n aval Grla Nucului, se ntlnesc
izvorae minerale ("ciuciure" n limbajul localnicilor), de o mare varietate coloristic,
olfactiv i gustativ.
n Poiana Cozanei, poteca ce urmrete peretele sud-estic al stncii, ntlnete cteva izvoare
sulfuroase.
Breti: Sulfuroase i feruginoase.
Complexul de aezri rupestre

Este format din vestigii rupestre medievale

aflate mai ales n mprejurimile comunelor

Bozioru, Coli, Cozieni i Breti, n zona Aluni Nucu Fiici Rugionasa.
Amenajrile au servit att ca spaii de locuit ct i ca locuri de cult, cel mai probabil ncepnd
cu sec. III IV d. Hr. Utilizarea lor a continuat i n sec. XVI XVII. Prin similitudine zona
face parte din ceea ce mai este cunoscut i sub denumirea de "Athosul Romnesc".
Piatra cu semne este un bolovan situat pe culmea Arsenia limitrof schitului Piatra ngurit ,
pe care se contureaz multiple impresiuni ce seamn cu variate urme de animale.
Poiana Cozanei
Poiana Cozanei se afl mai sus de satul Nucu, pe firul apei, dup ngrmdirea de stnci ce
par s nchid valea.
Este mpresurat de ziduri de stnc.
n imediata vecintate domin abruptul vrfului Colcovan (Piatra fetelor) numit i Piatra
oimului - deoarece ascunde ntr-o firid neaccesibil locul de cuibrire al oimilor.



Tiharia

Perei verticali (numii i "ziduri ciclopice"), limitrofi poienii i care sunt formai pe alternane
de strate dure (gresie cu ciment silicios , calcare) cu altele moi (marne, pietriuri slab
consolidate), dispuse vertical.
Pieptenele
Este un grup de 7 contraforturi de gresie ntreptrunse de vi mpdurite, situate asemenea
dinilor unui pieptene n arealul limitrof poienii.
Lacurile Hnsarului i Mistreilor
Pe culmea Ivneu sunt mai multe lacuri care au luat natere ntre valuri de alunecare.
Cele mai numeroase se afl pe valea Hnsarului.
Dintre ele se detaeaz Lacul Tlharilor (sau Lacul Hnsaru) , mai mare, aflat pe treapta
superioar de alunecare (900 m), la baza unei vechi rpe de desprindere i trei ochiuri
circulare (cu diametru de 512 m) dispuse pe treptele mijlocii ale corpului alunecrii.
Lacul Mistreilor se afl pe latura sudic a culmii Crucea Sptarului, la mic dista de schitul
Fundtura.

Trovanii de la Ulmet

Ctre cresta Babelor de la Ulmet

se merge de la marginea comunei Bozioru spre Valea cu
Teiu, ajungndu-se n zona "pietrelor vii".
Petera de la Policiori
Peisajul cu ancuri i perei verticali stncoi din satul Ruginoasa comuna Breti, adpostete
cteva relicve rupestre.
n abruptul perete al Colului Pietrei se regasesc urmatoarele :
- Petera - o grot natural cndva locuit (mai greu accesibil) ;
- Ua Pietrei o ni n forma unei ui spat de mna omului dar neterminat.
Pe malul opus n dreptul colii, pe micul anc al Culmii Ghiocei se gsesc dou firide
supraetajate - La Policiori.
Bazinul Sibiciului i culmile nconjurtoare
Biserica de piatr de la Aluni
Atestarea documentar atribuie ctitorirea ciobanilor - Simion si Vlad - n inima unei imense
stanci compacte din culmea Martiriei, o ramificatie a muntelui Crucea Spatarului.
Tehnica cioplirii, un nsemn solar i altarul de jertf, denot prezena aici ntai a unui sanctuar
geto-dacic, i apoi a unui lca de propovaduire ortodox.
















Activitati umane atractive si fondul turistic etnografic si folcloric
Geoparc inutul Buzului este areal geografic al judeului Buzu conceput n proiect cu
structur de administrare proprie, iniiat i coordonat de Consiliului Judeean Buzu n
vederea conservrii, promovrii i valorificrii elementelor naturale deosebite din zon, a
valorilor de patrimoniu cultural i istoric, i pentru susinerea dezvoltrii sociale i economice
a comunelor pe principiul dezvoltrii durabile.
Cndva, nu demult, acum mai puin de o sut de ani, plaiurile Motoci rsunau a zarvt i
vuiet.
Era vremea cnd oamenii locului se avtaser n cutarea de chihlimbar.Timpuri apuse.
De atunci parc s-au ntors vremurile, cum ar spune btrnii.
S-au aternut tceri i slbticii peste aceste locuri din care se nlau chiote de uimire i
bucurie, nsoitoare a descoperirilor de pietre magice cu culori de foc i snge.
Din punct de vedere tematic, drumul chihlimbarului v va povesti lumi de odinioar:
- lumea preistoric din care provine chihlimbarul vom ncerca s repovestim lumea
oligocen de unde provenea rina original i adncurile marine n care s-a transformat n
rumanit ;
- lumea veche a cuttorilor de chihlimbar, unde vei vedea locurile in care prospectorii
cutau rumanitul ;
- satele de odinioar o pauz pitoresc printr-un sat abandonat, n care casele devin ruin i
trecerea timpului readuce natura n locurile n care odinioar locuia omul.
Din punct de vedere tehnic, dumul chihlimbarului e caracterizat de:
- lungime 1,58 km ;
- altitudine la plecare (minim) 496m ;
- altitudine maxim (la 0,6 km de punctul de pornire) 622m ;
- altitudine la sosire 503m ;
- pant medie (17%) ;
- durat parcurs 1-1,5 ore .











Atractii turistice ale municipiului Buzau

In cele ce urmeaza voi enumera cateva din atractiile turistice ale Buzaului .
Palatul Comunal Buzau


Situat pe strada Unirii nr. 163, in centrul municipiului Buzau.
Construit intre 1899-1903, a fost inaugurat in prezenta regelui Carol I si a principelui
Ferdinand. Monument istoric.
Cladire emblematica a orasului, serveste drept sediu al Primariei si al Consiliului Local.
In fata cladirii se afla Monumentul 1907, care evoca marea rascoala taraneasca.
Muzeul Episcopal


Situat pe Aleea Episcopiei nr. 1, Buzau. Infiintat in 1955.
Gazduit in cladirea Seminarului Teologic "Chesarie Episcopul", construita intre 1836-1838.
Detine o valoroasa colectie de arta bisericeasca.
Palatul Episcopal

Situat pe Aleea Episcopiei nr. 2-3, municipiul Buzau.
Dateaza din anul 1844, fiind ridicat deasupra unei pivnite mari, de arhitectura
brancoveneasca, in prezent transformata in sala de receptie, in urma lucrarilor de restaurare
intreprinse intre anii 1982-1986.
Tot in urma acestor lucrari, s-a revenit si la foisorul de stil brancovenesc, care flancheaza
cladirea palatului pe latura de est.
Posibil sa fi fost zidit pe locul unui palat mai vechi, din vremea lui Matei Basarab.
Monument istoric.
In sala de la intrarea in palat exista mai multe tablouri, care infatiseaza momente importante
privind trecutul bisericesc, cultural si istoric al Episcopiei Buzaului.
Fiind locuinta de serviciu a ierarhului, Palatul Episcopal nu poate fi vizitat de turisti.
Catedrala Episcopala

Situata pe Aleea Episcopiei nr. 3, Buzau.
Poarta hramul "Inaltarea Domnului".
Piatra de temelie a fost pusa in 2002, iar noua catedrala a fost sfintita in 2009, odata cu
inaltarea Episcopiei Buzaului si Vrancei la rangul de Arhiepiscopie.





Catedrala Ortodoxa Municipala Sfantul Sava

Situata pe strada Unirii nr. 186, Buzau.
Piatra de temelie a fost pusa in 1991.
I se mai spune si "Mireasa orasului".
Poarta hramul "Sfantul Sava" (12 aprilie).
Structurata pe doua etaje, este foarte spatioasa, avand capacitatea de a gazdui 2.000 de
persoane.
La demisolul catedralei se afla Bisericuta copiilor (denumire unica in Europa), care are
hramul "Sfantul Stelian", ocrotitorul tuturor copiilor din lume.
Biserica Brosteni
Situata pe strada Brosteni nr.15, Buzau.
Dateaza din 1709.
Poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului".
Ctitorul este Capitanul Caloian, care zideste un sfant lacas inchinat manastirii Dusico din
Grecia. In 1927 se transforma in biserica de mir.
Colectia de Etnografie si Arta Populara Vergu-Manaila

Situata pe strada Razboieni nr. 8, Buzau.
Este adapostita de cea mai veche casa boiereasca din oras, monument istoric, care a apartinut
familiilor Vergu si Manaila, personalitati ale targului la sfarsitul secolului al XVIII-lea.
Restaurarea casei a respectat structura interioara si aspectul exterior original.
Exista sapte sali de expozitie, in care sunt prezentate tesaturi, piese de interior, piese de port,
obiecte de uz casnic si gospodaresc, costume populare, covoare a caror cromatica este
realizata in culori naturale (cum ar fi covorul datat 1887), o mare varietate de stergare, batiste
de nunta, fete de perna, marame de borangic, presuri tesute.
Invelitori diferite in cromatica si ca tip de tesatura, obiecte specifice diferitelor ocupatii: olarit,
viticultura, oierit, pescuit si vanatoare.
Una din incaperi a fost amenajata si decorata in stilul de casa mare, reprezentand camera
pentru oaspeti, care se gasea in fiecare gospodarie taraneasca din spatiul romanesc.




















Capitolul IV Infrastructura turistica(baza materiala turistica)
Baza de cazare


Baza de cazare este alcatuita in mare parte de hoteluri , moteluri si hanuri .
Hotel Corso

Este situat pe str. Cuza Voda, nr. 43-45 in centrul istoric al orasului si este dispus pe 4 nivele:
- parter:receptie, bucatarie, spalatorie
- etaj 1:11 camere
- etaj 2:10 camere
La demisol dispune de un restaurant amenajat in stil medieval.
Hotelul este situat la 200 m de Primarie (palatul comunal).
Hotelul a fost deschis in anul 2004 si este complet renovat in anul 2009.
Hotel Bucegi

Este situat pe str. B-dul Garii, nr. 47 in apropierea garii Buzau, renovat recent.
Ofera cazare in 24 de camere spatioase cu pat matrimonial, 2 sau 3 paturi, personalizate
fiecare in culori calde, primitoare, dotate cu aer conditionat, grup sanitar propriu, televizor,
incalzire centrala.
Dispune de un restaurant cu 70 de locuri, bar non-stop cu o capacitate de 40 locuri, crama,
parcare, living cu televizor.
Motel Ileana

Este situat pe str. Aleea Industriei (Targ Dragaica), nr. 2 .
Motelul Ileana nou construit (2009), ofera cazare in 20 camere cu baie individuala, aer
conditionat, televizor cu cablu tv.
Unitatea dispune de restaurant propriu cu o capacitate de 200 persoane unde se pot organiza
inclusiv evenimente festive, receptii.
Curtea interioara adaposteste piscina in aer liber si parcare pazita.
Casa Vali

Este situata pe str. Alexandru Marghiloman, nr. 147 .
Casa Vali va ofera un loc linistit unde sa va odihniti precum si salon pentru diverse
evenimente.
Sunt puse la dispozitie 32 de locuri - cazare plus sala de 80 persoane intr-o ambianta perfecta.
Complexul dispune si de spatiu de agrement dotat cu piscina, sauna si o mini sala fitness.
Toate la standarde Europene si la preturi atractive.
Amplasat langa autogara Dorobanti. 1 - Autovalmi si la la 500m. De centru si Sala
Sporturilor.
Complex Turistic Milenium din Maracineni
Este situat in comuna Maracineni, sat Mrcineni, nr. E 85 ( la aprox. 6.2 km de centrul loc.
Buzau ) .
Amplasat pe Drumul European 85, la iesirea din municipiul Buzau spre Moldova, Complexul
Milenium este locul ideal unde va puteti petrece timpul liber.
Dispune de hotel, restaurant, doua terase amenajate in stil rustic, piscina utilata la standardele
europene si un teren de minifotbal cu nocturna, omologat de Federatia Romana de Fotbal.
Camerele spatioase, confortabile, sunt dotate cu aer conditionat, grup sanitar propriu, frigider,
televizor, incalzire cenrala.
Restaurantul cu o capacitate de 400 de locuri, reprezinta locul ideal pentru sarbatorirea
evenimentelor deosebite.
Piscina are o adancime de 2, 5 metri si este prevazuta cu instalatie interioara de iluminat
nocturn.
Hanul Crasmarita din din Maracineni
Este situat in comuna Maracineni, sat Mrcineni, str. intersectia DN2 cu E85 ( la aprox. 6.2
km de centrul loc. Buzau.
Hanul Crasmarita din Buzau, cea mai noua realizare a complexului Moara Dragaicilor, se
prezinta vizitatorilor cu o pensiune absolut originala de circa 28 de locuri de cazare.
Dispune de:
- un restaurant traditional, localizat intr-o moara veche cu terasa in carute traditionale si
Salonul Vanatoresc.
- Salonul Drumetilor si al Targovetilor cu tereasa hanului in cerdac,
- Salonul Boieresc
- Crama Domneasca
- curtea interioara a hanului amenajata cu terasa sub bolta de vie, foisor cu gratar, piscina cu
jacuzzi.
Hanul Crasmarita din Buzau ofera 28 de locuri de cazare in apartamente si duble, putand
alege intre camerele cu mobilier din lemn masiv sau cele din fier antichizat decorate in stil
specific antebelic.
Servicii:
- mic dejun, demipensiune sau pensiune completa,
- Tv cablu,
- acces la internet wireless, xerox, fax si telefon international,
- sala de conferinte dotata cu videoproiector, ecran de proiectie, flipchart, fax.
- parcare pazita,
- plata se poate face cu carte de credit (visa, Mastercard).
Preturile sunt negociabile in functie de pachetele de servicii sau de solicitarile clientilor .

Baza de alimentatie publica
In cele ce urmeaza voi enumera cateva servicii ce apartin alimentatiei publice din
municipiul Buzau.
Cafenea Club S.R.L. Buzau

Este situata pe Strada Tudor Vladimirescu 20, Buzau, 120040.
Cafe Club UpStyle terasa & lounge
Este situat pe Bd. Nicolae Balcescu, Nr. 26.
Nivelul superior al complexului No Limit, la propriu, dar mai ales la figurat.
Rafinament, bun gust si, fara teama de cuvinte mari, un strop de lux.
E, probabil, cel mai chic local din oras, adresat unei clientele exuberante, cu pretentii si
posibilitati.
Deschis in decembrie 2005, No Limit Upstyle este o locatie cu dublu rol: restaurant in timpul
zilei si dance club noaptea.
Restaurantul este, in acest moment, unicat in Buzau, specializarea sa exclusiva fiind pastele
de sorginte italieneasca.
Bucataria respecta toate exigentele, personalul fiind specializat la case autohtone de prestigiu.
In noptile de weekend, vibratiile iau locul aromelor si senzatiile tari continua.
Cele mai proaspete sonoritati din zona clubbing, DJs rezidenti si invitati, un bar bine deservit.
Adaugati luminile, un sistem performant de sunet , pe voi, party-people si obtineti premizele
unor nopti explozive.
Club Trafic
Este situat pe Strada 1 Decembrie Comuna Berca judetul Buzau.
O ambianta placuta in zona vulcanilor noroiosi, la intrarea in comuna Berca.
Aici puteti juca o partida de biliard, de remi sau de poker texas holdem. Sunteti serviti
prompt, cu diverse bauturi, fie in cafenea, fie pe terasa.



Baza terapeutica
Srata-Monteoru
Srata-Monteoru (denumit pe scurt i Monteoru; n trecut, Fundul Srii) este o staiune
balnear situat n zona central-vestic a judeului Buzu, Muntenia, Romnia, la aproximativ
14 km distan de oraul Buzu.
Localitatea aparine administrativ de comuna Merei i a fost nti cunoscut ntre localnici
pentru apele tmduitoare ale izvoarelor srate.
Spre sfritul secolului al XIX-lea, localitatea i terenurile din jur au fost cumprate de grecul
Grigore Monteoru, care i-a luat apoi i numele localitii drept nume de familie; acesta a
exploatat cu succes zcmintele de petrol, dup care a folosit ctigurile pentru a finana
investiia ntr-o staiune turistic.
n perioada interbelic, la Monteoru s-a dat n folosin o min de petrol unicat n Europa la
acea vreme.
Staiunea a avut perioada de glorie pn la al Doilea Rzboi Mondial, fiind distrus dup
instaurarea regimului comunist i confiscarea proprietii.
n anii 1970, statul comunist a nceput s fac din nou nite mici investiii n staiune,
completate dup cderea regimului i revenirea la economia de pia, de alte iniiative private
n domeniul turismului.
Localitatea este cunoscut i pentru cultura Monteoru, o cultur arheologic datnd din epoca
bronzului, reprezentat printr-o mare aezare aflat n apropiere de marginea de est a satului
de astzi, pe dealul Cetuia.
Localitatea este plasat ntr-o depresiune intracolinar drenat de rul Srata, la extremitatea
sud-estic a Subcarpailor Curburii, ntre Dealurile Istriei, dealuri acoperite de o vegetaie
bogat i la adpost de vnturi.
Climatul depresiunii este continental, cu veri calde i nsorite, fr cureni de aer iar
precipitaiile i nebulozitatea sunt reduse.
Printre plantele care cresc n pdurile de foioase din preajma localitii, pe lng dediel,
ciulin i pducel se numr i mai multe specii de plante rare, ntre care laleaua pestri,
bujorul de pdure, porumbul cucului, ruscua de primvar i crinul rou de pdure.
n aceast zon, petrolul exist n subsol la adncime mic, iar apele din subteran au coninut
mare de petrol, brom, iod i sare, motiv pentru care localnicii folosesc doar ap mbuteliat,
cea din fntni nefiind utilizabil.
Aceste ape sunt, ns, folosite pentru tratamente medicinale; ele curg din 15 izvoare aflate n
toat depresiunea.
n Srata-Monteoru, n mai multe puncte s-au realizat descoperiri arheologice atribuite mai
multor epoci.
Cele mai vechi urme de locuire dateaz din eneolitic i au fost gsite n partea de sud-vest i
n cea de est a localitii, aparinnd culturii Aldeni II-Stoicani.
Cele mai importante descoperiri arheologice le reprezint cele de pe dealul Cetuia i de pe
platoul Poiana Scoruului, descoperiri efectuate ncepnd cu perioade de construire a staiunii
Srata-Monteoru, spre sfritul secolului al XIX-lea.
Acest sit dateaz din epoca bronzului, iar cultura arheologic de care aparine a fost botezat
Monteoru, dup acest sit.
Aezarea descoperit prezint mai multe straturi (denumite Ic4, Ic3, Ic2, Ic1, Ib, Ia, IIa i IIb,
straturi folosite de arheologi pentru identificarea perioadelor cronologice ale culturii
Monteoru.
Arheologii au identificat n aceast aezare o cetate ntrit cu bolovani i cu un an de
aprare, precum i locuine care prezint o oarecare continuitate cu alte urme din eneolitic ce
reprezint extremitatea sud-vestic a culturii Cucuteni B.
n complexul sit arheologic de la Monteoru, s-au gsit i urme ale altor culturi arheologice din
Transilvania, sudul Munteniei, Basarabia i Ucraina.
Pe colinele de lng dealul Cetuia se gsesc mai multe cimitire i necropole aparinnd i ele
aceleiai culturi Monteoru.
Apele cu proprieti curative erau menionate nc din 1837, localnicii folosindu-le pentru
tratarea unor boli cu leacuri rudimentare.


Grecul Grigore Stavri (care ulterior i-a luat numele de Grigore Constantinescu-Monteoru) a
achiziionat n perioada 18601880 toate terenurile petrolifere, precum i ntregul sat denumit
pe atunci Fundu Srii i s-a mbogit din afacerile cu petrol, comercializnd att iei brut,
ct i ulei mineral fabricat n distileria deschis n 1871.
Dr. Guyenot, medic consultant la Aix les Bains, Frana i medicul personal al omului de
afaceri, l-a sftuit pe acesta s se trateze cu apele folosite de localnici, iar Constantinescu-
Monteoru (stabilit deja acolo) a sesizat potenialul afacerilor din turism.


Astfel, el a solicitat serviciile arhitectului german Eduard Honzik, care n 1888 construise vila
familiei Monteoru, s elaboreze un proiect pentru construirea unei staiuni balneare.
Lucrarea a fost finalizat pn n vara lui 1895, ntre timp fiind descoperit i captat izvorul
numrul 2, izvor ale crui ape aveau s fie studiate din punct de vedere chimic.
Inaugurarea a avut loc n ziua de 1 iulie 1895.


Monteoru a construit acolo o capel, un cazinou, un parc n stilul grdinilor englezeti,
hoteluri i o vil personal.
n anii urmtori, Grigore Monteoru a vndut terenurile petrolifere consoriului Offenheim
Singer Co., pentru a-i dedica investiiile domeniului turismului.


n 1895, a iniiat un proiect de construire a unei linii de tramvai de tip Decauville care s lege
Monteoru de gara de lng Stlpu.
Proiectul nu s-a mai realizat, din el pstrndu-se doar cantonul ce urma s fie punctul
terminus al liniei, canton n care astzi funcioneaz o coal primar, un oficiu potal i un
post de jandarmi.
Monteoru a murit n 1898, staiunea fiind motenit de ginerele su, doctorul Constantin
Angelescu i soia sa Virginia Monteoru, precum i de cealalt fiic a sa, Elena (cei doi fii ai
si, Grigore i Gheorghe, au murit naintea tatlui lor).
Cazinoul, cldirea-simbol a staiunii n perioada interbelic, a fost terminat n 1900 i a costat
o jumtate de milion de franci.
La 1901, dicionarul geografic alctuit pentru judeul Buzu de Basil Iorgulescu i inclus n
cel naional ntocmit de George Lahovari consemneaz c Monteoru era o comun recent
nfiinat, n 1885, format din satele Monteoru, Bugheni (Srata-Nenciuleti), desprinse din
comuna Gura Srii, i satul Ogrzile, desprins din comuna Merei).
Acelai dicionar arat c n comun funcionau 2 fabrici de petrol, dintre care una, cea din
apropierea grii, era una dintre cele mai mari din ar.
Satul avea o populaie de 620 de locuitori i 110 case, iar comuna n total avea 1770 de
locuitori.
n anii de dup Primul Rzboi Mondial, s-a nfiinat Institutul de Hidrologie Bucureti, care,
n cadrul unui studiu mai larg despre apele minerale din Romnia, i-a ndreptat atenia spre
izvorul nr. 2 din Monteoru.
Dr. G. Niculescu a constatat c apele izvorului conin clorur de sodiu i clorur de magneziu,
fr a avea ns bicarbonat de sodiu i c au o compoziie asemntoare celor din staiunea
francez Chtel Guyon.
Studiile sale au fost publicate n revista Institutului i au fost prezentate la diferite conferine.
Pe baza acestor date, dr. A. Theohari a stabilit indicaiile terapeutice ale acestor ape n
afeciunile tubului digestiv i anexelor acestuia.
n perioada interbelic, s-a nfiinat la Monteoru singura min de petrol de la acea vreme din
Europa, rmas nc unicat pe continent, de unde se extrgea petrol prin galerii subterane la
adncime de 240320 m.
Ea a fost inaugurat n 1925; ea avea o galerie principal n care se cobora cu ascensorul; din
ea se spau sonde orizontale prin straturile de marne ctre cele de nisip petrolifer, de unde
petrolul se scurgea n puul nr. 42 pentru a fi scos cu pompele la suprafa.
Monumentul eroilor din Primul Rzboi Mondial a fost ridicat n 1933 i a costat 150.000 de
lei; el are 5 m nlime, a fost realizat de sculptorul buzoian Cristea Rdulescu i are o
inscripie cu numele a 64 de localnici czui n timpul conflictului.
Cutremurul din 1940, al Doilea Rzboi Mondial i naionalizarea pus n aplicare de guvernul
comunist ce a urmat a dus la abandonarea total a staiunii i la intrarea ei n paragin, multe
dintre vechile cldiri ajungnd s fie demolate iar grdina englezeasc distrus.
Abia prin anii 1970, s-au nfiinat dou hoteluri (denumite astzi Ceres i Monteoru), un
trand i o baz de tratament.
Dup revoluia din 1989, hotelurile au supravieuit, Ceres fiind nc administrat de Ministerul
Muncii i fiind folosit pentru cazarea pensionarilor cu bilete de tratament.
La nivelul anului 2006, apruser un numr de 14 pensiuni turistice.


trandul cu ap cloro-sodic alimentat de la izvoarele din zon este principala atracie
turistic a zonei, complexul fiind administrat de firma Tomini din Constana, deinut de un
om de afaceri grec, despre care au circulat zvonuri c ar fi avut legturi cu familia lui Nicolae
Vcroiu.
Urmaii lui Grigore Monteoru au reprimit drepturile de proprietate asupra capelei familiei,
unor zone de pdure, precum i asupra vilei aflat n parcul dendrologic n care funcioneaz
astzi o tabr de elevi.
La nceputuri, staiunea a profitat de proximitatea cii ferate Bucureti-Buzu-Galai,
construit n 1870, naintea staiunii.
Grigore Monteoru a finanat construcia grii Monteoru, pentru a facilita transportul petrolului
extras la min i din sonde. Astzi, halta Bile Srata Monteoru este prima halt dup Buzu
ctre Ploieti, dar ea se afl, ns, la 8 km deprtare de staiune, pe teritoriul comunei
nvecinate Stlpu i deservete n principal localitatea de reedin a acestei comune, localitate
aflat mult mai aproape de ea.
Srata-Monteoru este legat de Merei, reedina comunei, de un drum judeean, DJ203G,
unde se intersecteaz cu alte drumuri judeene care duc spre Pietroasele sau spre DN10 la
Verneti, sau spre DN1B la Popasul Merei, ambele drumuri naionale care duc la Buzu.
Principala ramur economic a localitii este turismul. Principalele uniti de turism sunt
hotelul Ceres, administrat de Ministerul Muncii i folosit pentru cazarea pensionarilor cu
bilete de tratament, precum i hotelurile Monteoru i Montana, precum i la cele aproximativ
cincisprezece pensiuni i tabra de copii colari de la Vila Monteoru.
Turismul de week-end este principalul tip de turism practicat dar numeroi turiti vin din
Buzu s foloseasc doar trandurile, fr a avea nevoie de unitile de cazare.
Localitatea Srata-Monteoru face parte din comuna Merei, ncepnd de la reforma
administrativ din 1968.
n primvara lui 1989, Srata-Monteoru a fost declarat comun de sine stttoare, dar legea
prin care s-a fcut acest lucru a fost abrogat n anul urmtor.


n decembrie 2005, s-a organizat un referendum pentru aducerea staiunii sub administraia
primriei municipiului Buzu, dup modelul staiunii Pltini de lng Sibiu, dar, dei votul
localnicilor din Monteoru a fost favorabil, prea puini buzoieni s-au prezentat la urne i
referendumul nu a fost validat.

Cai si mijloace de transport
Calea ferat
Buzu este un important nod feroviar, legnd Bucureti i Ploieti de Focani, Galai i
Constana. Gara din ora a fost deschis n 1872, mpreun cu calea ferat Bucureti-Galai.
O ramificaie a acestei ci ferate, de la Buzu la Mreti a fost deschis dup civa ani, pe
13 iunie 1881, devenind prima cale ferat proiectat de ingineri romni.
Linia Buzu-Nehoiau, deschis n 1908, leag Buzu de multe din localitile de pe valea
Buzului, inclusiv de oraele Nehoiu i Ptrlagele.
Drumuri
La Buzu se poate ajunge pe DN2 (drumul european E85) de la Bucureti i din oraele
importante din Moldova. DN1B (drumul european E577) leag Buzu de Ploieti iar DN10
traverseaz Munii Carpai pe la curbura sud-estic a acestora prin Pasul Buzu ctre Braov.
La Galai i Brila se poate ajunge pe DN2B.
Dou autogri, una aflat n nordul oraului i cealalt n sud, n apropierea grii, sunt folosite
de companiile private de transport care opereaz servicii regulate de legtur rutier cu alte
orae sau cu comunele din apropiere.
Transport aerian
Aeroportul internaional cel mai apropiat de Buzu este Aeroportul Internaional Henri
Coand, din Otopeni, ora aflat la 110 km distan.
Transportul public
n Buzu circul 10 linii regulate de autobuz, care leag zonele rezideniale de principalele
zone industriale (inclusiv de platforma industrial Buzu Sud), de centrul oraului i de gar.
Exist cteva companii de taxi liceniate de primrie i care opereaz n ora i n localitile
apropiate.








Bibliografie
1. Petcu, Gheorghe; Constantin Stan, Doina Ciobanu, Constana Tnase, Doina Filoti
(2002) (n romn). Municipiul Buzu. Monografie. Buzu: Editura Alpha.
2. Judeele Romniei Socialiste, ediia a doua. Bucureti: Editura Politic. 1972
3. Constantinescu, Eugen-Marius (2000). Buzu. Mic enciclopedie istoric. Muzeul
Judeean de Istorie Buzu.

S-ar putea să vă placă și