Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN|
VETERINAR| ION IONESCU DE LA BRAD IA{I

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
INV|}|MMT LA DISTAN}|

Prof.dr. Traian STAN Conf.dr. Benone P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR
- CURS -

PARTEA I

IA{I 2004

Comisia de analiz\:
- Pre[edinte: prof. dr. Ioan VACARU-OPRI{.
Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ion Ionescu de la Brad Ia[i
- Membrii: - prof. dr. Ion DINU
Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti
- prof. dr. Gheorghe T|R|BOAN}|
Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ion Ionescu de la Brad Ia[i

Cod I.S.B.N.

INTRODUCERE

Motto:
Dintr-o fiar\ s\lbatic\, ursuz\,
`ntunecat\, p\roas\, `nalt\ pe picioare, lung\
`n rt, numai mu[chi de cri]\ [i oase de o]el,
OMUL a f\cut pe cel mai apropiat membru al
gospod\riei noastre, pe binecuvntatul `ntre
cele ale burtei,- porcul - vietate bun\,
simpatic\, trandafirie, joas\ `n labe, crn\ `n
bot, numai carne macr\ [i untur\ dulce.
E. Racovi]\

Cre[terea animalelor, pe principii moderne, a condus la elaborarea unor
tehnologii de produc]ie, din ce `n ce mai avansate, care s\ ]in\ seama att de
cerin]ele de ordin general ale speciei `n cauz\ ct [i ale categoriilor de vrst\,
de st\rile fiziologice, scopurile de produc]ie etc., lundu-se `n considerare [i
cererea pie]ii pentru diferitele sortimente de produse animaliere.
Cre[terea suinelor, `n condi]iile ]\rii noastre, este o ramur\ economic\
foarte important\, aceasta caracterizndu-se prin intensivizarea produc]iei,
`ncepnd cu producerea de purcei [i terminndu-se cu livrarea continu\,
ritmic\ [i constant\, a indivizilor `ngr\[a]i pentru sacrificare. Practicarea
exploat\rii intensive a porcinelor impune, `n primul rnd, ridicarea continu\ a
performan]elor de produc]ie, avnd la baz\ nivelul [i gradul de ameliorare a
popula]iilor de animale, al\turi de asigurarea la nivel optim a condi]iilor de
mediu.
~n etapa actual\, se mai pune problema organiz\rii activit\]ii de
produc]ie [i `n exploata]iile cu efective reduse, sau gospod\re[ti, ca un r\spuns
la specificul perioadei de tranzi]ie, cnd privatizarea trebuie s\ demareze `n cel
mai scurt timp [i s\ constituie un factor precursor pentru dezvoltarea
intreprinderilor mijlocii, `n m\sur\ s\ regleze, mai eficient, economia de pia]\
pentru produsele rezultate de la suine.
Pentru aceasta, se impune o cunoa[tere profund\ a condi]iilor concrete
din teren, care trebuie s\ includ\ posibilit\]ile de cultivare rentabil\ a
cerealelor (porumb, orz, ov\z etc.) [i a unor leguminoase (soia, maz\re etc.),
secondate de alegerea m\rimii [i specializ\rii fermei [i apoi coroborarea cu
calitatea materialului biologic (rase, meti[i etc.), cu alimenta]ia adecvat\, cu
sistemul de `ntre]inere considerat oportun [i cu alte considerente economice.
~n aceste condi]ii, proprietarul sau fermierul, `n cre[terea porcinelor,
trebuie s\ fie un cunosc\tor perfect al tuturor proceselor tehnice [i economice
din ferm\ (sau gospod\rie), s\ participe `n mod activ [i competent la
proiectarea, amplasarea [i finisarea ad\posturilor, la montarea instala]iilor [i
alegerea utilajelor necesare, s\ conduc\ direct procesele tehnologice [i s\
exploateze eficient reproduc\torii, `mbinnd cu abilitate [i pricepere factorii
tehnici cu cei biologici [i economici.
Prin lucrarea de fa]\, autorii `[i propun s\ contribuie la cunoa[terea
aspectelor legate de cre[terea suinelor, indiferent de tipul de exploata]ie, a[a
`nct activitatea de produc]ie s\ poat\ fi implementat\ `n programele
zootehnice (pe diferite termene), inclusiv cu participarea unit\]ilor intensiv-
industriale, `ns\ organizate [i retehnologizate pe principii noi, care s\
r\spund\ `ntr-o mai mare m\sur\ cerin]elor economiei concuren]iale.
Pentru elucidarea no]iunilor preg\titoare, `n capitolele 1-10, se trateaz\
aspectele fundamentale specifice suinelor, iar `n capitolele 11-16 se prezint\
cele mai moderne tehnologii de produc]ie, pe tipuri de exploatare, pe sectoare
de activitate (cu indicarea condi]iilor reale din teren sau zon\), a[a `nct
reluarea [i demararea activit\]ii s\ fie posibil\ `n cel mai scurt timp [i cu
investi]ii reduse.
Manualul se adreseaz\ studen]ilor de la facult\]ile de Zootehnie,
speciali[tilor `n cre[terea animalelor, proprietarilor care de]in porcine [i altor
persoane dornice s\ investeasc\ `n ferme zootehnice, precum [i exper]ilor
diferitelor b\nci, care doresc s\ sprijine, prin credite, produc\torul agricol.

Autorii

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

5

PARTEA I
BAZELE BIOLOGICE {I PRODUCTIVE
ALE SUINELOR

CAPITOLUL 1

IMPORTAN}A, AVANTAJELE, TENDIN}ELE
{I SITUA}IA CRE{TERII SUINELOR

1.1. Importan]a cre[terii suinelor
Omenirea parcurge o etap\ deosebit de complex\, caracterizat\ printr-o
explozie demografic\ [i prin ridicarea continu\ a nivelului de trai. ~n acest
context, alimenta]a uman\ cap\t\ noi valen]e, impunndu-se de urgen]\:
- sporirea cantitativ\ [i calitativ\ a produselor alimentare;
- repartizarea lor echitabil\, att pe plan general ct [i zonal;
- utilizarea tuturor resurselor de hran\;
- g\sirea de noi sortimente cu con]inuturi sporite `n substan]e nutritive,
`ndeosebi proteice.
Din estim\rile efectuate de c\tre oamenii de [tiin]\ [i de institu]iile
specializate se apreciaz\ c\, att `n anul 2005 ct [i `n perspectiva anilor 2050,
produsele animaliere (carne, lapte, ou\ etc.) vor continua s\ de]in\ ponderea `n
alimenta]ia uman\.
Importan]a pentru consum a acestor produse rezid\ din faptul c\ `n
aprecierea nivelului de trai [i de dezvoltare a unei ]\ri, sau popor, se are `n
vedere un complex de indicatori, `n care sunt incluse [i nivelurile produc]iilor
animaliere, raportate pe locuitor. Produsele animaliere con]in [i cele mai mari
propor]ii de substan]e proteice, unele cu mare valoare biologic\.

6
~n viitorul apropiat, acoperirea necesarului de protein\ se va face, `n
principal, prin sporirea cantit\]ilor de carne provenit\ de la bovine [i ovine,
secondate cu cele rezultate de la porcine [i p\s\ri, aspecte impuse de
posibilit\]ile limitate de cultivare rentabil\ a cerealelor furajere necesare
ultimelor dou\ specii.
~n alimenta]ia uman\, ra]iile de hran\ se `ntocmesc avnd la baz\ att
valoarea energetic\ (exprimat\ prin con]inutul `n kcal), ct [i con]inutul `n
substan]e proteice. Din acest punct de vedere, carnea de porc (f\r\ sl\nin\ [i
osnz\) este mai echilibrat\ fa]\ de celelalte produse similare, dac\ lu\m `n
considerare raportul energo-proteic.
Trebuie consemnat faptul c\, `n cercet\rile mai recente, se recomand\
utilizarea `n hrana uman\, `ntr-o propor]ie mai mare, a alimentelor de origine
vegetal\; aceasta ca urmare a faptului c\, la animale, se `nregistreaz\ un
coeficient de transformare foarte redus al proteinelor vegetale `n cele animale,
`ntre 14-29%. De men]ionat, pe aceast\ linie, c\ porcinele posed\ un coeficient
de transformare cuprins `ntre 20-25%, deci situat la limita superioar\. Mai
trebuie luat `n considera]ie c\ randamentul de transformare a proteinelor
ingerate prin carne, de c\tre om, `n cele proprii variaz\ `ntre 8-24%; la carnea de
porc acesta fiind de 12,5%.
Deci sunt suficiente motive s\ `ncuraj\m cre[terea suinelor, ca variant\
economic\ determinat\ de particularit\]ile biologice ale organismului uman.
~n prezent se apreciaz\ c\ necesarul mediu zilnic de substan]e proteice
pentru om este de cca. 70 g, din care cel pu]in 40 g trebuie s\ provin\ din
produsele animaliere. Carnea rezultat\ de la suine trebuie s\ acopere, zilnic, `n
medie, 20 g de substan]e proteice, cu unele varia]ii impuse de perceptele
religioase [i de posibilit\]ile de cre[tere a acestei specii.
Carnea rezultat\ din cre[terea suinelor a contribuit [i va continua s\
aduc\ un aport substan]ial `n acoperirea necesarului de substan]e proteice
indicator de baz\ `n aprecierea nivelului de civiliza]ie [i prioritar `n asigurarea
s\n\t\]ii umane.
Dup\ recomand\rile F.A.O., O.M.S. ca [i ale unor speciali[ti romni, o
persoan\ standard trebuie s\ primeasc\ zilnic `ntre 2800-3000 kcal. [i circa
1 g protein\ pentru fiecare kg greutate, pentru care sunt necesare anual circa
73 kg carne (`n carcas\), din care: 13,3 kg de bovin\. 5,1 kg de ovin\, 27,9 kg de
porcine, 15,9 kg de pas\re [i 10,5 kg din alte resurse (`n principal din carne de
pe[te), al\turi de circa 240 kg lapte [i produse din lapte [i 280 ou\.
Carnea suinelor se caracterizeaz\ printr-o valoare energetic\ superioar\
fa]\ de cele ob]inute de la celelalte animale de ferm\; aceasta furnizeaz\, `n
medie, 2700 kcal/kg, `n timp ce carnea de bovine ofer\ doar 1600 kcal/kg, iar
cea de ovine 1400 kcal/kg.
Impedimentul principal `l constituie, pentru unele sortimente de carne de
porc, con]inutul prea mare `n lipide. Pe aceast\ linie, s-au f\cut unele interpret\ri

7
gre[ite asupra rela]iei cauz\-efect, care ar putea exista `n unele afec]iuni cardiace
[i formarea `n organismul uman al colesterolului, ca urmare a consumului c\rnii
de porc. Investiga]iile moderne au demonstrat c\, 25% din cauzele de infarct
miocardic au o etiologie genetic\, iar 75% implic\ un complex de factori
insuficient studia]i.

1.2. Avantajele cre[terii suinelor
Necesarul de carne pentru consum este `n continu\ cre[tere, att pe plan
mondial ct [i `n ]ara noastr\, iar suinele particip\, `n mare m\sur\, la
satisfacerea acestui necesar. Aceasta se datore[te unor `nsu[iri biologice [i
productive deosebit de favorabile, pe care le posed\ aceast\ specie, `n
compara]ie cu celelealte animale de ferm\, dintre care amintim: fecunditatea
suficient de ridicat\, prolificitate mare, energia sporit\ de cre[tere, valorificarea
bun\ a diverselor furaje, randamentul sporit la sacrificare [i posibilit\]ile variate
de prelucrare a c\rnii, `ntrev\zndu-se `mbun\t\]irea multor `nsu[iri productive
[i calitative.
Foarte important este faptul c\, la suine, `nsu[i corpul animalului
reprezint\ produc]ia principal\, particularitate ce `nlesne[te practica de cre[tere
[i u[ureaz\ aprecierea zootehnic\ a animalelor.
~n urma sacrific\rii suinelor rezult\, fa]\ de celelalate animale de ferm\,
propor]ii relativ mari de ]esut adipos (sl\nin\ [i osnz\), suficient de mari de
carne, suculent\ [i cu valoare energetic\ ridicate [i propor]ii reduse de oase [i
subproduse, unele mult `ntrebuin]ate `n diverse industrii alimentare, de nutre]uri
combinate [i farmaceutice.
Prezent\m, pe scurt, produc]iile ob]inute `n urma sacrific\rii porcinelor
[i principalele domenii de utilizare.
Carnea de porc este produc]ia principal\ [i se caracterizeaz\ prin
valoarea energetic\ mare, `n compara]ie cu cea rezultat\ de la alte specii, ca
urmare a prezen]ei substan]elor grase. Con]inutul c\rnii `n substan]e grase ì
confer\ fr\gezime [i savoare.
Carnea de porc reprezint\ cca. 54% din greutatea animalului viu,
sacrificat la 100 kg, cu varia]ii `ntre 50-60%. Aceasta poate fi consumat\ o
perioad\ relativ `ndelungat\ de timp, deoarece are un con]inut redus de ap\ [i se
poate prelucra sub form\ de semipreparate, mezeluri, afum\turi, conserve etc.
De men]ionat c\, `n multe re]ete, carnea de porc se introduce `n componen]a
diverselor tipuri de salamuri, pentru `mbun\t\]irea valorii energetice [i a calit\]ii
gustative. ~n tehnologia curent\, prin carne de porc se `n]elege ]esutul
muscular cu bazele anatomice osoase respective.

8
Gr\simea este produc]ia secundar\ [i se compune, `n principal, din
sl\nin\ [i osnz\. Ambele sortimente sunt utilizate sub form\ de preparate `n
alimenta]ia uman\, iar topite att `n hrana oamenilor ct [i pentru diverse
industrii.
Sl\nina reprezint\ cca. 20% din greutatea vie a animalului, iar osnza
`ntre 2-3%.
Gr\simea constituie o component\ important\ `n echilibrarea energetic\
a alimenta]iei umane, deoarece posed\ peste 8000 kcal/kg.
Sl\nina, ca atare, de porc, are o importan]\ mai redus\ pentru alimenta]ia
uman\, deoarece posed\ o valoare biologic\ redus\, `ns\ osnza este preferat\ `n
preparate culinare (cofet\rii). ~n alimenta]ia animalelor, gr\simea se utilizeaz\
sub form\ topit\ pentru echilibrarea energetic\ a ra]iilor de hran\, mai ales la
categoriile tinere de porcine [i p\s\ri.

Fig. 1 Componentele unui porc sacrificat la masa corporal\ de 100 kg

Subprodusele rezultate `n urma sacrific\rii suinelor sunt utilizate `n
alimenta]ia uman\, `n industria alimentar\ [i `n cea farmaceutic\. Acestea
reprezint\ cca. 20% din greutatea animalului viu, din care, cca. 11%, sunt
comestibile, iar cca. 9% necomestibile.
PRODUSE
PRINCIPALE
74,000 kg
SL|NIN|
20,000 kg
OSNZ|
3,000 kg
CARNE
54,000 kg
DE{EURI
3,240 kg
PRODUSE
SECUNDARE {I
SUBTORDUSE
19,760 kg
ORGANE 3,370
LIMB| - 0,450
FICAT - 1,400
INIM| - 0,400
RINICHI - 0,250
SPLIN| - 0,120
PULMON 0,450
CREIER
M|DUV| - 0,300
PIELE - 4,500
GR.TEHN. 2,400
MA}E - 1,000
P|R - 0,150
UNGHII - 0,300
FIERE - 0,040
STOMAC - 0,600
GLANDE - 0,100
COMESTIBIL
10,670 kg
NECOMESTIBIL
9,090 kg
ALTE SUBRPODUSE
CAP 3,000
EXTREM.- 1.000
SNGE 3,300

9
Dintre subprodusele comestibile, utilizate `n alimenta]ia uman\,
enumer\m: ficatul, creierul, inima, limba, urechile, testicolele, rinichii,
picioarele [i chiar pulmonii.
Subprodusele utilizate `n diversele industrii sunt: pielea (4,5 kg),
stomacul, intestinele, vezica urinar\, sngele (3,3 kg), p\rul, extremit\]ile,
unghiile, gr\simea rezultat\ de la r\zuirea pielii [i din cur\]area intestinelor [i
mai rar con]inutul aparatului digestiv.
~n urma sacrific\rii unui porc, `n greutate vie de 100 kg, mai rezult\ [i
cca. 3,0 kg de[euri.
Subprodusele utilizate `n industria farmaceutic\ sunt: glanda tiroid\,
timusul, pepsina stomacal\ [i, uneori, glandele sexuale.
Pe lng\ aceasta, din sau prin cre[terea suinelor, rezult\ [i alte
avantaje, deosebit de importante pentru zootehnie, pe care le prezent\m `n
continuare:
- suinele, fiind animale omnivore, consum\, pe lng\ furajele
concentrate, pe care le valorici\ foarte bine, [i alte resurse furajere
(caracterizate prin con]inuturi reduse de celuloz\), cum ar fi: cartofii
declasa]i de la consumul uman, dovleceii, sfecla, masa verde etc., toate
reducnd cheltuielile cu furajarea;
- gunoiul de grajd poate fi utilizat `n fertilizarea terenurilor agricole
calcaroase, mai ales cnd este preparat `n amestec cu cel rezultat de la
alte animale de ferm\ (rumeg\toare);
- cre[terea suinelor `n unit\]ile mari, asigur\ o pemanentizare a utiliz\rii
for]ei de munc\, iar `n gospod\riile personale constiutie o activitate
anex\, cu implica]ii majore `n asigurarea c\rnii pentru un consum
sigur [i `ndelungat a popula]iilor umane, mai ales `n sezoanele
r\coroase [i din emisfera nordic\ a globului;
- cre[terea suinelor asigur\ o rentabilizare a unit\]ilor zootehnice, att
`n cele cu exploatare industrial\, ct [i `n gospod\riile popula]iei,
precum [i `n diverse sectoare anexe;
- specia suine se preteaz\ la exploatarea `n unit\]ile industriale cu flux
continuu, deoarece aceasta se poate reproduce `n toate sezoanele
anului, iar procesele de produc]ie se pot mecaniza [i chiar automatiza.
La specia suine sunt largi posibilit\]ile de `mbun\t\]ire a poten]ialului de
produc]ie, deoarece limitele biologice ne ofer\ o gam\ larg\ de ac]iuni
zootehnice.
Limitele biologice (dup\ CARMAN, 1969) sunt `ncurajatoare: num\rul
de produ[i ob]inu]i la o f\tare poate fi de 30 purcei, din care `n]\rca]i 20, iar

10
sporul mediu zilnic, `n perioada `ngr\[\rii, poate ajunge la 1362 g, cu un consum
specific de cca. 2 kg concentrate. Propor]ia de carne `n carcas\ poate atinge 70%
(f\r\ oase).

1.3. Situa]ia cre[terii suinelor pe plan mondial
Efectivele de suine au fost [i sunt `n continu\ cre[tere, ca urmare a cererii
mereu crescnde de carne de porc, fiind `ns\ condi]ionate de posibilit\]ile de
furajare [i de specificul consumului acestui produs alimentar de c\tre om.
Trebuie men]ionat c\, pentru cre[terea suinelor, condi]iile climatice au o
importan]\ secundar\, porcul adaptndu-se u[or la cele mai diverse condi]ii de
mediu.
Pentru unele ]\ri, nici asigurarea proprie cu furaje(concentrate cultivate)
nu are importan]\, acestea importnd unele cereale [i alte componente ale
nutre]urilor combinate; deci rentabilitatea [i experien]a `[i spun cuvntul cel mai
adesea.
Din cele de mai sus rezult\ c\, unele ]\ri cresc\toare de suine, export\
acest produs pentru echilibrarea balan]ei de pl\]i, mai ales sub form\ de
semipreparate (bacon). Alte ]\ri `[i regleaz\ `ns\ consumul de carne pe seama
celor ob]inute de la bovine, ovine [i mai pu]in de la p\s\ri [i suine.
~n anul 1968, pe glob, num\rul de suine era de 605 milioane animale, `n
anul 1978 de 786 milioane animale, `n anul 1995 de cca. 897 milioane, `n anul
2002 de cca. 940 milioane, iar pentru anul 2010 se prev\d 1500 milioane.
Dintre continente, Asia ocupa, `n anul 2002, primul loc, cu cca. 565
milioane animale, urmat\ de Europa, cu cca. 195 milioane, America, cu cca. 162
milioane (din care America de Nord cu cca. 91 milioane) [i efective mai reduse
`n Africa (21 milioane) [i `n Oceania (4,8 milioane). Fostele ]\ri, care apar]ineau
de URSS, de]ineau cca. 78 milioane porcine. ~n ultimul deceniu, efectivele au
crescut considerabil `n unele ]\ri din Asia [i mai pu]in `n Europa [i America.
Dintre ]\ri, cele mai mari efective se cre[teau `n China, 424 milioane
animale, urmat\ de ]\rile desprinse din fosta URSS, cca. 78 milioane (la un loc),
SUA, cu 59 milioane, Brazilia, cu 35 milioane, Germania, cu 26 milioane etc.
Analiznd evolu]ia efectivelor de suine din unele ]\ri europene putem
constata c\, `n deceniul 1990-2000, num\rul de animale a crescut doar `n
Danemarca (de la 9,2 milioane la 12,0 milioane) [i Fran]a (de la 11,7 milioane la
14,6 milioane), pe cnd `n Germania, Olanda, Ungaria [i Romnia acesta a
sc\zut (`n Romnia de cca. 3 ori, iar `n Ungaria de cca. 2 ori) (tab.1).


11
Tabelul 1
Evolu]ia efectivelor de porci pe plan mondial [i european (milioane capete)
Anul Mondial Europa Danemarca Fran]a Germania Olanda Ungaria Romnia
1989 848,96 - 9,12 11,71 35,05 13,73 8,33 14,35
1990 857,46 - 9,28 12,28 34,18 13,92 7,66 11,67
1991 866,19 - 9,77 12,01 30,82 13,22 8,00 12,00
1992 869,11 237,15 10,35 12,54 26,06 14,16 5,99 10,95
1993 876,32 227,76 10,87 13,02 26,51 14,96 5,36 9,85
1994 882,05 222,02 10,92 14,29 26,08 14,57 5,00 9,26
1995 900,21 214,58 11,08 14,59 24,70 14,40 4,36 7,75
1996 861,44 208,33 10,84 14,53 23,74 13,96 5,03 7,95
1997 835,51 204,10 11,38 14,98 24,28 14,25 5,29 8,23
1998 875,72 201,14 12,10 14,50 24,80 13,45 4,93 7,09
1999 904,14 204,67 11,63 14,68 26,29 13,57 5,48 7,19
2000 908,17 200,16 11,92 14,64 26,00 13,14 5,34 5,95
2001 922,93 194,15 12,13 14,64 25,77 12,82 4,83 5,07

Raportnd aceste efective la popula]ia uman\, rezult\ c\, `n anul 1985, pe
plan mondial, reveneau 0,16 porcine/locuitor, iar pentru anul 2000 se prev\d
cca. 0,24 animale. Cele mai multe porcine, raportate pe cap de locuitor, se
`nregistrau `n Danemarca, 1,79 animale, iar `n Olanda, Norvegia [i Ungaria se
cre[teau `ntre 0,80-0,90 animale etc. ~n Romnia se `nregistrau, `n anul 1995,
cca. 0,40 animale/locuitor.
~n general, efective mari de suine se cresc `n ]\rile din emisfera nordic\
(cu posibilit\]i `n asigurarea furajelor [i cu tradi]ii `n consumul acestui produs),
iar cele mai reduse `n zonele subtropicale [i ecuatoriale. La popula]iile de religie
mulsulman\, efectivele sunt aproape inexistente, deoarece preceptele religioase
nu permit consumarea c\rnii de porc. Aceasta se justific\ prin con]inutul ridicat
`n substan]e energetice.
Cu privire la consumul de carne, rezultat\ din sacrificarea porcinelor,
Ungaria ocupa, la nivelul anului 1985, primul loc, cu cca. 70 kg/loc/an, urmat\
de Germania, Cehoslovacia [i Austria, fiecare cu cte 50-60 kg/loc/an, `n timp
ce, `n Danemarca, Olanda, SUA, Canada, Italia, Fran]a [i alte ]\ri din centrul
Europei, se `nregistrau consumuri `ntre 30-40 kg/loc/an. ~n ]ara noastr\ se
`nregistrau, `n anul 1995, cca. 30 kg/loc/an, iar `n anul 2002 de cca. 32 kg.
Un alt indicator care ne demonstreaz\ nivelul cre[terii suinelor `ntr-o
anumit\ ]ar\ sau zon\ geografic\ este densitatea porcinelor la 100 ha teren
arabil. Cea mai mare `nc\rc\tur\, la nivelul anului 1995, se `nregistra `n Olanda,
cca. 1170 suine la 100 ha teren arabil, Danemarca, cu 360 cap, Germania cu
peste 300 cap, Austria, cu cca. 260 cap, de[i aceste ]\ri nu sunt mari
produc\toare de cereale furajere. ~n Romnia se `nregistrau, `n 1989, cca. 143

12
animale la 100 ha teren arabil, iar `n anul 2002 se calculau cca. 50 animale.
Avnd `n vedere `mbun\t\]irea alimenta]iei umane, s-au efectuat [i unele calcule
de prognoz\, pentru cre[terea speciei suine pe glob [i pe continente, la nivelul
anului 2005 (tab.2)

Tabelul 2
Prognoza cre[terii suinelor pe glob [i continente `n anul 2005
Specificare
Popula]ia
uman\
(mil.loc)
Efectivul total de
suine (mil.cap)
Produc]ia de
carne (mil./to)
Carne pe
locuitor (kg)
TOTAL PE GLOB 6920 1651 165150 24
Din care:
- Africa
741 74 7410 10
- America de Nord 582 232 23280 40
- America de Sud 376 75 7520 20
- Asia 4487 897 89740 20
- Europa 744 372 37200 50

Aceste calcule de prognoz\ au la baz\ sporirea produc]iilor agricole, att
prin introducerea `n cultur\ a noi suprafe]e, ct [i de ridicarea fetilit\]ii solului,
a[a `nct baza furajer\ s\ asigure cre[terea produc]iilor prognozate la suine.

1.4. Situa]ia cre[terii suinelor `n ]ara noastr\
~nc\ din cele mai vechi timpuri, cre[terea suinelor, `n ]ara noastr\, a
constituit o preocupare important\ a popula]iei umane, mai ales pentru cei din
mediul rural. Pentru `nceput, a predominat o cre[tere extensiv\ a unor popula]ii
primitive de porcine, avnd la baz\ rasele Stocli [i Mangali]a, precum [i alte
popula]ii locale. La sfr[itul secolului trecut [i `nceputul actualului secol, au fost
importate unele rase mai perfec]ionate )`n special din Anglia, att pentru
cre[terea `n sine, ct [i pentru ameliorarea popula]iilor existente.
Caracteristica general\ `n cre[terea suinelor a fost sporirea efectivelor de
animale [i a produc]iilor ob]inute de la acestea, determinnd ca, `n ultimii 20-25
de ani, efectivele s\ creasc\, iar apoi s\ se stabilizeze la un plafon de cca. 10
milioane animale (`ntre 1990-1995), urmnd o sc\dere drastic\ dup\ anul 1998.
Factorul limitativ constituindu-l imposibilitatea de asigurare rentabil\ cu furaje,
`ndeosebi cu cereale, al\turi de unii factori artificiali total nejustifica]i.
Evolu]ia efectivelor [i a produc]iilor a fost, pe scurt urm\toarea: `n 1938,
`n ]ara noastr\, au existat cca. 2,7 mil.suine, din care cca. 0,60 milioane scroafe

13
de reproduc]ie; `n anul 1960 s-au `nregistrat 4,3 milioane animale cu 0,54
milioane scroafe; `n anul 1970 cca. 6,36 milioane, cu 0,68 milioane scroafe,
apogeul fiind atins `n anul 1988 cnd s-au recenzat cca. 14,3 milioane cu 1,1
milioane scroafe, dup\ care efectivele s-au redus, scontndu-se, `n prezent, pe
cca. 5,0 milioane suine, din care 4,7 milioane `n sectorul privat. Cre[terea
efectivelor, `n ultimii 20-25 ani, s-a bazat mai mult pe concentrarea suinelor `n
unit\]ile industriale, organizate `n prezent ca societ\]i comerciale cu capital
majoritar de stat, dintre care unele au fost lichidate sau sunt `n conservare.
Analiznd ponderea efectivelor de suine pe forme de proprietate, `n anul
2002, constat\m c\ cca. 10% apar]ineau societ\]ilor comerciale cu capital de
stat, iar cca. 90% unit\]ilor privatizate, unele dintre acestea posednd tehnologii
de exploatare de tip industrial, `ns\ majoritatea efectivelor fiind crescute `n
gospod\riile popula]iei.
Produc]iile de carne de porc, apreciate prin greutatea vie a animalelor
sacrificate, au crescut de la 214 mii tone `n 1950, la 957 mii tone `n 1975, la cca.
1,14 mil.tone, `n 1991, 880 mii tone `n 1997 [i de 635 mii tone `n 2002.
De remarcat faptul c\, `n 1997, produc]ia total\ de carne (de la toate
speciile) a fost de 1,70 mil.tone, din care, de la porcine, a fost de 0,88 mil.tone,
deci cca. 50%, ceea ce confirm\ importan]a acestui sector pentru economia
na]ional\ a ]\rii noastre. Sectorul privat particip\ cu cca. 566 mii tone, deci cca.
65% din produc]ia total\ de carne de porcine.
Num\rul de suine crescute la 100 ha teren arabil a crecut de la cca. 23
animale `n 1950, la cca. 145 porcine `n 1988, iar `n prezent se apreciaz\ la cca.
50 porcine.
Cu privire la cre[terea suinelor `n diferite zone ale ]\rii noastre, se
constat\ c\, efectivele cele mai mari au fost `n zonele bune produc\toare de
cereale, cu unele excep]ii. Cele mai mari efective s-au crescut `n jude]ele: Timi[,
cu 1076 mii animale, Ialomi]a, cu 400 mii, C\l\ra[i, cu 330 mii, Br\ila, cu
262 mii etc.
Jude]ul Ia[i poseda, `n 1998, cca. 185 mii suine, din care, cca. 107 mii `n
sectorul privat (unit\]i comerciale privatizate [i gospod\riile popula]iei), iar `n
anul 2002 cca. 100 mii animale.
~n ultimul timp, ]ara noastr\ a fost `m\r]it\ `n mai multe regiuni de
dezvoltare economic\ pentru o mai judicioas\ acordare de credite provenite din
U.E., att pentru diverse sectoare economice ct [i pentru agricultur\. ~n
regiunea de Nord-Est, num\rul de porcine, la nivelul anului 2002, a fost de
609 mii animale, din care 600 mii `n sectorul privat.
~n ultima perioad\ se constat\ o cre[tere a efectivelor `n sectorul privat
din mai multe jude]e, `n defavoarea societ\]ilor comerciale cu fond majoritar de

14
stat, elementele limitative constituindu-le: asigurarea rentabil\ cu furaje
concentrate, transportul furajelor [i chiar reducerea puterii de cump\rare a
consumatorilor, al\turi de pierderea unor pie]e externe.
De remarcat c\, `n general, `n unit\]ile cu efective mari, produc]iile nu
au fost corelate cu efectivele crescute, mai ales `n ultimii 15-20 de ani,
sacrificndu-se mai pu]ine animale, ca urmare a sporurilor de cre[tere reduse,
influen]ate, `n cea mai mare m\sur\, de cantit\]ile [i calitatea furajelor
administrate [i mai pu]in de tehnologiile de exploatare existente.

1.5. Tendin]ele `n cre[terea suinelor
Tendin]a general\ `n cre[terea suinelor este sporirea efectivelor [i a
produc]iilor de carne rezultate la aceast\ specie, pentru acoperirea necesarului de
carne total\, avnduse `n vedere unele `nsu[iri, cum ar fi:
- prolificitatea ridicat\;
- intervalul scurt `ntre f\t\ri;
- valorificarea bun\ a hranei;
- posibilitatea cre[terii suinelor, att `n unit\]ile mari industriale, ct [i `n
gospod\riile popula]iei, `n condi]iile de rentabilitate crescut\.
~n ]\rile cu climat temperat, consumul c\rnii de porc va cre[te `n viitorii
ani; unele ]\ri producnd peste necesar, carnea constituind un important produs
pentru export (Olanda, Danemarca, Ungaria [i chiar Germania).
~n unele ]\ri dezvoltate din punct de vedere economic, carnea de porc se
consum\ `ntr-o propor]ie mai redus\, prioritate avnd cea de bovine [i ovine,
denumite [i carnea ro[ie.
Tendin]ele de limitare [i chiar de stagnare, se prev\d , `n zonele Globului
cu posibilit\]i reduse de cultivare a cerealelor [i, uneori, `n ]\rile care trec la
economia de pia]\, unde perioada de tranzi]ie influen]eaz\ negativ
aprovizionarea cu concentrate [i chiar puterea de cump\rare a consumatorilor.
~n condi]iile ]\rii noastre, consumul de carne de porc ocup\ unul din
locurile frunta[e, fa]\ de celelalte sortimente, preferin]ele popula]iei fiind
urm\toarele:
- carne de porc - 28,3 kg (54%);
- carne de vit\ - 7,4 kg (14%);
- carne de pas\re - 13,6 kg (26%);
- ale resurse animaliere - 3,0 kg (6%);
Pe plan mondial sunt cercet\ri pentru asimilarea `n cre[tere a unor specii
de suine, care s\ utilizeze [i alte categorii de furaje, dect cerealele. ~n acest

15
sens, se fac cercet\ri pentru domesticirea unor specii din familia Suidae,
subfamilia Babirusinae, respectiv specia Sus babirussa (porcul cerb), la care,
aparatul digestiv este mai adaptat pentru utilizarea furajelor fibroase [i a masei
verzi.
O alt\ tendin]\, `n scopul ob]inerii de ct mai mult\ carne de la un
reproduc\tor, [i care
constituie obiectul cercet\-
rilor, este cre[terea `n sine
sau realizarea de meti[i, `n
cadrul rasei de suine
TAIHU (originar\ din
sudul Chinei [i Taiwan) [i
`n special a variet\]ii
MEISHAN.
Scroafa MEISHAN se
poate utiliza la reproduc]ie

Fig. 1 Rasa Taihu
`nc\ de la vrsta de 7-8 luni [i la greutatea corporal\ de numai 75 kg. Num\rul
de purcei ob]inu]i, la prima f\tare, este de 14 cap, iar la urm\toarele de 18 cap,
a[a `nct, annual, se pot ob]ine cca. 33 de purcei (cu greutatea medie la na[tere
destul de redus\, de 890 g). Porcii ating , la vrsta de 8 luni, greutatea corporal\
de cca. 85 kg.
Avndu-se `n vedere c\, de la o scroaf\ se pot `ngr\[a, anual, peste 30 de
porci, se poate sconta pe cca. 2550 kg [i la o vrst\ de reproducere destul de
redus\ (cca. 7-8 luni), ac]iunea prezentnd foarte mare interes pentru
amelioratori. De men]ionat c\, de la rasele noastre, specializate, se pot `ngr\[a
anual cca. 18 porci, de]in`nd cca. 1980 kg greutate (18 x 110 = 1980), deci o
diferen]\, `n minus, de 570 kg. Propor]ia relativ redus\ de carne `n carcas\, la
porcinele Meishan (cca. 45%), se poate corecta prin `ncruci[\ri cu vieri
terminali; `nsu[irea avnd un coeficient mare de heritabilitate.
~n ]ara noastr\, tendin]a general\ este ridicarea productivit\]ii [i mai pu]in
sporirea efectivelor, factorul limitativ fiind asigurarea de furaje concentrate,
`ndeosebi cereale. ~n consecin]\, se pune problema exploat\rii eficiente a
materialului biologic existent [i a spa]iilor construite, din unit\]ile industriale.
Capacitatea anual\ de `ngr\[are, `n unit\]ile industriale, apar]in`nd fie statului,
fie altor forme de organizare, este de cca. 8,5 mil. capete (150-de complexe
industriale).

16
Pentru sfr[itul anului 2000, efectivele de porcine se estimeau la 14,3
mil.animale, din care, `n unit\]ile intensiv-industriale cca 7,90 mil, revenind cca.
43 kg carne pe locuitor, `ntr-un an.
O alt\ tendin]\ `n cre[terea suinelor este producerea de porci hibrizi,
avnd la baz\ unele linii consangvine, din cadrul aceleia[i rase sau din diferite
rase. Aceast\ ac]iune este coordonat\ de firme specializate, scopul principal
fiind rentabilizarea rezultat\ att din procesul de cre[tere ct [i din livrarea de
carcase cu propor]ii mari de carne. Num\rul de meti[i, sau hibrizi, reprezint\, `n
prezent, cca. 90%, iar 10% din animale sunt de ras\ curat\.
~n viitorul apropit, se prevede extinderea cre[terii [i `ngr\[\rii
porcinelor, `n gospod\riile popula]iei, variant\ `n care se poate utiliza mai
ra]ional for]a de munc\ a unei familii din mediul rural [i folosirea diverselor
resurse furajere, al\turi de sporirea valorii nutritive a acestora, prin diferite
tratamente [i prelucr\ri simple. Cre[terea `n efective mai reduse, scade din
importan]\ efectul bolilor contagioase, deoarece animalele sunt izolate `n
gospod\rii ale popula]iei, diminundu-se [i din efectele negative ale polu\rii
mediului `nconjur\tor.
Problemele principale, pentru viitor, le vor constitui: producerea de purcei
`n]\rca]i, sau a gr\sunilor [i chiar material de pr\sil\. Pentru aceasta, se
preconizeaz\ `nfiin]area sau organizarea de unit\]i specializate `n producerea
purceilor, iar altele `n producerea att a meti[ilor trirasiali sau tetrarasiali pentru
`ngr\[are, ct [i de scrofi]e F
1
, pentru reproduc]ie (acestea din urm\ apar]innd
statului).
Dat fiind specificul exploat\rii `n gospod\riile cu efective reduse, se
prefer\ animalele u[or colorate, pentru a rezista la edemul solar (meti[i cu
Duroc, Hampshire, chair Marele negru etc.). Linia general\ este ca fiecare
familie sau asocia]ie de familii, s\ creasc\ porcine pentru cerin]ele personale [i
s\ livreze la abatoare surplusul de animale `ngr\[ate, avnd la baz\ resursele
proprii de furaj pentru `ngr\[are, urmnd ca re]etele pentru categoriile tinere
(sugari, `n]\rca]i etc.) s\ fie produse `n unit\]ile speciale.
~n concluzie, Romnia are condi]ii naturale, tehnice [i economice, precum
[i resurse umane favorabile unei dezvolt\ri ra]ionale a produc]iei animale, `n
cadrul unui circuit normal sol-plant\-animal-sol, cu efecte benefice majore
asupra economicit\]ii [i stabilit\]ii ecosistemelor.
Este `ns\ necesar\ plasarea armonioas\ a acestui domeniu de produc]ie, `n
cadrul general al strategiei produc]iei agricole [i al economiei na]ionale, iar pe
termen scurt [i mediu o sus]inere substan]ial\, prin facilit\]i financiare reale.


17

CAPITOLUL 2

ORIGINEA {I EVOLU}IA SUINELOR

2.1. Originea [i clasificarea zoologic\ a suinelor
Primele animale asem\n\toare suinelor au ap\rut `n era ter]iar\,
identificndu-se prin forma Coryphodon (dup\ Duerst), care-l fixeaz\ `n eocen,
sau formele Paleochoerus [i Hyotherium (dup\ Stehlin), care-l fixeaz\ `n
oligocen.
Specia actual\, Sus domesticus, `[i are originea din dou\ specii de porci
s\lbatici: Sus scrofa ferus (mistre]ul european) [i Sus vittatus (mistre]ul asiatic),
deci o origine difiletic\.
Dup\ al]i autori (Ulmanski [i colab.) se apreciaz\ c\ ar fi existat [i a treia
specie, Sus mediterraneus, din care au provenit unele rase de suine din sudul
Europei, printre care [i Mangali]a. Originea trifiletic\ este `nc\ mult discutat\.
Procesul de domesticire s-a efectuat cu cca. 4000 ani `.e.n., `n Asia, [i cu
cca. 3000 ani `.e.n. `n Europa.
Multe scrieri chineze[ti atest\ existen]a porcilor, deja domestici]i, cu
peste 3000 ani `.e.n., al\turi de unele figurine cioplite din piatr\ foarte
asem\n\toare cu porcii.
Motivul principal al domesticirii la constituit necesitatea omului de a
poseda [i de a-[i crea o rezerv\ permanent\ de carne [i chiar de gr\sime.
De men]ionat c\, domesticirea suinelor s-a efectuat `ntr-un timp
`ndelungat, parcurgndu-se urm\toarele etape: captivitatea, `mblnzirea [i
domesticirea propiu-zis\. Din speciile s\lbatice au rezultat ini]ial popula]ii
primitive de suine.
~n urma domesticirii, din mistre]ul asiatic au rezultat porcii primitivi
asiatici, iar din mistre]ul european, porcii primitivi europeni. Domesticirea a fost

18
rezultatul activit\]ii popula]iilor umane stabile [i nu migratoare, deoarece
suinele nu suport\ deplas\rile pe distan]e mari.
Printre primele porcine primitive din Asia au fost porcul Chinezesc cu
masc\ (cu o vechime de cca. 5000 ani), al\turi de porcul Siamez, iar `n Europa
porcul Celtic, porcul Palatin [i chiar porcul Stocli.
De men]ionat c\, centrul european de domesticire a posedat dou\
subcentre: unul situat `n zona M\rii Baltice [i altul `n zona sau jurul M\rii
Mediterane.
Din punctul de vedere al clasific\rii zoologice, specia actual\ de suine
face parte din:
- `ncreng\tura Vertebrata;
- clasa Mammalia;
- ordinul Ungulata;
- subordinul Paricopitate;
- familia Suidae;
- subfamilia Suinae;
- genul Sus, cu specia Sus domesticus (pentru rasele actuale).
Pentru clarificarea unor elemente ale evolu]iei la specia suine prezent\m,
pe scurt, unele genuri [i specii din familia Suidae.
Familia Suidae Aceast\ familie cuprinde suine, att `n stare s\lbatic\,
ct [i domesticite, grupate `n trei subfamilii: Taiasuinae, Babirusinae [i Suinae.
Subfamilia Taiasuinae este reprezentat\ de porcul Pecari (Dicotyles
torguatus), care se g\se[te [i `n zilele noastre, sub form\ s\lbatic\, `n America
de sud.
Este unul din cei mai mici reprezentan]i ai familiei Suidae, cu talia
(`n\l]imea la greb\n) `ntre 30-40 cm [i lungimea corpului `ntre 80-90.
Corpul este de culoare
brun\, cu un guler alb `n jurul
gtului [i cu zone albe `n jurul
ochilor. P\rul este aspru. Stomacul
este tricompartimentat, posed\ 38
de din]i, cu prolificitate redus\
(`ntre 2-3 purcei).
Suinele din aceast\ subfamilie nu
au fost domesticite datorit\
`nsu[irilor biologice [i productive
sc\zute.

Fig. 2 Dicotyles torguatus

19
Subfamilia Babirusinae cuprinde genuri existente numai `n stare
s\lbatic\, avnd ca reprezentant porcul cerb (Sus babirussa), care tr\ie[te `n
Sud-estul Asiei, arhipelagul Malaez. Aceast\ specie este cea mai masiv\ din
familia Suidae, avnd greutatea corporal\, `n starea de adult, de peste 250 kg.
Denumirea de porc cerb
este atribuit\ deoarece caninii de
pe maxilarul superior sunt foarte
dezvolta]i [i r\suci]i spre
regiunea fe]ei.
Corpul este cilindric, linia
spin\rii convex\, pielea groas\
[i cu falduri, f\r\ p\r. Aparatul
digestiv este bine adaptat pentru
prelucrarea furajelor fibroase [i
mas\ verde, `n propor]ii mari.
Posed\ numai 32 din]i,
prolificitate redus\ (1-2 purcei la

Fig.3 Sus babirussa

f\tare), iar carnea este comestibil\.
Subfamilia Suinae cuprinde cinci genuri: Phacochoerus,
Patamochoerus, Hylochoerus, Porcula [i Sus. Aceste genuri au dat na[tere
porcilor domestici, fiind denumi]i [i porci adev\ra]i.

1. Genul Phacochoerus cuprinde animale de talie mare, cu `n\l]imea de
cca. 75 cm [i lungimea corpului de peste 140 cm. Ca reprezentant este Porcul
african cu negi, asem\n\tor
oarecum cu hipopotamul, prin
conforma]ia p\r]ii anterioare a
corpului. Deasupra n\rilor [i `n
dreptul ochilor are excrescen]e
(negi), iar `n regiunea
genunchilor prezint\ calozit\]i,
datorate pozi]iei tipice la rmat
pentru procurarea hranei. Are o
culoare brun\ sau galben
murdar\. Posed\ 32 de din]i,
iar caninii sunt dezvolta]i
lateral. P\rul este bogat.

Fig.4 Phacochoerus sp.


20
2. Genul Patamochoerus este reprezentat de 2 specii, mai importante
fiind Patamochoerus penicillatus, r\spndit `n ]inuturile de coast\ din Africa, de
talie mijlocie, cu membre puternice,
agili `n mers [i rezistent la deplas\ri
pe distan]e relativ mari, aducnd
pagube culturilor de manioc.
P\rul are culoarea galben-
ro[cat\ [i formeaz\ smocuri de fire
lungi `n vrful urechilor.
Se mai nume[te [i porcul de
ru. Are prolificitatea redus\, `ns\
carnea este de foarte bun\ calitate,
fiind un vnat apreciat.

Fig.5 Patamochoerus penicillatus

3. Genul Hylochoerus face trecerea de la genul Phacochoerus la genul
Sus, avnd caractere intermediare. Ca reprezentant este porcul de jungl\
identificat relativ recent `n p\durile virgine din Africa.
4. Genul Porcula (porcii pitici) cuprinde specii de talie joas\, f\r\
importan]\ economic\. Din ace[tia au provenit porcii chineze[ti pitici, utiliza]i
mai mult `n cercetare.
5. Genul Sus cuprinde mai multe specii, fiind importante dou\ dintre ele:
- Sus scrofa ferus (mistre]ul european).
- Sus svittatus (mistre]ul asiatic).
Ambele specii se men]in [i `n prezent `n stare s\lbatic\. Dup\ unele
p\reri, cele dou\ specii ar fi descins dintr-un str\mo[ comun, iar deosebirile
morfologice [i fiziologice s-ar datora condi]iilor naturale cu totul deosebite `n
care au evoluat de-a lungul mileniilor. Afirma]ia este oarecum u[urat\ de faptul
c\ meti[ii dintre aceste specii sunt fecunzi.

2.2. Caracterizarea speciilor s\lbatice
Teoria originii difiletice este cea mai acceptat\ `n prezent, avnd drept
rezultat specia actual\, Sus domesticus, care st\ la baza suinelor primitive, a
raselor de forma]iune veche, de forma]iune nou\ [i a celor perfec]ionate sau
moderne.
Sus scrofa ferus (mistre]ul european)
Mistre]ul european este foarte r\spndit `n Europa, att `n zonele de deal
ct [i `n cele de step\. Este un animal omnivor, care se hr\ne[te cu fructe de
p\dure (ghind\, jir etc.) completate ocazional cu unele culturi agricole (cartofi,

21
porumb etc.) producnd pagube. Mai recent, a fost identificat [i `n nordul
Africii.
Carnea este de foarte bun\ calitate, ceea ce a f\cut ca, `n trecut, [i chiar `n
prezent, s\ constituie un vnat mult c\utat. Este un animal robust, de talie mare
care, `n stare de adult, atinge o greutate de 200-250 kg [i o longevitate de 25-35
ani. Conforma]ia corporal\ se caracterizeaz\ prin forme `nguste.
Capul este mare, turtit lateral,
cu rtul lung [i profilul drept, iar
urechile sunt mici, mobile [i purtate
`n sus.
Linia superioar\ a trunchiului
este descendent\, deoarece trenul
anterior este foarte dezvoltat, mai
ales la masculii adul]i.
De remarcat c\ num\rul
vertebrelor [i forma osului lacrimal
au r\mas neschimbate pn\ la rasele
actuale perfec]ionate (cu excep]ia
rasei Landrace).

Fig.6 Sus scrofa-ferus
Membrele sunt lungi [i puternice.
Corpul este acoperit cu p\r des, lung, aspru [i `ndesit pe timp de iarn\ cu
subp\r, de culoare brun\ cu nuan]e diferite, iar `n regiunea greb\nului [i a p\r]ii
superioare a gtului la adul]i se formeaz\ o coam\.
Femelele devin apte pentru reproduc]ie la vrsta de 13-18 luni, c\ldurile
ap\rnd `n perioada noiembrie-decembrie, iar gesta]ia dureaz\ `ntre 120-140 zile
(deci parturi]ia are loc prim\vara). Prolificitatea este de 6-8 purcei (uneori 4),
al\ptarea dureaz\ 3-4 luni, timp `n care purceii `[i schimb\ culoarea corpului
(dungile longitudinale de culoare alb\-murdar\, cu care se nasc, dispar la 3-4
s\pt\mni).
Mistre]ul este un animal de turm\, care tr\ie[te `n grupe de 30-40 indivizi
de vrste diferite, cu excep]ia masculilor adul]i, care duc o via]\ solitar\. Turma
sau grupa este condus\ de o femel\ adult\. Adul]ii sunt destul de temu]i pentru
multe animale s\lbatice.
Sus vittatus (mistre]ul asiatic)
Mistre]ul asiatic a stat la baza form\rii porcinelor primitive din Asia [i se
caracterizeaz\ prin talie [i mas\ corporal\ mai reduse dect cel european. Corpul
are o form\ mai mult cilindric\, iar cele dou\ trenuri (anterior [i posterior) nu
sunt a[a de diferen]iate `ntre ele. Capul este mai scurt [i cu profilul concav, iar
oasele fe]ii [i frun]ii sunt mai largi.

22
Osul lacrimal este mai
scurt [i mai lat dect la mistre]ul
europan. P\rul este mai scurt,
mai rar [i de culoare brun\
`nchis. ~n ansamblu, mistre]ul
asiatic este mai pu]in agil dect
cel european [i cu o vigoare ceva
mai sc\zut\.
Prolificitatea este mai
mic\, de 3-4 purcei la f\tare,
`ns\ se `ngra[\ mai u[or,
valorificnd bine o gam\ larg\

Fig.7 Sus vittatus

de furaje, inclusiv cele verzi.
Carnea [i gr\simea posed\ un gust [i miros caracteristic. Din aceast\
specie a descins direct porcul chinezesc cu masc\, care se cre[te [i ast\zi ca ras\
primitiv\.

2.3. Modific\ri survenite `n urma domesticirii
[i perfec]ion\rii
~n urma procesului de domesticire [i apoi de perfec]ionare, la suine s-au
`nregistrat unele diferen]ieri nete `ntre formele s\lbatice [i actualele rase, att `n
ceea ce prive[te `nsu[irile morfologice ct [i cele fiziologice. Majoritatea
diferen]ierilor au fost [i sunt `n favoarea omului, mai pu]in `n privin]a rezisten]ei
animalului la condi]iile vitrege de mediu [i la boli.
Modific\ri morfologice
Masa corporal\ a suferit unele modific\ri fluctuante, `n sensul c\, la
speciile s\lbatice a fost mai mare, la porcinele primitive a fost ceva mai redus\,
`nregistrndu-se apoi, din nou, cre[teri att ale taliei ct [i ale greut\]ii corporale
(datorit\ selec]iei [i a altor procedee).
Capul a devenit mai u[or, mai surt [i mai larg, cu profilul variabil (de la
drept la ultraconcav), iar urechile sunt de forme [i dimensiuni diferite.
Forma general\ a trunchiului s-a apropiat de cea cilindric\, fiind mai larg,
mai lung [i cu osatura mai fin\, iar pielea este mai sub]ire. Culoarea p\rului s-a
modificat, devenind din cea brun\ (tipic\ formelor s\lbatice) `n culori foarte
variabile: alb\, neagr\, ro[cat\, b\l]at\ etc.
Aparatul digestiv a suferit modific\ri , `n sensul c\ intestinele s-au alungit
mult, pentru m\rirea capacit\]ii de digestie [i sporirea eficacit\]ii absorb]iei
substan]elor nutritive, iar din]i [i-au achimbat structura [i forma.

23
}esutul conjunctiv subcutanat s-a redus sim]itor, crescnd propor]ia de
]esut adipos.
Glandele mamare s-au m\rit ca num\r, de la 6-8 la formele s\lbatice, la
12-16 la rasele perfec]ionate.
Modific\ri fiziologice
Activitatea sexual\ s-a modificat foarte mult, `nct, din animale
monoestrice, au devenit poliestrice, cu posibilitatea de a se ob]ine pn\ la 2,4
f\t\ri pe an.
Prolificitatea a crescut, de la 4-6 purcei la 10-12 purcei la o f\tare,
scontndu-se pe cca. 25 produ[i ob]inu]i pe an. Durata gesta]iei s-a redus de la
120-140 zile la 114-115 zile.
Precocitatea a suferit modific\ri `n sens pozitiv; suinele s\lbatice ajung la
maturitatea corporal\ la vrsta de 5-6 ani, pe cnd rasele actuale la 1,5-2,0 ani,
cnd ating greutatea de 200-250 kg. Maturitatea sexual\ este atins\ la o vrst\
mult mai timpurie: la rasele perfec]ionate, la cca. 8-9 luni, pe cnd la formele
s\lbatice aceasta este la vrsta de 16-18 luni.
Valorificarea hranei s-a `mbun\t\]it foarte mult; de la 6-7 UN utilizate
pentru realizarea a 1 kg spor de cre[tere `n greutate vie, la suinele pu]in
ameliorate, la 3,5-4,0 UN, la unele rase, [i chiar mai pu]in la hibrizii
perfec]iona]i (cca. 2,5 UN).
Capacitatea de al\ptare la scroafe a crescut; de la 20-22 kg la rasele
primitive la 55-60 kg la cele materne specializate.
Carnea [i gr\simea s-au `mbun\t\]it, att calitativ ct [i calitativ,
reducndu-se propor]ia de gr\sime [i crescnd cea de ]esut muscular, iar prin
`nsu[irile organoleptice superioare se d\ posibilitatea ob]inerii unor preparate
variate, mult apreciate de consumatori.
~n urma procesului de domesticire [i apoi de perfec]ionare a raselor de
suine s-au `nregistrat [i unele modific\ri nefavorabile speciei [i omului, cum ar
fi: sc\derea longevit\]ii, de la 30-35 ani la 10-15 ani [i chiar mai pu]in;
reducerea rezisten]ei organismului fa]\ de condi]iile vitrege de mediu [i la boli,
al\turi de diminuarea instinctului de conservare [i a capacit\]ii de aclimatizare.
~n activitatea de ameliorare, omul trebuie s\ pun\ `n balan]\ att
modific\rile pozitive (`n avantajul omului) ct [i cele negtive (mai ales `n
dezavantajul animalului), care au survenit `n procesele de domesticire [i de
specializare, pentru a lua m\suri eficiente `n direc]ia perfec]ion\rii raselor de
suine.


24
2.4. Formarea [i specializarea raselor de suine
Sus scrofa ferus [i Sus vittatus au dat na[tere, `n urma domesticirii, la noi
forme de suine, din care au rezultat popula]ii primitive, apoi rase de forma]ie
nou\ [i ulterior rasele ameliorate [i perfec]ionate

2.4.1. Factorii care au contribuit la formarea raselor de suine
Rasele de suine s-au format [i apoi s-au specializat sub influen]a a trei
grupe de factorii: naturali, artificiali [i social-economici.
Factorii naturali
Condi]iile naturale de mediu au ac]ionat `n permanen]\ asupra
organismului speciei de suine, soldndu-se cu diferen]ieri importante, privind
`nsu[irile morfologice [i productive.
Deplasarea natural\ a formelor s\lbatice dup\ hran\, a determinat ca
porcinele primitive s\ se localizeze `n zonele noi, cu condi]ii de mediu mult
diferite fa]\ de cele ini]iale, soldndu-se cu diferen]ieri cu privire la `nsu[irile
morfologice [i biologice.
Ini]ial, aceste diferen]ieri, `ntre formele s\lbatice [i suinele domestice, nu
erau semnificative, deoarece [i condi]iile de mediu nu se deosebeau prea mult,
inclusiv cele oferite de om. Variabilitatea care exista `ntre diversele forme de
suine se datora, `n principal, originii diferite; fiecare str\mo[ imprimndu-[i
`nsu[irile morfologice respective.
Condi]iile diferite au determinat apari]ia de noi popula]ii distincte [i care,
`n urma unui proces `ndelungat, s-au transformat `n suine cu `nsu[iri
morfologice [i productive diferite, deci `n precursorii raselor noi.
Factorii artificiali
Migra]ia popoarelor a atras dup\ sine [i transferarea de porcine
primitive, ce-i drept, pe distan]e mai reduse, dar suficiente pentru realizarea de
`ncruci[\ri `ntre suinele locale [i cele aduse, rezultnd meti[ii, apoi popula]ii [i,
`n final, noi rase.
Omul a re]inut numai indivizii cu `nsu[irile utile lui, pentru care s-au
asigurat [i condi]ii ceva mai bune. Hrana, ceva mai `mbun\t\]it\, precum [i
condi]iile de `ntre]inere mai bune, au fost factorii externi cu influen]\ foarte
mare [i care, al\turi de selec]ia indivizilor [i potrivirea perechilor, au dus, `n
final, la formarea [i definitivarea unor noi rase de suine. Pe lng\ aceasta,
ulterior, s-a apelat la cre[terea dirijat\ pe baz\ de linii [i familii, precum [i
formarea (mai recent\) de linii consangvinizate, toate `ncadrate la factori
artificiali, care au definitivat ob]inerea de suine specializate `n anumite direc]ii,
deci rase perfec]ionate.

25
Factorii sociali-economici
Fiecare ornduire social\ a ac]ionat `n mod constant [i sistematic asupra
procesului de formare a raselor de suine, motivul principal constituindu-l
asigurarea cu carne a popula]iei umane, mai ales `n zonele cu climat temperat.
~n general, cererile de carne au fost din ce `n ce mai mari, mai ales la
sfr[itul secolului al XIX-lea [i `nceputul secolului al XX-lea, impunnd
intensificarea activit\]ii de foramre de noi rase de suine.
Aspectul cantitativ, oarecum satisf\c\tor, a determinat ulterior [i
`mbun\t\]irea calit\]ii carcasei, prin reducerea propor]iei de gr\sime, deci
formarea de rase perfec]ionate pentru produc]ia de carne [i, mai trziu, pentru
bacon.
Problema rentabilit\]ii, ca important indicator economic, s-a pus [i se va
pune `n continuare `n cre[terea suinelor, elementul principal constituindu-l
valorificarea mai bun\ a hranei, deoarece cheltuielile cu furajarea reprezint\
peste 75% din totalul cheltuielilor materiale. Pe aceast\ linie se `nscriu [i
cercet\rile mai recente cu privire la ob]inerea de porci hibrizi.

2.4.2. Caracterizarea suinelor primitive
Suinele primitive se pot grupa, dup\ provenien]a lor, `n suine originare
din Asia [i din Europa, tratarea f\cndu-se `n ordinea vechimii lor.
Suinele primitive din Asia
Condi]iile de mediu foarte diferite din continentul Asia, au determinat o
mare variabilitate a formelor domestice. Suinele primitive asiatice se pot grupa
`n:
- suine primitive cu urechi lungi;
- suine primitive cu urechi scurte.
Aceste forme primitive se pot `ntlni [i `n prezent `n partea de Sud [i Sud-
Est a continentului asiatic, ele asem\nndu-se mult cu mistre]ul asiatic (Sus
vittatus).
~n prezent, numai `n China, se pot identifica peste 100 de forme [i rase de
suine.
~n general, suinele primitive asiatice sunt cu talia mic\ spre mijlocie, cu
capul mic, profilul capului u[or concav, forme corporale largi, membre scurte,
iar p\rul este scurt [i de culoare neagr\ sau b\l]at\.
Prolificitatea este, `n general, redus\, precocitate bun\, iar carnea [i
gr\simea sunt de calitate slab\. De men]ionat c\, sunt [i suine primitive asiatice
cu prolificitate bun\ [i chiar foarte bun\.

26
Porcul chinezesc cu masc\ este un reprezentat tipic, caracterizndu-se
prin urechi mari, dezvoltare corporal\ bun\ [i prolificitate foarte bun\ (18-20
purcei la f\tare). Exemplarele adulte prezint\, pe regiunile fe]ei [i frun]ii pliuri
ale pielii ornduite sub form\ de
masc\.
Carnea [i gr\simea sunt de
calitate slab\,cu gust [i miros
caracterisitc, capacitate mic\ de
conservare, iar gr\simea de
consisten]\ moale. Aceast\ form\
a contribuit la formarea raselor
europene, aducndu-[i aportul la
`mbun\t\]irea prolificit\]ii [i
precocit\]ii.

Fig.8 Porcul chinezesc cu masc\

Porcul siamez este unul dintre reprezenta]ii suinelor asiatice primitive cu
urechi scurte. Acesta este r\spndit `n zonele din Sud ale Asiei. Se
caracterizeaz\ prin talie mai mic\. Prolificitatea este mai sc\zut\, `ns\ au o
precocitate mare.
S-a utilizat `ntr-o mai
mic\ m\sur\ la formarea de rase
noi, deoarece este mult apropiat
de forma s\lbatic\ (`n direc]ia
conforma]iei corporale). De
men]ionat c\, la sfr[itul
secolului al XVIII-lea, suinele
primitive asiatice au fost aduse
`n Europa, `n special `n Anglia,
unde s-au `ncruci[at cu suinele
primitive europene, contribuind,

Fig. 9 Porcul siamez

`ntr-o etap\ urm\toare, la ob]inerea suinelor de forma]ie veche.
Suinele primitive din Europa
Suinele primitive din Europa au fost mai omogene dect cele asiatice
datorit\ att condi]iilor de mediu mai uniforme, ct [i stabilit\]ii formei s\lbatice
din care au rezultat.
Aceastea se pot grupa `n:
- suine primitive de talie mare ([i cu urechi lungi);
- suine primitive de talie mic\ ([i cu urechi scurte).

27
a) Suinele primitive europene de talie mare
Ini]ial, aceste suine au fost r\spndite `n nordul [i, par]ial, `n centrul
Europei (Anglia, Scandinavia, nordul Germaniei [i al Rusiei, par]ial `n Fran]a
etc.), `ns\ `n decursul timpului s-au extins [i `n alte zone, inclusiv `n Balcani.
Animalele se caracterizeaz\ printr-o talie relativ mare [i variabil\, `n
func]ie de condi]iile de via]\, avnd greutatea corporal\ `ntre 160-180 kg. Capul
este lung, `ngust [i cu rtul ascu]it, iar profilul este drept. Urechile sunt lungi [i,
uneori, acoper\ par]ial ochii.
Trunchiul este lung [i turit lateral, greb\nul este ascu]it, spinarea convex\
[i crupa te[it\.
Membrele sunt `nalte, puternice, cu unghiile deosebit de rezistente. Pielea
este groas\ [i acoperit\ cu p\r lung, aspru [i des care, `n regiunea greb\nului,
formeaz\ o coam\. Culoarea este variabil\, de la galben `nchis la alb\ murdar.
Maturitatea sexual\ este atins\ la 1,5-2 ani, prolificitatea este de 6-9
purcei la f\tare. La vrsta de 2,5 ani unele animale `ngr\[ate pot atinge greutatea
de 250 kg. Valorificarea hranei este slab\, consumnd peste 8-9 UN/kg spor.
Carnea [i gr\simea sunt gustoase, cu conservabilitate mare. Aceste suine,
pe lng\ concentrate, utilizeaz\ bine p\[unea [i alte categorii de furaje ieftine [i
cu con]inuturi destul de ridicate `n celuloz\.
Ca reprezentant al acestei
grupe este porcul primitiv din
Germania, denumit [i Porcul
de mar[ (german), care a
participat la formarea resei
Edelschwein (porcul nobil
german). Acesta se caracteri-
zeaz\ prin talie `nalt\, urechi
mari [i aplecate, culoare neagr\,
prolificitatea `ntre 6-8 purcei, cu
carne [i gr\sime de calitate
bun\.

Fig.10 Porcul de mar[

Mai men]ion\m [i porcul Palatin, care s-a crescut [i `n Romnia, pn\ `n
preajma primului r\zboi mondial.
b) Suinele primitive europene de talie mic\
Aceste suine au fost r\spndite `n Polonia, Ucraina, Bavaria etc., fiind
mai uniforme ca format corporal [i oarecum asem\n\toare cu mistre]ul
european.

28
~n compara]ie cu cele din grupa anterioar\, acestea sunt de talie mic\,
greutate mai redus\, trunchiul turtit lateral, iar picioarele sunt `nalte [i puternice.
P\rul este abundent, gros [i de culoare variabil\: alb\, neagr\, ro[ie,
b\l]at\ etc. Prolificitatea este `ntre 6-8 purcei la f\tare, iar scroafele sunt bune
mame. Ca reprezentant al acestei grupe men]ion\m: porcul primitiv de Hanovra,
porcul de Polonia, cel de Ucraina, precum [i porcul Stocli (cu cele 2 variet\]i:
B\lt\re]ul [i Stocli propriu-zis). Cel mai important reprezentant, pentru Europa,
a fost porcul primitiv de
Hanovra (sau de Bavaria), care
posed\ talia mic\, urechi
scurte, culoare brun\-ro[cat\,
forme corporale `nguste,
prolificitatea `ntre 7-8 purcei,
rezisten]a organic\ bun\ [i
carnea de foarte bun\ calitate.
Este un consumator bun de
p\[une [i alte categorii de
furaje suculente (cartofi, sfecl\,
dovleci etc.).

Fig. 11 Porcul primitiv de Hanovra

2.4.3. Rasele de suine de forma]iune veche
Se consider\ c\ rasele de forma]iune veche s-au format `n Europa, `n
urma `ncruci[\rilor suinelor primitive europene cu cele asiatice, al\turi de unele
ac]iuni de selec]ie (uneori nedirijate), precum [i o hr\nire ceva mai abundent\,
cu furaje concentrate.
Zonele de formare corespund ]\rilor mediteraniene, apar]in\toare, la
timpul respectiv, Imperiului Roman, rasele respective fiind cunoscute [i sub
numele de rase romane.
Perioada de formare a fost cuprins\ din antichitate [i pn\ `n secolul al
XVII-lea.
FRANOIS CHAMOUX (1985), consemneaz\ `n Civiliza]ia elenistic\
faptul c\, `n Grecia antic\, `n secolele III [i II `.Hr., pentru conferirea calit\]ii de
cet\]ean al Atenei, se apela la unele formule nu prea juridice, printre care [i
oferirea unui purcel sau a unei cantit\]i de c\rbune `n schimbul unui asemenea
certificat sau diplom\, ceea ce dovede[te c\ porcinele constituiau un important
produs pentru necesit\]ile zilnice de hran\.
Din aceast\ grup\ mai importante sunt:

29
- rasa Napolitan\;
- rasa Portughez\
Ambele rase se `ntlnesc [i ast\zi `n zonele respective, dar `n efective
foarte reduse. Ele au mare importan]\, deoarece au participat direct, la vremea
respectiv\, la formarea unor rase noi `n Anglia.
Suinele din aceast\ grup\
se caracterizeaz\ printr-o talie [i
greutate corporal\ intermediare,
fa]\ de porcinele primitive, cu
trunchiul cilindric, cu p\r scurt [i
de culoare diferit\ (`n general
`nchise). Prolificitatea a fost
`ntre 8-9 purcei, constitu]ia
variaz\ spre fin\ [i cu rezisten]\
organic\ mare.

Fig.12 Rasa Napolitan\

De men]ionat c\, rasele de forma]iune veche din Balcani, au fost
direc]ionate mai mult pentru produc]ia de gr\sime (a[a cum este rasa
Mangali]a), `ns\ prolificitatea mai redus\ (5-6 purcei). Animalele din aceast\
ras\ valorificau bine p\[unea.
Au fost animale rustice, foarte rezistente la condi]iile vitrege de mediu [i
pu]in preten]ioase la hran\. Al\turi de Mangali]a, au mai f\cut parte rasele
Sumadia (din Iugoslavia), Bacony [i {i[ka (din Ungaria), porcul Albanez etc.
Aria de r\spndire a raselor de forma]iune veche s-a restrns foarte mult,
deoarece au fost animale slab productive; ele fiind utilizate ast\zi doar ca b\nci
de gene pentru sporirea rezisten]ei organice.

2.4.4. Rasele de suine de forma]ie nou\
Crearea raselor de suine de forma]ie nou\ a constituit un proces relativ
rapid, `ncepnd cu secolul al XVIII-lea, avnd menirea `mbun\t\]irii `nsu[irilor
productive [i economice.
Accentul s-a pus pe urm\toarele `nsu[iri:
- valorificarea mai bun\ a hranei;
- ridicarea prolificit\]ii;
- `mbun\t\]irea calit\]ii c\rnii (inclusiv sporirea randamentului la
sacrificare).
Elementele mobilizatoare [i dinamizatoare le-au constituit:

30
- cerin]ele mereu crescnde ale consumatorilor pentru carnea slab\;
- reducerea pre]ului de cost;
- uniformizarea ob]inerii produc]iei de carne pe tot parcursul anului etc.
Una din ]\rile ini]iatoare a fost Anglia, care dispunea, la momentul
respectiv, de multe colonii [i de o experien]\ avansat\ `n cre[terea animalelor, `n
general, [i `n cre[terea suinelor, `n special.
~n aceast\ etap\ nou\ `n dezvoltarea cre[terii suinelor, cresc\torii au
c\utat s\ introduc\ metode noi de lucru `n procesul de ameliorare. S-a pus un
accent deosebit pe selec]ie, pe folosirea `mprecherilor dirijate, pe `mbun\t\]irea
factorului hran\ [i, `n final, chiar pe cre[terea pe baz\ de linii [i familii
zootehnice.
Toate aceste tehnici de lucru au fost aplicate `n mod [tiin]ific, avnd drept
consecin]\ modific\rile substan]iale ale `nsu[irilor morfologice [i productive la
rasele nou create.
Rasele de suine de forma]ie nou\ s-au extins rapid `n numeroare ]\ri din
Europa [i chiar pe alte continente. Pasiunea cresc\torilor englezi [i baza
material\ foarte bun\ au contribuit `n mare m\sur\ la ob]inerea raselor de suine
de forma]ie nou\. Ca metod\ de ob]inere, suinele de forma]ie nou\, s-au format,
`n principal, prin `ncruci[area suinelor primitive din Europa cu cele din Asia,
al\turi de unele `ncruci[\ri cu rase de forma]iune veche, toate fiind secondate de
o selec]ie [i o hr\nire adecvat\.
~n prima etap\, cresc\torii englezi au importat suine din grupa romanic\
(Napolitan\, Portughez\ etc.) apoi suine primitive din Asia (Porcul chinezesc
cu masc\), pe care le-au `ncruci[at cu porcinele locale, ob]innduse noi rase, ca:
Leicester, Essex [i Micul alb.
Desigur c\, al\turi de `ncruci[\ri, s-a apelat [i la selec]ia sever\ a
indivizilor cu `nsu[iri dorite. Se presupune c\ s-a utilizat `ntr-o oarecare m\sur\
[i consangvinizarea, pentru consolidarea caracterelor dorite sau utile omului.
Aceste rase se diferen]iaz\ mult fa]\ de cele care au participat la formarea
lor, `n sensul c\, precocitatea [i prolificitatea s-au `mbun\t\]it sim]itor.
Conforma]ia s-a modificat `n direc]ia produc]iei de carne, crescnd randamentul
la sacrificare [i chiar s-au pus bazele producerii unui porc cu carne slab\
(extremit\]ile s-au redus mult).
~n unele ]\ri s-au pus la punct [i variantele mixte, de carne-gr\sime, deci
`n func]ie de preferin]ele consumatorilor.


31
2.4.5. Rasele de suine perfec]ionate (ameliorate)
~n categoria raselor de suine perfec]ionate, sau ameliorate, sunt incluse [i
unele rase actuale, ele avnd la baz\ rasele de forma]iune nou\, la care s-a
continuat munca de ameliorare, `n strict\ concordan]\ cu cerin]ele
consumatorilot pentru carnea slab\.
Etapizat, s-au format dou\ grupe de rase perfec]ionate, [i anume:
- rase de suine de forma]ie nou\, devenite amelioratoare;
- rase de suine moderne, sau perfec]ionate.
~n prima categorie se include majoritatea raselor engleze[ti, care s-au
format de la `nceputul secolului al XIX-lea.
~n procesul de formare s-a apelat la practicarea `ncruci[\rilor pentru
crearea de rase noi, a cre[terii `n ras\ curat\, a consangviniz\rii [i cre[terii pe
baz\ de linii [i familii zootehnice, toate aceste ac]iuni fiind completate cu o
selec]ie riguroas\ [i o alimenta]ie ra]ional\.
Aceste rase s-au extins (la timpul respectiv) pe teritorii foarte mari, unele
men]inndu-se [i `n prezent; cresc\torii preferndu-le chiar fa]\ de cele
moderne.
Mai importante din aceast\ grup\ sunt rasele: Marele negru, Marele alb,
Mijlociul alb, Berskhire, Wessex etc.
De men]ionat c\, rasa Marele alb, a fost [i este foarte mult r\spndit\, pe
`ntreg globul, datorit\ `nsu[irilor biologice [i productive bine consolidate, pentru
toate categoriile de unit\]i. Este rasa cu fondul genetic cel mai bine consolidat.
~n cea de-a doua categorie se includ rasele formate la `nceputul secolului
al XX-lea, cu prec\dere `ntre cele dou\ r\zboaie mondiale [i chiar `n prezent.
~n procesul de formare s-a apelat la rasele de forma]iune nou\, devenite
amelioratoare, utilizndu-se cele mai moderne tehnici de lucru [i progresele
ob]inute `n biologie. ~n cadrul ac]iunii de ameliorare [i apoi de perfec]ionare a
raselor, s-au utilizat cu succes liniile consangvinizate.
~n prezent, se poate vorbi de un anumit grad de specializare a raselor
pentru carnea slab\, sau pentru produc]ia de bacon.
~n Europa s-au format urm\toarele rase: `n Germania, rasa Edelschwein,
`n Danemarca, rasa Landrace, `n Belgia, rasele Pitrain [i Landrace belgian, `n
Romnia, Porcul alb de Ru[e]u, precum [i o serie de rase `n ]\rile C.S.I.
~n America s-au format rasele: Hampshire, Chester-White, Duroc,
Minnesota, Montana etc.
Rasele moderne se caracterizeaz\, `n ansamblu, printr-o bun\ dezvoltare
corporal\, `n sensul c\ realizeaz\ dimensiuni de lungime apreciabile. Se mai

32
remarc\ alungirea trenului mijlociu, sub form\ de cilindru lung, iar trenul
posterior este foarte dezvoltat, toate tinznd la forma de par\ a corpului. La
animale se `nregistreaz\ greut\]i corporale mari mari, `n perioade scurte de timp,
valorificarea hranei este superioar\; iar unele rase de culoare `nchis\ se preteaz\
[i la cre[terea pe p\[uni, altele `n complexe intensiv-industriale variante de
exploatare care ridic\ rentabilitatea unit\]ilor cresc\toare.
Toate rasele moderne sunt utilizate pentru ob]inerea de porci hibrizi,
prin scheme de `ncruci[are `ntre linii consangvine, bine puse la punct de c\tre
firme specializate.


33

CAPITOLUL 3

~NSU{IRILE MORFOLOGICE {I FIZIOLOGICE
ALE SUINELOR

3.1. Insu[irile morfologice generale
~nsu[irile morfologice ale suinelor prezint\ o serie de particularit\]i fa]\ de
celelalte animale de ferm\. Principalele `nsu[iri morfologice sunt: dezvoltarea
corporal\, conforma]ia corporal\ [i culoare (p\rului [i a pielii). Pe baza acestor
`nsu[iri se apreciaz\ constitu]ia [i tipurile morfo-productive.

3.1.1. Dezvoltarea corporal\
~n aprecierea dezvolt\rii corporale se ]ine seama de dou\ elemente:
- masa corporal\ (sau greutatea);
- dimensiunile corporale.
a) Masa corporal\ reprezint\ elementul principal `n aprecierea dezvolt\rii
corporale, fiind cunoscut\ [i sub denumirea de greutate corporal\, exprimat\ `n kg
[i grame.
Aceasta se determin\ prin cnt\riri individuale la anumite vrste, fiind o
lucrare de baz\ a selec]iei [i edificatoare `n procesele de cre[tere [i `ngr\[are.
Valorile recoltate ne furnizeaz\ date privind evolu]ia amelior\rii suinelor [i
cre[terii `n greutate vie, ambele trebuind analizate `n func]ie de ras\, sex, vrst\,
scopul produc]iei [i condi]iile concrete din unitate.
Porcinele se cnt\resc la na[tere, la vrsta de 21 de zile, la `n]\rcare, la
intrarea [i ie[irea din testare, lunar la tineretului de reproduc]ie [i anual la
reproduc\torii adul]i.
- Cnt\ririle la na[tere se efectueaz\ `n primele 24 de ore de la f\tare.
Concomitent cu aceast\ ac]iune se eviden]iaz\ [i num\rul purceilor f\ta]i pentru
aprecierea prolificit\]ii scroafei. Greutatea medie a purceilor la f\tare este de

34
1,2 kg; indivizii sub 800 g la scroafe [i sub 700 g la scrofi]e se consider\ neviabili
(se p\streaz\ numai `n unit\]i cu efective reduse [i cu posibilit\]i de hr\nire
individual\). Pe baza greut\]ilor individuale se apreciaz\ uniformitatea lotului de
purcei la na[tere, `nsu[ire morfofiziologic\ foarte important\ pentru specia suine.
Intre greutatea corporal\ a purceilor la na[tere [i evolu]ia ulterioar\ a greut\]ii
corporale la diferite vrste este o corela]ie strns pozitiv\, coeficientul de corela]ie
(r) fiind de +0,83 (de la na[tere la vrsta la 21 zile).
- Cnt\rirea la vrsta de 21 zile se efectueaz\ individual la `ntreg lotul de
purcei apar]in\tor acelea[i scroafe. Pe baza greut\]ii totale a lotului se apreciaz\
capacitatea de al\ptare a scroafelor, `nsu[ire foarte important\ pentru aprecierea
animalelor de reproduc]ie.
Greutatea indivizilor la aceast\ vrst\ este, `n medie, de 4,5 kg. Cu aceast\
ocazie se determin\ [i num\rul de purcei. Uniformitatea greut\]ii corporale
individuale la aceast\ vrst\ ne confirm\ o bun\ capacitate de al\ptare a mamei.
- Cnt\rirea la `n]\rcare se efectueaz\, de asemenea, individual [i
constituie un indicator de baz\ `n estimarea evolu]iei ulterioare a dezvolt\rii
corporale. Vrsta la care se face `n]\rcarea difer\ de la unitate la unitate, cea mai
des `ntlnit\ fiind la 35 zile pentru unit\]ile de produc]ie [i la 42 zile la unit\]ile
produc\toare de material de pr\sil\. ~n sistem gospod\resc `n]\rcarea se mai face
[i la 56 de zile. Se determin\ [i num\rul de purcei `n]\rca]i, care este un element
de baz\ `n aprecierea fertilit\]ii femelelor de reproduc]ie.
- Cnt\rirea la intrarea `n testare se face individual la vrsta de 913 zile,
greutatea variind `ntre 20-25 kg, `n func]ie de ras\, sex [i condi]ii de furajare. De
men]ionat c\, greut\]ile corporale de peste 22 kg corelate cu dimensiunile mari de
lungime (a corpului [i a trunchiului) influen]eaz\ pozitiv calitatea carcasei la
animalele `ngr\[ate [i sacrificate, predominnd carnea `n detrimentul sl\ninei.
- Cnt\rirea la ie[irea din testare se face individual la vrsta de 1823
zile, cnd animalul posed\ cca. 90 kg. Pe baza diferen]ei dintre greutatea la ie[irea
din testare [i cea de intrare la testare se determin\ sporul de cre[tere `n greutate
vie, sporul mediu zilnic [i consumul de furaje/kg spor.
~n prezent, se determin\ numai greutatea individual\ la ie[irea din testare,
deci la vrsta de 1823 zile (lucrare care se efectueaz\ s\pt\mnal). Tineretul de
reproduc]ie se cnt\re[te `n continuare lunar, pn\ la intrarea `n efectivul matc\,
iar reproduc\torii adul]i anual. Porcinele supuse `ngr\[\rii se cnt\resc lunar, `n
grupe de 10-15 animale, pentru determinarea sporului de cre[tere [i justificarea
consumului de furaje.

35
b) Dimensiunile corporale se determin\ prin m\sur\tori la diferite vrste,
fiind obligatorii cele recoltate la ie[irea din testare [i anual la reproduc\tori (`n
lucr\rile de selec]ie).
Principalele dimensiuni corporale sunt: lungimea corpului, lungimea
trunchiului, `n\l]imile la greb\n [i la crup\, perimetrele fluierului [i ale toracelui,
precum [i adncimea toracelui. Pe baza lor se calculeaz\ [i se interpreteaz\ diferi]i
indicii corporali.
Toate datele cu privire la masa corporal\ [i dimensiunile corpului se
`nregistreaz\ `n registre [i eviden]e zootehnice (tehnica de lucru este prezentat\ `n
cadrul `ndrum\torului de lucr\ri practice).

3.1.2. Conforma]ia corporal\
Conforma]ia corporal\ constituie o alt\ `nsu[ire morfologic\ important\ [i
rezult\ din analiza regiunilor corporale, att separat\, ct [i a grupelor de regiuni
legate `ntre ele morfo-fiziologic, iar `n final se apreciaz\ armonia de ansamblu.
Aceasta `nsu[ire este `n strns\ leg\tur\ cu constitu]ia [i rezisten]a organic\ a
suinelor. Analiza se face prin aprecierea exteriorului, avnd la baz\ leg\tura
dialectic\ `ntre form\ [i con]inut. La suine, `nsu[i corpul animalului reprezint\
produc]ia principal\, ceea ce simplific\ mult aprecierea zootehnic\.
Conforma]ia corporal\ condi]ioneaz\ tipul morfologic al unei rase, iar `n
cadrul rasei a unor popula]ii sau linii la care se pot eviden]ia anumite forme de
produc]ie.
Aprecierea exteriorului se face, de regul\, la animalele `n stare de
`ntre]inere de reproduc\tor, deci la cele cu dezvoltarea bun\ a scheletului [i a
musculaturii, precum [i la cele s\n\toase.
~n ac]iunea de ameliorare trebuie s\ se ]in\ cont de `nsu[irile de exterior,
deoarece `n unele cazuri se pot semnala sl\birea constitu]iei. Cel mai tipic
exemplu `l ofer\ rasa Yorcul mic, ras\ foarte precoce, dar la care insistndu-se
unilateral pe ridicarea precocit\]ii s-a neglizat exteriorul, ducnd `n final la unele
defecte de conforma]ie (profilul capului ultraconcav, osatura prea fin\ [i rezisten]\
organic\ sc\zut\). Sl\birea constitu]iei, ca urmare a unei selec]ii unilaterale, a fost
sesizat\ [i `n cazul variet\]ii blonde din cadrul rasei Mangali]a. Ac]ionndu-se
prea insistent asupra `mbun\t\]irii precocit\]ii animalelor [i nelundu-se `n
considerare consecin]ele asupra conforma]iei corporale, s-a ajuns la sl\birea
considerabil\ a constitu]iei, materializndu-se prin apari]ia unor defecte de
aplomb [i chiar cu sc\derea rezisten]ei organice.

36
Studiul analitic al regiunilor corporale se face `n cadrul lucr\rilor practice;
`n cele ce urmeaz\ se vor face unele aprecieri generale ale conforma]iei, pe p\r]i
corporale.
Conforma]ia p\r]ii anterioare are importan]\ mai redus\, deoarece `n urma
sacrific\rii din aceasta rezult\ carne de calitate inferioar\ (la cap) [i medie (de la
gt). Carne de calitate superioar\ ne este oferit\ doar de [unca anterioar\, deci de
regiunile spetei [i bra]ului, precum [i de cea de la greb\n.
Studiul conforma]iei corporale a acestei p\r]i (`n special a capului) ne ofer\
date cu privire la ras\, dimorfismul sexual, precocitate, constitu]ie [i chiar asupra
st\rii de s\n\tate, indicndu-ne uneori [i condi]iile beneficiate anterior pentru
cre[tere.
~n general, la porcinele ameliorate [i perfec]ionate capul este mai redus ca
m\rime, cu regiunile frun]ii [i fe]ei mai largi [i cu profilul u[or concav.
Profilul ultraconcav nu este de dorit deoarece incomodeaz\ animalul la
prehensiunea hranei, `n respira]ie [i la p\[unat. Indivizii cu formele `nguste [i
ascu]ite ale oaselor capului nu sunt acceptate `n lucr\rile de selec]ie. De asemenea,
profilul drept nu este de dorit, aceasta indicnd primitivitate [i neameliorare, cu
excep]ia raselor Landrace [i Hampshire.
Urechile, prin portul [i m\rimea lor, constituie repere pentru `ncadrarea `n
rase sau grupe de meti[i, nepreferndu-se cele prea mari [i aplecate, deoarece
incomodeaz\ animalul la vedere.
Gtul trebuie s\ fie ct mai bine `mbr\cat `n mu[chi, nici prea lung, dar nici
scurt, iar `n sec]iune transversal\ s\ fie ct mai apropiat de forma cilindric\, sau
u[or eliptic\ (rasa Landrace posed\ gtul relativ lung [i u[or eliptic). Acesta
trebuie s\ fie prins corect de cap [i trunchi, f\r\ zone evidente de demarca]ie
(acestea indic\ gre[eli `n hr\nirea animalului [i sl\birea constitu]iei).
A[a dup\ cum s-a ar\tat capul [i gtul trebuie s\ fie ct mai reduse, `ns\ se
va avea grij\ ca prin selec]ie s\ nu se dep\[easc\ limitele fiziologice normale.
Regiunile spetei [i bra]ului, care formeaz\ [unca anterioar\, trebuie s\ fie
cu bazele anatomice normal dezvoltate, bine `mbr\cate `n mu[chi, iar direc]iile
membrelor anterioare s\ se `ncadreze `n liniile de aplomb normale.
Trenul anterior s-a redus considerabil, ca urmare a proceselor de selec]ie,
a[a `nct `n prezent acestea reprezint\ cca. 30% din greutatea corporal\, fa]\ de
70% ct se `nregistra la formele s\lbatice [i la unele porcine primitive (fig.13).
La trenul mijlociu se va avea `n vedere ca toate regiunile s\ fie mai lungi [i
largi, concurnd la forma de cilindru lung. Regiunile de pe linia dorsal\, s\ fie ct
mai bine `mbr\cate `n mu[chi, `n special regiunile spin\rii [i [alelor.


37
Profilul corpului, apreciat
prin configura]ia liniei superioare
(sau dorsal\), cuprinznd
regiunile greb\nului, spin\rii [i
[alelor, trebuie s\ fie drept [i u[or
ascendent, cu excep]ia unor rase
americane (Duroc, Hampshire [i
Chester-White) la care este
convex. Arcuirea liniei spin\rii,
dup\ selec]ionerii americani, este
o modalitate de alungire a
trunchiului.
Regiunile de pe linia
abdominal\ de asemenea, trebuie
s\ fie ct mai lungi [i largi,
pentru a oferi o baz\ suficient\
de prindere a ugerului.
La regiunea ugerului se

Fig.13 Evolu]ia conforma]iei corporale
la suine

vor analiza: num\rul de mameloane, distan]ierea acestora att `ntre rnduri ct [i
`ntre perechi, simetria [i conforma]ia (aprecierea f\cndu-se `n perioada de
al\ptare). Forma dorit\ a mameloanelor este de plnie bietajat\, iar la pip\it s\ se
simt\ aspectul buretos, care indic\ predominarea ]esutului glandular.
La trenul posterior se analizeaz\ cu aten]ie crupa [i [unca posterioar\, de la
care se ob]in cele mai mari propor]ii de carne de calitate superioar\. ~n general,
crupa trebuie s\ fie dreapt\, larg\ [i lung\, conforma]ie care ofer\ o baz\ mare de
prindere pentru musculatura regiunilor [uncii posterioare. {unca posterioar\,
format\ `n principal din mu[chii fesei, coapsei [i gambei, trebuie s\ fie larg\,
convex\ [i descins\.
La membrele posterioare se va aprecia [i `ncadrarea lor `n linia de aplomb
normal\, precum [i `nclinarea optim\ a regiunii chi[i]ei, care sunt foarte
importante la reproduc\torii masculi.

*
* *

Studiul regiunilor corporale ne ofer\ date certe cu privire la conforma]ia
corporal\, din care cauz\ analiza trebuie s\ se fac\ cu mare aten]ie, ]inndu-se

38
cont de rasa apar]in\toare, de sex, de scopul produc]iei (rase materne [i rase
paterne) etc.
~n munca de selec]ie trebuie s\ se sesizeze din timp defectele de
conforma]ie care ar putea genera sl\birea constitu]iei animalului. Pentru
reproduc\torii masculi se va pune un mare accent pe regiunea testicular\, a
furoului [i a penisului, iar la femele pe integritatea ugerului [i a vulvei.

3.1.3. Constitu]ia suinelor
Constitu]ia suinelor este determinat\ de o serie de particularit\]i morfo-
fiziologice, fiind oglindit\ de dezvoltarea corporal\ [i de conforma]ie, ambele cu
influen]a asupra poten]ialului productiv [i a rezisten]ei organismului.
La suine `ntlnim patru tipuri constitu]ionale: fin\ [i robust\, ca tipuri dorite
[i debil\ [i grosolan\, ca tipuri nedorite. Desigur c\, uneori `ncadrarea nu este
strict\, indivizii avnd [i variante intermediare.
~n general, se prefer\ ca scroafele s\ apar]in\ la tipul constitu]ional fin sau
varianta fin\ spre robust\, iar vierii la constitu]ie robust\.
Constitu]ia fin\
Cuprinde suinele de reproduc]ie din rasele specializate pentru carne [i
bacon. Animalele se caracterizeaz\ prin cap mic, schelet fin, dar rezistent, corp
lung [i zvelt, iar musculatura este bine eviden]iat\.
Pielea este fin\, elastic\, bine vascularizat\, iar p\rul este sub]ire, lucios [i
uniform repartizat. Scroafele au prolificitatea [i capacitatea de al\ptare foarte
bune, cu instinctul matern pronun]at.
Vierii au un temperament vioi [i execut\ u[or monta.
Suinele cu constitu]ie fin\ se preteaz\ la `ngr\[area pentru carne [i mai ales
pentru bacon. ~n aceast\ categorie se `ncadreaz\ majoritatea exemplarelor din
rasele Landrace, Pitrain [i Landrace belgian.
Constitu]ia robust\
Cuprinde suinele de reproduc]ie ce se caracterizeaz\ prin corpul lung, larg
[i adnc, bine `mbr\cat `n musculatur\, exprimnd dezvoltare corporal\ bun\ [i
vigoare.
Scheletul este puternic [i foarte rezistent. P\rul este fin, lucios, dar mai des
dect la constitu]ia fin\ [i uniform repartizat. Pielea este destul de fin\, dens\ [i
elastic\.
Animalele au un temperament vioi, realizeaz\ sporuri mari de cre[tere `n
greutate vie [i valorific\ bine hrana. Scroafele sunt bune mame, cu prolificitatea,
capacitatea de al\ptare bune [i rezistente la exploatarea intensiv\.

39
Constitu]ia robust\ este dorit\ la suinele de reproduc]ie, `n special la vieri.
~n aceast\ categorie se `ncadreaz\ majoritatea indivizilor din rasele Marele alb,
Edelschwein, Yorkshire, Marele negru [i chiar Bazna.
Constitu]ia debil\
Suinele cu constitu]ie debil\ au dezvoltarea corporal\ insuficient\ `n raport
cu vrsta. Debilitatea este o consecin]\ a condi]iilor nefavorabile de mediu ce au
ac]ionat de-a lungul mai multor genera]ii, al\turi de o selec]ie gre[it\ [i uneori de
men]inerea la reproduc]ie a unor indivizi cu grade ridicate de consangvinizare.
Este o exagerare a constitu]iei fine [i se caracterizeaz\ prin conforma]ie
lipsit\ de armonie; trunchiul, de[i lung, este `ngust [i lipsit de adncime.
Scheletul este slab dezvoltat [i lipsit de rezisten]\, iar membrele sunt
dispropor]ionat de lungi [i cu defecte de aplomb.
Capul este lung [i usc\]iv, cu prindere defectuoas\ de gt. Pielea este prea
sub]ire [i lipsit\ de elasticitate, iar p\rul este rar, f\r\ luciu [i neuniform repartizat
pe suprafa]a corpului. Scroafele au prolificitatea redus\, capacitatea de al\ptare
mic\ [i cu instinctul matern slab eviden]iat. Exemplarele se exclud de la
reproduc]ie, deoarece sunt lipsite de rezisten]a organic\, iar produ[ii realizeaz\
sporuri mici [i valorific\ slab hrana.
Constitu]ia grosolan\
Animalele din aceast\ categorie au o dezvoltare corporal\ aparent bun\ `n
raport cu vrsta, `ns\ la un examen mai atent se constat\ c\ posed\ corpul
`mp\stat, scheletul grosolan [i lipsit de rezisten]\. ~n general oasele sunt
voluminoase, `ns\ f\r\ rezisten]\ pe m\sura volumului lor.
Capul este mare (voluminos) [i nu exprim\ fidel rasa [i sexul, iar pielea este
mai groas\ [i cu ]esut conjunctiv abundent, p\rul este lung, gros, f\r\ luciu [i
neuniform repartizat pe corp.
Temperamentul este limfatic: vierii execut\ greu monta [i dau sperm\ de
calitate slab\, iar scroafele au prolificitate sc\zut\ [i nu sunt bune mame (adesea
strivesc purceii).
Gr\sunii supu[i `ngr\[\rii dau rezultate slabe: valorific\ slab hrana, iar
carcasele sunt necorespunz\toare. Animalele se exclud de la reproduc]ie, deoarece
toate aceste particularit\]i nu sunt favorabile `nsu[irilor productive. Din aceast\
categorie fac parte unii indivizi din rasele tardive, uneori [i cele din cele
ameliorate, eviden]iind faptul c\ tineretul nu a beneficiat de condi]ii normale de
cre[tere (`n special de alimenta]ie) pe parcursul mai multor genera]ii.


40
*
* *

Aprecierea tipului constitu]ional este o lucrare tehnic\ preten]ioas\, care
trebuie efectuat\ de cadre cu mult\ experien]\. ~n aprecierea `ncadr\rii animalelor
se va ]ine cont de ras\, sex, vrst\, starea de `ntre]inere [i de informa]ii asupra
tehnologiei de cre[tere aplicate (`n special alimenta]ia [i `ntre]inerea).
De men]ionat c\, tipul constitu]ional se poate `nr\ut\]i, `n condi]iile `n care
factorii de mediu sunt sistematic nefavorabili. ~n aceast\ situa]ie, organismul va
`ncerca s\ se adapteze, modificndu-[i intensitatea, ritmul [i amplitudinea
func]iilor vitale. La acestea se mai poate ad\uga [i selec]ia inadecvat\, de obicei
unilateral\ [i uneori chiar gradul de consangvinizare prea ridicat, toate aplicate `n
ac]iunile de ameliorare.
Pentru eviden]ierea acestor neajunsuri se impune reajustarea periodic\ a
sistemului de exploatare a reproduc\torilor, reexaminarea schemelor de
`mperechere [i de `mbun\t\]ire a alimenta]iei, precum [i analizarea periodic\ a
unor constante sanguine [i cariograme.

3.1.4. Tipurile morfo-productive la suine
Tipurile morfoproductive la suine sunt o consecin]\ direct\ a selec]iei, `n
urma c\reia s-au diferen]iat rase sau popula]ii specializate pentru produc]ia de
carne, pentru produc]ia de gr\sime [i mixte (de carne-gr\sime). Fiec\rei forme de
produc]ie ì corespunde o anumit\ conforma]ie corporal\.
La suine se disting patru tipuri morfo-productive: de carne, pentru bacon,
mixte [i de gr\sime.
Tipul morfo-productiv de carne
~n acest tip se `ncadreaz\ un num\r mai mare de rase specializate pentru
produc]ia de carne, caracterizndu-se printr-o dezvoltare corporal\ bun\, corp
lung [i cilindric.
Lungimea corpului dep\[e[te cu 15-20 cm perimetrul toracic. Trunchiul
este larg [i pu]in adnc. {uncile anterioare sunt largi, f\r\ a fi prea proeminente,
iar cele posterioare sunt bine dezvoltate [i descinse. ~n urma sacrific\rii rezult\
carcase de bun\ calitate, cu raportul carne-gr\sime net `n favoarea c\rnii, iar
randamentul este mare.
Animalele apar]in tipului constitu]ional robust sau fin [i temperamentului
vioi. Scroafele sunt bune mame, posed\ prolificitate [i capacitate de al\ptare bune.

41
~n ansamblu, suinele apar]in\toare acestui tip apar zvelte, viguroase [i cu un
format corporal dreptunghiular. Ca reprezentan]i se pot include, cu prec\dere rasa
Marele alb, precum [i rasele Marele negru, Duroc, Hampshire, Edelschwein etc.
Tipul morfo-productiv pentru bacon
Acest tip este o variant\ `mbun\t\]it\ a celui de carne [i ap\rut\ `n urma
selec]iei, caracterizndu-se prin alungirea trenului mijlociu [i dezvoltarea
exagerat\ a p\r]ii posterioare, a[a `nct animalele au o form\ de par\.
Corpul are forma de trapez, deoarece linia superioar\ este dreapt\ [i
ascendent\. Lungimea corpului este mai mare cu 20-25 cm fa]\ de perimetrul
toracic.
Capul este mic, membrele scurte, scheletul fin [i rezistent, ceea ce asigur\
un randament foarte bun la sacrificare. Corpul foarte lung [i bine `mbr\cat `n
mu[chi, precum [i dezvoltarea exagerat\ a [uncilor posterioare asigur\ o propor]ie
mare de carne `n carcas\ [i o gr\sime redus\ [i uniform\ a stratului de sl\nin\.
La toate animalele constitu]ia este fin\ sau o variant\ `ntre fin\ [i robust\.
~n aceast\ categorie pot intra Landrace, rasa Pitrain, precum [i meti[ii dintre
rasele Marele alb [i Landrace.
Tipul morfo-productiv mixt (de carne-gr\sime)
Suinele apar]in\toare acestui tip se caracterizeaz\, `n general, printr-un
format bine propor]ionat, apropiat de tipul de carne. Trunchiul este mai scurt, mai
larg [i mai adnc comparativ cu cel de carne, a[a `nct lungimea corpului este
aproximativ egal\ cu perimetrul toracic.
{uncile posterioare sunt mai pu]in dezvoltate dect la tipul de carne.
Constitu]ia este robust\, temperamentul vioi, rezisten]a organic\ mare [i o bun\
capacitate de aclimatizare.
~n aceast\ categorie intr\ rasele: Berk, Albul mijlociu, Bazna etc.
Tipul morfo-productiv pentru gr\sime
Se caracterizeaz\ printr-un format corporal scurt, adnc [i larg. Perimetrul
toracic este mai mare cu 5-10 cm fa]\ de lungimea corpului.
Linia superioar\ este convex\, iar cea inferioar\ l\sat\ a[a `nct trenul
mijlociu apare bine dezvoltat, concurnd la forma de butoi a trunchiului. Coastele
sunt scurte [i mult arcuite.
Sunt animale cu gtul scurt [i gros, crupa te[it\, [uncile posterioare pu]in
dezvoltate, uneori osatur\ pu]in rezistent\.
Prolificitatea este redus\, precocitate moderat\, temperament vioi [i o mare
rezisten]\ organic\. ~n aceast\ categorie intr\ rasa Mangali]a [i par]ial Micul alb.


42
*
* *

~n prezent se promoveaz\ la reproduc]ie indivizii cu tipul morfo-productiv
de carne [i pentru bacon, deoarece cererea de gr\sime este din ce `n ce mai redus\.
Tehnica `ncadr\rii animalelor dup\ tipurile morfo-productive se va face `n cadrul
lucr\rilor practice.

3.1.5. Particularit\]i de culoare
Culoarea la suine este o `nsu[ire morfologic\ ce constituie caracter de ras\,
cu implica]ii majore `n alegerea sistemului de exploatare, `nlesnind aprecierea
gradului de ameliorare [i cu influen]\ `n tehnologia prepar\rii carcaselor.
~n general, rasele cu culoare `nchis\ confer\ o rezisten]\ mai mare la
eritemul solar, `ns\ unele dau un aspect nepl\cut al carcaselor prelucrate termic
(aspectul cenu[iu al [oricului).
Culoarea alb\ (albinism) este `ntlnit\ la majoritatea raselor actuale [i
constituie un caracter dominant fa]\ de celelalte culori. Este preferat\ pentru
produc]ia de bacon, `ns\ favorizeaz\ insola]ia, iar animalele posed\, `n general, o
rezisten]\ organic\ mai redus\. Aceast\ culoare este `ntlnit\ la rasele: Marele alb,
Landrace, Edelschwein, Yorkshire etc.
Culoarea blond\ (ilucism) este determinat\ de prezen]a att `n piele ct
[i `n p\r a unor pigmen]i care protejeaz\ oarecum animalele fa]\ de razele solare.
Nu este dominant\ fa]\ de alte culori. Se `ntlne[te la Mangali]a blond\, la rasa
Lincoln etc.
Culoarea neagr\ (melanism) este determinat\ de predominarea
pigmen]ilor melanici att `n piele ct [i `n p\r. Animalele sunt rezistente la razele
solare, la condi]iile vitrege de mediu [i chiar la boli, putndu-se exploata
economic pe p\[uni. Este dominant\ fa]\ de culoarea blond\ la unele rase.
Carcasele tratate termic au un aspect mai pu]in pl\cut, mai ales pentru produc]ia
de bacon. Se `ntlne[te la rasele Cornwall, Mangali\a neagr\, Berk (par]ial) etc.
Culoarea ro[ie prezint\ avantajele culorii negre, cu privire la insola]ie, `ns\
nu depreciaz\ aspectul carcaselor, deoarece pigmentul este termolabil. Este
recesiv\ fa]\ de culorile alb\ [i neagr\. Se `ntlne[te la rasele Duroc, Tamworth,
Mangali]a ro[ie etc.
Culorile b\l]ate (compuse ) sunt tipice la rasele de culoare neagr\ [i cu
bru alb, precum [i la cele cu pete negre pe un fond alb. Se `ntlne[te la rasele:
Hampshire, Wessex, Bazna (negru cu bru alb), Pitrain [i la multe rase moderne

43
americane. Sunt rezistente la eritemul solar, deci exploatabile `n unit\]ile
gospod\re[ti.
Culorile b\l]ate apar [i la meti[ii ce se ob]in prin `ncruci[area suinelor de
diferite culori, f\r\ `ns\ a afecta aspectul carcaselor.

*
* *

O alt\ `nsu[ire morfologic\ important\ este [i denti]ia la suine care ajut\ la
aprecierea vrstei prin num\rul, forma, apari]ia [i aspectul din]ilor.
De asemenea, glanda mamar\, prezint\ particularit\]i importante, precum [i
aparatul genital, tubul digestiv, unghiile etc.

3.2. ~nsu[irile fiziologice [i productive
~nsu[irile fiziologice ale suinelor prezint\ o serie de particularit\]i fa]\ de
celelalte animale de ferm\. Suinele se `ncadreaz\ `n categoria animalelor
omnivore, cu capacitate mare de `nmul]ire, cu o via]\ de grup, aclimatizabile `n
zone diferite, rezistente la interven]ii chirurgicale [i sensibile la boli infecto-
contagioase.
Suinele actuale se pot cre[te `n toate sezoanele anului (cu condi]ia ca
purceilor sugari [i celor `n]\rca]i s\ li se asigure condi]ii termice optime),
putndu-se adapta la exploatare intensiv\, specific\ unit\]ilor industriale.
Principalele particularit\]i fiziologice [i productive se vor analiza, pe scurt,
`n cele ce urmeaz\:
- Capacitatea de `nmul]ire
~n urma procesului de domesticire a disp\rut aproape complet activitatea
sezonier\ de reproduc]ie. La actualele rase de suine c\ldurile apar `n toate
sezoanele, cu aproximativ acea[i intensitate, a[a `nct fecunditatea scroafelor `n
perioadele r\coroase este foarte bun\, `ntre 90-96 %, dar se poate reduce `n
sezoanele c\lduroase [i `n condi]ii de exploatare intensiv\, pn\ la 75% ([i chiar
mai pu]in).
Perioada de gesta]ie este de 114-115 zile, fiind considerat\ relativ scurt\ [i
constant\, `ns\ perioadele de al\ptare [i de refacere se pot reduce considerabil,
ob]inndu-se u[or `ntre 2-2,2 f\t\ri pe an. La o f\tare se pot ob]ine 10-12 purcei,
ceea ce face ca anual o scroaf\ s\ fete 22-25 produ[i.
Ace[ti indicatori se pot `mbun\t\]i foarte mult `n cazul `n care scroafele [i
vierii sunt exploata]i na]ional, al\turi de practicarea `ns\mn]\rilor artificiale [i

44
utilizarea de aparatur\ modern\ pentru stabilirea momentului optim de
`ns\mn]are [i de diagnosticare timpurie a gesta]iei, precum [i de `ntre]inerea
individual\ a femelelor dup\ `ns\mn]are (pentru o bun\ nida]ie). Din acest punct
de vedere, efectivele de suine se pot reface `ntr-un interval de timp foarte scurt,
comparativ cu celelalte animale de ferm\.
- Precocitatea
La suine, precocitatea se apreciaz\ `n func]ie de 2 elemente: energia de
cre[tere [i valorificarea hranei. Energia de cre[tere la suine se manifest\ cu mare
intensitate; purceii `[i dubleaz\ greutatea la vrsta de cca. 2 s\pt\mni, iar pn\ la
cea de 8-9 luni `[i sporesc masa corporal\ de cca. 100 ori.
- Sporul mediu zilnic
Sporul mediu zilnic pn\ la vrsta de 30-35 zile, este de cca. 175 g, pe
perioada de cre[tere de cca. 300 g, iar la `ngr\[are `ntre 650-750 g.
De men]ionat c\, evolu]ia greut\]ii corporale pe perioada na[tere - vrsta de
45 de zile este influen]at\ de o multitudine de factori, de mare importan]\ fiind [i
sistemul de exploatare adoptat. A[a de exemplu, la purceii `n]\rca]i la vrsta de 45
zile, apar]in\tori raselor materne exploatate `n condi]ii gospod\re[ti se
`nregistreaz\ greut\]i corporale superioare fa]\ de exploatarea industrial\ (tab. 3).
Aceste date pledeaz\ pentru cre[terea gospod\reasc\ a viitorilor
reproduc\tori, cu condi]ia ca alimenta]ia [i microclimatul s\ fie asigurate la nivel
optim
Exemplarele `ngr\[ate se pot sacrifica la greutatea de 90-100 kg, greutate
care atinge la 6-7 luni.

Tabelul 3
Evolu]ia greut\]ii corporale a purceiilor `n func]ie de ras\
Marele alb
Vrsta Landrace Yorkshire
Cre[tere
industrial\
Cre[tere
gospod\resc\
Na[tere 1,280 1,140 1,110 1,320
5 zile 2,100 2,010 1,900 2,430
10 zile 3,200 3,120 2,800 3,500
21 zile 4,800 4,600 4,200 5,050
35 zile 6,900 6,750 6,500 7,060
45 zile 8,200 8,030 7,950 9,620
S.m.z. (g) 156 156 155 190


45
La vrsta de 7-8 luni suinele se pot utiliza la reproduc]ie, `n func]ie de ras\
[i sex; scrofi]ele se introduc la `ns\mn]are cnd greutatea corporal\ dep\[e[te
110 kg la rasele ameliorate [i la peste 90 kg la cele mai pu]in ameliorate, iar
masculii la 115-125 kg.
Valorificarea hranei este bun\, realizndu-se 1 kg spor de cre[tere `n
greutate vie, pe perioada `ngr\[\rii cu 3,5-4,5 UN, iar `n cea de cre[tere cu 2,1-2,8
UN. ~n cazul utiliz\rii de furaje combinate, consumul specific pe perioada
`ngr\[\rii, se poate reduce pn\ la 2,5-3,0 UN.
Suinele valorific\ foarte bine cerealele, unele reziduuri de la industria
alimentar\, pe lng\ masa verde, suculentele [i chiar reziduurile culinare. Din
punct de vedere al precocit\]ii suinele se `mpart `n 2 tipuri: tipul precoce (cu trei
subtipuri - foarte precoce, precoce [i semiprecoce) [i tipul tardiv.
Tipul precoce se caracterizeaz\ prin animale care realizeaz\ sporuri de
cre[tere `n greutate vie mari `ntr-o perioad\ scurt\ de timp [i cu consumuri
specifice reduse de furaje.
~n tipul foarte precoce intr\ rasele Landrace, Duroc [i Hampshire, iar rasa
Bazna `n tipul semiprecoce.
De men]ionat c\, unele rase `nregistreaz\ sporuri mari de cre[tere `ntre
anumite vrste dup\ care acestea scad sau stagneaz\.
~n consecin]\ la unele rase, greutatea de sacrificare economic\ este mai
redus\, uneori la 80-90 kg (la cele precoce [i foarte precoce).
Tipul tardiv este caracteristic raselor pu]in ameliorate [i a suinelor de
forma]ie veche (uneori [i primitive). Sunt animale cu trenul anterior dezvoltat, cu
corpul aplatizat lateral [i linia spin\rii convex\.
Sporurile de cre[tere sunt reduse, iar valorificarea hranei slab\. La acest tip
se includ rasele Stocli, Hanovra etc.

3.2.1. Temperamentul suinelor
Prin temperament se `n]elege modul cum organismul reac]ioneaz\ la
excita]iile externe, contribuind la integrarea animalului `n mediu. Temperamentul
mai indic\ [i intensitatea reac]iilor nervoase [i endocrine din organism. Cu ct
ansamblul acestor reac]ii [i r\spunsuri sunt mai armonios corelate, cu att
produc]iile ob]inute vor fi mai ridicate.
Temperamentul este influen]at de individualitate, de vrst\, de sex, de
s\n\tate, precum [i de gradul de ameliorare. Atitudinea omului fa]\ de animal are
influen]\ asupra stabilit\]ii temperamentului. Temperamentul se completeaz\ cu
comportamentul [i cu tipul constitu]ional.

46
La suine deosebim 3 tipuri de temperament: vioi, care este de dorit, iar cele
limfatic [i nervos sunt de nedorit.
Temperamentul vioi - `n aceast\ categorie intr\ animalele cu un sistem
nervos echilibrat, care realizeaz\ conexiuni nervoase stabile `ntr-un timp scurt [i
cu pu]ine repeti]ii. Stabilitatea reflexelor condi]ionate favorizeaz\ aplicarea unor
tehnologii moderne de `ntre]inere; la animale se realizeaz\ o ierarhie de grup
eficient\ f\r\ a se relua st\rile conflictuale.
Acest tip de temperament este caracteristic animalelor precoce [i cu
constitu]ie fin\ [i robust\. Vierii sunt activi, f\r\ dificult\]i de comportament,
execut\ u[or saltul montei [i se preteaz\ la recoltarea materialului seminal dac\ [i
animalele sunt manipulate corect.
Scroafele sunt bune mame, cu fecunditate [i prolificitate bune, cu capacitate
de al\ptare mare [i se las\ dirijate sau accept\ u[or diferite sisteme de `ntre]inere
(`n boxe comune [i individuale).
Suinele supuse `ngr\[\rii valorific\ bine hrana, depun sporuri de cre[tere
mari, asigurnd rentabilitatea sporit\.
Temperamentul limfatic - animalele de reproduc]ie din aceast\ categorie
nu sunt de dorit, deoarece nu realizeaz\ conexiuni nervoase stabile, cu toat\
str\dania depus\ de speciali[ti. Este caracteristic animalelor cu constitu]ie
grosolan\.
Vierii depisteaz\ greu scroafele `n c\lduri, execut\ cu dificultate saltul [i
actul montei [i ofer\ produc]ii reduse [i de calitate slab\ de sperm\.
Scroafele nu sunt bune mame, adesea strivesc purceii, cu dificult\]i de
sincronizare a parturi]iei [i secre]ia laptelui [i cu capacitatea de al\ptare redus\.
Descenden]ii au viabilitate sc\zut\, valorific\ slab hrana [i adesea nu men]in
curat\ pardoseala (spa]iul de odihn\), crend greut\]i specifice `n exploatare, mai
ales pentru asigurarea igieniz\rii - toate cu influen]\ negativ\ asupra rentabilit\]ii.
Temperamentul nervos - (sau dezechilibrat) - animalele din aceast\
categorie se exclud categoric de la reproduc]ie, deoarece pe fondul lor pot ap\rea
dificult\]i de comportament, care `n final se materializeaz\ prin vicii ascunse,
uneori instalndu-se starea de retivitate.
Sunt animale susceptibile la orice zgomot, contractnd adesea st\ri de stres.
Vierii sunt greu de dirijat, att la mont\ ct [i pentru recoltarea materialului
seminal.
Scroafele sunt fricoase, nelini[tite, strivesc purceii `n primele zile de la
na[tere [i au o capacitate de al\ptare fluctuant\.
Animalele se obi[nuiesc greu cu personalul de `ngrijire, iar prin
comportarea lor contribuie la generalizarea st\rii de nelini[te [i la restul animalelor

47
din box\. Supuse `ngr\[\rii, valorific\ slab hrana, depun sporuri mici `n greutate.
Sunt mereu `n c\utarea hranei, pe care o risipesc f\r\ motiv, indiferent de calitate.
Exploatarea acestor animale este cu totul nerentabil\. La primipare se poate
instala [i consumarea, dup\ f\tare, a propriilor purcei (la acest sindrom mai
contribuie [i al]i factori).

*
* *

Stabilirea temperamentului la suine este o ac]iune dificil\, preten]ioas\ [i
greu de realizat, pentru care ne sunt necesare informa]ii, precum [i o interpretare
corect\.

3.2.2. Comportamentul suinelor
Comportamentul reprezint\ o manifestare specific\ fiec\rui animal, ca
r\spuns la anumite evenimente ce au loc `n organism sau `n imediata lui apropiere.
~n mod practic, comportamentul se apreciaz\ prin nivelul r\spunsului individului
la satisfacerea sau nesatisfacerea cerin]elor specifice ale organismului, fiind `n
strns\ leg\tur\ [i cu temperamentul animalului.
~n cre[terea suinelor, comportamentul are o importan]\ foarte mare,
comparativ cu celelalte animale de ferm\, mai ales `n unit\]ile unde tehnologiile
de `ntre]inere prev\d efective mari `n box\ sau `n grup\, condi]ionnd `n mare
parte nivelul indicatorilor de produc]ie [i `n consecin]\, pe cei economici.
Pe zootehni[ti ì intereseaz\ mai mult implica]iile sale asupra produc]iilor,
[i `n func]ie de aceasta, de g\sirea unor posibilit\]i de dirijare `n exploatarea
reproduc\torilor, `n cre[terea tineretului [i `ngr\[area porcilor, ]innd cont de
avantajele poten]iale ale tipurilor de comportament.
Practica a demonstrat c\ orice `mbun\t\]ire a tehnologiilor de produc]ie
este `nsu[it\, sau acceptat\ u[or de c\tre suine, dac\ se ]ine cont [i de cerin]ele
minime ale organismului. ~n acest sens, exploatarea `n unit\]ile industriale a
suinelor, unde condi]iile de via]\ sunt sever artificializate, a impus cunoa[terea `n
am\nunt a comportamentului; studiile sistematice ne pot fi deosebit de utile `n
adoptarea solu]iilor tehnologice moderne.
Elementele care trebuie s\ fie luate `n considera]ie, cu implica]ii asupra
comportamentului sunt: aglomer\rile mari de animale, intensitatea mare a
zgomotelor, spa]ii foarte reduse (care uneori limiteaz\ mi[carea), microclimatul
dirijat, tratamente periodice, contactul relativ redus `ntre om [i animale, etc.

48
Cre[terea gospod\reasc\ (`n efective reduse) elimin\ o parte din aceste
neajunsuri, deoarece omul de]ine foarte multe informa]ii asupra comportamentului
fiec\rui animal, avnd posibilitatea satisfacerii lor.
Variabilitatea indivizilor asigur\ condi]ii pentru o selec]ie a suinelor [i `n
func]ie de comportament.
Tipurile de comportament la suine
Tipurile de comportament sunt diferen]iate, `n general, dup\ finalitatea lor.
Scott (1962) distinge la suine 9 tipuri de comportament, [i anume: alimentar, de
eliminare, sexual, maternal, de solicitare, conflictual (agonistic), de imitare, de
integrare `n mediu [i de investigare, la care Dr\g\nescu (1974) adaug\ [i al
10-lea tip, comportamentul anormal.
Comportamentul alimentar (sau de ingestie) se identific\ prin
manifest\rile caracteristice legate de prehensiunea hranei, de consumarea apei
(ad\parea), iar `n cadrul lor de: durat\, ordinea [i preferin]ele animalelor.
Comportamentul alimentar este precedat de comportamentul de investiga]ie,
specia bazndu-se pe un puternic sim] olfactiv.
Suinele sunt, `n general, animale lacome, care consum\ hrana `n cel mult 20
minute pe tain, desf\[urnd o activitate dinamic\ [i efectund `n mod pasiv o
omogenizare a componentelor. Se sesizeaz\ o aglomerare de indivizi la jgheab,
chiar dac\ este suficient front de furajare, pentru care se indic\ desp\r]irea pe zone
a acestuia. ~n mod normal, porcii consum\ mai `nti furajele [i apoi beau apa.
Gustul dulce al furajului stimuleaz\ consumul, `ndeosebi la purcei.
Cu ocazia furaj\rii [i ad\p\rii se stabile[te [i ierarhia de grup, avnd la baz\
interrela]ia de dominan]\-subordonare. Comportamentul alimentar poate fi alterat
de gre[eli `n `ntocmirea ra]iilor de hran\ [i de `ntrzierea administr\rii tainurilor,
determinnd agresivitate [i chiar caudofagie, cu consecin]e grave `n p\strarea
integrit\]ii corporale ale animalelor.
Comportamentul de eliminare este legat de manifest\rile specifice ale
defec\rii [i mic]iunii. ~n general, suinele sunt cele mai curate [i ordonate
mamifere, cu condi]ia s\ existe tehnologii adecvate de `ntre]inere [i o preocupare
minim\ din partea personalului de `ngrijire.
Pentru defecare [i urinare animalele prefer\ locuri mai retrase, mai
`ntunecoase [i umezite din cadrul boxei. Eliminarea se face, `n general, diminea]a
imediat dup\ scularea animalelor din box\. Spa]iul de odihn\ se poate p\stra curat
dac\ este `n permanen]\ uscat, dac\ condi]iile de microclimat sunt
corespunz\toare, dac\ `ngrijitorul a dirijat ini]ial animalele `n zona umezit\ a
gr\tarului [i dac\ organizarea interioar\ a boxelor este corespunz\toare [i

49
constant\ la categoriile anterioare (suzeta deasupra gr\tarului [i hr\nitorul `n zona
uscat\ [i compact\.
Comportamentul sexual se identific\ cu manifest\rile legate de apari]ia
c\ldurilor, de reflexul de `mbr\]i[are, de `mperechere etc. ~n general, masculii
caut\ femelele `n c\lduri, iar acestea se las\ c\utate [i accept\ monta numai `n
partea a doua a perioadei de c\lduri.
Introducerea unui mascul, chiar cu dezvoltarea corporal\ mai redus\, `n
boxa femelelor, nu conduce la apari]ia conflictelor. Introducerea unei scroafe `n
c\lduri `n boxa vierilor (aspect tehnologic rar `ntlnit) nu provoac\ conflicte, `ns\
conflictele se pot produce `ntre masculi, ca urmare a interesului pentru femel\.
Femelele `n c\lduri sunt mult agitate, capricioase, sar unele pe altele, iar
dac\ vierii sunt `n apropiere se aglomereaz\ pe latura boxei dinspre ace[tia. La
rasele perfec]ionate aceste manifest\ri sunt mult diminuate, fapt ce impune mult\
aten]ie din partea personalului [i folosirea aparaturii moderne pentru depistarea
fazei de estru.
Comportamentul maternal se refer\ la manifest\rile legate de alimenta]ia
sugarilor, de protejarea acestora fa]\ de du[mani [i fa]\ de condi]iile nefavorabile
de mediu etc. Scroafele cu temperament vioi sunt atente cu purceii pentru a nu-i
strivi, adunndu-i la nivelul ugerului sau a capului cnd este frig. ~n caz de pericol
mama se interpune `ntre purcei [i du[man.
Ordinea de supt se stabile[te `n 2-3 zile, num\rul zilnic de supturi este de
cca. 28 ori `n prima s\pt\mn\ [i se reduce la 15 `n a cincea s\pt\mn\. Prin
urmare, regruparea purceilor pe scroafe se pot face cel trziu a doua zi de dup\
f\tare, iar num\rul zilnic mare de supturi impune cazarea purceilor cu mamele lor
pe toat\ durata lacta]iei.
Gui]atul insistent al purceilor face ca scroafa s\ se culce `n decubit lateral,
dup\ `ndep\rtarea u[oar\ ale acestora pentru a nu-i strivi. Durata total\ a suptului
este de cca. 40 secunde, fiind anticipat\ de un masaj activ al purceilor asupra
mameloanelor. Temperamantele limfatic [i dezechilibrat ale scroafelor determin\
striviri de purcei, iar la unele primipare duce uneori pn\ la consumarea lor (nu s-
a stabilit o leg\tur\ `ntre consumarea placentei [i a purceilor proprii).
Comportamentul de solicitare se bazeaz\ pe emiterea de semnale sonore
pentru acordarea de ajutor [i se sesizeaz\ cu prec\dere la purceii sugari `n primele
zile de la na[tere, cu ocazia stabilirii [i `nl\tur\rilor de la sfrc. Cei `nl\tura]i de la
supt au un gui]at specific. Apropierea orei de supt, sau de administrare a tainului
preferat, intensific\ semnalele sonore. Pierderea sau separarea indivizilor de grup
determin\, de asemenea, intensificarea semnalelor sonore, mai ales `n primele
s\pt\mni de via]\.

50
Comportamentul agonistic este legat de ac]iunile ocazionale de atac, fug\
[i chiar de imobilizare a adversarului. Conflictele sunt generate, `n principal de
`mp\r]irea hranei, respectiv a frontului de furajare [i a zonei de odihn\, precum [i
a apari]iei unui individ str\in `n grup.
~n cadrul acelora[i grupe de indivizi nu se apeleaz\ la conflicte, dect foarte
rar; ele sunt de regul\ individuale, dar se pot [i generaliza. Lotiz\rile pe categorii
de vrst\, greutate corporal\, sex [i chiar tip comportamental elimin\ majoritatea
conflictelor, sau le diminueaz\ din importan]\. Conflictele au ca rezultat final
stabilirea ierarhiei de grup, ceea ce constituie un element pozitiv, deoarece nu se
mai reiau luptele; indivizii recunoscndu-[i superiorii nu se mai lupt\ [i deci nu se
mai cheltuie energia `n plus.
Agresivitatea instinctiv\ la suine este o reminiscen]\ ancestral\, putnd fi
atenuat\ prin selec]ie [i prin asigurarea de condi]ii optime de via]\. Din punct de
vedere comportamental, tipul agonistic nu are menirea ciment\rii ac]iunilor de
turm\ sau de grup, de[i prin activitatea celui mai puternic turma se mobilizeaz\
mai eficient la caz de nevoie (contra intrusului sau a du[manului).
Comportamentul de imitare este `n parte folositor, dar d\un\tor. Acest
tip de comportament se bazeaz\ mai mult pe sim]ul v\zului [i auzului - ambele
contribuind la stimularea reciproc\. Activitatea intens\ de hr\nire a indivizilor din
box\, stimuleaz\ consumarea furajului, chiar dac\ acesta nu este de calitate foarte
bun\. Mic]iunea [i defecarea indivizilor `n zona gr\tarului este preluat\ u[or de
majoritatea animalelor din grup. Introducerea `n lot a unui individ care este
obi[nuit cu utilizarea unei suzete contribuie la `nv\]area u[oar\ a celorlalte
animale. Ca manifestare nefolositoare este sesizat\ coudofagia, care se poate
extinde la toate animalele din box\, prin imitarea indivizilor care mu[c\, corelat\
cu perceperea gustului pl\cut al sngelui (consumat ini]ial involuntar).
Comportamentul de integrare este legat de c\utarea sau depistarea unui
nou mediu de via]\ mai propice [i care are ca scop evitarea suferin]elor, sau
reducerea pierderilor. Scroafele `n ultima parte a gesta]iei `[i caut\ locuri potrivite
pentru desf\[urarea normal\ a actului parturi]iei. Animalele bolnave, de
asemenea, caut\ locuri mai ferite de du[mani [i de ac]iunea intemperiilor.
Comportamentul de investiga]ie este legat de exploatarea unui
component pl\cut sau preferat din furaje, care de regul\ este [i deficitar.
Animalele se orientez\ cu ajutorul mirosului, auzului, auzului etc. Rmatul este o
manifestare specific\, fiind utilizat de c\tre porcine cu foarte mare intensitate.
Comportamentul anormal se datore[te alter\rii stimulilor normali, avnd
ca rezultat unele manifest\ri ciudate, cum ar fi: masturba]ia, homosexualitatea
etc. ~ntre]inerea `n grup a vierilor, precum [i unele gre[eli organizatorice `n

51
dirijarea vierilor la recoltarea spermei, pot determina apari]ia acestui tip de
comportament.
Toate tipurile de comportament au ca rezultat final tendin]a de a aduna
animalele `n grup (mai pu]in cel agonistic), fiind reunite `n comportamentul de
grup, care contribuie la consolidarea vie]ii de turm\.

3.2.3. Ierarhia de grup
Ierarhia de grup constituie o reminiscen]\ ancestral\ preluat\ de la formele
s\lbatice, transmis\ la porcinele primitive [i de dorit la rasele actuale fiind [i o
consecin]\ a vie]ii de turm\.
Ierarhia de grup are la baz\ starea de agresivitate, care la suine este destul
de eviden]iat\, comparativ cu celelalte specii de animale de ferm\; din acest punct
de vedere porcinele sunt `ntrecute doar de cini.
Comportamentul agonistic are o mare contribu]ie `n stabilirea ierarhiei de
grup, la indivizi sesizndu-se unele conflicte [i chiar lupte, cu origini instinctuale,
dar [i formate ulterior. La purceii sugari se observ\ c\, imediat dup\ f\tare, ace[tia
se lupt\ pentru sfrcurile cele mai bune (productive), de[i sunt suficiente `nc\
neocupate.
Via]a porcului crescut `n unit\]ile de tip intensiv-industrial, unde spa]iul de
odihn\ [i frontul de furajare sunt restric]ionate, iar num\rul de indivizi din lot, este
mare, a accentuat importan]a st\rilor conflictuale, finalizndu-se cu ierarhizarea
animalelor din box\.
Studiile efectuate asupra organiz\rii grupelor de porcine la `ngr\[at au
ar\tat existen]a unor ierarhiz\ri de diferite suite sau tipuri. Cea mai des `ntlnit\
este ierarhizarea linear\, `n care se disting animale dominante [i animale
dominate.
La suine ierarhia se stabile[te relativ u[or observndu-se cu ocazia
procur\rii [i consum\rii hranei.
Furajarea restric]ionat\ (pe baz\ de tainuri) gr\be[te stabilirea ierarhiei de
grup, comparativ cu hr\nirea la discre]ie.
Animalele dominante ocup\, de regul\, pozi]iile cele mai avantajoase `n
timpul hr\nirii fa]\ de cele dominate.
~n general, animalele cu dezvoltare corporal\ mai bun\ ocup\ unul din
locurile din vrful schemei ierarhice, `ns\ poate interveni [i agilitatea `n lupt\.~n
plan secundar, ierarhia de grup se stabile[te [i cu ocazia imp\r]irii spa]iului de
odihn\; animalele cele mai puternice ocupnd zonele cele mai prielnice [i invers.


52
Mirosul [i apoi
vederea au mare importan]\
`n recunoa[terea indivizilor
din grup. La suine s-a
stabilit c\ num\rul de
animale pe care `l poate
re]ine eficient un porc adult
este de cel mult 20. Pentru
atenuarea st\rilor conflictu-
ale, att ca num\r ct [i ca
importan]\, se indic\
lotizarea animalelor pe
categorii de vrst\ (greutate
corporal\), sex, comporta-
ment [i chiar provenien]\
(pe ct posibil de la acea[i
mam\).

I II III
Fig. 14 Exemple de suite ale ierarhiei de grup
(la porci gra[i)

~n practica zootehnic\ se recomand\ lotizarea animalelor odat\ cu trecerea
acestora la un nou sector de produc]ie, evitndu-se relotizarea, mai ales dup\
vrsta de 3 luni. ~n caz de for]\ major\, cnd se impune relotizarea porcilor gra[i,
animalele vor fi dirijate `n boxe nelocuite [i `n propor]ii aproximativ egale (dac\
provin din 2 boxe).
Introducerea unor indivizi str\ini, chiar cu dezvoltare corporal\ mai bun\
nu este indicat\, deoarece afecteaz\ ierarhia de grup. Izolarea temporar\ a unui
individ (porc la `ngr\[at) de grup poate fi de 25 zile cnd acesta este conduc\tor [i
de doar 3 zile cnd este situat la baza schemei ierarhice.
St\rile conflictuale sunt mult atenuate la rasele perfec]ionate fa]\ de cele
tardive. De asemenea, acestea sunt mai violente `ntre vieri, fa]\ de scroafe.
Scroafele [i scrofi]ele nu atac\ un vier, chiar dac\ acesta are o dezvoltare
corporal\ mai redus\. Prin urmare vierul `ncerc\tor se recomand\ s\ fie de aceea[i
dezvoltare corporal\, `ns\ poate fi [i ceva mai tn\r. Dup\ efectuarea montei sau
recoltarea materialului seminal, luptele scad ca importan]\, fapt pentru care se
indic\ ca toat\ grupa de vieri dintr-o box\ s\ fie dirijat\ `n acela[i timp la mont\,
sau recoltare.
Densitatea normal\ a animalelor `n box\ favorizeaz\ stabilirea [i
consolidarea ierarhiei de grup. Lini[tea `n cadrul grupei, sau a boxei, reprezint\ o
garan]ie a succesului pentru cresc\torii de porcine.
A A A
B
B B
C C D C D
D E E
E
F
F
F C
G
A
I Suit\ liniar\
II. Suit\ liniar\ dar
cu 2 porci (C [i B)
ocupnd pozi]ii
ierarhice similare
III. Suit\ liniar\ dar
cu rela]ii speciale
`ntre D [i B [i E [i B

53
Din punct de vedere zootehnic stabilirea ierarhiei de grup este de dorit,
deoarece se evit\ reluarea luptelor, care se soldeaz\ cu consumuri ridicate de
energie, deci de furaje `n plus. ~n multe situa]ii, st\rile conflictuale pot degenera `n
agresivitate anormal\ [i finalizat\ cu mu[carea cozii (caudofagie), sau urechilor.
~n acest sindrom sunt implica]i mai mul]i factori, prioritate avnd caren]ele `n
substan]e proteice [i minerale din ra]ie, `ns\ este favorizat [i de densitatea prea
mare `n box\, [trangul\ri `n administrarea furajelor [i a apei de b\ut, microclimat
deficitar, lipsa a[ternutului [i chiar plictiseala animalelor. ~n unit\]ile intensiv-
industriale o m\sur\ cu caracter paleativ este amputarea cozilor imediat dup\
na[tere, ac]iune contraindicat\ `n unit\]ile productive de material de pr\sil\.
De baz\ r\mne analizarea `n detaliu a cauzelor [i luarea de m\suri de
remediere `n cel mai scurt timp.

3.2.4. Stresul la suine
Stresul este un complex de modific\ri reactive nespecifice din organismul
animalului, de natur\ neuro-endocrino-metabolic\. Aceste m\suri sunt provocate
de solicit\ri ale mediului extern sau intern la care organismul mai `nti
reac]ioneaz\ apoi `ncearc\ s\ reziste [i s\ se adapteze la noile condi]ii.
Termenul este echivalent cu tensiune, `ncordare, efort de adaptare etc. De
men]ionat c\, stresul este adesea confundat cu cauzele provocatoare. Spunem c\
unui animal ì este frig `n loc de animalul este stresat din cauza frigului, sau
sufer\ din cauza acestuia.
Dup\ H.Selye, stresul este un proces de adaptare al organismului la
antagonismul dintre impulsurile provenite din mediul extern sau intern [i reac]iile
de ap\rare ale acestuia. Dup\ acest autor, stresul se poate asimila cu sindromul
general de adaptare (S.G.A.).
Datorit\ ac]iunii sale nespecifice, precum [i a modului de finalizare,
interpretarea stresului variaz\ `n func]ie de cel care `l apreciaz\. Astfel, pentru un
fiziolog stresul `nseamn\ un complex de modific\ri ce apar `n snge, limf\ etc, `n
urma unor agresiuni nedorite. Pentru un etolog se traduce mai mult printr-o
schimbare de comportament, ca urmare a modific\rilor mediului de via]\. Pentru
un specialist `n zootehnie, stresul determin\ sc\derea aparent nejustificat\ a unor
indici de reproduc]ie [i produc]ie, precum [i `nr\ut\]irea st\rii de s\n\tate, iar
cresc\torii de animale `l imput\ reac]iei animalelor la schimbarea alimenta]iei, a
condi]iilor de cazare, la transportul inadecvat, toate cu repercursiuni asupra
produc]iilor preconizate a se ob]ine.

54
Cauzele provocatoare de stres sunt urmarea unor factori de diferite origini [i
intensit\]i `n m\sur\ s\ declan[eze reac]ia organismului animal, prin perturbarea
echilibrului func]ional.
Factorii stresan]i care contribuie la perturbarea temporar\ sau definitiv\ a
echilibrului func]ional se pot clasifica `n ecologici, etologici [i tehnologici.
- Factorii ecologici induc starea de stres prin str\mutarea animalelor dintr-
o zon\ natural\ `n alta, unde temperatura este prea ridicat\ sau prea sc\zut\ fa]\
de cea ini]ial\ al\turi de iluminarea [i umiditatea atmosferic\ [i chiar a
specificului alimenta]iei naturale.
- Factorii etologici sunt cei care determin\ modific\ri de comportament,
imprimnd la animale st\ri de nelini[te, fric\, furie, etc. ca urmare a unor
interven]ii brutale, al\turi de nerecunoa[terea specificului rasei, a categoriei de
vrst\, a st\rii fiziologice, a temperamentului etc.
- Factorii tehnologici sunt implicate `n adoptarea pripit\ a unor solu]ii
constructive neadecvate, de gre[eli `n nutri]ie, `n `ntre]inerea [i `n exploatarea
animalelor. Sunt implicate urm\toarele: restric]ionarea prea sever\ a spa]iilor de
odihn\, schimbarea brusc\ a re]etelor de furaje, bruscarea animalelor la lotiz\ri
sau alte interven]ii (transport, castr\ri, individualiz\ri etc.), densit\]i prea mari `n
boxe, toate constituindu-se `n factori de stres ce se soldeaz\ cu `nsemnate reduceri
ale indicatorilor de produc]ie.
Asupra manifest\rilor [i dinamica stresului nu revenim, no]iunile intime
s-au studiat la Fiziologia animalelor. Reamintim doar c\, dup\ H. Selye,
declan[area reac]iilor de adaptare la stres se desf\[oar\ [i exteriorizeaz\ `n trei
faze (parcurse la disciplina de Fiziologie animal\) [i anume:
- faza de alarm\ cu etapele de [oc [i contra[oc;
- faza de rezisten]\ cu specificarea c\ animalele pot deveni debilitate sau
sensibile la infec]ii [i avitaminoze, dac\ aceast\ faz\ nu este dep\[it\
corespunz\tor;
- faza de epuizare poate fi o trecere direct\ din faza de alarm\, cnd se
`nregistreaz\ o pr\bu[ire total\ a organismului, sau prin faza de rezisten]\, cnd
animalele r\mn `n via]\ dar tarate, uneori sterile, iar urma[ii degenera]i.
M\surile de prevenire a stresului
M\surile de prevenire sunt multiple, `ns\ au prioritate: cunoa[terea
fiziologiei suinelor, respectarea tehnologiilor de produc]ie `n func]ie de sistemul
de exploatare adoptat [i de]inerea unor date cu privire la temperament,
comportamant [i ale manifest\rilor individului `n cauz\.
Speciile cele mai sensibile la factorii de stres sunt, `n ordine descrescnd\:
p\s\rile, porcii, ovinele [i apoi celelalte specii de animale de ferm\, iar `n cadrul

55
raselor de porcine sunt sensibile cele perfec]ionate pentru produc]ia de carne
slab\ cum ar fi Pitrain, Landrace belgian etc (rasa Marele alb este destul de
rezistent\) [i mai rezistente cele pentru produc]iile mixt\ [i de gr\sime.
La porcine poate ap\rea sindromul P.S.E (palle soft and exudative), mai
ales la rasele specializate pentru produc]ia de carne (Pitrain, Landrace belgian
etc.) [i la grupele sanguine H [i E.
Aceast\ maladie este cunoscut\ [i sub denumirea de miopatie exudativ\ [i
depigmentar\ (P.S.E.) sau distrofie muscular\, fiind descris\ pentru prima dat\ `n
anul 1954, `n Olanda. Carnea P.S.E. poate ap\rea la carcasele porcinelor care au
suferit un stres `nsemnat. Porcinele sunt excluse de la reproduc]ie deoarece se
trensmite genetic, determinnd la descenden]ii `ngr\[a]i carcase cu carne moale,
exudativ\ [i cu pH redus.
Depistarea se face la vrsta de cca. 62 zile utilizndu-se testul halotan
(inhalarea timp de 3 minute a unui amestec format din oxigen [i anestezicul
halotan). ~n cazul lui H-pozitiv se instaleaz\ o stare de stres, materializndu-se
prin rigiditatea membrelor, cre[terea temperaturii corporale, apari]ia la suprafa]a
pielii a petelor ro[ii etc.

Fig. 15 Aspecte ale unui mu[chi normal (a), P.S.E. (b) [i D.F.D. (c)

a b c

56

CAPITOLUL 4

PRODUC}IILE SUINELOR {I EVALUAREA LOR

Ponderea c\rnii ob]inute din sacrificarea suinelor trebuie s\ fie, `n condi]iile
]\rii noastre, `ntre 40-45% din totalul produc]iei de carne. La carcasele de suine
provenite din animale corect `ngr\[ate se are `n vedere atingerea [i chiar dep\[irea
propor]iei de 70% carne, din care macr\ peste 50%.
A[a cum s-a mai ar\tat, `n cre[terea suinelor produc]ia principal\ o
constituie carnea care este mult apreciat\ de c\tre consumatori, deoarece are o
valoare energetic\ ridicat\, este suculent\, fraged\ [i cu gust foarte pl\cut.
~n prezent, gr\simea de porc este `ncadrat\ la produc]ia secundar\, deoarece
este consumat\ de c\tre om `ntr-o propor]ie mai redus\ [i numai `n urma unor
prelucr\ri speciale. Cu toate acestea, sl\nina provenit\ de la suine este consumat\
cu pl\cere sub form\ prelucrat\, mai ales cea provenit\ de pe regiunile dorsale [i
din cea a pieptului.
Organele interne comestibile sunt `ncadrate la subproduse, al\turi de alte
p\r]i [i organe necomestibile.
~n cele ce urmeaz\ se vor trata, pe scurt, principalii factori care
influen]eaz\ nivelurile [i calit\]ile produc]iilor ob]inute de la suine, deoarece
ace[tia sunt implica]i `n alegerea sistemului de exploatare [i `n stabilirea
tehnologiilor de produc]ie, conform cererii pie]ii.
~n continuare, se vor prezenta principalele aspecte legate de necesitatea
aprecierii calit\]ii c\rnii [i gr\simii, specificndu-se metodele de determinare
utilizate pe animalele vii [i sacrificate, precum [i `mplica]iile tehnologiilor de
cre[tere asupra calit\]ii produc]iilor rezultate de la suine.
Eforturile cercet\torilor [i ale tehnologiilor adaptate sunt canalizate `n
direc]ia sporirii produc]iei de carne `n carcas\ (carne macr\ + oase) [i reducerii
gr\simii (sl\ninei+osnz\), precum [i a p\r]ilor cu carne de calitate medie, sau cu
propor]ii reduse de carne.

57
Din punct de vedere al calit\]ii c\rnii de suine, se prefer\ carnea slab\, cu
fibre musculare fine, u[or sau mediu marmorat\ cu gr\sime [i s\ provin\ de la
animalele tinere.

4.1. Factorii care influen]eaz\ produc]iile suinelor
Produc]iile suinelor sunt influen]ate de factorii de natur\ endogen\ [i
exogen\ (sau interni [i externi).

4.1.1. Factorii endogeni (sau interni)
~n aceast\ categorie intr\: rasa, vrsta, sexul, individualitatea, starea de
s\n\tate [i mai nou, gradul de consangvinizare.
Rasa are influen]a cea mai mare asupra produc]iilor ob]inute de la suine, `n
special asupra celei de carne. Rasele de suine care `n urma sacrific\rii ofer\
cantit\]ile cele mai mari [i de calitate superioar\ de carne sunt: Landrace, Duroc,
Marele alb, Hampshire, Yorkshire [i Pitrain. ~n mod curent, spunem despre o
carcas\ c\ este de calitate superioar\ cnd posed\ propor]ii ridicate de specialit\]i
[i de carne de calitatea I (mu[chiule]i, cotlete, jamboane [i spete) [i reduse de
sl\nin\.
~n contextul celor men]ionate mai sus, cu privire la calitatea c\rnii din
carcas\, Nedelciuc, V. [i colab. (1982) arat\ c\ dintre principalele rase care se
cresc la noi `n ]ar\ se remarc\ rasa Hampshire, al\turi de rasele Landrace [i
Duroc, att `n ceea ce prive[te propor]iile de carne ct [i calit\]ile acestora (tab.4).

Tabelul 4
Calitatea carcasei la unele rase de suine
(dup\ Nedelciuc, V. [i colab.-1982)
Specificare Landrace Yorkshire Marele alb Duroc Hampshire
Propor]ia de carne (%) 74,61 71,28 67,58 72,26 73,22
Grosimea medie a sl\ninii
dorsale (mm)
21,50 24,20 25,93 24,20 20,93
Propor]ia jamboanelor (%) 9,39 9,37 8,88 9,35 10,29
Propor]ia cotletului (%) 6,90 7,05 7,08 6,92 7,56
Propor]ia [uncilor
anterioare (%)
5,23 5,30 5,50 5,17 5,50

Propor]ii ridicate de carne `n carcas\ se ob]in [i de la meti[ii trirasiali
rezulta]i din `ncruci[\rea scroafelor F
1
(Landrace x Marele alb) cu vieri din rasele
Duroc sau Hampshire. Rezultate foarte bune se `nregistreaz\ [i de la meti[ii

58
tetrarasiali ob]inu]i `n unit\]ile industriale, `n care matca de reproduc]ie este
format\ din scroafe metise F
1
(Landrace x Marele alb) [i vieri meti[i F
1

(Hampshire x Pitrain sau Duroc).
~n cadrul unor experien]e efectuate de c\tre Halm\gean, P. [i colab. (1978)
se confirm\ superioritatea cantitativ\ [i calitativ\ a carcaselor ob]inute de la
meti[ii tetrarasiali, comparativ cu rasele parentale. De men]ionat c\, pentru
aspectul cantitativ general un rol hot\rtor l-a avut prolificitatea mare a scroafelor
metise, num\rul [i greutatea purceilor la `n]\rcare, precum [i capacitatea de
al\ptare a mamelor, care au pus la dispozi]ia cre[terii [i `ngr\[\rii un num\r sporit
de animale cu dezvoltare corporal\ bun\ (ca urmare a efectului de heterozis)
(tab. 5)

Tabelul 5
Rezultatele `nregistrate la meti[ii tetrarasiali, comparativ cu rasele parentale
(dup\ H\lm\gean, P. [i colab. - 1978)
Specificare
Meti[i
(LxMa)x(HxD)
Landrace Marele alb Duroc Hampshire
Prolificitate (cap) 10,22 9,40 9,61 7,10 6,66
Capacitate al\ptare (kg) 41,66 39,84 38,53 30,70 30,57
Purcei `n]\rca]i/ scroaf\
(cap)
8,92 7,96 6,97 5,90 5,43
Sporul mediu zilnic (g) 798 762 735 807 692
Grosimea medie a
sl\ninei dorsale (mm)
22,58 21,80 23,91 23,58 18,86
Carne rezultat\ la
sacrificarea lotului (kg)
499 423 346 322 270
Carne de calitate
superioar\ (kg)
319 267 217 199 178

La ridicarea produc]iei de carne au contribuit vierii meti[i F
1
dintre rasele
Hampshire [i Duroc, prin sporuri ridicate de cre[tere [i prin reducerea grosimii
stratului de sl\nin\. Nivelul produc]iilor individuale ob]inute de la suine sunt
influen]ate [i de randamentul la sacrificare, care variaz\ `ntre 70-85% (la rece);
acesta fiind mai mare la rasele Pitrain, Landrace etc. [i mai redus la rasele mixte.
Sexul are influen]\ asupra produc]iilor ob]inute de la suine att prin
sporurile diferen]iate de cre[tere `n greutate vie, ct [i prin calitatea carcasei. Se
constat\, `n general, c\ pn\ la vrsta de 6 luni, sporurile cele mai mari de cre[tere
se `nregistreaz\ la vieru[i, urma]i de masculii castra]i [i apoi de scrofi]e (tab. 6).
Pn\ la vrsta specificat\ mai sus, calitatea carcasei este, de asemenea, mai bun\
la vieru[i; la aceast\,categorie `nregistrndu-se [i cele mai reduse grosimi medii

59
ale stratului de sl\nin\ dorsal\. Peste aceast\ vrst\ propor]iile de carne de calitate
superioar\ sunt mai bune la scrofi]e.

Tabelul6
Influen]a sexului asupra produc]iilor la suine pn\ la vrsta de 6-7 luni
Specificare Sursa bibliografic\ Vieru[i
Masculi
castra]i
Scrofi]e
Sporul mediu zilnic (g)
M. DINU (1973);
I. DINU [i colab.(1981)
655
800
605
751
605
733
Grosimea medie a sl\ninei
dorsale mm (limite)
M. DINU (1973)
I. DINU (1981)
38,9
18,7
43,2
21,6
42,0
20,1

Vrsta influen]eaz\ produc]iile ob]inute de la suine, `n sensul c\ la
animalele tinere ([i cu greutate corporal\ mai mic\) acestea sunt mai reduse fa]\
de cele adulte. Produc]iile de carne [i gr\sime, `n valori absolute, cresc odat\ cu
vrsta, `ns\ propor]ia de oase scade (tab.7).}esutul muscular are o cre[tere relativ
constant\ pn\ la greutatea de 60-70 kg, `ns\ de la greutatea de 90 kg se
`nregistreaz\ depuneri mai mari de ]esut adipos.

Tabelul 7
Evolu]iile produc]iilor de carne, gr\sime [i oase
(dup\ Ostage, 1965)
Propor]iile (%) de:
Greutate corporal\ (kg) carne + gr\sime oase
25 67,61 10,08
60 74,12 7,65
90 77,22 6,99
110 78,86 6,42

Evolu]ia dimensiunilor corporale sunt `n strict\ concordan]\ cu vrsta
animalului; la suine identificndu-se, `n principal, 2 zone de cre[tere ale bazelor
anatomice, una pe direc]ia p\r]ii anterioare a bazinului, iar alta `ntre regiunile
spetelor (fig. 16).


60
De men]ionat c\, odat\ cu `naintarea
`n vrst\ [i cre[terea greut\]ii
corporale se `nregistreaz\ [i o sc\dere
constant\ a propor]iei de ap\ (tab. 8).
Cu toate acestea, `n condi]iile
]\rii noastre, greutatea eficient\ de
sacrificare variaz\ `ntre 101-120 kg,
`n func]ie de ras\ [i tehnologia de
`ngr\[are, cnd se `nregistreaz\ [i cele
mai convenabile randamente la t\iere.
Dup\ fiziologul englez
Hammond, substan]ele nutritive sunt
utilizate etapizat `n cursul ontogenezei
de c\tre organismul suinelor; mai `nti pentru dezvoltarea ]esutului nervos [i osos,
apoi pentru cel muscular [i `n final pentru cel adipos. Autorul arat\ c\, o protein\
de aceea[i calitate este utilizat\ mai `nti pentru elaborarea oseinei la purcei, apoi
a musculaturii la animalele `n cre[tere [i pentru depunerea de gr\simi (dac\ lipsesc
hidra]ii de carbon) la cele `n `ngr\[are, precum [i la cele adulte.

Tabelul 8
Compozi]ia chimic\ a corpului `n func]ie de vrst\
(dup\ Lagagheur, 1965 [i I.Dinu [i colab. 1981)
Perioada Vrsta (zile) Ap\ (%) Proteine (%) Gr\simi (%)
fetu[i la 30 zile 94,7 3,6 1,3
Prenatal\
fetu[i la 100 zile 85,3 9,1 1,3
na[tere 80,0 14,0 2,0
`n]\rcare 65,0 13,0 18,0 Postnatal\
110 kg greut.vie 51,5 11,5 35,0

Individualitatea -~n cadrul acelora[i rase sau popula]ii se constat\ indivizi
cu `nsu[iri productive superioare altora, de[i s-a beneficiat de acelea[i condi]ii de
hr\nire [i de `ntre]inere.
Aceast\ variabilitate a `nsu[irilor individuale se datore[te bazei genetice
diferite [i constituie baza selec]iei.

Fig. 16 Zonele [i direc]iile de
cre[tere la suine

61
Starea de s\n\tate - Acest factor influen]eaz\ `n mod direct produc]iile
ob]inute de la suine, `n sensul c\ la animalele s\n\toase se `nregistreaz\ sporuri
normale de cre[tere, iar la cele bolnave sc\deri `n greutate. Ca urmare, [i
produc]iile la sacrificare vor fi mai mari la animalele s\n\toase, fa]\ de cele
bolnave. La carcasele rezultate de la animalele bolnave se `nregistreaz\ uneori
propor]ii ridicate de gr\sime, iar carnea este f\r\ suculen]\ [i savoare, cu toate
m\surile ulterioare de finisare. Aceste animale, sub nici o form\, nu vor fi re]inute
la reproduc]ie, sau destinate pentru produc]ia de bacon.

4.1.2. Factorii exogeni (sau externi)
~n aceast\ categorie intr\ alimenta]ia, tehnologiile de `ntre]inere, sistemul
de exploatare, tehnologia de prelucrare a carcaselor [i transportul suinelor.
Alimenta]ia - Alimenta]ia este principalul factor exogen care influen]eaz\
nivelul [i calitatea produc]iilor ob]inute de la suine. Acest factor are implica]ii
majore, att asupra sporurilor de cre[tere `n greutate vie planificate, ct [i asupra
propor]iei de carne din carcas\, ambele influen]nd pozitiv rentabilitatea unit\]ii.
~n primul rnd ra]iile de hran\ trebuie s\ fie `ntocmite corect, `n
concordan]\ cu cerin]ele specifice ale categoriei de vrst\ sau greutate corporal\,
precum [i cu scopul produc]iei, sau destina]ia animalelor. Satisfacerea necesarului
de substan]e nutritive `n cele mai mici am\nunte contribuie la exteriorizarea la
maximum a poten]ialului genetic, inclusiv a vigorii hibride.
~n acest sens, se are `n vedere aplicarea unei alimenta]ii ra]ionale care a
oferit pentru rasa, metisul, zona de cre[tere [i sistemul de exploatare adoptat, cele
mai bune rezultate de produc]ie [i economice.
Administrarea unor ra]ii deficitare `n substan]e proteice determin\ ob]inerea
de carcase cu propor]ii ridicate de gr\sime, deci de calitate slab\.
Specialistul trebuie s\ pun\ `n balan]\ avantajele [i dezavantajele metodelor
de furajare, al\turi de tehnologiile de preparare, de administrare [i de distribuire a
furajelor `n func]ie de ras\, vrst\, scop de produc]ie etc.
A[a de exemplu, prin furajarea la discre]ie se asigur\, la porcii gra[i, cele
mai ridicate sporuri de cre[tere, dar nu [i ob]inerea de carcase de calitate. Aceast\
variant\ este indicat\ pentru categoriile de tineret sugar [i `n]\rcat, dar nu [i pentru
porcinele destinate produc]iei de bacon, la care trebuie s\ se utilizeze hr\nirea pe
baz\ de tainuri.
Forma de prezentare cea mai adecvat\ este de f\in\ cu granula]ie medie, iar
forma de administrate diferit\ de la o categorie la alta: uscat\ la tineret, umectat\
la porcii gra[i [i umed\ la scroafe.

62
Utilizarea `n hran\ a furajelor combinate, sub form\ de granule, este mai
avantajoas\ dect sub form\ de uruial\ sau f\in\. Reducerea con]inutului `n
celuloz\ brut\ a unor componente prin pr\jirea cerealelor, sau aplicarea altor
tratamente termice (fierbere, op\rire) stimuleaz\ la purcei palatabilitatea, al\turi
de cre[terea con]inutului `n vitaminele din complexul B.
Toate aceste m\suri au ca rezultat cre[terea sporului `n greutate vie [i
implicit ridicarea produc]iei de carne. Se va evita, pe ct posibil, utilizarea `n
re]ete a componentelor muceg\ite, care depreciaz\ calitatea carcaselor [i afecteaz\
starea de s\n\tate.
~n cre[terea gospod\reasc\, op\rirea [i chiar fierberea furajelor pentru
porcine se poate aplica mai u[or, fiind o ac]iune compensatoare a activit\]ii
casnice, determinnd sporirea valorii nutritive a amestecurilor. Produc]iile de
carne se pot spori [i prin utilizarea unor furaje neclasice, mai ieftine [i u[or de
procurat, ca: masa verde, cartofi, sfecl\ [i dovlecei - larg utiliza]i `n sistemul
gospod\resc, influen]nd pozitiv eficen]a economic\ a cre[terii reproduc\torilor [i
`n prima faz\ a `ngr\[\rii.
Tehnologia de `ntre]inere - ~ntre]ienerea suinelor are influen]\ asupra
produc]iilor prin alegerea solu]iilor adecvate cu privire la: num\rul de animale din
box\, a densit\]ii acestora, organizarea interioar\ a boxelor, perioadele de
sta]ionare etc. De pe fiecare m
2
spa]iu productiv construit trebuie s\ se ob]in\
anual cel pu]in 180 kg carne suine (exprimat\ `n greutate vie a animalelor
sacrificate).
Ad\posturile, prin solu]iile constructive, trebuie s\ asigure cele mai bune
condi]ii de microclimat. Cu ct aceste condi]ii de microclimat vor fi cuprinse `ntre
parametri optimi, cu att produc]iile de carne vor fi mai mari. Din acest punct de
vedere, temperatura la categoriile tinere are rol hot\rtor, al\turi de umiditate [i de
concentra]ia `n noxe. Neasigurarea temperaturii de 30-32C la nivelul cuibului de
purcei, `n primele ore de la na[tere, tareaz\ purceii pe toat\ perioada de cre[tere [i
`ngr\[are, deci reduce produc]iile de carne [i favorizeaz\ sporirea propor]iei de
gr\sime `n carcas\.
Exploatarea ra]ional\ - a reproduc\torilor are influen]\ hot\rtoare asupra
produc]iilor suinelor. Exploatarea intensiv\, bazat\ pe utilizarea ra]ional\ a
scroafelor [i a vierilor de reproduc]ie spore[te produc]ia de carne. De men]ionat
c\, de la fiecare scroaf\ trebuie s\ se realizeze anual 1700-1800 kg carne prin
produ[ii sacrifica]i (deci peste 20 purcei ob]inu]i [i peste 17 purcei `n]\rca]i).
Men]inerea st\rii de `ntre]inere bun\ a scroafelor pe perioada al\pt\rii duce la

63
ridicarea indicelui de utilizare, prin intrarea imediat\ `n c\lduri (`n 6-10 zile de la
`n]\rcare) [i dirijarea `n scurt timp la mont\.
Suprasolicitarea vierilor determin\ sc\derea capacit\]ii spermei [i `n final a
fecundit\]ii [i prolificit\]ii.
Tehnologiile de prelucrare a carcaselor - influen]eaz\ produc]iile la suine
prin randamentul la sacrificare, sau la t\iere. ~n cazul `n care suinele, dup\
sacrificare, sunt op\rite, randamentul este mai mare cu 4%, fa]\ de prelucrare prin
jupuire, deoarece pilea lipse[te din carcas\.
Suinele op\rite, ap\r]in\toare tipului morfoproductiv de gr\sime, au un
randament de cca. 81%, pe cnd cele de carne de 77%.
Prin aplicarea, tehnologiei de jupuire randamentul este de cca. 77% la cele
de gr\sime [i de cca. 73% la cele de carne.
Sistemul de exploatare adoptat - are influen]\ asupra produc]iei de carne
ob]inut\ `n condi]ii avantajoase `n sensul c\, animalele pigmentate se pot `ntre]ine
la p\[unat, iar cele de culoare alb\ `n spa]ii protejate. P\[unatul ra]ional, mai ales
pe lucerniere `n anul al III-lea , poate suplini cu pn\ la 20% din necesarul de
concentrate pentru `ngr\[area animalului, asigurndu-se [i o dezvoltare
armonioas\, deci carcase de calitate bun\ (cu predominarea ]esutului muscular).
Transportul - influen]eaz\ produc]iile suinelor, att prin randamentul la
sacrificare ct [i prin sc\derea greut\]ii corporale ca urmare a agita]iei [i oboselii
animalelor.
Transportul de lung\ durat\, pe distan]e mari [i `n mijloace neadecvate
determin\ sc\derea greut\]ii corporale. Sc\derea greut\]ii corporale pe timpul
transportului se denume[te calou. Caloul admis trebuie s\ se `ncadreze `ntre
anumite valori calculate `n func]ie de perioada de timp parcurs\ de la preluarea
animalelor [i pn\ la unitatea beneficiar\ (abator). ~nainte de sacrificare animalele
se ]in la diet\ timp de 10-12 ore, (administrndu-se numai ap\) pentru instalarea
st\rii normale [i golirea aparatului digestiv.

4.2. Aprecierea produc]iei de carne
Aprecierea produc]iei de carne la suine, se face att pe animalele vii ct [i
pe carcasele rezultate `n urma sacrific\rii indivizilor ale[i special; prin carne
`n]elegndu-se, `n general, carnea [i gr\simea.
Pe cresc\tori ì intereseaz\ cantitatea [i calitatea c\rnii, ce ce se poate
aprecia `nc\ din perioada de tineret pentru a se dirija tehnologia de `ngr\[are `n
cele mai bune condi]ii, conform scopului urm\rit.

64
Aprecierea produc]iei de carne pe animalele vii [i sacrificate intereseaz\
att pentru suinele destinate sacrific\rii ct [i cele destinate reproduc]iei.

4.2.1. Aprecierea produc]iei de carne pe animalul viu
Aprecierea calit\]ii carcasei pe animalul viu se face destul de greu, deoarece
corpul animalului este acoperit cu un strat de sl\nin\, neuniform ca grosime, iar
examinarea maniamentelor este destul de aproximativ\, fa]\ de celelalte animale
de ferm\. Pentru aprecierea produc]iei de carne [i a calit\]ii acesteia sunt `n uz
metode subiective [i obiective.
a) Metodele subiective se bazeaz\ pe aprecierea conforma]iei corporale,
adic\ a exteriorului. Pentru aceasta se procedeaz\ la analiza celor trei p\r]i
corporale, iar `n cadrul lor se apreciaz\ regiunile corporale care furnizeaz\ la
sacrificare carne de calitate superioar\ [i `n cantit\]i mari.
Pentru aceasta se examineaz\ cu aten]ie [uncile posterioare, precum [i
regiunile [alelor, spin\rii [i crupei, iar `n final [i [unca anterioar\. La aprecierea
[uncilor posterioare se va ]ine seama de convexitatea posterioar\, de descindere [i
de l\rgimea acestora (convexitatea bilateral\).
Spinarea [i [alele trebuie s\ fie lungi, largi [i bine `mbr\cate `n ]esut
muscular, pentru a se ob]ine, dup\ sacrificare, cotlete [i antricoate bine dezvoltate.
Examinarea va fi `nso]it\ [i de aproximarea greut\]ii corporale, care se va corela
cu dimensiunile de lungime, mai ales ale trunchiului.
Porcinele `ngr\[ate pentru produc]ia de carne au corpul [i implicit
trunchiul mai lungi, cu musculatura bine eviden]iat\ [i cu stratul de sl\nin\ mai
sub]ire [i mai consistent. Spata trebuie s\ se simt\ la palpare [i s\ se observe
mi[carea ei `n timpul deplas\rii animalelor. Coastele sunt mult alungite, pu]in
arcuite [i orientate posterior, concurnd la forma de cilindru lung.
Porcinele pentru gr\sime au corpul mai scurt, cu trunchiul adnc [i
acoperit cu un strat gros de sl\nin\. Se sesizeaz\ depuneri de gr\sime `n regiunea
jgheabului [i a gana[elor, iar coada este `nfundat\ `ntre fese. Animalele se mi[c\
mai greu, iar spetele nu au oscila]ii `n timpul mersului.
b. Metodele obiective se bazeaz\ pe recoltarea direct\ [i interpretarea unor
valori cu privire la masa (greutatea) corporal\ [i indirect dup\ grosimea stratului
superior de sl\nin\.
Masa corporal\ se determin\ prin cnt\rirea animalului, iar interpretarea
asupra cantit\]ii c\rnii se face `n func]ie de starea de `ntre]inere sau de gradul de
finisare a `ngr\[\rii, acestea bazndu-se pe unele corela]ii stabilite experimental,
`n func]ie de ras\, sex, starea de finisare [i specificul alimenta]iei. Greutatea final\
a porcinelor `ngr\[ate pentru carne trebuie s\ fie cuprins\ `ntre 101-120 kg; peste

65
aceste limite rezult\ propor]ii prea mari de gr\sime [i reduse de ]esut muscular.
Sunt unele rase care trebuiesc sacrificate la greut\]i mai reduse (de cca. 90 kg),
pentru a rezulta carne de calitate superioar\. La noi `n ]ar\ nu este permis\
sacrificarea porcinelor sub 70 kg.
Desigur, informa]iile asupra calit\]ii c\rnii sunt `nc\ destul de subiective.
Grosimea stratului de sl\nin\. ~ntre grosimea sl\ninei de pe linia
superioar\ a corpului [i procentul de gr\sime din carcas\ exist\ o corela]ie strns
pozitiv\. Determinarea grosimii stratului de sl\nin\ dorsal\ se efectueaz\, pentru
lucr\rile de selec]ie, la ie[irea din testare (la vrsta de 1823 zile), dar [i pentru
aprecierea evolu]iei stadiului de `ngr\[are pe animale vii destinate sacrific\rii.
Aceasta se efectueaz\, individual, pe linia superioar\ a corpului, `n mai
multe puncte deplasate cu 4-6 cm fa]\ de linia median\ (la greb\n, la spinare [i la
crup\, sau numai la spinare [i la crup\, conform tehnologiei actuale).
Sunt `n uz mai multe metode [i anume: metoda riglei gradate (a stiletului),
metoda electric\ sau a leanmetrului, metoda ultrasunetelor [i, mai nou, metoda
radiografic\.
Cea mai des utilizat\ este metoda care utilizeaz\ aparatele cu ultrasunete,
deoarece sunt u[or de aplicat, expeditive, nu depreciaz\ pielea, iar animalele nu
sufer\. Aceast\ metod\ este obligatorie pentru toate unit\]ile produc\toare de
material de pr\sil\, constituind baza aprecierii calit\]ii carcasei la viitorii
reproduc\tori, respectiv a propor]iei de carne din carcas\ [i contribuie la
calcularea pre]ului de vnzare-cump\rare.
O alt\ metod\ este r\spndirea `n serul sanguin a unor substan]e chimice
inofensive asupra fiziologiei animalului. Metoda este laborioas\, dar suficient de
exact\ `n privin]a proppor]iei de carne din corpul animalului viu.
Tehnicile de determinare se vor prezenta `n detaliu la lucr\rile practice.

4.2.2. Aprecierea produc]iei de carne dup\ sacrificare
Datorit\ faptului c\ dup\ sacrificarea suinelor, carcasele se pot supune unor
opera]iuni multiple, pentru m\surarea greut\]ii [i a dimensiunilor acestora,
subiectivismul este exclus aproape `n totalitate. Se men]ine termenul de apreciere
[i nu de determinare, deoarece cu toate m\surile luate, nu se poate separa cu
exactitate carnea de gr\sime sau de oase.
Conform metodologiei actuale, aprecierea produc]iei de carne la viitorii
reproduc\tori se face prin sacrificarea unui singur individ (mascul castrat sau
scrofi]\) din lotul de fra]i buni, iar rezultatele se atribuie ca performan]\ a
`ntregului lot. Pentru porcinele destinate `ngr\[\rii, de asemenea se sacrific\ un

66
num\r redus de indivizi din seria de `ngr\[are, `n func]ie de clauzele contractuale
(sau pe partizi de livrare pentru export).
Pentru ca datele recoltate `n urma sacrific\rii s\ poat\ fi prelucrate corect se
fac unele preziceri cu privire la tehnica ob]inerii carcaselor de la porcine [i
preg\tirii acestora.

Ob]inerea carcaselor
Prin carcas\ se `n]elege corpul animalului sacrificat, f\r\ organe interne [i
f\r\ extremit\]ile membrelor.
Sacrificarea cuprinde mai multe opera]ii, care se fac dup\ o anumit\
schem\ tehnologic\.
Ordinea opera]iilor pentru ob]inerea carcaselor este stabilit\ printr-o
tehnologie special\, care difer\ `n func]ie de scopul urm\rit [i se desf\[oar\ `n
spa]ii adecvate.
- Suprimarea vie]ii, care poate fi precedat\ de asomare (cu ajutorul unui
electroasomator aplicat `napoia urechilor timp de 2-3 secunde), urmat\ de
`njunghiere. ~njunghierea se face imediat, introducnd cu]itul `n vena jugular\ sau
`n cord. Dup\ aceast\ opera]ie se acord\ un timp pentru scurgerea sngelui
(colectarea lui).
- Depilarea [i jupuirea - poate fi precedat\ de recoltarea p\rului, mai ales
la rasele tardive. Depilarea se face prin op\rire `n ap\ `nc\lzit\ la 60-65C, sau
prin flambare, `n cuptoare speciale, ori cu ajutorul unei fl\c\ri active. Jupuirea se
face mecanic, dup\ care pielea deta[at\ se finiseaz\, `ndep\rtnd gr\simea
aderent\ prin r\zuire.
- Eviscerarea - presupune mai `nti atrnarea corpului cu capul `n jos,
fixndu-se de membrele posterioare cu ajutorul a 2 crlige `mbinate la o pies\ `n
form\ de T r\sturnat. Dup\ sec]ionarea abdomenului pe linia median\, se scoate
`ntreaga mas\ gastrointestinal\, `mpreun\ cu ficatul [i splina. Dup\ despicarea
toracelui pe linia sternului se scot [i celelalte organe interne.Toate organele se
separ\, iar de la ficat se `ndep\rteaz\ vezica biliar\. Despicarea carcasei se face pe
direc]ia coloanei vertebrale, cu ajutorul unui elctrofier\str\u, `ncep`nd de la baza
cozii spre cap. ~n unele situa]ii capul se deta[eaz\ de corp.
- Toaleta carcasei - se face prin fasonarea celor dou\ jum\t\]i, deta[ndu-
se buc\]ile care atrn\, `ndep\rtarea cheagurilor de snge, iar `n final se finiseaz\
depilarea capului, prin flambare etc.
- Examenul sanitar-veterinar - se face prin examinarea vizual\ a carcasei
[i organelor interne [i prin recoltarea de probe pentru laborator.

67
- Cnt\rirea - celor dou\ jum\t\]i de carcas\ se face cu ajutorul unor
cntare speciale, interpuse pe linia tehnologic\. Datele ob]inute pot fi utilizate
pentru calcularea randamentelor la t\iere care pot fi la cald, normal [i la rece, dup\
formula:
R(%) =
Gc x 100
Gv
, `n care
- Gc - greutatea carcasei dup\ 2, 6 sau 24 ore de la sacrificare (kg);
Gv - greutatea vie a animalului `nainte de sacrificare, dar dup\ diet\ (kg);

Metodele de apreciere a carcaselor
Pentru aprecierea carcaselor sunt utilizate mai multe metode, care se pot
grupa `n metode directe [i metode indirecte.
a. Metodele directe - se bazeaz\ pe tran[area [i degresarea total\ a
carcasei, urmat\ de separarea acesteia `n carne (carne + oase) [i `n gr\sime
(sl\nin\ + osnz\).
Dup\ cnt\rirea separat\ a c\rnii [i apoi a gr\simii se calculeaz\ raportul
sau propor]ia de carne/gr\sime. Metoda este precis\, dar solicit\ un volum mare
de munc\. Concomitent se separ\ [i por]iunile cu carne de calitate superioar\
(cotlet, antricot, mu[chiule], [unc\ posterioar\ sau jambon, [unc\ anterioar\ sau
spat\, etc.), calculndu-se diferite rapoarte sau procente.
b. Metodele indirecte - se bazeaz\ pe existen]a unor corela]ii pozitive sau
negative `ntre anumite dimensiuni ale carcasei [i propor]iile de carne, sau de
gr\sime ale acesteia.
Efectuarea m\sut\torilor pe carcase, ca de altfel [i tran[area acestora, se fac
dup\ 24 ore de la sacrificare, timp `n care sunt zvntate [i depozitate la
temperatura de 4C.
Pentru aprecierea carcaselor se utilizeaz\ 3 seturi de determin\ri:
dimensionale, gravimetrice [i planimetrice.
Dintre determin\rile dimensionale prezint\ importan]\ lungimea mare a
carcasei. Cu ct aceasta va fi mai mare cu at`t vom beneficia de cotlete [i
antricoate mai lungi. Diferen]ele reduse dintre lungimea mare [i lungimea mic\
ale carcaselor ne d\ garan]ia c\ `n aceasta exist\ mai mult\ carne de calitate
superioar\ [i mai pu]in\ de calitate medie (din regiunea gtului).
De asemenea, se prefer\ diferen]e reduse `ntre l\rgimea extern\ [i cea
intern\ a carcasei. Diferen]ele mari sunt mai mult pe seama stratului de sl\nin\,
deci `n carcas\ sunt propor]ii reduse de carne.

68
De mare importan]\ este determinarea [i apoi calcularea grosimii medii a
stratului de sl\nin\ dorsal\; cu ct valoarea medie va fi mai redus\ cu att carcasa
se va `ncadra la calitate superioar\, deci are mai mult\ carne.
{unca posterioar\ se apreciaz\ prin lungimea [i prin perimetrul jambonului,
iar `n unele situa]ii [i suprafa]a nucleului c\rnos din jambon.
Determin\rile planimetrice sunt utilizate pentru calcularea suprafe]ei
cotletului [i separat a suprafe]ei ochiului mu[chiului Longissimus dorsi.
O carcas\ de calitate superioar\ are [i partea c\rnoas\ din cotlet mare [i
gr\simea redus\, existnd o corela]ie strns pozitiv\ `ntre suprafa]a ochiului
mu[chiului [i propor]ia de carne din carcas\.
Pe baza datelor ob]inute se poate calcula [i raportul carne/gr\sime din
cotlet, raport care este corelat cu raportul carne/gr\sime din `ntreaga carcas\.
Datorit\ importan]ei determin\rii suprafe]ei ochiului mu[chiului
Longissimus dorsi, s-au preluat [i alte metode, numite liniare, cnd se iau `n calcul
dimensiunile desenului ochiului, precum [i metoda grilei cu puncte. Cea mai
precis\ metod\ este cea care utilizeaz\ planimetrul polar.
Tehnicile de lucru se vor parcurge la lucr\rile practice, inclusiv calcularea
[i interpretarea datelor.
Influen]a rasei sau grupelor de meti[i, a sexului, a greut\]ii corporale la
sacrificare, precum [i a st\rii de `ntre]inere (sau de `ngr\[are) asupra calit\]ii
carcasei se vor prezenta odat\ cu descrierea raselor.
Determin\rile gravimetrice se refer\ la cnt\rirea carcaselor [i calcularea
randamentelor. Randamentul la sacrificare poate fi la cald, "normal", la rece [i
comercial. Randamentul la rece este cel mai mic (cu cca.2,5%), iar cel comercial
cel mai mare, deoarece `n el sunt incluse [i organele comestibile.
De men]ionat c\, randamentul la rece la suine, este mai mare fa]\ de alte
specii, acesta fiind cuprins `ntre 70-85%, iar `ntre rase cele mai mari valori se
`nregistreaz\ la rasa Pitrain (cca.82%).
Raportul carne/gr\sime (c/g) se stabile[te calculnd ct\ carne revine la 1
kg de gr\sime. La rasele de carne raportul c/g poate fi de 3,5/1, pe cnd la cele de
gr\sime este de 1/1 [i chiar mai redus.
Raportul carne/oase se determin\ `n scopuri [tiin]ifice, cnd dup\ dezosarea
carcasei se face cnt\rirea oaselor [i separat a c\rnii [i a gr\simii. Valorile
calculate ne arat\ ct\ carne + gr\sime revine la 1 kg oase. Aceste valori difer\ `n
func]ie de ras\, finisarea `ngr\[\rii (vrsta [i greutatea la sacrificare), precum [i cu
al]i factori.

69
Red\m `n tabelul 9, influen]a greut\]ii la sacrificare asupra propor]iilor
p\r]ilor componenete ale carcasei, la rasa Marele alb, din care rezult\ c\ greutatea
optim\ de sacrificare este `n jur de 100 kg.

Tabelul 9
Principalele p\r]i componente ale carcaselorla rasa Marele alb
Greutatea Propor]ii (%) de:
(kg) Carne +g r\sime Oase Organe* Snge P\r
25 67,61 10,08 8,83 4,56 0,37
40 69,55 9,17 8,64 4,80 0,45
60 74,12 7,65 7,38 4,30 0,47
90 77,22 6,99 6,61 4,01 0,34
110 78,86 6,42 6,28 3,74 0,43

Not\* nu sunt incluse urechile [i organele genitale
Sistemul EUROP de `ncadrare `n clase a carcaselor provenite de la porcine
se face dup\ o gril\ de clasare, care are `n vedere propor]ia de ]esut muscular
(carne). Pentru aceasta se folosesc 5 clase de calitate, diferien]iate `ntre ele prin
cte 5 procente de ]esut muscular, `ntre limitele de 60% [i 40% (tab. 10).

Tabelul 10
Grila de clasare a carcaselor de porc `n ]\rile Uniunii europene (U.E.)
Clasa nou\ (dup\ anul 1987) Clasa anterioar\
Propor]ia (%) de carne `n
carcas\
EE EE peste 60
E E 55-60
U I 50-55
R II 45-50
O III 40-45
P IV sub 40

Propor]ia de carne se determin\ prin deta[area tesu]urilor musculare din
carcas\, `ns\ se poate aprecia [i cu ajutorul formulei:
Y = 57,399 - 0,33 x - 0,44 y + 0,193 z, `n care
Y = propor]ia de carne (%);
x = grosimea sl\ninei la mijlocul [alelor (8 cm fa]\ de linia median\);
y = grosimea sl\ninei `ntre a 12-a [i a 13-a vertebr\ toracal\ (6 cm fa]\ de
linia median\);
z = diametrul mu[chiului Longissimus dorsi `ntre a 12-a [i a 13-a vertebr\
toracal\.

70
Tran[area carcaselor
Tran[area carcaselor constituie o ac]iune important\ pentru aprecierea
acestora [i se face dup\ r\cirea celor dou\ jum\t\]i, separndu-se por]iunile pe
categorii de calitate, formate din regiuni sau grupe de regiuni corporale. Sl\nina
de pe partea dorsal\ [i de pe abdomen se deta[eaz\ separat, iar osnza se
recolteaz\ cu mare aten]ie.
~n categoria specialit\]i intr\ mu[chiule]ii (psoa[ii) [i cotletul, ambele
reprezentnd 8-10% din greutatea total\ a carcasei (tab. 11).

Tabelul 11
Tran[area por]iunilor din carcas\ [i `ncadrarea lor `n categorii de calitate
(dup\ Normele M.C.I. citate de S`rbulescu [i colab.-1977)
Categoria de
calitate
Denumirea
por]iunii
tran[ate
Limitele anatomice Baza osoas\
Mu[chiule] Mu[chii: psoas major, psoas minor [i iliacus Vertebrele lombare
Specialit\]i
Cotlet
Anterior: sec]iunea se face `ntre ultima vertebr\
dorsal\ [i prima vertebr\ lombar\; posterior,
sec]iunea trece printre ultima vertebr\ sacral\. La
separare o por]iune de fleic\ de maximum 2 cm
poate r\mne aderent\ la cotlet.

Ceafa
Anterior: sec]iunea se face la articula]ia occipitalo-
atloidian\; posterior, `ntre a 5-a [i a 6-a vertebr\
dorsal\; inferior, sec]iunea trece la nivelul treimii
superioare a coastelor (por]iunea posterioar\ a cefii).
Vertebrele cervicale, primele
5 vertebre dorsale; treimea
superi-oar\ a coastelor de la
acest nivel
Antricot
Anterior: sec]iunea se face `ntre a 5-a [i a 6-a
vertebr\ dorsal\. posterior, la nivelul ultimei coaste;
inferior, la nivelul treimii superioare a coastelor.
Vertebrele dorsale de la a 6-a
pn\ la ultima; treimea
superioar\ a coastelor la
acest nivel.
Calitate
superioar\
Jambon
Anterior, linia ce-l delimiteaz\ de cotlet [i fleic\;
inferior, articula]ia grasetului
Sacrum, oasele bazinului,
primele vertebre coccigiene,
femurul [i rotula
Spat\ Se deta[eaz\ de la torace, spat\ [i bra] Spata [i humerusul.
Fleica
Anterior, sec]iunea trece la nivelul ultimei coaste;
posterior, la linia fix\rii peretelui abdominal de bazin
[i femur; superior, limita inferioar\ a cotletului.

Pieptul
Anterior, extremitatea anterioar\ a sternului;
posterior, sec]iunea trece la nivelul ultimei coaste;
superior, limita inferior\ a antricotului
Sternul, trimea mijlocie [i
inferioar\ a coastelor
Calitate I
Rasoalele
Rasolul din fa]\: superior se delimiteaz\ la articula]ia
cotului, iar inferior la articula]ia carpian\;
Rasolul din spate: superior se delimiteaz\ la
articula]a grasetului, iar inferior la articula]ia
tarsian\.
Rasolul din fa]\: radius,
cubitus [i primul rnd de
oase carpiene.
Rasolul din spate: tibia [i
primul rnd de oase tarsiene.

~n categoria superioar\ intr\: antricotul, jambonul, spata [i ceafa, toate
`nsumnd cca. 55%, iar `n calitatea I intr\: fleica, pieptul [i rasoalele, reprezentnd
cumulat cca. 24%.
Capul [i picioarele intr\ la calitatea a II-a, sau `n categoria "al cincilea
sfert", al\turi de unele organe interne comestibile [i alte subproduse de abator.
Bazele osoase [i limitele anatomice se vor aprofunda la lucr\rile practice.

71
Propor]ia de carne (plus oase) din carcas\ la rasele specializate pentru carne
este cea mai ridicat\ (cca. 70%), fa]\ de cea la rasele mixte (cca. 58%) [i pentru
produc]ia de gr\sime (cca. 52%).
La porcinele specializate pentru produc]ia de carne, propor]iile de cotlet, de
jambon [i de spat\ (deci f\r\ ceaf\), trebuie s\ dep\[easc\ 42% din greutatea
carcasei. Dintre rasele specializate pentru calitatea superioar\ a carcasei se
deta[az\ rasa Hampshire, urmat\ de Landrace (tabelul 12), `n condi]iile sacrific\rii
la vrsta de 182 zile, la care se constat\ [i cele mai mari propor]ii de jamboane,
cotlete [i de spete [i reduse de gr\sime.

Tabelul 12
Unele elemente ale calit\]ii carcasei la principalele rase de carne
Greutatea: Propor]ia de: Grosimea
medie a
sl\ninei
dorsale
jambonului cotletului spetei carne + oase gr\sime
Rasa
(mm) (%) (%) (%) (%) (%)
Landrace 21,50 9,39 6,90 5,23 74,61 14,62
Yorkshire 24,20 9,37 7,05 5,30 71,28 16,76
Marele alb 25,93 8,88 7,08 5,50 67,58 20,06
Duroc 24,20 9,35 6,92 5,70 72,26 15,67
Hampshire 20,93 10,29 7,56 5,50 73,20 14,91

De men]ionat c\, aceste valori au fost `nregistrate la vrsta animalelor de
182 zile, la Sta]iunea de cercetare din localitatea Gorne[ti, att pe rase materne ct
[i paterne, beneficiind de acelea[i condi]ii de hr\nire [i `ntre]inere.

4.2.3. Calit\]ile c\rnii la suine
Calit\]ile c\rnii la suine se apreciaz\ prin determin\ri multiple ale
`nsu[irilor chimice, fizice [i organoleptice. Carnea la suine este un termen general,
care cuprinde ]esuturile muscular [i adipos al\turi de alte ]esuturi (oase, pile,
organe interne etc).
~n cele ce urmeaz\ se vor analiza compozi]iile chimice ale c\rnii [i gr\simii
la porcinele sacrificate la greutatea de cca 100 kg, cu unele interpret\ri ce se
impun `n func]ie de factorii care influen]eaz\ aceste produc]ii.
Cu privire la regiunea anatomic\ de provenien]\, prezent\m compozi]ia
chimic\ a principalelor ]esuturi, cu valorea energitic\ respectiv\ [i propor]iile
medii din carcas\ (tab. 13).


72
Tabelul 13
Caracteristicile ]esuturilor din carcasa suinelor (la 100 kg greutate vie)
Compozi]ia chimic\ (%) Valoarea
}esutul
Propor]ia din
carcas\ (%)
Ap\ Gr\simi Proteine Cenu[\
energetic\
Kcal/kg
Mu[chi 53,0 72,7 5,8 20,6 1,1 1694
Sl\nin\ 22,5 16,4 78,7 4,9 0,1 7693
Gr\sime
intern\
7,5 38,2 51,1 10,9 0,5 5425
Oase 9,0 43,0 12,9 19,3 24,8 2290
Piele 4,0 43,4 16,9 39,0 0,7 3764
TOTAL {I
MEDII
96,0 52,8 27,6 16,8 3,0 3534

Datele prezentate `n tabelul de mai sus sunt valori medii specifice
carcaselor provenite de la porcii `ngr\[a]i pentru carne, sco]ndu-se `n eviden]\
faptul c\ ]esutul osos [i chiar pielea au valori energetice superioare c\rnii, iar
gr\simea intern\ este mai bogat\ `n ap\, de peste 2 ori, fa]\ de sl\nin\ (deci
pentru conservare trebuie topit\).
a. ~nsu[irile chimice ale c\rnii
Valoarea nutritiv\ a c\rnii este influen]at\ `n mare m\sur\ de compozi]ia sa
chimic\.
Principalele componente chimice, sau substan]e nutritive, din carne sunt:
apa, proteinele, gr\simile, glucidele, substan]ele minerale [i vitaminele.
Compozi]ia chimic\ a c\rnii suinelor variaz\ `n func]ie de o serie de factori,
cum sunt: rasa, vrsta, sexul, starea de `ngr\[are (scopul produc]iei), hrana,
regiunea anatomic\ etc.
Apa - reprezint\ o component\ principal\ a c\rnii. Propor]ia acesteia
variaz\ `n func]ie de vrsta [i de starea de `ngr\[are.
La porcinele tinere, carnea con]ine propor]ional mai mult\ ap\ dect la cele
adulte, sau la cele `ntr-o stare mai avansat\ de `ngr\[are. ~n carnea rezultat\ de la
suinele `ngr\[ate pentru produc]ia de carne, apa se g\se[te `n propor]ie de cca.
73%, la cele `ngr\[ate mixt de cca. 65%, iar la cele pentru gr\sime de cca. 50%
(dup\ S`rbulescu, V. [i colab. 1982). Dup\ al]i autori, propor]ia medie de ap\ din
carne la vrsta de 6 luni, este de cca. 75%, (Nedelciuc, V. [i colab.1982) la rasele
[i meti[ii specializa]i pentru produc]ia de carne. Reducerea procentului de ap\ `n
finisarea `ngr\[\rii suinelor confer\ o mai mare conservabilitate c\rnii.

73
Proteinele din carne influen]eaz\ `n mare m\sur\ valoarea nutritiv\.
Con]inutul substan]elor proteice este direct propor]ional cu procentul de ap\ [i
invers cu starea de `ngr\[are. La suinele "grase" propor]ia de proteine din carne
este de cca. 15%, iar la cele "slabe" de cca.20%. La vrste mai precoce (la cca. 6
luni) propor]ia de proteine, este de cca. 23%, valoare `nregistrat\ la suinele
`ngr\[ate pentru carne.
Compozi]ia chimic\ a c\rnii de suine variaz\ `n func]ie de mul]i factori. ~n
tabelul 14, se prezint\ compozi]ia chimic\ `n func]ie de finisarea `ngr\[\rii
porcinelor, cu men]iunea c\ substan]a uscat\ din ]esutul muscular variaz\ `ntre 25-
40%, fiind format\ `n mare parte din proteinele de structur\ cu greutate
molecular\ mare (actina [i miosina), de albuminele din grupa miogenului
(mioglobina) [i pigmentul ro[u, ce d\ culoare c\rnii (chromoproteina) [i asigur\ o
rezerv\ de oxigen preluat\ de hematii, glicoproteine [i lipoproteine.

Tabelul 14
Compozi]ia chimic\ brut\ a c\rnii de suine `n func]ie
de starea de `ngr\[are
Propor]iile (%) de:
Valoarea
energetic\
Starea
de `ngr\[are
ap\ proteine gr\simi substan]e minerale Kcal/kg carne
"Slab\" 72,5 20,0 6,6 1,1 1.439
Pentru carne 68,0 19,0 12,5 0,5 1.941
Semigras\ 61,1 17,0 21,5 0,4 2.691
Gras\ 47,9 14,5 37,0 0,6 4,035

~n ]esutul muscular se g\sesc [i alte substan]e azotate neproteice, ca:
creatin\, creatinin\, carnozin\ etc. De men]ionat c\, valoarea biologic\ a
proteinei din carnea suinelor este determinat\ de con]inutul ridicat `n aminoacizii
esen]iali de cre[tere, precum [i de propor]iile lor. Proteina din carnea de suine, se
remarc\ prin con]inuturi ridicate `n valin\, arginin\, izoleucin\, metionin\, lizin\
etc, niveluri mai ridicate fa]\ de cele din carnea de la alte specii de animale
domestice.
Gr\simile (lipidele) din carnea de porc se g\sesc `ntr-o propor]ie mai mare
fa]\ de carnea provenit\ de la alte animale de ferm\, dar mai redus\ fa]\ de alte
alimente de origine animal\ (unt, brnz\ topit\, etc.). Raportat\ la substan]a
uscat\, propor]ia de gr\sime din carne este de 15-20%, iar raportat\ ca atare, `ntre
1,8-3,5%. Cele mai importante componente sunt gliceridele. Colesterolul este de

74
cca 3 ori mai redus `n gr\simea de porc dect `n unt (Popescu-Baran, [i colab.
1977).
Glucidele sunt `n cantit\]i mai reduse `n carnea de porcine, glicogenul fiind
forma principal\. Carnea proasp\t\ de porc con]ine, `n medie, 450 mg
glicogen/100 g, sau 4,5 g/kg carne.
Animalele tinere au un con]inut mai ridicat `n glicogen fa]\ de cele b\trne.
Timpul scurs de la sacrificarea animalului diminueaz\ con]inutul `n glicogen; pe
baza acestuia formndu-se acidul lactic, care influen]eaz\ pH-ul c\rnii.
S\rurile minerale sunt prezente `n carnea de porc `n propor]ie de cca.1%,
avnd importan]\ s\rurile de potasiu, de magneziu [i de sodiu [i propor]ii mai
reduse de alte elemente, dar edificatoare ca cele de fier, calciu, cupru, zinc etc.
Vitaminele se g\sesc `n propor]ii suficient de mari, mai ales cele
apar]in\toare complexului B:B
1
(tiamina), B
2
(riboflavina), B
3
(acidul pantotenic),
B
6
(piridoxina), PP (nicotinamida), acidul folic etc. Se g\sesc [i cantit\]i mari din
vitaminele A, D [i C.

*
* *

A[a cum s-a ar\tat, compozi]ia chimic\ variaz\ `n func]ie de o serie de
factori, `n care primeaz\ vrsta, starea de `ngr\[are, hrana etc. precum [i rasa,
sexul, tehnologia de cre[tere [i regiunea anatomic\.
~n concluzie, la suinele tinere carnea are un con]inut ridicat `n ap\, este
bogat\ `n substan]e proteice, dar s\rac\ `n gr\simi. Pe m\sura `naint\rii `n vrst\
scade propor]ia de ap\ [i de proteine, dar cre[te cea de gr\sime, conferindu-i
c\rnii fr\gezime, suculen]\ [i valoare energetic\ ridicat\.
Cu privire la influen]a rasei [i hranei asupra compozi]iei chimice a c\rnii,
Raicu, E. [i colab. (1969), arat\ c\ la rasa Marele alb propor]ia de proteine din
mu[chiul Longissimus dorsi este mai ridicat\ fa]\ de rasa Mangali]a, iar con]inutul
`n gr\simi este invers (tabelul 15). Aceia[i autori, mai arat\ c\, hrana influen]eaz\
compozi]ia chimic\ a c\rnii; propor]iile ridicate de porumb din ra]ie determin\
procente mai reduse de proteine [i ridicate `n gr\sime (din carne), cea ce ne face
s\ recomand\m procente reduse `n re]etele destinate finis\rii `ngr\[\rii suinelor, `n
special la cele specializate pentru carne [i bacon.


75
Tabelul 15
Influen]a rasei [i hranei asupra compozi]iei chimice a c\rnii
Con]inutul la 100 g substan]\ uscat\
Rasa
Propor]ia de
porumb din
ra]ie
(%)
Substan]\
uscat\
(%)
Proteine
(%)
Gr\simi
(%)
S\ruri
minerale (%)
45 24,55 89,33 6,19 4,48
60 25,52 87,11 8,70 4,19
Marele alb
75 25,87 85,78 8,97 4,25
45 24,87 79,83 17,01 4,06
60 26,78 73,70 22,10 4,20 Mangali]a
75 27,88 70,87 25,43 3,77

Nedelciuc, V. [i colab. (1982) analiznd calitatea c\rnii din Longissimus
dorsi, la mai multe rase de suine sacrificate la vrsta de 6 luni (182 de zile), g\sesc
`nsu[iri chimice diferite, cele mai bune fiind la rasele Duroc [i Landrace (tab.16)
`n privin]a con]inutului `n proteine a acestui mu[chi.

Tabelul 16
Calitatea c\rnii la unele rase de suine sacrificate la vrsta de 182 zile
(dup\ Nedelciuc, V. [i colab. 1982)
Propor]iile de substan]e nutritive (%) din carne
(Longissimus dorsi): Rasa
Ap\ Proteine Gr\simi
pH-ul c\rnii
Landrace 75,42 22,78 1,85 5,42
Yorkshire 75,50 22,60 1,89 5,47
Marele alb 75,13 22,62 2,26 5,47
Duroc 74,02 23,20 2,84 5,50
Hampshire 75,95 22,07 2,00 5,40

- pH-ul c\rnii depinde de cantitatea de glicogen transformat\ `n acid lactic
din momentul sacrific\rii. Carnea proasp\t\ dar maturat\ [i provenit\ de la
animalele tinere are o valoare pH `ntre 5,5-6,0, iar cea alterat\ `n jur de 6,6.

b. ~nsu[irile fizice [i tehnologice ale c\rnii
- Capacitatea de re]inere a apei reprezint\ for]a cu care proteinele din
carne p\streaz\ (sub ac]iunea unor agen]i externi) pe lng\ apa proprie [i o parte
din apa ad\ugat\. La suine, capacitatea de re]inere a apei este ceva mai mare dect
carnea de bovine, ovine [i p\s\ri. De asemenea, este mai mare la animalele tinere
[i la cele `ngr\[ate pentru produc]ia de carne, fa]\ de cele adulte [i
nerecondi]ionate.

76
- Capacitatea de hidratare constituie `nsu[irea c\rnii de a absorbi apa
atunci cnd este introdus\ `ntr-un lichid, dar nu [i de a o re]ine. Ca urmare are loc
o cre[tere `n volum [i `n greutate, `mbun\t\]indu-se fr\gezimea, datorit\ sl\birii
coeziunii fibrelor musculare.
- Culoarea poate varia de la roz-pal pn\ la ro[ie-`nchis\. Aspectul de
culoare roz-trandafirie este cel mai preferat, deoarece indic\ provenien]a de la
animale tinere [i s\n\toase. Carnea provenit\ de la animalele b\trne are o culoare
mai `nchis\, de ro[ie-roz.
Nuan]a culorii variaz\ [i `n func]ie de mu[chi: Longissimus dorsi are nuan]a
cea mai deschis\, iar mu[chiule]ii sunt de nuan]\ `nchis\. Intensitatea culorii este
dat\ de con]inutul `n mioglobin\ [i hemoglobin\, care sunt determinate, la rndul
lor, de ras\, vrst\, sex, alimenta]ie [i s\n\tate.
- Consisten]a c\rnii.
Carnea proasp\t\ [i "maturat\" are o consisten]\ elastic\, adic\ `n urma
ap\s\rii cu degetul urmele dispar repede. Carnea provenit\ de la animalele adulte
este mai consistent\ dect la cele tinere, iar cea "gras\" are o consisten]\ mai
redus\. Consisten]a c\rnii este influen]at\ de perselarea [i marmorarea acesteia. Se
prefer\ carnea care posed\ mu[chiul Longissimus dorsi slab marmorat,
acceptndu-se aspectul u[or [i moderat marmorat.

*
* *

c. ~nsu[irile organoleptice
Principalele `nsu[iri organoleptice ale c\rnii sunt: mirosul, gustul,
fr\gezimea, suculen]a [i aspectul.
- Mirosul [i gustul sunt influen]ate `n mare m\sur\ de calitatea furajelor
sau a componentelor din ra]ie, precum [i de sex.
Mirosul trebuie s\ fie pl\cut, atr\g\tor, iar gustul dulce [i u[or am\rui.
Pentru prevenirea mirosului nepl\cut a c\rnii provenite de la vieri se recomand\
castrarea `nainte cu 4-6 s\pt\mni fa]\ de sacrificare. ~n toate cazurile se evit\
`ntocmirea de re]ete cu propor]ii ridicate de f\in\ de pe[te, `n perioada de
recondi]ionare sau `n finisarea `ngr\[\rii.
- Fr\gezimea c\rnii este determinat\ de con]inutul acesteia `n ]esut
conjunctiv, de m\rimea [i fine]ea fibrelor [i fasciculelor musculare, precum [i de
con]inutul `n gr\simi. Carnea fraged\ se mastic\ [i se diger\ mai u[or, mai ales
cnd provine de la animalele tinere [i corect `ngr\[ate. Mu[chii psoa[i au o
propor]ie de ]esut conjunctiv mai redus [i nu prezint\ fascicule ter]iare, motiv
pentru care fr\gezimea [i suculen]a sunt deosebite.

77
- Suculen]a este determinat\ de abunden]a sucurilor pe care le cedeaz\
carnea `n timpul mastica]iei, avnd la baz\ con]inuturile mari `n ap\ [i `n gr\simi.
Carnea de suine este mai suculent\ dect cea de ovine sau bovine.

*
* *

- Miopatia exudativ\ [i depigmentar\, cunoscut\ [i sub denumirea de
P.S.E. (Pale soft and exudative) este `ntlnit\ la unele rase de suine specializate
pentru produc]ia de carne [i reprezint\ un sindrom sau o stare patologic\,
determinat\ genetic [i favorizat\ de unii factori de stres. Carnea rezultat\ se
caracterizeaz\ prin pH-ul redus, `ntre 4,9-5,4, con]inuturi sc\zute `n gr\simi [i
ap\, iar culoarea este roz-pal\ [i uneori spre alb. Carnea are o capacitate redus\ de
re]inere a apei.
Pe lng\ al]i factori, la animalele cu carne moale [i exudativ\, se mai
incrimineaz\ [i al]i factori secundari ca: [ocul de transport, oboseala, c\ldura
exterioar\ prea mare etc.
Depistarea indivizilor cu carne P.S.E. se efectueaz\ prin inhalarea unui
amestec de oxigen [i anestezicul halotan.
Dup\ Sellier, P. (1980) sensibilitatea fa]\ de anestezicul halotan este
guvernat\ de o singur\ gen\, a c\rei locus a fost denumit "Hal" [i poate fi ocupat
de gena "Hal
-
" sau de alela "Hal
+
". De men]ionat c\, "Hal
-
" este alela s\lbatic\, iar
Hal
+
constituie mutanta acesteia.
Deoarece un individ este purt\tor a dou\ locusuri "Hal" sunt posibile trei
genotipuri:
- Hal
+
/Hal
+
, deci testul H-pozitiv;
- Hal
-
/Hal
-
, deci testul H-negativ;
- Hal
+
/Hal
-
sau Hal
-
/Hal
+
, deci testul H-negativ.
De men]ionat c\ un individ cu Hal
+
/Hal
-
se poate recombina cu altul cu
Hal
+
/Hal
-
, din care ar putea rezulta Hal
+
/Hal
+
, deci cu H-pozitiv.

4.2.4. Calit\]ile gr\simii de porc
~n terminologia actual\ gr\simea este considerat\ un produs secundar.
Gr\simea de suine este utilizat\ `n alimenta]ia omului, fie sub form\ de
sl\nin\ preparat\, fie sub form\ topit\ deci, de untur\.
Sl\nina este utilizat\ foarte mult [i `n prepararea mezelurilor, `n propor]ii
variabile, dup\ sortimentul acestora (denumit\ [i sl\nin\ de "lucru") al\turi de
carnea de vit\ [i de porc.

78
~n industrie, gr\simea se poate utiliza la fabricarea s\punurilor [i intr\ `n
componen]a furajelor combinate pentru echilibrarea energetic\ a ra]iilor de hran\,
mai ales pentru tineretul de p\s\ri [i de porcine.
Compozi]ia chimic\ a gr\simii
Din punct de vedere chimic, gr\simile reprezint\ un amestec de esteri ai
glicerinei cu acizii gra[i satura]i [i nesatura]i ca:, stearic, oleic, linoleic, palmitic
arahidonic etc. (tab.17).
~n gr\simea de porc mai particip\, `n propor]ii reduse [i alte substan]e de
structur\ ca: fosfatide, lecitin\, vitaminele A,D,E, substan]e proteice, glucide,
substan]e minerale, pigmen]i etc.
~n organism gr\simele se formeaz\ pe seama lipidelor, glucidelor [i uneori
a proteinelor din hran\, `n urma unor procese biofizice [i biochimice ce se
desf\[oar\ la nivelul intestinului.

Tabelul 17
Compozi]ia chimic\ a gr\simii la suine
Acizi gra[i (principali) Procente medii (%) Limite(%)
Acidul oleic 48,50 47,4-49,8
Acidul stearic 12,31 11,7-13,8
Acidul linoleic 6,75 6,3-7,7
Acidul palmitic 2,56 2,1-2,9
Acidul linolenic 1,00 0,5-1,8
Acidul miristic 0,70 0,5-0,9

Propor]iile de acizi gra[i nesatura]i din gr\simea de porc sunt mai reduse, `n
compara]ie cu alte specii de animale de ferm\.

~nsu[irile fizice
Gr\simea de porc este de culoare alb\, iar dup\ sacrificare [i r\cire are o
consisten]\ tare.
Alimenta]ia influen]eaz\ `n mare m\sur\ consisten]a gr\simii: porumbul
determin\ o consisten]\ moale, iar masa verde, secara, orzul [i unele suculente,
determin\, `n general, o consisten]\ mai tare.
Greutatea specific\ variaz\ `ntre 0,915 [i 0,964, cu specificarea c\ propor]ia
mai ridicat\ de acizi gra[i nesatura]i m\resc greutatea specific\.
Temperatura de topire (lichefiere) variaz\ `ntre 28C [i 48C, iar de
solidificare `ntre 22C [i 32C; componentul principal care influen]eaz\ aceste
valori reprezentndu-l propor]ia de glicerin\ din gr\sime.

79
Gr\simea de porc este relativ rezistent\ la rncezire, dac\ este p\strat\ `n
vase `nchise, la temperaturi joase, ferite de lumin\ [i f\r\ un contact direct cu
unele metale.

4.2.5. Subprodusele ob]inute de la suine
Pielea rezultat\ la sacrificarea suinelor prezint\ importan]\ pentru industria
u[oar\, [i se `ncadreaz\ `ntre 3-5% din greutatea corporal\, `n func]ie de vrst\
(greutate corporal\), ras\, sex [i starea de `ngr\[are.
Din punct de vedere histologic, pielea este compus\ din trei straturi:
epiderm\, derm\ [i hipoderm\. La suine pielea este mai poroas\ [i cu mai mult\
gr\sime `n derm, fa]\ de cele de bovine [i ovine.
Calitatea pielii depinde de condi]iile de hr\nire, de `ngrijirea animalului, de
tehnica de jupuire, de starea de s\n\tate, precum [i de integritatea acesteia.
Pielea vierilor este mai dens\ dect cea a scroafelor, iar cea rezultat\ de la
animale tinere este mai pu]in dens\ dect la adulte. Pielea provenit\ de la animale
hr\nite ra]ional este mai elastic\ [i mai rezistent\, fa]\ de cele care nu au
beneficiat de condi]ii normale de alimenta]ie.
Dup\ sacrificare [i jupuire pielea se rade de gr\simea aderent\ [i se
conserv\, prin s\rare pe ambele fe]e, depozitndu-se `n spa]ii aerisite.
P\rul de porc se recolteaz\ de pe regiunile greb\nului [i spin\rii prin
smulgere, utilizndu-se pentru confec]ionarea de pensoane, perii [i pentru alte
scopuri (umplerea de saltele). Este foarte apreciat p\rul cu lungime de peste 10
cm, provenit de la rasele tardive (Stocli) [i cu grosimea `ntre 250-350 microni.
Dup\ recoltare [i por]ionare `n m\nunchiuri, acesta se usuc\ timp de 12 ore
la temperatura de 70C, dup\ care se sorteaz\ pe calit\]i.
Organele interne comestibile sunt `ncadrate, dup\ unii autori, la produse
secundare al\turi de gr\sime, iar dup\ al]i autori la subproduse. ~n aceast\
categorie intr\, `n ordinea preferin]ei pentru consumatori: creierul, ficatul, inima,
limba, rinichii, splina [i uneori pulmonii. De la un porc de 100 kg greutate vie
rezult\ cca. 3,3 kg organe interne comestibile, din care ficatul are cca. 1,4 kg,
inima cca. 0,3 kg, creierul cca. 0,25 kg etc (tab.18).
Aceste organe sunt dirijate `n alimenta]ia uman\ [i se consum\, `n special,
`n stare proasp\t\.
Sngele rezultat de la sacrificarea suinelor este foarte bogat `n proteine [i
reprezint\ cca. 3,5% din greutatea vie a animalului.
Sngele se recolteaz\ imediat dup\ `njunghiere [i se utilizeaz\ `n scop
alimentar (la prepararea unor mezeluri), `n scop farmaceutic (la prepararea de

80
seruri [i extracte antianemice) [i `n alte scopuri. Cea mai larg\ utilizare este `n
producerea f\inii de snge, care este deosebit de necesar\ `n echilibrarea proteic\
[i mineral\ a nutre]urilor combinate destinate tineretului aviar [i chiar suin.

Tabelul 18
Valorile ponderale (%) ale organelor interne la suinele
cu diferite greut\]i corporale
Greutatea la sacrificare (kg):
Organul 40 50 60 120
Inima 0.145 0.175 0.215 0.35
Ficatul 0.520 0.695 0.870 1.50
Rinichi 0.185 0.200 0.250 0.33
Pl\mni 0.475 0.630 0.715 0.88
Stomac (golit) 0.350 0.470 0.440 -
Intestine (sp\late) 1.140 1.400 1.450 -
Splin\ 0.450 0.550 0.850 -

Stomacul se folose[te ca membran\ natural\ pentru prepararea tobei, iar
din mucoas\ se extrage pepsina.
Intestinele sunt utilizate ca membrane naturale pentru mezeluri. Dup\
sacrificare se golesc de con]inut [i se spal\ foarte bine, inclusiv deta[area gr\simii
aderente.
Se conserv\ prin s\rare [i frig. Lungimea intestinelor este `ntre 20-23 m la
greutatea vie de 101-115 kg.
Glandele cu secre]ie intern\ sunt utilizate `n industria farmaceutic\
(tiroida, paratiroida, glandele suprarenale, hipofiza). Pe lng\ acestea se mai
utilizeaz\ `n scop farmaceutic ochii, ficatul, m\duva [i creierul, pl\mnii, bila [i
chiar placenta.

81

CAPITOLUL 5

RASELE DE SUINE

Formarea raselor de suine poate fi caracterizat\ ca un proces complex, cu
perioade mai mari de timp de trecere de la porcinele primitive la rasele de
forma]ie veche, cu perioade relativ scurte de timp la trecerea acestora la rasele
de forma]ie nou\ [i cu perioade scurte de timp de trecere la rasele perfec]ionate
actuale.
Num\rul raselor [i popula]iilor de suine este `n prezent destul de mare,
`ns\ importante sunt cca. 120, cu o r\spndire foarte variat\ `n diferite zone ale
Globului, predominnd `n ]\rile din emisfera nordic\.
Dintre ]\ri, un aport deosebit la formarea raselor l-a avut Anglia, pentru
Europa, China, pentru Asia [i Statele Unite ale Americii pentru continentul
american.
~n Europa, pe lng\ Anglia, contribu]ii importante le-au adus ]\rile:
Danemarca, Germania, Fran]a, Belgia [i altele.
~n procesul de formare a raselor s-a apelat, `ntr-o prim\ perioad\, la
`ncruci[area suinelor primitive din diferite zone, apoi la `ncruci[area raselor de
forma]ie veche cu popula]iile locale de suine, iar `n ultima perioad\ s-a recurs la
`ncruci[area dintre diferite rase, al\turi de selec]ia indivizilor cu `nsu[iri dorite [i
practicarea unei alimenta]ii adecvate.
Denumirea [i clasificarea raselor de suine au ap\rut ca o necesitate
obiectiv\, deoarece acestea trebuiau reperate u[or, iar `nsu[irile morfologice [i
productive difer\ foarte mult, secondate [i de unele particularit\]i biologice greu
de decelat.
Denumirea unor rase s-a f\cut dup\ ]ara care le-a creat (Chinezesc cu
masc\, Portughez\, Romnesc de carne), altele dup\ regiunea administrativ\
care [i-a adus contribu]ia la formarea rasei (Hanovra, Albul de Banat etc), iar

82
altele dup\ denumirea localit\]ilor unde s-au format [i le-au crescut (Napolitan\,
York, Bazna, Strei etc.).
~n unele situa]ii denumirea implic\ pe lng\ locul de formare [i principala
`nsu[ire (`n special morfologic\), cum ar fi: Yorkul mare, Albul de Chester,
Landrace belgian etc).
Clasificarea raselor de suine s-a f\cut dup\ mai multe criterii, ]inndu-se
cont de originea acestora, de unele caractere de exterior, de gradul de
ameliorare, de provenien]\ (pentru ]ara respectiv\), de scopul preconizat `n
schemele de `ncruci[are etc.
Clasificarea dup\ origine are `n vedere str\mo[ul rasei sau al popula]iei
(din mistre]ul european sau asiatic); cea dup\ unele caractere de exterior a avut
`n vedere culoarea, talia, lungimea corpului etc; cea dup\ gradul de ameliorare
se raporteaz\ la `nsu[irile productive prin care exceleaz\ (tardive sau precoce);
cea dup\ provenin]\ distinge suinele `n autohtone [i importate; cea dup\ scopul
preconizat `n cadrul schemelor de `ncruci[are, `n rase "materne" [i rase
"paterne"; iar cea dup\ tipul morfo-productiv, `n rase pentru carne, pentru
produc]ia de bacon, mixte [i pentru gr\sime.
~n majoritatea t\rilor, suinele se clasific\ dup\ provenien]\ [i dup\
importan]a lor pentru cre[tere, al\turi de unele `nsu[iri de exterior (`n special
dup\ culoare [i chiar dup\ forma [i portul urechilor).

5.1. Rasele de suine importate
Ponderea din efectivul total de suine din ]ara noastr\ `l de]in rasele
importate, acestea fiind procurate `ncepnd cu mijlocul secolului al XIX-lea, `n
scopul `mbun\t\]irii `nsu[irilor productive ale raselor [i popula]iilor indigene. ~n
ultimul timp, aceste rase sunt utilizate cu succes la ob]inerea de meti[i industriali
[i porci hibrizi pentru unit\]ile cu exploatare intensiv\.

5.1.1. Rasa Marele alb (Large White)
Rasa Marele alb s-a format `n Anglia, prin `ncruci[\ri complexe, `n
diferite etape, `ntre suinele locale engleze[ti [i rasele Micul alb, Essex,
Chinezesc cu masc\ [i Napolitan\.
Primele exemplare au fost prezentate `n expozi]ia din Windsor, `n anul
1851, de c\tre I.Tuley, sub denumirea de Yorkul mare.


83
Denumirea de Marele alb s-a atribuit `n anul 1868, dup\ stabilirea
standardului rasei, fiind considerat\ [i `n prezent ca rasa cea mai bine
consolidat\ genetic. Pe lng\ `ncruci[are, la formarea acestor rase s-au utilizat
selec]ia [i chiar consangvinizarea.
Datorit\ `nsu[irilor sale, rasa s-a r\spndit foarte repede `n multe ]\ri,
avnd o capacitate mare de aclimatizare. A contribuit la formarea multor rase,
din diverse ]\ri, cum ar fi: Landrace `n Danemarca, Edelschwein `n Germania,
Chester-White `n America, Alb ucrainian `n Ucraina etc, [i st\ la baza diverselor
scheme de `ncruci[are pentru producerea de meti[i industriali sau de hibrizi.
~n ]ara noastr\ a fost importat\ `n mai multe etape; primele exemplare
fiind v\zute la o expozi]ie agricol\ din Ia[i, `n anul 1865, sub denumirea de
Yorkul mare. ~n prezent, la noi `n ]ar\, are ponderea cea mai mare, de cca. 44%
din totalul raselor pure de suine.
Rasa Marele alb este de talie mare, cu masa corporal\ de asemenea mare,
robust\, de culoare alb\ [i cu conforma]ie corporal\ armonioas\. ~n\l]imea la
greb\n, la animalele adulte, variaz\ `ntre 85-90 cm, iar greutatea corporal\ `ntre
200-240 kg.
Capul este potrivit de mare, cu profil u[or concav, iar urechile sunt de
m\rime mijlocie, purtate `nainte [i u[or lateral. Trunchiul este lung, larg [i
adnc, iar spinarea, [alele [i crupa sunt lungi, largi [i bine `mbr\cate `n
musculatur\. Linia superioar\ este dreapt\, sau u[or l\sat\ la femele dup\ multe
gesta]ii.
{uncile posterioare sunt bine dezvoltate, iar membrele sunt puternice [i
f\r\ defecte de aplomb. Tipul morfoproductiv este de carne.

Fig. 17 Rasa Marele Alb
Prolificitatea este foarte bun\,
fiind de 11 purcei cu greutatea
medie la na[tere de 1,250 kg. La noi
`n ]ar\ prolificitatea medie la mai
multe ferme de selec]ie din cadrul a
12 ISCIP-uri a fost de 10,65 purcei,
din care 9,57 viabili.
Se `nregistreaz\ [i cazuri cu
15-20 purcei la f\tare, dar mai rare.
Fecunditatea este bun\, `ntre
85-90%, iar capacitatea de al\ptare
foarte bun\, `ntre 40-50 kg, cu o medie de 42,5 kg `n unit\]ile cuprinse `n
controlul oficial de produc]ie. Scroafele sunt bune mame, ducnd pn\ la

84
`n]\rcare 9,3 purcei, cu o greutate medie de 4,56 kg (vrsta de 35 zile).
Precocitatea este de asemenea foarte bun\; tineretul de pr\sil\ atinge greutatea
corporal\ corespunz\toare pentru reproduc]ie (110-120 kg) la vrsta de 8-9 luni.
La aceia[i vrst\, sau mai devreme, animalele se pot valorifica pentru sacrificare
(la 105-111 kg)
~n perioada de testare (91-182 zile), tineretul realizeaz\ un spor mediu
zilnic cuprins `ntre 620-660 g, cu un consum specific de concentrate situat `ntre
2,9-3,2 kg. Propor]ia de carne `n carcas\, la indivizii sacrifica]i la vrsta de 182
zile, este de 70% (inclusiv oasele), iar suprafa]a ochiului de mu[chi Longissimus
dorsi este `ntre 30-32 cm
2
.
Rasa Marele alb se cre[te cu rezultate foarte bune att `n sistemul
intensiv-industrial ct [i `n cel gospod\resc, valorificnd bine aproape toate
categoriile de furaje, inclusiv masa verde. ~n exploatarea pe p\[uni trebuie avut\
`n vedere sensibilitatea sc\zut\ a animalelor la razele solare [i la frig pentru
tineret.
~ncepnd cu anul 1958, `n ]ara noatr\, rasa a fost supus\ unor `ncruci[\ri
cu rasa Landrace `n scopul `mbun\t\]irii precocit\]ii, ducnd `n final la
impurificarea rasei, ceea ce a necesitat noi importuri de reproduc\tori din
Anglia, `n anul 1963.
Rasa Marele alb a fost utilizat\ la ameliorarea efectivelor locale de suine,
iar `n ultimul timp este introdus\ `n toate schemele de `ncruci[are `n vederea
ob]inerii meti[ilor destina]i `ngr\[\rii. Este `ncadrat\ `n categoria raselor
"materne care prin `ncruci[area cu rasa Landrace (de regul\ masculi), duce la
ob]inerea de scrofi]e metise F
1
. Aceia[i categorie de meti[i se preteaz\ la
ob]inerea baconului.

5.1.2. Rasa Landrace
Rasa Landrace s-a format `n Danemarca prin `ncruci[area suinelor locale
daneze cu mai multe rase albe, cu predominarea rasei Marele alb. Perioada de
formare a fost `ntre anii 1850-1907. La formarea acestei rase, pe lng\
`ncruci[are [i o selec]ia riguroas\ a exemplarelor, `n direc]ia produc]iilor de
carne, s-a ad\ugat [i o cre[tere dirijat\ a reproduc\torilor, utilizndu-se o
alimenta]ie bazat\ pe lapte ecremat [i furaje concentrate, `n care a predominat
orzul.
~n procesul de selec]ie s-a pus accent pe `mbun\t\]irea precocit\]ii [i a
calit\]ii carcaselor, urm\rindu-se alungirea corpului, dezvoltarea [uncilor
posterioare [i ridicarea propor]iei de carne de calitate superioar\, al\turi de

85
sporirea prolificit\]ii. ~n aceast\ ac]iune un rol `nsemnat l-a avut controlul dup\
descenden]i privind precocitatea [i calitatea carcasei, Danemarca `nfiin]nd `nc\
din anul 1899 primele sta]iuni de control pentru suine.

Fig. 18 Rasa Landrace
Suinele din rasa Landrace
sunt de talie mijlocie spre mare,
`ns\ cu lungimea corpului foarte
mare, `ntre 160-180 cm. Corpul
este zvelt, sub form\ de par\ [i
cu constitu]ie fin\. Animalele
sunt de culoare alb\, cu
`mbr\c\mintea piloas\ nu prea
abundent\ [i pielea sub]ire.
Capul este relativ mic, cu profil drept, cu urechile mari [i aplecate (blegi).
Gtul este lung [i u[or turtit lateral. Trunchiul este foarte lung, ca urmare a
prezen]ei a 1-2 vertebre [i deci perechi de coaste `n plus. Adncimea toracelui
este relativ redus\. Crupa este lung\, larg\ [i bine `mbr\cate `n musculatur\, iar
[uncile posterioare sunt convexe, largi [i descinse.
De men]ionat c\, `n\l]imea la nivelul crupei, este mai mare cu 3-4 cm fa]\
de cea de la greb\n.
Membrele au osatura fin\, dar suficient de rezistente. Prolificitatea este
bun\, de 10 purcei, din care se `n]arc\ 8-9, iar capacitatea de al\ptare a
scroafelor este foarte bun\, `ntre 42-45 kg. ~n unit\]ile controlate oficial din ]ara
noastr\, prolificitatea medie a fost de 9,7 purcei, iar capacitatea de al\ptare de
42,5 kg.
Precocitatea este foarte bun\; tineretul de pr\sil\ atinge la vrsta de 8 luni
`ntre 115-130 kg, putnd fi dirijat la reproduc]ie. Sporul mediu zilnic, `n
perioada de testare, variaz\ `ntre 635-670 g, cu un consum specific `ntre 2,8-3,1
U.N.
Calitatea carcasei este foarte bun\; la vrsta de 182 de zile, grosimea
medie a sl\ninei dorsale este de cca. 25 mm, iar propor]ia de carne (macr\) de
cca. 70%, cu un raport carne/gr\sime de 2,3:1.
De men]ionat c\ la nivelul anului 1978, la rasa Landrace de origine
olandez\, grosimea stratului de sl\nin\ dorsal\ varia `ntre 19,1 mm la scrofi]e [i
22,6 mm la masculi, iar propor]ia de carne macr\ `n carcas\ de 71,0%.
PEDERSEN, O.K. (1979), analiznd rezultatele din sta]iunile de testare din
Danemarca, arat\ c\, la masculi, sporul de cre[tere era de cca. 885 g, iar

86
suprafa]a ochiului de mu[chi de 37,2 cm
2
, valori care demonstreaz\ nivelul
superior de ameliorare atins de aceast\ ras\.
Rasa Landrace este specializat\ pentru produc]ia de carne [i pretabil\
pentru produc]ia de bacon, `ns\ preten]ioas\ `n privin]a hranei, mai ales la
tineret [i chiar la condi]iile de `ntre]inere. ~n general, nivelul proteic al ra]iilor de
hran\ trebuie s\ fie cu 2-3% mai ridicat fa]\ de alte rase, iar `n componen]a
acestora s\ participe furaje proteice de origine animal\ [i propor]ii mai reduse de
porumb. Animalele sunt sensibile la razele solare, la frig [i la schimb\rile brusce
de temperatur\.
Rasa Landrace se bucur\ de o aten]ie deosebit\ `n ]ara noastr\, necesitnd
s\ fie crescut\ `n propor]ie de 21% din efectivul total de rase [i utilizat\ `n
producerea de scrofi]e metise F
1
, care constituie efectivul - matc\, din cadrul
unit\]ilor de cre[tere [i `ngr\[are a suinelor.
De asemenea, este utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie `n scopul amelior\rii
precocit\]ii [i a calit\]ii carcaselor la alte rase albe de carne.
Liniile specializate pentru produc]ia de carne din cadrul rasei Landrace
sunt utilizate `n aproape toate schemele de `ncruci[are pentru ob]inerea de
"porci hibrizi", aducndu-se contribu]ia la sporirea propor]iei de carne de
calitate superioar\ [i la reducerea consumului specific de concentrate, ambele
`mbun\t\]ind rentabilitatea cresc\toriei.

5.1.3. Rasa Duroc
Rasa Duroc a fost format\ `n partea de Nord-Est a Statelor Unite ale
Americii, avnd la origine suinele locale de culoare ro[ie (de talie mare) din
statul New Jersey [i cele de talie mic\ (de aceia[i culoare) din statul New York.
Aceste suine locale au fost `ncruci[ate `ntre ele, apoi produ[ii au fost infuza]i cu
rasele Tamworth [i Berkshire. Denumirea rasei s-a atribuit dup\ numele unui
arm\sar care apar]inea aceluia[i cresc\tor.
~n prezent este o ras\ specializat\ `n direc]ia produc]iei de carne, excelnd
prin precocitatea ridicat\ [i calitatea excelent\ a carcasei. La noi `n ]ar\ a fost
importat\ `ncepnd cu anul 1968, din Statele Unite ale Americii, mai `nti la
Sta]iunea de cercet\ri Gorne[ti-Mure[.
Suinele din aceast\ ras\ sunt de talie mijlocie spre mare, cu o conforma]ie
corporal\ propor]ionat\ [i cu o dezvoltare foarte bun\ a trenului posterior. Sunt
de culoare ro[cat\ cu diferite nuan]e, de la ro[u ar\miu [i chiar auriu la ro[u
c\r\miziu.

87
Capul este potrivit de mare, cu profilul u[or concav, iar urechile sunt de
m\rime mijlocie [i purtate caracteristic. Gtul este scurt, gros [i musculos.

Fig. 19 Rasa Duroc

Trunchiul este cilindric,
lung, larg [i cu linia
superioar\ convex\. La
vieri, precum [i la
masculuii adul]i castra]i,
dimensiunile de l\rgime
[i adncime sunt mai
mari fa]\ de femele [i
animalele tinere.
Regiunile de pe
linia superioar\ sunt
largi, lungi [i bine `mbr\
cate `n musculatur\.
Convexitatea liniei dorsale a determinat [i `nclinarea crupei, f\r\ a constitui un
defect pentru aceast\ ras\.
{uncile posterioare sunt foarte bine dezvoltate, convexe, largi [i descinse
pn\ la jaret. Membrele sunt puternice, cu chi[i]a relativ scurt\ [i ceva mai
vertical\, ca urmare a deschiderii mari a unghiului jaretului, fapt pentru care
animalul calc\ `n pens\. Pardoselile dure (de beton) accentueaz\ defectul de
aplomb numit "picioare de elefant".
Abdomenul este supt, f\r\ a constitui un defect. Constitu]ia este robust\.
Prolificitatea rasei, `n ]ara de origine, este mediocr\, `ntre 8-9 purcei la f\tare,
iar capacitatea de al\ptare este bun\, `ntre 43-47 kg.
La noi `n ]ar\ prolificitatea a fost de 9,1 purcei, iar capacitatea de al\ptare
de numai 39,22 kg (media la mai multe sta]iuni de selec]ie).
Precocitatea este foarte bun\, tineretul realiznd sporuri mari de cre[tere
cu consumuri reduse de furaje. Sporul mediu zilnic, pe perioada test\rii (91-182
zile) la mai multe unit\]i de selec]ie din ]ara noastr\, a fost de 707 g, iar
consumul specific de 2,9 UN.
Calitatea carcasei, de asemenea, este foarte bun\; grosimea medie a
sl\ninei dorsale, la vrsta de 182 zile, este de 22,2 mm, iar propor]ia de carne `n
carcas\ de 74,3% (inclusiv oasele).
~n ]ara noastr\ rasa Duroc are o mare importan]\, f\cnd parte din grupa
raselor "paterne" [i utilizat\ cel mai adesea `n schemele de `ncruci[\ri industriale
pentru ob]inerea meti[ilor trirasiali [i uneori tetrarasiali. ~n programele de

88
ameliorare, rasa Duroc se prevede a fi crescut\ `n propor]ie de 4% din efectivul
de rase curate. Este o ras\ cu largi posibilit\]i de cre[tere `n gospod\riile
popula]iei, datorit\ rezisten]ei la razele solare, a calit\]ii superioare a carcasei [i
nu `n ultimul rnd, a performan]elor de produc]ie superioare (`n special
consumul specific de concentrate redus), toate ridicnd rentabilitatea
cresc\toriei.

5.1.4. Rasa Hampshire
Rasa Hampshire a fost finalizat\ `n Statele Unite ale Americii, avnd la
origine rasa Hampshire din Anglia ob]inut\ la rndul s\u din rasele Essex [i
Wessex.
Prin urmare, aceast\ ras\ a fost realizat\ `n Anglia [i perfec]ionat\ `n
S.U.A., fiind ini]ial o ras\ de talie mare (cu `n\l]imea la greb\n de 80 cm), iar `n
prezent tinde spre talie mijlocie.
Conforma]ia corporal\ se caracterizeaz\ printr-o dezvoltare propor]ional\
a regiunilor corporale cu excep]ia capului [i printr-o bun\ dezvoltare a ]esutului
muscular pe tot corpul, mai ales `n partea posterioar\. ~n prezent se `ncadreaz\ `n
tipul morfoproductiv de carne.

Fig. 20 Rasa Hampshire

Rasa are o culoare neagr\, cu
un bru alb ce cuprinde regiunile
greb\nului [i ale membrelor
anterioare. Este o ras\ specializat\ `n
direc]ia produc]iei de carne, excelnd
prin calitatea superioar\ a carcasei [i
prin precocitate ridicat\. Constitu]ia
este robust\.
Capul este relativ mare, cu
profil drept, iar urechile sunt mici [i
purtate `n sus. Gtul este scurt, gros [i
bine `mbr\cat `n musculatur\. Trunchiul este lung, cu dimensiunile de adncime
[i l\rgime potrivite, concurnd la forma de cilindru lung [i cu linia spin\rii
convex\. Regiunile de pe linia dorsal\ sunt lungi [i cu musculatur\ bine
eviden]iat\. Crupa este oblic\, dar larg\ [i lung\, oferind o baz\ mare de
prindere pentru [uncile posterioare, care sunt foarte bine dezvoltate.
Membrele posed\ osatura bine dezvoltat\ [i sunt rezistente. Membrele
posterioare posed\ unghiurile jaretelor deschise, f\cnd ca animalul s\ calce `n
pens\, defect de aplomb cu implica]ii `n `ntre]inerea pe pardoseli dure.

89
Standardul rasei, `n ]ara de origine, prevede: cel pu]in 8 purcei la
`n]\rcare, capacitatea de al\ptare a scroafelor `ntre 43-47 kg, greutatea de cel
pu]in 90,6 kg la vrsta de 175 zile, lungimea carcasei de 73,6 cm, cu suprafa]a
ochiului de mu[chi de cel pu]in 35,8 cm
2
.
La noi `n ]ar\ aceast\ ras\ a fost importat\ din S.U.A., `n anul 1968, mai
`nti la Sta]iunea de selec]ie Gorne[ti-Mure[. ~n prezent, prolificitatea medie, `n
mai multe unit\]i de testare, este de 8,2 purcei la o f\tare, din care se `n]arc\ 6,8
[i o capacitate de al\ptare de numai 33,5 kg. Se remarc\ pierderi mari de purcei
pe perioada al\pt\rii.
Precocitatea este foarte bun\. Purceii la vrsta de 35 de zile cnt\resc `n
medie 6,5 kg, iar la tineret pe perioada test\rii (91-182 zile) sporul mediu zilnic
este de 666 g, cu un consum specific de numai 2,8 UN.
Calitatea carcasei este foarte bun\: randamentul la sacrificare (la 182 zile)
este de 76,2%, grosimea stratului de sl\nin\ dorsal\ de numai 19,7 mm, iar
suprafa]a ochiului mu[chiului de 38,9 cm
2
.
~n concluzie, calitatea carcasei este superioar\ rasei Duroc, dar nu [i
prolificitatea. Rasa Hampshire este utilizat\ `n majoritatea schemelor de
`ncruci[are ca ras\ "patern\" pentru ob]inerea de meti[i tri- sau tetrarasiali.
Meti[ii se pot `ngr\[a cu succes `n unit\]ile gospod\re[ti fiind rezisten]i la
eritemul solar [i valorificnd foarte bine concentratele, al\turi de alte furaje
suculente. Indivizii sunt suficien]i de rezisten]i la boli [i la condi]iile vitrege de
mediu.
Rasa se utilizeaz\ [i pentru producerea de masculi meti[i F
1,
pentru
ob]inerea de meti[i tetrarasiali `n unit\]ile industriale, de la care rezult\ carcase
de foarte bun\ calitate, f\r\ a imprima culoare `nchis\ carcaselor.
Se cre[te `n unit\]ile de selec]ie `ntr-o propor]ie de 4% din efectivul total
de suine de ras\ curat\, fiind `ncadrat\ `n grupa raselor "paterne".

5.1.5. Rasa Yorkshire
Rasa Yorkshire are la origine rasa Large White din Anglia, dar a fost
perfec]ionat\ `n Statele Unite ale Americii, att prin `ncruci[\ri de infuzie cu
rasa Leicester, ct [i prin selec]ie riguroas\ `n direc]iile sporirii prolificit\]ii, a
precocit\]ii [i a calit\]ii carcasei.
~n America este apreciat\ ca cea mai "economic\ ras\", `mbinnd
`nsu[irile de ras\ "matern\" cu cele de ras\ "patern\".
Animalele sunt de culoare alb\ cu conforma]ia corporal\ specific\ raselor
specializate pentru produc]ia de carne (dup\ anul 1930).

90
Animalele se caracterizeaz\ prin talie mijlocie spre mare, cu corpul lung,
de form\ cilindric\ [i cu linia spin\rii u[or convex\. Capul este scurt, dar larg [i
cu profilul concav. Urechile sunt mici [i purtate `n sus. Gtul este scurt, de
grosime medie [i bine `mbr\cat `n musculatur\. Membrele sunt potrivit de lungi,
solide [i f\r\ defecte de aplomb. Constitu]ia este fin\ spre robust\.
~n ]ara noastr\, rasa Yorkshire a fost importat\ `n anul 1968 din Statele
Unite ale Americii [i crescut\ mai `nti la Sta]iunea de selec]ie Gorne[ti-Mure[,
apoi difuzat\ `n majoritatea sta]iunilor de selec]ie.

Fig. 21 Rasa Yorkshire
Prolificitatea este relativ bun\,
de 9,0 purcei la f\tare, iar capacitatea
de al\ptare a scroafelor este
satisf\c\toare, de 39 kg, `n]\rcnd `n
medie 8,3 purcei la vrsta de 35 zile.
Precocitatea este foarte bun\,
sporul mediu zilnic `n perioada de
testare (91-182 zile) fiind de 662 g, iar
consumul specific de numai 2,76 UN.
Calitatea carcasei, de asemenea, este bun\; randamentul la sacrificare este
de 76,8%, grosimea medie a sl\ninei dorsale de 25,8 mm, suprafa]a ochiului
mu[chiului de 34,2 cm
2
, iar propor]ia de carne + oase `n carcas\ de 72,1% (la
vrsta de 182 zile).
Rasa este utilizat\, `n special, ca ras\ "matern\", dar posed\ [i `nsu[irile
raselor "paterne", `nregistrndu-se rezultate bune [i la `ncruci[area industrial\
simpl\ cu rasele Duroc sau Hampshire.
~n programul de ameliorare s-a prev\zut cre[terea rasei Yorkshire `n
propor]ie de 23,2% din totalul efectivului de rase curate.

5.1.6. Rasa Pitrain
Rasa Pitrain a fost format\ `n perioada 1920-1950 [i a luat na[tere prin
`ncruci[\ri, mai `nti nedirijate `ntre suinele locale din Belgia cu rasele Bayeux
din Fran]a [i apoi dirijate cu Berkshire din Anglia [i Yorkshire din S.U.A. Este
considerat\ totu[i ca rezultatul unei muta]ii genetice pozitive, ap\rut\ `n cadrul
popula]iei de suine (din Belgia) fiind izolat\ cu mare aten]ie [i competen]\.
Rasa Pitrain exceleaz\ prin randamente foarte mari la sacrificare [i prin
calit\]ile superioare ale carcasei, remarcndu-se propor]iile ridicate de carne de
calitate superioar\.

91
La unii indivizi se sesizeaz\ o sensibilitate crescut\ la factorii de stres,
`ndeosebi cauza]i de transport [i efort prelungit. Aceasta se datore[te faptului c\
dezvoltarea inimii [i a pl\mnilor este u[or dispropor]ionat\ fa]\ de dezvoltarea
corporal\ general\. Se `ncadreaz\ prin excelen]\ la constitu]ia fin\.
Animalele sunt de talie mijlocie [i au o lungime medie a corpului.

Fig.22 Rasa Pitrain

Rasa are o culoare
b\l]at\: pe un fond alb sunt
dispuse, neregulat, pete de
culoare neagr\ sau negru-
ro[cate.
Se remarc\ `n special
dezvoltarea foarte bun\ a
trenului posterior [i chiar a
regiunilor spetelor de la trenul
anterior. Capul este mic, cu
profil u[or concav, iar urechile
sunt mici [i purtate `nainte.
Trunchiul este portivit de lung, dar larg [i adnc (cu linia superioar\
dreapt\). Crupa este lung\, larg\ [i dreapt\, iar [uncile posterioare sunt foarte
dezvoltate.
Membrele sunt scurte, fine, dar rezistente [i f\r\ defecte de aplomb.
~n ]ara de origine prolificitatea este mediocr\, de 8-9 purcei/f\tare,
capacitatea de al\ptare a scroafelor este bun\, de 40 kg, iar consumul specific
(pe perioada `ngr\[\rii) este de 3,9 UN.
La noi `n ]ar\ prolificitatea a fost, `n medie, de 8,2 purcei/f\tare,
capacitatea de al\ptare de 35,3 kg, iar num\rul de purcei `n]\rca]i de 7,5 capete.
Precocitatea este bun\; `n perioada de testare, sporul mediu zilnic a variat
`ntre 500-550 g cu un consum specific de cca. 3,5 UN. Greutatea de 90-100 kg
este atins\ la vrsta de cca. 7 luni.
Randamentul la sacrificare este foarte mare, de 78,4%, iar raportul
carne/gr\sime de 2,8-3,0:1.
Calitatea carcasei este foarte bun\: propor]ia de carne este de peste 70%,
cu predominarea celei de calitate superioar\ ([unca, cotletul [i antricotul), care
reprezint\ 45% din carcas\. Suprafa]a ochiului mu[chiului Longissimus dorsi
este foarte mare, de 40-42 cm
2
, iar propor]ia de oase este foarte redus\.
De remarcat c\, dup\ vrsta de 7 luni, ritmul de cre[tere scade
concomitent cu capacitatea de valorificare a hranei, impunndu-se sacrificarea
animalelor `ngr\[ate la greut\]i mai reduse, `ntre 85-90 kg.

92
Rasa este `ncadrat\ `n categoria raselor "paterne", `ns\ datorit\
sensibilit\]ii [i a preten]iilor ridicate la condi]ile de `ntre]inere, efectivele s-au
redus treptat.
~n unit\]ile gospod\re[ti i se prevede o mare extindere. Motivele
principale sunt: rezisten]\ sporit\ la eritemul solar, randamente mari la
sacrificare, propor]ii ridicate de carne `n jamboane, cotlete, antricoate [i chiar
spete, valorificarea tuturor resurselor de furaje concentrate [i suculente [i
relativ\ rezistent\ la boli. Rasa mai este utilizat\ pentru ob]inerea de masculi
meti[i F
1
, participnd `n multe scheme de `ncruci[are pentru producerea de porci
hibrizi.

5.1.7. Rasa Landrace belgian
Rasa Landrace belgian a fost format\ `n Belgia, prin `ncruci[area rasei
Pitrain cu rasa Landrace importat\ din Germania, produ[ii ob]inu]i fiind
selec]iona]i `n direc]ia `mbun\t\]irii calit\]ii carcasei (a alungirii corpului [i
dezvoltarea trenului posterior). Ac]iunea a fost demarat\ `n anul 1930 [i
finalizat\ `n 1954, cnd s-a considerat c\ masivitatea corpului este suficient\, iar
carcasa de calitate excelent\.
Animalele sunt de talie mijlocie spre mare, cu corpul zvelt, bine `mbr\cat
`n musculatur\ [i cu trenul posterior foarte bine dezvoltat, conferindu-i o form\
de par\. Sunt animale de culoare alb\, cu o conforma]ie corporl\ asem\n\toare
rasei Landrace, `ns\ se remarc\ dimensiunile de l\rgime mai pronun]ate, mai
ales ale regiunilor de pe linia superioar\ [i `n special a crupei [i a [alelor (uneori
se sesizeaz\ un silon median).

Fig. 23 Rasa Landrace belgian

~n ]ara de origine, prolificitatea medie este de 10,5 purcei la o f\tare,
r\mnnd la vrsta de 21 zile 8,9 capete. Sporul mediu zilnic, pe perioada
`ngr\[\rii, este de 720 g, cu un consum specific de concentrate de 2,97 kg.


93
~n ]ara noastr\ a fost importat\ din anul 1972, la Sta]iunile de selec]ie Peri[-
Ilfov [i la Foc[ani-Vrancea. ~n aceste unit\]i, prolificitatea medie a fost de 9 purcei
la o f\tare, iar capacitatea de al\ptare a scroafelor de numai 35 kg. ~n perioada de
testare (91-182 zile) sporul mediu zilnic a fost de 625 g, cu un consum specific de
3,0 UN, iar la sacrificare (182 zile) greutatea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ a
fost de 24,5 mm [i o propor]ie mare de carne `n carcas\, de 75%.
~n procesul de aclimatizare, la condi]iile din ]ara noastr\, s-a constatat o
sensibilitate m\rit\ la factorii de stres [i fa]\ de con]inutul proteic redus al
furajelor. De asemenea, s-au constatat pierderi relativ mari de purcei pe
parcursul al\pt\rii (uneori pn\ la 30%). Aceste considerente au f\cut ca multe
unit\]i s\ nu prefere aceast\ ras\, deoarece `ntmpin\ greut\]i majore `n
aprovizionarea cu ingrediente furajere bogate `n protein\, `ndeosebi de origine
animal\.
Rasa se `ncadreaz\ `n grupa raselor "paterne", fiind utilizat\ att `n
`ncruci[\ri industriale ct [i `n crearea de linii sintetice de vieri, al\turi de rasele
Duroc [i Hampshire.
~n prezent sunt efective reduse din aceast\ ras\ `n ]ara noastr\, `ns\ se
preconizeaz\ utilizarea ei `n producerea de porci hibrizi, `n combina]ie cu rasele
Landrace [i Marele alb.

5.1.8. Rasa Edelschwein
Rasa Edelschwein a fost format\ `n Germania prin `ncruci[area suinelor
locale de "March" cu rasele Marele alb [i Mijlociul alb, ac]iunea fiind att
`nceput\ din anul 1880 [i finalizat\ `n jurul anului 1900.
~n procesul de formare s-a urm\rit ob]inerea unor animale rezistente la
condi]iile de mediu specifice Germaniei [i care s\ valorifice bine att furajele
concentrate ct [i masa verde, precum [i unele furaje suculente (cartofi, sfecl\
etc). S-a mai urm\rit, de asemenea [i dezvoltarea mai accentuat\ a [uncilor
anterioare. Este de culoare alb\. ~n ansamblu, animalele au o dezvoltare
corporal\ mijlocie spre mare [i o constitu]ie robust\. Fa]\ de rasa Marele alb are
talia ceva mai joas\ [i corpul pu]in mai scurt.
Capul este potrivit de mare, cu profil u[or concav, iar urechile sunt
mijlocii ca m\rime, purtate pu]in lateral [i `n sus. Gtul este lung, bine `mbr\cat
`n ]esut muscular [i corect legat de trunchi.
Trunchiul este lung, u[or turtit lateral. Membrele sunt puternice, lungi [i
f\r\ defecte de aplomb. De remarcat c\ `mbr\c\mintea piloas\ este relativ
abundent\, tinznd s\ formeze chiar o coam\ (la indivizii b\trni) pe regiunea
greb\nului.

94

Prolificitatea este
bun\, de 10 purcei/f\tare,
iar capacitatea de al\ptare
poate atinge 41 kg.
~n perioada de
`ngr\[are, gr\sunii reali-
zeaz\ sporuri medii
zilnice relativ reduse, `ntre
500-520 g, cu un consum
specific de 3,5-4,0 UN,
`ns\ cu participarea unor
furaje ieftine [i u[or de procurat, mai ales `n unit\]ile cu efective reduse.
Se preteaz\ pentru cre[terea `n gospod\riile popula]iei. Principalele
motive care o indic\ pentru a se cre[te `n gospod\riile popula]iei sunt: solicit\
pentru hr\nire furaje diverse [i chiar ieftine, este rezistent\ la boli [i condi]iile
vitrege de mediu, scroafele sunt foarte bune mame, nu este preten]ioas\ la
`ntre]inere [i ofer\, la sacrificare, sl\nin\ cu straturi intercalate de carne.

5.1.9. Rasa Wessex
Rasa Wessex a fost format\ `n Anglia prin `ncruci[area rasei Leicester cu
rasele Napolitan\ [i Chinezesc cu masc\, fiind una din cele mai vechi rase,
specializat\ ini]ial pentru produc]ia mixt\ (carne/gr\sime), iar ulterior pentru
produc]ia de carne.
Animalele sunt de culoare neagr\ cu un bru alb `n jurul greb\nului [i a
membrelor anterioare.
Rasa Wessex se caracterizeaz\ prin prolificitate bun\, capacitate de
al\ptare ridicat\ [i rezisten]a organic\ mare. Se preteaz\ pentru `ngr\[area
timpurie pentru carne.
La noi `n ]ar\ a fost utilizat\ la ameliorarea rasei Bazna, prin `ncruci[\ri
de infuzie.
Animalele sunt de talie mare, cu corpul lung [i osatur\ rezistent\. Capul
este potrivit de mare, cu profil u[or concav, iar urechile sunt mari [i blegi.
Trunchiul este lung, adnc [i potrivit de larg (u[or aplatizat lateral).
Spinarea este dreapt\. Crupa este bine `mbr\cat\ `n mu[chi, `ns\ [uncile
posterioare sunt mai pu]in dezvoltate. Se remarc\ `ns\ [uncile anterioare, care au
o dezvoltare mai accentuat\, fa]\ de alte rase specializate pentru produc]ia de
carne.
Fig.24 Rasa Edelschwein

95
Membrele posterioare posed\ articula]ii elastice, asigurnd animalului o
deplasare u[oar\ [i f\r\ defecte de aplomb. Prolificitatea este bun\, de 10 purcei
la f\tare, iar capacitatea de al\ptare foarte mare, de 47 kg. Scroafele sunt bune
mame, `n]\rcnd u[or cca. 9 purcei.
Precocitatea este bun\; sporul mediu zilnic, `n perioada de testare, este
`ntre 650-680 g, cu un consum specific de 3,0-3,6 UN.
Calitatea carcasei este bun\, `ns\ inferioar\ raselor Landrace [i Marele
alb, datorit\ propor]iilor ceva mai sc\zute a c\rnii `n carcas\.

~n urma unor experien]e
efectuate timp de 15 ani, BICHARD,
M. (1980) ajunge la concluzia c\ rasa
Wessex `ncruci[at\ cu Landrace
ofer\ cele mai bune rezultate `n
exploatarea extensiv\ (la p\[une);
fecunditatea [i capacitatea de al\ptare
sunt mai mari cu 15-18%, fa]\ de
rasele pure.
Se `ncadreaz\ `n grupa raselor materne, find utilizat\ pentru producerea
scrofi]elor metise F
1
, pretabile `n viitor pentru cre[terea `n unit\]i gospod\re[ti,
deoarece rezist\ la insola]ii [i permite ra]ii furaje clasice, f\r\ consecin]e asupra
calit\]ii carcasei.
~n prezent efectivele sunt relativ sc\zute.

5.1.10. Rasa Chester-White
Rasa Chester-White a fost format\ `n S.U.A., `n statul Pennsylvania, prin
`ncruci[area complex\ a rasei engleze[ti Marele alb cu rasele Lincolnshire,
Chestshire [i `n final cu Bradfordshire.
Este o ras\ care exceleaz\ prin precocitate ridicat\ [i prin calitatea bun\ a
carcasei, ambele `nsu[iri situndu-se la nivelul raselor paterne prezentate
anterior.
Ini]ial, tipul morfoproductiv a fost mixt (carne-gr\sime), `ns\ `n prezent
rasa este specializat\ pentru produc]ia de carne. Carcasa este mult apreciat\ `n
industria mezelurilor, deoarece sl\nina posed\ straturi alterntnde de carne [i cu
conservabilitate mare.
Sunt animale de talie mijlocie spre mare, cu corpul potrivit de lung, dar
adnc [i larg. Indivizii sunt de culoare alb murdar, conferindu-le o rezisten]\
bun\ la insola]ie.
Fig. 25 Rasa Wessex

96
Capul este mic spre mijlociu ca m\rime, cu profil u[or concav (uneori
drept) [i cu urechile asem\n\toare, ca form\, cu cele din rasa Duroc.
Trunchiul este bine dezvoltat, cu linia superioar\ convex\. Regiunile de
pe partea dorsal\ a corpului sunt lungi [i bine `mbr\cate `n musculatur\. Crupa,
de[i este te[it\, este larg\ [i lung\, asigurnd o baz\ mare de prindere a [uncilor
posterioare, care sunt convexe, largi [i descinse. Abdomenul este uneori supt,
f\r\ a constitui un defect.

Membrele sunt scurte, iar cele
posterioare cu unghiurile jaretelor
deschise, favoriznd defectul de
aplomb "picioare de elefant", mai ales
la `ntre]inerea animalelor pe pardoseli
dure.
Osatura este fin\, dar puternic\,
favoriznd un randament mare la
sacrificare.

La noi `n ]ar\ a fost importat\ `n anul 1968, din S.U.A., crescndu-se la
Sta]iunile de selec]ie Gorne[ti-Mure[ [i Avrig-Sibiu.
Prolificitatea este mediocr\, de 9,4 purcei la o f\tare, din care viabili 8,4.
Capacitatea de al\ptare a scroafelor este mediocr\, de 32,5 kg. Scroafele
`n]arc\ `n medie 7,1 purcei la vrsta de 35 zile.
Precocitatea este bun\: sporul mediu zilnic `n perioada de testare este de
547 g, cu un consum specific redus, de 3,1 UN.
Dup\ unii autori, pielea este u[or pigmentat\, ceea ce o recomand\ pentru
cre[terea `n unit\]ile gospod\re[ti. Nu este preten]ioas\ la calitatea furajului
administrat [i suficient de rezistent\ la condi]iile nefavorabile de mediu, cu
excep]ia pardoselei dure.
Este `ncadrat\ `n categoria raselor paterne, asigurnd la meti[i carcase de
calitate [i sporuri de cre[tere acceptabile.

5.1.11. Alte rase de suine importate `n ]ara noastr\
~n aceast\ categorie intr\ rase de suine care s-au crescut [i se mai cresc `n
]ara noastr\, contribuind la ameliorarea raselor sau popula]iilor autohtone. ~n
prezent, efectivele din aceast\ categorie sunt mai reduse, `ns\ se prevede
sporirea lor pentru cre[terea `n unit\]ile gospod\re[ti.

Fig. 26 Rasa Chester-White

97
- Rasa Marele negru (Cornwall sau Large-Black)
Rasa Marele negru a fost format\ `n Anglia, prin `ncruci[area suinelor
primitive engleze[ti cu rasele Essex [i Chinezesc cu masc\, fiind definitivat\ `n
anul 1899.
Ini]ial tipul morfoproductiv a fost mixt (carne-gr\sime), `ns\ `n prezent
rasa este specializat\ pentru produc]ia de carne. Exceleaz\ prin rezisten]\
organic\ mare [i prolificitate ridicat\. Animalele sunt de talie mare, cu corpul
lung [i osatur\ masiv\. Sunt de culoare neagr\, iar exemplarele adulte posed\ `n
regiunea fe]ei [i a frun]ii ni[te pliuri ale pielii organizate sub form\ de masc\.

Fig. 27 Rasa Marele negru
Capul este mijlociu ca m\rime,
cu profil u[or concav [i cu urechi
mari [i blegi.
Trunchiul este lung, larg [i u[or
aplatizat lateral, iar linia spin\rii este
dreapt\ sau u[or convex\. Crupa este
u[or oblic\ cu [uncile posterioare
bine dezvoltate. Membrele sunt
`nalte, puternice [i f\r\ defecte de
aplomb.
P\rul este destul de abundent, tinznd s\ formeze, la animalele adulte, o
coam\ pe regiunea greb\nului.
Prolificitatea este bun\, de 10,5 purcei la f\tare, iar capacitatea de al\ptare
a scroafelor mediocr\, variind `ntre 35-40 kg.
Precocitatea se apropie de cea `nregistrat\ la rasa Marele alb, iar la
sacrificarea indivizilor de peste 115 kg produc]ia este mixt\.
La noi `n ]ar\ a participat la formarea porcului Negru de Strei [i a
Pigmentatului negru de Dobrogea. Deoarece valorific\ bine p\[unea [i furajele
suculente se preteaz\ la cre[terea `n unit\]ile gospod\re[ti.

- Rasa Berkshire (Middle-Black)
Rasa Berkshire a fost format\ `n Anglia, prin `ncruci[\ri complexe `ntre
suinele locale engleze[ti cu rasele Chinezesc cu masc\ [i Napolitan\, iar meti[ii
rezulta]i cu rasele Sufolk [i Essex.
Animalele au culoare neagr\, cu excep]ia extremit\]ilor (rtul, picioarele
[i coada) care sunt albe. Exceleaz\ prin rezisten]a organic\ mare [i chiar prin
precocitate, `ns\ pn\ la greutatea corporal\ de 90 kg.

98
Fig.29 Rasa Mijlociul alb
Ini]ial tipul morfoproductiv a fost mixt, `ns\ `n prezent sunt linii
specializate pentru produc]ia de carne. Prolificitatea este mediocr\, `ntre 8-9
purcei la f\tare [i cu capcacitatea de al\ptare a scroafelor redus\, `ntre 30-35 kg.

Fig.28 Rasa Berkshire

Animalele sunt de talie
mijlocie [i cu corpul potrivit de lung.
Capul este mic, cu profil u[or concav
[i cu urechile mici, drepte [i purtate
`nainte.
Trunchiul este potrivit de lung,
dar adnc [i chiar larg. Linia spin\rii
este dreapt\, iar crupa este u[or oblic\
[i propor]ionat\.
{uncile posterioare sunt destul
de bine dezvoltate. Membrele sunt
scurte, sub]iri, dar rezistente [i f\r\ defecte.
La noi `n ]ar\, rasa a fost importat\ `n anul 1872, contribuind la formarea
rasei Bazna [i a porcului Negru de Strei.

Rasa Mijlociul alb (Middle-White)
Rasa Mijlociul alb a fost format\ `n Anglia, de c\tre I.TULEY, prin
`ncruci[area raselor Yorkul mare cu Micul alb `n jurul anului 1850. Primele
exemplare aveau o precocitate foarte bun\ [i randamentul mare la sacrificare

`nsu[irile mo[tenite de la rasa Micul
alb, al\turi de dezvoltarea corporal\
sporit\, prolificitate bun\ [i carcase de
calitate - `nsu[iri mo[tenite de la
Yorkul mare.
La noi `n ]ar\ a fost importat\ `n
jurul anului 1900 [i a contribuit la
formarea Albului de Banat.
Tipul morfoproductiv a fost
mixt, cnd sacrificarea se f\cea la peste
100 kg greutate vie.
Animalele sunt de culoare alb\, cu talie mijlocie [i corpul potrivit de lung,
dar adnc. Capul este mic, cu profilul concav, cu prognatism inferior evident [i
urechile mici, drepte [i purtate `n sus. Membrele contracteaz\ adesea defecte de
aplomb. Prolificitatea este mediocr\, `ntre 8-9 purcei la f\tare.
~n prezent, efectivele curate din aceast\ ras\ sunt foarte reduse.

99
*
* *

Din prezentarea raselor de suine importate `n ]ara noastr\ se desprinde
concluzia c\ `n structura de ras\ ponderea mare o au rasele: Marele alb,
Landrace [i Yorkshire, ca rase materne [i rasele Duroc [i Hampshire ca rase
paterne - toate specializate pentru produc]ia de carne [i de bacon.
Meti[ii ob]inu]i de la aceste rase sunt utiliza]i pentru exploatarea [i
cre[terea `n unit\]i de tip industrial, precum [i pentru unit\]ile gospod\re[ti.

5.2. Rasele [i popula]iile de suine indigene
5.2.1. Rasele indigene
Rasele de suine formate pe teritoriul ]\rii noastre provin, fie direct din
formele primitive europene, fie c\ au fost formate `n decursul tipului; cele din
grupa a doua prezentnd un grad de ameliorare mai avansat fa]\ de primele.
Din aceast\ categorie fac parte rasele: Palatin\, Stocli, Mangali]a [i
Bazna.

Rasa Palatin\
Rasa Palatin\ se `ncadreaz\ `n grupa raselor primitive de suine europene
cu talie mare, fiind considerat\ ca una dintre cele mai vechi [i care a disp\rut `n
jurul anilor 1914.
Se caracterizau ca animale rustice, cu produc]ii acceptate pentru secolul
XIX [i pentru prima parte a secolului XX, `ns\ foarte rezistente la boli [i condi]ii
vitrege de mediu. Au fost animale de talie mare, de culoare blond\, cu
prolificitate redus\ (`ntre 7-8 purcei la f\tare), `ns\ scroafele au avut un instinct
matern foarte dezvoltat.
~n timp, aceast\ ras\ a fost absorbit\ de rasa Mangali]a, varietatea blond\,
iar mai trziu [i de alte rase importate. A fost descris\ de N. FILIP [i Gh.
MANOLIU.

Rasa Stocli
Rasa Stocli face parte din grupa raselor europene de talie mic\ [i cu urechi
scurte, fiind crescut\ `n sud-estul Europei. Este una dintre cele mai vechi rase
crescute `n ]ara noastr\, fiind r\spndit\ [i ast\zi `n Oltenia, Muntenia [i sudul
Moldovei, dar `n efective reduse.

100
~n cadrul rasei se disting dou\ variet\]i: Stocli propiru-zis, cu dezvoltarea
corporal\ redus\, r\spndit\ `n regiunile submontane [i B\lt\re]ul, cu
dezvoltare corporal\ ceva mai mare, r\spndit\ `n b\l]ile [i `n Delta Dun\rii.
Este o ras\ primitiv\, cu `nsu[iri productive slabe, dar foarte rezistent\ la
boli [i condi]ii vitrige de mediu.

Corpul are o culoare gri-
ro[cat\, de diferite nuan]e, `n
func]ie de sezon, cu trenul anterior
foarte dezvoltat (mai ales la
masculi) [i trunchiul aplatizat
lateral.
Capul este mare, cu profil
drept [i cu urechi mici, drepte,
purtate `n sus [i mobile. Rtul este
foarte puternic [i strmt.
Spinarea este convex\, suncile sunt slab dezvoltate [i crupa te[it\.
Membrele sunt foarte puternice [i `nalte.
Pe lng\ o `mbr\c\minte piloas\ abundent\, format\ din p\r [i subp\r
(jar), la animalele adulte este prezent\ coama. Purceii prezint\, pn\ la 3-4
s\pt\mni, tigruri longitutdinale.
Prolificitatea este foarte redus\, `ntre 5-6 purcei la o f\tare, iar
precocitatea slab\: tineretul atinge greutatea de 90 kg la vrsta de cca. 1 an.
Rasa este crescut\ de diferi]i gospodari [i unele unit\]i de stat din b\l]ile
Dun\rii, unde pe lng\ hrana natural\ i se administreaz\ cantit\]i reduse de
porumb sau alte concentrate. A participat la formarea popula]iei de suine Alb de
Ru[e]u.

Rasa Mangali]a
Rasa Mangali]a provine din suinele primitive europene de talie mare, cu
p\rul lung [i cre] (din Balcani), infuzat\ cu unele rase de origine asiatic\ aduse
de c\tre romani `n Europa.
Este o ras\ specializat\ pentru produc]ia de gr\sime [i are cinci variet\]i:
blond\, ro[ie, neagr\, cu abdomen de rndunic\ [i bari[. ~n ]ara noastr\ se cre[te
de peste 160 de ani, iar dup\ al]i autori de cca. 200 de ani (din anul 1803).
Se cre[te `n efective reduse, `n gospod\riile popula]iei, dar [i `n unit\]i de
stat, din vestul [i centrul ]\rii [i mai rar `n sud (Tulcea).
Fig. 30 Rasa Stocli

101
Sunt animale de talie mare, cu corpul relativ scurt, dar adnc. Corpul este
acoperit cu p\r ondulat sau cre] (prev\zut [i cu subp\r). Capul este relativ mic,
cu urechi potrivit de mari [i semiblegi. Gtul este scurt, gros [i musculos.

Trunchiul este masiv, cu
aspect de butoi (linia spin\rii u[or
convex\, iar cea a abdomenului
l\sat\). {uncile posterioare sunt
slab dezvoltate.
Prolificitatea este redus\,
`ntre 5-6 purcei la f\tare, iar
scroafele pe lng\ capacitatea de
al\ptare slab\, prezint\ un instinct
matern slab conturat.

Este o ras\ semiprecoce, `ns\ carcasele sunt cele mai corespunz\toare
pentru prepararea salamului de Sibiu. Nu este preten]ioas\ la hran\,
mul]umindu-se cu p\[unea, unele fructe de p\dure dar reac]ionnd pozitiv la
suplimentarea hranei cu concentrate. Varietatea blond\ posed\ un grad ceva mai
ridicat de ameliorare, fa]\ de celelalte variet\]i. A fost mult apreciat\ de
localnici pentru calitatea c\rnii [i `n special a sl\ninei.

Rasa Bazna
Rasa Bazna s-a format `n Romnia, prin `ncruci[\ri nedirijate [i etapizate
`ntre rasa Mangali]a, varietatea blond\ [i rasa Berkshire. ~n prima etap\, `n anul
1872, `n localitatea Bazna din jude]ul Sibiu, s-au efectuat `ncruci[\ri `ntre rasele
Mangali]a [i Berkshire, rezultnd o popula]ie destul de heterogen\, care a fost
din nou `ncruci[at\ (`n anul 1885) cu vieri din rasa Berkshire.

Rasa a fost finalizat\ `n jurul
anului 1900, `n urma altor `ncruci[\ri
cu vieri din rasa Berkshire; un rol
deosebit avndu-l {coala de
Agricultur\ din Media[. ~n ultima
periaod\, rasa a fost mult ameliorat\ [i
prin `ncruci[\ri de infuzie cu rasele
Sattelschwein (din Germania) [i
Wessex (din Anglia).

Fig. 31 Rasa Mangali]a
Fig. 32 Rasa Bazna

102
Conforma]ia corproal\ este de tip mezomorf [i tipul morfoproductiv mixt
(carne-gr\sime). Este o ras\ mult preferat\ pentru cre[terea `n gospod\riile
popula]iei din vestul ]\rii.
Culoarea animalelor este neagr\ cu un bru alb ce cuprinde regiunile
greb\nului [i membrele anterioare.
Sunt animale de talie mijlocie, cu lungimea corpului medie [i o
conforma]ie deosebit de armonioas\.
Capul este mic, cu profilul u[or concav, cu urechile mijlocii ca m\rime [i
purtate `nainte. Trunchiul este de lungime medie, larg [i bine `mbr\cat `n
musculatur\, dar [i `n sl\nin\.
Prolificitatea este relativ bun\, de cca. 9 purcei la f\tare, iar capacitatea de
al\ptare mediocr\, `ntre 33-35 kg.
Rasa Bazna face parte din categoria raselor semiprecoce; sporul mediu
zilnic, pe perioada de `ngr\[are, variaz\ `ntre 500-550 g, cu un consum specific
mare, de cca 5,0 UN, `ns\ valorific\ eficient furaje ieftine. Vrsta de reproducere
este atins\ abia la 10 luni. Raportul carne/gr\sime este de 1,4:1.
Este o ras\ bine adaptat\ la condi]iile de mediu din ]ara noastr\,
valorificnd eficient p\[unea, cartofii, sfecla, al\turi de porumb [i chiar
reziduurile culinare. Este indicat\ a se cre[te `n gospod\riile popula]iei, dar nu [i
`n cele de tip industrial. Un nucleu exist\ la Sta]iunea experimental\ Turda.

5.2.2. Popula]ii de suine crescute `n ]ara noastr\
Popula]iile de suine din ]ara noastr\ s-au format, `ntr-o prim\ etap\, prin
`ncruci[area nedirijat\ a porcinelor locale cu rasele importate, avnd o
r\spndire zonal\ restrns\, iar `n etapele urm\toare prin `ncruci[\ri dirijate [i
organizate `n cadrul unor unit\]i specializate, avnd o r\spndire ceva mai
extins\.

Negru de Strei
Porcul Negru de Strei s-a format `n depresiunea Ha]egului, `n localit\]ile
de pe malurile rului Strei, prin `ncruci[\ri nesistematice ale rasei locale Stocli
cu rasele Cornwall, Mangali]a neagr\ [i Berkshire. A fost [i `nc\ mai este
crescut `n gospod\riile individuale, fiind apreciat pentru rezisten]a organic\
mare, calitatea sl\ninei [i c\ este pu]in preten]ios la hran\. Animalele sunt de
culoare neagr\.
Talia este mijlocie, trunchiul destul de adnc, dar lipsit de l\rgime, deci
aplatizat lateral.

103

Fig. 33 Porcul Negru de Strei

Capul este strmt, cu rtul
lung, iar urechile sunt mari [i blegi.
Prolificitatea este mediocr\, `ntre
8-9 purcei la f\tare, dar scroafele
sunt bune mame. Purceii la 60 zile
cnt\resc 13-14 kg.
Precocitatea este mediocr\
spre slab\, tineretul atingnd 110 kg
la vrsta de 1 an. Tipul
morfoproductiv este mixt (gr\sime-
carne).
Porcinele Negru de Strei utilizeaz\ foarte bine p\[unea [i ofer\ rezultate
destul de bune, cnd sunt hr\nite cu furaje `n care predomin\ uruieli de porumb
[i reziduuri culinare.
~n perspectiv\ se prevede ameliorarea `n continuare cu rasa Marele negru,
de care se apropie foarte mult prin unele `nsu[iri morfologice.

Alb de Banat
Porcul Alb de Banat s-a format `n partea de vest a ]\rii noastre, `ntre cele
dou\ r\zboaie mondiale, prin `ncruci[\ri multiple `ntre porcinele locale (cu mult
snge de Mangali]a blond\) [i rasele Berkshire, Micul alb, Mijlociul alb [i `n
final cu Edelschwein (ultima ras\ pentru corectarea constitu]iei). Dup\ anul
1949 porcinele Alb de Banat au fost supuse unor `ncruci[\ri nesistematice cu
rasa Marele alb, iar apoi cu Landrace, pentru `mbun\t\]irea calit\]ii carcasei,
neoferind rezultate scontate.
Animalele sunt de culoare alb\,
de talie mijlocie spre mare [i tip
morfoproductiv mixt.
Capul este mic, cu profil concav,
rt scurt [i un u[or prognatism inferior.
Trunchiul este potrivit de lung, larg [i
adnc, iar [uncile sunt bine dezvoltate
[i bogate `n ]esut muscular.
Prolificitatea este mediocr\,
`ntre 8-9 purcei la o f\tare, iar
capacitatea de al\ptare bun\, de cca.
40 kg.
Fig. 34 Porcul Alb de Banat

104
Precocitatea este mediocr\: sporul mediu zilnic este de 500-550 g, pe
perioada `ngr\[\rii, cu un consum specific destul de mare de 4,2-4,5 UN.
Porcul Alb de Banat valorific\ foarte bine porumbul. Se cre[te `n
gospod\riile popula]iei, unde `ngr\[area pn\ la 140-150 kg dureaz\ pn\ la
vrsta de 12 luni.

Porcul Alb de Ru[e]u (Romnesc de carne)
Porcul Alb de Ru[e]u s-a format `n perioada 1950-1960, la Sta]iunea
zootehnic\ cu acela[i nume, prin `ncruci[\ri dirijare ale raselor Stocli (scroafe-
varietatea B\lt\re]) [i Marele alb ucrainian (masculi). Produ[ii ob]inu]i au fost
sever selec]iona]i `n direc]ia tipului de carne [i din nou `ncruci[a]i cu rasa Marele
alb, pentru consolidarea caracterelor. ~n final, s-au practicat [i `ncruci[\ri de infuzie
cu rasele Landrace [i Yorkshire, ridicndu-se precocitatea [i calitatea carcasei.
Animalele sunt oarecum asem\n\toare cu rasa Marele alb, `ns\ culoarea
este alb\-cenu[ie [i `mbr\c\mintea piloas\ ceva mai abundent\.

Pielea este u[or pigmentat\, ceea
ce determin\ rezisten]\ la insola]ie.
Sunt animale de talie relativ
mare, de 80-82 cm `n\l]ime [i 180-200
kg la vrsta de adult. Prolificitatea este
bun\, de cca. 10 purcei la f\tare, iar
capacitatea de al\ptare a scroafelor de
asemenea bun\, de cca. 40 kg.
Precocitatea este bun\: sporul
mediu zilnic `n perioada de testare este
cuprins\ `ntre 550-600 g, `ns\ un consum specific destul de ridicat, de 4,2 UN.
Este o popula]ie foarte rezistent\ la verile calde [i iernile friguroase din
B\r\gan.

Pigmentat de Dobrogea
Porcul Pigmentat de Dobrogea s-a format la Sta]iunea zootehnic\ Palas,
prin `ncruci[area rasei Marele alb ucrainian (femele) cu rasa Marele negru
(masculi), dup\ aceia[i metod\ de lucru ca la Alb de Ru[e]u.
Scopul final a fost crearea unui tip de suine pigmentat, rezistent la
condi]iile climatice din Dobrogea [i cu `nsu[irile superioare privind
prolificitatea, precocitatea [i calitatea carcasei.
Fig. 35 Porcul Alb de Ru[e]u

105
Pe parcursul form\rii s-au desprins dou\ variet\]i: una neagr\ `n propor]ie
de 85-90% [i alta b\l]at\, `n propor]ie de 10-15%. Varietatea neagr\ a fost
infuzat\ `n final cu rasa Pitrain, pentru `mbun\t\]irea calit\]ii carcasei.
Sunt animale de culoare neagr\ (rar [i b\l]at\), de talie mijlocie spre mare
(cu 75-80 cm la greb\n) [i cu masa corporal\ la starea de adult, de 170-190 kg.
Prolificitatea este bun\, de cca. 10 purcei la f\tare, iar capacitatea de
al\ptare a scroafelor de asemenea bun\, de cca. 38-40 kg.
Suinele din aceast\ popula]ie au o perspectiv\ limitat\. Efectivele sunt
foarte reduse `n prezent.

Linia Sintetic\ 345 Peri[
Linia Sintetic\ 345 Peri[ este o popula]ie de suine creat\ la Institutul de
cercetare [i produc]ie pentru cre[terea porcilor Peri[-Ilfov, prin `ncruci[area
complex\ a raselor Landrace belgian, Duroc [i Hampshire, urmat\ de cre[terea
"`n sine" [i consolidarea `nsu[irilor prin selec]ie [i izolare reproductiv\ pe
parcursul a 5 genera]ii.
Modul de lucru a constat din `ncruci[\ri reciproce `ntre cele trei rase
(LBxD [i LBxH), urmate de `mperecheri `ntre produ[ii F
1
selec]ioan]i scopului
propus, concomitent cu `ncruci[\ri de `ntoarcere spre rasele ini]iale pentru
consolidarea `nsu[irilor urm\rite. Din genera]ia a 3-a s-a trecut la `mperecheri
"`n sine". S-a urm\rit re]inerea celor mai reu[i]i indivizi de culoare alb\. Cotele
de participare ale raselor parentale au fost: 56% Landrace belgian; 36,5% Duroc
[i 7,5% Hampshire.

Prolificitatea scroafelor este de 10 purcei la f\tare, din care se `n]arc\ 8,5
(deci pierderi destul de mari). Scopul final a fost crearea unui vier cu
Fig. 36 Schema de formare
a liniei sintetice 345 Peri[

106
urm\toarele `nsu[iri: spor de cre[tere ridicat, carcas\ de calitate [i consum
specific redus de furaje.
La vrsta de 182 zile se atinge greutatea corporal\ de 100 kg, cu un consum
specific de 3,18 kg concentrate. Propor]ia de carne + oase `n carcas\ este de 73,5%,
iar grosimea medie a sl\ninii dorsale (la spinare [i crup\) este de 15,2 mm.
Suinele din aceast\ linie au culoarea alb\, talie mijlocie spre mare [i cu
`nsu[iri specifice raselor paterne. Se utilizeaz\ `n `ncruci[\rile trirasiale, ca vieri
terminali, `n schema: F
1
(MAxL)x L.S. 345 Peri[.

5.3. Rase de suine crescute `n alte ]\ri
~n cele ce urmeaz\ vor fi prezentate unele rase de suine din ]\ri cu tradi]ii
`n cre[terea acestora, `ntruct aceste rase se pot importa [i `n ]ara noastr\, att
pentru ameliorarea efectivelor actuale, ct [i pentru producerea de porci hibrizi

5.3.1. Rasele de suine din Anglia
Pe lng\ rasele care s-au prezentat `n titlurile anterioare, se vor descrie [i
alte rase, foarte pe scurt.
Rasa Essex este format\ `n perioada 1750-1800, prin `ncruci[area rasei
Leicester cu rasele Napolitan\ [i Chinezesc cu masc\. Este de talie mijlocie,
neagr\ cu bru alb [i cu prolificitate mediocr\ (8,5 purcei la o f\tare). A
contribuit la formarea raselor Berkshire [i Cornwall.
Rasa Tamworth este o ras\ local\ veche, ameliorat\ numai prin selec]ie,
de culoare ro[ie-c\r\mizie, de talie mare spre mijlocie, rustic\, rezistent\ [i de
produc]ie mixt\. A fost importat\ `n S.U.A. [i a contribuit la formarea multor
rase de suine.
Rasa Lincoln este asem\n\toare la culoare cu rasa Mangali]a blond\ din
Romnia, dar mai prolific\, precoce [i cu carcase de calitate bun\. Este o ras\
veche, ameliorat\ prin selec]ie, dar [i prin `ncruci[\ri de infuzie cu rasa Marele
alb. A fost importat\ de multe ]\ri pentru crearea de rase noi.

5.3.2. Rase de suine din S.U.A.
~n Statele Unite ale Americii s-au importat foarte multe rase din Europa `n
special din Anglia, care au stat la baza form\rii unor noi rase de suine, apelndu-
se la cele mai moderne tehnici de formare. La `nceput, orientarea a fost spre
rasele mixte, `ns\ mai trziu, ca [i `n prezent, cercet\rile `ndreptndu-se spre
tipurile morfoproductive de carne [i bacon.

107
Rasa Poland-China este original\ din Statul Ohio, avnd la origine
foarte multe rase, printre care [i unele din China.
Unele animale sunt de culoare neagr\, `ns\ predomin\ exemplarele cu
pete albe r\spndite neuniform pe extremit\]i. Ini]ial a fost specializat\ pentru
produc]ia mixt\, de carne-gr\sime, `ns\ `n prezent este specializat\ pentru
produc]ia de carne. Este foarte bine consolidat\ genetic [i st\ la baza form\rii
multor rase de suine, mai mult sau mai pu]in pigmentate sau p\tate, deci
exploatabile [i pe p\[une. A fost recunoscut\ ca ras\ `n anul 1872.
Rasa Tamworth este originar\ din Anglia, crescndu-se `n S.U.A. de
peste 110 ani (importat\ din 1881). Este de culoare ro[ie [i a contribuit la
formarea rasei Duroc. Este o ras\ robust\, exploatabil\ pe p\[uni.
Rasa Spot (p\tat\) are la origine rasa Poland China, `ncruci[at\ cu rasa
Glochester ald Spot (din Anglia). Animalele au, pe un fond alb, pete negre.
Rasa Hereford a fost format\ prin `ncruci[area raselor Chester-White,
Poland-China [i Duroc, fiind recunoscut\ `n anul 1902. Culoarea de baz\ este
ro[ie, cu zone albe pe cap, abdomen, picioare [i coad\.
Rasa Landrace american are la origine Landrace danez importat `n anul
1934, iar din anul 1954 a fost infuzat cu Landrace norvegian. Animalele au
culoarea alb\, sunt precoce [i cu carcase de calitate foarte bune, excelente pentru
produc]ia de bacon. De remarcat c\ animalele la `ngr\[at suport\ propor]ii
relativ ridicate de porumb `n ra]ie, pn\ la 60% din concentrate, f\r\ a afecta
calitatea carcasei.
Rasele sintetice din S.U.A.
Rasele sintetice posed\ `nsu[irile cele mai valoroase ale raselor paterne,
fiind create `n ultimii 40-50 de ani, dup\ cele mai moderne tehnologii, inclusiv
utilizarea `ncruci[\rilor liniilor consangvine din cadrul diferitelor rase.
~n general, aceste rase, au spinarea convex\ sau u[or covex\, osatura fin\,
corpul lung [i [uncile posterioare foarte dezvoltate. Culorile sunt diferite, mai rar
simple.
Minnesota -1 a fost ob]inut\ prin `ncruci[area liniilor consangvine din
cadrul raselor Landrace [i Tomworth, la colegiul agricol din statul Minnesota.
Minnesota -2 a fost ob]inut\ prin `ncruci[area liniilor consangvine din
cadrul raselor Poland-China [i Yorkshire. Are culoare b\l]at\ alb cu negru [i
este specializat\ pentru carne. A fost recunoscut\ `n anul 1948.
Minnesota -3 provine din `ncruci[area mai multor rase [i linii sintetice
(opt) avnd ca rezultat final o linie sintetic\.

108
Maryland - 1 este rezultatul `ncruci[\rii `ntre rasele Landrace [i
Berkshire, la sta]iunea Blakford. Animalele au culoarea neagr\ cu pete albe, sunt
specializate pentru produc]ia de carne. Ac]iunea a fost `ncheiat\ `n 1951.
Montana -1 a fost realizat\ prin `ncruci[area liniilor consangvine din
cadrul raselor Landrace [i Hampshire. Animalele sunt de culoare neagr\ [i
specializate pentru produc]ia de carne.
Beltswille -1 este un produs consangvin dintre rasele Landrace [i Poland
China. Animalele au culoarea neagr\ cu zone albe pe cap, extremit\]ile
membrelor [i chiar pe trunchi. Corpul este mult alungit, cu spinarea convex\ [i
torace adnc. A fost creat\ `n anul 1951.
Beltswille -2 a fost creat prin `ncruci[area complex\ dintre Yorkshire,
Landrace, Duroc [i Hampshire, fiind recunoscut\ `n anul 1952. Animalele au
culoare ro[ie, cu unele zone albe, cu corpul alungit, dar mai masiv ca la
Landrace.
San Pire a fost creat\ prin `ncruci[area raselor Berkshire [i Chester-
White, pentru a fi exploatat\ extensiv (pe p\[une). A fost confirmat\ `n anul
1953.
Polouse a fost ob]inut\ prin `ncruci[area liniilor consangvine din cadrul
raselor Landrace [i Chester-White. Animalele sunt de culoare alb\ [i apropiate
de conforma]ia rasei Landrace.

5.3.3. Rasele de suine din C.S.I.
Rasa Alb\ ucrainian\ a fost ob]inut\ prin `ncruci[area popula]iei locale
de suine din Ucraina cu rasa Marele alb, importat\ din Anglia. Se caracterizeaz\
prin robuste]e, rezisten]\ la condi]iile de mediu vitrege [i prin conforma]ie
corporal\ ceva mai alungit\. P\rul este mai abundent dect la rasa Marele alb.
Este aclimatizat\ pentru condi]iile de step\.
Rasa Mirgorod a fost realizat\ `ntre anii 1930-1940, prin `ncruci[area
suinelor locale ucrainiene cu rasele Berkshire [i Mijlociul alb, iar finalizarea s-a
f\cut prin `ncruci[area cu Tomworth [i Marele alb.
Animalele sunt b\l]ate-trinare (alb, ro[u [i negru). Sunt specializate pentru
produc]ia mixt\ (carne-gr\sime).

5.3.4. Rasele de suine din Europa central\ [i din Balcani
~n ]\rile din centrul Europei [i din Balcani se cresc rase de suine importate
din Anglia [i S.U.A., al\turi de rasele locale formate, `n general, pe baza acestor
rase, precum [i unele rase de forma]ie veche [i popula]ii.

109
~n general, efectivele cele mai mari sunt constituite din rase specializate
pentru produc]ia de carne, mai pu]in mixte [i foarte reduse de gr\sime.
Germania. ~n aceast\ ]ar\ se cresc rasele Edelschwein, Landschwein,
Sattelschwein, `mpreun\ cu cele importate: Marele alb, Berkshire, Landrace,
Cornwall etc. Prin folosirea raselor specializate `n dire]ia produc]iei de carne,
rasele [i popula]iile locale de suine sunt supuse unui proces continuu de
ameliorare.
Polonia. ~n aceast\ ]ar\ se cresc acelea[i rase importate ca [i `n Germania,
dar [i unele formate pe fondul popula]iilor locale, cum ar fi rasa Polavska, care
este pigmentat\ (are la baz\ rasa Berkshire).
Cehoslovacia. Se cresc acelea[i rase ca `n Germania [i este `n curs de
formare Albul ceh de carne.
Ungaria. Pe lng\ rasele importate, amintite mai sus, s-au format noi
tipuri de suine, cum ar fi: Albul de carne unguresc, o varietate de Hampshire alb,
precum [i porcul hibrid Ka-Hyb (recunoscut `n 1972).
Bulgaria. ~n ultimul timp s-a format Albul bulg\resc de carne, prin
`ncruci[area raselor locale cu Marele alb [i Edelschwein. Are o bun\ colaborare
cu Anglia [i Ungaria `n producerea unor hibrizi de mare eficien]\ economic\.
Rasa Mangali]a este `n continu\ descre[tere.
Iugoslavia. ~n aceast\ ]ar\ se mai men]in efective reduse din rasele
Mangali]a [i {i[ka. Ponderea din rasele `n exploatare o de]in rasele Marele alb,
Landrace, Berkshire etc. Se utilizeaz\ cu succes `ncruci[\ri trirasiale pentru
producerea meti[ilor pentru t\iere. S-a creat rasa Negru sloven, prin `ncruci[\rile
dintre suinele locale [i rasele Berkshire, infuzat\ cu Poland-China.


110

CAPITOLUL 6

AMELIORAREA - FACTOR PRIORITAR
~N SPORIREA PRODUC}IILOR LA SUINE

~n cre[terea suinelor, lucr\rile de ameliorare sunt de mare importan]\,
deoarece ele vizeaz\ sporirea continu\ a produc]iilor. Aceste lucr\ri presupun
preocup\ri att pentru valorificarea maxim\ a poten]ialului genetic al
popula]iilor de suine ct [i pentru cre[terea continu\ a acestui poten]ial `n
succesiunea genera]iilor.
Procesul de ridicare a poten]ialului genetic `n succesiunea genera]iilor se
realizeaz\ prin "modificarea dirijat\ a structurii genetice" a popula]iilor `n sensul
dorit de om, apelndu-se la un complex de ac]iuni. Acest complex de ac]iuni a
fost definit de c\tre I.L. LUSH (1968) drept con]inutul no]iunii de ameliorare.
Autorul a elaborat principiile de baz\ ale celor mai importante momente [i
ac]iuni privind ameliorarea animalelor, cum ar fi:
- modul de transmitere la descenden]\ a caracterelor cantitative [i
calitative;
- aprecierea valorii de ameliorare;
- estimarea efectului selec]iei sau a progresului genetic la popula]ii etc.
Folosind progresele remarcabile ale geneticii teoretice popula]ionale s-au
pus bazele geneticii aplicative, dndu-se posibilitatea elabor\rii programelor de
ameliorare, care au ca scop maximizarea `n perspectiv\ a progresului genetic
(sau a efectului selec]iei).
~n general, prin ameliorarea suinelor se urm\re[te `mbun\t\]irea
`nsu[irilor productive `n succesiunea genera]iilor care se pot realiza prin selec]ie
[i prin `ncruci[are ([i consangvinizare).


111
6.1. Ameliorarea prin selec]ie
No]iuni teoretice
Selec]ia la suine, ca no]iune general\, poate fi natural\ [i artificial\.
Selec]ia natural\ constituie fondul luptei pentru existen]\ [i a supravie]uirii celui
mai apt, manifestndu-se la porcinele s\lbatice [i par]ial la popula]iile primitive
(`n cazul condi]iilor de mediu vitrege).
Selec]ia artificial\ constituie metoda de baz\ `n ameliorarea suinelor,
practicndu-se `n fermele de elit\ [i `n unit\]ile de selec]ie [i de testare, unde
sunt crescute numai rasele pure, precum [i `n alte unit\]i intrate `n controlul
oficial de produc]ie.
Ameliorarea suinelor prin selec]ie are la baz\ faptul c\ `nsu[irile
morfoproductive sunt condi]ionate de fondul genetic (ce se manifest\ diferit `n
func]ie de ras\, linie, sex, vrst\, individ etc.), `n strns\ corela]ie cu condi]iile
de mediu. Prin urmare, indicii biologici, tehnici [i economici pot fi `mbun\t\]i]i
prin selec]ie, ]inndu-se seama att de baza ereditar\ ct [i de condi]iile de
mediu.
~n unit\]ile de elit\ cu cre[tere `n sistem gospod\resc, precum [i `n
complexele de testare, cre[terea suinelor se face `n ras\ pur\, mijlocul principal
de ameliorare fiind selec]ia.
De men]ionat c\, prin selec]ie nu se creiaz\ gene noi, ci se modific\
structura genetic\ a popula]iilor printr-o "discriminare reproductiv\"
ne`ntmpl\toare. O `nsu[ire se manifest\ cu att mai pregnant, cu ct la formarea
genotipurilor se cumuleaz\ un num\r mai mare de gene aditive favorabile. Dup\
modul de grupare a genelor aditive (`n genotipurile unei popula]ii) vor ap\rea [i
indivizi cu produc]ii diferite. Eliminarea de la reproduc]ie a indivizilor cu
`nsu[iri nedorite schimb\ frecven]a de gene aditive [i care practicat\ de la o
genera]ie la alta, determin\ `mbun\t\]irea valorii medii la `nsu[irea luat\ `n
obiectiv.

6.1.1. Progresul genetic [i factorii care `l influen]eaz\
~n selec]ia suinelor, ca principal\ metod\ de ameliorare, cea mai mare
importan]\ o are estimarea progresului genetic, a efectului selec]iei, sau a
c[tigului genetic.
- Progresul genetic mai este denumit [i "efectul selec]iei" sau "c[tigul
genetic", concretizndu-se prin `mbun\t\]irea mediei unei `nsu[iri (sau a unui
caracter) `n succesiunea genera]iilor. Progresul genetic se noteaz\ cu g [i
rezult\ din produsul dintre diferen]a de selec]ie (S) [i coeficientul de
heritabilitate (h
2
), dup\ formula:

112

g = S x h
2

Progresul genetic se poate calcula pe genera]ie, anual, sau pe perioade mai
`ndelungate de timp, `n func]ie de prevederile programului de ameliorare stabilit
pentru rasa `n cauz\.
- Diferen]a de selec]ie (S) reprezint\ superioritatea performan]ei lotului
de selec]ie fa]\ de media efectivului dintr-o popula]ie ( P) sau fa]\ de seria de
testare pentru `nsu[irea dat\.
Diferen]a de selec]ie rezult\ din diferen]a dintre media performan]elor
reproduc\torilor selec]iona]i [i media efectivului (total) matc\ pentru `nsu[irea
urm\rit\ (`n seria de testare), fiind dat\ de formula:
S =
Pt Pm +
2
- P, `n care:
Pt - valoarea performan]ei `nsu[irilor tat\lui (din testul performan]elor
proprii);
Pm - valoarea performan]ei `nsu[irilor mamei (din testul performan]elor
proprii);
P - valoarea `nsu[irilor la seria de testare sau la efectivul total matc\.
De exemplu, valoarea lui S pentru sporul mediu zilnic, `n cazul `n care
P= 600 g, Pt= 670 g, iar Pm= 630 g este:
S= g 50 600
2
630 670
=
+

- Coeficientul de heritabilitate (h
2
) este dat de raportul dintre varian]a
genetic\ aditiv\ (V
G
) [i varian]a total\ fenotipic\ (V
P
), sau:
h
2
=
VG
VP
.
Deci, coeficientul de heritabilitate reprezint\ cota parte a abaterii
performan]elor `nsu[irii unui individ de la media popula]iei, abatere care se
datore[te cauzelor genetice.
Coeficientul de heritabilitate se exprim\, de regul\, `n frac]ii zecimale,
avnd valori cuprinse `ntre 0 [i 1. ~n cazul `n care h
2
=0, atunci `nsu[irea
respectiv\ nu este determinat\ de gene aditive, ci numai de factorii de mediu [i
gene neaditive. Dac\ h
2
=1, atunci `nsu[irea este determinat\ exclusiv de factori
genetici aditivi. Aceste cazuri extreme se `ntlnesc foarte rar.
Prin urmare, fenotipul sau nivelul performan]ei unei `nsu[iri este (aproape
`ntotdeauna) rezultatul interac]iunii dintre genotip [i condi]iile de mediu.
La suine, valorile lui h
2
de pn\ la 0,2 indic\ o heritabilitate sc\zut\, cele
`ntre 0,2-0,5 medie, iar peste 0,5 ridicat\. Valoarea coeficien]ilor h
2
prezint\
diferen]e mari de la o grup\ de `nsu[iri la alta. ~n general, `nsu[irile de

113
reproduc]ie au coeficien]i de heritabilitate sc\zu]i, cele de cre[tere [i `ngr\[are
mediocri, pe cnd cele legate de calitatea carcasei sunt ridica]i (tabelul 16)

Tabelul 16
Coeficien]ii de heritabilitate
pentru principalele `nsu[iri ale porcinelor
~nsu[iri h
2

Conforma]ia corporal\
- lungimea corpului
- lungimea membrelor
- num\rul de vertebre
- tipul de conforma]ie corporal\

0,59
0,65
0,74
0,29
Prolificitatea [i cre[terea purceilor
- num\rul de purcei la f\tare
- num\rul de purcei la `n]\rcare
- greutatea lotului de purcei la `n]\rcare

0,15
0,12
0,17
Sporul de greutate [i valorificarea furajelor
- greutatea vie la vrsta de 5-6 luni
- sporul de greutate de la `n]\rcare pn\ la
greutatea de cca. 80-90 kg
- valorificarea hranei

0,30
0,29

0,31
Calitatea carcasei
- lungimea carcasei
- suprafa]a ochiului mu[chiului lungul dorsal
- grosimea sl\ninei pe spinare
- propor]ia [uncilor din carcas\
- propor]ia de carne din carcas\
- propor]ia de gr\sime din carcas\
- culoare, consisten]\ [i marmorarea c\rnii

0,59
0,48
0,49
0,58
0,31
0,63
0,46

Prin urmare, relund calculul cu privire la progresul genetic (g), `n cazul
`n care S= 50 g [i h
2
= 0,35 va rezulta:
g= 50 x 0,35 = 17,5 g
- Indicele de produc]ie scontat la genera]ia filial\ ( F ) se calculeaz\ prin
cumularea progresului genetic la valoarea medie a `nsu[irii popula]iei ( P) pentru
care se desf\[oar\ ac]iunea de selec]ie, deci:

F = P+ g, sau 600 + 17,5 = 617,5 g
Progresul genetic este influen]at de o serie de factori, pe care ì vom trata,
pe scurt, `n continuare.

114
- Efectivele de suine prezint\ cea mai mare importan]\, `n sensul c\, cu
ct num\rul de animale va fi mai mare cu att cre[te posibilitatea depist\rii de
indivizi cu `nsu[iri dorite.
- Variabilitatea crescut\ `n snul unei popula]ii de suine constituie un
element pozitiv. Variabilitatea poate fi ridicat\ prin mai multe mijloace, printre
care [i practicarea de `ns\mn]\ri naturale (`n unit\]ile produc\toare de material
de pr\sil\).
Prin urmare, `n fermele de elit\ cu cre[tere `n sistem gospod\resc [i `n
unit\]ile de selec]ie [i testare, se indic\ monta tocmai pentru a spori
variabilitatea, urmnd ca `ns\mn]\rile artificiale s\ se efectueze doar la
reproduc\torii de mare valoare zootehnic\ (creatori de linii [i familii
zootehnice).
- Intervalul dintre genera]ii
Cu ct genera]iile se succed la intervale mai scurte de timp cu att efectul
selec]iei sau progresul genetic se manifest\ mai de timpuriu.
La suine, intervalul dintre genera]ii este, `n medie, de 2,5 ani (uneori sub 2
ani). Dac\ procentul de reform\ la vieri este de 50% atunci intervalul este de 2
ani, iar dac\ reforma este de 40% timpul de `nlocuire a efectivului este de 2,5
ani.
- Intensitatea de selec]ie (I) este dat\ de procentul de re]inere de animale
pentru reproduc]ie, din fiecare genera]ie, `n scopul sporirii produc]iei `n
condi]iile men]inerii efectivului matc\.
Cu ct num\rul reproduc\torilor re]inu]i este mai mic, dar dintre cei mai
valoro[i, cu att intensitatea de selec]ie va fi mai mare.
Intensitatea de selec]ie se calculeaz\ dup\ formula:
I(%) =
E
F
, `n care:
E - procentul de `nlocuire a efectivului matc\ (%);
F - num\rul de produ[i femeli ob]inu]i de la o scroaf\ apt\
de pr\sil\.
Procentul de `nlocuire (E) se calculeaz\ dup\ rela]ia:
E =
100
2 1 V V
, `n care:
V
1
- vrsta la prima f\tare (ani);
V
2
- vrsta la reform\ (ani).

Dac\ de exemplu: V
1
= 1 an, V
2
= 3 ani, atunci procentul de `nlocuire (E)
va fi:

115
E =
100
3 1
= 50%.
~n cazul `n care num\rul de femele (F) re]inute de la o scroaf\ este 3, iar
E este de 50%, atunci:
I% =
50
3
= 16,6%.
La suine, intensitatea de selec]ie (I) variaz\ `ntre 15-20% pentru scrofi]e [i
`ntre 1-2% pentru vieru[i. Prin urmare, `n condi]iile date, din 100 de scrofi]e se
pot alege `ntre 15-20 capete pentru a completa efectivul matc\ [i numai 1-2
vieru[i din cei 100 pu[i la dispozi]ie selec]ionerului, deci numai plus-variantele
pentru `nsu[irea urm\rit\ dintr-o serie de testare (sau genera]ie).
- Corela]ia caracterelor luate `n obiectivul selec]iei (r)
Cu ct se urm\re[te ameliorarea prin selec]ie a mai multor caractere cu
corela]ie negativ\ `ntre ele, cu att efectul selec]iei scade pentru un caracter, `n
raport de
1
n
. La caracterele corelate pozitiv, efectul selec]iei cre[te dup\
raportul
n
n
. A[a de exemplu, cnd se urm\resc 4 caractere corelate `ntre ele
negativ, atunci: efectul selec]iei =
1
4
= 0,5, iar cnd acestea sunt corelate
pozitiv efectul selec]iei =
4
4
= 2.
Astfel, prolificitatea este `n corela]ie pozitiv\ cu masa corporal\ a lotului
de purcei la na[tere, la 21 de zile, cu num\rul [i masa corporal\ a purceilor la
`n]\rcare, dar `n corela]ie negativ\ cu masa corporal\ individual\ la na[tere.
Con]inutul `n gr\sime al mu[chiului lungului dorsal se coreleaz\ pozitiv cu
propor]ia de gr\sime din carcas\ [i negativ cu propor]ia de carne din carcas\.

6.1.2. Ameliorarea prin selec]ie a unor `nsu[iri la suine
6.1.2.1. Conforma]ia corporal\
Ameliorarea conforma]iei corporale are mare importan]\ `n cazul
suinelor, deoarece acesta este `n strns\ leg\tur\ cu produc]ia principal\, care
este carnea. ~nsu[irile care concur\ la conforma]ia corporal\ posed\ coeficien]i
de heritabilitate relativ ridica]i, `ntre 0,29 pentru tipul de conforma]ie [i 0,74
pentru num\rul vertebrelor. Alungirea corpului prin selec]ia indivizilor cu
num\rul sporit de vertebre este strns corelat\ cu alungirea trunchiului deci, cu
lungimea carcasei, care condi]ioneaz\ calitatea superioar\ a acesteia (alungirea

116
mu[chiului Lungul dorsal). Pe aceast\ linie, sunt edificatoare cercet\rile
efectuate `n Danemarca, pe rasa Landrace, care s-au finalizat pe crearea unui tip
de carne ce posed\ 2 vertebre `n plus, deci cu trunchiul foarte lung, satisf\cndu-
se att calitatea carcasei ct [i sporirea num\rului de sfrcuri (pn\ la 16).
La unele linii specializate pentru produc]ia de carne alungirea corpului s-a
realizat [i prin convexarea liniei superioare a corpului, care se `ntlne[te la rasele
Duroc, Hampshire, Chester-White [i par]ial la Yorkshire.
Tot prin selec]ie s-a ajuns la dezvoltarea exagerat\ a trenului posterior, `n
special a regiunilor [uncilor posterioare, `nsu[ire caracteristic\ la toate rasele
specializate pentru produc]ia de carne [i pentru bacon. De la aceste regiuni
rezult\, dup\ sacrificare, propor]ii `nsemnate de carne de calitate superioar\
(jamboane).
~n unele ac]iuni de selec]ie se pune un accent din ce `n ce mai sus]inut pe
alegerea indivizilor [i cu [uncile anterioare dezvoltate, deoarece regiunile
spetelor [i ale bra]elor ofer\, `n urma sacrific\rii, carne de calitate superioar\,
ac]iune reu[it\ la rasele Pitrain, Edelschwein, Hampshire etc.
Legat de conforma]ia corporal\, la suine trebuie s\ se evite prezen]a
anomaliilor congenitale. Prezen]a anomaliilor congenitale, are mare importan]\
deoarece se transmit la descenden]i, sau duc la cre[terea frecven]ei lor `n
popula]ie (lista acestora se prezint\ la lucr\rile practice).
Transmiterea culorii la urma[i are importan]\ `n alegerea sistemului de
exploatare [i `n prelucrarea carcaselor pentru produc]ia de bacon (legat de
aspectul nepl\cut al [oricului), deci constituie o direc]ie de selec]ie important\ la
suine. ~n general, se apreciaz\ c\, culoarea alb\ este dominant\ fa]\ de culorile
neagr\ [i ro[ie.
Aprecierea conforma]iei corporale, la noi `n ]ar\, se face dup\ metoda
punctelor, diferen]iat pe grupe de rase (tehnica de lucru - la lucr\rile practice),
promovndu-se la reproduc]ie numai indivizii cu punctajele cele mai mari.

6.1.2.2. Produc]ia de purcei
~nsu[irile care condi]ioneaz\ produc]ia de purcei sunt: prolificitatea,
num\rul de purcei viabili, greutatea purceilor la na[tere, capacitatea de al\ptare a
scroafelor, num\rul [i greutatea purceilor `n]\rca]i. Toate aceste `nsu[iri posed\
coeficien]i de heritabilitate sc\zu]i, deci baza trebuie pus\ pe asigurarea
condi]iilor de mediu la nivel optim.
- Prolificitatea apreciat\ prin num\rul de purcei ob]inu]i la o f\tare, este
condi]ionat\ de rata ovula]iei, de fecunditate, de nidarea zigo]ilor, precum [i de
mortalitatea embrionar\ [i a fetu[ilor etc.
Coeficientul de heritabilitate a acestei `nsu[iri variaz\ `ntre 0,10 [i 0,15,
deci genetic se poate ameliora `ntr-o propor]ie mai redus\.

117
~n Fran]a, caracterizarea valorii genetice a prolificit\]ii scroafelor se face
pe baza unui indice, care se calculeaz\ dup\ formula:
Iy= Xt +
2
17 3
n
n
x
Xiy
n
; `n care:
Iy - indicele dup\ care se apreciaz\ scroafa y (puncte);
Xt - media prolificit\]ii cresc\toriei din care face parte
scroafa y, pentru perioada t considerat\;
n - num\rul de purcei la f\tare;

Xiy
n
- media devia]iilor de la media contemporanilor ale
celor n f\t\ri ale scroafei y.
Exemplu: pentru Xt = 10,5; n=11,0 [i
Xiy
n
= 0,5
Iy = 10,5 +
2 11 0
17 3 11 0
x
x
,
,
x 0,5 = 11,09 puncte.
Sporirea produc]iei de purcei are la baz\ mai mult asigurarea unor condi]ii
optime, cum ar fi: preg\tirea corespunz\toare a reproduc\torilor, efectuarea
`ns\mn]\rilor la momentul optim, stabilirea unor planuri de `mperechere bine
judecate (utiliznd diferite familii [i linii din cadrul raselor, precum [i evitarea
consangviniz\rii.
Pentru eficientizarea acestora, rasele de suine s-au `mp\r]it `n 2 grupe de
rase: materne [i paterne.
~n tabelul 17 sunt prezentate unele performan]e de reproduc]ie `nregistrate
la rasele de suine care se cresc [i se exploateaz\ `n ]ara noastr\, date provenite
de la Institutul de cercetare [i produc]ie pentru cre[terea porcilor Peri[ (ICPCP)
din jude]ul Ilfov.
~n produc]ie este `ntlnit\ uneori [i no]iunea de "prolificitate economic\",
reprezentat\ prin num\rul de purcei crescu]i, indicator hot\rtor `n rentabilitatea
unit\]ii.
De men]ionat c\, cele mai bune rezultate s-au ob]inut la f\t\rile a 3-a, a 4-
a [i a 5-a, indiferent de ras\, deci `ntre vrstele de 2 ani [i 3 ani, `ns\ f\r\ ca
greutatea corporal\ a animalelor s\ dep\[easc\ 160 kg.


118
Tabelul 17
Performan]ele de reproduc]ie la rasele din S.C.P.C.P. (1991)
Specificare Avrig Fierbin]i Foc[ani Gorne[ti Oarja Peri[
Marele alb
Vrsta la prima f\tare (zile) 377 368 364 348 370 369.6
Prolificitate (cap) 9.9 10.0 11.0 12.9 11.3 10.7
Purcei vii (cap) 9.7 9.2 9.8 10.3 9.9 10.1
Purcei crescu]i (cap) 9.0 8.7 9.4 9.9 9.3 8.9
Capacitatea de al\ptare (kg) 42.2 43.9 46.7 53.9 48.3 45.9
Interval `ntre f\t\ri (zile) 173 172 167 167 166 166.7
Landrace
Vrsta la prima f\tare (zile) 356 358 360 393 342 368
Prolificitate (cap) 10.4 10.1 11.4 11.8 10.3 10.0
Purcei vii (cap) 9.8 9.2 10.0 9.1 10.1 9.5
Purcei crescu]i (cap) 9.0 8.6 9.6 9.0 9.3 8.9
Capacitatea de al\ptare (kg) 41.9 43.7 50.0 51.3 48.6 46.2
Interval `ntre f\t\ri (zile) 163 179 169 183 164 164.5
Yorshire Hampshire-Gorne[ti
Vrsta la prima f\tare (zile) - - 363 387 403 -
Prolificitate (cap) - - 10.9 9.8 8.8 -
Purcei vii (cap) - - 9.2 9.4 7.3 -
Purcei crescu]i (cap) - - 8.9 8.3 6.6 -
Capacitatea de al\ptare (kg) - - 41.1 40.4 32.9 -
Interval `ntre f\t\ri (zile) - - 166 167 176 -
Duroc
Vrsta la prima f\tare (zile) 359 389 - 377 369 365
Prolificitate (cap) 9.6 8.9 - 9.7 9.2 10.1
Purcei vii (cap) 9.3 8.4 - 8.6 8.6 9.7
Purcei crescu]i (cap) 7.9 7.6 - 8.2 8.2 8.4
Capacitatea de al\ptare (kg) 36.4 36.6 - 36.7 37.7 42.3
Interval `ntre f\t\ri (zile) 165 180 - 163 154 167.7

- Capacitatea de al\ptare a scroafelor, apreciat\ prin geutatea lotului de
purcei la vrsta de 21de zile, este o `nsu[ire important\, deoarece pe seama
produc]iei de lapte a scroafei se asigur\ cre[terea [i dezvoltarea normal\ a
purceilor pn\ la `n]\rcare.
Coeficientul de heritabilitate pentru aceast\ `nsu[ire se stabile[te indirect,
pe baza valorii lui h
2
pentru greutatea purceilor la `n]\rcare, care este redus, de
numai 0,17.
Ameliorarea acestei `nsu[iri se face prin alegerea [i dirijarea la reproduc]ie
a scroafelor cu num\r sporit de sfrcuri normal dezvoltate [i simetrice,
asigurarea unor condi]ii de confort optim pe timpul al\pt\rii, hr\nirea
corespunz\toare a mamelor, prevenirea [i combaterea unor afec]iuni specifice la
purcei.

119
Num\rul de sfrcuri trebuie urm\rit [i la vieri, deoarece `nsu[irea se
transmite la viitoarele fiice.
Pe lng\ num\rul sporit de sfrcuri, indiferent de sex, se urm\re[te [i
distan]area `ntre rnduri [i perechi, simetria [i integritatea acestora, la prima
bonitare (dup\ ie[irea din testare). Capacitatea de al\ptare se determin\ la prima
f\tare, dup\ cele 21 de zile de al\ptare. Este o corela]ie strns pozitiv\ `ntre
capacitatea de al\ptare la prima f\tare [i urm\toarele, pn\ la vrsta de 3-3,5 ani.
- Num\rul [i geutatea purceilor la `n]\rcare influen]eaz\ toate verigile
fluxului tehnologic din unit\]ile industriale [i spore[te rentabilitatea cresc\toriei.
Coeficientul de heritabilitate pentru num\rul purceilor `n]\rca]i este redus,
de 0,12, iar cel pentru greutatea acestora de 0,17, ceea ce `nseamn\ c\
principalul mijloc de ameliorare este `ncruci[area `ntre linii, al\turi de
`mbun\t\]irea condi]iilor de mediu [i `n special alimenta]ia (obi[nuirea purceilor
s\ consume furaje `nc\ de la vrsta de 9 zile), exploatarea numai a scroafelor
bune mame, asigurarea confortului termic, igienizarea boxelor [i asigurarea unui
furaj prestarter de calitate.
- Indicele de folosire a scroafelor (I.f.s.) reprezint\ num\rul mediu de
f\t\ri realizat la o scroaf\ `n decursul unui an. Cu ct acest indice este mai mare,
cu att produc]ia de purcei este mai ridicat\.
Elementele care concur\ la ridicarea indicelui sunt: durata perioadei de
al\ptare [i starea de `ntre]inere a scroafelor `n timpul al\pt\rii. Durata perioadei
de al\ptare se poate reduce pn\ la 21 de zile, cu condi]ia ca purceilor s\ li se
pun\ la dispozi]ie `nlocuitori de lapte [i s\ fie obi[nui]i cu consumarea furajelor
suplimentare `nc\ de la vrsta de 8-9 zile. Cu ct durata de al\ptare este mai
redus\ cu att cre[te indicele de folosire a scroafelor (I.f.s.). Scroafele cu stare
de `ntre]inere bun\ intr\ la mont\ `n decurs de 6-9 zile dup\ `n]\rcare, `n
propor]ie de 70-80%, contribuind la cre[terea indicelui de folosire.
Indicatorul sintetic care eviden]iaz\ produc]ia de purcei este fertilitatea
anual\ a scroafelor (F) [i care cuprinde indicele de folosire a scroafei,
prolificitatea [i pierderile de purcei de la f\tare la `n]\rcare (care este `n strns\
leg\tur\ cu capacitatea de al\ptare [i cu instinctul de bun\ mam\).
F = I.f.s. x P x m; `n care:
I.f.s. - indicele de folosire a scroafelor;
P - prolificitate (purcei viabili la o f\tare);
m - pierderi de la f\tare la `n]\rcare, care este dat de formula:
m =
100
100
p'
, `n care:
p' - procentul de pirderi de la f\tare la `n]\rcare (%).

120
Exemplu: I.f.s. = 2,2; P= 9,5, iar procentul de pierderi, p' = 20%; atunci:
F = 2,2 x 9,5 x
100 20
100
= 16,72 purcei/an

6.1.2.3. Precocitatea
Precocitatea suinelor se apreciaz\ prin sporul de cre[tere `n greutate vie [i
prin valorificarea hranei, ambele `nsu[iri posednd coeficien]i de heritabilitate
mijlocii, de cca. 0,3 (uneori mai mari).
~n cazul hr\nirii individuale, valoarea lui h
2
pentru sporul de cre[tere, pe
perioada `ngr\[\rii, este de 0,35, iar `n cazul hr\nirii `n grup, de numai 0,21
(intervine competi]ia pentru hran\).
Coeficentul de heritabilitate pentru valorificarea hranei este `n medie de
0,31, cu diferen]e `ntre 0,30-0,50 la hr\nirea individual\ [i `ntre 0,18-0,30 la cea
`n grup.
Datorit\ valorii relativ ridicate ale lui h
2
, ameliorarea pentru precocitate
se poate face cu rezultate bune prin selec]ie, al\turi de `ncruci[are `ntre familii [i
linii, beneficiindu-se de efectul heterozisului.
Corela]ia fenotipic\ (r) `ntre sporul de cre[tere `n greutate vie [i consumul
specific de furaje este strns negativ\, `ntre -0,69 [i -0,72, iar cea genetic\ `ntre -
0,64 [i -0,73. Prin urmare, este sufiecient s\ se determine sporul mediu zilnic
pentru a aprecia [i consumul specific. ~n ac]iunea de testare, ambele `nsu[iri
trebuie determiante separat, cel pu]in la masculi.

6.1.2.4. Calitatea carcasei
Principalele `nsu[iri care influen]eaz\ calitatea carcasei la suine sunt:
lungimea carcasei, grosimea stratului de sl\nin\ dorsal\, propor]ia de carne (din
care de calitate superioar\, care este legat\ de suprafa]\ ochiului mu[chiului
Longissimus dorsi), fr\gezimea, culoarea c\rnii, consisten]a, marmorarea etc.
Toate aceste `nsu[iri au coeficien]i de heritabilitate ridica]i, ceea ce indic\
faptul c\ `mbun\t\]irea acestora se poate face cu bune rezultate prin selec]ie.
Aceasta demonstreaz\ c\ sunt `nsu[iri a c\ror varian]\ `n popula]ie este
determinat\, `n mare m\sur\, de gene cu interac]iune aditiv\.
Selec]ia practicat\ `n Danemarca, la rasa Landrace, `n direc]ia
`mbun\t\]irii calit\]ii carcasei bazat\ pe testarea dup\ descenden]i, a dus la
alungirea carcasei cu cca. 10 cm [i la reducerea grosimii stratului de sl\nin\
dorsal\ de la 4,05 cm la 2,40 cm.
Cercet\rile relativ recente indic\ (la nivelul anului 1998) la rasa Landrace,
grosimea medie a sl\ninei dorsale de 2,26 cm la masculi [i de 1,91 cm la femele,

121
iar suprafa]a ochiului mu[chiului de 34,7 cm
2
la masculi [i de 37,0 cm
2
la femele
(PEDERSEN, O.K. 1998).
Grosimea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ coreleaz\ strns negativ cu
propor]ia de carne `n carcas\. Prin urmare, se vor promova la reproduc]ie
indivizi cu grosimea stratului de sl\nin\ dorsal\ ct mai redus\, deoarece
aceast\ `nsu[ire se coreleaz\ strns negativ cu propor]ia de carne `n carcas\,
ac]iune care se intreprinde imediat dup\ terminarea perioadei de testare (dup\
182 zile).
Propor]ia de carne `n carcas\ este o `nsu[ire cu h
2
ridicat (0,6-0,7)
folosindu-se curent `n selec]ie; sursa de informa]ii pentru reproduc\tori fiind
asigurat\ prin rudele colaterale (scrofi]a sau masculul castrat) sacrificate.
Determin\rile se efectueaz\ dup\ vrsta de 1823 zile [i la peste 70 kg
greutate vie, rezultatele corectndu-se pentru greutatea de 90 kg.
Toate determin\rile, la care se mai adaug\ [i alte m\sur\tori (cum ar fi
grosimea sl\ninei dorsale - S.O.L., suprafa]a ochiului mu[chiului - S.O.M.) se
efectueaz\ pe carcasa unui individ sacrificat (mascul sau femel\, `n func]ie de
grupa de rase), iar rezultatele se atribuie ca performan]\ proprie la to]i indivizii
din lot.
Grosimea medie a sl\ninei dorasale pe animalul sacrificat, este strns
corelat\ cu cea de pe animalul viu (r = 0,8) [i permite estimarea propor]iei de
carne `n carcas\.
Corela]iile dintre propor]ia de carne [i procentul de sl\nin\+osnz\ este
de r = -0,7, iar dintre aceasta din urm\ [i procentul de carne din cotlete [i
jamboane [i din carcas\ este de r = -0,5, coeficien]ii de heritabilitate (h
2
) pentru
aceste `nsu[iri fiind de 0,5-0,7.
Stabilirea exact\ a propor]iei de carne din carcas\ este foarte dificil\, fapt
pentru care, `n Danemarca, se propune calcularea unui indice, pe baza unor
corela]ii strnse `ntre diferite m\sur\tori (ce se pot executa cu mijloace simple).
S-a ajuns la urm\toarea formul\:
Y = 6,8770 - 0,05958 x
1
- 0,0833 x
2
- 0,04110 x
3
+ 0,15758 x
4
+
+ 0,50316 x
5
+ 0,01308 x
6
, `n care:
Y - % de carne din jum\tate de carcas\;
x
1
- grosimea medie a sl\ninei dorsale (mm);
x
2
- grosimea medie a sl\ninei laterale (mm);
x
3
- grosimea medie a sl\ninei abdominale (mm);
x
4
- propor]ia de carne+oase din cotlet (%);
x
5
- propor]ia de carne+oase din jambon (%);
x
6
- greutatea c\rnii+oaselor din jambon (`n zeci de grame).

122
*
* *

~n concluzie se poate aprecia c\ posibilitatea de ameliorare a unei `nsu[iri,
prin selec]ie sau prin `ncruci[are, este condi]ionat\ de modul de interac]iune a
genelor care determin\ `nsu[irea rspectiv\ (aditiv\ sau neaditiv\).
~n cazul `nsu[irilor la care interac]iunea aditiv\ a genelor este mare,
principalul mijloc de ameliorare este selec]ia, iar `n cazul `nsu[irilor la care
predomin\ genele cu interac]iune neaditiv\ (dominan]a, supradominan]a [i
epistazia) principalul mijloc este `ncruci[area `ntre linii sau familii (`n urma
c\reia se manifest\ fenomenul de heterozis), secondate cu asigurare celor mai
bune condi]ii de mediu (`ntre]inere, alimenta]ie etc).

6.1.3. Formele, procedeele [i metodele de selec]ie la suine

6.1.3.1. Formele de selec]ie
Formele de selec]ie aplicate `n ameliorara suinelor se diferen]iaz\ `n
func]ie de sensul `n care dorim s\ modific\m media `nsu[irii luate `n studiu.
- Selec]ia direc]ional\ progresiv\ const\ `n alegerea pentru reproduc]ie
numai a plus variantelor, adic\ a indivizilor cu valorile cele mai mari. Prin
urmare, din snul unei popula]ii se re]in [i se promoveaz\ la reproduc]ie numai
indivizi situa]i deasupra mediei pentru `nsu[irea respectiv\. Aceasta, `n ideea c\
`n genera]iile urm\toare, media se va deplasa spre valori din ce `n ce mai mari,
pentru `nsu[irea urm\rit\. Se aplic\ pentru sporul mediu zilnic, propor]ia de
carne `n carcas\, prolificitate, capacitate de al\ptare etc.
- Selec]ia direc]ional\ regresiv\ se aplic\ pentru acele `nsu[iri la care,
prin selec]ie, se urm\re[te reducerea valorilor lor. ~n aceast\ categorie de `nsu[iri
intr\: consumul specific de hran\ (concentratele), propor]ia de gr\sime din
carcas\, grosimea sl\ninei (dorsale, abdominale [i laterale), etc.

Fig.37 Formele selec]iei: a- direc]ional progresiv\; b- direc]ional regresiv\.
a)
b)

123
Prin urmare, se vor re]ine [i promova la reproduc]ie numai indivizii cu
valorile situate sub media popula]iei (a seriei de testare etc).
- Selec]ia stabilizatoare se utilizeaz\ `n cazul `n care, `ntr-o popula]ie,
`nsu[irile urm\rite au atins valori satisf\c\toare [i se pune problema consolid\rii
lor, deci reducerea variabilit\]ii . Pentru aceasta, se procedeaz\ `n dou\ moduri:
fie la promovarea pentru reproduc]ie a indivizilor situa]i `n jurul mediei pentru
`nsu[irea respectiv\, fie prin `mperecherea continu\ a plus (+) variantelor cu a
minus (-) variantelor.
- Selec]ia disruptiv\ se aplic\ mai rar, cu ocazia definitiv\rii de linii, de
familii [i chiar de su[e specializate din cadrul acelora[i rase [i care, prin
`nsu[irea urm\rit\, se diferen]iaz\ att fa]\ de media popula]iei ct [i fa]\ de alte
linii. Se porne[te de la premiza c\ popula]iile de porcine, pentru aceea[i `nsu[ire,
au valori diferite, fiind apoi utilizate la reproduc]ie grupe de indivizi specializa]i
`n func]ie de necesit\]i.

Fig.38 Selec]ia stabilizatoare
a- `n jurul mediei;
b- a plus [i minus variantelor

De exemplu, `n cadrul unei rase cu produc]ie mixt\ se pot forma 2
popula]ii diferen]iate `n privin]a grosimii sl\ninei dorsale: una din plus variante
(cu valori mai mari) destinate prepar\rii salamurilor uscate [i alta din minus
variante pentru ob]inerea de carne pentru consum `n stare proasp\t\.

6.1.3.2. Procedee de selec]ie
~n ac]iunea de selec]ie a suinelor se pot utiliza 3 procedee: succesiv\ (sau
`n tandem), concomitent\ [i independent\.
- Selec]ia succesiv\ (sau `n tandem) se aplic\ atunci cnd urm\rim s\
amelior\m `nsu[irile pe rnd. Se amelioreaz\ mai `nti o `nsu[ire pn\ la nivel
satisf\c\tor, apoi se preia alta [.a.m.d. Acest procedeu necesit\ o perioad\ lung\
de timp, `ns\ pentru reducerea duratei de timp se pot prelua `nsu[iri care se
a) b)

124
coreleaz\, sau se condi]ioneaz\ reciproc, a[a cum ar fi `ntre sporul de cre[tere `n
greutate vie [i consumul specific de hran\ (r= -0,6....-0,8).
Corela]iile dintre anumite `nsu[iri se stabilesc pe cale experimental\ `n
func]ie de ras\, sex, categorie de vrst\ [i greutate corporal\, al\turi de unele
condi]ii de mediu (alimenta]ie, sistem de `ntre]inere, microclimat etc). Cu toate
acestea consumul specific de hran\ trebuie s\ se determine la reproduc\torii
masculi de mare valoare zootehnic\ [i cel pu]in la 10% din cei din seria de
testare.
- Selec]ia concomitent\ (sau pe baz\ de indici) urm\re[te `mbun\t\]irea
`n acela[i timp a mai multor `nsu[iri. Procedeul este eficace atunci cnd selec]ia
animalelor se face pe baz\ de indici.
Selec]ia pe baz\ de indici este mai complex\, deoarece se iau `n
considerare propor]ia de participare [i valoarea relativ\ a fiec\rei `nsu[iri (`n
func]ie de importan]a acesteia din valoarea total\), coroborate cu heritabilitatea
acesteia [i cu corela]iile genetice [i fenotipice dintre `nsu[irile urm\rite.
A[a de exemplu, indicele de selec]ie (I) pentru aprecierea suinelor de
reproduc]ie dup\ produc]ia de purcei [i dup\ ritmul de cre[tere este dat de
formula:
I= - 0,5 x
1
+ 7 x
2
- 0,02 x
3
+ 0,5 x
4
, `n care:
x
1
- num\rul de purcei la f\tare;
x
2
- num\rul de purcei `n lotul de f\tare la vrsta de 154 zile;
x
3
- greutatea lotului de purcei la vrsta de 154 zile (kg);
x
4
- greutatea individului selec]ionat la vrsta de 154 zile (kg);
La noi `n ]ar\ se apeleaz\ curent la selec]ia concomitent\, cnd se
calculeaz\ indicele la testarea dup\ descenden]i la scroafe [i la vieri, care
presupune mai `nti testarea performan]elor proprii pentru 4 `nsu[iri, toate
cuprinse `n indicele de testare (sporul mediu zilnic, consumul de hran\,
grosimea medie a sl\ninei dorsale [i propor]ia de carne `n carcas\).
Cu privire la ierarhizarea vierilor `n urma test\rii dup\ descenden]i se
calculeaz\ un indice sintetic (I), `n care se iau `n calcul att performan]ele
proprii ale fiilor ct [i ale fiicelor scroafelor partenere, dup\ formula:
I= B - 100 D - 20 C, `n care:
I- indicele de ierarhizare a vierului din seria de testare;
B- sporul mediu zilnic (g) pe via]\ (de la na[tere la 182 zile);
D- grosimea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ corectat\ (mm);
C- consumul specific de hran\ (kg).

125
Se impune ca [i la scrofi]e s\ se determine consumul specific de hran\, `n
caz contrar se vor lua numai valorile masculilor. Tehnica de lucru se va prezenta
la lucr\rile practice.
- Selec]ia independent\ (sau pe baz\ de baremuri) presupune stabilirea
unor cerin]e minime pentru fiecare `nsu[ire, urmnd ca indivizii care nu le
`ndeplinesc s\ fie elimina]i de la reproduc]ie, chiar dac\ celelalte `nsu[iri sunt
corespunz\toare.
Este cazul utiliz\rii criteriilor de calificare sau preselec]ie pentru
admiterea animalelor `n controlul oficial de produc]ie (vrsta maxim\ la monta
fecund\ a scrofi]elor, num\rul minim de purcei f\ta]i [i de cei `ntra]i la testare
etc.), deci pentru introducerea vieru[ilor [i scrofi]elor la testare dup\
performan]ele proprii [i apoi dup\ descenden]i.

6.1.3.3. Metodele selec]iei
~n ameliorarea suinelor, ca [i la alte specii de animale domestic, se aplic\
dou\ metode: individual\ [i masal\ (sau familiar\, sau fenotipic\).
- Selec]ia individual\ const\ `n alegerea reproduc\torilor att dup\
criterii fenotipice ct [i dup\ cele genotipice. ~n categoria criteriilor fenotipice
intr\ performan]ele proprii, iar `n categoria criteriilor genotipice intr\
performan]ele ascenden]ilor, ale rudelor colaterale [i ale descenden]ilor. Pentru
reu[ita ac]iunii sunt necesare eviden]ele zootehnice, `n care se reg\sesc datele
`nregistrate att la individul `n cauz\ ct [i ale ascenden]ilor [i descenden]ilor, pe
parcursul a 3 genera]ii pentru principalele `nsu[iri, al\turi de clasele generale.
~n fi[ele genealogice sau de reproduc]ie-selec]ie (R.S), sunt consemnate
performan]ele proprii privind `nsu[irile de exterior, ritmul de dezvoltare [i
calitatea c\rnii, completate cu date asupra ascenden]ilor pe parcursul a 2-3
genera]ii, al\turi de performan]ele rudelor colaterale [i cu rezultatul testului
dup\ descenden]i.
Selec]ia individual\ este mult mai sigur\, datorit\ asigur\rii transmiterii
cu certitudine la descenden]i a `nsu[irilor urm\rite.
Aceast\ metod\ se execut\ `n fermele de elit\ [i `n unit\]ile de selec]ie,
putndu-se depista reproduc\torii cu cel mai bun fond genetic, care dup\
verificare pot deveni fondatori de linii [i de familii zootehnice.
- Selec]ia masal\ (fenotipic\) const\ `n alegerea reproduc\torilor dup\
`nsu[irile lor de exterior, constitu]ie [i produc]ie, f\r\ a lua `n considerare baza lor
ereditar\. Ea se utilizeaz\ de obicei la alegerea scrofi]elor de pr\sil\ `n unit\]ile
f\r\ eviden]e zootehnice, cnd se impune completarea de urgen]\ a efectivului de
pr\sil\.

126
Aceast\ metod\ d\ rezultate mai bune cnd se urm\resc `nsu[irile cu
coeficient de heritabilitate mai mare, cum ar fi sporul de cre[tere, calitatea
carcasei etc. Selec]ia masal\ se practic\ [i `n fermele de hibridare [i uneori `n
cele de `nmul]ire unde scrofi]ele sunt cazate [i urm\rite `n grupe de cte 10
animale, a[a `nct valoarea zootehnic\ este apreciat\ pentru `nsu[irile urm\rite,
dup\ valoarile medii ale lotului.

Tabelul 18
Model de descompunere a varia]iei fenotipice
Sursa de varia]ie
Suma p\tratelor abaterilor
(SPA)
Grad de
libertate (GL)
Media p\tratelor
abaterilor (MPA)
~ntre ta]i (`ntre
factorul A)

=
i i
i
A
N
X
N
x
SPA
2
2
n
T
- 1
1
T
A
n
SPA

~ntre mame de la
acela[i tat\
(`ntre nivelele B,
`ntre nivelele A)

=
i i
i
j i J i
J i
BinA
N
x
n
x
SPA
2
, ,
2
,

n
M
n
T
T M
BinA
n n
SPA

~ntre
descenden]i
(rest)

=
k J i J i J i
J i
k J i
n
x
x SPArest
, , , ,
2
, 2
, ,

n
D
- n
M
M D
n n
SPArest

Total

=
k J i
k J i TOTAL
N
x
x SPA
, ,
2
2
, ,
N - 1
1 N
SPA
TOTAL

Efectund o selec]ie fenotipic\, are loc [i una genotipic\, Halm\gen, P.
(1984) imaginnd un calcul pentru a demonstra corela]ia celor dou\ criterii `n
determinarea c[tigului genetic la descenden]i pentru sporul mediu zilnic.

Tabelul 19
Exemple practice de calcul
Nr.crt. Specificare Vieri Scroafe Calcula]ii
1. Sporul mediu zilnic al p\rin]ilor
selec]iona]i
860 720 -
2. Sporul mediu zilnic al popula]iei 680 630 -
3. Superioritatea fenotipic\ a p\rin]ilor 180 90 860-680=180
720-630=90
4. Heritabilitatea pentru sporul mediu
zilnic
0.30 0.30 -
5. Superioritatea genetic\ a p\rin]ilor 54 27 180 x 0.30=54
90 x 0.30=27
6. Superioritatea transmis\ la
descenden]i (genetic\)
27 13,5 fiecare p\rinte
cu 50%
7. Ameliorarea (genetic\) a[teptat\ la
descende]i
20,25 20,25
27 0 13 5
2
20 25
, ,
,
+
=

127
Prin urmare, dac\ sporul mediu zilnic al popula]iei a fost de 655 g
680 630
2
+
, prin utilizarea vierului cu 860 g [i a scroafei cu 720 g, superioritatea

fenotipic\ a fost `n medie de 135g
180 90
2
+
, din care descenden]a c[tig\

genetic 20,25 g sau 15%
20 25 100
135
, x
.

6.1.4. Organizarea [i tehnica selec]iei la suine
Controlul organizat al produc]iei la suine a fost introdus pentru prima dat\
`n Danemarca, `n anul 1890, la rasa Landrace, ac]iune care s-a extins apoi `n
Finlanda, Olanda, Suedia, Norvegia, Anglia, S.U.A., Germania, Cehoslovacia
etc., iar `n ultimul timp `n majoritatea ]\rilor bune cresc\toare de suine.
Tehnica de selectare [i capacitatea Sta]iunilor de testare au evoluat `n
func]ie de cerin]ele unit\]ilor de produc]ie doritoare de reproduc\tori cu valoare
de ameliorare ridicat\.
Sta]iunile de testare au fost [i sunt organizate dup\ criterii unitare,
`ndeosebi `n privin]a hr\nirii [i a `ntre]inerii. Tehnologia de testare, de asemenea
trebuie s\ fie unitar\ pentru ca [i rezultatele s\ fie comparabile (criteriile care se
urm\resc, condi]iile de admitere, modul de recoltare [i prelucrare a datelor etc.).
Dup\ anul 1960, `n Anglia, se ini]iaz\ testarea dup\ performan]ele
proprii, metoda fiind mai rapid\, dar cu un grad de certitudine ceva mai redus.
~n ]ara noastr\, controlul produc]iei la suine a fost introdus `n anul 1958,
mai `nti la Sta]iunea experimental\ zootehnic\ (S.E.Z.) Dulbanu-Cre]u, `ns\
primele Sta]iuni de control zotehnic s-au organizat la S\ftica, `n anul 1964.
~ntr-un timp relativ scurt a intrat `n func]ie [i Sta]iunea de controlul
produc]iei la suine din cadrul unit\]ii Ru[e]u.
Organizarea cre[terii [i `ngr\[\rii suinelor `n unit\]i mari, de tip industrial,
a necesitat [i `nfiin]area de Sta]iuni de selec]ie, avnd denumirea ini]ial\ de
Complexe de selec]ie [i testare a porcinelor, apoi de Sta]iuni de cercetare [i
produc]ie pentru cre[terea porcilor, iar `n prezent func]ioneaz\ ca firme
specializate `n testarea suinelor.
~n prezent func]ioneaz\ 5 sta]iuni r\spndite zonal, `n func]ie de
necesit\]ile de reproduc\tori ale unit\]ilor industriale, iar `n viitor vor fi 10
asemenea sta]iuni.
Localit\]ile `n care func]ioneaz\ sunt: Gorne[ti-Mure[ (`nfiin]at\ `n 1968),
P\dureni-Timi[, Avrig-Sibiu, Foc[ani-Vrancea [i Oarja-Arge[.

128
Sta]iunile sunt specializate pentru anumite rase, `n ferme separate cu
capacit\]i de 400-500 scroafe, fiecare sta]iune avnd 3-4 ferme.
De men]ionat c\, `n controlul oficial al produc]iei la suine sunt intrate [i
alte unit\]i, precum sunt cele de hibridare [i altele cu condi]ii bune de hr\nire [i
`ntre]inere.
~n ac]iunea de testare a suinelor intr\ obligatoriu [i fermele de elit\ cu
cre[tere `n sistem gospod\resc, care primesc reproduc\tori din import, dup\ care
ì difuzeaz\ `n unit\]ile de selec]ie [i de testare.
Opera]iile de controlul produc]iei la suine sunt certificate de c\tre Oficiile
jude]ene de reproduc]ie [i selec]ie, prin controlorii oficiali de stat. Metodele de
determinare a valorii de ameliorare au evolat treptat, c\utndu-se ca prin
procedee simple, s\ se poat\ ierarhiza un num\r ct mai mare de animale.

6.1.4.1. Selec]ia suinelor pe baz\ de test\ri
Aprecierea valorii zootehnice a suinelor are o deosebit\ importan]\ `n
stabilirea destina]iei animalelor de reproduc]ie.
Scopul selec]iei suinelor `l constituie difuzarea pe treptele inferioare a
progresului genetic realizat, care `n final se materializeaz\ prin sporirea
cantitativ\ [i calitativ\ de carne, `n condi]ii economice avantajoase. ~n jurul
acestui deziderat trebuie s\ se desf\[oare munca de ameliorare [i activit\]ile
tehnologice.
Selec]ia, ca principal\ metod\ a amelior\rii, trebuie s\ se bazeze pe
principii [i ac]iuni unitare, `n urma c\rora reproduc\torii s\ fie ierarhiza]i `n
func]ie de valoarea de ameliorare. Aceste ac]iuni au la baz\ principiile teoretice,
al\turi de verificarea metodic\, concretizat\ prin testarea performan]elor de
reproduc]ie [i de produc]ie la masculi [i femele.
Toate m\surile luate `n cadrul muncii de selec]ie vor fi subordonate
`mbun\t\]irii `nsu[irilor legate de:
- activitata de reproduc]ie (concretizat\ prin sporirea la reproduc\tori a
num\rului [i a greut\]ii purceilor la na[tere, la vrsta de 21 zile [i la `n]\rcare),
avnd la baz\ selec]ia independent\;
- rezultatele de produc]ie (apreciate dup\ sporul mediu zilnic [i consumul
specific de furaje), avnd la baz\ selec]ia concomitent\;
- calitatea carcasei (apreciat\ dup\ produc]ia de carne [i dup\ calit\]ile
organoleptice) avnd la baz\ selec]ia concomitent\ sau pe baz\ de indici.
~n func]ie de specificul unit\]ii de selec]ie, de categoriile de vrst\ [i de
folosin]\ a suinelor, testarea performan]elor de produc]ie se desf\[oar\ dup\ o
tehnologie diferen]iat\, deosebindu-se:

129
- testarea dup\ performan]ele proprii;
- testarea dup\ descenden]i;
- testarea combinat\.
Testarea dup\ performan]ele proprii (performance testing)
Testarea dup\ performan]ele proprii a fost introdus\ `n lucr\rile de
ameliorare pentru prima dat\ `n Anglia, `n anul 1960 [i s-a extins destul de
repede `n majoritatea ]\rilor bune cresc\toare de suine.
Aceast\ ac]iune permite aprecierea mai de timpuriu a valorii de
ameliorare a suinelor, eliminndu-se cele necorespunz\toare `nainte de a da
produ[i.
Reproduc\torii testa]i dup\ performan]ele proprii pot fi utiliza]i la mont\,
cu o anumit\ garan]ie de ameliorare, cu 9-10 luni mai devreme, fa]\ de cei
testa]i dup\ descenden]i. Prin urmare, valoarea de ameliorare se apreciaz\ prin
performan]ele proprii, deci prin fenotipul individului, [i nu prin fondul genetic al
produ[ilor, respectiv prin calitatea descenden]ei.
Inconvenientul principal `l contituie faptul c\ vieru[ii [i chiar scrofi]ele
`ntre]inute `n boxele de control o perioad\ relativ mare (de 91 de zile) f\r\
mi[care, afecteaz\ condi]ia de reproduc\tor, necesitnd o perioad\ de redresare
`n boxe [i padocuri mai mari, cu acces la aer [i soare, al\turi de o hr\nire
restrictiv\.
~n ]ara noastr\, testarea dup\ performan]ele proprii se execut\ `n fermele
de elit\, `n unit\]ile specializate de tipul complexelor de selec]ie [i par]ial `n
fermele de `nmul]ire [i de hibridare (la scrofi]ele F
1
) de pe lng\ marile unit\]i
de cre[tere [i `ngr\[are a suinelor.
Testarea se aplic\ la efectivul de tineret preselec]ionat dup\ criteriile de
calificare, conform Decretului nr.43, din 1976. Se men]ioneaz\ c\, vieru[ii [i
scrofi]ele se introduc la testare numai dac\ provin din unit\]ile cuprinse `n
controlul oficial de produc]ie, dac\ nu prezint\ anomalii congenitale, dac\
pierderile din lotul mamei nu dep\[esc 50% pn\ la introducerea la testare, dac\
`ndeplinesc anumite baremuri minime (att ei ct [i p\rin]ii), [i dac\ posed\ o
conforma]ie corporal\ [i constitu]ie corespunz\toare animalelor de reproduc]ie
(dup\ tipul de ras\ [i mai rar de meti[i).
Tehnica de lucru se va prezenta pe larg la lucr\rile practice. De asemenea,
se mai indic\ eliminarea inidivizilor predispu[i la sindromul de stres P.S.E. prin
administrarea, la vrsta de 64 zile, a anestezicului "halotan" (animalele cu H-
pozitiv se exclud, att cele `n cauz\ ct [i fra]ii din lot).

130
Perioada de testare dup\ performan]ele proprii dureaz\ 91 zile (`ntre
vrstele de 913 zile [i 1823 zile) [i se execut\ la to]i purceii, sau la cel pu]in
4-5 indivizi din lot (`n func]ie de grupa de rase).
~nsu[irile care se urm\resc pe parcursul test\rii [i la care se fac calcule
`n final sunt: sporul mediu zilnic, consumul specific de hran\ - ca `nsu[ire de
produc]ie [i grosimea medie a sl\ninei dorsale [i propor]ia de carne `n carcas\ -
ca `nsu[iri de calitate a c\rnii, la care se mai adaug\ [i tipicitatea rasei (apreciat\
prin conforma]ie corporal\ [i constitu]ie).
- Sporul mediu zilnic de cre[tere `n geutate vie se exprim\ `n grame [i se
calculaz\ pentru fiecare individ `n parte. Se `nregistreaz\ greutatea la `ncheierea
test\rii (1823 zile), precum [i cea de la `nceputul perioadei de testare (de 91
zile). ~n prezent, `n ]ara noastr\ se practic\ o tehnologie aparte pentru calcularea
sporului mediu zilnic: prin `mp\r]irea greut\]ii finale la num\rul de zile (`n
limitele de 1823 zile).
- Consumul specific de hran\ se calculeaz\ pe baza raportului dintre
cosumul total de hran\ `nregistrat\ `n perioada de control (91 zile) [i sporul total
`n mas\ corporal\ al individului, sau a indivizilor dintr-o box\. Valoarea
ob]inut\ se exprim\ `n kg cu dou\ zecimale.
Pe parcursul perioadei de control animalele vor fi `ntre]inute `n boxe
speciale: individuale, cte 3 la un loc, sau de maximum 10 animale (testarea
scrofi]elor `n grup).
~n boxele individuale furajarea se face separat, a[a `nct consumul specific
se determin\ cu exactitate, `n boxele cu 3 animale se apreciaz\ consumul prin
`mp\r]irea cantit\]ii totale de hran\ consumat\ la cele 3 animale cu sporul de
greutate al fiec\reia. Valoarea ob]inut\ se transform\ [i se `nscrie ca
performan]\ proprie fiec\rui individ.
Exist\ [i variante cnd aprecierea acestei `nsu[iri se face prin cazarea
individual\ a animalelor numai `n ultimele 28 de zile din perioada de testare
(`ntre vrstele de 154 [i 182 zile). ~n acest caz se aplic\ o corec]ie a valorilor,
pentru a fi asimilate la `ntreaga perioad\ de testare (am\nunte la lucr\rile
practice).
Determinarea consumului specific de furaje este obligatorie la ambele
sexe, pentru fermele de elit\, iar `n cele de selec]ie la vieru[i.
Re]etele standard de furaje se elaboreaz\ de c\tre I.B.N.A. Balote[ti [i se
comunic\ periodic unit\]ilor produc\toare de nutre]uri combinate speciale, prin
grija Agen]iei Na]ionale de Ameliorare [i Reproduc]ie `n Zootehnie.

131
Pe baza sporului mediu zilnic se poate aprecia [i consumul specific de
concentrate, avndu-se `n vedere coeficientul de corec]ie (r) strns negativ, `ntre
aceste `nsu[iri, de -0,70.
Paraschivescu, Galieta (1977) men]ioneaz\ c\ num\rul de indivizi (fra]i)
din lotul de testare influen]eaz\ coeficientul de corela]ie, acesta fiind la masculii
din rasa Landrace, `n cazul caz\rii individuale, `ntre - 0,51.......--0,64 [i `ntre -
0,31....-0,38 la cei din rasa Marele alb, [i `ntre -0,50....-0,70 la cazarea `n grup
(`ntre 2-4 fra]i).
Prin urmare, `ntre]inerea `n grupe mici (cel mult 3 animale) asigur\ o
corela]ie strns negativ\ `ntre spor [i consum, cu condi]ia respect\rii frontului de
furajare.
- Grosimea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ se determin\ pe
animalul viu `n cel mult o s\pt\mn\ dup\ vrsta de 1823 zile, utilizndu-se
curent aparatele ultrasonice [i mai rar metodele penetrometrului, leanmetrului
etc.
Punctele de exploatare sunt situate la 4-6 cm distan]\ de linia median\
dorsal\ [i anume:
- la spinare - `n dreptul ultimei coaste;
- la crup\ - perpendiculara dus\ de la "ie" delimiteaz\ jambonul, apoi o
orizontal\ [i o vertical\ `mparte `n patru p\r]i aproximativ egale jambonul, din
centrul c\ruia se ridic\ o perpendicular\.
~n tehnologia clasic\ se determin\ [i grosimea sl\ninei la nivelul
greb\nului.
Valorile ob]inute se adun\ [i se `mpart la 2 sau la 3, rezultnd valoarea
medie determinat\.
Valoarea medie determinat\ se transform\ [i se corecteaz\ `n func]ie de
masa corporal\ vie, folosindu-se tabele speciale sau cu ajutorul unei formule.
Masa corporal\ de referin]\ este de 90 kg.
Formula este urm\toarea:
Gc= Gd-[( Grt - 90)0,2], `n care :
Gc - grosimea stratului de sl\nin\ dorsal\(mm);
Gd - grosimea stratului de sl\nin\ determinat\ (mm);
Grt - greutatea animalului la ie[irea din testare (kg)
- Propor]ia de carne din carcas\ se determin\ `n urma sacrific\rii unui
individ din lotul de f\tare; datele rezultate consituind performan]ele tuturor
fra]ilor. Prin urmare, `n cazul sacrific\rii, se apeleaz\ la rudele colaterale,
respectiv la fra]ii buni sau semifra]i - indicele ponderal fiind acela[i, indiferent
de formul\ (Le Roy sau Robertson).

132
K
FB
=
[ ]
n x h
2 1 (n 1) x (0,5h )
2
2
+
, `n care:
K
FB
- coeficientul de fra]i buni;
n - num\rul de fra]i buni lua]i `n calcul pentru un caracter;
h
2
- coeficientul de heritabilitate
Dac\ se consider\ un lot de 4 fra]i buni, pentru un caracter cu h
2
= 0,5, va
rezulta:
K
FB
=
[ ]
4 x 0,5
2 1 (4 1) x (0,5 x 0,5)
0,571
+
= dup\ formula lui Le
Roy, iar dup\ formula lui Roberson:
K
FB
=
n x 0,5 x h
1 (n 1) x 0,5 x h
4 x 0,25
1 (3 x 0,25)
0,571
2
2
+
=
+
=
Prin urmare indicele ponderal are acelea[i valori.
Individul care se sacrific\ la ie[irea din testare trebuie s\ posede greutatea
corporal\ apropiat\ de media fra]ilor din lot [i s\ fie un mascul pentru grupa I de
rase (materne) [i o scrofi]\ pentru grupa a II-a de rase (paterne).
Propor]ia de carne se exprim\ `n procente cu o zecimal\ [i se corecteaz\
`n func]ie de masa corporal\ de referin]\ (de 90 kg),utilizndu-se fie tabelele
anex\ din Instruc]iunile privind aprecierea animalelor de reproduc]ie, fie
urm\toarea formul\:
CCc=CCd+[(Grt-90)0,2], `n care:
CCc - procentul de carne `n carcas\ corectat (%);
CCd - procentul de carne `n carcas\ determinat (%);
Grt - greutatea animalului la ie[irea din testare (kg).
Pe carcasa animalului sacrificat se pot efectua [i alte determin\ri, cum
sunt: dimensiunile carcasei, suprafa]a cotletului [i a ochiului mu[chiului Lungul
dorsal, S.O.L., propor]ia diferitelor calit\]i de carne (tran[are), respectnd o
metodologie unitar\ de lucru `n toate unit\]ile de testare.
Aprecierea propor]iei de carne pe animalul viu se face prin diferite
metode. A[a de exemplu, se utilizeaz\ metoda inject\rii cu antipirin\, care
este un lichid ce nu influen]eaz\ caracteristicile fiziologice ale organismului.
Metoda are la baz\ raportul invers propor]ional `ntre con]inutul `n ap\ al
organismului [i cel `n substan]e grase. Metoda este laborioas\, dar foarte exact\
[i se va prezenta `n cadrul lucr\rilor practice.
Alte metode se bazeaz\ pe stabilirea concentra]iei ]esuturilor `n izotop
40
K, avndu-se `n vedere c\ `n ]esuturile slabe (mu[chi) K se g\se[te `n
procentul cel mai mare (99%) fa]\ de cele adipoase (1%). Ca urmare,
`nregistrarea de raze gamma ale izotopului
40
K permite estimarea cantit\]ii totale
de K din organism, respectiv a cantit\]ii de carne slab\.

133
Alte metode se bazeaz\ pe num\rarea fibrelor musculare (cel mai u[or
la mu[chiul Felxor digiti V Brevis), avndu-se `n vedere c\ volumul mare al
mu[chilor se datore[te cre[terii `n m\rime a fibrelor [i nu a sporirii num\rului
acestora. Num\rul de fibre din mu[chi este determinat genetic, deci se poate
selec]iona animalul dup\ aceast\ `nsu[ire.
~n ultimul timp se pot determina suprafe]ele mu[chilor prin metoda
fotografierii.
- Tipicitatea rasei se apreciaz\ dup\ metoda punctelor de la aprecierea
exteriorului animalelor, cu condi]ia ca masculii s\ realizeze cel pu]in 65 puncte,
iar femelele cel pu]in 55 de puncte, ]inndu-se seama de notele minime pentru
regiunea ugerului, care sunt eliminatorii.
- Calcularea indicelui de testare dup\ performan]elor proprii
Determinarea [i aprecierile enumerate mai sus pot servi la calcularea unui
indice sintetic de testare dup\ performan]ele proprii, a c\rui valoare rezult\ din
`nsumarea punctelor acordate pentru fiecare `nsu[ire urm\rit\, dup\ ce se aplic\
diferi]i coeficien]i de transformare a valorii absolute.
Pentru `nsu[irile la care valorile negative dorim s\ le transform\m `n
punctaj pozitiv (consumul specific de hran\ [i grosimea medie corectat\ a
stratului de sl\nin\ dorsal\) se apeleaz\ la un artificiu de calcul. Transformarea
se face sc\znd valorile `nregistrate dintr-o valoare maxim\ constant\.
S-au utilizat diferite metode, `n func]ie de metodologia folosit\ pentru
testarea performan]elor proprii.
Pentru metodologia clasic\ s-a utilizat modelul din tabelul 20.

Tabelul 20
Calculul indicelui de testare dup\ performan]ele proprii
Specificare
Ponderea
(%)
UM
Valoarea
`nregistat\
sau
corectat\
Transform\ri
Coeficient
de
`nmul]ire
Punctaj
rezultat
Sporul mediu
zilnic
33 g 630 - 0,5 315
Consum specific
de hran\
20 kg 2,80 (5,00-2,80)=2,20 100 220
Grosimea medie a
sl\ninei dorsale
15 mm 22,5* (50,0-22,5)=27,5 10 275
Procentul de carne
`n carcas\ (cu os)
14 % 71,0* - 2,0 142
Tipicitatea rasei 18 punct 85 - 2,0 170
TOTAL puncte 100 x x x 1.122
Not\: * valori corectare

134
In prezent, `n unit\]ile care efectueaz\ testarea dup\ performan]ele proprii
indicele se calculeaz\ dup\ o metodologie oarecum diferen]iat\, care ]ine seama,
pentru fiecare `nsu[ire de calit\]ile prin care exceleaz\ grupa de rase [i chiar
fiecare ras\ (tabelul 21).
Rezultatele test\rii dup\ performan]ele proprii constituie baza de calcul a
test\rii dup\ descenden]i; datele `nregistrate, corectate [i transformate se vor
grupa pe reproduc\tori (scroafe [i vieri). De asemenea, datele se valorific\
pentru `ncadrarea `n clasele par]iale [i apoi la stabilirea clasei generale `n
bonitarea suinelor, precum [i pentru calcularea pre]ului de livrare a
reproduc\torilor.

Tabelul 21
Calcularea punctajului `n testul dup\ performan]ele proprii la suine
(varianta actual\)
Specificare UM
Valoarea
`nregistat\
Valoarea
corectat\
Transform\ri
Coeficient
de calcul
Punctaj
rezultat
Sporul
mediu zilnic
(0-182 zile)
g 550 - - 1,5xs.m.z. la
rasele materne
[i rasa Duroc;
2,0xs.
m.z. la celelalte
rase paterne
825
Consum
specific de
furaje
(numai la
vieriu[i `n
perioada
91-1823
zile
kg 3,25 - (5,00-3,25)=
1,75, care se
`nmul]e[te cu:
200 la rasele
materne; 300 la
rasa
Hampshire;
250 la celelalte
rase paterne;
350
Grosimea
sl\ninei
dorsale
mm 26,7 27,1 (50,0-27,1)=
22,9, care se
`nmul]e[te cu:
10 la toate
rasele
229
Procentul
de carne `n
carcas\ (cu
os)
% 66,8 64,8 - 2 la toate rasele 129
TOTAL puncte x x x 1.533

Estimarea valorii de amelioarare (A) [i ierarhizarea indivizilor pentru
fiecare `nsu[ire se face `n func]ie de performan]ele proprii (P) exprimate ca
abatere de la media contemporanilor (Pc), dup\ formula:
A = h
2
x (P-Pc)

135
De exemplu, dac\ performan]a medie a seriei de testare pentru sporul mediu
zilnic este de 500 g, iar a individului de 585 g [i valoarea lui h
2
de 0,3, atunci:
A = 0,3(585-500)= 25,5 g, adic\ din superioritatea de 85 g a individului se
estimeaz\ c\ 25,5 se transmite `n genera]ii succesive la descenden]i. Deci, pe
genera]ie, ne a[tept\m la un spor mediu zilnic de 525,5 g.
Cu privire la prioada de testare, unii autori indic\ reducerea acesteia pn\
la 61 de zile, att `n scopul lu\rii unei decizii mai de timpuriu ct [i a m\ririi
num\rului de indivizi testa]i pe acela[i spa]iu. Din punct de vedere fiziologic,
aceast\ reducere de timp vine `n favoara instalarii st\rii de reproduc\tor a
indivizilor.
Testarea dup\ descenden]i (progeny testing)
Testarea dup\ descenden]i a fost introdus\ pentru prima dat\ `n
Danemarca. ~n jurul anului 1890 s-au elaborat, `n aceast\ ]ar\, primele
instruc]iuni pentru controlul descenden]ei la suinele din rasa Landrace, iar `n
anul 1898 s-a dat `n exploatare prima sta]ie de testare, urmnd ca `n anul 1908 s\
func]ioneze trei asemenea sta]ii. Este metoda cea mai precis\ pentru aprecierea
valorii de ameliorare a scroafelor [i vierilor, fiind obligatorie pentru fermele de
elit\ `n sistem gospod\resc, precum [i pentru complexele de selec]ie, deci pentru
toate unit\]ile din vrful piramidei de ameliorare (sau din treapta I).
Sistemul practicat `n Danemarca, potrivit c\ruia, pentru fiecare vier `n
testare se utilizeaz\ datele furnizate de c\tre 16 descenden]i proveni]i de la 4
scroafe ne`nrudite, a m\rit considerabil efectul metodei.
~n general, controlul produc]iei se efectua `ntre greut\]ile vii de 30-90 kg;
perioada corespunz\toare producerii de carcase pentru produc]ia de bacon. La
aceasta au mai contribuit [i alte elemente, cum ar fi: concentrarea efortului pe o
singur\ ras\ (Landrace), num\rul limitat de ferme de selec]ie (cca. 260), testarea
intensiv\ `n aceste unit\]i, `nsu[irea clar\ a direc]iilor selec]iei, severitatea
controlului, existen]a `n re]ea a unui personal competent [i perseverent, precum
[i asigurarea cu reproduc\tori buni `n condi]ii economice avantajoase.
~n ]ara noastr\, testarea suinelor a demarat `n anul 1958 la Sta]iunea
zoothnic\ experimental\ Dulbanu-Cre]u.
Ini]ial lotul de descenden]\ prin care se controla un reproduc\tor era
constituit din doi produ[i ai unei f\t\ri (o femel\ [i un mascul castrat) ce se
trimiteau de c\tre fermele de selec]ie la sta]iunea de testare [i care se controlau
`n grup. Aprecierea se f\cea pe baza mediei rezultatelor acestora privind
consumul de furaje pentru realizarea a 1 kg spor de cre[tere `n greutate vie [i
sporul mediu zilnic.

136
Ulterior, s-au luat `n control 4 indivizi dintr-un lot de f\tare (2 femele [i 2
masculi castra]i), care se urm\reau individual `n boxe separate, fiecare
constituind o repeti]ie pentru ceilal]i.
~n prezent, testarea dup\ descenden]i se execut\ la to]i indivizii
apar]in\tori scroafei sau vierului intra]i `n controlul oficial de produc]ie, dup\ o
tehnic\ apropiat\ de majoritatea ]\rilor bune cresc\toare de suine.
Pentru testarea dup\ descenden]i a scroafelor [i a vierilor se folosesc
datele `nregistate la testarea dup\ performan]ele proprii a produ[ilor din lotul de
f\tare ale acestora. Prin urmare, datele descenden]ilor vor fi grupate pe scroafe
sau pe vieri, dup\ cum se preconizeaz\ testarea.
Testarea dup\ descenden]i la scroafe
Rezultatul test\rii dup\ descenden]i la scroafe se exprim\ prin indicele de
testare, care rezult\ din diferen]ele de selec]ie `nregistrate `ntre performan]a
medie a seriei (lunare) de testare [i scroafa `n studiu, pentru fiecare din `nsu[irile
urm\rite `n testul performan]elor proprii.
Performan]a medie a lotului scroafei se determin\ calculndu-se media
aritmetic\ pentru fiecare `nsu[ire urm\rit\ (spor mediu zilnic, consum specific
de furaje, grosimea medie a statului de sl\nin\ dorsal\ corectat [i propor]ia de
carne `n carcas\ corectat).
Performan]a mediei seriei (lunare) se stabile[te prin calcularea mediei -
mediilor tuturor loturilor care au `ncheiat controlul performan]elor proprii `n luna
respectiv\, pentru fiecare `nsu[ire urm\rit\. Prin urmare, se aplic\ o comparare a
contemporanilor, diminundu-se astfel influen]a sezonului asupra rezultatelor
test\rii.
Calculndu-se media performan]elor seriei lunare [i media performan]elor
lotului scroafei ce urmeaz\ a fi testat\, se stabilesc diferen]ele `n plus sau `n
minus pentru fiecare `nsu[ire urm\rit\, care apoi se `nmul]esc cu un coeficient
(`n func]ie de importan]a `nsu[irii), ]inndu-se seama de regula semnelor (tabelul
22).
Se consider\ scroafe testate dup\ descenden]i acelea care realizeaz\ un
indice de testare pozitiv, adic\ se situeaz\ deasupra mediei lunare de testare. Din
exemplu de mai sus rezult\ c\, scroafa a fost declarat\ reu[it\ dup\ descenden]i,
`nregistrnd un indice de testare pozitiv, de +220 puncte. Tehnica de lucru se va
prezenta la lucr\rile practice.


137
Tabelul 22
Calcularea indicelui de testare dup\ descenden]i la scroafe
Valoare medie `nregistrat\ la:
lotul de descen-
den]i al scroafei
seria de testare
~nsu[irile
considerate
deter-
minat\
corec-
tat\
deter-
minat\
corec-
tat\
Diferen\a fa]\
de media seriei
lunare
(S)
Coeficient
de calcul
Punctaj
realizat
Spor mediu
zilnic (g)
479 - 470 - +9 +20 +180
Consum
specific (kg)
3,14 - 2,84 - +0,3 -1000 -300
Grosimea
sl\ninei (mm)
21,6 22,2 20,4 21,2 +1,0 -100 -100
Propor]ia de
carne (%)
74 73,6 69,7 69,2 +4,4 +100 +440
Punctaj
realizat
x x x x x x +220

Testarea dup\ descenden]i la vieri
Stabilirea valorii de ameliorare dup\ testul descenden]ilor la vieri are un
grad de precizie ridicat, `ns\ datele ne parvin relativ trziu. Testarea se
caracterizeaz\ prin calcularea indicelui de testare, care se stabile[te pe baza
performan]elor produ[ilor proveni]i de la loturile scroafelor partenere. Scroafele
partenere sunt considerate cele care au fost `ns\mn]ate `n primele 8 s\pt\mni
de folosire la mont\ a vierilor `n cauz\. Num\rul minim este de 4 scroafe, care
trebuie s\ fie ne`nrudite `ntre ele (cnd sunt 2 scroafe surori se prelucreaz\
datele celei mai bune).
Pentru calcularea indicelui de testare la vieri se utilizeaz\ 2 valori medii [i
anume:
- media seriilor lunare;
- media loturilor scroafelor partenere, pentru fiecare `nsu[ire.
Media seriilor lunare
Deoarece datele provenite de la scroafele partenere se desf\[oar\ pe
parcursul a 2-3 luni, corespunz\torare a 2-3 serii lunare, trebuie s\ se calculeze
media acestora pentru fiecare `nsu[ire urm\rit\. Aceasta se ob]ine prin
`mp\r]irea sumei valorilor medii pentru cele 2-3 serii lunare de testare la un
num\r total de loturi participante (din care au f\cut parte [i scroafele partenere).
A[a de exemplu, pentru sporul mediu zilnic, se prezint\ `n tabelul 23 un model
de calculare.


138
Tabelul 23
Calcularea mediei seriei lunare pentru sporul mediu zilnic
Luna calendaristic\
Num\rul de loturi
participante
Sporul mediu zilnic [i calcula]iile
Iunie 28 519(28x519=14,532)
Iulie 26 534(26x534=13,884)
August 37 512(37x521=19,277)
Media seriei lunare 91 524(47,693:91=524)

~n mod identic se procedeaz\ [i pentru celelalte `nsu[iri urm\rite
(consumul specific de hran\, grosimea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ [i
propor]ia de carne `n carcas\) cu specificarea c\ la ultimele dou\ `nsu[iri se iau
`n calcul valorile corectate, fa]\ de greutatea de referin]\, de 90 kg. Prin urmare
se calculeaz\ media mediilor seriilor lunare pentru fiecare `nsu[ire.
Media loturilor scroafelor partenere
Aceasta se calculeaz\ f\cndu-se media aritmetic\ la fiecare `nsu[ire `n
parte pentru scroafele partenere ale vierului.
Se calculeaz\ apoi diferen]a de selec]ie (diferen]a dintre media seriilor
lunare [i media loturilor scroafelor partenere), iar pentru fiecare `nsu[ire, prin
`nmul]irea cu coeficien]i dinainte stabili]i, ]inndu-se seama de regula semnelor.
Punctajul total rezult\ din `nsumarea punctajelor pentru fiecare `nsu[ire,
]inndu-se seama, de asemenea, de regula semnelor.
Indicele de testare dup\ descenden]i la vieri se calculeaz\ prin `nmul]irea
punctajului total cu valoarea num\rului efectiv de loturi-produ[i (W) ai scroa-
felor partenere, dup\ formula:
W=
l x p
l p +
, `n care:
l - num\rul de loturi ale scroafelor partenere;
p - num\rul mediu de produ[i care au `ncheiat testul
performan]elor proprii
Cu ct un vier este apreciat dup\ mai multe scroafe partenere [i cu ct `n
aceste loturi au fost mai mul]i indivizi (care au `ncheiat testul performan]elor
proprii) cu att cre[te gradul de certitudine a valorii de ameliorare.
Valoarea indicelui de testare exprim\ valoarea de ameliorare [i ajut\ la
ierarhizarea vieru[ilor testa]i.
Se numesc vieri testa]i cei care `nregistreaz\ un indice de testare pozitiv
(cu semnul +) ceea ce d\ dreptul la `nscrierea `n registrele genealogice
(teritoriale sau republicane).
~n anexa 1 se prezint\ un model de "Fi[\ de testare pentru vieri".


139
UNITATEA ____________________ Nr.matricol 103-034
FERMA _______________________ Rasa Landrace
FI{A DE TSTARE VIERI
1 LOT 09.VI.1989
Data `ncheierii test\rii ultimului lot = 11.VIII.1989

Luna de

Nr.loturi

Nr.matr.

Spor mediu (g)
Consum furaje
pentru 1kg spor (kg)
Grosimea medie a
sl\ninei dorsale (mm)
Propor]ia de carne
`n carcas\ (%)
Num\r produ[i
testa]i
testare scroaf\
X

X

X
corectat\

X
corectat\

Perform.
proprii
Sacri-
fica]i
VI 28 519 14532 3.05 85.40 23.8 666.40 66.2 1787.4 27
VII 26 534 13884 2.96 76.96 22.3 579.80 70.3 1616.9 23
VIII 37 521 19277 2.98 110.26 21.3 788.10 70.3 2530.8 36
TOTAL
{I MEDII 91 524 47693 2.99 272.62 22.3 2034.30 69.0 5935.1 86
VI 101-015 525 2.96 24.1 78.4 7
VI 106-100 485 2.98 20.0 72.3 7
VI 032-080 582 2.91 20.21 68.5 9
VII 106-098 586 2.82 21.7 70.7 8
VII 005-041 522 2.97 22.1 67.6 7
VII 009-025 460 3.41 22.5 71.1 8
VIII 026-011 554 2.80 21.8 75.1 8
VIII 011-538 538 2.92 20.7 71.6 7
61 : 8 = 7.6
Total [i medii 530 4252 2,97 23,77 21,6 173,1 72,0 576,3
p =7,6
Diferen]a de selec]ie +6 -0,02 -0,7 +3,0
Punctaj P +120 +20 + 70 +300 P = 510
Indicele de testare (I)
I = P x W = +510 x 3,89 = + 1983 W
l x p
l p +
=
8 7 6
8 7 6
x ,
, +
= 3,89


140
Scrofi]ele acceptate la reproduc]ie se apreciaz\ `n continuare dup\
performan]ele de reproduc]ie la prima f\tare (criterii de clasificare), iar vieru[ii
re]inu]i se apreciaz\ dup\ capacitatea de reproduc]ie din primele 8-12 s\pt\mni
de activitate.

6.1.5. Selec]ia suinelor prin clasare (bonitare)
Aprecierea prin clasare a tineretului, sau a reproduc\torilor `n activitate,
se bazeaz\ pe rezultatele test\rilor [i analizarea ascenden]ilor, avnd ca scop
ierarhizarea lor dup\ valoarea de ameliorare (datele fiind utilizate ulterior [i
pentru stabilirea pre]urilor de vnzare-cump\rare). Ac]iunea se face numai la
animalele intrate `n controlul oficial de produc]ie, prin grija Oficiilor jude]ene de
reproduc]ie [i selec]ie a animalelor. Unit\]ile cuprinse `n controlul oficial sunt
obligate s\ respecte m\surile impuse pentru specificul acestei ac]iuni [i care se
prezint\ pe larg la lucr\rile practice.
Aprecierea se desf\[oar\ `n dou\ etape; `n prima etap\ se ]ine seama de
criteriile de calificare sau preselec]ie, iar `n a doua de cele de clasificare.
- Criteriile de calificare
~ncadrarea `n cele trei categorii de calificare se refer\ att la performan]ele
indivizilor ct [i ale p\rin]ilor, animalele fiind admise sau eliminate att din
programul de control oficial al produc]iei ct [i din lucr\rile de selec]ie [i
testare.
~n primul rnd se depisteaz\ indivizii cu anomalii congenitale (12
anomalii mai importante), care constituie motiv de eliminare, att pentru p\rin]i
ct [i pentru `ntregul lot de f\tare.
~n al doilea rnd se studiaz\ `ncadrarea scrofi]elor `n cerin]ele minime de
admitere, `n func]ie de grupa de rase, cu privire la vrsta primei monte fecunde,
iar la prima f\tare se analizeaz\ prolificitatea [i capacitatea de al\ptare.
~n al treilea rnd se analizeaz\ performan]ele minime ale indivizilor [i ale
lotului destinat test\rii, prin `ncadrarea greut\]ii individuale la vrsta de 91 zile,
precum [i prin num\rul de animale din lot la intrarea [i ie[irea din testare.
La vrsta de 64 zile se poate aplica [i testul halotan. Ne`ncadrarea `n
aceste baremuri sau cerin]e minime, constituie motiv de eliminare din ac]iunea
de control oficial de produc]ie [i deci din bonitare.
- Criterii de clasificare
Servesc la `ncadrarea suinelor `n clase par]iale [i pe baza acestora `n clase
generale, care sunt: Record, Elit\, Clasa I [i Clasa a II-a (numai pentru scrofi]e).
Vierii [i scroafele declarate reu[ite `n ac]iunea de testare dup\ descenden]i sunt
`ncadrate la clasa "Testa]i", f\r\ a se mai lua `n considerare clasele par]iale.

141
Clasele par]iale sunt dup\: origine, ritmul de dezvoltare , calitatea c\rnii [i
dup\ conforma]ia corporal\ [i constitu]ie. De men]ionat c\, la ritmul de
dezvoltare se include sporul mediu zilnic (de la na[tere [i pn\ la vrsta de 182
zile) [i consumul specific de furaje pe perioada test\rii, iar la calitatea c\rnii
intr\ grosimea medie a sl\ninei dorsale [i propor]ia de carne `n carcas\, care se
determin\ la ie[irea din testare.
Baremurile pentru `ncadrarea `n clase a sporului mediu zilnic [i pentru
grosimea medie corectat\ a sl\ninei dorsale sunt comunicate de c\tre Agen]ia
Na]ional\ de Ameliorare [i Reproduc]ie `n Zootehnie sau prin calcularea
abaterilor devia]iei standard (s) fa]\ de medie.
Tehnicile de `ncadrare [i de calculare se vor prezenta `n detaliu la lucr\rile
practice

Tabelul 24
Limitele `n intervale ale devia]iei standard (s) pentru `ncadrarea `n clase
Sexul Record Elit\ Clasa I Clasa aII-a
Masculi mai mare de
X +1,30 s
`ntre
X +0,70 s [i
X +1,29 s
`ntre
X +0,15 s [i
X +0,69 s

Femele mai mare de
X +1,20 s
`ntre
X +0,65 s [i
X +1,19 s
`ntre
X +0,10 s [i
X +0,64 s
`ntre
X +0,50 s [i
X +0,09 s

Clasa general\ `n care se `ncadreaz\ animalul se stabile[te `n func]ie de 3
sau 4 clase par]iale, ajutnd la ierarhizarea reproduc\torilor `n func]ie de
valoarea zootehnic\ [i dnd dreptul la `nscrierea `n registrele genealogice `n
func]ie de anumite limite. De asemenea ajut\ la calcularea pre]urilor de vnzare-
cump\rare.
~n fermele de hibridare de pe lng\ unit\]ile industriale se practic\ o
selec]ie masal\ sau de grup. Scopul func]ion\rii fermelor de hibridare este
producerea de scrofi]e metise F
1
, de obicei `ntre rasele Landrace (tata) [i Marele
alb (mama).
Avndu-se `n vedere c\ `n aceste ferme se execut\ testarea `n grup dup\
performan]ele proprii, clasele par]iale se stabilesc dup\ o tehnologie aparte.
Astfel, clasa par]ial\ pentru origine se stabile[te interpolnd clasele generale cele
mai reduse ale p\rin]ilor.
Clasele par]iale pentru sporul mediu zilnic [i conforma]ia corporal\-
constitu]ie se stabilesc lund `n calcul mediile celor dou\ `nsu[iri. Clasa general\

142
se stabile[te prin interpolarea celor trei clase par]iale. Deci valoarea zootehnic\
este clasa general\ a grupului de scrofi]e metise [i constituie baza pentru
calcularea pre]ului de decontare `ntre ferme, scrofi]ele livrndu-se `n grup.

6.1.6. Cre[terea suinelor `n ras\ curat\
Rolul cre[terii suinelor `n ras\ curat\, sau pur\, este ob]inerea unui num\r
sporit de reproduc\tori din aceea[i ras\, al\turi de depistarea [i selec]ia celor cu
mare valoare de ameliorare.
Aceast\ ac]iune se desf\[oar\ `n fermele de elit\ [i `n unit\]ile de selec]ie,
care constituie baze solide pentru difuzarea progresului genetic `n treptele
inferioare ale piramidei amelior\rii, cu finalizare `n unit\]ile de produc]ie.
~n fermele de elit\ [i de selec]ie se asigur\ condi]ii de mediu optime
punerii `n eviden]\ a poten]ialului genetic ob]inut prin ac]iunile anterioare de
ameliorare.
Rezultatele amelior\rii prin cre[terea `n ras\ curat\ sunt mai pu]in rapide,
dect cele ob]inute prin `ncruci[are, mai ales pentru `nsu[irile cu h
2
reduse.
~n cadrul cre[terii `n ras\ curat\ deosebim:
- cre[terea ne`nrudit\;
- cre[terea `nrudit\;
- cre[terea pe baz\ de linii.
- Cre[terea ne`nrudit\ are ca scop men]inerea `nsu[irilor valoroase, mai
ales cnd se practic\ `mperecherile omogene. ~mperecherile mai pot fi [i
heterogene, `ns\ reproduc\torii trebuie s\ se `ncadreze `n caracterele [i
parametrii rasei respective. Ca urmare, gradul de heterozigo]ie `nregistreaz\ o
oarecare cre[tere, avnd ca rezultat ridicarea vigurozit\]ii descenden]ei, cu
influen]\ pozitiv\ asupra rentabilit\]ii cre[terii `n ras\ pur\.
Metoda se utilizeaz\ `n fermele de elit\ [i `n uni]ile de selec]ie.
Pentru men]inerea st\rii de heterozigo]ie, periodic se introduc `n
cresc\torie reproduc\tori proveni]i din alte unit\]i (situate `n vrful piramidei
amelior\rii), sau din import.
- Cre[terea `nrudit\ se practic\ `n unit\]ile speciale, situate `n vrful
piramidei amelior\rii, `n scopul consolid\rii unor `nsu[iri dorite, prin men]inerea
`nrudirii spre un reproduc\tor excep]ional, care a produs o descenden]\
valoroas\, denumit fondator de linie. Tehnica const\ din `mperecheri `ntre
descenden]ii acestui reproduc\tor, metoda folosindu-se [i pentru producerea de
indivizi consangvini.
Efectul `mperecherilor consangvine este, `n general, foarte pregnant, att
`n sens pozitiv, ct [i `n sens negativ. Efectele negative se datoresc depresiunii

143
consangvine, afectnd o serie de `nsu[iri la suine, cum ar fi: vitalitatea
produ[ilor, fecunditatea [i prolificitatea.
Manifestarea efectelor negative este `n strns\ leg\tur\ cu gradul de
consangvinizare, cu durata [i momentul de aplicare, precum [i cu prezen]a
genelor letale. Se apreciaz\ c\, frecven]a genelor letale la suine consangvinizate
este dubl\ fa]\ de cele neconsangvinizate (de 9,4% fa]\ de 4,4% - DONALD,
citat de N. FARCA{ -1974). Pentru o cre[tere de 10% a coeficientului de
consangvinizare prolificitatea scade cu cca. 0,4 purcei/f\tare.
Al]i autori sesizeaz\ la indivizii consangvini existen]a organelor genitale
mai pu]in dezvoltate fa]\ de rasa curat\, dar [i o structur\ proteic\ `n snge mai
bun\.
~mperecherile `nrudite se practic\ `n multe ]\ri, dar conform unor
programe speciale, constiutind puncte de plecare pentru formarea liniilor
consangvinizate, baza producerii de purcei hibrizi. Folosirea eficient\ a liniilor
consangvine pentru ob]inerea porcilor hibrizi necesit\ studii [i teste de
combinabilitate, a[a `nct rezultatele de produc]ie s\ asigure o rentabilitate
sporit\.
- Cre[terea pe baz\ de linii constituie singura metod\ care permite un
ritm ceva mai rapid de ameliorare pentru cre[terea `n ras\ curat\. Prin aceast\
metod\, rasa cap\tat o structur\ mai heterogen\, popula]ia fiind diferen]iat\ `n
linii distincte, evitndu-se `n felul acesta plafonarea `mbun\t\]irii `nsu[irilor,
diminundu-se [i din efectele negative ale consangviniz\rii.
- Linia zootehnic\ se realizeaz\ prin aplicarea `mperecherilor `ntre
animale `nrudite printr-un str\mo[ comun, care este de obicei un mascul foarte
valoros.
~n formarea liniei [i desf\[urarea ac]iunii se disting trei etape:
- `n prima etap\ se alege fondatorul de linie pe baza performan]elor
superioare `nregistrate [i pe capacitatea de a le transmite la urma[i (deci verificat
prin test\ri fenotipice [i genotipice;
- `n etapa a doua are loc consolidarea `nsu[irilor la descenden]i prin
aplicarea de `mperecheri `nrudite (cu grade moderate sau reduse de `nrudire),
al\turi de asigurarea de condi]ii ideale de alimenta]ie [i `ntre]inere;
- `n a treia etap\ se aplic\ o selec]ie riguroas\, eliminndu-se produ[ii care
nu corespund, concomitent cu nominalizarea unui nou continuator al liniei.
Dac\ `n 3-6 genera]ii nu se depisteaz\ un continuator valoros, linia se
stinge.
~n func]ie de ponderea sau coeficientul de consangvinizare, liniile
zootehnice pot fi: neconsangvinizate, moderat consangvinizate [i stabile genetic.

144
- Liniile neconsangvinizate evolueaz\ numai pe baza selec]iei [i a
`mperecherilor dirijate pentru a se evita consangvinizarea. Sunt deci popula]ii,
din cadrul unor rase, care se cresc izolat reproductiv, dup\ un program bine
stabilit.
Pentru aceasta se prevede `mp\r]irea efectivului marc\ `n cinci grupe de
scroafe [i cinci grupe de vieri, ce sunt dirijate la mont\ succesiv (`n func]ie de
genera]ie). Metoda se practic\ `n unit\]ile de elit\ din vrful piramidei
amelior\rii.
- Liniile moderat consangvinizate au ca scop men]inerea asem\n\rii
genetice a unei popula]ii de suine cu un reproduc\tor valoros, utilizndu-se un
coeficient de consangvinizare de pn\ la 3%, concomitent cu selec]ia sever\ `n
genera]ie.
- Liniile consangvinizate sunt popula]ii de suine, reduse ca num\r, la
care coeficientul de consangvinizare dep\[e[te 6% pe genera]ie. Se apeleaz\ mai
des la `mperecherea `ntre semifra]i [i semisurori (4-5 genera]ii) [i mai rar `ntre
fra]i (2-3 genera]ii). Importan]a liniilor consangvinizate const\, nu `n produc]iile
ca atare, ci `n produc]iile ce se vor realiza prin combinarea ulterior\ a acestor
linii.
- Liniile stabile genetic sunt popula]ii de suine nesupuse selec]iei [i
consangviniz\rii, constituind popula]ii de control necesare pentru compararea
progresului genetic. Aceasta constituie rezerva de gene diferen]iindu-se din
rasele cu mare rezisten]\ la condi]iile de mediu [i la boli. Efectivele sunt reduse,
uneori pe cale de dispari]ie.

6.2. Ameliorarea prin `ncruci[are
Ameliorarea prin `ncruci[are constituie mijlocul cel mai rapid [i eficient
de `mbun\t\]ire a `nsu[irilor dorite la popula]iile de suine, `n urma c\reia, la
meti[i sau la hibrizi, se manifest\ intens fenomenul de heterozis, sau de vigoare
hibrid\.
~n cadrul amelior\rii suinelor prin `ncruci[are, deosebim:
- `ncruci[\ri `n scopul amelior\rii raselor;
- `ncruci[\ri de produc]ie (sau `n scopuri economice imediate).

6.2.1. ~ncruci[\ri `n scopul ameliorarii raselor de suine
~n aceast\ categorie intr\ `ncruci[\rile de infuzie, de absorb]ie [i pentru
formarea de rase oi.


145
- ~ncruci[area de infuzie
Prin acest tip de `ncruci[are se urm\re[te `mbun\t\]irea mai rapid\ a unor
`nsu[iri dorite, sau corectarea unor defecte [i nu transformarea radical\ a rasei de
ameliorat. Const\ `n `mperecherea femelelor dintr-o ras\ de ameliorat (R
1
) cu
masculi dintr-o ras\ amelioratoare (R
2
), efectuat\ o singur\ dat\, dup\ care
produ[ii meti[i F
1
(de regul\ femelele)
sunt dirijate la reproduc]ie `n cadrul
rasei de ameliorat.
~n fiecare genera]ie trebuie s\ se
aplice o selec]ie sever\ `n direc]ia
scopului urm\rit, fel `n care se
`mbog\]e[te genofondul rasei.
La noi `n ]ar\ s-a practicat la
ameliorarea rasei Bazna cu masculi din
rasele Wessex [i Sattelschwein, iar la
suinele Alb de Ru[e]u cu masculi din
rasele Landrace [i Yorkshire.
- ~ncruci[area de absorb]ie (sau de transformare) se folose[te pentru
transformarea radical\ a unei rase mai pu]in valoroas\, sau primitiv\. Metoda
const\ din `mperecherea scroafelor din
rasa pu]in valoroas\ (R
1
) cu vieri din
rasa aleas\ pentru ameliorare (R
2
). ~n
genera]iile urm\toare scrofi]ele metise
F
1
sunt `mperecheate din nou cu vieri
din rasa amelioratoare (timp de 4-5
genera]ii), dup\ care meti[ii se
`mperecheaz\ `ntre ei. ~n final se
ajunge la absorb]ia rasei de ameliorat
de c\tre rasa amelioratoare [i la
manifestarea pregnant\ a `nsu[irilor
rasei amelioratoare, ca urmare a
`nlocuirii fondului genetic.
- ~ncruci[area pentru formarea de rase noi se aplic\ numai `n unit\]ile
speciale, de obicei din vrful piramidei amelior\rii, cnd rasele existente nu mai
satisfac exigen]ele de produc]ie [i economice [i cnd dup\ aplicarea
`ncruci[\rilor descrise anterior nu s-au ob]inut rezultatele scontate.
Fig. 39 Schema `ncruci[\rii de infuzie
Fig. 40. Schema `ncruci[\rii de absorb]ie


146
Schemele de `ncruci[are se studiaz\ din toate punctele de vedere,
punndu-se baza pe caracteristicile fenotipice [i genotipice ale raselor parentale,
corelndu-se cu scopul urm\rit [i cu realit\]ile din teren.
Durata cre\rii unui nou tip de suine este relativ scurt\, de 8-10 ani, timp `n
care, pe lng\ `ncruci[\rile stabilite, se face o sever\ selec]ie `n direc]ia dorit\,
al\turi de cre[terea dirijat\ a tineretului (folosirea unei alimenta]ii stimulatoare [i
utilizarea de sisteme de `ntre]inere ideale).
~n unele situa]ii se folose[te [i consangvinizarea pentru consolidarea
`nsu[irilor ob]inute.
~ncruci[area pentru formarea de rase noi, se face `n prezent pe baza unor
studii citogenetice am\nun]ite, a cunoa[terii filogeniei raselor etc, lundu-se `n
considera]ie `nsu[irile prin care rasele parentale exceleaz\, precum [i `n ce
condi]ii de mediu se presupune a fi exploatat\ rasa nou\. ~n acest sens, se pot
utiliza 2 sau 3 rase, e[alonate pe etape, cu indicarea strict\ a sexului introdus `n
schema de `ncruci[are [i uneori a liniei specializate.
Din `ncruci[\rile simple, urmate de selec]ie [i sus]inute de cre[terea dirijat\
(condi]ii speciale de alimenta]ie), s-au format rasele Landrace `n Danemarca [i
Edellschwein `n Germania, ambele avnd la baz\ rasa Marele alb din Anglia.
Sunt [i cazuri cnd se utilizeaz\ mai multe rase, uneori chiar 5-8 rase, [i
chiar unele linii consangvine din cadrul acestora.

6.2.2. ~ncruci[\rile de produc]ie (`n scopuri economice imediate)
Prin aceste `ncruci[\ri se urm\re[te satisfacerea unor cerin]e economice
imediate, produ[ii ob]inu]i fiind valorifica]i, `n final, prin sacrificare. ~nsu[irile
productive se `mbun\t\]esc imediat datorit\ manifest\rilor fenomenului de
heterozis, mai cu seam\ la `nsu[irile de cre[tere [i de `ngr\[are (cu h
2
ridicat).
Cele mai utilizate `ncruci[\ri `n scopuri economice imediate sunt:
- `ncruci[area industrial\ (simpl\);
- `ncruci[area de `ntoarcere;
- `ncruci[area alternativ\;
- `ncruci[area de rota]ie;
- `ncruci[area static\, `ntre 3 sau 4 rase.
~n cele ce urmeaz\ se vor trata numai `ncruci[area industrial\ (simpl\) [i
cea static\ `ntre 3 sau 4 rase, care se practic\ cel mai adesea `n unit\]ile din ]ara
noastr\.
- ~ncruci[area industrial\ simpl\
Acest tip de `ncruci[are se mai nume[te [i de "prim\ genera]ie" [i const\
din `mperecherea unui mascul dintr-o ras\ pur\ cu o femel\ dintr-o alt\ ras\, iar
descenden]ii F
1
sunt dirija]i `n totalitate la t\iere pentru carne.

147
Pentru ob]inerea unor rezultate bune, `n urma acestei `ncruci[\ri, se indic\
`mperecherea scroafelor cu `nsu[iri materne foarte bune cu vieri care posed\
`nsu[iri paterne, de asemenea foarte bune (`n privin]a precocit\]ii [i a calit\]ii
carcasei). De exemplu, pentru ]ara noastr\ este indicat\ `ncruci[area scroafelor
din rasa Marele alb cu vieri din rasa Landrace, sau Duroc. ~n urma aplic\rii
acestei `ncruci[\ri, fenomenul de heterozis se manifest\ la maximum, dar numai
pentru `nsu[irile legate de cre[terea [i dezvoltarea purceilor meti[i din prima
genera]ie.
Prolificitatea scroafelor nu este influen]at\ de heterozis, deoarece acestea
sunt `n permanen]\ `n "ras\ pur\".
~n cazul `ncruci[\rii raselor Marele alb cu Landrace, la meti[i s-a
`nregistrat, la `n]\rcare, fa]\ de rasa Marele alb, o greutate mai mare de cca.
20%, iar pe perioada `ngr\[\rii sporul mediu zilnic a fost mai ridicat cu 8-10%,
`n condi]iile `n care [i consumul specific de hran\ s-a redus cu 10-15%
(ARI{ANU,I. 1980)
~n experien]ele efectuate `n Republica Moldova, JUSKO, V.G. (1968)
arat\ c\ greutatea purceilor la `n]\rcare a fost mai mare la meti[ii Marele alb x
Landrace, fa]\ de rasele parentale, cu 13,4-21,9%. La sacrificarea porcilor
randamentul a fost mai ridicat cu 2,44-2,86%, lungimea mare a carcasei cu 2,6-
2,8%, iar suprafa]a ochiului mu[chiului cu 5,3-11,0%. Propor]ia de carne `n
carcas\ a fost mai mare cu 5-7%, dar numai fa]\ de Marele alb.
KROES, V. (1969), practicnd `mperecheri `ntre scroafele din rasa
Landrace cu vieri Marele alb, demonstreaz\ superioritatea rezultatelor la meti[ii
de prim\ genera]ie (simpli) fa]\ de rasa pur\ (Landrace), dar numai cu privire la
num\rul [i greutatea purceilor la diferite vrste (tabelul 25), deoarece aceste
`nsu[iri posed\ h
2
medii [i mari.

Tabelul 25
Rezultatele `nregistrate la `ncruci[area scroafelor Landrace
cu vieri Marele alb (dup\ Kroes, V. 1969)
Specificare Landrace Meti[i F
1
(Landrace x Marele
alb)
Greutatea lotului la f\tare (kg) 14,20 15,95
Nr.purcei la 42 zile 8,59 9,71
Greutatea medie la 56 zile (kg) 14,22 14,88
Greutatea lotului la `n]\rcare (56 zile,kg) 122,15 144,50

~n ceea ce prive[te influen]a sexului unei rase asupra rezultatelor
`nregistrate la meti[i, se demonstreaz\ c\ vierul influen]eaz\ mai mult calitatatea
carcasei (GRUDOV, D. 1967).

148
ALEXANDROV, B.V. (1966) mai adaug\ la influen]a sexului [i pe cea a
greut\]ii corporale (deci [i a vrstei) la care se face sacrificarea meti[ilor. Acesta
g\se[te c\, pn\ la 80 kg, calitatea carasei este mai bun\ la meti[ii ob]inu]i din
tat\ Landrace cu mam\ Marele alb (tabelul 26), att fa]\ de rasele paternale, ct
[i fa]\ de cei dintre tat\ Marele alb [i mam\ Landrace.

Tabelul 26
Rezultatele `nregistrate la `ncruci[area industrial\ simpl\
(ALEXANDROV, B.V. 1966)
Specificare
Marele alb
(MA)
MA x L

L x MA
Landrace
(L)
1. Valori `nregistrate la 80 kg
- Propor]ia de carne (%) 60,3 63,6 69,1 66,0
- Propor]ia de gr\sime(%) 25,3 21,3 16,5 18,5
- Propor]ia de oase (%) 14,4 15,1 14,4 15,6
2. Valori `nregistrate la 100 kg
- Propor]ia de carne (%) 58,1 59,5 63,2 64,2
- Propor]ia de gr\sime (%) 29,5 28,1 24,5 23,1
- Propor]ia de oase (%) 12,4 12,4 12,3 12,7

~ncruci[area industrial\ simpl\ nu folose[te dect par]ial posibilit\]ile
create, deoarece manifestarea heterozisului la nivelul `nsu[irilor de reproduc]ie
nu sunt exploatate, to]i produc]ii fiind sacrifica]i pentru carne.
- ~ncruci[area static\ `ntre trei sau patru rase
Acest tip de `ncruci[are mai este denumi [i industrial\ complex\ (`ntre 3
sau 4 rase), prezentnd un mare interes pentru fermele de produc]ie din cadrul
unit\]ilor industriale [i chiar pentru gospod\riile popula]iei. Rezultatele finale
depind de schema de `ncruci[are aplicat\, care trebuie s\ fie `n concordan]\ cu
condi]iile concrete din unitate [i de nivelul atins `n ameliorarea `nsu[irilor la
rasele utilizate.
Combinarea optim\ a `nsu[irilor de reproduc]ie cu cele de produc]ie
constituie garan]ia succesului [i se realizeaz\ cu prec\dere prin `ncruci[area raselor
din grupa "matern\" cu cele din grupa "patern\". Pentru eficientizarea acestei
ac]iuni de ameliorare se apeleaz\ la `ncruci[\ri `n dou\ etape, sau genera]ii.
- ~n prima genera]ie trebuie s\ se `ncruci[eze dou\ rase materne, care
exceleaz\ prin prolificitate [i capacitatea de al\ptare, `n scopul ob]inerii de
scrofi]e metise F
1
. Cele mai bune rezultate au fost [i sunt oferite de combina]ia
Marele alb (scroafe) cu Landrace (vieri), sau Marele alb (scroafe) cu Yorkshire
(vieri). Utilizarea scroafelor din rasa Marele alb ca mame, se justific\ prin
rezisten]a organic\ mai mare a acestei rase, inclusiv prin specificul alimenta]iei.

149
~ncruci[\rile se execut\ `n fermele de hibridare de pe lng\ marile
complexe industriale, sau `n unit\]ile zonale, `n func]ie de necesit\]i.
Pe aceast\ linie, STEOPAN, E. (1982) a efectuat o experien]\ `n care
demonstreaz\ c\ prolificitatea [i greutatea meti[ilor la diferite vrste sunt
influen]ate mai mult de tipul metis\rii dect de condi]iile de mediu, care
constituie un argument `n plus pentru `ncruci[area dintre rasele Marele alb [i
Landrace pentru ob]inerea de scrofi]e metise F
1
(tabelul 27).

Tabelul 27
Rezultatele `nregistrate la scroafele metise fa]\ de rasele paternale
Greutatea medie corporal\ (kg) la:
Rasa sau metisul Prolificitate
na[tere 21 zile 30 zile 60 zile
Marele alb (MA) 10,73 1,361 4,403 6,148 11,980
Landrace (L) 10,37 1,060 4,400 5,950 11,350
F
1
(MA x L) 10,83 1,380 4,574 6,488 12,987

Din cercet\rile mai recente efectuate `n ]ara noastr\, pe popula]ii din
rasele Marele alb [i Landrace, `n care s-au analizat [i efectele `ncruci[\rii `n
func]ie de sexul mamei, s-a constatat c\ unele performan]e (prolificitate [i
greutatea lotului la na[tere) sunt superioare cnd mamele apar]in rasei Landrace
[i tat\l rasei Marele alb (s-a utilizat modelul de calcul precizat de WILLHALM,
1963).
~n scopul cre[terii num\rului de produ[i pe scroaf\ au fost ini]iate
experiment\ri de valorificare a poten]ialului superior sub aspectul
performan]elor de reproduc]ie a unor rase originare din China (BOLEL [I
LEGAUTL, 1982), printre care [i varietatea Meishan. Scroafele din aceast\
varietate se caracterizeaz\ prin prolificitatea foarte mare (cca. 18 purcei/f\tare)
[i maturitate sexual\ precoce. Prin `ncruci[\rile efectuate `ntre scroafe Meishan
[i vierii din rasele Marele alb sau Landrace s-au ob]inut rezultate favorabile
(tabelul 28), cu men]iunea c\ acestea au fost mai bune cnd s-a utilizat rasa
Marele alb.

Tabelul 28
Rezultatele activit\]ii de reproduc]ie (dup\ Legault, 1982)
Rasa [i metisul femelei Produ[i total Purcei viabili ~n]\rca]i
Marele alb 11,1 10,2 9,2
Landrace 9,4 8,8 8,6
Meishan x Marele alb 13,8 13,2 11,4
Meishan x Landrace 13,5 12,1 11,0

150
Din analiza datelor din tabelul de mai sus se observ\ o cre[tere a
prolificit\]ii la femele F
1
cu 2,5-3,0 purcei, fa]\ de Marele alb [i Landrace. ~n
viitor, se preconizeaz\ utilizarea acestora `n `ncruci[\ri sistematice [i pentru
realizarea de linii sintetice (este cazul liniei sintetice SEGHERS).
ARI{ANU, I. (1980) sintetiznd rezultatele mai multor experien]e ajunge la
concluzia c\ `ncruci[area industrial\ simpl\, `ntre rasele Marele alb [i Landrace,
spore[te prolificitatea cu 0,5-1,0 purcei pe f\tare, m\re[te capacitatea de al\ptare a
scroafelor metise cu 10-15%, iar greutatea purceilor la `n]\rcare dep\[e[te rasele
parentale cu pn\ la 20%. La meti[ii `ngr\[a]i, sporul mediu zilnic a fost mai mare
cu 8-10%, iar consumul specific de hran\ mai redus cu 10-15%.
JUSKA, V.G. (1968) `ncruci[nd rasele Marele alb cu Landrace constat\,
fa]\ de rasa Marele alb, cre[terea prolificit\]ii cu 4,3-6,5%, a greut\]ii purceilor
la na[tere cu 9,1-14,4%, a capacit\]ii de al\ptare la scroafele metise cu 13,4-
21,9%, etc, rezultate care confirm\ cele sus]inute anterior [i `n condi]iile altor
]\ri.
PULKRABEK, M. [i colab. (1978), efectund `ncruci[\ri `ntre
principalele rase care se cresc `n Republicile Ceh\ [i Slovac\, ajung la concluzia
c\ fiecare ras\ `[i imprim\ la meti[i `nsu[irile prin care exceleaz\, deci sexul ar
avea o influen]\ mai redus\. Autorul demonstreaz\ c\ rasa Landrace imprim\
prolificitate mare, capacitate de al\ptare sporit\ [i calitate a caracasei, fa]\ de
rasele care nu exceleaz\ prin aceste `nsu[iri.
- ~n genera]ia a doua, scrofi]ele metise F
1
se vor `mperechea cu vieri din
grupa raselor "paterne", respectiv cu Duroc sau cu Hampshire, proveni]i numai
din unit\]ile de selec]ie, care exceleaz\ prin vitez\ mare de cre[tere, consum
specific de hran\ redus [i carcase de calitate superioar\.
~ncruci[area se efectueaz\ direct `n fermele de produc]ie din cadrul
unit\]ilor industriale, sau `n punctele zonale de producere a purceilor pentru
gospod\riile popula]iei.
Meti[ii trirasiali ob]inu]i sunt destina]i `n totalitate sacrific\rii. ~n viitor se
vor lua `n studiu [i rasele care valorific\ bine [i furajele suculente , pretabile
cre[terii gospod\re[ti, cum ar fi Edelschwein, Wessex etc.
Rezultatele `nregistrate la meti[ii trirasiali sunt superioare meti[ilor
ob]inu]i dintre dou\ rase, ca urmare a cumul\rii efectului heterozis. Pe aceast\
linie, Harington, G. prezint\ abaterile procentuale a performan]elor medii ale
meti[ilor bi [i trirasiali, fa]\ de cele ale rasei curate considerat\ cu valoarea de
100% (tabelul 29). La meti[ii trirasiali performan]ele sunt aproape dublate fa]\
de cei birasiali, justificnd `n felul acesta eforturile pentru `ncruci[area static\
`ntre 3 rase de suine.

151

Fig. 41 ~ncruci[area static\ `ntre trei rase

Tabelul 29
Superioritatea performan]elor meti[ilor, `n compara]ie cu rasa curat\
(100%)
Procentul fa]\ de rasa curat\
Specificare
dou\ rase trei rase
Purcei f\ta]i 4,04 8,62
Purcei viabili 11,22 20,19
Purcei `n]\rca]i 5,87 36,22
Greutatea lotului la na[tere 13,39 26,65
Greutatea lotului la `n]\rcare 24,84 60,76
Economia de furaje/kg spor 2,99 3,85
Reducerea duratei de `ngr\[are (pn\ la 100 kg)
greutate vie
8,67 8,63

~ntr-o ampl\ lucrare de sintez\ SELLER, P. (1970) scoate `n eviden]\
superioritatea rezultatelor `nregistrate la meti[ii dintre trei rase, precum [i la cei
dintre dou\ rase, comparativ cu rasele parentale. Se pare c\ cel mai concludent
indicator a fost greutatea lotului la vrsta de 6 luni, cnd meti[ii dintre 2 rase au
fost mai grei cu 15-18%, pe cnd cei dintre 3 rase cu 25-28%, fa]\ de rasele
parentale.
RASA LANDRACE RASA MARELE ALB
SCROFI}E METISE F
1
VIERI DUROC

152
NIKITCENKO, I.N. (1984) apreciaz\ c\ cele mai bune rezultate `n
cre[terea suinelor pentru carne se ob]in prin `ncruci[area liniilor specializate din
cadrul unor rase diferite. Astfel, `n cazul `ncruci[\rilor dintre liniile specializate
apar]in\toare la 3 rase, fa]\ de `ncruci[area dintre 3 rase ca atare, prolificitatea a
fost mai mare cu 2,0%, capacitatea de al\ptare cu 5,7%, num\rul de purcei
`n]\rca]i cu 6,6%, iar greutatea acestora la `n]\rcare cu 7,8%.
~n condi]iile cre[terii cererii pentru carnea de porc cu pu]in\ gr\sime,
MARIA STOICEA [i colab. (1975) recomand\ folosirea ca vier terminal a unui
metis, ob]inut dintre rasele Hampshire [i Pitrain `n combina]ie cu scroafele
Landrace, deci rase care exceleaz\ prin calitatea carcasei (tabelul 30).

Tabelul 30
Rezultatele ob]inute la meti[ii trirasiali specializa]i pentru calitatea carcasei
(MARIA STOICEA [i colab. 1975)
Specificare Landrace Meti[ii L x (HxP)
Randamentul la sacrificare (la 100 kg-%) 77,70 79,60
Procentul de carne `n carcas\ (%) 63,70 67,20
Grosimea medie a sl\ninei dorsale (mm) 35,2 32,2
Raportul carne/gr\sime 1,78 2,14
Suprafa]a ochiului mu[chiului (cm
2
) 26,06 28,80
Lungimea carcasei (cm) 98,40 96,40

~n ultimul timp, schemele de `ncruci[are pentru ob]inerea meti[ilor
industriali prev\d [i utilizarea de vieru[i meti[i F
1
ob]inu]i `ntre dou\ rase
paterne. Prin urmare, `n fermele de produc]ie se efectueaz\ `ncruci[area `ntre
scroafele metise F
1
(Landrace x Marele alb) cu vieri meti[i F
1
(Hampshire X
Duroc), iar produ[ii tetrarasiali fiind destina]i `n totalitate la t\iere.

Fig. 42 ~ncruci[area static\ `ntre patru rase

Hampshire Duroc Marele alb Landrace
Vieru[i F
1
(HxD) Scrofi]e metise F
1
(MAxL)
Meti[i tetrarasiali

153
Dup\ HALM|GEANU, P. [i colab. (1978) prolificitatea , `n cazul acestei
scheme, este de 10,22 purcei la o f\tare, capacitatea de al\ptare de 41,66 kg, iar
num\rul de purcei `n]\rca]i de 8,92 pe scroaf\. Sporul mediu zilnic, `n perioada
91-182 de zile, a fost de 789 g, iar consumul specific de concentrate de numai
2,70 kg. La vrsta de 182 zile greutatea indivizilor din lotul unei scroafe a fost
de 854 kg, din care au rezultat 499 kg carne, ce a con]inut 319 kg carne de
calitate superioar\. Randamentul la t\iere a fost de 78,74%, valoarea find
dep\[it\ de rasa Hampshire (79,15%). Propor]ia de carne `n carcas\ a fost de
74,36%, fiind dep\[it\ de aceea[i ras\. Lungimea mare a carcasei a fost de 91,95
cm, fiind dep\[it\ de rasa Landrace (97,10 cm). ~n ansamblu, utilizarea acestei
scheme de `ncruci[are se justific\ din plin, mai ales din punt de vedere
economic.

*
* *

Utilizarea `ncruci[\rilor industriale simple sau complexe pentru ob]inerea
meti[ilor destina]i t\ierii sau pentru reproduc]ie, constituie o prghie important\
`n rentabilizarea unit\]ilor de cre[tere [i exploatare a suinelor.
ARIE{ANU, I. (1980) sistematizeaz\ rezultatele `nregistrate de mai mul]i
autori, pe perioade relativ mari de timp, pe care le prezent\m `n tabelul 29, ce
justific\ eforturile depuse `n direc]ia producerii de meti[i la suine.

Tabelul 31
Performan]ele `nregistrate `n unele scheme de `ncruci[are
(dup\ Arie[anu [i colab. 1980)
~cruci[area
practicat\
Rasele
participante
Performan]ele medii fa]\ de rasele parentale
0,5-1,0 mai mul]i purcei pe scroaf\/an:
10-15% mai mare capacitate de al\ptare;
~ntre dou\
rase
materne
MA x L sau
L x MA
15-20% mai mare greutatea lotului de purcei la
`n]\rcare
8-10 % mai mare sporul mediu zilnic; ~ntre dou\
rase paterne
H x D sau H x L
10-15% mai redus consumul specific de hran\;

10-15% mai mare sporul mediu zilnic;
10-15% mai redus consumul specific de hran\;
~ntre trei
sau patru
rase
F
1
(MA x L x H,
sau cu meti[i
F
1
(HxD), sau cu
meti[i F
1
(HxL.B.) 10-15% mai mult\ carne `n carcas\

De men]ionat c\, `n aproape toate cazurile masculul a apar]inut primei
rase din schem\, cu excep]ia situa]iei F
1
(MA x L) care se refer\ la femele.

154
6.2.3. Hibridarea la suine
Hibridarea la suine a fost `ncurajat\ mai mult din considerente economice,
deoarece ac]iunea constituie un important mijloc de sporire a produc]iei de
carne, `n condi]ii economice deosebit de avantajoase.
Prin no]iunea de "hibrizi" se `n]eleg produ[ii rezulta]i `n urma `ncruci[\rii
unor linii zootehnice (de obicei cansangvinizate) apar]in\toare unei rase sau la
rase diferite. Ac]iunea a fost `ncurajat\ ini]ial de rezultatele ob]inute `n
producerea de hibrizi la porumb [i apoi `n cre[terea p\s\rilor pentru carne.
Argumentele aduse `n sprijinul hibrid\rii sunt:
- sporirea eficien]ei selec]iei (a progresului genetic);
- ob]inerea de rezultate bune [i la `nsu[irile cu h
2
redus;
- asigurarea unei varia]ii genetice reduse la liniile zootehnice, care apoi
testate dup\ capacitatea combinativ\ duc la ob]inerea unei heterozigo]ii maxime
la hibrizi.
Prin urmare, producerea de porci hibrizi este precedat\ de formarea
liniilor, pentru care se practic\ diferite tipuri de `mperecheri, de la
consangvinizare strns\ pn\ la evitarea oric\rei `nrudiri. Liniile consangvine
reprezint\ grupe de animale relativ homozigote ob]inute prin dezmembrarea
unei popula]ii heterozigote, urmate obligatoriu de aplicarea consangviniz\rii.
Utilizarea liniilor, `n ac]iunea de hibridare, este precedat\ obligatoriu de testarea
capacit\]ii combinative, a[a `nct efectul heterozis s\ se manifeste cu maximum
de intensitate pentru `nsu[irea urm\rit\.
Din acest punct de vedere, hibrizii ob]inu]i sunt net superiori, prin
performan]ele de produc]ie, fa]\ de rezultatele ce se pot `nregistra `n cre[terea `n
ras\ curat\ [i fa]\ de cele `nregistate la `ncruci[area industrial\ simpl\, sau
complex\.
De[i metodele de formare a hibrizilor sunt uneori foarte complicate,
implicnd m\suri zootehnice [i organizatorice foarte stricte, se constat\ c\ un
num\r din ce `n ce mai mare de ]\ri au trecut la aceast\ metod\ de ameliorare.

6.2.3.1. Formarea liniilor consangvine
Liniile consangvine au fost formate ini]ial `n S.U.A., `nc\ din anul 1920 [i
au avut ca scop consolidarea unor `nsu[iri valoroase la urma[i, prin ridicarea
gradului de homozigo]ie.
Pentru `nceput, planurile de `mperechere au fost foarte rigide, ceea ce a
determinat sterilitate, sc\derea prolificit\]ii [i diminuarea considerabil\ a
vitalit\]ii produ[ilor. Cauza principal\ a fost efectul negativ al depresiunii
consangvine, ce se manifest\ la `mperecherile `nrudite.

155
~n urma cercet\rilor efectuate de c\tre KING (citat de M. DINU, 1993) s-a
ajuns la concluzia c\ efectele depresiunii consangvine la suine, ca urmare a
`mperecherilor `nrudite, sunt cele mai pregnante dintre toate animalele de ferm\.
Pentru o cre[tere cu 10% a procentului de consangvinizare (F
x
) se reduce
num\rul de purcei f\ta]i cu 1,5-2 animale, diminundu-se `n continuare [i
num\rul purceilor la vrsta de 21 zile, precum [i la `n]\rcare, cnd pierderile
cumulate pot dep\[i 31%.
Pentru atenuarea acestor efecte s-a trecut la un sistem mai flexibil de
`mperechere, unde gradul de consangvinitate a fost ajustat `n func]ie de reac]ia
animalelor. Printre m\surile luate a fost [i `mperecherea, `ntr-o anumit\ etap\, a
unui reproduc\tor ne`nrudit, al\turi de o selec]ie riguroas\ `n direc]ia
conforma]iei corporale [i a constitu]iei descenden]ilor.

Fig. 43 Schemele de formare a liniilor consangvine "M" (a) [i "Viola" (b)
la rasa Poland-China


156
Folosirea consangviniz\rii la suine a dus la formarea, `n S.U.A., a unor
linii consangvine de mare importan]\, cum ar fi: linia consangvin\ "M" [i
"Viola" din cadrul rasei Poland-China. Tehnica de formare const\, `n primul
rnd, din alegerea unor reproduc\tori valoro[i din cadrul popula]iei pentru
`nsu[irea sau `nsu[irile urm\rite, dup\ care se trece la `mperecherea `nrudit\ a
acestora, `n vederea consolid\rii genetice.
Trebuie men]ionat c\, la crearea liniilor consangvine coeficientul admis
este de 0,3-0,4 sau mai pu]in (de 0,15-0,25), deci `mperecheri de cel pu]in `ntre
semifra]i [i semisurori.
Liniile consangvine au fost utilizate cu succes la formarea de rase noi, a[a
cum a fost linia "Minnesota I", care a stat la baza form\rii rasei Minnesota I (caz
`n care reproduc\torul ne`rudit a fost Tamworth 74-K).

Fig. 44 Schema de formare a liniei Minnesota I

~n general, performan]ele liniilor consangvine sunt inferioare rasei curate
neconsangvizate, `ns\ prin `ncruci[area lor, dup\ testarea capacit\]ii
combinative, rezultatele sunt excelente, `n special pentru `nsu[irile cu h
2
mare.
~n acest context, LASLEY (1972) arat\ c\ la hibrizii ob]inu]i `n urma
`ncruci[\rii dintre trei linii consangvine s-au `nregistrat performan]e superioare
mediei liniilor consangvine (tabelul 32).


157
Tabelul 32
Efectul hibrid\rii `ntre trei linii consangvine
Liniile consangvine din rasele:
Specificare
Duroc Poland-China Landrace
Media liniilor
consangvine
Rezultatele
la hibrizi
Prolificitate 7,59 7,61 8,67 7,87 9,94
Nr.purcei la 56 zile 5,26 4,57 6,15 5,31 8,39
Nr.purcei la 154 zile 4,77 4,16 5,45 4,79 8,06
Greutata medie la (kg):
- na[tere 1,42 1,58 1,39 1,45 1,47
- 56 zile 14,73 16,68 16,54 15,67 17,63
- 154 zile 72,77 75,73 72,43 73,42 86,93

Prin urmare, o linie nu se selec]ioneaz\ pentru performan]ele sale, ci `n
scopul de a face s\ intre eficient `n schema de `ncruci[are, la un anumit moment
[i la un nivel optim, separat pentru masculi sau femele.
Dup\ formarea liniilor cosangvine se impune, `n etapa a doua, selec]ia
intraliniar\ [i apoi selec]ia interliniar\, iar `n ultima etap\ se trece la combinarea
acestora.
- Selec]ia intraliniar\ se refer\ la aplicarea unor m\suri de selec]ie a
materialului ini]ial, destinat form\rii unei linii, precum [i pe parcursul derul\rii
acestei ac]iuni, pe m\sura cre[terii coeficientului de consangvinizare.
Se vor `nl\tura reproduc\torii cu conforma]ie corporal\ necorespunz\toa-
re, cu constitu]ie sl\bit\, cu rezultate slabe ale activit\]ii de reproduc]ie, precum
[i indivizii cu anomalii congenitale.
Pentru diminuarea efectului depresiunii consangvine se mai practic\ [i
izolarea ecologic\ a indivizilor `nrudi]i care sunt nominaliza]i a intra `n schema
de `mperechere.
- Selec]ia interliniar\ se refer\ la promovarea la reproduc]ie numai a
indivizilor din cadrul mai multor linii consangvine, care exceleaz\ la `nsu[irile
sau la `nsu[irea urm\rit\. ~n acest scop se experimenteaz\ toate combina]iile
posibile `ntre linii, folosind ca form\ patern\ o linie, iar ca form\ matern\
celelalte linii sau practicnd `mperecheri reciproce.
- Combinarea liniilor consangvine este ultima etap\ [i const\ `n
`ncruci[area celor mai valoroase linii apreciate prin selec]iile intra [i interliniare,
care dau garan]ia manifest\rii heterozisului cu maximum de intensitate la
hibrizii ob]inu]i.


158
6.2.3.2. Realiz\ri `n domeniul hibrid\rii
~n prezent, foarte multe firme din ]\ri cu tradi]ie `n cre[terea suinelor `[i
disput\ `ntietatea `n producerea de porci hibrizi. Aceste firme se ocup\ att de
producerea hibrizilor, ct [i de aplicarea `n teren a programelor, asumndu-[i
r\spunderea rentabilit\]ii unit\]ilor de produc]ie.
~n general, `n producerea porcilor hibrizi se porne[te de la mai multe rase,
precum [i de la mai multe linii consangvine, ce apar]in la diferite rase, `n scopul
producerii de scroafe hibride, care apoi se `mperecheaz\ cu vieri dintr-o alt\
ras\, de obicei o "linie sintetic\" (ce concentreaz\ "gene pool"). De men]ionat
c\, linia sintetic\ concentreaz\, `n general, `nsu[irile paterne: ritm de dezvoltare
accelerat, consum specific de hran\ redus [i calitatea superioar\ a carcasei.
Schema clasic\ poate fi considerat\ cea mai indicat\ de c\tre C. GEHAN
(1970) `n care, pentru formarea scroafei hibride, se porne[te de la dou\ linii
consangvine, apar]in\toare la dou\ rase [i care, `n etapa a doua, se va
`mperechea cu vieri dintr-o linie sintetic\.

Mascul A x Femel\ B
(bunic) (bunic\)

x

Fig. 45 Schema clasic\ de producere a porcilor hibrizi

Prezent\m, `n cele ce urmeaz\, principalii hibrizi realiza]i la suine, mai
`nti pe cei cu importan]\ istoric\, iar apoi pe cei ob]inu]i prin diverse scheme de
`ncruci[\ri, pornindu-se de la rase ca atare, apoi de la linii specializate `n direc]ia
produc]iei de carne [i chiar `ntre linii consangvinizate din cadrul diferitelor rase.
Rasa sau Linia A
(Landrace)
Rasa sau Linia B
(Marele alb)
Rasa sau Linia C (sintetic\)
ob]inut\ plecnd de la rasele
Pietrain, Hampshire, Landrace
Scroaf\ hibrid\
AB (mam\)
Porc hibrid
(destinat
`ngr\[\rii)

159
- Hibridul "HYPOR" a fost format de c\tre firma "Euribrid" din Olanda,
cu `ncepere din anul 1958, fiind considerat cel mai vechi din Europa [i poate din
lume.
Hibridul a rezultat din `ncruci[area a cte 4 linii consangvine specializate
pentru producerea de scroafe [i vieri, ob]inute la rndul lor `n urma lucr\rilor de
ameliorare la cel pu]in 20 de rase selec]ionate din toat\ Europa.
Modul de formare a liniilor [i gradele de consangvinizare constituie
secretul firmei. Se cunoa[te c\, `n ultima etap\, pentru ob]inerea mamelor (P)
s-au folosit liniile consangvine A,B,C [i D, iar pentru producerea ta]ilor (S), s-au
utilizat liniile consangvine E,F,G [i H, conform schemei din fig.46.
Hibrizii se caracterizau `n anul 1960, prin sporul mediu zilnic ridicat, `ntre
630-640 g (`ntre greut\]ile de 20-100 kg), consumul specific de hran\ redus,
`ntre 2,9-3,3 kg [i carcase de calitate superioar\. La greutatea de 100 kg,
grosimea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ se situa `ntre 28-31 mm, iar
suprafa]a ochiului de mu[chi Longissimus dorsi cca. 28 cm
2
.

LINIA MATERN| LINIA PATERN|
4 linii consangvine (A, B, C, D) 4 linii consangvine (E, F, G, H)
pentru producerea mamelor (P) pentru producerea ta]ilor (S)
Caracterele pentru A, B, C [i D Caractere pentru E, F, G [i H
- Fertilitate ridicat\ - Precocitate ridicat\
- Capacitate de al\ptare mare - Consum de hran\ redus
- Temperament lini[tit - Carcas\ de calitate

STR|BUNICI A B C D E F G H

BUNICI I K L M
(se re]in numai
[i

P S

Fig. 46 Schema de producere a hibridului "Hypor"

Societatea "Euribrid" din Olanda arat\ c\ `n ultimii ani, scroafele posed\ o
prolificitate de 20,69 purcei anual (media la 7 f\t\ri considerate economice), iar
sporul mediu zilnic la porcii gra[i este de 718 g (`ntre greut\]ile corporale
23-105 kg).
HIBRID

160
- Hibridul "CAMBOROUGH" a fost produs `n Anglia [i provine din
`ncruci[area raselor Marele alb cu Landrace (la care s-a utilizat [i o infuzie cu
rasa Welsh). Rezultatele activit\]ii de reproduc]ie sunt: 10,5 purcei la o f\tare,
9,5 purcei `n]\rca]i [i 2,2 f\t\ri pe an.
La vrsta de numai 155 zile hibrizii ating greutatea de 90 kg, iar la 180
zile de 120 kg, cu un consum specific de concentrate de 2,9 kg [i, respectiv, 3,5
kg. La acelea[i greut\]i, grosimea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ a fost de
20 mm [i, respectiv, de 30 mm.
- Hibridul "COTSWOLD" a rezultat din `ncruci[area a dou\ linii
consangvine (B [i C) din cadrul rasei Marele alb cu o linie sintetic\ (A). La
formarea liniei sintetice A, au contribuit rasele: Marele alb (55%), Welsh
ameliorat (25%), Wessex (10%), plus o infuzie cu rasa Lecombe.
Femelele metise au prolificitatea de 10,5 purcei la o f\tare, iar hibrizii
ating, la vrsta de numai 180 zile, greutatea de 90 kg, cu un consum specific de
numai 2,62 kg concentrate.

Fig.47 Schema de formare a hibridului "COTSWOLD"

- Hibridul "SYKES" este produs de o firm\ specializat\ `n cre[terea
p\s\rilor din Anglia [i const\ din `ncruci[area masculilor din rasa Landrace cu
femelele din rasa Wessex (a), iar scrofi]ele F
1
sunt `mperecheate cu masculi din
rasa Marele alb. ~n alte scheme mai noi (b), rasa Wessex a fost `nlocuit\ cu rasa
Hampshire.

161

Fig.48 Schema de formare a hibridului "Sykes"

Hibrizii ating, la vrsta de 190 zile, greutatea de 118 kg, cu un consum
specific de concentrate de 3,7 kg. Procentul de carne slab\ din carcas\ este de
43%.
- Hibridul "SEGHERS U.K." este produs de c\tre firma englez\
Seghers hybrid U.K. L.T.D. [i care de fapt este o linie sintetic\ de vieri ce sunt
utiliza]i pentru recoltarea materialului bilogic, cu care apoi se `ns\mn]eaz\
artificial scroafele metise F
1
(de regul\ dintre rasele Landrace [i Marele alb), sau
rasa Marele alb.
Hibrizii ob]inu]i `n final posed\ carcase de foarte bun\ calitate, a[a `nct
la ora actual\ ace[ti vieri sunt folosi]i `n majoritatea ]\rilor cresc\toare de porci
(Anglia, Belgia, Olanda, Spania, Fran]a, Germania, Ungaria [i mai recent `n
Romnia ,la S.C. "Agricola Interantional" S.A. Bac\u).
la noi `n ]ar\ cele mai bune rezultate s-au ob]inut din `ncruci[\rile vierilor
Seghers U.K.cu scroafe din rasa Marele alb, cnd num\rul de purcei `n]\rca]i a
fost de 9,6 capete (la f\tarea a III-a), capacitatea de al\ptare de 44,6 kg,
consumul specific de concentrate de 3,04 kg (pe perioada de 42 zile - finele
`ngr\[\rii), randamentul la sacrificare de 78,4%, iar propor]ia de carne macr\ a
fost de 58,1%, valori superioare fa]\ de toate combina]iile (SxL sau SxD etc).
Sporul mediu zilnic la porcii hibrizi ob]inu]i din tat\ Seghers [i mam\
Marele alb a fost de 475 g `n perioada de 42-75 zile, de 682 g `n perioada 75-182
zile [i de 883 g de la 6 luni pn\ la greutatea de 100 kg (sacrificare).
Se mai consemneaz\ c\ rata rentabilit\]ii a fost cea mai mare (cu 19,7%)
la aceast\ schem\ de `ncruci[are (vieri Seghers [i scroafe Marele alb) fa]\ de
toate celelalte.
- Hibridul "PERHIB" a fost realizat la Institutul de cercetare [i
produc]ie pentru cre[terea porcinelor Peri[, `n perioada 1985-1987, rezultnd din

162
`ncruci[area vierilor din Linia sintetic\ 345 Peri[, cu scroafele metise F
1
(Marele
alb x Landrace). Hibrizii ating la vrsta de 205 zile greutatea de 102 kg, avnd
carcase de calitate excelente.
- Hibridul KA-HYB (hibridul de KAPO{VAR) s-a format `n Ungaria,
din 5 grupe de rase sau linii cte 5 linii, a fiecare (total 25 de linii), dup\ cum
urmeaz\: linia A din rasa Marele alb; linia B din rasa Landrace, tipul pentru
bacon; linia C din rasa Landrace, tipul de [unc\; linia D din rasa Landrace, tipul
general, cu `nsu[irile multilaterale [i linia E din rasa Hampshire, pentru
robuste]e.
Hibrizii au urm\toarele performan]e: 9,3 purcei la `n]\rcare, 780 g spor
mediu zilnic `n perioada de testare (30-100 kg), 3,0 kg concentrate/kg spor [i
47% propor]ia de carne de calitate superioar\ `n carcas\.

6.3. Principiile [i parametrii programului de ameliorare
a suinelor
6.3.1. Principiile programului de ameliorare
Activitatea de ameliorare a suinelor din ]ara noastr\ intr\ `n atribu]ia
Ministerului Agriculturii [i Alimenta]iei, prin Agen]ia Na]ional\ de Ameliorare
[i Reproduc]ie `n Zootehnie [i este efectuat\ de c\tre unit\]ile de selec]ie [i
produc]ie cuprinse `ntr-o structur\ organizatoric\ ra]ional\. ~n principal, se
urm\re[te depistarea celor mai valoroase genotipuri [i concentrarea lor `n nuclee
de selec]ie, unde sunt `nmul]ite [i apoi difuzate unit\]ilor de produc]ie.
Principiile organizatorice ale programului de ameliorare sunt:
- structurarea efectivului matc\ din cadrul unit\]ilor componente
"piramidei amelior\rii";
- cre[terea `n ras\ curat\ (inclusiv pe baz\ de linii);
- utilizarea `ncruci[\rilor `n scopul valorific\rii fenomenului de heterozis
[i de complementaritate `ntre rase.
Structurarea efectivului matc\ `n unit\]ile din cadrul piramidei
amelior\rii
Unul din principiile organizatorice de baz\ ale programului de ameliorare
este asigurarea unui circuit ra]ional [i eficient, concretizat prin ierarhizarea
func]ional\ a unit\]ilor, imaginat prin "piramida amelior\rii".
~n func]ie de valoarea biologic\ a animalelor, de metoda [i de tehnica de
ameliorare, unit\]ile sunt grupate [i ierarhizate `n 4 [i mai recent `n 3 trepte.
~n general, efectivul matc\ este format dintr-un num\r redus de rase.

163
Categoriile de unit\]i din cadrul piramidei sunt:
1. Fermele de elit\ [i de testare;
2. Fermele de hibridare;
3. Unitatea de produc]ie.
Stratificarea func]ional\ pe vertical\ a unit\]ilor de cre[tere a suinelor se
materializeaz\ prin producerea `n vrful piramidei a unui material biologic de
mare valoare zootehnic\ [i difuzarea calit\]ii acestuia `n unit\]ile din treptele
inferioare.
Treapta I - vrful piramidei, cuprinde fermele de elit\ [i complexele de
selec]ie [i testare, concentrnd cele mai valoroase popula]ii din rasele materne [i
paterne. Rolul lor este de a asigura reproduc\tori testa]i pentru treptele
inferioare.
Progresul genetic realizat se
difuzeaz\ c\tre unit\]ile de produc]ie
direct, prin vierii livra]i din rasele
parentale [i indirect prin intermediul
fermelor de hibridare simpl\, care au
primit scrofi]e din rasele materne.
Efectivele de scroafe sunt `ntre
200-500 capete, `n cazul fermelor de
elit\ (cu cre[tere `n sistem
gospod\resc), [i `ntre 1500-1600
capete `n cazul complexelor de selec]ie
[i testare (organizate pe rase [i ferme,
fiecare cu 400-500 scroafe). ~n aceste
unit\]i se practic\ cre[terea `n ras\
curat\, se aplic\ monta [i se execut\
cercet\ri pentru depistarea [i izolarea celor mai buni genitori, apelndu-se la
formarea de linii zootehnice.
Aceste unit\]i apar]in statului, iar efectivul matc\ reprezint\ 5% din matca
total\ a cresc\toriilor de suine `n ras\ pur\.
Treapta a II-a cuprinde fermele de hibridare simpl\ [i face leg\tura `ntre
vrful [i baza piramidei amelior\rii.
Rolul este producerea de scrofi]e metise F
1
`ntre rasele materne, `n
general, dup\ schema: Marele alb x Landrace ([i mai rar Marele alb x
Yorkshire), pentru a fi livrate unit\]ilor din treapta a III-a.
Mai recent, unele ferme produc [i livreaz\ vieru[i meti[i F
1
`ntre rasele
paterne, dup\ diverse scheme (Duroc x Hampshire sau Pitrain x Hampshire
Fig. 49 Structura efectivului de matc\ pe
principiu piramidei amelior\rii

164
etc). ~n aceste unit\]i este obligatorie testarea dup\ performan]ele proprii `n grup
a meti[ilor.
Fermele apar]in marilor unit\]i industriale, `ns\ se preconizeaz\ [i
func]ionarea lor zonal\ pentru a satisface cu reproduc\tori punctele de producere
a purceilor `n]\rca]i, necesari gospod\riilor popula]iei pentru `ngr\[are.
Efectivul de scroafe din fermele de hibridare simpl\, reprezint\ cca. 15%
din efectivul total din cresc\torii. ~nlocuirea m\tcii se face cu reproduc\tori din
fermele de elit\, sau din complexele de selec]ie [i testare.
Treapta a III-a cuprinde unit\]ile de produc]ie, care au ca sarcin\
producerea "porcului comercial", sau pentru t\iere.
Unit\]ile de produc]ie apar]in statului, asocia]iilor de produc]ie [i
gospod\riilor individuale.
Efectivul matc\ reprezint\ cca. 80% din efectivul total al cresc\toriilor de
porcine. Matca este constituit\ din scroafe metise F
1,
iar vierii numai din ras\
curat\ din grupa celor paterne (Duroc sau Hampshire).
Propor]ia de `nlocuire anual\ a femelelor este de 40%, iar a masculilor de
cca. 50%. ~n unele ferme [i vierii apar]in meti[ilor F
1
, sau chiar liniilor sintetice.
~n aceste unit\]i nu se fac test\ri

*
* *

Yorksire
23,2 %
Landrace
21,1 %
Marele alb
43,1 %
Alte rase pentru
metisari
4,6 %
Duroc
4%
Hampspire
4%

~n concluzie, aplicarea
programului de ameliorare
trebuie s\ asigure o structur\ a
efectivelor, constnd din 92%
meti[i de diferite rase [i 8% rase
pure. Dintre rasele pure, se
prevede o cre[tere a celor de
culoare alb\ `n propor]ie de
87,4%, iar a celor pigmentate
12,6%. Dintre rasele de culoare
alb\, Marele alb va avea o
pondere de 43,1%, urmat\ de
Yorkshire cu 23,1% [i apoi de
Landrace cu 21,1%. Dintre rasele
pigmentate, rasa Duroc [i Hampshire va de]ine fiecare cte 4,0%, iar celelalte
rase diferen]a de pn\ la 4,6%.

Fig. 50 Structura efectivului de ras\ curat\

165
6.3.2. Parametrii programului de ameliorare
Parametrii programului de ameliorare sunt diferi]i de la o treapt\ la alta [i
de la o perioad\ la alta, punndu-se un accent deosebit pe intensitatea de
selec]ie.
~n cazul fermelor de elit\ [i `n unit\]ile de selec]ie intensitatea de selec]ie
va fi de 0,66% pentru vieru[i [i de 25% pentru femele. ~n fermele de hibridare
intensitatea de selec]ie la scrofi]e va fi de 70%.
~n general, parametrii programului de ameliorare vizeaz\ obiectivele
urm\rite `n cre[terea [i exploatarea suinelor din ]ara noastr\, [i anume:
- scurtarea perioadei de la na[tere la livrare la 180-210 zile;
- m\rirea cantit\]ii de carne livrat\ anual pe scroaf\ la 1550 kg;
- m\rirea propor]iei de carne (cu os) `n carcas\ la 68-70%;
- `mbun\t\]irea calit\]ii c\rnii (fr\gezime, capacitatea de re]inere a apei etc);
- sc\derea consumului specific de concentrate la 3,6-3,8 kg.

Fig. 51 Indicatorii tehnico-economici ai Programului de ameliorare la suine

Obiectivele men]ionate mai sus se vor `mbun\t\]i `n perioadele
urm\toare, `n func]ie de nivelul de ameliorare atins [i de condi]iile concrete din
teren, mai ales cu privire la aprovizionarea cu furaje combinate produse de
unit\]i specializate sau ob]inute cu ajutorul unor concentrate P.M.V., specifice
fiec\rei categorii de vrst\ [i stare fiziologic\. Ct prive[te construc]iile
specifice cre[terii suinelor, ]ara noastr\ posed\ o baz\ material\ puternic\,
al\turi de speciali[ti competen]i.
- Spor mediu zilnic 600 g
- 16 purcei `n]\rca]i pe cap
scroaf\
M\rirea cantit\]ii de
carne livrat\ anual pe
scroaf\ la 1550 kg
M\rirea propor]iei de
carne `n carcas\ la
68-70%
Scurtatea perioadei de
la na[tere la livrare, la
180-210 zile
Calitatea c\rnii
(fr\gezimea,
perselare, culoare)
Sc\derea consumului de
furgie pe kg spor la 3,6 kg

166

CAPITOLUL 7

ORGANIZAREA {I DESF|{URAREA
REPRODUC}IEI LA SUINE

Ob]inerea de rezultate superioare `n cre[terea suinelor este condi]ionat\ de
cunoa[terea [i st\pnirea procesului de reproduc]ie, precum [i de aplicarea
corect\ a tehnologiilor de produc]ie `n cre[terea [i `ngr\[area tineretului.
Reproduc]ia reprezint\ punctul de plecare a `ntregului flux tehnologic de
produc]ie, care contribuie la corelarea efectivelor de suine (pe categorii de
vrst\, greutate corporal\, st\ri fiziologice etc.), cu spa]iile de cazare din fiecare
sector, concret`nzndu-se printr-o activitatea continu\, ritmic\ [i uniform\.
~ntr-un studiu mai amplu efectuat de c\tre WEBB, J. (1985) se precizeaz\
c\ cercet\rile actuale sunt dirijate `n crearea porcului "ideal", care s\ r\spund\,
prin calit\]ile sale, la cererile de carne ale consumatorului corelate cu avantajele
cresc\torului.
Avantajele cresc\torului depind `n mare m\sur\ de activitatea de
reproduc]ie care trebuie canalizat\ `n urm\toarele direc]ii:
- maturitatea sexual\ a femelelor s\ fie atins\ la vrste ct mai timpurii;
- la maturitatea sexual\, reproduc\torii (`n special femelele) s\ posede o
dezvoltare corporal\ relativ redus\:
- prolificitatea s\ fie ct mai mare;
- perioada de exploatare economic\ a reproduc\torilor s\ fie ct mai
extins\.
Procesul de reproduc]ie este influen]at de cre[terea corespunz\toare a
tineretului destinat acestui scop, de momentul introducerii la reproduc]ie, de
`ntre]inerea [i exploatarea reproduc\torilor, de tehnica de efectuare a
`ns\mn]\rilor [i de `nl\turarea cauzelor care afecteaz\ reproduc]ia.


167
Cre[terea corespunz\toare a tineretului de reproduc]ie se va trata la
capitolul ce vizeaz\ tehnologia de cre[tere a suinelor, pe sectoarele de produc]ie.

7.1. Momentul introducerii la reproduc]ie a tineretului suin
La suine, ca de altfel la toate animalele de ferm\, apare mai `nti starea
fiziologic\ de pubertate, apoi maturitatea sexual\ [i `n final maturitatea
corporal\ sau somatic\.
Pubertatea fiziologic\ la scrofi]e apare la vrsta de 5-6 luni, cu unele
varia]ii influen]ate de gradul de ameliorare, de manifestarea heterozisului, de
alimenta]ie etc.
Pubertatea fiziologic\ la vieru[i apare destul de timpuriu, la vrsta de 3,5-
4 luni, cnd sperma este deja prezent\ `n testicule. Dup\ vrsta de 4 luni saltul
poate fi `nso]it de erec]ie, `ns\ primele ejacul\ri apar `ntre vrstele de 5-8 luni.
- Maturitatea sexual\, sau instinctul genezic, se manifest\ odat\ cu
intrarea `n func]ie a gonadelor, deci cnd organismul este capabil s\ produc\
celule sexuale mature.
~n general, maturitatea sexual\, la actualele rase [i meti[i de suine din ]ara
noastr\, se instaleaz\ la vrsta de 6-7 luni, mai de timpuriu la scrofi]e [i ceva
mai trziu la vieru[i.
~n mod practic, scrofi]ele [i vieru[ii se vor introduce la reproduc]ie ceva
mai trziu fa]\ de momentul apari]iei maturit\]ii sexuale.
Practica recomand\ ca scrofi]ele s\ fie dirijate la mont\ `n al 2-lea sau al
3-lea ciclu de c\lduri, dup\ instalarea maturit\]ii sexuale.
Momentul normal de folosire la reproduc]ie poate fi asimilat [i cu
momentul cnd animalele au atins 70-75% din dezvoltarea corporal\ a stadiului
de adult.
Vieru[ii folosi]i prea de timpuriu la mont\ se epuizeaz\ repede, au o
perioad\ de exploatare scurt\ [i dau sperm\ de calitate slab\. Scrofi]ele
fecundate prea devreme r\mn nedezvoltate, produc purcei slab dezvolta]i [i se
reduce perioada de exploatare economic\.
Din punctul de vedere al vrstei [i al masei corporale se recomand\ ca
vieru[ii din rasele actuale s\ se introduc\ la reproduc]ie la vrsta de 8-9 luni [i la
greutatea de 120-130 kg. Scrofi]ele din rasele actuale, se pot dirija la
`ns\mn]are la vrsta de 8 luni [i greutatea de 110-120 kg. Vieru[ii [i scrofi]ele
din rasele mai pu]in precoce se introduc la reproduc]ie cu 1-3 luni mai trziu [i
cu 10-15 kg mai pu]in.

168
Dep\[irea vrstei [i greut\]ii coporale optime pentru introducerea la
reproduc]ie nu se justific\ economic, al\turi de manifestarea `n continuare a
c\ldurilor [terse, reducerea fecundit\]ii [i chiar a prolificit\]ii.
~n cazul `n care scrofi]ele se utilizeaz\ pentru o singur\ f\tare,
introducerea la mont\ se face mai devreme cu cca. 1 lun\, acestea fiind dirijate
apoi la recondi]ionare [i `n final la sacrificare (aspect tehnologic rar `ntlnit).
Factorii care influen]eaz\ momentul introducerii la mont\ sunt factori
interni [i externi.
Factorii interni sunt reflecta]i de apartenen]a la diferite rase, linii [i
gradul de `nrudire, care influen]eaz\ mai `nti pubertatea [i apoi maturitatea
sexual\. A[a de exemplu, scrofi]ele din rasa Landrace pot atinge maturitatea
sexual\ la cca. 175 zile, cele din rasa Marele alb la cca. 210 zile, pe cnd cele
din rasa Duroc la cca. 225 zile. Hibrizii ating maturitatea sexual\ mai devreme
dect rasele sau liniile parentale, iar reproduc\torii din liniile consangvine mai
trziu.
Dintre factorii externi amintim: alimenta]ia, microclimatul, sistemul de
`ntre]inere, prezen]a sexului opus etc.
Alimenta]ia tineretului destinat reproduc]iei are foarte mare importan]\
prin nivelele optime de substan]e nutritive, precum [i prin tehnica furaj\rii;
rezultatele cele mai bune `nregistrndu-se la hr\nirea restric]ionat\, dar
stimulativ\ `n perioada de preg\tire pentru mont\.
Dintre factorii de microclimat cel mai important este temperatura din
ad\post, care `n general nu trebuie s\ dep\[easc\ anumite valori, cel pu]in `n
perioada de preg\tire pentru mont\.
Mi[carea animalelor `n padocuri exterioare [i prezen]a sexului opus `n
boxele al\turate stimuleaz\ apari]ia ciclurilor estrale ovulatorii la scrofi]e.

7.2. Activitatea sexual\ la scroaf\
Activitatea sexual\ la scroafe este coordonat\ de sistemul neurohormonal
[i se caracterizeaz\ printr-o succesiune ciclic\ a proceselor ce au loc la nivelul
organului genital.
Ciclurile sexuale se repet\ tot timpul anului, cu o durat\ medie de 21 zile
[i varia]ii `ntre 16-25 zile. Varia]ia duratei ciclului sexual este influen]at\ de
ras\, temperatura mediului, alimenta]ia practicat\, sistemul de `ntre]inere,
individualitatea [i starea de s\n\tate, iar intensitatea manifest\rilor specifice este
legat\ mai mult de stadiul de ameliorare [i de sezon.

169
La scroaf\ se disting 4 faze ale ciclului sexual:
- Faza de proestru , `n care au loc proliferarea [i dezvoltarea foliculilor
ovarieni, al\turi de involu]ia corpilor galbeni. Faza dureaz\ 2-3 zile,
neobservndu-se la animale manifest\ri specifice.
- Faza de estru (sau de c\lduri), `n care se maturizeaz\ 16-18 foliculi DE
GRAAF, cu varia]ii `ntre 3 [i 30. ~n aceast\ faz\, spre final, are loc [i ovula]ia,
care este determinat\ de o serie de mecanisme enzimatice, dependente de
hormonii gonadotropi.
~n aceast\ faz\ oviductul este hiperemiat [i prezint\ contrac]ii
antiperistaltice. Coarnele uterine devin rigide, iar mucoasa devine congestionat\,
acoperindu-se cu un mucus transparent.
La exterior se observ\ vulva congestionat\ [i tumefiat\, iar uneori la
nivelul comisurii inferioare se observ\ un mucus transparent [i filant. Faza
dureaz\ 2-2,5 zile [i corespunde cu: manifest\rea intens\ a c\ldurilor, apari]ia
dup\ un timp a reflexului de imobilitate [i apoi a dorin]ei de `mperechere cu
vierul.
Comportamentul scroafelor este caracteristic: emit groh\ituri specifice,
refuz\ hrana sau sunt capricioase, se agit\ mereu, sar pe alte scroafe sau se las\
c\l\rite. Dorin]a de `mperechere se instaleaz\ `n a doua parte a c\ldurilor.
Cercet\rile au ar\tat importan]a deosebit\ pe care o prezint\ mirosul de
vier pentru stimularea precopulatorie cu scroafa. Se arat\ c\ testiculele, glandele
prepu]iale [i carpale ale vierului secret\ unele substan]e specifice, numite
"feromoni", care sunt recep]ionate de c\tre indivizi ai sexului opus. Acestea
determin\ reac]ii caracteristice, care au loc cu contribu]ia sistemului nervos
central [i a glandelor cu secre]ie intern\.
Feromonii sunt compu[i chimici din seria androsteronilor, produ[i de
organismul genital animal [i elimina]i la exterior de indivizi ale aceleia[i specii,
`n cantit\]i foarte reduse, condi]ionnd desf\[urarea normal\ a proceselor de
reproducere [i de comportament. Feromonii sunt sesiza]i de sexul opus, cu
ajutorul sim]ului olfactiv, care este dezvoltat la suine [i secundar de gust. ~n
timpul c\ldurilor iau na[tere un [ir de reac]ii legate de actul de copula]ie.
Feromonii secreta]i [i elimina]i de scroafe sunt sesiza]i de c\tre vieri,
oferind informa]ii asupra stadiului, sau st\rii, ciclului sexual al femelei [i
atestnd stadiul de estru.
Recent, pentru diagnosticarea c\ldurilor la scroafe, se folosesc [i hormoni
sintetici, cu propriet\]i [i structur\ chimic\ asem\n\toare celor naturali.

170
Avnd `n vedere aceste elemente, se recomand\ ca scroafele depistate cu
reflexul de imobilitate instalat diminea]\ s\ fie dirijate la `ns\mn]are `n dup\
amiaza aceleia[i zile (deci dup\ cca. 11 ore de la depistare), iar cele depistate
dup\ mas\ s\ se `ns\mn]eze a doua zi diminea]\.
Cu ct depistarea reflexului de imobilitate pentru vier se face mai repede,
(deci contoale la intervale mai scurte) cu att este mai bine.
Repetarea montei se va face dup\ cca. 12 ore de la prima mont\. Aceasta
este motivat\ de faptul c\ ovula]ia are loc la cca. 34 ore (30-40 ore) de la
apari]ia reflexului de imobilitate pentru vier [i dureaz\ `ntre 1-6 ore. Capacitatea
ovulelor de a fi fecundate este de 6-8 ore, timp `n care acestea coboar\ pn\ `n
treimea superioar\ a oviductului, unde are loc fecunda]ia.
Capacitatea fecundant\ a spermatozoizilor se p\streaz\ `n organul genital
al scroafei cca. 24 ore, timp `n care ace[tia trebuie s\ `ntlneasc\ ovulele [i s\ le
fecundeze.
Timpul necesar pentru ca spermatozoizii s\ ajung\ `n treimea superioar\ a
oviductelor este de cca. 6 ore. Toate aceste elemente sugereaz\ ca `ns\mn]area
s\ fie efectuat\ `n dou\ tran[e, distan]ate `ntre ele de o perioad\ de 10-12 ore.

Fig.52 Reprezentarea grafic\ a momentului de executare a montei
la scroafe


171
De men]ionat c\, `n cazul montei simple `ns\mn]area este indicat\ la 24-
36 ore dup\ apari]ia reflexului de imobilitate pentru vier. Unii autori indic\
`ns\mn]area scroafelor imediat dup\ apari]ia reflexului de imobilitate [i
repetarea acesteia dup\ 12 [i 24 de ore, deci 3 `ns\mn]\ri.
- Faza de metestru dureaz\ circa 7 zile, `n care are loc diminuarea
proceselor [i manifest\rilor din faza de estru. Pe ovar apar corpii galbeni, care
sunt mai `nti de culoare ro[ie-violacee apoi galben-alb\strui. Scroafa nu mai
accept\ monta [i este lini[tit\. Dac\ nu s-a produs fecunda]ia, `n ultimile 3-4 zile
evolueaz\ noi foliculi ovarieni.
- Faza de diestru dureaz\ cca. 9 zile `n care are loc involu]ia corpilor
galbeni [i evolu]ia de noi foliculi ovarieni. Animalele sunt lini[tite.
Dup\ f\tare, c\ldurile la scroafe apar `n primele zile dup\ `n]\rcarea
purceilor. ~n mod normal, c\ldurile nu apar mai repede de 20-21 de zile de la
data f\t\rii. Apari]ia c\ldurilor dup\ `n]\rcare este influen]at\ de starea de
`ntre]inere a scroafelor [i de durata al\pt\rii.
La `n]\rcarea scroafelor, dup\ 5-8 s\pt\mni, c\ldurile apar `n mod
normal `n primele 10 zile, la cca. 80-85% din animale. ~n unit\]ile intensiv-
industriale, unde scroafele au fost bine furajate [i `ntre]inute, c\ldurile apar `n
cca. 15 zile, iar cnd aceste condi]ii sunt mediocre chiar dup\ 24 de zile.
Zilnic se poate sconta pe un procent mediu de intrare `n c\lduri de cca.
5% din lotul de a[teptare pentru mont\ (100:215).

7.3. Sisteme de reproduc]ie la suine
Reproduc]ia la suine se poate realiza prin practicarea montei [i prin
`ns\mn]\ri artificiale.

7.3.1. Sistemele de mont\ [i tehnica efectu\rii acestora
~n cre[terea suinelor se practic\ pe scar\ larg\ monta natural\ datorit\
faptului c\ aplicarea `ns\mn]\rilor artificiale prezint\ unele dificult\]i legate `n
special de p\strarea materialului seminal.
Sistemele de mont\
~n practica curent\ sunt aplicate trei sisteme de mont\, `n func]ie de
controlul [i exigen]ele sub care se efectueaz\, respectiv: monta liber\, `n harem [i
dirijat\.
- Monta liber\ se `ntlne[te mai rar, `n unele gospod\rii ale popula]iei `n
cazul `n care scroafele sunt `ntre]inute la p\[une.

172
~n turma de animale se afl\ [i un vier care monteaz\ scroafele pe m\sur\
ce apar `n c\lduri. Are foarte multe dezavantaje, dar cele mai importante sunt:
necunoa[terea datei f\t\rii (nu se pot lua m\suri din timp pentru asigurarea
f\t\rii) [i epuizarea timpurie a vierilor.
- Monta `n harem, const\ `n formarea de loturi din 12-15 scroafe [i 1
vier, care stau `mpreun\ 3-4 s\pt\mni, timp `n care scroafele intrate `n c\lduri
sunt montate. Dezavantajul principal `l constituie faptul c\ `n aceea[i zi, pot intra
`n c\lduri mai multe scroafe, iar un singur vier nu este suficient, deci
fecunditatea [i prolificitatea sunt slabe.
- Monta dirijat\ mai este denumit\ [i supravegheat\, constituind singurul
sistem acceptat de speciali[ti. ~mperecherea animalelor se face dup\ depistarea
scroafelor `n c\lduri (la cca. 10 ore de la reflexele de imobilitate) `n boxe special
amenajate [i conform unui plan de `mperechere bine `ntocmit. Actul montei este
supravegheat de c\tre un tehnician sau muncitor cu `nalt\ calificare.
~n cadrul montei dirijate se disting trei variante: monta simpl\, monta
repetat\ [i monta dubl\.
- Monta simpl\ d\ rezultate numai atunci cnd se posed\ aparatur\
pentru stabilirea momentului optim de `ns\mn]are [i cnd vierii sunt controla]i
periodic. Ea se execut\ dup\ 24-30 ore de la apari]ia c\ldurilor.
- Monta repetat\ const\ din efectuarea a 2 sau 3 monte `ntr-o perioad\
de c\lduri, fiecare la intervale de cca. 12 ore. Fecunditatea [i prolificitatea sunt
superioare montei simple. De men]ionat c\, `n unit\]ile de selec]ie, repetarea se
face cu acela[i vier, iar `n cele de produc]ie cu vieri diferi]i (heterospermic\).
- Monta dubl\ const\ `n repetarea montei cu un alt vier, imediat sau dup\
5-10 minute fa]\ de primul vier. Cel de-al doilea vier poate fi din aceea[i ras\ cu
primul, sau din alt\ ras\. Monta dubl\ se repet\ dup\ cca. 12 ore.
Tehnica montei
Pentru reu[ita montei dirijate se impune stabilirea [i respectarea unei
tehnologii, `ncepnd cu depistarea scroafelor `n c\lduri [i terminnd cu dirijarea
acestora `n sectorul de gesta]ie
Depistarea scroafelor `n c\lduri
Aceast\ opera]iune este foarte important\, necesitnd un control
permanent asupra scroafelor [i scrofi]elor susceptibile de a fi montate.
Succesul opera]iunii este condi]ionat de cunoa[terea `n detaliu a
manifest\rilor ciclului sexual, `n special cele legate de starea de c\lduri.
Manifestarea c\ldurilor difer\ ca intensitate `n func]ie de ras\, vrst\, stare de
`ntre]inere [i de s\n\tate, sisteme de cre[tere [i exploatare, anotimp,

173
particularit\]i individuale etc. ~n general, la scroafele apar]in\toare raselor
tardive, c\ldurile se manifest\ mai intens dect la cele din rasele perfec]ionate;
la scroafele adulte se manifest\ mai intens dect la cele primipare, sau b\trne;
scroafele prea grase sau prea slabe au c\lduri [terse; `n sezoanele c\lduroase
c\ldurile se manifest\ mai slab, fa]\ de cele r\coroase; lipsa de mi[care [i
accesul limitat la aer duce la diminuarea manifest\rilor c\ldurilor; exploatarea
prea intens\ reduce din intensitatea manifest\rilor c\ldurilor etc.
Tehnica depist\rii scroafelor `n c\lduri presupune mai `nti preg\tirea
unui "vier `ncerc\tor", ales dintre cei cu instinct genezic pronun]at, f\r\ vicii, `n
vrst\ de peste 1 an [i cu stare de `ntre]inere bun\. Pentru depistare, vierii se
preg\tesc special de c\tre o singur\ persoan\, cu mare aten]ie [i calm.
Dirijarea acestuia spre hale, ad\posturi sau boxe, se face cu r\bdare, pe un
traseu uniform (ca direc]ie), `n mai multe reprize etc.
~n general, vierii `ncerc\tori se introduc `n boxele scroafelor preg\tite
pentru mont\, [i nu invers. Scroafele care sunt `n c\lduri manifest\ interes
pentru vier: se apropie de acesta, `l miroas\, `l urm\resc etc. Imediat acestea sunt
`nsemnate de c\tre operator. Scroafele la care s-a instalat reflexul de imobilitate
pentru vier, adopt\ o pozi]ie caracteristic\, sprijinindu-se pe toate membrele [i
stnd perioade scurte de timp nemi[cate. Operatorul confirm\ acest reflex prin
ap\sarea, cu minile, a scroafelor pe regiunea lombar\. ~n cazul `n care acestea
stau nemi[cate, reflexul este deja instalat.
Depistarea `n c\lduri se mai face [i prin plimbarea vierului `ncerc\tor pe
aleea dintre boxe; scroafele `n c\lduri se apropie de porti]a boxei [i caut\ vierul.
~n mod identic, se extrag [i scroafele infecunde din boxele cu animale gestante
(`ncepnd din ziua a 16-a sau a 36-a zi de la mont\).
Animalele depistate `n c\lduri [i cu reflexul de imobilitate instalat, sunt
izolate `n boxele destinate scroafelor `n a[teptarea montei, unde se formeaz\
grupele de mont\.
Efectuarea montei
Monta se efectueaz\ `n boxe special amenajate [i sub stricta supraveghere
a unui muncitor calificat pentru aceast\ opera]iune.
Boxele trebuie s\ fie suficient de mari, curate, cu pardoseala dreapt\ [i
prev\zut\ cu a[ternut pentru a evita alunecarea animalelor. Pere]ii laterali sunt
compac]i pentru ca animalele s\ nu fie sustrase de activitatea din boxele
al\turate. ~n box\ se introduce o singur\ scroaf\, dup\ care se aduce vierul, iar
`ngrijitorul intervine doar dac\ este nevoie [i numai pentru facilitarea
intromisiunii, f\r\ a deranja animalele.

174
Actul sexual dureaz\ `ntre 10-15 minute [i cuprinde reflexele: de
apropiere, de explorare, de salt [i de "`mbr\]i[are", de intromisiune [i de
ejaculare. Ejacularea durez\ 4-8 minute, timp `n care se elimin\ 200-250 ml
sperm\ (cu varia]ii `ntre 100-500 ml), cu densitate normal\ (100 mil.
spermatozoizi/ml).
Primele frac]iuni de ejaculat sunt dirijate, `n mod natural, `nafar\ ([i care
posed\ densitate redus\ de spermatozoizi), iar ultima este bogat\ `n secre]ii ale
glandelor bulbouretrale, avnd rolul de a bloca lumenul cervixului [i de a evita
refularea acesteia spre vagin. Dup\ 10-12 ore monta se repet\ cu acela[i vier sau
cu altul.
~n cazul `n care sunt suficiente boxe de mont\, scroafa poate r\mne pe
loc pn\ la monta urm\toare; `n caz contrar se scoate [i se dirijeaz\ `n boxa
"scroafelor `n mont\", dup\ care se readuc (de preferat `n acea[i box\ de mont\).
Dup\ efectuarea montelor, scroafa este trimis\ la sectorul de gesta]ie,
urmnd ca dup\ 16 zile s\ se depisteze zilnic animalele infecunde (pn\ `n ziua
a 25-a), cu ajutorul vierului `ncerc\tor, ac]iune care se repet\ din nou, `ncepnd
cu ziua a 36-a pn\ la a 42-a zi.
~n sectorul de gesta]ie se completez\ t\bli]ele sau fi[ele de mont\, pe boxe
[i se `nregistreaz\ datele `n eviden]ele zootehnice, la nivel de individ sau pe
grupe de scroafe.

7.3.2. ~ns\mn]\rile artificiale
~ns\mn]\rile artificiale la suine au fost ini]iate `n perioada anilor 1930,
mai `nti `n S.U.A. [i `n Japonia, iar apoi [i `n alte ]\ri bune cresc\toare de
porcine. ~n Europa au fost introduse din anul 1950, dar pe efective relativ
reduse.
Factorul limitativ l-a constituit, [i `nc\ `l constituie, perioada relativ scurt\
de conservare a materialului biologic, ca urmare a con]inutului mare `n ap\.
~n perioada actual\, aplicarea `ns\mn]\rilor artificiale constituie o
metod\ de intensivizare a reproduc]iei pentru unit\]ile industriale, fiind o
ac]iune care condi]ioneaz\ `n mare m\sur\ rentabilitatea cre[terii suinelor.
La noi `n ]ar\, metoda se practic\ din anul 1970 cu rezultate bune [i foarte
bune, `n marile unit\]i de tip industrial. Extinderea metodei a fost [i este
condi]ionat\ de dotarea laboratoarelor pentru analiza [i prepararea materialului
biologic, al\turi de specializarea personalului care deserve[te punctele de
`ns\mn]\ri artificiale [i organizarea preg\tirii scroafelor.

175
Dac\ pentru unit\]ile de produc]ie metoda este o condi]ie esen]ial\ pentru
cre[terea rentabilit\]ii, pentru unit\]ile de selec]ie problema se pune oarecum
diferit: aici trebuie favorizat\ variabilitatea indivizilor care se realizeaz\ prin
mont\, utilizndu-se doar `n situa]ia `n care dorim s\ ob]inem un num\r sporit
de descenden]i de la un vier de mare valoare zootehnic\.
Avantajele `ns\mn]\rilor artificiale sunt urm\toarele:
- se reduce num\rul de vieri `ntre 5-10 ori, creindu-se posibilitatea
utiliz\rii celor mai buni reproduc\tori (deci cre[terea presiunii de selec]ie);
- se reduc cheltuielile materiale ocazionate de furajarea, de `ntre]inerea [i
chiar pentru procurarea vierilor;
- materialul seminal se poate controla cantitativ [i calitativ, lundu-se
m\suri din timp pentru eliminarea vierilor cu rezultate necorespunz\toare;
- efectivului redus de vieri i se poate acorda o `ngrijire corespunz\toare, o
exploatare eficient\ [i o alimenta]ie preferen]ial\;
- materialul seminal se poate recolta [i de la vierii mai `n vrst\ [i de mare
valoare zootehnic\, dar care nu pot efectua saltul montei;
- se poate preveni r\spndirea unor boli transmisibile prin actul montei
(leptospiroza, bruceloza, trichomonoza etc.).
Dezavantajele `ns\mn]\rilor artificiale sunt urm\toarele:
- materialul seminal nu se poate conserva perioade `ndelugate de timp, ci
doar 48 de ore (`n unele situa]ii 72 ore), iar tehnologia de congelare necesit\
echipamente speciale;
- num\rul dozelor, preparate dintr-un ejaculat, este relativ redus (4-5 doze
pentru scroafe, sau 6-9 doze pentru scrofi]e), fa]\ de sperma proasp\t\;
- necesit\ un personal foarte bine instruit [i o organizare perfect\ a
depist\rii scroafelor `n c\lduri, a activit\]ii `n laborator [i de inoculare a
materialului biologic la scroafe.
Efectuarea `ns\mn]\rilor artificiale
Efectuarea `ns\mn]\rilor artificiale este condi]ionat\ de desf\[urarea a
trei ac]iuni: recoltarea materialului seminal, controlul [i diluarea materialului
seminal [i `ns\mn]area scroafelor.
Recoltarea materialului seminal se face cu ajutorul "vaginului
artificial", sau manual (metoda cea mai des utilizat\ `n prezent). Ac]iunea este
precedat\ de obi[nuirea vierului cu manechinul, care poate fi o scroaf\ `n
c\lduri (pentru `nceput) sau un manechin artificial confec]ionat special, imitnd
formatul corporal al scroafei.

176
Sperma se colecteaz\ `ntr-un pahar colector izoterm, prev\zut cu filtru din
tifon pentru separarea `n final a frac]iunii gelatinoase.
Controlul spermei se face prin examinarea macro [i microscopic\,
avndu-se `n vedere: volumul, culoarea [i mirosul, desimea spermei, mobilitatea,
viabilitatea [i rezisten]a spermatozoizilor, pH-ul spermei etc.
~n func]ie de datele ob]inute se trece apoi la prepararea spermei care
const\ din diluarea acesteia. Controlul [i apoi diluarea materialului seminal se
face `ntr-un laborator care este amplasat `n incinta Punctului de `ns\mn]\ri
artificiale pentru scroafe, datele consemnndu-se `n registrele zootehnice. Cnd
este cazul se procedeaz\ la reformarea vierilor, `ns\ dup\ repetarea controlului.
Diluarea spermei se face cu scopul de a asigura viabilitatea
spermatozoizilor pn\ `n momentul `ns\mn]\rii scroafelor [i pentru a spori
num\rul de animale `ns\mn]ate, prin frac]ionarea ejaculatului `n doze.
Pentru diluarea spermei se folosesc diferite re]ete, din care una o
prezent\m `n continuare (toate componentele fiind p.a.):
- 13 g glucoz\;
- 14 g citrat de sodiu;
- 0,29 g clorur\ de potasiu;
- 1,5 g bicarbinat de sodiu;
- 3,0 g strptomicin\;
- 3,0 g penicilin\;
- 100 ml ap\ distilat\ sau bidisitilat\.
Dozele se vor stabili `n func]ie de volumul [i calit\]ile spermei,
asigurndu-se 4-5 miliarde de spermatozoizi pentru scroafe [i 3-4 miliarde
pentru scrofi]e `n cca. 100 ml material seminal. Conservarea se face `n
termostate, la temperaturi de 18-19C, timp de cel mult 48 ore.
~ns\mn]area scroafelor este precedat\ de stabilirea momentului optim
de `ns\mn]are, depinznd `n mare m\sur\ de modul de inoculare a
materialului seminal.
Dozele sunt preg\tite `n timp util `n recipiente speciale, care `nainte de
`ns\mn]are se aduc la temperatura de 36-37C. Recipientele sunt confec]ionate
din material plastic, sub form\ de par\, cu un volum `ntre 100-150 ml [i care
sunt prev\zute cu seminete lungi de 30 cm, cu lumenul de 2 mm [i diametrul
exterior de 5 mm, avnd la cap\t o oliv\ pentru a bloca refularea spermei.
Inocularea se face cu ajutorul seminetelor sau a cateterelor din cauciuc
spiralate, dup\ o anumit\ tehnic\, a[a `nct materialul seminal s\ fie depus
intrauterin. Opera]iunea se repet\ dup\ 10-12 ore fa]\ de prima `ns\mn]are [i
mai rar dup\ alte 10-12 ore. Alte detalii se vor prezenta `n cadrul lucr\rilor
practice.

177

7.3.3. Diagnosticarea gesta]iei
Diagnosticarea gesta]iei are
drept scop stabilirea st\rii fiziologice a
scroafei dup\ `ns\mn]area natural\
sau artificial\, pentru luarea de decizii
`n timp util asupra destina]iei
animalului. Cu ct aceast\ decizie se
poate lua mai de timpuriu [i mai exact
cu att eficien]a exploat\rii scroafelor
este mai mare.
De men]ionat c\, produsul de
concep]ie trece succesiv prin 3 stadii
ontogenetice distincte, de la fecundare
pn\ la f\tare. Dac\ dup\ cca.48 ore de
la `nceperea estrului ovula este
fecundat\ (`n 1/3 superioar\ a
oviductului) produsul de concep]ie
trece `n stadiul de zigot sau de ou.
Dup\ cca.8 zile zigotul se fixeaz\ `ntr-
un corn uterin [i dup\ `nc\ 2 zile se
formeaz\ placenta. ~n aceast\ perioad\
zigotul devine embrion (implantarea
sau nidarea `ncepe din a 8-a zi [i se
termin\ `n a 25-a zi). Dup\ cca. 30 zile
de la fecundare, embrionul posed\ aproape toate organele de baz\, trecnd `n
stadiul de fetus, care ]ine pn\ la f\tare.
De la fecundare [i pn\ la f\tare se `nregistreaz\ pierderi `nsemnate de
ovule fecundate, care `n medie sunt de 18% `n primele 25 de zile de gesta]ie [i
de `nc\ 10% pn\ la f\tare, deci `n total 28%.
Practic, din cele cca.18 ovule eliberate, cca. 17 sunt fecundate, din care se
mai pierd pe perioada gesta]iei `nc\ 6 (`n stadiile de embrioni [i de fetus), deci se
sconteaz\ pe o medie de 11 produ[i.
~ntre]inerea [i alimenta]ia necorespunz\toare a scroafelor spore[te
mortalitatea embrionar\ [i fetal\, aceasta putnd ajunge pn\ la 40%.
Diagnosticarea gesta]iei se poate efectua prin trei metode: cu vier
`ncerc\tor, cu ajutorul aparatelor ultrasonice [i prin inspec]ie.
Fig.53 Introducerea cataterului
`n uterul scroafei:
A [i B - corect; C - incorect


178
Metoda cu vierul `ncerc\tor const\ `n deplasarea unui vier, preg\tit `n
acest scop, `n boxa scroafelor, `ncepnd din ziua a 16-a de la `ns\mn]area
scroafelor, zilnic, pn\ `n ziua a 25-a. Scroafele infecunde, dar care sunt `n
c\lduri, manifest\ interes pentru vier, fiind imediat `nsemnate [i apoi
supravegheate de personalul de `ngrijire (prin prisma evolu]iei st\rilor de
c\lduri).
Extragerea animalelor din boxe sau loturi se face atunci cnd la acestea se
constat\ reflexul de imobilitate pentru vier [i accept\ monta, iar la controlul cu
ajutorul aparatelor ultrasonice (peste alte 10-15 zile) scroafele sunt confirmate
ca negestante.
Metoda aparatelor cu ultrasunete, u[oar\ [i exact\, se mai nume[te [i
diagnosticarea timpurie a gesta]iei.
Principiul metodei se bazeaz\ pe "efectul Doppler" [i const\ `n
modificarea frecven]ei undelor ultrasonice care `ntlnesc pe traseu un corp `n
mi[care. ~n acest scop se utilizeaz\ diferite aparate cu solu]ii construcitve
variate, `n func]ie de firma produc\toare. Bune rezultate s-au ob]inut prin
utilizarea aparatului ILIS PREG-CHEK, care are dubl\ avertizare (sonor\ [i
luminoas\) asupra st\rii de gesta]ie, oferind rezultatev certe `ntre 25-35 de zile
dup\ `ns\mn]are (deci o perioad\ acceptabil\ pentru a lua o decizie eficient\).
Tehnica de utilizare se va prezenta la lucr\rile practice.
Metoda inspec]iei const\ `n observarea [i palparea abdomenului
scroafelor, dup\ luna a 3-a de gesta]ie, iar cnd operatorul de]ine o oarecare
experien]\ chiar de la a 70-a zi de dup\ `ns\mn]are.
Scroafele gestante au abdomenul m\rit, descins, se mi[c\ mai greu [i sunt
lini[tite. La palparea peretelui abdominal drept, deasupra ultimelor mameloane,
se simt fetu[ii.
~n ultima lun\, glandele mamare `ncep s\ se contureze, iar `n ultima
perioad\ sfrcurile devin turgescente [i alungite. ~n ultimile 12 ore sfrcurile se
alungesc, iar prin presare u[oar\ se ob]ine o cantitate redus\ de lapte.

7.3.4. Intensivizarea reproduc]iei la suine
Intensivizarea reproduc]iei la suine are ca scop sporirea produc]iei de
purcei `n]\rca]i pe scroaf\ mediu furajat\, ac]iune care presupune optimizarea
unor indicatori, cum ar fi: fecunditatea, prolificitatea [i num\rul de purcei
`n]\rca]i.
Finalizarea se concretizeaz\ prin num\rul ridicat de purcei `n]\rca]i pe
scroaf\, secondat\ de uniformitatea dezvolt\rii corporale ale acestora, starea de

179
s\n\tate bun\, care sunt condi]ionate [i de obi[nuirea consum\rii timpurie a
furajelor suplimentare.
Elementele sau ac]iunile care concur\ la intensivizarea reproduc]iei
sunt:
- cre[terea adecvat\ a tineretului pentru reproduc]ie;
- stabilirea vrstei optime pentru intrarea la reproduc]ie;
- depistarea corect\ a scroafelor [i scrofi]elor `n c\lduri;
- reformarea animalelor care nu au r\mas gestante dup\ 3 cicluri sexuale;
- furajarea stimulativ\ pentru `mbun\t\]irea ratei ovula]iei;
- asigurarea de condi]ii adecvate pentru parcurgerea nida]iei;
- diagnosticarea timpurie a st\rii de gesta]ie.
~ns\mn]\rile artificiale contribuie `n mare m\sur\ la intensivizarea
reproduc]iei, prin st\pnirea [i urm\rirea momentului de aplicare, precum [i prin
evitarea sau `nl\turarea factorilor nedori]i.
~n ultimul timp, `n unit\]ile speciale de selec]ie, accelerarea procesului de
ameliorare se realizeaz\ [i prin transferul de embrioni, care constituie [i o cale
de intensivizare a reproduc]iei. Aceast\ ac]iune se impune mai ales cnd exist\
scroafe de mare valoare zootehnic\ (donatoare) [i de la care dorim s\ ob]inem
un num\r sporit de produ[i cu mare valoare de ameliorare [i `ntr-un timp mai
redus. La scroafele receptoare se impun: capacitatea mare de al\ptare [i un
temperament lini[tit (bune mame).
Toate aceste elemente sau ac]iuni influen]eaz\ pozitiv fertilitatea suinelor,
indicator de baz\ cu repercusiuni asupra exploat\rii eficiente a reproduc\torilor,
`n general, [i a femelelor, `n special.
Fertilitatea la suine
Capacitatea de reproduc]ie la suine se apreciaz\ prin fertilitate, care
presupune aplicarea [i respectarea unui complex de activit\]i [i de m\suri, unele
dependente de animal, iar altele care ]in de asigurarea condi]iilor de mediu,
finalizndu-se cu num\rul [i calitatea purceilor `n]\rca]i `n decursul unui an de
produc]ie. Cu ct num\rul de purcei `n]\rca]i este mai mare [i de calitate bun\
cu att fertilitatea este mai bun\. Unii autori consider\ ca punct final vrsta
purceilor de 21 de zile.
Prin urmare, nu este suficient ca scroafa s\ posede fecunditatea [i
prolificitatea ridicate, dac\ nu sunt `nso]ite [i de o capacitate mare de al\ptare ,
de grija mamei fa]\ de purcei [i de `nl\turarea de c\tre om a evenimentelor care
s\ cauzeze mortalitatea produ[ilor `n perioadele pre [i postnatale pn\ la
`n]\rcare.

180
Aprecierea fertilit\]ii se face pe baza unui indice sintetic `n care sunt
implicate: indicele de utilizare sau de folosire a scroafelor, prolificitatea [i
mortalitatea de la na[tere [i pn\ la `n]\rcare (sau de 21 de zile).
Aprecierea se poate face dup\ formula:
F = Ius x P x (
100
100
m
), `n care:
F - indicele sintetic de fertilitate;
Ius - indicele de utilizare a scroafei;
P - prolificitatea la o f\tare;
m - propor]ia pierderilor de purcei de la na[tere la `n]\rcare (pe
f\tare).
De men]ionat c\, indicele de utilizare, sau de folosire a scroafelor este dat
de formula:
Ius =
365
p g p a p r . . . + +
, `n care:
365 - num\rul de zile dintr-un an calendaristic;
p.g. - perioada de gesta]ie (zile);
p.a. - perioada de al\ptare (zile);
p.r. - perioada de refacere pentru mont\ (zile).
Dintre toate aceste perioade numai perioada de gesta]ie nu se poate
reduce, `n rest toate celelalte se pot reduce prin asigurarea unor condi]ii optime
(`n special de furajare a scroafelor) [i prin prepararea unor re]ete adecvate de
furaje combinate suplimentare pentru purcei.
Indicele de folosire a scroafelor variaz\ `ntre 2,0-2,4, cu unele varia]ii
legate nai mult de starea de `ntre]inere a scroafelor dup\ perioada de lacta]ie.
~n unit\]ile de selec]ie, unde `n]\rcarea purceilor se face la vrste mai
`naintate (42 de zile [i chiar 56 de zile), indicele este ceva mai redus, de sub 2,0.
Factorii care influen]eaz\ fertilitatea
Factorii care influen]eaz\ fertilitatea la scroafe sunt de natur\ intern\
(factori ereditari [i imunologici, rasa, individualitatea, vrsta etc) [i de natur\
extern\ (preg\tirea animalelor pentru reproduc]ie, modul de `ns\mn]are,
alimenta]ia, microclimatul, stresul, s\n\tatea etc.).
- Dintre factorii de natur\ intern\ cu cea mai mare influen]\ asupra
prolificit\]ii amintim pe cei ereditari [i imunologici.
Factorii ereditari se pot evita sau `nl\tura prin profilaxie genetic\. ~n
primul rnd nu sunt promova]i la reproduc]ie indivizii cu anomalii congenitale,
precum [i vierii cu sperm\ de calitate slab\ `n care sunt prezen]i spermatozoizi
anormali. De asemenea, se evit\ `mperecherile `nrudite prea strns, deoarece duc

181
la ob]inerea de produ[i sterili [i f\r\ viabilitate. ~n cazul `n care `mperecherile
sunt necesare, acestea se fac sub supraveghere strict\, al\turi de o selec]ie
riguroas\ [i o alimenta]ie ra]ional\.
Factorii imunologici pot condi]iona fertilitatea prin existen]a de
aglutinine `n secre]iile vaginale [i cele cervicale, deci se creaz\ posibilitatea
aglutin\rii spermatozoizilor, producnd infecunditate, mortalitate embrionar\ [i
avorturi, toate cu substrat imunologic.
Rasa (grupa de meti[i), influen]eaz\ fertilitatea prin baza genetic\ a
`nsu[irilor de reproduc]ie [i prin fenomenul de heterozis. Sunt rase cu indicatori
de reproduc]ie buni, men]ionate ca rase materne [i altele cu indicatori mai pu]in
buni, categorisite ca rase paterne. Rasele pu]in ameliorate au ace[ti indicatori
sc\zu]i. Indicatorii de reproduc]ie sunt mai buni la meti[i, dect la rasele curate.
Vrsta [i individualitatea animalelor pot afecta fertilitatea `n sensul c\
scroafele peste 3,5 ani sau 4,0 ani au indicatori de reproduc]ie `n declin, iar cele
prea tinere nu sunt pe deplin preg\tite din punct de vedere fiziologic.
Starea de s\n\tate este una din cauzele principale a infertilit\]ii. Agen]ii
patogeni pot ac]iona direct asupra aparatului genital, sau indirect asupra st\rii de
ansamblu a s\n\t\]ii reproduc\torilor. Bolile care afecteaz\ direct fertilitatea
sunt: bruceloza, leptospiroza trichomonaz\ etc. la care se mai adaug\, la purceii
sugari, salmoneloza (urmare a lipsei de igien\ `n boxele de f\tare-al\ptare).
~n afar\ de bolile infec]ioase generalizate pot ap\rea [i unele infec]ii
localizate la nivelul aparatului genital cum ar fi: vaginite, metrite, cervicite etc.
Acestea pot afecta supravie]uirea spermatozoizilor sau provoac\ moartea
embrionilor, din care cauz\ animalele se dirijeaz\ la mont\ dup\ vindecarea lor.
- Trat\m `n continuare principalii factori externi care influen]eaz\
fertilitatea.
Alimenta]ia influen]eaz\ fertilitatea prin cantit\]ile [i calit\]ile furajelor
administate, att `n perioada de cre[tere a reproduc\torilor, ct [i `n perioada de
exploatare, cnd trebuie s\ se asigure satisfacerea optim\ a organismului `n toate
substan]ele nutritive.
Se va evita cu des\vr[ire utilizarea la scroafe a furajelor alterate,
deoarece toxinele acestora au influen]\ pregnant\ asupra bunei func]ion\ri a
aparatului genital.
Se evit\ sl\birea scroafelor `n timpul al\pt\rii, precum [i `ngr\[area `n
perioada de gesta]ie.
~nainte de mont\ [i dup\ aceasta se practic\ o alimenta]ie stimulativ\,
urmat\ `n perioada de gesta]ie de o alimenta]ie restictiv\, [i chiar individual\,

182
unde sunt posibilit\]i, pentru cel pu]in 21 de zile dup\ `ns\mn]are (`n perioada
de nida]ie).
Durata al\pt\rii sau vrsta la care se efectueaz\ `n]\rcarea purceilor,
influen]eaz\ prolificitatea la f\tarea urm\toare a scroafei, deci fertilitatea, care
se apreciaz\ anual. Pe aceast\ linie, COLE, D.J.A. [i colab. (1975) arat\ c\ `n
cazul `n]\rc\rii purceilor sub 21 de zile, prolificitatea la f\tarea urm\toare scade
cu cca. 3 purcei (de la 12,7 la 9,6 purcei, fig.54).

Fig.54 Varia]ia prolificit\]ii `n func]ie de durata al\pt\rii precedente

De asemenea, se mai arat\ c\ la `n]\rcarea purceilor la vrsta de 7 zile sau
sub aceasta, prolificitatea se reduce cu cel pu]in 2 indivizi pe lot la f\tarea
urm\toare a scroafei.
Vrsta de `n]\rcare a purceilor este condi]ionat\ de mul]i factori, `ns\
predomin\ calitatea furajului pre[tarter, capacitatea de al\ptare a mamelor,
posibilit\]ile de cre[tere a tineretului `n]\rcat etc.
St\pnirea factorilor care influen]eaz\ fertilitatea la scroafe are
repercusiuni directe asupra intensiviz\rii reproduc]iei la suine.
Microclimatul adecvat, att pentru purcei ct [i pentru scroafele-mame
influen]eaz\ fertilitatea `n sens pozitiv. Datorit\ faptului c\ aceeia[i box\, redus\
ca dimensiune, trebuie s\ asigure condi]ii foarte diferite, mai ales `n ceea ce
prive[te temperatura, solu]iile constructive sunt de mare importan]\.
~n primele 2-3 zile de la f\tare temperatura optim\ pentru mame trebuie s\
oscileze `ntre 17-20C, iar pentru purcei `ntre 30-32C, deci diferen]e foarte
mari; categoriile neacceptnd media lor, ci numai valorile separate.
Ceilal]i factori se vor trata la tehnologiile de cre[tere [i de exploatare pe
categorii de animale [i sectoare de produc]ie.
Trebuie consemnat c\, stresul de orice natur\ provoac\ `n organismul
scroafei secre]ia unor cantitat\]i mai reduse de hormoni gonadotropi, cu

183
repercusiuni negative asupra func]iei aparatului genital, finalizate prin:
infecunditate, mortalitate embrionar\, avort etc.
Avortul, ca finalitate a unei st\ri de stres, este cel mai grav, deoarece este
greu suportat de c\tre animal [i implic\ multe cheltuieli, cu att mai mari cu ct
se produce mai trziu, spre actul parturi]iei.
Principalele cauze ale avortului la scroafe sunt: administarea de hran\
alterat\, insuficien]a energiei din ra]iile de hran\, temperaturile prea sc\zute
(sub -10C) sau prea ridicate din ad\post, dezechilibrarea hormonal\ datorit\
prezen]ei excesive a vierilor, iluminatul insuficient pe perioadele de toamn\ [i
iarn\, densit\]i prea mari `n boxe [i, nu `n ultimul rnd, infec]iile bacteriene [i
fungice ale c\ilor genitale, precum [i cele virale (boala Aujesky).
Utilizarea furajelor muceg\ite precum [i a celor `nghe]ate de]in ponderea
`n provocarea de avorturi `n foarte scurt timp.


184

CAPITOLUL 8

SISTEME DE EXPLOATA}II ALE SUINELOR

Cererea mereu crescnd\ de carne pentru consumul uman a determinat [i
o diferen]iere `n timp a sistemelor de exploata]ii `n cre[terea animalelor. ~n
cre[terea suinelor, diferen]ierea acestor sisteme de exploata]ii a cunoscut o
evolu]ie oarecum asem\n\toare cu cele de la alte specii de animale domestice,
fiind condi]ionat\ `n special de posibilitat\]ile de cultivare rentabil\ a furajelor
concentrate.
Prin urmare, elementul determinant l-a constituit [i `l constituie cererea
mereu crescnd\ de carne de suine, produs animalier de mare importan]\ pentru
echilibrarea proteic\ [i energetic\ a hranei umane.
Pentru `nceput a predominat, o lung\ perioad\ de timp, cre[terea
extensiv\ a suinelor, `ndeletnicire care a contribuit oarecum la `mbun\t\]irea
alimenta]iei umane, precum [i la limitarea migra]iilor popula]iilor umane -
elemente precursoare de civiliza]ie. ~n aceste exploata]ii condi]iile de `ntre]inere
au fost mai mult improvizare, iar popula]iile de animale primitive
Ulterior, s-a trecut la mica produc]iei; cresc\torii apelnd la unele practici
de selec]ie, al\turi de amenajarea unor spa]ii oarecum specializate pentru
categoriile tinere de suine, asigurndu-se [i o furajare ceva mai ra]ional\, cel
pu]in pentru purceii sugari, scroafele lactante [i vieri.
~n prezent, asist\m la extinderea cre[terii semiintensive [i intensive a
suinelor `n unit\]ile specializate, de diferite capacit\]i, toate avnd la baz\
exploatarea rentabil\ a acestei specii.
Avnd `n vedere cele de mai sus, exploatarea suinelor trebuie s\ fie
intensiv\, indiferent de sistemul de exploata]ie adoptat, dependent `n general de
forma de proprietate, deoarece nim\nui nu-i este permis s\ creasc\ nerentabil
aceast\ specie.


185
Indiferent de gradul de instruire a unui cresc\tor, acesta `[i propune s\
ob]in\ produc]ii din ce `n ce mai mari de la animale, `ntr-un timp ct mai scurt [i
cu cheltuieli ct mai reduse.
Exploatarea neintensiv\ a suinelor constituie o risip\ de timp [i de
mijloace materiale, indentificndu-se cu cunoa[terea biologiei speciei [i cu lipsa
de interes a crestorului.
~n cre[terea suinelor s-au diferen]iat mai multe sisteme de exploata]ie,
condi]ionate de calitatea materialului biologic, de tehnologiile elaborate [i
aplicate la o anumit\ etap\ etc, [i anume:
- exploata]ii extensive;
- exploata]ii semiintensive;
- exploata]ii intensiv-industriale.

8.1. Sistemul de exploata]ie extensiv
Sistemul de exploata]ie extensiv a suinelor s-a aplicat imediat dup\
domesticirea acestei specii, practicndu-se printr-o exploatare ineficient\,
cauzat\ `n principal de cre[terea unor popula]ii pu]in ameliorare [i de lipsa unor
investi]ii minime. Acesta se mai practic\ `n unele gospod\rii personale [i chiar
`n unele ferme mici `n care nu se pune problema rentabilit\]ii.
Materialul biologic const\ din rase [i popula]ii de suine pu]in ameliorate,
care se preteaz\ la exploatarea pe p\[uni, pe lng\ b\l]i [i chiar `n p\duri. Pentru
`ntre]inere se folosesc construc]ii simple, ieftine [i f\r\ amenaj]ri interioare
specifice categoriilor de vrst\, sau st\rilor fiziologice.
~n gospod\riile personale, sau `n sectoarele anexe ale unor institu]ii, se pot
amenaja una sau mai multe spa]ii cu boxe pentru f\tarea scroafelor, `ns\ bazate
numai pe c\ldura biologic\. Boxele [i padocurile sunt confec]ionate din
materiale ieftine, locale [i mai rar cu pardoseala din beton.
Furajarea animalelor se bazeaz\ pe reziduuri culinare [i pu]ine
concentrate, la care se adaug\, pe timp de var\, resurse furajere locale ca: masa
verde, colete de sfecl\, iar pe timp de toamn\-iarn\: dovleci, gulii, cartofi
declasa]i de la consumul uman [i ocazional ghind\, jir etc.
Materialul biologic const\ din rase oarecum ameliorate `ns\ rezistente la
condi]iile de mediu vitrege, precum [i unii meti[i care au la baz\ rasele
autohtone.
Poten]ialul productiv al animalelor este utilizat doar par]ial; bune rezultate
sunt `nregistrate atunci cnd scroafele sunt date la mont\ `n toamn\, urmnd ca

186
f\t\rile s\ aib\ loc prim\vara, a[a `nct tineretul s\ beneficieze de condi]iile de
mediu relativ prielnice din sezoanele c\lduroase.
Sacrificarea se face la `nceputul sau `n cursul iernii, cnd animalele au
masa corporal\ de cca. 130 kg sau mai mult, deci dup\ 10-12 luni de la na[tere.
~n cazul raselor tardive vrsta de sacrificare se poate prelungi la 15-16 luni.

8.2. Sistemul de exploata]ie semiintensiv
Sistemul de exploata]ie semiintensiv este adoptat de c\tre majoritatea
gospod\riilor popula]iei, de unele sectoare anex\ ale unit\]ilor agricole de
produc]ie [i de alte intreprinderi economice (de stat [i particulare).
~n aceste categorii de exploata]ii se fac unele investi]ii, mai ales pentru
exploatarea normal\ a scroafelor [i `ntre]inerea adectat\ a tineretului `n]\rcat,
constnd din boxe de f\tare-al\ptare, boxe pentru purcei `n]\rca]i [i spa]ii pentru
`ngr\[are (ad\posturi reamenajate).
Materialul biologic const\ din scroafe metise procurate de la unit\]i
specializate cu poten]ial productiv destul de ridicat. Se pot utiliza [i suinele din
rasele: Bazna, Marele alb, Alb romnesc de carne, precum [i meti[i dintre rasele
Marele alb [i Landrace etc.
Ad\posturile se construiesc din materiale locale sau se pot utiliza
construc]iile de tip gospod\resc `n care s-au crescut [i exploatat alte specii de
animale, urmate de unele amenaj\ri interioare specifice suinelor. Boxele sunt
prev\zute cu alimentare cu ap\ [i chiar cu canaliz\ri pentru eliminarea
dejec]iilor. Microclimatul se poate regla par]ial, bazndu-se mai mult pe c\ldura
biologic\ pe timp de iarn\, iar ventila]ia este pasiv\ (prin co[uri de aerisire, prin
u[i sau geamuri). A[ternutul, care const\ din paie sau alte materiale, nu trebuie
s\ lipseasc\ de la maternitate [i sectorul de cre[\; prin schimbarea acestuia se
asigur\ att igienizarea boxelor ct [i atenuarea oscila]iilor termice.
~n aceste exploata]ii scroafele sunt utilizate ceva mai ra]ional, find dirijate
la mont\ de 2 ori pe an (toamna trziu [i la `nceputul verii) a[a `nct f\t\rile s\
aib\ loc prim\vara [i la `nceputul toamnei, deci cel mult 2 cicluri de produc]ie
pe an.
~n prezent, acest sistem de cre[tere se extinde `n gospod\riile popula]iei cu
efective reduse, la nivelul for]ei de munc\ a unei familii [i ceva mai mari `n
cadrul asocia]iilor ]\r\ne[ti.
Scroafele metise, destinate reproduc]iei, se pot procura din unit\]ile de
hibridare, iar masculii numai din unit\]ile de selec]ie (ras\ curat\), prin
intermediul Asocia]iilor de cre[tere a animalelor constituite la nivel de jude]

187
sau zonal. ~n teritoriu, se pot `nfiin]a ferme specializate pentru producerea
purceilor `n]\rca]i (cu greutatea de 12-15 kg) sau a gr\sunilor (pn\ la 20-30 kg)
urmnd ca alte unit\]i s\ asigure cre[terea [i `ngr\[area suinelor.
Fermele specializate pentru producerea purceilor `n]\rca]i pot exploata
30-100 scroafe [i 2-4 vieri de reproduc]ie, deci for]a de munc\ a 1-2 familii.
Raza de activitate a acestor ferme (care livreaz\ purcei la 12-15 kg), se poate
limita la o comun\, sau la 1-2 sate din zonele bune cultivatoare de cereale.
~ngr\[area suinelor se mai poate face `n efective reduse, la nivel de
gospod\rie particular\ (10-15 capete), ca o activitate anex\, dar cu unele
amenaj\ri ale ad\posturilor (boxe, padocuri, alimentare cu ap\ [i canalizare). ~n
cazul `n care condi]iile permit condi]ii care ]in de evacuarea dejec]iilor [i de
procurarea u[oar\ a hranei, efectivele pot fi mai mari, de 150-300 porci.
Furajele, specifice categoriei de vrst\, se procur\ prin asocia]ii ale
cresc\torilor individuali sau de la stat. Acestea constau din nutre]uri combinate,
completate cu furaje suculente pe timp de iarn\ (cartofi, dovleci, sfecl\) [i mas\
verde pe timp de var\-toamn\ (lucern\ verde).
Pentru eficientizarea cre[terii, unit\]ile gospod\re[ti pot procura
premixuri de la unit\]ile specializate, urmnd ca cerealele s\ se produc\ sau s\
se procure pe plan local.
Prelucrarea furajelor se poate face cu ajutorul unor mori cu cioc\nele de
mic\ capacitate [i omogenizatoare adecvate.
Foarte bune rezultate se `nregistreaz\ prin introducerea `nc\lzirii electrice
`n pardoseala boxelor de f\tare-al\ptare [i `n boxele de cre[tere a purceilor
`n]\rca]i, care sporesc indicii de produc]ie [i reduc pierderile.
Indicatorii de produc]ie se limiteaz\ `ntre 200-250 grame spor mediu
zilnic la tineret [i `ntre 350-450g la porcii gra[i, a[a `nct masa corporal\ de 100-
110 kg se realizeaz\ la vrsta de 280-290 zile (8,5-9,0 luni).
Prin acest sistem de cre[tere nu se asigur\ o ritmicitate constant\ pe tot
parcursul anului `n ceea ce prive[te livrarea porcilor pentru t\iere, dar constituie
o activitate anex\ important\ la nivelul unei gospod\rii particulare sau asocia]ii
familiale.

8.3. Sistemul de exploata]ie intensiv-industrial
Cre[terea [i `ngr\[area suinelor `n sistem intensiv-industrial constituie
metoda cea mai modern\ de organizare [i de desf\[urare a activit\]ii de
produc]ie `n vederea ob]inerii unor cantit\]i sporite de carne `n condi]iile de
rentabilitate.

188
Elementul principal, care d\ caracterul industrial al produc]iei, este fluxul
tehnologic ce asigur\ ritmicitate, constan]\ [i sincronizare, indiferent de sector
[i sezon.
No]iunea de flux tehnologic `nglobeaz\ un ansamblu de metode, procedee
[i opera]iuni care sunt `nl\n]uite `ntr-o anumit\ ordine, respectnd cerin]ele
organismului animal, pentru care se folosesc o gam\ larg\ de ad\posturi, utilaje
[i instala]ii.
~n general, se urm\re[te valorificarea `ntregului poten]ial biologic al
suinelor, precum [i utilizarea ct mai ra]ional\ a mijloacelor materiale [i a for]ei
de munc\.

8.3.1. Principiile organizatorice ale sistemului intensiv-industrial
Principiile organizatorice care au stat la baza adopt\rii sau accept\rii
sistemului intensiv-industrial au fost: concentrarea, specializarea, intensivi-
zarea, industrializarea [i integrarea produc]iei.
Concentrarea produc]iei a avut [i are ca scop cre[terea suinelor `n
unit\]ile cu efective relativ mari, `n care s\ se permit\ folosirea mai ra]ional\ a
utilajelor, a instala]iilor [i a for]ei de munc\. Totodat\ se reduc suprafe]ele de
teren agricol pentru construc]ii [i scad investi]iile specifice. Pentru ]ara noastr\,
cele mai bune rezultate se `nregistreaz\ `n unit\]ile cu capacitate anual\ de
produc]ie `ntre 30-60 mii porci gra[i livrabili.
~n cazul `n care `n apropiere sunt unit\]i service pentru `ntre]inerea [i
repara]ia mijloacelor de transport [i a instala]iilor [i f\r\ a necesita construirea
de c\i separate de acces, efectivele optime pot fi [i de 5000 porci livrabili anual
(deci cu 250-260 scroafe de reproduc]ie).
Principalele dezavantaje ale unit\]ilor cu efective mari sunt legate de
eliminarea [i prelucrarea dejec]iilor, care nu de pu]ine ori s-au dovedit a fi
costisitoare, precum [i evitarea sau limitarea unor epizootii.
Specializarea produc]iei a ap\rut ca o necesitate `n exploatarea suinelor,
concentrnd eforturile `ntr-o anumit\ direc]ie, principal\.
Sunt unit\]i care au ca sarcin\ producerea de reproduc\tori `n ras\ curat\
(scrofi]e sau vieru[i), altele `[i aduc contribu]ia la `nmul]irea acestora, pe cnd
altele produc hibrizi, dup\ schemele de `ncruci[are care au `ntrunit cele mai bune
rezultate pentru zona respectiv\. Aceste unit\]i au o r\spndire mai mult zonal\,
fiind `n concordan]\ cu cerin]ele pentru procurarea de reproduc\tori.
Majoritatea unit\]ilor cresc [i `ngra[\ suine pentru t\eire; acestea sunt
amplasate cu prec\dere `n zonele cerealiere ale ]\rii, fiind organizate ca
Societ\]i comerciale cu capital majoritar de stat.

189
~n condi]iile privatiz\rii, `n viitor se preconizeaz\ `nfiin]area de unit\]i
zonale pentru producera tineretului porcin `n]\rcat (pn\ la 15 kg), urmnd ca
`ngr\[area s\ se efectueze `n ferme separate sau `n asocia]ii ale cresc\torilor de
animale, deci unit\]i cu circuit deschis de produc]ie.
Tot pe linia specializ\rii trebuie men]ionat c\ din totalul efectivelor de
suine, circa 8% `l reprezint\ rasele curate (cu predominan]\ Marele alb), iar cca
92% sunt meti[i de diferite grade.
Intensivizarea produc]iei este un pricipiu foarte important [i care se
apreciaz\ prin mai mul]i indicatori sintetici, cum ar fi: purcei ob]inu]i pe
scroaf\/an, purcei `n]\rca]i pe scroaf\/an, porci livra]i pe scroaf\/an, carne `n viu
livrat\ pe m
2
construc]ie util\, consumul de furaje (kg sau U.N.) pe tona de
carne livrat\ `n viu, consumul de furaj pe reproduc\tor (scroaf\ mediu furajat\
sau vier)/an, carne livrat\ pe or\-muncitor, carne livrat\ pe 1.000.000 lei investit
etc.
Pentru toate acestea, trebuie s\ de]inem principalele date asupra
poten]ialului productiv ale categoriilor de suine, `n condi]iile ideale de
`ntre]inere [i de alimenta]ie, peste care orice efort nu se mai justific\, deci
limitele relative ale intensiviz\rii.
Limitele biologice prev\zute de c\tre CARMAN,G. (1969) ne arat\ c\ `n
aceast\ direc]ie mai este `nc\ mult de f\cut: o scroaf\ poate s\ creasc\ pn\ la
20 purcei la o singur\ f\tare; la porcii gra[i se pot `nregistra sporuri medii
zilnice de cca. 1263 g, cu un consum de numai 2,0 kg concentrate; propor]ia de
carne macr\ poate atinge 70% din greutatea carcasei etc.
Indicatorii minimi prev\zu]i pentru unit\]ile de produc]ie din ]ara noastr\
sunt de 18 purcei `n]\rca]i pe an [i scroaf\, cel pu]in 1600 kg carne `n viu livrate
pe scroaf\ [i an, cel mult 3,8 kg concentrate pentru 1 kg spor de cre[tere `n
greutate vie (`ntre 1-100kg) [i cca. 70% carne `n carcas\ (+oase).
Industrializarea produc]iei este acceptat\ foarte u[or la specia suine,
putndu-se institui un flux tehnologic pe principii industriale, favorizat\ [i de
activitatea de reproduc]ie relativ constant\ pe tot parcursul anului.
Industrializarea produc]iei la suine permite: ob]inerea de produc]ii de
carne ridicate, constante [i ritmice; mecanizarea [i automatizarea principalelor
procese de produc]ie care solicit\ efort fizic sporit; cre[terea eficien]ei
economice prin sporirea productivit\]ii muncii [i prin exploatarea ra]ional\ a
reproduc\torilor (inclusiv folosirea `ns\mn]\rilor artificiale).
Principalele caracteristici ale fluxului tehnologic sunt prezentate `n
continuare.

190
1. Unitatea func]ional\ este compartimentul, care din punct de vedere al
m\rimii (ca spa]iu), a num\rului de boxe, a organiz\rii interioare, a dot\rii
tehnice etc, difer\ de la un sector la altul, respectiv de la o categorie de suine la
alta. Numai `n sectorul de mont\-gesta]ie unitatea func]ional\ este grupa de
mont\, care poate fi cazat\ `n una sau mai multe boxe din acela[i compartiment.
~n general, se are `n vedere desf\[urarea normal\ a procesului de
produc]ie, `n concordan]\ cu cerin]ele biologice ale tuturor categoriilor [i st\rilor
fiziologice ale animalelor.
2. Popularea [i depopularea compartimentelor se face pe principiul "totul
plin-totul gol", dndu-se posibilitatea efectu\rii unor dezinfec]ii riguroase [i
eficace. Prin urmare, grupa de mont\ va fi cazat\ `ntr-un num\r de boxe
apropiate (pe ct posibil `ntr-un compartiment), care dup\ o perioad\ de folosire
va fi eliberat, urmnd a se face dezinfec]ia `n 3-5 zile. ~n mod identic se
procedeaz\ [i cu compartimentul de f\tare, cu cel de cre[\ [i cu cel de `ngr\[are.
3. Gruparea (lotizarea) animalelor se face pe st\ri fiziologice, pe
categorii de vrst\ [i greutate corporal\, pe sexe [i chiar pe tipuri de
comportament [i destina]ie.
Gruparea animalelor are ca scop reducerea st\rilor conflictuale,
posibilitatea instituirii de solu]ii tehnologice relativ uniforme pentru furajarea [i
asigurarea condi]iilor de via]\ la nivelul cerin]elor optime medii (deci care nu ]in
seama de individualitate).
4. Furajarea animalelor se face cu nutre]uri combinate, elaborate pe baza
unor re]ete sau recepturi [i care ]in seama cerin]ele specifice categoriei de suine,
coroborate cu asigurarea de celorlalte condi]ii de mediu.
5. Ac]iunile zootehnice, precum [i opera]iunile sanitar-veterinare, se
efectueaz\ `n ordinea cronologic\, dup\ programe [i grafice precise, cu un
consum minim de for]\ de munc\ [i `n siguran]\ deplin\ (`n "covor").
6. Excluderea `ntlnirilor, a suprapunerilor sau a `ncruci[\rilor, pe
fluxul tehnologic, a diferitelor categorii sau grupe de animale.
7. Evitarea efectu\rii diferitelor ac]iuni sau opera]iuni tehnice (mont\,
f\tare, `n]\rcare, cre[tere, `ngr\[are etc) `n alte verigi, sau spa]ii, dect `n cele
prev\zute prin tehnologia de produc]ie.
8. Exploatarea ra]ional\ a reproduc\torilor, pentru sporirea fertilit\]ii [i
pentru folosirea spa]iului construit la `ntreaga capacitate [i utilizarea la parametri
optimi a instala]iilor [i utilajelor.
~n urma aplic\rii fluxului tehnologic `n unit\]ile intensiv-industriale se pot
`nregistra rezultate superioare fa]\ de alte sisteme de exploat\re a suinelor,
concretizate prin 1600-1800 kg carne `n viu anual/scroaf\, cu un consum de cca.

191
5800 kg furaje combinate pe tona de carne livrat\ (consumul tuturor categoriilor
de suine).
Produc]ia de carne (`n viu) realizat\ pe fiecare m
2
construit poate dep\[i
180 kg, justificnd caracterul industrial.
Integrarea produc]iei constituie principiul cel mai nou [i cu cea mai
mare influen]\ asupra activit\]ii economice, sau a rentabilit\]ii unit\]ilor
cresc\toare de suine.
~n concep]ia integr\rii produc]iei la suine, se evit\ orice intermediar, `ntre
produc\tor [i consumator, a[a `nct beneficiul realizat s\ se reg\seasc\ `n
produsul finit, excluzndu-se pulverizarea acestuia la diferi]i intermediari.
Aceasta presupune parcurgerea perfect sincronizat\ a tutror verigilor
fluxului tehnologic, `ncepnd de la producerea purceilor sugari [i pn\ la
prelucrarea [i valorificarea produselor proaspete sau a preparatelor solicitate de
consumatorul uman.
Pe lng\ acestea, marile unit\]i intensiv-industriale trebuie s\ posede
suprafe]e de teren pentru cultivarea cerealelor necesare fabric\rii nutre]urilor
combinate, abatoare proprii [i chiar magazine pentru desfacerea produselor
finite.
Integrarea `n cadrul unit\]ilor cresc\toare a unor ferme pentru cultivarea
cerealelor [i oleaginoaselor (maz\re, soia, etc.) constituie o ac]iune de prim
ordin, deoarece ponderea cheltuielilor cu furajarea reprezint\ `ntre 60-80% din
totalul cheltuielilor directe. ~n cazul `n care unitatea cresc\toare posed\ suprafe]e
proprii de teren, sau se poate asocia cu unele ferme vegetale, necesarul de
concentrate se stabile[te anual, `n func]ie de efectivul mediu furajat, pe categorii
de greutate [i pe st\ri fiziologice.
~n unit\]ile intensiv-industriale cu efective mari, nutre]urile combinate se
pot produce [i `n sta]ii proprii, avnd sub control calitatea materiilor prime [i
competen]a personalului.
Tot pentru evitarea pulveriz\rii beneficiarului realizat la diferi]i
intermediari, se recomand\ existen]a [i func]ionarea de ateliere proprii pentru
producerea de preparate pe baz\ de carne de porc, inclusiv a punctelor de
sacrificare a animalelor, toate autorizate legal. Desfacerea de carne proasp\t\ de
porc, sau de preparate, prin magazinele proprii din centrele urbane sporesc
considerabil rentabilitatea unit\]ilor cresc\toare, dndu-se posibilitatea st\pnirii
eficiente a mecanismului cerere-ofert\, caracteristic pie]ei libere.
Pentru unit\]ile cu circuit `nchis se estimeaz\ consumarea unei cantit\]i
anuale `ntre 7000-8000 kg concentrate pentru fiecare scroaf\ mediu furajat\, de
la care se sconteaz\ livrarea a cca. 17 porci gra[i anual (la 105 kg fiecare). ~n

192
aceast\ cantitate intr\ cca. 1200 kg concentrate pentru o scroaf\, cca. 6500 kg
pentru porcii gra[i respectivi (380 kg x 17 porci) [i cantit\]i mai reduse pentru
celelalte categorii aferente.
Pentru unit\]ile cu circuit deschis calculele se fac separat, stabilindu-se
cca. 310 kg nutre]uri combinate pentru `ngr\[area unui gr\sun de la 25-30 kg la
101-105 kg (cca. 4,5 kg consum specific), iar cca. 70 kg reprezint\ consumurile
pentru perioadele de sugar [i de `n]\rcat.
~n cazul unit\]ilor gospod\re[ti, unde se poate institui o alimenta]ie de tip
suculent, cantitatea de concentrate se poate diminua cu cca. 20% din total.
Structura plantelor cultivate se stabile[te `n func]ie de cantit\]ile sau
propor]iile componentelor din ra]ie sau re]et\, pe fiecare categorie de animale `n
parte, r\mnnd s\ se procure doar suplimentele P.V.M. specifice. ~n aceast\
variant\ se realizeaz\ economii foarte mari la transportul furajelor, la
prelucrarea acestora [i se evit\ unele divergen]e `n stabilirea procentelor de
transformare ale materiilor prime, precum [i `nsu[irea unor cote de beneficii mai
pu]in meritate, de c\tre intermediari. Aceast\ variant\ de cre[tere [i `ngr\[are
este mai rentabil\, chiar dac\ unitatea trebuie s\ fac\ unele investi]ii pentru
utilaje [i cheltuieli `n plus de energie [i cu for]a de munc\ proprie.

8.3.2. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ii de produc]ie `n
exploata]iile intensiv-industriale
Sistemul intensiv-industrial de cre[tere [i `ngr\[area suinelor la noi `n ]ar\
a fost organizat `nc\ din anul 1963 `n sectorul de stat [i din anul 1970 `n cel
cooperatist.
~n prezent, `n ]ara noastr\, func]ioneaz\ sau sunt `n conservare peste 148
unit\]i intensiv-industriale cu o capacitate anual\ total\ de `ngr\[are de cca. 8,3
milioane animale, din care 2,1 milioane au apar]inut asocia]iilor
intercooperatiste.
Capacitatea anual\ de `ngr\[are pe unitate productiv\ este mai redus\ `n
fostele asocia]ii intercooperatiste (`ntre 15-30 mii porci) [i mai mare `n fostele
intreprinderi de stat (`ntre 60-150 mii porci gra[i), cu unele excep]ii `n cazul
marilor Combinate pentru producerea [i industrializarea c\rnii de porc
(C.P.I.C.P. Timi[ [i Ialomi]a), toate organizate `n prezent ca societ\]i
comerciale.
Capacitatea de cre[tere [i `ngr\[are a unei unit\]i intensiv-industriale este
determinat\ de spa]iile de cazare a animalelor (prin construc]iile sale), de
ma[inile [i instala]iile din dotare [i de num\rul de reproduc\tori, care constituie
baza investi]iilor.

193
~n func]ie de modul de utilizare [i scopul activit\]ii, construc]iile dintr-o
unitate de tip industrial se `mpart `n dou\ categorii:
- construc]ii productive;
- construc]ii anexe.
Construc]iile productive sunt spa]ii care ad\postesc animalele [i unde au
loc principalele procese de produc]ie ca: reproduc]ia, cre[terea [i `ngr\[area.
Aceste construc]ii sunt sistematizate `n 4 grupe, adaptate din punct de
vedere constuctiv [i func]ional la cele 4 sectoare de produc]ie:
- grupa construc]iilor (sau ad\posturilor) pentru activitatea de mont\-
gesta]ie, `n care sunt ad\posti]i vierii [i vieru[ii de reproduc]ie, scroafele [i
scrofi]ele `n preg\tire pentru `ns\mn]\ri, scroafele [i scrofi]ele gestante;
- grupa construc]iilor pentru activitatea din maternitate, `n care sunt
ad\postite scroafele `n timpul f\t\rii [i `n perioada de al\ptare a purceilor pn\
la `n]\rcare;
- grupa construc]iilor destinate activit\]ii de cre[tere a tineretului suin
`n]\rcat, pn\ la greutatea de 25-30 kg;
- grupa construc]iilor pentru activitatea de `ngr\[are-finisare, `n care sunt
ad\posti]i porcii supu[i `ngr\[\rii, pn\ la greutatea de 105-110 kg, precum [i
vierii [i scroafele reformate.
Categoria construc]iilor anexe reprezint\ spa]ii construite pentru ma[ini,
utilaje, instala]ii etc, toate necesare servirii sectoarelor de produc]ie, precum [i
cl\dirile social-administrative, ateliere pentru preparate din carne etc.
Activitatea de produc]ie `n unit\]ile industriale de cre[tere [i `ngr\[are a
porcilor, precum [i `n cele de producerea materialului de pr\sil\ se desf\[oar\ `n
4 sectoare, dup\ cum urmeaz\:
- I - sectorul de mont\-gesta]ie;
- II - sectorul de maternitate;
- III - sectorul de cre[\;
- IV - sectorul de `ngr\[are-finisare (sau de testare).
Fiec\rui sector de produc]ie ì este caracteristic\ o anumit\ tehnologie de
cre[tere [i exploatare, care reprezint\ un ansamblu de procedee [i opera]iuni pe
faze [i care `nl\n]uite compun fluxul tehnologic general (fig.55).
~n general, sectoarele de produc]ie sunt organizate ca ferme separate,
diferen]iate unele de altele, mai ales `n cazul sectorului de `ngr\[are.
Construc]iile productive au denumirea de hale, care sunt `mp\r]ite `n
compartimente, iar acestea `n boxe cu diferite capacit\]i de cazare.


194
Scroafe
gestante Purcei
`n]\rca]i
Scroafe apte
Exterior
I II III IV

Fig.55 Schema fluxului tehnologic `ntr-o unitate de tip industrial

Solu]iile constructive [i organizarea interioar\ a compartimentelor precum
[i a boxelor difer\ de la o unitate la alta, imperativul general fiind asigurarea
condi]iilor de mediu adecvate, `mbinnd cerin]ele biologice ale organismului
animal cu indicatorii economici sconta]i.
A[a de exemplu, pentru o unitate de tip industrial cu sarcina de livrare de
60.000 porci gra[i sunt necesare 4280 scroafe [i 128 vieri de reproduc]ie, la care
se mai adaug\ 710 scrofi]e (`ntre 30-110kg) [i 32 vieru[i necesari pentru
`nlocuirea reproduc\torilor reforma]i.
Fluxul tehnologic se desf\[oar\ `n 25 construc]ii (hale) productive, care
asigur\ f\tarea (din 2 `n 2 zile) a 42 de scroafe, fiind necesare `ns\mn]\rile, `n
medie, a 62 de scroafe [i scrofi]e (tot din 2 `n 2 zile, tab.33).

Tabelul 33
Principalele ac]iuni tehnice ale fluxului tehnologic
pentru o unitate de 60 mii porci anual
Nr.de scroafe
montate din 2
`n 2 zile*
Nr.de
f\t\ri, din
2 `n 2 zile
Nr.purcei
f\ta]i, din
2 `n 2 zile
**
Nr.de purcei
`n]\rca]i la
fiecare 4 zile
***
Nr.de gr\suni
la fiecare 4 zile
Nr.de porci
livra]i la
fiecare 4 zile
62 R=60
C=70
42 400 705 675 660
Not\: * - procentul mediu de fecunditate este de 68%;
(R = sezon r\coros, C = sezon c\lduros);
** - prolificitatea este de 9,5 purcei/f\tare;
*** - procentul de pierderi este de 17,7% de la na[tere la livrare.
105 - 110 kg
240 - 250 zile

110 - 120 kg
20 -25 kg
90 zile
25-30 kg
(95-105 zile)
5-7 kg
(35 -42 zile)

Cre[tere
tineret
pr\sil\
[i
testare

Mont\,
gesta]ie
F\tare,
al\ptare,
`n]\rcare

Cre[tere
tineret

~ngr\[are
de reproducere
Tineret
gr\suni
Livrare

195
- Sectorul de mont\-gesta]ie, care este organizat ca ferm\, asigur\
desf\[urarea activit\]ii de produc]ie de produc]ie `n 6 hale, din care 4 sunt
destinate `ntre]inerii scroafelor gestante, 1 hal\ pentru `ntre]inerea vierilor,
efectuarea `ns\mn]\rilor [i formarea grupelor de mont\, iar 1 hal\ pentru
cre[terea scrofi]elor [i vieru[ilor de `nlocuire.
- ~n sectorul de maternitate, unde are loc f\tarea scroafelor, al\ptarea [i
`n]\rcarea purceilor, sunt `n exploatare 3 hale, fiecare cu cte 8 compartimente.
Compartimentele sunt `mp\r]ite `n 32-40 de boxe. ~n total sunt 24 de
compartimente cu 840 boxe.
~n condi]iile `n]\rc\rii purceilor la vrsta de 35 de zile, indicele de
utilizare a boxelor este de 8,3 pe an.
~n permanen]\ sunt pentru igienizare [i dezinfec]ie un num\r de 4
compartimente, celelalte asigurnd cazarea a 700 scroafe cu purceii respectivi.
- ~n sectorul cre[\, sunt `n exploatare 4 hale, fiecare cu cte 6
compartimente. Num\rul de boxe variaz\ `n func]ie de num\rul de animale din
box\, care trebuie s\ fie de cel mult 20 de suine, revenind `n prima etap\ (`ntre
vrstele de 35-75 zile) cca 7 animale pe m
2
, iar `n etapa a doua (`ntre vrstele de
75-105 zile) cca 4 animale/m
2
.
~n condi]iile `n care durata de sta]ionare este de 55 zile (`ntre vrstele de
35 [i 90 zile) indicele de utilizare a boxelor este de 6,3 serii/an.
~n permanen]\ sunt 2 compartimente pentru igienizare [i dezinfec]ie;
celelalte compatimente asigurnd cazarea a circa 9800 cap. tineret `n]\rcat.
- ~n sectorul de `ngr\[are-finisare sunt 12 hale, fiecare cu cte 4
compartimente. ~n condi]iile `n care durata `ngr\[\rii este de 140 zile (`ntre
vrstele de 90 [i 230 zile), indicele de utilizare a boxelor este de 2,5 serii/an. ~n
permanen]\ sunt pentru igienizare [i dezinfec]ie 2 compartimente, celelalte
asigurnd cazarea a circa 23300 porci.
A[a cum s-a mai specificat, grupa de mont\ se formeaz\ din 2 `n 2 zile [i
este cazat\ `n mai multe boxe. ~n unit\]ile mai mari grupa de mont\ se formeaz\
zilnic, iar `n cele cu efective mai reduse la perioade mai mari: din 3 `n 3 zile, din 5
`n 5 zile [i chiar s\pt\mnal, dar montele s\ se efectueze, pe ct posibil, grupat.
Grupele de f\tare corespund cu grupele de mont\, lundu-se `n
considerare varia]iile individuale ale manifest\rii c\ldurilor, fecundit\]ii [i
prolificit\]ii diferite, mai ales `n func]ie de sezonul montei.
F\t\rile grupate ale scroafelor, urmare a unor monte tot grupate, constituie
un element pozitiv `n exploatarea femelelor, dndu-se posibilitatea redistribuirii
purceilor la scroafele bune mame, urmnd ca cele cu f\t\ri nereu[ite s\ fie
dirijate din nou la mont\, iar cele necorespunz\toare s\ fie reformate [i apoi
recondi]ionate prin `ngr\[are.


196
8.3.3. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ii productive `n
exploata]iile gospod\re[ti
~n condi]iile privatiz\rii agriculturii `n ]ara noastr\ se impune o
redimensionare a fermelor de cre[tere a suinelor, ce vizeaz\ promovarea unor
exploata]ii de tip gospod\resc, f\r\ a se diminua nivelul de intensivizare a
produc]iei, `n scopul sporirii rentabiliz\rii unit\]ilor `n cauz\. De asemenea, se
va ]ine cont [i de dimensionarea optim\ a exploata]iilor pentru utilizarea
eficient\ a cerealelor cultivate (sau procurate din zon\) [i folosirea ra]ional\ a
for]ei de munc\ (la nivelul unei familii) etc.
Avndu-se `n vedere aceste aspecte principale se consider\ c\ o
exploata]ie gospod\resc\, pentru cre[terea a 50 de scroafe sau `ngr\[area anual\
de cca. 800 de porci, nu atinge pragul de risc, att din punct de vedere ecologic,
ct [i sanitar-veterinar, dac\ sunt respectate tehnologiile de produc]ie. ~n cele ce
urmeaz\ se vor prezenta tehnologiile de produc]ie pentru exploatarea a 20 de
scroafe-matc\ cu activitate de reproduc]ie sezonier\, al\turi de o unitate cu 50
de scroafe-matc\ cu activitate `n flux continuu de produc]ie.
~n prima categorie intr\ exploata]iile din zonele cu posibilit\]i mai
modeste de cultivare [i procurare a furajelor cerealiere, iar `n a doua intr\ cele
din zonele recunoscute ca bune cultivatoare de cereale, dar apropiate de unii
emisari naturali [i cu pante u[oare de teren, inclusiv amenajarea ad\posturilor
deja existente `n care s-au crescut alte animale de ferm\.

8.3.3.1. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ii productive
`n exploata]iile gospod\re[ti sezoniere cu 20 de scroafe-matc\
Pentru aceste exploata]ii se propune o activitate de reproduc]ie sezonier\,
`n sensul c\ montele se vor executa `n perioada 15 noiembrie-15 decembrie
pentru ciclul I de produc]ie [i `ntre 15 mai-15 iunie pentru ciclul II, a[a `nct
f\t\rile se vor desf\[ura `ntre 10 martie-10 aprilie, respectiv `ntre 8 septembrie-8
octombrie.
E[alonarea f\t\rilor pentru ciclul I s-a f\cut `n ideea c\ produ[ii respectivi
s\ se poat\ sacrifica `n perioadele decembrie-februarie, cnd cererea de carne de
porc este sporit\, iar pentru ciclul II `n sezonul estival.
Avndu-se `n vedere c\ f\t\rile sunt grupate la cel pu]in 16 scroafe [i
scrofi]e pe sezon, s-a pus problema utiliz\rii [i a altor boxe pentru f\tare-
al\ptare, apelndu-se la unele amenaj\ri interioare a celorlalte tipuri de boxe
pentru satisfacerea unui confort minim (prin amplasarea de bare de protec]ie,
instalarea de microeleveuze `n primele 5-6 zile de la f\tare, amenajarea
temporar\ a unui spa]iu de refugiu pentru purcei etc.).

197
Pentru acest tip de exploata]ie se indic\ posibilitatea colect\rii purinului
prin rigole [i canale spre bazinul de decantare, iar partea solid\ s\ fie
`ncorporat\ `n a[ternutul din paie [i transportat\ zilnic la platformele de gunoi de
grajd (`n straturi alternnde cu b\legarul de la rumeg\toare).
Este indicat ca, la boxele din `ngr\[\torie, pardoseala s\ fie compact\ pe
60% din suprafa]\, iar 40% alc\tuit\ din gr\tar de beton armat, sau bare din fier
brut cu diametrul de 8-10 mm [i fantele de 15 mm (boxele s\ se poat\ utiliza [i
pentru tineretul porcin de peste 25 kg).
Pentru exploatarea eficient\ a animalelor se indic\ un ad\post pentru
scroafele lactante [i cre[terea purceilor pn\ la greutatea acestora de 25 kg [i altul
pentru vieri, scroafe gestante, scrofi]e [i porci gra[i; toate avnd montate prize
electrice (instalate pentru fiecare box\). La fiecare 10 m
2
ad\post se prevede un
co[ de ventila]ie de 0,5/0,5 m, confec]ionat din tabl\ zincat\ (de 0,6-0,8 mm) [i
protejate cu panouri din bare de o]el (`n boxele de `ngr\[are [i de gesta]ie).
Toate hr\nitorile se vor amplasa `n zonele compacte ale boxelor, spre
aleea de serviciu, fiind confec]ionate din pl\ci de beton armat (troci), pentru
scroafele lactante, vieri [i cele gestante, iar pentru tineret `n]\rcat [i porci gra[i
din dulapi de beton armat (ca jgheaburi).
Ad\parea categoriilor adulte se va face prin compartimentarea trocului
(1/3 din lungimea acestuia), iar pentru tineret [i porci gra[i cu ad\p\tori tip pip\,
amplasate `n col]urile boxei [i deasupra gr\tarului.
Igienizarea boxelor se va face prin extragerea zilnic\ a a[ternutului umed
[i murdar pentru scroafe [i vieri, iar la tineret [i porcii gra[i prin utilizarea
razului cu foarte pu]in\ ap\.
Pentru o mai bun\ sistematizare a ac]iunilor din acest tip de exploata]ie,
prezent\m, `n sintez\, efectivele de animale care se vor exploata, principalii
indicatori tehnici de reproduc]ie [i de produc]ie posibili de realizat [i spa]iile de
cazare pentru animale din stoc.
A. Efectivele care se vor exploata:
- scroafe-matc\ - 20 cap.;
- scrofi]e de `nlocuire - 8 cap.;
- vieri de reproduc]ie - 2 cap.
B. Indicii de reproduc]ie preconiza]i:
- 2 f\t\ri pe scroaf\ pe an;
- fecunditatea - 80%;
- prolificitatea - 9 purcei/f\tare;
- `nlocuirea scroafelor - 35%;
- `nlocuirea vierilor - 50%.

198
C. Indicii tehnici [i de produc]ie:
- pierderi de la f\tare la `n]\rcare - 15%;
- pierderi de la `n]\rcare la livrare - 5%;
- perioada de al\ptare - 42 zile;
- perioada de cre[\ - 63 zile;
- perioada de `ngr\[are - 140 zile;
- perioada de refacere a scroafelor dup\
`n]\rcarea lor - 15 zile;
- durata dezinfec]iei dup\ `n]\rcarea
purceilor - 5 zile;
- greutatea medie a purceilor la `n]\rcare - 7 kg;
- greutatea medie a gr\sunilor - 25 kg;
- greutatea medie la livrare - 105 kg.
D. Produc]ii preconizate:
- purcei ob]inu]i pe serie (16 scroafe+6 scrofi]e) - 200 cap.;
- purcei `n]\rca]i, pe serie - 170 cap.;
- gr\suni pentru `ngr\[are, pe serie - 160 cap.;
- porci gra[i livra]i, pe serie - 155 cap.;
- carne livrat\ pe serie (155x105 kg/cap) - 16,2 tone;
- carne livrat\ pe an (310 porci [i 6 reproduc\tori
adul]i reforma]i) - 33,0 tone.
E. Spa]ii de cazare pentru animalele din stoc:
- num\rul de boxe pentru vieri (2,5x2,0 m) - 2;
- num\rul de boxe pentru mont\ (2,5x3,0 m) - 2;
- num\rul de boxe pentru scroafe lactante, gestante
[i `n a[teptare (2,5x3,0 m, a cte 4 animale `n box\,
dar care se pot amenaja individual pentru f\tare) - 6;
- num\rul de boxe pentru vieru[i - 1;
- num\rul de boxe pentru purceii `n]\rca]i (2,5x3,0 m,
a cte 17 purcei/box\, cu 0,35 m
2
/purcel, care se
pot amenaja [i pentru f\tarea scroafelor) - 4;
- num\rul de boxe pentru `ntre]inerea diferen]ei de porci
gra[i (2,5x3,0m, a cte 8 animale/box\, cu 0,8 m
2
/porc) - 10.
Cu privire la utilizarea ra]ional\ a spa]iului construit, consemn\m faptul
c\ numai boxele pentru cazarea vierilor [i a porcilor gra[i sunt destinate special
acestor categorii (2+10 boxe), celelalte asigur\ parcurgerea perioadelor de
a[teptare pentru mont\, a gesta]iei [i a lacta]iei scroafelor, precum [i `ntre]inerea
tineretului `n]\rcat pn\ la greutatea aceastora de 25 kg [i par]ial a porcilor gra[i.

199
De asemenea, dimensionarea oarecum uniform\ a boxelor, de 2,5 x 3,0 m,
s-a f\cut `n ideea compartiment\rii mai u[oare a unui ad\post standard, cu
l\]imea de 12 m (3 linii de boxe a 3 m fiecare [i a 3 alei de serviciu de 1 m).
Mai men]ion\m c\, reforma scroafelor adulte se va efectua odat\ pe an,
dup\ `n]\rcarea purceilor rezulta]i din f\t\rile de prim\var\ (`n luna august) [i
`nlocuirea acestora cu cele 6 scroafi]e.

8.3.3.2. Activitatea de produc]ie pentru exploata]iile gospod\re[ti cu
flux continuu [i un efectiv de 50 de scroafe-matc\
Activitatea de produc]ie se va desf\[ura `n mod relativ constant, pe tot
parcursul anului, apelndu-se la formarea grupelor de mont\, (care cuprind un
num\r variabil de scroafe) din care vor rezulta grupele de f\tare, (care cuprind
un num\r constant de animale, a[a `nct transfer\rile s\ se fac\ ritmic [i `n
num\r aproximativ egal de tineret spre sectoarele de cre[\ [i apoi de
`ngr\[\torie. Perioada de formare a grupelor de mont\, respectiv de f\tare, este
de 10 zile, deci 37 grupe pe an.
~n aceast\ situa]ie, exploata]ia va trebuie s\-[i construiasc\ sau s\-[i
amenajeze urm\toarele sectoare de produc]ie: mont\-gesta]ie, maternitate, cre[\
[i de `ngr\[\torie, cu compartimentele [i boxele necesare unei bune desf\[ur\ri a
fluxului tehnologic.
Pentru o bun\ protec]ie sanitar-veterinar\ se indic\ un ad\post pentru
sectoarele de maternitate [i cre[\ (care solicit\ instala]ii de `nc\lzire generale [i
locale) [i un alt ad\post pentru mont\-gesta]ie [i `ngr\[\torie, sau separarea
acestora printr-o camer\ (culoar) de leg\tur\. Pentru protejarea mediului
`nconjur\tor se indic\ [i colectarea purinului `n bazine centrale, iar dejec]iile
solide s\ fie colectate manual [i dirijate spre platforma de gunoi, `mpreun\ cu
cele provenite de la rumeg\toare, deci utilizabile (dup\ fermentare) ca
`ngr\[\minte naturale, mai ales pentru terenurile calcaroase.
Deoarece efectivele sunt ceva mai mari dect `n varianta anterioar\, se
indic\ specializarea [i chiar separarea activit\]ii de produc]ie: pentru
producerea purceilor `n]\rca]i [i cre[terea acestora pn\ la greutatea
corporal\ de cca. 15 kg [i separat, pentru cre[terea [i `ngr\[area porcilor gra[i
(`ntre 15-105 kg).
Unit\]ile specializate `n producerea de purcei `n]\rca]i sunt preferate `n
zonele colinare [i uneori submontane, ele deservind mai multe sate [i comune,
urmnd ca, continuare, cre[terea `n [i `ngr\[area s\ se fac\ `n gospod\riile
popula]iei, cu efective `ntre 5-15 porci gra[i.
~n zonele bune cultivatoare de cereale, unde sunt organizate [i asocia]ii
agricole vegetale, se indic\ organizarea de `ngr\[\torii cu efective `ntre 500-800

200
porci livrabili pe an, care `[i pot procura premixuri [i alte concentrate de la
unit\]ile cu profil evitndu-se transporturile de la mare distan]\. ~n aceast\
situa]ie hr\nirea animalelor trebuie s\ se fac\ cu nutre]uri combinate, sau
amestecuri furajere, pentru fiecare categorie de animale `n parte.
Datorit\ activit\]ii de produc]ie permanente, `n aceste exploata]ii, for]a de
munc\ este utilizat\ mai ra]ional, beneficiindu-se din plin de intensivizarea
produc]iei, toate asigurnd o rentabilitate crescut\.
Pentru planificarea cheltuielilor materiale pe fiecare sector de produc]ie se
vor `ntocmi fi[e tehnologice pentru scroafe [i vieri [i separat pentru tineretul
`n]\rcat, porci gra[i [i tineret de reproduc]ie (animale procurate de la firme
produc\toare de material de pr\sil\), constnd din scrofi]e metise F
1
(LxMA) [i
vieru[i din rasele paterne.
Prin `nsumarea tuturor cheltuielilor din aceste fi[e, a cotelor sau a ratelor
de beneficii pe fiecate sector, se pot estima costurile de produc]ie [i apoi
pre]urile de cost pentru un purcel `n]\rcat (sau a 1 kg greutate vie), a unui gr\sun
(de cca. 25 kg) [i a unui porc gras (sau a 1 kg greutate vie).
~n continuare, prezent\m un model de `ntocmire a unei tehnologii de
produc]ie pentru o exploata]ie care posed\ un efectiv matc\ de 50 scroafe, 15
scrofi]e de `nlocuire [i categoriile aferente sau rezultate din activitatea de
reproduc]ie, care u[ureaz\ foarte mult urm\rirea realiz\rii indicilor tehnici [i de
produc]ie, inclusiv compartimentarea ad\posturilor [i exloatarea eficient\ a unor
rase sau grupe de meti[i.
Efectivele de pornire sunt: 50 cap. scroafe de reproduc]ie, 2 vieri, 15
scrofi]e de `nlocuire [i 1 vieru[, cu specificarea c\ reforma este de 30,0% la
scroafe [i 50% la vieri, procentul de fecunditate este de 80% `n sezonul r\coros
[i 70% `n cel c\lduros, iar ceilal]i indici de reproduc]ie se men]in ca la varianta
anterioar\.
Mai men]in\m c\, din cele 15 scrofi]e de `nlocuire, 8 posed\ greutatea
corporal\ `ntre 70-90 kg, deci se pot dirija la mont\ `n urm\toarele 2 luni, a[a
`nct efectivul matc\ poten]ial este de 58 de femele.
Cu privire la evolu]ia st\rii fiziologice la scroafe [i scrofi]e, se constat\
c\, `n condi]iile `n care grupele de f\tare se succed decadal (din 10 `n 10 zile),
m\rimea acestora este de 3 scroafe (sau 9 scroafe/lun\), iar m\rimea grupei de
mont\ variaz\ ca num\r `ntre 4 femele `n sezonul r\coros [i 5 `n cel c\lduros
(influen]eaz\ procentul de fecunditate din perioada respectiv\).
Pe total an, trebuie s\ se efectueze un num\r de 316 monte pentru a
asigura gesta]ia la 158 femele, deci se pot asigura de c\tre 2 vieri de reproduc]ie
(poten]ial 366 de monte). Num\rul de f\t\ri anuale este de 111 cu 999 purcei
f\ta]i [i 851 purcei `n]\rca]i.

201
Cu privire la asigurarea spa]iilor de cazare, `n sectorul de mont\-gesta]ie
se indic\ amenajarea a 6 boxe comune, cu 9-12 animale `n fiecare box\ [i cu
dimensiunile de 3x5 m (deci 4 boxe de femele gestante, 1 box\ de refacerea
scroafelor [i 1 de a[teptare a montei), sau 8 boxe pentru 6-12 animale de 3x4 m.
~n acest sector mai sunt necesare 3 boxe pentru vieri [i vieru[i [i 2 boxe pentru
efectuarea montelor. Este de preferat ca boxele pentru vieri [i cele cu scroafe `n
a[teptarea montei s\ fie prev\zute cu padocuri exterioare.
~n sectorul de maternitate sunt prev\zute 12 boxe de f\tare-al\ptare, cu
dimensiunile de 1,5x2,0, cnd solu]ia constructiv\ este adaptat\ din unit\]ile
industriale, sau de 3,0x2,5 m pentru cele gospod\re[ti.
Se mai men]ioneaz\ c\, montele trebuie s\ fie grupat, `n cel mult 2-3 zile,
din decada respectiv\, a[a `nct [i f\t\rile s\ se desf\[oare `n bloc, permi]nd
regruparea purceilor pe scroafe, dup\ perioada colostral\.
Se va avea `n vedere ca num\rul de femele (scroafe [i scrofi]e) din boxele
de a[teptare s\ nu scad\ sub efectivul optim `n a[teptare (Ef.o.a.), deci s\ dirij\m
(decadal) num\rul de monte prev\zute pentru afluirea corespunz\toare `n
sectorul de maternitate, toate `n vedera ob]inerii unui num\r de purcei constant,
a exploat\rii ra]ionale a 1-2 muncitori, a utiliz\rii judicioase a spa]iilor
construite [i a aprovizion\rii ritmice cu furaje combinate.
~n exemplul dat, efectivul optim `n a[teptare nu trebuie s\ fie mai redus
de 9 femele `n sezonul r\coros (r) [i 11 `n cel c\lduros (c), dup\ formula:
Ef.o.a. = 21
Mg m
P f g
.
. . .
, `n care: M.g.m. (r) = 9 [i M.g.m. (c) = 11.
Toate aceste date vor fi introduse `n "Fi[a tehnologic\ pentru scroafe [i
vieri", pe luni [i categorii de animale, al\turi de necesarul de furaje, de for]a de
munc\, de alte servicii pentru transport, prelucrare, tratamente [i valoarea
produc]iei nedeteminate, din a c\ror prelucrare rezult\ pre]ul de cost al unui
purcel `n]\rcat, sau a 1 kg greutate vie.
Cu privire la tehnologia de produc]ie pentru tineretul porcin `n]\rcat se
consemneaz\ c\ decadal intr\ `n sectorul de cre[\ un num\r de 23 de animale
(69 pe lun\), totalizndu-se pe an 828 capete. Pentru `ntre]inerea acestor animale
sunt necesare 7 boxe, `n care s\ fie cazate `ntre 21 [i 23 de capete, cu
dimensiunile de 2,5x3,0 m. Sporul mediu zilnic preconizat pentru tineretul
`n]\rcat `ntre 6 [i 25 kg, este de 310 g. Pentru extragerea purceilor insuficient
dezvolta]i corporal se mai rezerv\ 1 box\ cu acelea[i dimensiuni. Solu]ia
constructiv\ pentru boxele din cre[\ este cea indicat\ `n unit\]ile industriale,
deci cu o zon\ `nc\lzit\ electric `n pardoseal\ (cca. 1m
2
), sau cu pardoseala din
c\r\mid\ dublu presat\ [i a[ezat\ pe cant. Hr\nitorile se vor confec]iona din

202
pl\ci de beton armat, sau din tabl\ zincat\ cu grosimea de 2 mm [i
compartimentarea jgheabului cu bare din o]el.
Pentru porcii gra[i se indic\ amenajarea a 15 boxe [i 1 rezerv\ cu
dimensiunile de 4,0/4,0 sau 3,0/5,0 m, cu 60% zon\ compact\ a pardoselei (din
beton) [i 40% din gr\tar, (cu l\]imea barelor de 7,0 cm [i fantele de 2,0 cm).
Pentru tineretul de reproduc]ie se indic\ amenajarea a 2 boxe cu
dimensiunile de 2,5x3,0 m [i acelea[i caracteristici pentru pardoseal\.Att pentru
porcii gra[i, ct [i pentru tineretul de reproduc]ie (scrofi]e de `nlocuire), este
indicat ca hr\nitorile s\ fie confec]ionate din pl\ci de beton armat, cu marginea
superioar\ a jgheabului prev\zut\ cu cornier (pentru rezisten]\ [i sudarea barelor
de o]el necesare compartiment\rii jgheabului).
Rezult\ c\, `n cazul `n care unitatea este specializat\ pentru producerea
purceilor `n]\rca]i, se sconteaz\, (de la 50 de scroafe [i 8 scrofi]e), pe 850
purcei, iar dac\ se continu\ cre[terea [i `ngr\[area acestora, pe 800 de porci la
105 kg/animal. Produc]ia total\ de carne se estimeaz\ la 86,5 tone (800x105 kg
[i 16x160 kg).
Prezent\m `n sintez\ num\rul de boxe necesare [i justificarea spa]iului
construit sau amenajat pentru cele 2 variante din exploata]iile gospod\re[ti,
remarcnd c\, `n cazul activit\]ii sezoniere de reproduc]ie, sunt necesare mai
multe boxe (raportate la efectivul-matc\ exploatat), [i care trebuie s\ fie
amenajate, `n sezonul de f\tare, `n boxe de f\tare-al\ptare.

Tabelul 34
Spa]iile de cazare necesare pentru exploata]iile gospod\re[ti
Num\rul de boxe [i suprafa]a acestora la varianta:
Categoria de animale
cu 20
scroafe
suprafa]a
boxei
cu 50
scroafe
suprafa]a
boxei
Vieri 2 7,5 2 7,5
Vieru[i 1 7,5 1 7,5
Boxe pentru mont\ 2 7,5 2 7,5
Scroafe lactante 6 7,5 12 3,0
Scroafe gestante 6 7,5 4 15,0
Scroafe `n a[teptare - - 2 15,0
Scrofi]e de `nlocuire 1 7,5 2 7,5
Tineret `n]\rcat 4 7,5 8 7,5
Porci gra[i 10 7,5 16 15,0
TOTAL 32 255,0 48 478,0
Carne livrat\ (t) 33,0 x 86,5 x
Carne livrat\/scroaf\ (kg) 1650 x 1730 x
Carne livrat\/m
2
construc]ie (kg) x 129 x 180


203
Analiznd datele din tabelul 34 se poate constata c\, `n varianta `n care se
practic\ un flux continuu de produc]ie, produc]ia de carne livrat\ pe o scroaf\
mediu furajat\ este mai mare cu 6,0%, iar investi]ia specific\ pentru 1m
2

construit (sau amenajat) este mai redus\ cu 39%, ceea ce justificat\ exploatarea
animalelor `n varianta cu 50 de scroafe.

204

CAPITOLUL 9

FURAJELE {I INFLUEN}A LOR ASUPRA
PRODUC}IILOR LA SUINE

9.1. Furajele utilizate `n hrana suinelor [i influen]a lor
asupra produc]iilor
Problematica alimenta]iei suinelor este foarte complex\, constituind unul
dintre factorii externi cu cea mai mare influen]\ asupra performan]elor de
reproduc]ie [i produc]ie, a calit\]ii carcaselor [i a s\n\t\]ii animalelor. ~n acest
context, consider\m util\ prezentarea furajelor sau a componentelor care se
utilizeaz\ `n ra]iile de hran\ la aceast\ specie, al\turi de factorii interni [i externi
care influen]eaz\ indicatorii men]iona]i mai sus, punndu-se un accent deosebit
pe categoria de porci gra[i, care solicit\, cele mai mari cantit\]i de furaje, iar
prin modul de `ngr\[are se hot\re[te calitatea c\rnii [i gr\simii [i care utilizate
judicios asigur\ rentabilitatea cresc\toriei.
Aparatul digestiv la suine prezint\ o serie de particularit\]i morfologice [i
fiziologice care determin\ o digestie specific\, `ncadrnd aceast\ specie `n
categoria animalelor omnivore. Aparatul digestiv al suinelor este mai adaptat
pentru utilizarea nutre]urilor concentrate, de[i cantit\]i limitate [i de alte furaje
pot fi incluse `n ra]iile de hran\.
Prin urmare, utilizarea diferitelor furaje este determinat\, `n primul rnd,
de particularit\]ile de ordin morfo-fiziologic [i, `n al doilea rnd, de o serie de
condi]ii tehnice [i economice.
~n acest context, se au `n vedere urm\toarele aspecte:
furajele (al\turi de posibilit\]ile de asigurare cu nutre]uri) trebuie s\ fie de
bun\ calitate [i `n cantit\]i suficiente;
costurile de produc]ie ale furajelor trebuie s\ fie `n corela]ie cu
rentabilitatea unit\]ii cresc\toare;

205
tehnologia de preparare trebuie s\ concorde cu utilizarea eficient\ a
furajului de c\tre animal [i cu posibilit\]ile reale din unitate (m\cinare,
granulare, fermentare, tocare etc.);
tehnologiile de administrare [i de distribuire trebuie s\ ]in\ seama de
sistemul de cre[tere [i de exploatare, condi]ionate la rndul lor de
posibilitatea de mecanizare [i de automatizare;
tehnica furaj\rii trebuie s\ concorde cu scopul produc]iei, adic\ cu
destina]ia final\ (sacrificare, reproduc]ie, prelucrarea carcaselor `n
preparate speciale etc.).
~n cele ce urmeaz\ se vor trata, pe scurt, principalele categorii de furaje
care se utilizeaz\, sau se pot utiliza `n alimenta]ia suinelor, punndu-se accent pe
influen]a acestora asupra cre[terii unei categorii sau alta, al\turi de modul cum
aceste furaje influen]eaz\ calit\]ile c\rnii [i gr\simii animalelor sacrificate.
De asemenea, se va ]ine cont [i de unele aspectele pozitive ce se pot aduce
activit\]ii de reproduc]ie (prin utilizarea f\inii de lucern\, a ov\zului etc.) [i
chiar asupra s\n\t\]ii (prin administrarea suplimentar\ de orz [i ov\z pr\jite).
Alte am\nunte cu privire la cantit\]ile [i propor]iile optime ale diferitelor furaje
sau componente, din ra]ii [i re]ete precum [i tehnica de administrare [i de
distribuire a lor se vor prezenta (la categoriile respective) `n partea a doua a
cursului.

9.1.1. Furajele concentrate
~n aceast\ categorie intr\ furajele care `nglobeaz\ `ntr-un volum redus o
valoare nutritiv\ ridicat\ [i care corespund cel mai bine cerin]elor specifice ale
suinelor. Cerealele [i leguminoasele cultivate de]in ponderea, mai ales pentru
condi]iile pedoclimatice din ]ara noastr\.
Porumbul are ponderea cea mai mare dintre cereale `n alimenta]ia acestei
specii. Porumbul se utilizeaz\ `n hrana suinelor sub form\ m\cinat\, granula]ia
trebuind s\ fie medie, cu excep]ia purceilor sugari unde trebuie s\ fie fin\ spre
medie.
F\ina de porumb este consumat\ cu pl\cere de c\tre toate categoriile de
porcine, dar `n anumite propor]ii. Are o valoare energetic\ ridicat\, de circa
3360 Kcal EM/kg [i `ntre 1,1-1,3 UN. Posed\ `ns\ un con]inut redus de
substan]e proteice (`ntre 7,0-10,0% P.B.) cu valoarea biologic\ sc\zut\, ca
urmate a propor]iilor reduse de lizin\ (0,2%) [i de triptofan (0,07%).
F\ina de porumb este componentul principal energetic pentru fabricarea
nutre]urilor combinate la porcine; valoarea biologic\ a proteinei putndu-se

206
echilibra prin utilizarea `n amestecuri a concentratelor proteice [i chiar a
aminoacizilor sintetici.
La categoriile adulte se pot utiliza [i [tiule]i de porumb dep\nu[a]i [i
m\cina]i, `n anumite propor]ii. Utilizarea f\inei de porumb `n exces, la finisarea
`ngr\[\rii, determin\ la porcii gra[i ob]inerea unor carcase mai grase, cu sl\nin\
moale sau lipsit\ de consisten]\, pe lng\ valorificarea mai slab\ a hranei.
Consisten]a redus\ a sl\ninei se datore[te fix\rii, `n propro]ii mai mari a
acizilor gra[i nesatura]i. Cultivarea rentabil\ a porumbului, `n cantit\]i
suficiente, condi]ioneaz\ eficien]a economic\ a cre[terii suinelor.
Orzul este considerat, pentru multe ]\ri europene, ca furajul cel mai
adecvat pentru furajarea porcilor. ~n hran\ se administreaz\ numai sub form\
m\cinat\, cu granula]ia medie, avnd cca. 2980 Kcal ED/kg, cca. 2910 Kcal
EM/kg, cca. 1,12 UN [i cca. 7,8 % P.B.D. (0,4% lizin\).
Porcii hr\ni]i cu orz produc carne [i gr\sime de calit\]i foarte bune [i cu
conservabilitate ridicat\.
Orzul este preferat [i bine tolerat de purceii `n]\rca]i, precum [i de
celelalte categorii de suine, cu condi]ia ca acesta s\ fie omogenizat cu alte
componente mai bogate `n substan]e proteice. Utilizarea de ra]ii pe baz\ de orz
[i lapte ecremat produce o carne de calitate superioar\, o sl\nin\ alb\ [i
consistent\, specifice pentru produc]ia de bacon.
F\ina de orz `n combina]ie cu cartofii fier]i [i terciui]i produce, de
asemenea, carne [i gr\sime de calitate. Orzul nu se introduce `n ra]ie `n primele
2-3 s\pt\mni de la recoltare, datorit\ con]inutului ridicat `n hordein\. Hr\nirea
suinelor care includ nutre]uri combinate cu propor]ii ridicate de orz pot produce
ulcere gastrice, mai ales cnd granula]ia este mare.
Ov\zul este un furaj bogat `n substan]e nutritive u[or digestibile, avnd
circa 2720 Kcal EM/kg [i cca. 8,6% P.B.D. (0,4% lizin\). ~n re]etele destinate
tineretului porcin, ov\zul se macin\ [i apoi se separ\ paleele, deoarece acestea
au un con]inut ridicat `n celuloz\.
Ov\zul se recomand\ pentru hrana reproduc\torilor masculi, deoarece
stimuleaz\ spermatogeneza [i spore[te apetitul sexual. La femele, stimuleaz\
apari]ia c\ldurilor [i cre[terea produc]iei de lapte.Aceste efecte sunt atribuite
con]inutului s\u mai ridicat `n colin\. La categoriile de suine adulte nu este
necesar\ separarea paleelor. Nu se recomand\ `n finisarea `ngr\[\rii, deoarece
reduce din calit\]ile gr\simii [i chiar ale c\rnii.
Grul se administreaz\ `n hrana suinelor cnd cantit\]ile `ntrec cererea
pentru consumul uman. Valoarea energetic\ este de cca. 3280 Kcal EM/kg [i
1,23 UN, iar con]inutul `n protein\ de cca. 9,8% P.B.D.

207
Se administreaz\ numai sub form\ m\cinat\, cu granula]ie medie spre
mare, `n combina]ie cu alte cereale din componen]a nutre]urilor combinate.
Soiul triticale (`ncruci[area dintre gru [i secar\) corespunde mai mult hr\nirii
suinelor, putnd substitui par]ial porumbul din ra]ie.
~ngr\[area suinelor cu ra]ii pe baz\ de gru determin\ carcase de calitate
bun\. ~n multe ]\ri se cultiv\ gru cu destina]ie special\ pentru furajare, care
posed\ o calitate medie a glutenului [i la un cost mai sc\zut.
Secara se utilizeaz\ `n hrana porcilor, mai ales `n zonele pretabile acestei
culturi (`n general nordice). F\ina de secar\ cu granula]ia medie con]ine cca.
3190 Kcal EM/kg, 1,20 UN [i 7,70% P.B.D.
Ra]iile de hran\ pe baza acestei cereale determin\ carne [i gr\simi de
bun\ calitate. Propor]iile de secar\ din re]ete nu trebuie s\ dep\[easc\ 25-30%,
deoarece poate provoca accidente, cum sunt: deranjamente respiratorii [i
nervoase, st\ri de diaree [i unele eczeme.
Sorgul este o cereal\ cultivat\ pe suprafe]e relativ reduse `n ]ara noastr\,
`ns\ are tendin]a de extindere, mai ales `n zonele secetoase, `nlocuind par]ial
porumbul din ra]iile de hran\, `ns\ numai pentru suinele adulte [i cele la
`ngr\[are. F\ina de sorg con]ine cca. 3290 Kcal EM/kg, 1,16 UN [i 7,6% P.B.D.
(0,2% lizin\). Boabele de sorg trebuie s\ fie bine maturate `n momentul prelu\rii
lor [i numai dup\ aceeia s\ fie introduse `n re]etele de fabrica]ie a nutre]urilor
combinate.
Soia este o leguminoas\ ce se cultiv\ pe suprafe]e din ce `n ce mai mari la
noi `n ]ar\, oferind cantit\]i crescute de protein\/ha. Boabele de soia se indic\ a
fi tratate termic `nainte de introducerea `n ra]iile de hran\. Cea mai bun\
utilizare este sub form\ de soia toastat\, care con]ine cca. 4300 Kcal ED/kg, cca.
4030 Kcal EM/kg [i cca. 34,5% P.B.D. (2,4% lizin\).
De men]ionat c\, digestibilitatea proteinei brute din soia atinge 90%, fa]\
de maz\re, cu 87% [i de gru, cu 86%.
Ra]iile de hran\ pe baz\ de soia determin\ carcase de calitate medie, `ns\
completez\ necesarul de substan]e proteice la categoriile de suine `n cre[tere ([i
care sunt furajate cu cereale, `n special porumb).
Soia sub form\ de boabe m\cinate ca atare, nu trebuie s\ dep\[easc\
procentul de 4% din ra]ie, deoarece duce la sc\derea sporului `n cre[tere, iar la
scroafe produce vomismente. Este indicat ca `n procesul de m\cinare soia s\ se
amestece cu boabe de porumb, ambele bine uscate.
~n S.U.A. se prev\d, pentru fiecare 1000 kg carne de porc, cca. 66 kg soia
(necesar\ pentru completarea proteinei [i a vitaminelor din ra]ii).


208
Tabelul 35
Valoarea nutritiv\ medie a furajelor ce se folosesc `n hrana suinelor
Denumirea furajului
S.U.
g/kg
UN/kg
produs
P.B.
g/kg
Lizin\
g/kg
Calciu
g/kg
Fosfor
g/kg
Nute]uri verzi [i suculente
Lucern\ `n `mbobocire 152 0,13 40 2,0 3,5 0,5
Trifoi `n `mbobocire 160 0,18 31 1,4 3,4 0,6
Cartofi 231 0,28 16 - 1,2 0,6
Sfecl\ furajer\ 130 0,12 11 - 0,3 0,3
Morcovi 130 0,15 12 - 0,6 0,4
Dovlecei 100 0,11 13 - - -
Concentrate cultivate [i industriale
Porumb f\r\ p\nu[i
(8%CB)
620 0,77 62 - 1,8 0,9
Porumb hibrid 860 1,20 82 2,0 0,2 2,3
Orz 860 1,10 100 3,0 1,3 3,0
Ov\z 870 1,00 112 4,0 1,7 4,4
Gru 870 1,23 120 3,0 0,5 3,5
Sorg 870 1,16 100 2,0 0,4 3,0
T\r]e gru 860 0,77 140 5,4 1,4 10,0
{rot soia calitatea a III-a 880 1,10 405 24 2,6 7,2
{rot soia calitatea a I-a 880 1,15 480 20 2,2 7,0
{rot soia calitatea a II-a 880 1,10 430 27 2,5 7,2
{rot fl.soarelui tip A 910 0,79 390 11,7 4,0 10,0
{rot fl.soarelui tip B 910 0,79 360 12,9 3,0 10,0
F\in\ carne tip 50 900 1,16 500 26 100 45
F\in\ subproduse p\s\ri 900 1,16 500 27 30 17
F\in\ carne-oase 900 1,05 250 14 150 100
F\in\ pe[te 900 1,09 650 44 60 33
Lapte praf degresat 920 1,42 334 26 13 10
Zar\ praf 920 1,30 325 22,4 13 9,6
F\in\ snge 900 1,30 800 24,0 2,8 2,2
Zer proasp\t 70 0,09 9,0 - - -
Zar\ proasp\t\ 90 0,14 34 - - -
Drojdie furajer\ Torulla 900 1,08 420 32 5 16
Drojdie din parafine 940 1,08 505 33 5 16
Subproduse proaspete
T\i]ei sfecl\ 74 0,08 8 - 0,7 -
Borhot bere 250 0,39 59 - 0,2 0,3
Borhot cartofi 150 0,16 8 - 0,1 0,3
Borhot porumb 80 0,09 19 - 0,2 0,3
Melas\ 785 0,81 60 - 1 0,2
Gr\simi furajere 995 2,40 - - - -
Carbonat de calciu 980 - - - 380 -
Fosfat dicalcic 940 - - - 240 185

209
Maz\rea furajer\ se administreaz\ `n hrana suinelor sub form\ de
uruial\, producnd carne gustoas\, dar de culoare `nchis\, iar gr\simea este
foarte tare. Maz\rea este considerat\ pentru suine ca un furaj concentrat proteic,
care con]ine o valoare de 1,28 UN, 3400 Kcal ED.kg [i cca. 23% P.B. (cu 1,6%
lizin\).
Maz\rea este indicat\ pentru re]etele de nutre]uri combinate destinate
hr\nirii purceilor sugari [i `n]\rca]i, deoarece este indemn\ la micotoxine [i mai
complet\ `n vitamine dect [roturile de soia.
Cele mai bune rezultate se `nregistreaz\ cnd se administreaz\ tratat\
termic sau barotermic, `n propor]ie de cel mult 13% din amestec (cea netratat\
con]ine factori antinutritivi). Maz\rea netratat\ termic nu se indic\ `n hrana
tineretului pn\ la vrsta de 60 zile. Pentru tineretul porcin cantit\]ile zilnice
maxime, dar tratate pot fi de 500 g, iar la `ngr\[are pn\ la 20% din ra]ie.
F\ina de lucern\ deshidratat\ se folose[te `n propor]ii destul de mari (de
pn\ la 10%) dar numai `n industria de nutre]uri combinate, ca surs\ de caroten,
xantofil\ [i de vitamine, pe lng\ aportul de substan]e proteice cu mare valoare
biologic\, precum [i ca stimulator de cre[tere.
F\ina de lucern\ deshidratat\ con]ine `ntre 17-22% P.B. [i are un procent
destul de redus `n celuloz\ (lignificat\). F\ina de lucern\ de bun\ calitate
con]ine peste 17% P.B. [i sub 25% celuloz\ brut\.
~n hrana scroafelor gestante nu trebuie s\ dep\[easc\ 10% din amestec, la
cele lactante pn\ la 5%, iar la porcii gra[i pn\ la 2,5% (la finisare). Se poate
utiliza la scroafele gestante pn\ la 25% din amestec, `ns\ `n re]et\ trebuie s\
intre [i cca. 10% f\in\ de soia [i 50-60% f\in\ de porumb (plus alte ingrdiente).
Are influen]\ pozitiv\ asupra calit\]ii c\rnii [i gr\simii la porcii gra[i, iar
la scroafele de reproduc]ie stimuleaz\ activitatea sexual\ [i rezultatele acesteia.

9.1.2. Subprodusele industriale
Subprodusele industriale rezultate, `n general de la industria alimentar\,
sunt utilizate pentru echilibrarea proteic\ a ra]iilor de hran\, al\turi de sporirea
palatabilit\]ii [i uneori pentru u[urarea procesului tehnologic de fabricare a
nutre]urilor combinate. Utilizarea lor `n hrana suinelor contribuie la
rentabilizarea cresc\toriilor, ca urmare a costurilor reduse.
T\r]ele de gru sunt utilizate fie ca atare, fie `n componen]a nutre]urilor
combinate, la toate categoriile de suine. Ele au un con]inut ridicat `n proteine,
peste 15,8% P.B., sunt bogate `n fosfor, care al\turi de alte substan]e nutritive
favorizeaz\ produc]ia de lapte a scroafelor, iar faptul c\ posed\ propriet\]i
emoliente permite evitarea constipa]iilor.

210
T\r]ele de gru au capacitatea de a absorbi u[or lichidele (de cca. 3-4 ori
fa]\ de greutatea lor), iar prin fermentare se ob]in cantit\]i `nsemnate de
vitamine din complexul B, `n special vitamina B
12
(foarte necesar\ `n cre[terea
tineretului).
{roturile de floarea soarelui reprezint\ un furaj bogat `n protein\ (cu
con]inut ridicat `n lizin\) [i `n vitaminele din complexul B.
Con]inutul `n ED este de 3050 Kcal/kg, valoarea nutritiv\ de 0,80 UN, iar
con]inutul `n protein\ de 31,6% P.B.D. (cu 1,6 % lizin\ [i 0,5% triptofan).
~n alimenta]ia tineretului porcin se indic\ `ndep\rtarea, prin cernere, a
p\r]ilor cu con]inut ridicat `n celuloz\. {roturile de floarea soarelui completeaz\
ra]iile pe baz\ de cereale `n privin]a substan]elor proteice, `ns\ la `ngr\[are
determin\ carne [i gr\sime de calitate slab\.
{roturile de soia livrate unit\]ilor zootehnice sunt tratate prin toastare [i
reprezint\ componenta de baz\ `n echilibrarea proteic\ a ra]iilor de hran\.
Con]inutul `n P.B. variaz\ `ntre 44,0-48,0%, fiind foarte bogate `n lizin\
(2,7 % ) `n triptofan (0,5%), [i `n vitaminele din complexul B.
~n hrana porcilor gra[i, la finisare, propor]ia de participare a nutre]urilor
combinate se reduce, deoarece afecteaz\ calit\]ile c\rnii [i gr\simii.

9.1.3. Nutre]urile proteice
F\ina de carne provine din prelucrarea integral\ a animalelor, sau
por]iuni din carcasele acestora improprii pentru consumul uman.
Acestea con]in `ntre 52-60% P.B., 3180 Kcal E.D./kg [i 1,16 UN.
Condi]iile principale pentru un produs de calitate sunt legate de propor]ia
de ap\ (ce nu trebuie s\ dep\[easc\ 13%) [i con]inutul redus `n gr\sime.
Consumarea trebuie s\ se fac\ `n stare proasp\t\.
Substan]ele proteice au o mare valoare biologic\, iar cele minerale sunt
bine echilibrate; f\ina de carne constituind un component de baz\ `n corijarea
caren]elor de aminoacizi esen]iali `n cazul utiliz\rii furajelor de origine vegetal\.
~n re]etele de fabrica]ie a nutre]urilor combinate nu trebuie s\ dep\[easc\
5% din amestec, iar `n finisarea `ngr\[\rii se reduce la minim, deoarece imprim\
gust nepl\cut c\rnii.
F\ina de snge se utilizeaz\ `n prepararea nutre]urilor combinate pentru
categoriile tinere de suine, `ns\ consumarea acestora trebuie s\ se fac\ numai `n
stare proasp\t\ [i `ntr-un timp scurt.
Valoarea nutritiv\ este de 1,3 UN, cu cca. 4150 Kcal. ED/kg [i cca. 54,4%
P.B. Substan]ele nutritive din f\ina de snge au coeficien]i mari de digestibilitate
(de 84% pentru P.B. [i 91% pentru G.B.)

211
F\ina de pe[te se prepar\ din pe[te de calitate inferioar\, sau din unele
specii capturate special, dar improprii pentru consumul uman. Aceasta con]ine
`ntre 60-70% P.B., cca. 4300 Kcal E.D./kg [i 1,09 UN. Digestibilitatea
substan]elor nutritive este foarte mare, peste 93% la P.B. [i peste 97% la G.B.
F\ina de pe[te se folose[te numai `n prepararea nutre]urilor combinate, `n
propor]ie de cel mult 7% din amestec, fiind un component excelent pentru
echilibrarea proteic\ a ra]iilor de hran\, mai ales pentru tineretul `n cre[tere.
La finisarea porcilor gra[i se scoate sau se reduce drastic din re]et\
deoarece imprim\ gust nepl\cut c\rnii [i gr\simii.
Drojdiile furajere sunt produse pe baz\ de microorganisme unicelulare
care s-au dezvoltat pe diferite suporturi nutritive [i care, `n urma unor tratamente
[i prelucr\ri constituie componente valoroase pentru nutre]urile combinate, avnd
con]inuturi ridicate `n substan]e proteice [i minerale. Microorganismele utilizate
sunt de tip Torulla [i Monilia, iar materiile prime, care formeaz\ suportul nutritiv,
sunt: cocenii [i cioc\l\ii de porumb, paiele, stuful, de[euri de la fabricile de
cherestea, toate m\cinate [i tratate special, al\turi de amidon, sfecl\ de zah\r etc.
Sunt unele tehnologii la care substratul nutritiv are la baz\ produse
petroliere.
Proteina drojdiilor furajere este bogat\ `n aminoacizi esen]iali, `n special
`n lizin\ [i metionin\. Drojdiile sunt bogate `n vitaminele complexului B, `n
macro [i microelemente (Ca, P, Fe). Valoarea nutritiv\ este de 1,08 UN, `ntre
3290-3720 Kcal E.D/kg [i `ntre 33,30-42,5% P.B.D.
Nu imprim\ gust nepl\cut c\rnii, a[a `nct se poate utiliza cu succes [i `n
finisarea `ngr\[\rii.
Laptele praf ecremat provine din laptele ecremat [i se caracterizeaz\
printr-o valoarea nutritiv\ ridicat\ (1,4 UN [i 33,5 % P.B.), indispensabil pentru
re]etele de fabrica]ie a nutre]urilor combinate destinate purceilor sugari [i
tineretului `n]\rcat.
~ncorporarea `n nutre]urile combinate se face `n propor]ie de 10-20% din
amestec pentru sugari [i 3-5% pentru cei `n]\rca]i. Proteina are mare valoare
biologic\, adecvat\ aparatului digestiv al purceilor. Determin\ o carne de calitate
superioar\ [i o cre[tere armonioas\ a corpului, la toate categoriile de suine.
~n hrana suinelor se mai utilizeaz\ [i alte nutre]uri energizante cum ar fi:
gr\simile animale, al c\ror procent de participare `n re]etele de nutre]uri
combinate nu trebuie s\ dep\[easc\ 10%; melasa, `n procent de 5-10% (cu
suplimentarea calciului `n ra]ie); zah\rul, `n propor]ie de 3-5% (numai pentru
purceii sugari); lecitina, `n propor]ie de 1-2%, precum [i unele uleiuri vegetale,
`n propor]ie de 1%.

212
9.1.4. Furajele de volum
~n aceast\ categorie intr\ nutre]urile suculente, cele fibroase [i cele verzi,
care se pot utiliza `n diferite propor]ii `n hrana suinelor - scopul principal fiind
reducerea costului de produc]ie al c\rnii de porc. Aceste furaje au valoare
energetic\ sc\zut\, volum mare, con]inut redus `n protein\, a[a `nct ele nu pot
substitui dect par]ial concentratele din alimenta]ia suinelor.
Cartoful are con]inuturi ridicate `n ap\ (70-80%) [i `n amidon (80% din
SU) [i reduse `n substan]e proteice (2,2% P.B. din SU) [i vitamine. Valoarea
nutritiv\ la produsul ca atare este de cca. 0,2 UN, cca. 840 Kcal E.D./kg, cu
men]iunea c\ digestibilitatea Ef.N. dep\[e[te 94%.
Suinele hr\nite cu ra]ii pe baz\ de cartofi produc o carne mai deschis\ la
culoare [i o sl\nin\ consistent\. Hr\nirea cu cartofi este destul de rentabil\ `n
zonele cu condi]ii de cultur\ favorabile, `ns\ numai `n unit\]ile cu efective
reduse [i unde sunt posibilit\]i de tratare termic\. La porcii gra[i, crescu]i `n
unit\]ile gospod\re[ti, cartofii fier]i pot participa `n propor]ie de 30-40% din SU
a ra]iilor de hran\. ~n hrana gr\sunilor (25-45 kg) cantit\]ile zilnice variaz\ `ntre
2,0-3,0 kg, iar a porcilor gra[i `ntre 5,0-7,0 kg. Se indic\ ca, `nainte de fierbere
cartofii s\ fie u[or sp\la]i de p\mnt, iar `n lunile de iarn\ [i prim\var\ apa de
fierbere s\ fie `nl\turat\. Cartofii fier]i se omogenizeaz\ cu f\inuri sau uruieli
de cereale, cnd se realizeaz\ [i terciuirea lor, iar odat\ cu acestea cre[te
digestibilitatea tuturor substan]elor nutritive.
Carcasele ob]inute de la porcii `ngr\[a]i pe baz\ de cartofi sunt preferate
`n industria mezelurilor, sl\nina fiind consistent\ [i alb\.
Sfecla semizaharat\ [i de zah\r se utilizeaz\ `n hrana suinelor `n zonele
de cultur\ favorabil\ [i `n unit\]ile cu efective reduse. Sfecla se poate folosi `n
hrana suinelor `n amestec cu uruial\ de cereale, fn de lucern\ m\cinat [i chiar
cartofi, sub form\ tocat\ [i uneori op\rit\.
La tineretul de peste 20 kg se administreaz\ zilnic 1,5 kg sfecl\, la porcii
gra[i `ntre 4-5 kg, iar la scroafele gestante cte 4 kg de fiecare 100 kg mas\
corporal\. De men]ionat c\, sfecla gr\be[te tranzitul intestinal, ducnd la
reducerea valorific\rii hranei [i uneori la apari]ia st\rilor de diaree care se pot
atenua prin amestecarea cu f\inuri de cereale.
Morcovul furajer se folose[te `n alimenta]ia reproduc\torilor masculi, a
tineretului [i chiar a scroafelor lactante pe timp de iarn\. ~n general, morcovul se
administreaz\ ca supliment, sub form\ crud\, `n cantit\]i variabile [i `n func]ie
de posibilit\]i.
De men]ionat c\, `n finisarea porcilor gra[i, morcovul se scoate din
aleimenta]ie cu (4-6 s\pt\mni) `nainte de sacrificare, deoarece imprim\ o

213
culoare galben\ gr\simii. Orientativ, se calculeaz\ zilnic, `n lunile de iarn\
0,5 kg pentru tineret [i 1,0 kg pentru reproduc\tori.
Porumbul past\ se ob]ine din porumb [tiule]i dep\nu[a]i, toca]i,
m\cina]i, iar apoi amestecul este murat `n silozuri speciale. Acest furaj de volum
se poate utiliza `n hrana suinelor, mai ales `n zonele favorabile cultiv\rii
porumbului, cnd este pericolului ca boabele s\ nu ating\ faza de maturitate
deplin\.
{tiule]ii de porumb cu boabe [i dep\nu[a]i se prelucreaz\ la umiditatea
medie de 32-40%, se depoziteaz\ [i se preseaz\ energic pentru fermentare `n
celulele silozurilor (de tip tunel).
Se ob]in rezultate economice bune la porcii gra[i `n finisare [i la scroafele
`n prima parte a gesta]iei, cu condi]ia ca ra]iile de hran\ s\ fie completate cu
furaje combinate de completare, deci cu con]inuturi mai mari `n protein\. D\
rezultate `n unit\]ile cu efective medii [i cu posibilit\]i de distribuire mecanizate.

Tabelul 36
Valoarea nutritiv\ [i compozi]ia chimic\ a variantelor de porumb murat
Boabe `nsilozate {tiule]i `nsiloza]i
Specificare
(% din S.U.) (% din S.U.)
Propor]ia din plant\ (%) 40-50 45-55
Cantitatea de SU (%) 55-70 40-60
Energia digestibil\ (Kcal/kg SU) 3850-4100 3250-3550
E.f.N. (% din SU) 80-82 75-85
Celuloz\ brut\ (%) 1,8-2,5 6,0-11,0
Gr\sime brut\ (%) 4,0-5,0 3,5-5,0
Protein\ brut\ (%) d.c. : 9-11 9-12
- lizin\ 0,9-0,32 0,25
- metionin\+cistin\ 0,45-0,47 0,35
- triptofan 0,06-0,10 -
- treonin\ 0,30-0,39 0,36
- leucin\ 1,25-1,34 1,89
- izoleucin\ 0,39-0,41 0,35
- valin\ 0,49-0,53 0,50
- histidin\ 0,28-0,29 0,32
- arginin\ 0,46-0,49 0,41
- fenilalanin\+tirozin\ 0,93-1,00 0,76
Cenu[\ brut\ 1,4-2,0 1,5-2,0
- calciu 0,01-0,03 0,02
- fosfor 0,31-0,35 0,34
- sodiu 0,007-0,008 0,01
- potasiu 0,3-0,4 0,5
- magneziu 0,11-0,12 0,15

214
Tehnologia de producere a pastei de porumb este relativ recent\ (din anul
1960) [i se practic\ `n ]\rile din nordul [i centrul Europei, care cultiv\ hibrizi
trzii. Pentru o bun\ fermentare se indic\ tratarea pastei cu acid propionic `n
doz\ de 2,0 kg/ton\ [i tasarea foarte energic\.
Valoarea nutritiv\ variaz\ `ntre 0,6-0,8 UN, con]inutul `n protein\ `ntre
4-6% P.B., iar `n celuloz\ brut\ `ntre 4-7%.
FEVRIER, G. (1981) indic\ la pasta de porumb (ob]inut\ din boabe [i
cioc\l\i) valori 3500 Kcal E.M./kg SU, men]ionnd c\ digestibilitatea
proteinelor este mai mare cu 4-7% fa]\ de boabele uscate.
~n hrana porcilor gra[i (`ntre 30-110 kg) se poate administra zilnic, `n
medie 1,7 kg past\ de porumb [i 1,0 kg furaj combinat de completare cu 23-25%
P.B. Al]i autori sugereaz\ cantit\]i diferen]iate pe zi, de 1,3 kg la tineretul
porcin, de 2,2 kg la cel `ntre 30-60kg [i de 3,5 kg la porcii gra[i `ntre 60-100 kg
iar la scroafele `n prima parte a gestan]ei `ntre 5-6 kg.
Pentru `ncurajarea producerii pastei de porumb, PELZER, PH. (1981)
consemneaz\ unele rezultate comparative ob]inute `n `ngr\[area porcilor cu ra]ii
pe baza de: orz, porumb boabe (uscat) [i past\ de porumb, din care rezult\
interesul [i necesitatea pentru ultima variant\. Autorul pledeaz\ pentru aceast\
tehnic\ de recoltare a hibrizilor trzii [i de p\strarea economic\ a boabelor de
porumb, mai ales `n zonele cu clim\ umed\, sau cnd se `ntrev\d perioade
ploioase `n timpul recolt\rii (tab.37).

Tabelul 37
Rezultatele `nregistrate la porcii gra[i furaja]i diferen]iat
(dup\ PELZER, PH. -1981)
Specificare Orz
Porumb uscat
(boabe)
Past\ de
porumb
Greutatea (kg) - ini]ial\ 34,7 34,6 35,6
- final\ 101,4 101,6 101,4
Durata `ngr\[\rii (zile) 103 104 103
Sporul mediu zilnic (g) 644 642 635
Consum specific de SU/kg spor (kg) 2,93 2,71 2,73
Randamentul la sacrificare (%) 76,0 77,8 77,5
Propor]ia de jambon+cotlet (%) 43,7 46,4 46,3

~n urma hr\nirii porcilor gra[i cu ra]ii pe baz\ de past\ de porumb se
constat\ o calitate superioar\ a carcasei, `n timp ce indicii tehnologici au fost
foarte apropia]i, f\r\ a mai lua `n calcul pierderile [i cheltuielile ocazionate cu
uscarea boabelor. ~n aceast\ variant\ se utilizeaz\ mai judicios mijloacele de
transport, iar perioada de recoltare avanseaz\ `n var\ cu cca. 20-25 zile.

215
AUMAITRE, A. (1980) arat\ c\ la uscarea for]at\ a boabelor de porumb,
con]inutul `n azot solubil scade de la 18,2% la 11,6% `n timp ce prin `nsilozarea
sub form\ de past\ aceasta cre[te de la 14,5% la 39,8% din S.U. Dup\ acest
autor, `n hrana porcilor gra[i, porumbul past\ se poate utiliza `n amestec cu 16,4-
22,0% [roturi de soia.
WOOD, M. (1982) men]ioneaz\ c\ `n cazul utiliz\rii `n hrana tineretului
suin sub 30 kg, sporul mediu zilnic nu se manifest\ la nivelul poten]ialului
productiv, `ns\ se justific\ prin costul redus [i sc\derea din importan]\ a unor
afec]iuni digestive.
Al]i autori recomand\, pentru porcii gra[i, `ntre 0,5-1,0 kg/zi, al\turi de un
nutre] combinat de completare care s\ con]in\ 22% P.B. asigurndu-se zilnic 12 g
lizin\, 15 g Ca, 6g P [i substan\ele vitaminice necesare (BURGSTALLER, G.
1980).
Lucerna verde (Medicago sativa) se utilizeaz\ `n hrana tuturor
categoriilor de suine, mai pu]in a sugarilor `n prima perioad\ de al\ptare (`n
primele 15 zile de via]\). Lucerna se administreaz\ fie cosit\, fie prin p\[unare,
cnd `n\l]imea plantelor dep\se[te 15-20 cm. Con]inutul cel mai ridicat `n
proteine este `n faza de vegeta]ie `nceputul `nfloririi (cca. 30% din plante sunt
`nflorite), faz\ `n care celuloza este par]ial lignificat\. ~n aceast\ faz\ masa verde
con]ine, raportat\ la S.U., cca. 4,5% protein\ brut\ [i 6,2% celuloz\ brut\.
Valoarea nutritiv\ este de 0,15-0,18 UN [i cca. 470 Kcal E.M./kg mas\ verde.
Lucerna constituie o surs\ sigur\ de mas\ verde pe tot parcursul verii,
fiind foarte rezistent\ la secet\. ~n hrana porcilor gra[i determin\ carne [i
gr\sime de foarte bun\ calitate, iar la scroafe regleaz\ [i stimuleaz\ activitatea
de reproduc]ie.
Se poate p\[una mai ales `n anul al treilea de exploatare, completnd la
animale necesarul de azot din ra]ii.
Cantit\]ile zilnice variaz\ `ntre 10-20% din SU a ra]iilor de hran\. Se
utilizeaz\ cu succes `n unit\]ile gospod\e[ti sub form\ tocat\ [i u[or p\lit\
pentru scroafele lactante, tineretul porcin (300-600 g/zi) [i la scroafe `n prima
fa]\ de gesta]ie (1-2 kg/zi).
~n unit\]ile cu cre[tere industrial\, unde eliminarea dejec]iilor se face
hidraulic, lucerna verde, ca atare, nu se introduce `n hran\, `ns\ se poate
administra sub form\ de suc (R la extragere = cca.40%), sau sub forma unor
preparate proteice de tip COLUROM (concentrat de lucern\ romnesc).
Aceste preparate concentrate aduc un aport `nsemnat de vitamine, de
substan]e minerale [i chiar proteice `n ra]iile de hran\ `n care s-a introdus.

216
Concentratul proteic ob]inut din lucerna verde con]ine peste 33,5% P.B.,
cantit\]i sporite de -caroten, xantofil\, vitamine, substan]e minerale, factori
necunoscu]i de cre[tere, toate cu influen]\ pozitiv\ asupra indicatorilor de
cre[tere la tineretul porcin [i asupra calit\]ii carcasei la porcii `n finisare. Se
remarc\ durata mare de conservabilitate (cca. 6 luni) [i u[urin]a de `nglobare `n
re]etele de furaje combinate.
Reziduurile culinare se pot utiliza `n hrana porcinelor mai ales pentru
`ngr\[are, `n unit\]ile cu efective reduse [i apropiate de cantine [i restaurante.
Din reziduuri se separ\, pe ct posibil, p\r]ile acide (mur\turi [i chiar bor[urile)
[i se `nl\tur\ fragmentele de sticl\, faian]\, precum [i oasele de pe[te, deoarece
produc accidente [i deranjamente ale aparatului digestiv.
Reziduurile culinare m\resc considerabil palatabilitatea hranei [i
contribuie la ob]inerea de carcase cu calit\]i organoleptice superioare. Se indic\
utilizarea lor `n hrana tineretului porcin de peste 20 kg [i `n amestec cu uruieli de
porumb [i de orz, `n raport de 1/2-1/3. Acestea trebuie s\ fie administrate dup\
fierbere `n vase cu pere]i dubli, p\strate `n containere speciale [i depozitate `n
camere r\coroase.

9.1.5. Nutre]urile combinate
Nutre]urile combinate, sau furajele combinate, reprezint\ amestecuri de
furaje (componente) de diferite provenien]e (cereale, leguminoase, reziduuri
industriale, concentrate proteice de origine animal\ etc.), la care se adaug\ s\ruri
minerale, vitamine [i chiar antibiotice - toate bine propor]ionate, m\cinate [i
perfect omogenizate pentru a satisface la animale cerin]ele specifice `n substan]e
nutritive.
Nutre]urile combinate se prepar\ `n unit\]i specializate, dup\ diferite
recepturi [i pentru toate categoriile de suine, a[a `nct animalul consumnd o
anumit\ cantitate (corelat\ cu specificul digestiei) s\-[i asigure necesarul de
substan]e nutritive pentru `ntre]inere [i produc]ie.
Avantajele utiliz\rii nutre]urile combinate `n hrana suinelor justific\
producerea lor, [i se reg\sesc `n urm\toarele:
cre[terea valorii nutritive a amestecului, ca urmare a complementarit\]ii
substan]elor nutritive din componente;
utilizarea mai ra]ional\ a resurselor furajere;
`nlesne[te hr\nirea diferen]iat\ a diferitelor categorii de suine, `n func]ie de
cerine]ele fiziologice [i scopul produc]iei;
asigur\ `mbun\t\]irea unor indicatori tehnici [i economici, prin cre[terea
sporului `n greutate [i eficien]a utiliz\rii hranei;

217
u[ureaz\ `ncorporarea unor aditivi furajeri (ingrediente care completeaz\,
corecteaz\ [i echilibreaz\ ra]iile de hran\);
asigur\ rentabilizarea cresc\toriilor, prin reducerea costului prelucr\rii hranei
animalelor;
permite aplicarea ultimelor nout\]i `n alimenta]ia suinelor.
Toate acestea explic\ `n bun\ m\sur\ de ce majoritatea ]\rilor bune
cresc\toare de suine posed\ tehnologii adecvate de producere a nutre]urile
combinate pentru hr\nirea acestei specii, `n condi]ii de rentabilitate.
Nutre]urile combinate pentru suine pot fi clasificate dup\ mai multe
criterii, a[a cum rezult\ din fig. 56 [i pe care le prezent\m `n continuare.

Fig.56 Clasificarea nutre]urilor combinate

NUTRE}URI
COMBINATE
DUP| CON}INUTUL ~N
SUBSTAN}E NUTRITIVE
DUP| FORMA DE
PREZENTARE
Nutre]uri combinate
complete
Pot constitui singure ra]iile
de hran\
Nutre] combinat de
completare
Nutre]uri combinate
suplimentare
Completeaz\ ra]ia `n
subst. nutritive
Suplimente vitamino-minerale.
Se adaug\ 0,2-0,5%
Suplimente proteino-vitamino-
minerale. Se adaug\ 5-30%
Nutre]uri combinate
speciale
Substituen]i de lapte
Preamestecuri curative sau
profilactice
F\inuri Majoritatea nutre]urilor
combinate
Granule
Past\ sau lichide Substituien]i
DUP| CATEGORIA
DE PORCINE
N.C. 0-1 Prestarter
N.C. 0-2 Starter
N.C. 0-3 Grower
N.C. 0-4
Finischer
N.C. 0-5; 0-6
Utilizat pn\ la vrsta de 40-50
zile [i 10-12 kg
Utilizat pn\ la vrsta de 80-
100 zile [i 20-30 kg
Pn\ la 50-60 kg
Pentru ultima perioad\ de
`ngr\[are
Pentru animalele de reproduc]ie

218
- Dup\ con]inutul `n substan]e nutritive, nutre]urile combinate se clasific\
`n:
1. Nutre]urile combinate complete care pot constitui singure ra]iile de
hran\ pentru suine. Acestea se consum\ curent `n exploata]iile de tip industrial,
preparndu-se `n unit\]i specializate, dar [i `n sectoarele anex\ ale cresc\toriilor,
dup\ re]ete stabilite prin recepturi. Re]etele se prepar\ `n func]ie de categoriile
de porci, de posibilit\]ile de procurare a componentelor [i de destina]ia final\ a
animalelor.
De men]ionat c\, prin consumarea unei anumite cantit\]i de nutre]
combinat, specificat prin tehnologie, se asigur\ toate substan]ele nutritive
necesare organismului att pentru `ntre]inerea func]iilor vitale ct [i pentru
produc]iile planificate.
2. Nutre]urile combinate de completare se utilizeaz\ `n alimenta]ia unor
categorii de suine pentru echilibrarea con]inutului ra]iei `n unele substan]e
nutritive. Categoriile de porcine pentru care se utilizeaz\ aceste nutre]uri trebuie s\
permit\ tipul de alimenta]ie suculent, cum ar fi porcii gra[i, scroafele gestante [i
`ntr-o m\sur\ mai mic\ vierii de reproduc]ie. Se bazeaz\ pe utilizarea nutre]urilor
verzi pe timp de var\, iar pe timp de iarn\ a pastei de porumb, a cartofilor, precum
[i a dovlecilor [i a sfeclei, sau a guliilor. Componentele care intr\ `n re]et\,
propor]iile acestora [i caracteristicile amestecului difer\ de la o categorie de suine
la alta, `nglobndu-se `n general propor]ii mai ridicate `n proteine.
3. Nutre]urile combinate suplimentare denumite [i "concentrate de
substan]e active" se adaug\ `n ra]iile pe baz\ de concetrate, subdivizndu-se `n:
suplimente vitamino-minerale, ca: vamixuri, supernuclee, zooforturi,
premixuri vitamino-minerale etc., ad\ugate `n propor]ii reduse, `ntre 0,2-2%,
viznd completarea necesarului de vitamine [i de substan]e minerale;
suplimente proteino-vitamino-minerale, sau P.V.M., denumite [i "nuclee de
ra]ii" se adaug\ `n propor]ii de 5-30%, asigurnd pe lng\ vitamine [i
substan]e minerale [i o parte din proteine, `n special de origine animal\ sau
mixt\. Aceste suplimente de tip P.V.M. sunt utilizate mai mult `n cresc\toriile
de suine cu efective reduse, ele procurndu-se din unit\]ile specializate,
pentru fiecare categorie de vrst\ sau stare fiziologic\ `n parte.
~n componen]a acestor P.V.M.-uri se pot introduce [i concentrate proteice
din lucern\ verde, de tip COLUROM, mai ales la tineretul `n]\rcat, insuficient
dezvoltat corporal, care reprezint\ cca. 15% din efectivul `n]\rcat. Recuperarea
dezvolt\rii corporale a purceilor `n]\rca]i prin utilizarea preparatelor de tip
COLUROM, reprezint\ o practic\ eficient\ `n unit\]ile de tip industrial.

219
Sporul mediu zilnic se poate m\ri cu 8-10% la cei purceii dezvolta]i
corporal normal [i cu 10-15% la cei insuficient dezvolta]i, al\turi de evitarea
pierderilor prin morbiditate [i mortalitate.
4. Nutre]urile combinate speciale se folosesc numai `n cazuri speciale,
cum ar fi:
substituien]i de lapte, care se utilizeaz\ pentru `nlocuirea laptelui matern `n
primele perioade de al\ptare a purceilor, a celor orfani sau ca supliment `n
perioada de lacta]ie;
preamestecuri curative [i profilactice, care se introduc `n re]etele pentru
combaterea sau prevenirea unor maladii [i a st\rii de stres.
- Dup\ forma de prezentare, exist\ urm\toarele categorii de nutre]urile
combinate:
1. Nutre]urile combinate sub form\ de f\inuri, cum sunt majoritatea
acestor amestecuri utilizate `n hrana suinelor la toate tipurile de exploata]ii;
2. Nutre]urile combinate granulate, care sunt `n general complete [i se
administreaz\ pentru evitarea risipei, asigurnd conservarea de durat\ a
componentelor. Lian]ii utiliza]i pentru granulare sunt aburii supra`nc\lzi]i sau
ad\ugarea (prin `nc\lzire [i pulverizare) de gr\simi de origine animal\.
Brizura reprezint\ granulele sf\rmate [i utilizate `n special `n hrana
purceilor sugari [i `n]\rca]i.
- Dup\ forma de administrare, nutre]urile combinate sunt: umectate,
umede [i lichide, cnd propor]iile de ap\ (sau alte lichide) variaz\ de la 1/1 la
1/3.
- Dup\ categoria de suine pentru care sunt destinate, nutre]urile
combinate (complete) se clasific\ `n:
1. Nutre]ul combinat 0-1 (N.C.Ro-1) denumit [i "Prestarter" se folose[te
`n hrana purceilor sugari [i `n prima parte a `n]\rc\rii.
~n re]et\ se introduc componente de foarte bun\ calitate, u[or digerabile [i
cu conservabilitate ridicat\, cum ar fi: cerealele, furajele proteice de origine
animal\ [i vegetal\ (lapte praf, [roturi de soia, de drojdii, etc.), energizante
(zah\r), precum [i corectori de gust [i de miros.
Se caracterizeaz\ printr-un nivel proteic ridicat, `ntre 20-22% P.B., `ntre
1,1-1,3% lizin\, un nivel energetic mare `ntre 3200-3300 Kcal E.M./kg, cel mult
3,5% celuloz\ brut\ [i cel pu]in 4,1% gr\sime brut\.
2. Nutre]ul combinat 0-2 (N.C.Ro-2), denumit [i "Starter" se folose[te `n
hrana tineretului porcin `n]\rcat, `nlocuindu-l progresiv pe cel "Prestarter" pn\
la vrsta de 45-55 de zile, dup\ care se utilizeaz\ exlusiv pn\ la 90-105 zile,
cnd greutatea animalelor variaz\ `ntre 25-30 kg.

220
Se caracterizeaz\ printr-un nivel proteic destul de ridicat, `ntre 17-19%
P.B., `ntre 0,9-1,0% lizin\, un nivel energetic mare, `ntre 3000-3100 Kcal
E.M./kg, cel mult 4,0% celuloz\ brut\ [i cel pu]in 3,1% gr\sime brut\.
~n aceast\ re]et\ porumbul poate participa cu cel mult 30%, iar orzul [i
ov\zul vor avea paleele `ndep\rtate (prin cernere sau pr\jire).
3. Nutre]ul combinat 0-3 (N.C.Ro-3), denumit [i "Grower" se folose[te
`n hrana porcinelor, `ncepnd cu masa corporal\ `ntre 25-30 kg pn\ la 50-60
kg. Nivelul proteic este de 16% P.B., cu 0,65-0,75% lizin\ [i un nivel energetic
mare, de cca. 3000 Kcal E.M./kg. Cu aceast\ re]et\ este hr\nit [i tineretul de
reproduc]ie, `ns\ se utilizeaz\ zooforturi pentru reproduc]ie.
4. Nutre]ul combinat 0-4 (N.C.Ro-4), denumit [i "Finisher" se folose[te
`n hrana porcinelor la `ngr\[at, peste greutatea de 50-60 kg. Nivelul proteic este
de cca. 14% P.B. (cu 0,55-0,65% lizin\) [i cca. 3000 Kcal E.M./kg
5. Nutre]ul combinat 0-5 (N.C.Ro-5) este destinat hr\nirii scroafelor
lactante [i a vierilor de reproduc]ie. Nivelul proteic este de 14-16% P.B. (cu
0,55% lizin\) [i cca. 3170 Kcal E.M./kg. Substan]ele minerale: Ca 0,6-0,7% din
ra]ie, iar P `ntre 0,4-0,5%.
6. Nutre]ul combinat 0-6 (N.C.Ro-6) se folose[te `n hrana scroafelor
gestante, cu cca. 14,5% P.B.
- Dup\ destina]ia final\ a animalelor, nutre]urile se clasific\ `n:
furaje combinate pentru cre[terea [i `ngr\[area suinelor destinate sacrific\rii
pentru carne de consum (re]etele de fabrica]ie sunt codificate, `ncepnd cu
cifra "0");
furaje combinate pentru cre[terea suinelor destinate reproduc]iei (a c\ror
re]ete sunt codificate cu cifra "1").
furaje combinate destinate hr\nirii porcilor pentru produc]ia de bacon (Ro-7 [i
Ro-8)

9.2. Factorii care influen]eaz\ valorificarea hranei la suine
Rentabilitatea cre[terii suinelor, `n exploata]iile intensiv-industriale,
precum [i `n cele gospod\re[ti, este determinat\ `n primul rnd de nivelul
cheltuielilor cu furajarea, care reprezint\ `ntre 60-80% din totalul chletuielilor
directe de produc]ie.
Suinele, `n func]ie de vrst\, sex, stare fiziologic\ etc. au nevoie de
energie sub o form\ asimilabil\, de un anumit nivel proteic, de vitamine, de
substan]e minerale etc.-toate `n a[a fel propor]ionate `nct prin ingerarea lor de
c\tre animal s\ se ob]in\ o valorificare eficient\, la nivelul poten]ialului lor
genetic.

221
Valorificarea hranei, sau eficien]a utiliz\rii substan]elor nutritive din
ra]ie, variaz\ `n func]ie de o serie de factori; unii sunt dependen]i de animal, iar
al]ii de condi]ile de mediu ( `n primul rnd alimenta]ia).
~n acest context, problemele trebuie tratate prin prisma valorific\rii cu
maximum de eficien]\ a furajelor, axndu-se mai mult pe categoria de porci
gra[i, deoarece aceasta de]ine propor]ia cea mai mare din efectivul total (cca.
53%), fiind `n acela[i timp [i cea mai mare consumatoare de furaje. Totodat\,
analiznd valorificarea hranei, se pot `ntrevedea [i unele date cu privire la
intensitatea de cre[tere, deoarece `ntre consumul specific de hran\ (exprimat `n
kg sau UN) [i sporul mediu zilnic exist\ o corela]ie strns\ negativ\ (r = -0,82);
deci factorii care influen]eaz\ un indicator au influen]\ indirect\ [i asupra
celuilalt.

9.2.1. Factorii dependen]i de animal
Particularit\]ile aparatului digestiv
Aparatul digestiv la suine este mai bine adaptat pentru consumarea
nutre]urilor concentrate, de[i cantit\]i limitate [i de alte furaje pot fi incluse `n
ra]ie.
Tractusul digestiv al acestui animal monogastric are o capacitate digestiv\
propor]ional\ cu greutatea corporal\ ([i vrst\), fiind mai mare dect la cine[i
p\s\ri, dar mai mic\ `n compara]ie cu ierbivorele (ovine, bovine).
Volumul stomacului la tineretul suin (sugar) variaz\ `ntre 250-620 ml, iar
la adul]i `ntre 6-8 l. Acesta este prev\zut cu multe pliuri [i celule glandulare ce
determin\ o mare capacitate de digestie a substan]elor nutritive.
Lungimea intestinelor variaz\, la adul]i, `ntre 22-25 m, reprezentnd de 14
ori lungimea corpului, `n timp ce la bovine [i ovine raportul dep\[e[te de 20 de
ori.
Domesticirea a avut ca efect [i alungirea intestinelor, `n compara]ie cu
stomacul, de la 1/9 la porcii s\lbatici la 1/14 la rasele perfec]ionate, deci s-a
m\rit capacitatea de asimilare a substan]elor nutritive.
Durata tranzitului intestinal variaz\ `ntre 24-30 de ore la purcei [i `ntre
80-90 de ore la celelalte categorii, `n func]ie de vrst\ [i specificul alimenta]iei.
Factorii interni sau dependen]i de animal, care influen]eaz\ valorificarea
hranei, se vor trata pe scurt `n continuare.
Rasa influen]eaz\ valorificarea hranei `n sensul c\ rasele perfec]ionate
posed\ indici buni [i foarte buni de conversie a hranei, cum ar fi: Marele alb,
Landrace, Hampshire, Duroc, Yorkshire, Landrace belgian etc., `ns\ mai exist\
[i efective reduse din unele rase [i popula]ii cu ace[ti indici slabi (Bazna,
Mangali]a, Stocli etc).

222
~n general, valorificarea hranei coreleaz\ strns pozitiv cu intensitatea de
cre[tere, sau strns negativ cnd se exprim\ `n consumul specific.
Rasele paterne se remarc\ prin consumuri specifice reduse de concentrate
(valorificare bun\) [i sporuri medii zilnice mari (Hampshire, Duroc [i chiar
Yorkshire). Rezultate foarte bune, cu privire la valorificarea hranei, se
`nregistreaz\ la hibrizii de suine, unde intervine fenomenul de heterozis sau
vigoare hibrid\. De men]ionat c\, valorificarea hranei este o `nsu[ire cu un
coeficient de heritabilitate relativ ridicat, deci este un cmp larg de ac]iune prin
selec]ie.
Vrsta influen]eaz\ valorificarea hranei `n sensul c\ la animalele mai
tinere conversia este mai bun\.
La tineretul suin `n]\rcat, `n condi]iile actuale, consumul specific de
concentrate este de cca. 2,5 kg, pe cnd la porcii gra[i de cca. 4,0 kg [i chiar mai
mult. Aceast\ `nsu[ire este `n corela]ie cu compozi]ia chimic\ a sporului de
cre[tere; cnd predomin\ depunerile de gr\sime se impune un consum mai mare
de energie, respectiv o cantitate mai mare de furaje. Furajele sunt cu att mai
economic convertite cu ct `n depunerile din carcas\ predomin\ ]esutul
muscular.
De men]ionat c\, ponderea masei musculare cre[te continuu pn\ la
greutatea de 40-50 kg, se echilibreaz\ `ntre 60-80 kg, dup\ care scade lent, pe
cnd propor]ia de gr\simi cre[te continuu.
Aceste considerente justific\ `ngr\[area suinelor pn\ la vrsta de 200-
240 zile [i greutatea de 95-115 kg, cnd pe lng\ o bun\ valorificare a hranei se
`nregistreaz\ [i carcase de bun\ calitate. Gr\simea din carcas\ este componenta
cea mai variabil\ `n func]ie de vrst\: aceasta cre[te de la 10% la vrsta de 50-60
zile la 40-60% la 300-400 de zile.
La suinele perfec]ionate, reten]ia de protein\ este ridicat\ chiar la greut\]i
vii de 100 kg.
La tineret, valorificarea eficient\ a furajelor este legat\ de dezvoltarea
echipamentului enzimatic, care cre[te continuu pn\ la vrsta de 30-40 zile, deci
pn\ la aceast\ vrst\ se impune folosirea de furaje u[or digestibile. Fondul
genetic influen]eaz\ `n mod hot\rtor metabolismul lipidelor la porcine, sus]inut
de tipul de alimenta]ie: rasele perfec]ionate, hr\nite cu ra]ii bogate `n lizin\,
determin\ cre[teri mai rapide fa]\ de cele neameliorate.
Individualitatea are influen]\ asupra valorific\rii hranei, `n sensul c\
sunt indivizi, din cadrul aceleia[i rase sau popula]ii, la care se `nregistreaz\
conversii superioare, constituind fondul muncii de ameliorare (suportul
selec]iei).

223
Sexul influen]eaz\ valorificarea hranei: `n general, vieru[ii (necastra]i)
convertesc (pn\ la vrsta de 6 luni) cel mai economic furajele, fiind urma]i de
scrofi]e [i apoi de masculii castra]i (tab.38), dup\ care ordinea se schimb\ `n
favoarea masculilor castra]i.

Tabelul 38
Influen]a sexului asupra indicelui de consum
Specificare Vieri tineri Masculi
castra]i
Scrofi]e
tinere
Durata `ngr\[\rii pn\ la 90 kg (zile) 112,5 119,7 122,7
Indicele de consum (kg) 3,06 3,45 3,24

De men]ionat c\, la suine, capacitatea digestiv\ nu este corelat\ cu
nevoile organismului, necesitnd la unele categorii ra]ii de hran\ cu densit\]i
nutritive m\rite, `n special la purcei [i la scroafele lactante, impunndu-se
administrarea tainurilor la intervale scurte de timp sau chiar la discre]ie.
Forma de produc]ie influen]eaz\ utilizarea substan]elor nutritive din
ra]ie. Principalele forme de produc]ie la porcine sunt: `ngr\[area pentru carne [i
cre[terea pentru reproduc]ie. La suine, procesul de `ngr\[are se suprapune cu cel
de cre[tere; subiec]ii fiind animale tinere `n cre[tere, cu excep]ia
reproduc\torilor reforma]i. Valorificarea cea mai convenabil\ se `nregistreaz\ la
tipurile de `ngr\[are pentru carne [i bacon (cnd sacrificarea se face la 90-110
kg), mai redus\ la tipul de `ngr\[are pentru gr\sime [i intermediar\ la cel mixt.
Variantele de cre[tere-`ngr\[are se deosebesc, `n esen]\, `ntre ele, prin
greutatea vie la care se opre[te acest proces, al\turi de greutatea corporal\ de
pornire a cre[terii gr\sunilor [i prin anumite procedee de corectare a calit\]ii
carcasei (pentru limitarea depunerii de gr\sime).
Tineretul de reproduc]ie trebuie hr\nit astfel `nct s\ se ob]in\ starea de
`ntre]inere de reproduc\tor, mai ales dup\ greutatea de 20-30 kg, cnd `n ra]ie se
vor introduce [i unele furaje de "volum", deci cu nivele energetice reduse.
Starea fiziologic\, (`n special la scroafe), influen]eaz\ valorificarea
hranei, impunndu-se ca `nc\ din perioada de gesta]ie, acestea s\ fie hr\nite
restrictiv; `n ra]ii introducndu-se [i furaje de volum, pe cnd `n perioada de
al\ptare se impune folosirea numai de furaje cu densit\]i nutritive ridicare
(concentrate).
~n perioada de lacta]ie, capacitatea digestiv\ nu este corelat\ cu cerin]ele
de substan]e nutritive necesare producerii laptelui. ~n acest sens, este mai
economic s\ obi[nuim purceii cu consumarea nutre]urilor combinate dect s\
sporim consumul cu furaje al scroafei.
Starea de s\n\tate. Animalele tarate, bolnave, `n covalescen]\ etc,
valorific\ mai slab hrana fa]\ de cele s\n\toase.

224
Starea de `ntre]inere. Purceii subponderali sunt neeconomici pentru
cre[tere [i `ngr\[are, dup\ cum [i minus-variantele, mai ales din unit\]ile de tip
industrial. ~n aceste unit\]i, propor]ia de purcei insuficien]i dezvolta]i corporal
este de cca. 15%, care pentru recuperare trebuiesc caza]i `n boxele cele mai bune
[i apropiate de personalul de supraveghere [i `ngrijire. Pentru ace[tia se vor
prepara re]ete speciale de nutre]uri combinate etc.
~n multe situa]ii aceste animale nu asigur\ imunitatea, contracteaz\ u[or
diferite maladii, deci constituie pericole sanitar-veterinare pentru cele s\n\toase.

9.2.2. Factorii dependen]i de mediu
Performan]ele suinelor constituie rezultanta dintre baza ereditar\ [i
condi]iile de mediu `n care cresc [i se dezvolt\. Dintre factorii de mediu,
alimenta]ia este cea mai important\, cu men]iunea c\ aceasta nu ac]ioneaz\
izolat, ci `n complex cu al]i factori de mediu. O alimenta]ie eficient\ determin\
produc]ii superioare, a[a `nct numai o mic\ parte din hran\ s\ fie folosit\
pentru atenuarea efectelor nocive ale condi]iilor de mediu.

9.2.2.1. Alimenta]ia
Alimenta]ia are mare influen]\ asupra valorific\rii hranei, pentru care
trebuie s\ se ]in\ seama de nivelul substan]elor nutritive din ra]ie, de raportuirle
dintre acestea, de modul de prelucrare, de administrare [i de distribuire a
furajelor, toate depinznd `n mare m\sur\ de calitatea componentelor
(indicndu-se [i `nl\turarea celor alterate).
Nivelul substan]elor nutritive are importan]\ deoarece conversia bun\ a
hranei se realizeaz\ numai atunci cnd toate aceste substan]e sunt puse la
dispozi]ia animalului la un nivel optim.
Nivelul optim este specific fiec\rei categorii de vrst\, stare fiziologic\,
nivel de ameliorare etc, [i nu depinde de condi]iile de exploatare (att `n
unit\]ile gospod\re[ti ct [i `n cele industriale cerin]ele sunt acelea[i). Astfel,
animalului trebuie s\ i se asigure substan]ele energetice, care se ob]in, `n
principal, pe seama hidra]ilor de carbon ([i `n special a amidonului), a gr\similor
[i mai pu]in pe cea a substan]elor proteice din ra]ie.
Substan]ele proteice care asigur\ structura de baz\ a organismului, trebuie
s\ fie administrate la nivelul cerut de fiecare categorie [i form\ de produc]ie `n
parte. Acest lucru este cu att mai important cu ct se cunoa[te c\ nici o alt\
grup\ de substan]e nutritive nu poate fi transformat\ de c\tre organismul animal
`n proteine.

225
Pe aceast\ linie, MADSEN, A. [i colab. (1979), sintetizeaz\ cercet\rile
mai multor autori, demonstrnd c\ la porcii gra[i din rasa Landrace, hr\ni]i cu
nivele sc\zute de substan]e proteice, se `nregistreaz\ rezultate foarte slabe `n
privin]a indicilor tehnico-economici [i de calitate a carcasei, fa]\ de cei hr\ni]i
normal, `n special cu privire la propor]ia de carne `n carcas\ (tab.39).

Tabelul 39
Influen]a diferitelor nivele proteice asupra `ngr\[\rii porcinelor
Specificare Nivel normal Nivel sc\zut
1. Cantit\]i pe animal/zi
- Protein\ digestibil\ (g) 231 120
- lizin\ (g) 15,1 5,0
- treonin\ (g) 9,7 4,2
2. Performan]ele cre[terii [i dezvolt\rii musculare
- Sporul mediu zilnic (g) 722 284
- Suprafa]a ochiului mu[chiului L.dorsi (cm
2
) 32,3 24,1
- Propor]ia de carne slab\ (%) 60,0 45,6
3. Compozi]ia chimic\ a c\rnii
- Ap\ (%) 29,8 31,6
- Proteine (%) 19,7 17,7
- Gr\simi (%) 9,4 12,8

Nivelurile proteice apropiate de cerin]ele specifice determin\ ritmuri de
cre[tere superioare [i, `n consecin]\, valorificarea bun\ a hranei.
Trebuie s\ se ]in\ seama [i de calitatea proteinei, prin asigurarea fiec\rui
aminoacid indispensabil, `n special a lizinei [i a triptofanului - aminoacizi cu
importan]\ `n dezvoltarea corporal\, care `n majoritatea cazurilor sunt deficitari
`n furajele clasice.
Un rol plastic `nsemnat `l au [i unele substan]e minerale (`n special Ca [i
P), care particip\ la structura scheletului. Pe lng\ acestea se vor asigura [i
vitaminele, precum [i alte categorii de substan]e (de cre[tere, stimulatoare etc).
La asigurarea substan]elor nutritive se ]ine seama de ac]iunea "legii
minimului", adic\ ra]ia se valorific\ `n func]ie de substan]a nutritiv\ care este la
nivelul cel mai sc\zut; substan]a deficitar\ constituindu-se factor limitant. Este
necesar ca toate substan]ele nutritive s\ posede valori biologice ridicate,
condi]ionate de cantit\]ile [i rapoartele dintre elementele de baz\.
Valorile biologice ale substan]elor nutritive sunt specifice pentru fiecare
categorie de suine sau stare fiziologic\. De multe ori, factorii limitan]i sunt

226
necesari `n cantit\]i mici (pentru corectare), asigurarea facndu-se cu cheltuieli
minime, `ns\ efectele `n valorificarea ra]iei (`n `ntregime) sunt `nsemnate.
Raporturile `ntre substan]ele nutritive trebuie s\ fie optime unele fa]\
de altele, deoarece ele nu ac]ioneaz\ independent, ci `n strns\ corela]ie. Nivelul
crescut sau sc\zut al unei substan]e nutritive atrage dup\ sine un necesar crescut,
sau sc\zut, din alte substan]e nutritive. Asigurarea unor raporturi optime
determin\ o bun\ valorificare a ra]iei.
Trebuie men]ionat c\, `ntre substan]ele nutritive din cadrul unei ra]ii, au
loc rela]ii de sinergism, rela]ii de antagonism, iar valoarea nutritiv\ a ra]iei este
condi]ionat\ de aceste rela]ii.
Mergnd la elementele de baz\, trebuie specificat c\, `n cazul proteinelor,
aminoacizii trebuie s\ se g\seasc\ `n raporturi reciproc determinate, acestea
condi]ionnd valaorea biologic\ ridicat\. Se va evita pe ct posibil utilizarea
furajelor proteice `n scopuri energetice, acestea traducndu-se `n necunoa[tere [i
risip\, ceea ce este foarte grav pentru zootehni[ti.
Calit\]ile organoleptice ale furajelor condi]ioneaz\ consumarea cu
pl\cere a ra]iei, att prin calit\]ile componentelor ct [i prin introducerea de
preparate speciale. La purceii sugari se folosesc o serie de aditivi furajeri, pentru
sporirea palatabilit\]ii, care determin\ consumarea precoce a furajelor
suplimentare [i reducerea perioadei de obi[nuire.
Nu trebuie speculat faptul c\ porcinele posed\ sim]ul gustului ceva mai
atenuat, fa]\ de celelalte animale de ferm\, [i s\ nu introducem `n hran\
componente alterate sau de slab\ calitate.
Furajele alterate introduse `n hran\, diminueaz\ valorificarea acesteia, iar
uneori pot produce intoxica]ii grave. Corectorii de gust [i de miros se vor utiliza
cu mult\ precau]ie [i se vor elimina `n finisarea `ngr\[\rii. Unele mucegaiuri ce
se dezvolt\ pe furaje elaboreaz\ toxine, care ac]ioneaz\ ca antivitamine, prin
degradarea substan]elor nutritive.
Metodele de furajare (sau de hr\nire) au influen]\ considerabil\ asupra
valorific\rii hranei, precum [i asupra sporului de cre[tere [i a calit\]ii carcasei;
alegerea acestora depinznd de condi]iile concrete din unitate [i de destina]ia
animalelor.
a. Furajarea la discre]ie -"ad libitum"- este metoda cea mai des `ntlnit\
`n unit\]ile industriale, fiind indicat\ la categorile: purcei sugari, tineret `n]\rcat,
porci la `ngr\[at (`n prima perioad\) [i la scroafele lactante.
Avantajele oferite de aceast\ metod\ sunt:
ob]inerea de sporuri medii zilnice mari;
sporirea randamentului la sacrificare;

227
ridicarea productivit\]ii muncii (permite mecanizarea distribuirii hranei).
Cu toate acestea valorificarea hranei este mai slab\, iar calitatea carcasei
inferioar\ (stratul de sl\nin\ este mare).
~n experien]ele efectuate de c\tre CHIRIL|, C. [i colab. (1978), se
confirm\ valorificarea mai slab\ a furajelor `n cazul hr\nirii la discre]ie, `ns\
sporurile zilnice sunt superioare, fa]\ de cea normat\, sau restric]ionat\ (tab.40).

Tabelul 40
Influen]a metodelor de furajare asupra rezultatelor de produc]ie
la porcii gra[i (CHIRIL|, C. 1978)
Faza de Hr\nire la Hr\nirea `n:
`ngr\[are
Specificare
discre]ie 2 tainuri 4 tainuri 6 tainuri
I Spor mediu zilnic (g) 403 359 339 369
(27-50 kg) Consum specific de
concentrate, (kg)
4,25 3,94 4,00 3,66
II Spor mediu zilnic (g) 507 483 454 404
(50-105kg) Consum specific de
concetrate (kg)
4,56 4,41 4,35 3,90

~n sistem gospod\resc aceast\ metod\ d\ rezultate mai slabe la porcii
gra[i, deoarece animalele prefer\ s\ consume concentratele `n detrimentul
suculentelor sau a p\[unilor.
b. Furajarea normat\ sau restric]ionat\ este aplicat\ cu prec\dere la
animalele de reproduc]ie [i la porcii gra[i `n finisare (cu destina]ie special\).
Avantajele oferite de aceast\ metod\ sunt:
`mbun\t\]e[te valorificarea hranei (cu condi]ia ca restric]ia s\ nu fie prea
sever\);
spore[te calitatea carcasei;
asigur\ men]inerea st\rii de reproduc\tor.
Dezavantajele constau `n:
sc\derea sporului mediu zilnic [i, `n consecin]\, prelungirea duratei de
finisare (cu 10-30 zile);
reducerea productivit\]ii muncii (necesit\ for]\ de munc\ [i echipament
specializat `n plus pentru dozare [i administrare);
m\rirea cheltuielilor pentru `ntre]inerea animalelor.
La scrofi]e, furajarea la discre]ie, de la pubertate pn\ la mont\, spore[te
rata ovula]iei. Pe timpul gesta]iei, aceasta trebuie s\ fie restrictiv\, pentru a se
evita `ngr\[area animalelor. La vieri este necesar\ furajarea normat\ sau
restric]ionat\ pe toat\ durata exploat\rii.

228
Furajarea normat\ d\ rezultate bune [i `n perioada de nida]ie la scroafe,
contribuind la sporirea fecundit\]ii [i prolificit\]ii, pe lng\ refacerea rapid\ a
st\rii de `ntre]inere. Cazarea femelelor `n boxele individuale faciliteaz\ furajarea
normat\, `ntre]inerea extinzndu-se pe o perioad\ de cel mult 21 zile dup\
`ns\mn]are.
~n sistem gospod\resc [i `n unit\]ile cu efective reduse folosirea metodei
de furajare restric]ionat\ a reproduc\torilor conduce la ob]inerea celor mai
avantajoase rezultate tehnico-economice, inclusiv de conversie a hranei.
Cu privire la num\rul de tainuri administrate zilnic, la furajarea normat\,
majoritatea autorilor sunt de p\rere c\ cele mai bune rezultate, cu privire la
valorificarea hranei, se `nregistreaz\ la variantele cu mai multe tainuri; dar dac\
se pune `n balan]\ [i munca prestat\, atunci varianta optim\, pentru porcii gra[i
[i scroafele gestante, r\mne cea de 2 tainuri pe zi.
Formele de prezentare a hranei influen]eaz\ valorificarea acesteia, `n
sensul c\ furajele sub form\ de gr\un]e `ntregi sau zdrobite duc la pierderi
importante de substan]e nutritive. Concentratele m\cinate cu fine]e medie,
contribuie la o mai bun\ utilizare a hranei fa]\ de granula]ia fin\ (cnd se
formeaz\ boluri, `ngreunnd digestia).

Tabelul 41
Influen]a fine]ei m\cini[ului asupra indicilor de produc]ie la porcine
Greutatea Boabele au fost:
animalelor
Specificare
sparte mediu m\cinate fin m\cinate
18 kg Spor mediu zilnic (g) 526 599 -
Consum specific concetrate (kg) 2,78 2,82 -
27 kg Spor mediu zilnic (g) - 730 621
Consum specific concetrate (kg) - 3,11 3,03
57 kg Spor mediu zilnic (g) 798 925 -
Consum specific concetrate (kg) 3,57 3,38 -

~n cazul utiliz\rii furajelor combinate s-a constatat superioaritatea
granulelor `n compara]ie cu f\inurile, cu condi]ia ca pentru tineret acestea s\ fie
u[or friabile.
~n cazul utiliz\rii masei verzi [i a suculentelor s-a constatat superioritatea
lucernei tocate u[or p\lit\, a cartofilor fier]i [i sfeclei tocate etc. fa]\ de formele
de prezentare ca atare.
Cu privire la formele de administrare s-a constatat superioritatea
nutre]urilor combinate umectate, [i `n special cu zer sau zar\, cel pu]in la
tineretul `n]\rcat, scroafe lactante [i chiar la `ngr\[at , cu condi]ia ca lichidele s\
fie proaspete [i u[or `nc\lzite pe timp de iarn\.

229
Pe aceast\ linie, ISAR, O. [i colab. (1982) consemneaz\ superioritatea
utiliz\rii hranei umectate (`n concentra]ii de 1 parte furaj la 1,5 p\r]i ap\), fa]\
de furajele uscate, att `n ceea ce prive[te sporul mediu zilnic ct [i valorificarea
hranei (tab.42).
Administrarea nutre]urilor combinate `n stare "lichid\" (1 parte nutre] [i 3
p\r]i ap\), impus\ de func]ionarea instala]iilor automate, nu ofer\ rezultate pe
m\sura celor umectate [i chiar uscate. ~n cazul folosirii hranei lichide se ob]in
sporuri medii zilnice mai mari, `ns\ pierderile de furaje sunt mai ridicate, iar
randamentul la sacrificare este redus.
~n cre[terea gospod\reasc\ se recomand\ hr\nirea umed\, `ns\ aceasta s\
fie secondat\ de furajarea restrictiv\. Rezultate bune se ob]in cnd raportul
dintre concentrate [i lichide este de 1/1 sau 1/1,5, umectarea f\cndu-se cu 1-2
ore `nainte `n jgheab, timp `n care are loc o fermentare par]ial\ a f\inurilor de
cereale, urmnd ca animalele s\ efectueze amestecul `n timpul consumului.

Tabelul 42
Influen]a gradului de dilu]ie a hranei asupra indicilor de produc]ie
la porcii gra[i
Gradul de dilu]ie (conc./ap\)
Specificare hran\ uscat\ 1/1 1/2 1/3 1/4
1. Sporul mediu zilnic (g)
- Greutatea (kg) - 30-50 641 690 682 552 691
- 50-70 711 702 772 704 667
- 70-115 702 795 865 752 709
2. Consumul specific de concentrate (kg)
- Greutatea (kg) - 30-50 2,89 2,81 2,90 3,05 3,12
- 50-70 3,65 3,60 3,15 3,59 3,82
- 70-115 4,17 3,97 3,74 4,27 4,40

Programul de furajare are influen]\ asupra valorific\rii hranei, [tiindu-
se c\ suinele sunt animale lacome, care consum\ hrana `n cca. 20 minute,
intrnd `n panic\ atunci cnd nu se respect\ ora stabilit\ de administrare,
soldndu-se cu consumuri nejustificate (datorate necorel\rii ingestiei cu
capacitatea de digestie). Avnd `n vedere aceste aspecte s-a constatat c\ porcii
gra[i trebuie s\ se furajeze de 2 ori pe zi; diminea]a [i dup\ amiaza.
~n vederea reducerii for]ei de munc\ [i, `n special, pentru acordarea unei
jum\t\]i de zi repaus pentru muncitori, la aceast\ categorie , se poate institui o
jum\tate de zi de post (duminic\) f\r\ pierderi semnificative.
La scroafele lactante, la purceii sugari [i la tineretul `n]\rcat, cele mai
bune rezultate se ob]in cnd se instituie 4-5 tainuri zilnic, sau re`mprosp\tarea la

230
nevoie cu furaje a bunc\relor de alimentare [i a jgheaburilor (hr\nirea la
discre]ie). Furajele neconsumate sunt colectate periodic [i dirijate la porcii gra[i
sau la alte categorii cu preten]ii mai sc\zute `n privin]a substan]elor nutritive.
~n unit\]ile gospod\re[ti [i cu efective reduse, la porcii gra[i se pot institui
3 tainuri zilnice, mai ales pe timp de var\. ~n alte unit\]i se pot administra 2
tainuri umectate, iar `ntre acestea se pun la dispozi]ie nutre]uri combinate uscate.

9.2.2.2. Implica]iile utiliz\rii furajelor muceg\ite `n hrana suinelor
Cre[terile produc]iilor de cereale [i de leguminoase pe unitatea de
suprafa]\, sunt o consecin]\ direct\ a perfec]ion\rii tehnologiilor de produc]ie [i
a utiliz\rii unor hibrizi de mare productivitate. ~n acela[i timp, con]inutul relativ
ridicat de ap\ din boabe, al\turi de func]ionarea par]ial necorespunz\toare a
instala]iilor de uscare [i depozitare, favorizeaz\ posibilitatea apari]iei [i
dezvolt\rii diferitelor mucegaiuri. Consumarea de c\tre animale a furajelor
muceg\ite poate duce la apari]ia unui sindrom subclinic de micotoxicoz\, indus
de prezen]a micotoxinelor.
Micotoxinele sunt metaboli]i produ[i de mucegaiuri care se g\sesc fie `n
interiorul sporului, fie `n talul mucegaiului, sau sunt secretate de substratul
nutritiv, provocnd deterior\ri biologice `n organismul animalelor
consumatoare.
Se cunosc aproape 100 de mucegaiuri care se dezvolt\ pe culturile de
cereale sau alte furaje, `ns\ cele mai frecvente apar]in genurilor:
ASPERGILLUS, FUSSARIUM, PENICILLIUM, TRICHODERMA,
STACHYBOTRYS, etc.
Micotoxinele au efecte diferite, unele grave, altele mai pu]in grave asupra
st\rii de s\n\tate, `ns\ toate reduc produc]iile la animale, prin sc\derea sporului
`n greutate [i prin cre[terea consumului specific de hran\, deci valorificarea
slab\ a acesteia.
Condi]iile optime de elaborare a toxinelor de c\tre mucegaiuri sunt cu
totul variabile, `ncepnd de la 0C pn\ la 25C [i nu pot fi distruse prin
granulare, sau alte opera]iuni de conservare [i de preparare a furajelor (fierbere,
pr\jire etc).
Printre micotoxinele cele mai importante [i mai cunoscute, care se produc
la cerealele depozitate sunt: aflatoxina, rubratoxina, ochratoxina, toxina T
2
[i F
2

(zearalenona).
Aflatoxina este produs\ de tulpinile toxigene ale mucegaiurilor
Aspergillus flavus [i Aspergillus parasiticus, dezvoltate pe cereale [i cauzeaz\ la
suine hepatite, necroze ale celulelor ficatului, prelunge[te timpul de cuagulare a

231
sngelui etc. Se pot `ntlni intoxica]ii acute [i cronice chiar la doze mici, de 1
p.p.m., aducnd pierderi economice. La suine, dozele reduse determin\
descre[terea ratei ovula]iei, inapeten]\ [i sl\bire general\. La doze mai mari se
sesizeaz\ icterul (pe ficat apar focare mici de snge).
Practica folosirii unor cantit\]i mici de porumb atacat de mucegaiuri `n
amestec cu porumbul normal sau alte cereale, `n speran]a c\ `n acest fel se
anihileaz\ toxicitatea, este foarte d\un\toare.
Rubitoxina este produs\ de tulpinile toxigene ale speciei Penicillium
rubrum, care produce hemoragii, `n special `n jurul ochilor [i nasului, necroze
hepatice etc. - toate ducnd la sc\derea performan]elor de produc]ie, inclusiv la
valorificarea slab\ a hranei.
Ochratoxina este produs\ de tulpinile toxigene ale speciei Aspergillus
ochraceus [i cauzeaz\ leziuni hepatice [i renale. Toxina afecteaz\ capacitatea
reproductiv\ la femele prin fecunditate slab\, resorb]ia fetu[ilor [i avorturi la
femelele gestante. Afecteaz\ foarte mult conversia hranei.
Toxina T
2
este produs\ de unele tulpini ale speciei Fussarium tricinctum,
cauznd necrozarea pielii, a mucoaselor gurii [i intestinelor, a celulelor ficatului.
Produce hemoragii interne, mai ales `n cazul `ntre]inerii porcinelor la
temperaturi joase.
Toxina F
2
(sau zearalenona) este o substan]\ extrogen\ produs\ de
Fussarium graminearum [i induce dezvoltarea sexual\ precoce la tineretul
femel, interfernd cu activitatea anormal\ de reproduc]ie.
Prevenirea form\rii micotoxinelor implic\ m\suri foarte diferite:
recoltarea boabelor la umiditate normal\, depozitarea `n spa]ii corespunz\toare,
selec]ia de soiuri rezistente la invazia mucegaiurilor etc.
Combaterea micotoxinelor este foarte greoaie [i uneori incert\, fapt
pentru care se impune `nl\turarea din hran\ a furajelor muceg\ite, deoarece
aduc mari prejudicii economice. Se consider\ c\ tratarea cu acid propionic [i
amonificarea ar rezolva par]ial aceast\ problem\, `ns\ numai atunci cnd stadiul
de infestare este incipient.

9.2.2.3. Condi]iile de `ntre]inere
Condi]iile de `ntre]inere au influen]\ asupra valorific\rii hranei, att prin
organizarea interioar\ a boxelor sau padocurilor (inclusiv solu]iile constructive),
ct [i prin num\rul de animale din grup\.
Organizarea interioar\ a boxelor respectiv dispunerea hr\nitoarelor, a
ad\p\torilor, suprafa]a cu gr\tar [i partea compact\, solu]iile constructive ale

232
pardoselilor [i pere]ilor desp\r]itori au influen]\ asupra valorific\rii hranei att
direct ct [i indirect.
Inconstan]a dispunerii inventarului din box\, pardoselile cu gr\tare prea
dure etc. sunt factori care diminueaz\ valorificarea hranei. Izolarea termic\
necorespunz\toare a pere]ilor construc]iilor este d\un\toare, att pe timp de
iarn\, ct [i pe timp de var\.
Cazarea animalelor trebuie s\ se fac\ `n condi]ii optime a[a `nct
animalul s\ utilizeze cea mai mare parte din furaj pentru produc]ie. Trebuie s\ se
evite pierderile de c\ldur\ prin radia]ii.
Cele mai bune rezultate au fost ob]inute la suinele `ntre]inute pe pardoseli
bine izolate termic, moi, u[or `nclinate [i prev\zute cu a[ternut. Pardoselile dure,
confec]ionate din beton, reci [i cu denivel\ri afecteaz\ indicii de produc]ie,
inclusiv valorificarea hranei, aspecte care se vor trata pe larg `n cadrul
tehnologiilor de cre[tere [i de exploatare, pe categorii de produc]ie [i st\ri
fiziologice.
Cu privire la densitatea animalelor se apreciaz\ c\ num\rul prea mare de
indivizi pe unitate de suprafa]\, ca [i cel prea mic, afecteaz\ valorificarea hranei;
`n primul caz animalele se incomodeaz\ unele pe altele, iar `n al doilea caz
consum\ prea mult\ energie pentru mi[care. Num\rul de animale trebuie s\ fie
corelat cu frontul de furajare, cel pu]in la hr\nirea restric]ionat\.
Cu privire la num\rul de animale din grup\, cele mai bune rezultate se
ob]in la `ntre]inerea individual\, `ns\ `mbinarea acesteia cu aspctele economice
duce la num\rul optim de 16-20 de animale. De altfel, num\rul maxim de
animale re]inute eficient de c\tre un porc este de 20 de indivizi.
~n experien]ele efectuate de c\tre HANKE, H.E. [i colab. (1972), pe porci
gra[i `n finisare, se ajunge la concluzia c\ num\rul redus de animale din box\
ofer\ cele mai bune rezultate ale `ngr\[\rii, f\r\ `ns\ a se reduce prea mult
suprafa]a atribuit\ fiec\rui individ (tab.43).

Tabelul 43
Rezultatele productive `n func]ie de num\rul de porci gra[i
[i suprafa]a atribuit\
Num\rul de animale:
Specificare Sexul
8 11 14
masculi 789 762 658
Sporul mediu zilnic (g)
femele 689 640 540
Consumul specific de masculi 3,55 3,45 3,41
concentrate (kg) femele 3,47 3,56 3,75

233
Autorii arat\ c\, pentru porcii gra[i, suprafa]a de 0,5 m
2
/animal este cu
totul insuficient\, iar cea de 0,9 m
2
constituie o risip\ de spa]iu construit.
De men]ionat c\, `n cazul caz\rii a 2-3 porci `ntr-o box\, cresc cantitatea
consumat\ de furaje [i sporul mediu zilnic, `ns\ se diminueaz\ preten]iile pentru
temperatur\, fa]\ de cazarea individual\ (a[ezarea animalelor unul lng\ altul,
pentru odihn\, reduce suprafa]a de iradiere a c\ldurii corporale).
Valorificarea cea mai bun\ a hranei la porcii gra[i se `nregistreaz\ la
temperatura ad\postului de 19-20C. Se consider\ c\ pentru fiecare grad Celsius
`n plus sau `n minus, fa]\ de aceast\ temperatur\, sporul mediu zilnic scade cu
15 g/zi.


234

BIBLIOGRAFIE

1. ARI{ANU, I. - Ridicarea eficien]ei `n cre[terea porcinelor prin `mbun\t\]irea unor
solu]ii tehnologice `n complexele industriale. Revista de cre[tere a animalelor,
nr.9, Bucure[ti, 1979.
2. ARI{ANU, I. - Unele probleme actuale privind ridicarea eficien]ei complexelor de
cre[tere a porcinelor. Revista de cre[tere a animalelor, nr.1, Bucure[ti, 1980.
3. ARI{ANU, I. - Noi aspecte privind tehnologia de utilizare a silozului de [tiule]i `n
`ngr\[area porcilor. Revista de cre[tere a animalelor, nr.11, Bucure[ti, 1982.
4. AUMAITRE, A. - Utilization of maize in animal feeding. Ref. J. korma i kormlenie,
nr.7, 1981.
5. BACIU, V. - Finisarea porcilor pentru sacrificare. Revista de Zootehnie [i Medicin\
Veterinar\, nr.11, Bucure[ti, 1996.
6. BEST, P. - Metode noi de cre[tere a porcinelor din Anglia. Farmer's Digest, 45, 2,
USA, 1981.
7. BICHARD, M. - Over thirty pigs per sow a year. Pig Farming, nr.28, 9, England,
1980.
8. BOGDAN, ALEX. [i colab. - Reproduc]ia animalelor de ferm\. Scrisul romnesc,
Craiova, 1981.
9. BOYD, I. - The nutitional route to more pigs reared. Improv. sow productivity, 3-5,
England, 1985.
10. BULIGA, J. - Solu]ii tehnologice pentru ferme cu 20 de scroafe matc\. Revista de
zootehnie [i med.veterinar\, nr.5, Bucure[ti, 1996.
11. BURSTALLER, G. - Maiskolbensilagen als Schweinemastfutter Fastschr.
Landwirt, 58, 20, Austria, 1980.
12. BURLACU, GH. - Valoarea nutritiv\ a nutre]urilor, normele de hran\ [i
`ntocmirea ra]iilor. Vol.I [i II, Edit. CERES, Bucure[ti, 1983.
13. CHIRIL|, C. [i colab. - Efectul unor tehnologii de hr\nire `n `ngr\[area intensiv\
a porcilor. Revista de cre[tere a animalelor, nr.9, Bucure[ti, 1978.
14. CING MARS [i colab. - Response of piglets to suboptimal protein diets
suplemented with lysine, metionine and tryptophan. Canad, J. anim, Sc. nr.68
(p.311-313), Canada, 1988.
15. CLAUSEN, N. [.a. - Testarea descenden]ei la porci `n Danemarca. Tierzucht, 23,
5, D.D.R., 1969
16. COLE, D.J.A., VARLEX, M.A. end HUGHES, P.P. - Studies in sow reproduction,
2. The effect of lactation lenght on the subseguent reproductive performance
of the sow. Anim.Prod. 20, 401, 1975.
17. CUC, AURELIA [i colab. - Contribu]ii la elaborarea unui sistem de ierarhizare a
reproduc\torilor dup\ `nsu[irile de cre[tere [i de calitate a carcasei la porcine.
Revista de zoot. [i de med. veterinar\, nr.4, Bucure[ti, 1992.
18. CURTI{, S.E., JENSEN, A.A. - Environmental influence on yong pig
performance. Illinois Pork Industry Day, Urbana-Champaign, 1971.
19. CUTUHAN, M. [i colab. - Eficien]a economic\ a cre[terii animalelor. Edit.
CERES, Bucure[ti, 1980.
20. DEXAMIR, A. - Substituirea nutre]urilor proteice de origine animal\. Edit.
21. DINESCU, S. - Concepte moderne `n zootehnie. Edit. CERES, Bucure[ti, 1996.

235
22. DINU, M. - Cre[terea suinelor. Edit.did. [i pedag. Bucure[ti, 1973.
23. DINU, M. [i colab. - Urm\rile consangviniz\rii asupra unor indici de reproduc]ie
la suine. Revista de zootehnie [i med.veterinar\, anul XLIII, nr.4-5, Bucure[ti,
1993.
24. DINU, I., STAN, Tr. [i colab. - Probleme speciale de ameliorare [i exploatare a
suinelor. Edit. did. [i pedag. Bucure[ti, 1981.
25. DINU, I. [i colab. - Cartea fermierului - cre[terea porcinelor. Edit. CERES,
Bucure[ti, 1987.
26. DINU, I. - Tendin]e [i perspective `n zootehnia mondial\. Edit. CERES, Bucure[ti,
1989.
27. DINU, I., T|R|BOAN}|, GH. [i colab. - Tehnologia cre[terii suinelor. Edit. did.
[i pedag., Bucure[ti, 1990.
28. DR|GHICI, C. - Influen]a factorilor atmosferici asupra animalelor domestice. Edit.
29. DUMITRESCU, D. [i colab. - Folosirea reziduurilor zootehnice `n agricultur\.
Bult. inf. agr., nr.8, Bucure[ti, 1985.
30. DUMITESCU, I. [i colab. - ~ns\mn]\rile artificiale la animale. Edit. CERES,
Bucure[ti, 1978.
31. DVINSKAIA, L.A., PETUHOVA, E.A. - O vitaminnom pitanii j`votn`h jivot, nr.6
(18-20), SSSR, 1984.
32. EWABANK, R., MEESE, G.B. - Agressive behaviour of domesicated pigs on
removal and return of individuale. Animal Production, 13, part.4, 1971.
33. FEVRIER, G. - Le mais humide grain, pi an plant. INRA, France, D.C. `n cre[t.
anim., nr.5, Bucure[ti, 1981.
34. FRANCIS, URBAN and all - Warld Agriculture. Outlook and Situation Report,
USA, juni, 1984.
35. FRASER, D. - The effect of straw an the behaviour of saws in tetherstalls. Anim.
Prod., 21, 1975.
36. FRAYSSE, JEAN-LOUIS et DARR AAFKE - Produire des viandes. Vol.1, ech.
et., Docum., Lavoisier, Paris, 1990.
37. GRAU, A. [i colab. - Nota sobre la composicion guimica y posibilidades de
utilizacion de las desperdicios de comedores familiares en la alimentacion
porcine. Cinecia tecnica en Agr. Gonodo porcino, vol 4, nr. 3, Cuba, 1983.
38. HANZHONG, CHEN - Inside China - a view of the Chinese pig industry today.
Pig international - july, p.15, 1984.
39. HALMAGEAN, P. - Tehnologia cre[terii porcinelor. Edit. CERES, Bucure[ti,
1984.
40. HANSSEN, L.L. [.a. - A general survey of environmental influnce on the social
hierarchy function in pigs. Arta Agric. Scandinavica, 30. 1980.
41. HANS, WERNER, KRUTSH - Clasificarea carcaselor de porcine [i bovine `n
R.F.Germania. Revista de zootehnie [i med.veterinar\, nr. 3-4, (p-64),
Bucure[ti, 1990.
42. HOLE, O.M. [.a. - Effects of farced exercise during gestation on forrowing and
weaning performance of swine. J.Anim.Sci, 52, 6, USA, 1981.
43. IAROV, I.I. - Traveanaia muka i kukuruznì siloz o lormlenii svinei. Sel. hoz. za
rubezom, 12, SSSR, 1977.
44. ISAR, MARIANA [i colab. - Extrudatele de maz\re [i de orz `n alimenta]ia
purceilor. Revista de zootehnie [i med.veterinar\, nr. 9, Bucure[ti, 1996.
45. IVANOVICI, V.G. - Fiziologhiceskie i biochimiceskie asnov` karmlenia poroseat
pri otiome ih ot svinomatok v raznom vazraste. Sel. hoz. za rubezom, nr.1 (36-
40), SSSR, 1980.

236
46. JENSEN, A.H. and all - Effects of space restriction and management on prea
past - puberat response of female swine. J.Anim.Sci., 31, 4, 1970.
47. LAWRENCE, T. - Ulcers - a problem with the feed. Pig Farming, nr.11, England,
1985.
48. LOUVARD, G. - Mllange grainrafles de mais: les porcs allemands apprcient.
L'elevage porcin, France, 1982.
49. MADSEN, A., KELLER-NIELSEN, E. - Housing systems and muscle
developement and quality in pigs. Acta Agic. Scand. Supp., 21 Stockholm,
1979.
50. MILOS, M. [i colab. - Probleme speciale de preparare [i controlul calit\]ii
nutre]urilor. Edit. did. [i pedag. Bucure[ti, 1983.
51. MODELLI, A. - Etiologia suina e structture di allevamento. Rev. Suinicoltura, 17,
5, Roma, 1976.
52. MOSKUTELO, L. [i colab. - Goroh v sostave kombikorov dlea sosunov i
otiom`sei. Svinovodstva, nr.5, (31, 32), SSSR, 1984.
53. NEDELCIUC, V. [i colab. - Aspecte privind calitatea carcasei [i a c\rnii de
porcine, la principalele rase ameliorate din ]ara noastr\. Rev. de cre[tere a
animalelor, nr.5, Bucure[ti, 1982.
54. NICULESCU-MIZIL, Eugenia - Implica]ii tehnice, tehnologice [i sociale ale
bioingineriei. Edit. [tiin]. [i enciclopedic\, Bucure[ti, 1982.
55. NIKITCENKO, I.N. - Selektia svinei v usloniiah prom`sliennogo svinovodstvo.
Jivotnonodsva, nr.3, SSSR, 1984.
56. OLSSON, O. - Methods of reducing the slaugheter period of fattening pigs and
the developement of a new individual feeding sistem based upon eating
behaviour. The Agr.Univ. of Narway, 1, 1977.
57. OVERCIUK, L.A. - Intensifica]ia svinovodstva v SSA. Jivotnonodsva, nr.8, (63),
SSSR, 1986.
58. PARAIPAN, V. - Diagnosticul infecundit\]ii suinelor. Edit. CERES, Bucure[ti,
1977.
59. PARASCHIVESCU, GALIETA - Influen]a num\rului de fra]i din lotul de testare
dup\ performan]ele proprii asupra coefientului de corela]ie dintre spor [i
consum. Luc.[t. ale SCCP-Peri[. Vol.II, Bucure[ti, 1977.
60. P|S|RIN, B., STAN, TR. [i colab. - Contribu]ii la stabilirea unor particularit\]i de
calitate a carnei de suine `n func]ie de reac]ia acestora la testul halotan.
Lucr.[t., seria Zoot. Vol 37 [i 38, U.A.M.V.Ia[i, 1994/1995.
61. P|S|RIN, B., STAN, TR. [i colab. - Cercet\ri privind influen]a vrstei la monta
fecund\ asupra activit\]ii de reproduc]ie la scroafe. Lucr. [t., seria Zoot. Vol 37
[i 38, U.A.M.V.Ia[i, 1994/1995.
62. P|S|RIN, B., STAN, TR. [i colab. - Cercet\ri privind influen]a genelor Hal
+
[i
Hal
-
asupra unor indici de produc]ie [i reproduc]ie la scroafe. Lucr.[t., seria
Zoot. Vol 37 [i 38, U.A.M.V.Ia[i, 1994/1995.
63. PFEIFFER, H. - Tierprodcuktion Schweinezucht. Veb Deutscher
Landwirtschaftsverlag, Berlin, 1984.
64. PEDERSON, O.K. - Entwicklungenperbewertung biem Schwein in der
Leistungsprfung. Tierzchter, DBR, nr.11 (480), 1978.
65. PREDERSON, O.K. - Testing of breeding animals for meat production and meat
guality in Denmark. Acta agr. Scandinavica, Supp, 21, Stockhelm, 1979.
66. PELZER, P.H. - Du grain humide pour les porcs. Agromais, nr.1.
67. PIMENTEL, D. and all - Food and Energy Resources. Academic Press, Inc.,
(p.1-24), USA, 1984.

237
68. POPOVICI, FELICIA [i colab. - Date comparative privind testarea individual\ [i
`n grup a masculilor la porcine. Rev. de cre[tere a animalelor, nr.3, Bucure[ti,
1980.
69. POPOVICI, FELICIA [i colab - Stadiul de ameliorare a raselor de porcine din
unit\]ile de elit\. Rev. de cre[tere a animalelor, nr.11, Bucure[ti, 1982.
70. POSEA, GH. [i colab. - Nutri]ia `n sisteme moderne de exploatare a animalelor.
Edit. CERES, Bucure[ti, 1972.
71. RO{U, E. - Alimenta]ia animalelor domestice. Edit. did. [i pedag., Bucure[ti,
1966.
72. RO{U, E. [i colab. - Proteinele din furaje. Edit. CERES, Bucure[ti, 1972.
73. RUSSETT, J.C. [.a. - Choline reguirement of young swine. J.Anim.Sci., vol.48,
nr.6, USA, 1979.
74. SADOVNICOVA, M.T. - Acroprom`[lennce proizvodstvo op`t problem` i tendentì
razvitio. Nr.1, (p. 42-48), SSSR, 1988.
75. SALAUN, C., SAVLNIER, J. - Le pois,une opportunite. L'elevage porcin, nr.154,
(p.35-36), France, 1985.
76. SERCKOVIC, A. [.a. - Breed vareties slaughter weight and protein level as
related to porcine meat quality. Acta agric. Scandinavico, supp.21, Stockholm,
1979.
77. STAN, TR. - Sucul de lucern\ verde `n hrana tineretului porcin la `ngr\[at.
Cercet. agr. `n Moldova, iulie-august, Ia[i, 1974.
78. STAN, TR. [i colab. - Observa]ii asupra hr\nirii porcilor cu rziduuri culinare.
Cercet. agr. `n Moldova, Ia[i, sept., 1975.
79. STAN, TR. [i colab. - Efectul `nlocuirii concentatului proteic cu lizin\ din hrana
tineretului porcin cu alte concentrate proteice. Cercet. agr. `n Moldova, vol.2,
Ia[i, 1979.
80. STAN, TR.[i colab. - Influen]a preparatului COLUROM ZO
1
`n hrana tineretului
porcin insuficient dezvoltat. Cercet. agr. `n Moldova, vol.1, Ia[i, 1980.
81. STAN, TR. [i colab. - Preparate vitamino-proteice din lucerna verde `n nutri]ia
animalelor. Cercet. agr. `n Moldova, vol.1 (53), Ia[i, 1981.
82. STAN, TR. - Tehnologia cre[terii suinelor. Lucr.practice, Inst. Agronom. Ia[i,
xerox, Ia[i, 1990.
83. STAN, TR. - Tehnologia cre[terii suinelor. Curs, lito, Univ.Agr.[i de Med.Vet.Ia[i,
1992.
84. STEOPAN, E. - Influen]a condi]iilor de mediu asupra dimensiunilor corporale la
rasele Marele alb, Landrace [i meti[ii acestora [i evolu]ia principalilor indici
zooeconomici `n condi]ii de cre[tere intensiv\. Rev.de cre[tere a animalelor,
nr.1, Bucure[ti, 1982.
85. {TEF|NESCU, GH. - Hr\nirea scroafelor `n perioada de al\ptare [i a purceilor
sugari. Rev.de zoot. [i med.veterinar\, nr.9, Bucure[ti, 1996.
86. SULMAN, I.M. - Nespe]ificeskaia profilaktika smertnosti poroseat. Sel.hoz. za
rubejom, nr.2, USSR, 1980.
87. SULMAN, I.M. - V`rascivanie poroseat atstainscih v roste. Jivotnonodsva, nr.3,
(p.59-60), SSSR, 1986.
88. T|R|BOAN}|, GH., PL|M|DEAL|, STAN, TR. [i colab. - Influen]a greut\]ii
corporale la mont\ [i a modului de `ntre]inere `n perioada de gesta]ie asupra
principalilor indici de reproduc]ie la scrofi]e `n condi]ii industriale. Lucr.[tiin].ale
I.A.Ia[i, vol.23. seria Zoot.med.vet.,Ia[i, 1979.
89. T|R|BOAN}|, GH [i colab. - Tehnologia cre[terii suinelor. Edit.did. [i pedag.
Bucure[ti, 1983.

238
90. T|R|BOAN}|, GH., STAN, TR., LAZ|R {T. - Tehnologia cre[terii suinelor.
Lucr. practice, ed. a III-a, xerox, Inst. Agr. Ia[i, 1990.
91. VEBB, I. - Genetic opportunities, Pig. farming, nr.12, (p.46-51), ENGLAND, 1985.
92. VERSTEGEN, N.W. - Growing and fattening of pigs in relation to temperature of
hausing and feeding level. Can. J.Anim.Sci., vol.58, nr.1. Canada, 1978.
93. ZENECI, N., BERIS, L. [i colab. - Efectele materne, surs\ de variabilitate
genetic\ [i implica]iile `n producerea femelelor F
1
, la porcine. Rev. de zoot. [i
med. vet., anul XLIII, nr. 4-5, Bucure[ti, 1983.
94. YSCHEIDT, M. - CCM atetese Hogyeszen. Magyar mezogozdasag, 36, 31,
Hungary, 1981.
95. WERNER KRUTSH, HANS - Clasificarea carcaselor la porcine [i bovine `n
R.F.Germania. Rev. de zoot. [i med.vet., nr.3-4 (p.59-64), Bucure[ti, 1990.
96. WOOD, M. - Conveniente il mais umido nell'alimentazone del suine. Informatore
Agrario, 38, 23,, Itali, 1982.
97. *** - Production yearbook. FAO, vol.32-46, Roma, 1978-1995.
98. *** - Le second Salen des Fourrages a fait une plae a la production porcine.
L'Elevage porcin, 111, France, 1981.
99. *** - Anuarul statistic al Romniei, anul 1996.
100. *** - Prospecte ale firmelor BIG DUTCHMAN [i HUWECA, 1995-1997.


239

CUPRINS

INTRODUCERE
PARTEA I BAZELE BIOLOGICE {I PRODUCTIVE ALE SUINELOR............. 5
CAPITOLUL 1 - IMPORTAN}A, AVANTAJELE, TENDIN}ELE
{I SITUA}IA CRE{TERII SUINELOR.................................................................. 5
1.1. Importan]a cre[terii suinelor................................................................ 5
1.2. Avantajele cre[terii suinelor ................................................................ 7
1.3. Situa]ia cre[terii suinelor pe plan mondial........................................... 10
1.4. Situa]ia cre[terii suinelor `n ]ara noastr\............................................. 12
1.5. Tendin]ele `n cre[terea suinelor.......................................................... 14
CAPITOLUL 2 - ORIGINEA {I EVOLU}IA SUINELOR....................................... 17
2.1. Originea [i clasificarea zoologic\ a suinelor ....................................... 17
2.2. Caracterizarea speciilor s\lbatice ....................................................... 20
2.3. Modific\ri survenite `n urma domesticirii [i perfec]ion\rii .................... 22
2.4. Formarea [i specializarea raselor de suine......................................... 24
2.4.1. Factorii care au contribuit la formarea raselor de suine ........ 24
2.4.2. Caracterizarea suinelor primitive........................................... 25
2.4.3. Rasele de suine de forma]ie veche....................................... 28
2.4.4. Rasele de suine de forma]ie nou\......................................... 29
2.4.5. Rasele de suine perfec]ionate (amelioratoare)...................... 31
CAPITOLUL 3 - ~NSU{IRILE MORFOLOGICE {I FIZIOLOGICE
ALE SUINELOR..................................................................................................... 33
3.1. Insu[irile morfologice generale ........................................................... 33
3.1.1. Dezvoltarea corporal\ ........................................................... 33
3.1.2. Conforma]ia corporal\........................................................... 35
3.1.3. Constitu]ia suinelor................................................................ 38
3.1.4. Tipurile morfo-productive la suine ......................................... 40
3.1.5. Particularit\]i de culoare........................................................ 42
3.2. ~nsu[irile fiziologice [i productive........................................................ 43
3.2.1. Temperamentul suinelor........................................................ 45
3.2.2. Comportamentul suinelor ...................................................... 47
3.2.3. Ierarhia de grup..................................................................... 51
3.2.4. Stresul la suine...................................................................... 53
CAPITOLUL 4 - PRODUC}IILE SUINELOR {I EVALUAREA LOR................... 56
4.1. Factorii care influen]eaz\ produc]iile suinelor ..................................... 57
4.1.1. Factorii endogeni (sau interni)............................................... 57
4.1.2. Factorii exogeni (sau externi) ................................................ 61
4.2. Aprecierea produc]iei de carne........................................................... 63
4.2.1. Aprecierea produc]iei de carne pe animalul viu..................... 64
4.2.2. Aprecierea produc]iei de carne dup\ sacrificare ................... 65
4.2.3. Calit\]ile c\rnii la suine.......................................................... 71
4.2.4. Calit\]ile gr\simii de porc ...................................................... 77
4.2.5. Subprodusele ob]inute de la suine........................................ 79

240
CAPITOLUL 5 - RASELE DE SUINE.................................................................... 81
5.1. Rasele de suine importate .................................................................. 82
5.1.1. Rasa Marele alb (Large White) ............................................. 82
5.1.2. Rasa Landrace...................................................................... 84
5.1.3. Rasa Duroc ........................................................................... 86
5.1.4. Rasa Hampshire ................................................................... 88
5.1.5. Rasa Yorkshire...................................................................... 89
5.1.6. Rasa Pitrain......................................................................... 90
5.1.7. Rasa Landrace belgian ......................................................... 92
5.1.8. Rasa Edelschwein................................................................. 93
5.1.9. Rasa Wessex........................................................................ 94
5.1.10. Rasa Chester-White............................................................ 95
5.1.11. Alte rase de suine importate `n ]ara noastr\........................ 96
5.2. Rasele [i popula]iile de suine indigene ............................................... 99
5.2.1. Rasele indigene .................................................................... 99
5.2.2. Popula]ii de suine crescute `n ]ara noastr\ ........................... 102
5.3. Rase de suine crescute `n alte ]\ri...................................................... 106
5.3.1. Rasele de suine din Anglia.................................................... 106
5.3.2. Rase de suine din S.U.A. ...................................................... 106
5.3.3. Rasele de suine din C.S.I...................................................... 108
5.3.4. Rasele de suine din Europa central\ [i din Balcani............... 108
CAPITOLUL 6 - AMELIORAREA - FACTOR PRIORITAR
~N SPORIREA PRODUC}IILOR LA SUINE......................................................... 110
6.1. Ameliorarea prin selec]ie .................................................................... 111
6.1.1. Progresul genetic [i factorii care `l influen]eaz\ .................... 111
6.1.2. Ameliorarea prin selec]ie a unor `nsu[iri la suine.................. 115
6.1.2.1. Conforma]ia corporal\............................................. 115
6.1.2.2. Produc]ia de purcei.................................................. 116
6.1.2.3. Precocitatea ............................................................ 120
6.1.2.4. Calitatea carcasei .................................................... 120
6.1.3. Formele, procedeele [i metodele de selec]ie la suine........... 122
6.1.3.1. Formele de selec]ie ................................................. 122
6.1.3.2. Procedee de selec]ie............................................... 124
6.1.3.3. Metodele selec]iei .................................................... 125
6.1.4. Organizarea [i tehnica selec]iei la suine ............................... 127
6.1.4.1. Selec]ia suinelor pe baz\ de test\ri ......................... 128
6.1.5. Selec]ia suinelor prin clasare (bonitare) ................................ 140
6.1.6. Cre[terea suinelor `n ras\ curat\ .......................................... 142
6.2. Ameliorarea prin `ncruci[are............................................................... 144
6.2.1. ~ncruci[\ri `n scopul ameliorarii raselor de suine................... 144
6.2.2. ~ncruci[\rile de produc]ie (`n scopuri economice imediate)... 146
6.2.3. Hibridarea la suine ................................................................ 154
6.2.3.1. Formarea liniilor consangvine.................................. 154
6.2.3.2. Realiz\ri `n domeniul hibrid\rii................................. 158
6.3. Principiile [i parametrii programului de ameliorare a suinelor ............. 162
6.3.1. Principiile programului de ameliorare .................................... 162
6.3.2. Parametrii programului de ameliorare................................... 165
CAPITOLUL 7 - ORGANIZAREA {I DESF|{URAREA
REPRODUC}IEI LA SUINE.................................................................................. 166
7.1. Momentul introducerii la reproduc]ie a tineretului suin........................ 167
7.2. Activitatea sexual\ la scroaf\.............................................................. 168
7.3. Sisteme de reproduc]ie la suine.......................................................... 171
7.3.1. Sistemele de mont\ [i tehnica efectu\rii montelor ................ 171

241
7.3.2. ~ns\mn]\rile artificiale.......................................................... 174
7.3.3. Diagnosticarea gesta]iei ........................................................ 177
7.3.4. Intensivizarea reproduc]iei la suine....................................... 178
CAPITOLUL 8 - SISTEME DE EXPLOATA}II A SUINELOR.............................. 184
8.1. Sistemul de exploata]ie extensiv......................................................... 185
8.2. Sistemul de exploata]ie semiintensiv .................................................. 186
8.3. Sistemul de exploata]ie intensiv-industrial .......................................... 187
8.3.1. Principiile organizatorice ale sistemului
intensiv-industrial ............................................................................ 188
8.3.2. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ii de produc]ie
`n exploata]iile intensiv-industriale................................................... 192
8.3.3. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ii productive
`n exploata]iile gospod\re[ti ............................................................ 196
8.3.3.1. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ii
productive `n exploata]iile gospod\re[ti
sezoniere cu 20 de scroafe-matc\........................................ 196
8.3.3.2. Activitatea de produc]ie pentru exploata]iile
gospod\re[ti cu flux continuu [i un efectiv
de 50 de scroafe-matc\........................................................ 199
CAPITOLUL 9 - FURAJELE {I INFLUEN}A LOR ASUPRA
PRODUC}IILOR LA SUINE.................................................................................. 204
9.1. Furajele utilizate `n hrana suinelor [i influen]a lor asupra produc]iilor. 204
9.1.1.Furajele concentrate .............................................................. 205
9.1.2.Subprodusele industriale........................................................ 209
9.1.3.Nutre]urile proteice................................................................. 210
9.1.4.Furajele de volum................................................................... 212
9.1.5. Nutre]urile combinate............................................................ 216
9.2. Factorii care influen]eaz\ valorificarea hranei la suine ....................... 220
9.2.1. Factorii dependen]i de animal ............................................... 221
9.2.2. Factorii dependen]i de mediu................................................ 224
9.2.2.1. Alimenta]ia............................................................... 224
9.2.2.2. Implica]iile utiliz\rii furajelor muceg\ite `n hrana
suinelor................................................................................. 230
9.2.2.3. Condi]iile de `ntre]inere............................................ 231

Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN|

VETERINAR| ION IONESCU DE LA BRAD IA{I

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

, prin utilizarea vierului cu 860 g [i a scroafei cu 720 g, superioritatea

, din care descenden]a c[tig\

S-ar putea să vă placă și