Sunteți pe pagina 1din 6

Endocrinologie

Gigantism vs. Nanism


Universitatea de stat din Pitesti
Asistenta medicala
Anul IV
Sugrupa 10
Vasile Elena Andreea
Gigantismul
Se caracterizeaza prin cresterea exagerata n naltime, depasind cu cel putin 20
media staturala! "asi n cazul acr#megaliei, $#ala este pr#v#cata de # tum#are
%ip#&izara acid#&ila, care secreta n exces%#rm#n s#mat#tr#p!Gigantismul
a&ecteaza ntreg #rganismul, interes'nd di&erite sisteme si #rgane (musc%i si
viscere)! naltimea gigantului depaseste 2 m! "raniul este mare, desi
pr#p#rti#nat &ata de restul c#rpului!*em$rele cresc mult n lungime, pastr'nd
nsa pr#p#rtiile n#rmale! +at#rita cresterii excesive sepr#duc m#di&icari ale
sc%eletului, ca ci&#sc#li#za si #ste#p#r#za! Viscerele sunt mari,
darc#respunzat#are naltimii! +aca tum#area devine v#lumin#asa, apar tul$urari
neur#l#gice si&en#mene de c#mpresiune!
Patogenie
Gigantismul este c#nsecinta %ipersecretiei de %#rm#n s#mat#tr#p, a carui
actiune se exercita naintede nc%iderea cartila,el#r epi&izare determin'nd
cresterea n lungime a #asel#r!
Forme clinice
Se cun#sc mai multe &#rme de gigantism- gigantismul pur, gigantismul cu
eunuc%ism si gigantismul cuacr#megalie! n gigantismul cu eunuc%ism nu se
pr#duce dezv#ltarea sexuala! .rganele genitale ram'n in&antile, iar pu$ertatea
nu are l#c! .asele lungi c#ntinua sa creasca un timp ndelungat,ne mai &iind
#prite n dezv#ltare de %#rm#nii sexuali, mem$rele, dispr#p#rti#nat de lungi &ata
de trunc%i / aspect cun#scut su$ denumirea de macr#sc%elie/, dau n&atisarea
eunuc#ida a c#rpului! 0a examenul radi#l#gic se c#nstata nc%iderea t'rzie a
cartila,el#r de crestere! n &#rma c#mplicata cu acr#megalie, gigantismul se
as#ciaza cu de&#rmarea extremitatil#r n latime!
Evolutie
"resterea este rapida nca din c#pilarie, dar pr#cesul %ipertr#&ie p#ate aparea si
mai t'rziu (ntre 12 si 11 ani)! "resterea n lungime c#ntinua n ad#lescenta si la
v'rsta adulta! *usculatura gigantului este Ia nceput $ine dezv#ltata, permit'nd
per&#rmante &izice! +upa # scurta peri#ada de &#rta &izica,urmeaza etapa de
sla$iciune musculara, cu scaderea rezistentei la e&#rt si la $#li in&ecti#ase!
+eaceea, cel mai adesea gigantii nu ating v'rsta de 20 de ani/"el mai nalt #m
din lume a &#st 3#$ert4adl#5, care a avut # talie de 2,62 metri! 3#mania cel
mai inalt #m a &#st G#gea *itu, din ,udetul +#l,, acesta avea 2,27 metri si 118
2
9il#grame!*anec%inul sau in marime naturala a &#st expus la *uzeul de Ist#rie
a *edicinii si :armaciciei din "rai#va!"el mai inalt #m in viata este 0e#nid
Stadn;9, din Ucraina, care masura 2!76 m in 200<! Acesta ca si americanul
3#$ert Pers%ing 4adl#5 su&era de gigantism!=a# >is%un, un c%inez nascut in
1?71, mas#ara 2!8<1!
@anismul

este # an#malie caracterizatA prin cre tere insu&icientA n nAl ime, rap#rtatA la
standardele n#rmale!. nAlBime a c#rpului de 1,28 m c#nstituie un dezavanta,
c%iar Ci pentru # &emeie care d#reCte sA se integreze n s#cietate!
Insu&icienBa &uncBi#nalA a glandei %ip#&ize care a ev#luat din c#pilArie Ci duce
cAtre # staturAde&icitarA se numeCte, n &#rma ei gravA,nanism %ip#&izar! Pr#cesul
de creCtere n nAlBime Ci de dezv#ltare p#ate &i de&icitar sau c%iar a$sent!
Pers#anele care su&erA de acest tip de a&ecBiune nu p#t depune e&#rt &izic Ci se
integreazA pr#&esi#nal &#arte greu sau c%iar del#c! Sistemul l#r #s#s este &#arte
&ragil! @u Ci gAsesc mi,l#ace de existenBA,viaBa s#cialA este su$stanBial a&ectatA
Ci nu p#t presta anumite meserii! Atitudinea s#cietABii &aBA depers#anele cu
staturA micA este reBinutA!

+iagn#sticul nanismului %ip#&izar se $azeazA pe talia redusA a $#lnavului Ci pe
m#di&icArile radi#l#gice, indic'nd existenBa un#r leziuni sau a unei tum#ri
%ip#&izare!

@anismul p#ate ns#Bi, de pildA, $#li end#crine precum- mixedemul, $#ala
"us%ing, sindr#mul adren#/genital, pu$ertatea prec#ce sau disgenezia g#nadicA!

@anismul %ip#&izar se de#se$eCte de ac#ndr#plazie, # altA a&ecBiune care a&ecteazA
creCterea, prinaspectul dispr#p#rBi#nat al c#rpului Ci prin de&#rmArile
mem$rel#r!

.prirea creCterii mai p#ate &i pr#v#catA de carenBe alimentare /dia$et,
tu$ercul#zA, tul$urAri digestive, $#li de rinic%i, a&ecBiuni cardiace Ci in&ecBii cu
caracter cr#nic!

@anismul ereditar

@anismul p#ate m$rAca Ci &#rme ereditare sau unele care se d#$ndesc dacA
mama a avut pr#$lemela naCtere!
Dn cazul nanismului ereditar, se mani&estA # tendinBA la nivel m#dial pentru #
creCtere n nAlBime apArinBil#r &aBA de c#pii!

8
"e este nanismul %ip#&izarE
@anismul %ip#&izar sau piticismul este # a&ectiune caracterizata prin tul$urari de
crestere si dezv#ltare cauzate de secretia insu&icienta a %#rm#nului s#mat#tr#p
%ip#&izar ( %#rm#n de cresteresau GF)! A&ectiunea de$uteaza in c#pilarie, dar
devine mai evidenta la varsta pu$ertatii!@anismul este # a&ectiune in care
cresterea este &#arte lenta sau intarziata! @anismul %ip#&izar estec#nsecinta
scaderii &unctiei glandei %ip#&ize (pituitare) aparute prec#ce in c#pilarie inainte
de#si&icarea cartila,el#r de crestere!@anismul %ip#&izar este cauzat de tul$urari
ale &unctiei glandei pituitare! Fip#&iza sau glanda pituitaraeste un #rgan de
marimea unui $#$ de mazare, l#calizata la $aza creierului, intr/#
:#rmatiune anat#mica #s#asa numita saua turceasca! Aceasta glanda este
impartita in trei l#$i- anteri#r(aden#%ip#&iza), intermediar si p#steri#r
(neur#%ip#&iza)! neur#%ip#&iza! Aden#%ip#&iza
pr#duce urmat#rii %#rm#ni- %#rm#nul de crestere (GF), adren#c#rtic#tr#pina
(A"GF), %#rm#nul destimulare tir#idiana (GSF), pr#lactina, %#rm#n
&#licul#stimulant (:SF) si %#rm#nul lutenizant(0F)!

@eur#%ip#&iza pr#duce urmat#rii %#rm#ni- %#rm#nul antidiuretic (vas#presina)
si #xit#cina!Pr#cesul de crestere incepe la nivelul %ip#talamusului!
Fip#talamusul asigura un du$lu r#l de c#ntr#lal secretiil#r %#rm#nale %ip#&izare
si de c#ntr#l al activitatii sistemului nerv#s vegetativ!Fip#talamusul secreta GF/
3F ( %#rm#n eli$erat#r de %#rm#n de crestere) care stimuleazaaden#%ip#&iza sa
secrete %#rm#n de crestere (GF )! "and %#rm#nul de crestere este eli$erat in
&luxulsanguin acesta declanseaza secretia, la nivelul &icatului, a unui %#rm#n
numit insulin/li9e gr#5t%&act#r/1 (&act#rul de crestere insulin/li9e 1, IG:/1)! 0a
randul sau, IG:/1 stimuleaza direct dezv#ltarea#asel#r si musc%il#r, pr#v#cand
cresterea in lungime a #asel#r si cresterea sintezei de pr#teine lanivelul
musc%il#r! +e#arece cresterea este un &en#men c#mplex, aceasta p#ate &i
incetinit sau #pritde an#malii care apar in #rice punct al acestui pr#ces!Exista
d#ua tipuri de nanism %ip#&izar-
H Pan%ip#pituitarism! @anismul %ip#&izar se dat#reaza pr#ductiei scazute de
%#rm#ni de catre aden#%ip#&iza! Atunci cand nici unul dintre %#rm#nii %ip#&izei
anteri#are nu este pr#dus in m#d c#respunzat#r, insu&icienta end#crina a glandei
%ip#&izare mani&estata pe t#ate liniile %#rm#nale se numeste pan%ip#pituitarism!
Este caracterizat prin dezv#ltare generala lenta, iar pacientii nu prezinta
manis&estarile pu$ertatii!
H @anism %ip#&izar dat#rat unei de&iciente iz#late de %#rm#n de crestere! .
&#rma &recventa denanism %ip#&izar este dat#rata de&icientului in pr#ducerea de
%#rm#n de crestere (GF)! Pacientii sunt dezv#ltati pr#p#rti#nal, ating
maturitatea sexuala si se p#t repr#duce!
"are sunt cauzele nanismului %ip#&izarE
@anismul %ip#&izar p#ate &i cauzat de-
2
H *utatii genetice / sunt in curs de des&asurare investigatiile pentru a determina
mutatiile genetice speci&ice care p#t cauza aparitia nanismului %ip#&izar!
H Graumatisme (inclusiv cele c%irurgicale) care intereseaza glanda pituitara
H Gum#ri, traumatisme sau radi#terapie la nivelul sistemului nerv#s central
H 0eucemia
H In cele mai multe cazuri cauza aparitiei nanismului %ip#&izar nu este cun#scuta
(idi#patica)!
"are sunt simpt#mele nanismului %ip#&izarE
"#piii cu nanism %ip#&izar au # rata de crestere an#rmal de lenta, cu t#ate
acestea pr#p#rtiile c#rpului c#piil#r care su&era de de&icienta de %#rm#n de
crestere sunt n#rmale! "#pii cu nanism %ip#&izar prezinta de regula # statura cu
20/27 mai mica decat statura medie #$isnuita varsta!Statura mai mica este
evidenta de la varsta de la 2/ 2 ani! Perimetrul cranian la c#piii cu de&icit
de%#rm#n de crestere este de #$icei n#rmal!+at#rita cu de&icit de degradare a
grasimil#r, pacientii au tesut adip#s distri$uit in cantitate mult mai mare decat la
pers#anele n#rmale de varsta l#r, in special in ,urul taliei! 3ar se intalnesc
depuneri de grasimi in exces la nivelul c#apsel#r, a$d#menului sau in regiunea
glandel#r mamare!+e#arece sinteza de pr#teine este diminuata, masa musculara
este pr#p#rti#nal mai mica decat lapers#anele de aceeasi varsta! Studiile arata ca
la c#piii cu nanism %ip#&izar, celulele musculare sc%eletice sunt mai putin
numer#ase decat in m#d n#rmal! Prin urmare, &#rta musculara, care p#t
&imasurata la c#piii mai mari cu a,ut#rul testului de e&#rt, este mai mica decat
cea a alt#r c#pii deaceeasi varsta!.rganele sexuale nu sunt su&icient dezv#ltate!
:emeile prezinta uterul si vaginul de dimensiuni reduse, glandele mamare &iind
de asemenea sla$ dezv#ltate! Se #$serva amen#reea! 0a $ar$ati testiculele nu
sunt c#$#rate in scr#t, iar penisul si scr#tul au dimensiuni in&antile! Pacientii nu
p#tavea # viata sexuala, repr#ducerea &iind &#arte rara, aceasta avand l#c d#ar in
cazul de&icitului iz#lat de s#mat#tr#pina!+egradarea inadecvata a glic#genului
la gluc#za p#ate determina aparitia %ip#glicemiei sau c%iar ac#nvulsiil#r in
cazul %ip#glicemiil#r severe si netratate!Inteligenta este cel mai des n#rmala, dar
c#mp#rtamentul ramane pueril si prezinta &recvent tul$urari de tip astenic, stari
depresive, c#mplexe de in&eri#ritate! "apul si mem$rele sunt deasemenea mici,
dar pr#p#rti#nate, si aceasta &ace ca aspectul general al $#lnavului sa &ie
arm#nic!:ata este mica, cu maxilarul si mandi$ula nedezv#ltate, din care cauza,
dintii, mici si ei, se incaleca!@asul este mic, #c%ii apr#piati, dar vi#i! Pe &ata apar
pete pigmentare, pistrui si z$arcituri &ine ale pielii! +in cauza acest#r z$arcituri,
&ata $#lnavului capata aspectul de im$atranire prec#ce! *ainile sipici#arele sunt
mici, cu tegumente dese#ri cian#tice!+upa ce a trecut de varsta pu$ertatii,
$#lnavul isi pastreaza aspectul de pitic, sc%eletul si musculatura ramanand
nedezv#ltate! +in cauza structurii in&antile a laringelui, v#cea la adulti se
pastreaza pitigaiata si su$tire!In cazul unei tum#ri, cel mai &recvent
crani#&aringi#m (# tum#ra l#calizata in apr#pierea glandeipituitare), c#piii p#t
7
avea simpt#me neur#l#gice, cum ar &i dureri de cap, varsaturi, precum si
pr#$leme cu vederea (vedere neclara, vedere du$la)!
<