Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN|
VETERINAR| ION IONESCU DE LA BRAD IA{I

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
INV|}|MMT LA DISTAN}|

Prof.dr. Traian STAN Conf.dr. Benone P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR
- CURS -

PARTEA I

IA{I 2004

Comisia de analiz\:
- Pre[edinte: prof. dr. Ioan VACARU-OPRI{.
Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ion Ionescu de la Brad Ia[i
- Membrii: - prof. dr. Ion DINU
Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti
- prof. dr. Gheorghe T|R|BOAN}|
Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ion Ionescu de la Brad Ia[i

Cod I.S.B.N.

INTRODUCERE

Motto:
Dintr-o fiar\ s\lbatic\, ursuz\,
`ntunecat\, p\roas\, `nalt\ pe picioare, lung\
`n rt, numai mu[chi de cri]\ [i oase de o]el,
OMUL a f\cut pe cel mai apropiat membru al
gospod\riei noastre, pe binecuvntatul `ntre
cele ale burtei,- porcul - vietate bun\,
simpatic\, trandafirie, joas\ `n labe, crn\ `n
bot, numai carne macr\ [i untur\ dulce.
E. Racovi]\

Cre[terea animalelor, pe principii moderne, a condus la elaborarea unor
tehnologii de produc]ie, din ce `n ce mai avansate, care s\ ]in\ seama att de
cerin]ele de ordin general ale speciei `n cauz\ ct [i ale categoriilor de vrst\,
de st\rile fiziologice, scopurile de produc]ie etc., lundu-se `n considerare [i
cererea pie]ii pentru diferitele sortimente de produse animaliere.
Cre[terea suinelor, `n condi]iile ]\rii noastre, este o ramur\ economic\
foarte important\, aceasta caracterizndu-se prin intensivizarea produc]iei,
`ncepnd cu producerea de purcei [i terminndu-se cu livrarea continu\,
ritmic\ [i constant\, a indivizilor `ngr\[a]i pentru sacrificare. Practicarea
exploat\rii intensive a porcinelor impune, `n primul rnd, ridicarea continu\ a
performan]elor de produc]ie, avnd la baz\ nivelul [i gradul de ameliorare a
popula]iilor de animale, al\turi de asigurarea la nivel optim a condi]iilor de
mediu.
~n etapa actual\, se mai pune problema organiz\rii activit\]ii de
produc]ie [i `n exploata]iile cu efective reduse, sau gospod\re[ti, ca un r\spuns
la specificul perioadei de tranzi]ie, cnd privatizarea trebuie s\ demareze `n cel
mai scurt timp [i s\ constituie un factor precursor pentru dezvoltarea
intreprinderilor mijlocii, `n m\sur\ s\ regleze, mai eficient, economia de pia]\
pentru produsele rezultate de la suine.
Pentru aceasta, se impune o cunoa[tere profund\ a condi]iilor concrete
din teren, care trebuie s\ includ\ posibilit\]ile de cultivare rentabil\ a
cerealelor (porumb, orz, ov\z etc.) [i a unor leguminoase (soia, maz\re etc.),
secondate de alegerea m\rimii [i specializ\rii fermei [i apoi coroborarea cu
calitatea materialului biologic (rase, meti[i etc.), cu alimenta]ia adecvat\, cu
sistemul de `ntre]inere considerat oportun [i cu alte considerente economice.
~n aceste condi]ii, proprietarul sau fermierul, `n cre[terea porcinelor,
trebuie s\ fie un cunosc\tor perfect al tuturor proceselor tehnice [i economice
din ferm\ (sau gospod\rie), s\ participe `n mod activ [i competent la
proiectarea, amplasarea [i finisarea ad\posturilor, la montarea instala]iilor [i
alegerea utilajelor necesare, s\ conduc\ direct procesele tehnologice [i s\
exploateze eficient reproduc\torii, `mbinnd cu abilitate [i pricepere factorii
tehnici cu cei biologici [i economici.
Prin lucrarea de fa]\, autorii `[i propun s\ contribuie la cunoa[terea
aspectelor legate de cre[terea suinelor, indiferent de tipul de exploata]ie, a[a
`nct activitatea de produc]ie s\ poat\ fi implementat\ `n programele
zootehnice (pe diferite termene), inclusiv cu participarea unit\]ilor intensiv-
industriale, `ns\ organizate [i retehnologizate pe principii noi, care s\
r\spund\ `ntr-o mai mare m\sur\ cerin]elor economiei concuren]iale.
Pentru elucidarea no]iunilor preg\titoare, `n capitolele 1-10, se trateaz\
aspectele fundamentale specifice suinelor, iar `n capitolele 11-16 se prezint\
cele mai moderne tehnologii de produc]ie, pe tipuri de exploatare, pe sectoare
de activitate (cu indicarea condi]iilor reale din teren sau zon\), a[a `nct
reluarea [i demararea activit\]ii s\ fie posibil\ `n cel mai scurt timp [i cu
investi]ii reduse.
Manualul se adreseaz\ studen]ilor de la facult\]ile de Zootehnie,
speciali[tilor `n cre[terea animalelor, proprietarilor care de]in porcine [i altor
persoane dornice s\ investeasc\ `n ferme zootehnice, precum [i exper]ilor
diferitelor b\nci, care doresc s\ sprijine, prin credite, produc\torul agricol.

Autorii

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

5

PARTEA I
BAZELE BIOLOGICE {I PRODUCTIVE
ALE SUINELOR

CAPITOLUL 1

IMPORTAN}A, AVANTAJELE, TENDIN}ELE
{I SITUA}IA CRE{TERII SUINELOR

1.1. Importan]a cre[terii suinelor
Omenirea parcurge o etap\ deosebit de complex\, caracterizat\ printr-o
explozie demografic\ [i prin ridicarea continu\ a nivelului de trai. ~n acest
context, alimenta]a uman\ cap\t\ noi valen]e, impunndu-se de urgen]\:
- sporirea cantitativ\ [i calitativ\ a produselor alimentare;
- repartizarea lor echitabil\, att pe plan general ct [i zonal;
- utilizarea tuturor resurselor de hran\;
- g\sirea de noi sortimente cu con]inuturi sporite `n substan]e nutritive,
`ndeosebi proteice.
Din estim\rile efectuate de c\tre oamenii de [tiin]\ [i de institu]iile
specializate se apreciaz\ c\, att `n anul 2005 ct [i `n perspectiva anilor 2050,
produsele animaliere (carne, lapte, ou\ etc.) vor continua s\ de]in\ ponderea `n
alimenta]ia uman\.
Importan]a pentru consum a acestor produse rezid\ din faptul c\ `n
aprecierea nivelului de trai [i de dezvoltare a unei ]\ri, sau popor, se are `n
vedere un complex de indicatori, `n care sunt incluse [i nivelurile produc]iilor
animaliere, raportate pe locuitor. Produsele animaliere con]in [i cele mai mari
propor]ii de substan]e proteice, unele cu mare valoare biologic\.

6
~n viitorul apropiat, acoperirea necesarului de protein\ se va face, `n
principal, prin sporirea cantit\]ilor de carne provenit\ de la bovine [i ovine,
secondate cu cele rezultate de la porcine [i p\s\ri, aspecte impuse de
posibilit\]ile limitate de cultivare rentabil\ a cerealelor furajere necesare
ultimelor dou\ specii.
~n alimenta]ia uman\, ra]iile de hran\ se `ntocmesc avnd la baz\ att
valoarea energetic\ (exprimat\ prin con]inutul `n kcal), ct [i con]inutul `n
substan]e proteice. Din acest punct de vedere, carnea de porc (f\r\ sl\nin\ [i
osnz\) este mai echilibrat\ fa]\ de celelalte produse similare, dac\ lu\m `n
considerare raportul energo-proteic.
Trebuie consemnat faptul c\, `n cercet\rile mai recente, se recomand\
utilizarea `n hrana uman\, `ntr-o propor]ie mai mare, a alimentelor de origine
vegetal\; aceasta ca urmare a faptului c\, la animale, se `nregistreaz\ un
coeficient de transformare foarte redus al proteinelor vegetale `n cele animale,
`ntre 14-29%. De men]ionat, pe aceast\ linie, c\ porcinele posed\ un coeficient
de transformare cuprins `ntre 20-25%, deci situat la limita superioar\. Mai
trebuie luat `n considera]ie c\ randamentul de transformare a proteinelor
ingerate prin carne, de c\tre om, `n cele proprii variaz\ `ntre 8-24%; la carnea de
porc acesta fiind de 12,5%.
Deci sunt suficiente motive s\ `ncuraj\m cre[terea suinelor, ca variant\
economic\ determinat\ de particularit\]ile biologice ale organismului uman.
~n prezent se apreciaz\ c\ necesarul mediu zilnic de substan]e proteice
pentru om este de cca. 70 g, din care cel pu]in 40 g trebuie s\ provin\ din
produsele animaliere. Carnea rezultat\ de la suine trebuie s\ acopere, zilnic, `n
medie, 20 g de substan]e proteice, cu unele varia]ii impuse de perceptele
religioase [i de posibilit\]ile de cre[tere a acestei specii.
Carnea rezultat\ din cre[terea suinelor a contribuit [i va continua s\
aduc\ un aport substan]ial `n acoperirea necesarului de substan]e proteice
indicator de baz\ `n aprecierea nivelului de civiliza]ie [i prioritar `n asigurarea
s\n\t\]ii umane.
Dup\ recomand\rile F.A.O., O.M.S. ca [i ale unor speciali[ti romni, o
persoan\ standard trebuie s\ primeasc\ zilnic `ntre 2800-3000 kcal. [i circa
1 g protein\ pentru fiecare kg greutate, pentru care sunt necesare anual circa
73 kg carne (`n carcas\), din care: 13,3 kg de bovin\. 5,1 kg de ovin\, 27,9 kg de
porcine, 15,9 kg de pas\re [i 10,5 kg din alte resurse (`n principal din carne de
pe[te), al\turi de circa 240 kg lapte [i produse din lapte [i 280 ou\.
Carnea suinelor se caracterizeaz\ printr-o valoare energetic\ superioar\
fa]\ de cele ob]inute de la celelalte animale de ferm\; aceasta furnizeaz\, `n
medie, 2700 kcal/kg, `n timp ce carnea de bovine ofer\ doar 1600 kcal/kg, iar
cea de ovine 1400 kcal/kg.
Impedimentul principal `l constituie, pentru unele sortimente de carne de
porc, con]inutul prea mare `n lipide. Pe aceast\ linie, s-au f\cut unele interpret\ri

7
gre[ite asupra rela]iei cauz\-efect, care ar putea exista `n unele afec]iuni cardiace
[i formarea `n organismul uman al colesterolului, ca urmare a consumului c\rnii
de porc. Investiga]iile moderne au demonstrat c\, 25% din cauzele de infarct
miocardic au o etiologie genetic\, iar 75% implic\ un complex de factori
insuficient studia]i.

1.2. Avantajele cre[terii suinelor
Necesarul de carne pentru consum este `n continu\ cre[tere, att pe plan
mondial ct [i `n ]ara noastr\, iar suinele particip\, `n mare m\sur\, la
satisfacerea acestui necesar. Aceasta se datore[te unor `nsu[iri biologice [i
productive deosebit de favorabile, pe care le posed\ aceast\ specie, `n
compara]ie cu celelealte animale de ferm\, dintre care amintim: fecunditatea
suficient de ridicat\, prolificitate mare, energia sporit\ de cre[tere, valorificarea
bun\ a diverselor furaje, randamentul sporit la sacrificare [i posibilit\]ile variate
de prelucrare a c\rnii, `ntrev\zndu-se `mbun\t\]irea multor `nsu[iri productive
[i calitative.
Foarte important este faptul c\, la suine, `nsu[i corpul animalului
reprezint\ produc]ia principal\, particularitate ce `nlesne[te practica de cre[tere
[i u[ureaz\ aprecierea zootehnic\ a animalelor.
~n urma sacrific\rii suinelor rezult\, fa]\ de celelalate animale de ferm\,
propor]ii relativ mari de ]esut adipos (sl\nin\ [i osnz\), suficient de mari de
carne, suculent\ [i cu valoare energetic\ ridicate [i propor]ii reduse de oase [i
subproduse, unele mult `ntrebuin]ate `n diverse industrii alimentare, de nutre]uri
combinate [i farmaceutice.
Prezent\m, pe scurt, produc]iile ob]inute `n urma sacrific\rii porcinelor
[i principalele domenii de utilizare.
Carnea de porc este produc]ia principal\ [i se caracterizeaz\ prin
valoarea energetic\ mare, `n compara]ie cu cea rezultat\ de la alte specii, ca
urmare a prezen]ei substan]elor grase. Con]inutul c\rnii `n substan]e grase ì
confer\ fr\gezime [i savoare.
Carnea de porc reprezint\ cca. 54% din greutatea animalului viu,
sacrificat la 100 kg, cu varia]ii `ntre 50-60%. Aceasta poate fi consumat\ o
perioad\ relativ `ndelungat\ de timp, deoarece are un con]inut redus de ap\ [i se
poate prelucra sub form\ de semipreparate, mezeluri, afum\turi, conserve etc.
De men]ionat c\, `n multe re]ete, carnea de porc se introduce `n componen]a
diverselor tipuri de salamuri, pentru `mbun\t\]irea valorii energetice [i a calit\]ii
gustative. ~n tehnologia curent\, prin carne de porc se `n]elege ]esutul
muscular cu bazele anatomice osoase respective.

8
Gr\simea este produc]ia secundar\ [i se compune, `n principal, din
sl\nin\ [i osnz\. Ambele sortimente sunt utilizate sub form\ de preparate `n
alimenta]ia uman\, iar topite att `n hrana oamenilor ct [i pentru diverse
industrii.
Sl\nina reprezint\ cca. 20% din greutatea vie a animalului, iar osnza
`ntre 2-3%.
Gr\simea constituie o component\ important\ `n echilibrarea energetic\
a alimenta]iei umane, deoarece posed\ peste 8000 kcal/kg.
Sl\nina, ca atare, de porc, are o importan]\ mai redus\ pentru alimenta]ia
uman\, deoarece posed\ o valoare biologic\ redus\, `ns\ osnza este preferat\ `n
preparate culinare (cofet\rii). ~n alimenta]ia animalelor, gr\simea se utilizeaz\
sub form\ topit\ pentru echilibrarea energetic\ a ra]iilor de hran\, mai ales la
categoriile tinere de porcine [i p\s\ri.

Fig. 1 Componentele unui porc sacrificat la masa corporal\ de 100 kg

Subprodusele rezultate `n urma sacrific\rii suinelor sunt utilizate `n
alimenta]ia uman\, `n industria alimentar\ [i `n cea farmaceutic\. Acestea
reprezint\ cca. 20% din greutatea animalului viu, din care, cca. 11%, sunt
comestibile, iar cca. 9% necomestibile.
PRODUSE
PRINCIPALE
74,000 kg
SL|NIN|
20,000 kg
OSNZ|
3,000 kg
CARNE
54,000 kg
DE{EURI
3,240 kg
PRODUSE
SECUNDARE {I
SUBTORDUSE
19,760 kg
ORGANE 3,370
LIMB| - 0,450
FICAT - 1,400
INIM| - 0,400
RINICHI - 0,250
SPLIN| - 0,120
PULMON 0,450
CREIER
M|DUV| - 0,300
PIELE - 4,500
GR.TEHN. 2,400
MA}E - 1,000
P|R - 0,150
UNGHII - 0,300
FIERE - 0,040
STOMAC - 0,600
GLANDE - 0,100
COMESTIBIL
10,670 kg
NECOMESTIBIL
9,090 kg
ALTE SUBRPODUSE
CAP 3,000
EXTREM.- 1.000
SNGE 3,300

9
Dintre subprodusele comestibile, utilizate `n alimenta]ia uman\,
enumer\m: ficatul, creierul, inima, limba, urechile, testicolele, rinichii,
picioarele [i chiar pulmonii.
Subprodusele utilizate `n diversele industrii sunt: pielea (4,5 kg),
stomacul, intestinele, vezica urinar\, sngele (3,3 kg), p\rul, extremit\]ile,
unghiile, gr\simea rezultat\ de la r\zuirea pielii [i din cur\]area intestinelor [i
mai rar con]inutul aparatului digestiv.
~n urma sacrific\rii unui porc, `n greutate vie de 100 kg, mai rezult\ [i
cca. 3,0 kg de[euri.
Subprodusele utilizate `n industria farmaceutic\ sunt: glanda tiroid\,
timusul, pepsina stomacal\ [i, uneori, glandele sexuale.
Pe lng\ aceasta, din sau prin cre[terea suinelor, rezult\ [i alte
avantaje, deosebit de importante pentru zootehnie, pe care le prezent\m `n
continuare:
- suinele, fiind animale omnivore, consum\, pe lng\ furajele
concentrate, pe care le valorici\ foarte bine, [i alte resurse furajere
(caracterizate prin con]inuturi reduse de celuloz\), cum ar fi: cartofii
declasa]i de la consumul uman, dovleceii, sfecla, masa verde etc., toate
reducnd cheltuielile cu furajarea;
- gunoiul de grajd poate fi utilizat `n fertilizarea terenurilor agricole
calcaroase, mai ales cnd este preparat `n amestec cu cel rezultat de la
alte animale de ferm\ (rumeg\toare);
- cre[terea suinelor `n unit\]ile mari, asigur\ o pemanentizare a utiliz\rii
for]ei de munc\, iar `n gospod\riile personale constiutie o activitate
anex\, cu implica]ii majore `n asigurarea c\rnii pentru un consum
sigur [i `ndelungat a popula]iilor umane, mai ales `n sezoanele
r\coroase [i din emisfera nordic\ a globului;
- cre[terea suinelor asigur\ o rentabilizare a unit\]ilor zootehnice, att
`n cele cu exploatare industrial\, ct [i `n gospod\riile popula]iei,
precum [i `n diverse sectoare anexe;
- specia suine se preteaz\ la exploatarea `n unit\]ile industriale cu flux
continuu, deoarece aceasta se poate reproduce `n toate sezoanele
anului, iar procesele de produc]ie se pot mecaniza [i chiar automatiza.
La specia suine sunt largi posibilit\]ile de `mbun\t\]ire a poten]ialului de
produc]ie, deoarece limitele biologice ne ofer\ o gam\ larg\ de ac]iuni
zootehnice.
Limitele biologice (dup\ CARMAN, 1969) sunt `ncurajatoare: num\rul
de produ[i ob]inu]i la o f\tare poate fi de 30 purcei, din care `n]\rca]i 20, iar

10
sporul mediu zilnic, `n perioada `ngr\[\rii, poate ajunge la 1362 g, cu un consum
specific de cca. 2 kg concentrate. Propor]ia de carne `n carcas\ poate atinge 70%
(f\r\ oase).

1.3. Situa]ia cre[terii suinelor pe plan mondial
Efectivele de suine au fost [i sunt `n continu\ cre[tere, ca urmare a cererii
mereu crescnde de carne de porc, fiind `ns\ condi]ionate de posibilit\]ile de
furajare [i de specificul consumului acestui produs alimentar de c\tre om.
Trebuie men]ionat c\, pentru cre[terea suinelor, condi]iile climatice au o
importan]\ secundar\, porcul adaptndu-se u[or la cele mai diverse condi]ii de
mediu.
Pentru unele ]\ri, nici asigurarea proprie cu furaje(concentrate cultivate)
nu are importan]\, acestea importnd unele cereale [i alte componente ale
nutre]urilor combinate; deci rentabilitatea [i experien]a `[i spun cuvntul cel mai
adesea.
Din cele de mai sus rezult\ c\, unele ]\ri cresc\toare de suine, export\
acest produs pentru echilibrarea balan]ei de pl\]i, mai ales sub form\ de
semipreparate (bacon). Alte ]\ri `[i regleaz\ `ns\ consumul de carne pe seama
celor ob]inute de la bovine, ovine [i mai pu]in de la p\s\ri [i suine.
~n anul 1968, pe glob, num\rul de suine era de 605 milioane animale, `n
anul 1978 de 786 milioane animale, `n anul 1995 de cca. 897 milioane, `n anul
2002 de cca. 940 milioane, iar pentru anul 2010 se prev\d 1500 milioane.
Dintre continente, Asia ocupa, `n anul 2002, primul loc, cu cca. 565
milioane animale, urmat\ de Europa, cu cca. 195 milioane, America, cu cca. 162
milioane (din care America de Nord cu cca. 91 milioane) [i efective mai reduse
`n Africa (21 milioane) [i `n Oceania (4,8 milioane). Fostele ]\ri, care apar]ineau
de URSS, de]ineau cca. 78 milioane porcine. ~n ultimul deceniu, efectivele au
crescut considerabil `n unele ]\ri din Asia [i mai pu]in `n Europa [i America.
Dintre ]\ri, cele mai mari efective se cre[teau `n China, 424 milioane
animale, urmat\ de ]\rile desprinse din fosta URSS, cca. 78 milioane (la un loc),
SUA, cu 59 milioane, Brazilia, cu 35 milioane, Germania, cu 26 milioane etc.
Analiznd evolu]ia efectivelor de suine din unele ]\ri europene putem
constata c\, `n deceniul 1990-2000, num\rul de animale a crescut doar `n
Danemarca (de la 9,2 milioane la 12,0 milioane) [i Fran]a (de la 11,7 milioane la
14,6 milioane), pe cnd `n Germania, Olanda, Ungaria [i Romnia acesta a
sc\zut (`n Romnia de cca. 3 ori, iar `n Ungaria de cca. 2 ori) (tab.1).


11
Tabelul 1
Evolu]ia efectivelor de porci pe plan mondial [i european (milioane capete)
Anul Mondial Europa Danemarca Fran]a Germania Olanda Ungaria Romnia
1989 848,96 - 9,12 11,71 35,05 13,73 8,33 14,35
1990 857,46 - 9,28 12,28 34,18 13,92 7,66 11,67
1991 866,19 - 9,77 12,01 30,82 13,22 8,00 12,00
1992 869,11 237,15 10,35 12,54 26,06 14,16 5,99 10,95
1993 876,32 227,76 10,87 13,02 26,51 14,96 5,36 9,85
1994 882,05 222,02 10,92 14,29 26,08 14,57 5,00 9,26
1995 900,21 214,58 11,08 14,59 24,70 14,40 4,36 7,75
1996 861,44 208,33 10,84 14,53 23,74 13,96 5,03 7,95
1997 835,51 204,10 11,38 14,98 24,28 14,25 5,29 8,23
1998 875,72 201,14 12,10 14,50 24,80 13,45 4,93 7,09
1999 904,14 204,67 11,63 14,68 26,29 13,57 5,48 7,19
2000 908,17 200,16 11,92 14,64 26,00 13,14 5,34 5,95
2001 922,93 194,15 12,13 14,64 25,77 12,82 4,83 5,07

Raportnd aceste efective la popula]ia uman\, rezult\ c\, `n anul 1985, pe
plan mondial, reveneau 0,16 porcine/locuitor, iar pentru anul 2000 se prev\d
cca. 0,24 animale. Cele mai multe porcine, raportate pe cap de locuitor, se
`nregistrau `n Danemarca, 1,79 animale, iar `n Olanda, Norvegia [i Ungaria se
cre[teau `ntre 0,80-0,90 animale etc. ~n Romnia se `nregistrau, `n anul 1995,
cca. 0,40 animale/locuitor.
~n general, efective mari de suine se cresc `n ]\rile din emisfera nordic\
(cu posibilit\]i `n asigurarea furajelor [i cu tradi]ii `n consumul acestui produs),
iar cele mai reduse `n zonele subtropicale [i ecuatoriale. La popula]iile de religie
mulsulman\, efectivele sunt aproape inexistente, deoarece preceptele religioase
nu permit consumarea c\rnii de porc. Aceasta se justific\ prin con]inutul ridicat
`n substan]e energetice.
Cu privire la consumul de carne, rezultat\ din sacrificarea porcinelor,
Ungaria ocupa, la nivelul anului 1985, primul loc, cu cca. 70 kg/loc/an, urmat\
de Germania, Cehoslovacia [i Austria, fiecare cu cte 50-60 kg/loc/an, `n timp
ce, `n Danemarca, Olanda, SUA, Canada, Italia, Fran]a [i alte ]\ri din centrul
Europei, se `nregistrau consumuri `ntre 30-40 kg/loc/an. ~n ]ara noastr\ se
`nregistrau, `n anul 1995, cca. 30 kg/loc/an, iar `n anul 2002 de cca. 32 kg.
Un alt indicator care ne demonstreaz\ nivelul cre[terii suinelor `ntr-o
anumit\ ]ar\ sau zon\ geografic\ este densitatea porcinelor la 100 ha teren
arabil. Cea mai mare `nc\rc\tur\, la nivelul anului 1995, se `nregistra `n Olanda,
cca. 1170 suine la 100 ha teren arabil, Danemarca, cu 360 cap, Germania cu
peste 300 cap, Austria, cu cca. 260 cap, de[i aceste ]\ri nu sunt mari
produc\toare de cereale furajere. ~n Romnia se `nregistrau, `n 1989, cca. 143

12
animale la 100 ha teren arabil, iar `n anul 2002 se calculau cca. 50 animale.
Avnd `n vedere `mbun\t\]irea alimenta]iei umane, s-au efectuat [i unele calcule
de prognoz\, pentru cre[terea speciei suine pe glob [i pe continente, la nivelul
anului 2005 (tab.2)

Tabelul 2
Prognoza cre[terii suinelor pe glob [i continente `n anul 2005
Specificare
Popula]ia
uman\
(mil.loc)
Efectivul total de
suine (mil.cap)
Produc]ia de
carne (mil./to)
Carne pe
locuitor (kg)
TOTAL PE GLOB 6920 1651 165150 24
Din care:
- Africa
741 74 7410 10
- America de Nord 582 232 23280 40
- America de Sud 376 75 7520 20
- Asia 4487 897 89740 20
- Europa 744 372 37200 50

Aceste calcule de prognoz\ au la baz\ sporirea produc]iilor agricole, att
prin introducerea `n cultur\ a noi suprafe]e, ct [i de ridicarea fetilit\]ii solului,
a[a `nct baza furajer\ s\ asigure cre[terea produc]iilor prognozate la suine.

1.4. Situa]ia cre[terii suinelor `n ]ara noastr\
~nc\ din cele mai vechi timpuri, cre[terea suinelor, `n ]ara noastr\, a
constituit o preocupare important\ a popula]iei umane, mai ales pentru cei din
mediul rural. Pentru `nceput, a predominat o cre[tere extensiv\ a unor popula]ii
primitive de porcine, avnd la baz\ rasele Stocli [i Mangali]a, precum [i alte
popula]ii locale. La sfr[itul secolului trecut [i `nceputul actualului secol, au fost
importate unele rase mai perfec]ionate )`n special din Anglia, att pentru
cre[terea `n sine, ct [i pentru ameliorarea popula]iilor existente.
Caracteristica general\ `n cre[terea suinelor a fost sporirea efectivelor de
animale [i a produc]iilor ob]inute de la acestea, determinnd ca, `n ultimii 20-25
de ani, efectivele s\ creasc\, iar apoi s\ se stabilizeze la un plafon de cca. 10
milioane animale (`ntre 1990-1995), urmnd o sc\dere drastic\ dup\ anul 1998.
Factorul limitativ constituindu-l imposibilitatea de asigurare rentabil\ cu furaje,
`ndeosebi cu cereale, al\turi de unii factori artificiali total nejustifica]i.
Evolu]ia efectivelor [i a produc]iilor a fost, pe scurt urm\toarea: `n 1938,
`n ]ara noastr\, au existat cca. 2,7 mil.suine, din care cca. 0,60 milioane scroafe

13
de reproduc]ie; `n anul 1960 s-au `nregistrat 4,3 milioane animale cu 0,54
milioane scroafe; `n anul 1970 cca. 6,36 milioane, cu 0,68 milioane scroafe,
apogeul fiind atins `n anul 1988 cnd s-au recenzat cca. 14,3 milioane cu 1,1
milioane scroafe, dup\ care efectivele s-au redus, scontndu-se, `n prezent, pe
cca. 5,0 milioane suine, din care 4,7 milioane `n sectorul privat. Cre[terea
efectivelor, `n ultimii 20-25 ani, s-a bazat mai mult pe concentrarea suinelor `n
unit\]ile industriale, organizate `n prezent ca societ\]i comerciale cu capital
majoritar de stat, dintre care unele au fost lichidate sau sunt `n conservare.
Analiznd ponderea efectivelor de suine pe forme de proprietate, `n anul
2002, constat\m c\ cca. 10% apar]ineau societ\]ilor comerciale cu capital de
stat, iar cca. 90% unit\]ilor privatizate, unele dintre acestea posednd tehnologii
de exploatare de tip industrial, `ns\ majoritatea efectivelor fiind crescute `n
gospod\riile popula]iei.
Produc]iile de carne de porc, apreciate prin greutatea vie a animalelor
sacrificate, au crescut de la 214 mii tone `n 1950, la 957 mii tone `n 1975, la cca.
1,14 mil.tone, `n 1991, 880 mii tone `n 1997 [i de 635 mii tone `n 2002.
De remarcat faptul c\, `n 1997, produc]ia total\ de carne (de la toate
speciile) a fost de 1,70 mil.tone, din care, de la porcine, a fost de 0,88 mil.tone,
deci cca. 50%, ceea ce confirm\ importan]a acestui sector pentru economia
na]ional\ a ]\rii noastre. Sectorul privat particip\ cu cca. 566 mii tone, deci cca.
65% din produc]ia total\ de carne de porcine.
Num\rul de suine crescute la 100 ha teren arabil a crecut de la cca. 23
animale `n 1950, la cca. 145 porcine `n 1988, iar `n prezent se apreciaz\ la cca.
50 porcine.
Cu privire la cre[terea suinelor `n diferite zone ale ]\rii noastre, se
constat\ c\, efectivele cele mai mari au fost `n zonele bune produc\toare de
cereale, cu unele excep]ii. Cele mai mari efective s-au crescut `n jude]ele: Timi[,
cu 1076 mii animale, Ialomi]a, cu 400 mii, C\l\ra[i, cu 330 mii, Br\ila, cu
262 mii etc.
Jude]ul Ia[i poseda, `n 1998, cca. 185 mii suine, din care, cca. 107 mii `n
sectorul privat (unit\]i comerciale privatizate [i gospod\riile popula]iei), iar `n
anul 2002 cca. 100 mii animale.
~n ultimul timp, ]ara noastr\ a fost `m\r]it\ `n mai multe regiuni de
dezvoltare economic\ pentru o mai judicioas\ acordare de credite provenite din
U.E., att pentru diverse sectoare economice ct [i pentru agricultur\. ~n
regiunea de Nord-Est, num\rul de porcine, la nivelul anului 2002, a fost de
609 mii animale, din care 600 mii `n sectorul privat.
~n ultima perioad\ se constat\ o cre[tere a efectivelor `n sectorul privat
din mai multe jude]e, `n defavoarea societ\]ilor comerciale cu fond majoritar de

14
stat, elementele limitative constituindu-le: asigurarea rentabil\ cu furaje
concentrate, transportul furajelor [i chiar reducerea puterii de cump\rare a
consumatorilor, al\turi de pierderea unor pie]e externe.
De remarcat c\, `n general, `n unit\]ile cu efective mari, produc]iile nu
au fost corelate cu efectivele crescute, mai ales `n ultimii 15-20 de ani,
sacrificndu-se mai pu]ine animale, ca urmare a sporurilor de cre[tere reduse,
influen]ate, `n cea mai mare m\sur\, de cantit\]ile [i calitatea furajelor
administrate [i mai pu]in de tehnologiile de exploatare existente.

1.5. Tendin]ele `n cre[terea suinelor
Tendin]a general\ `n cre[terea suinelor este sporirea efectivelor [i a
produc]iilor de carne rezultate la aceast\ specie, pentru acoperirea necesarului de
carne total\, avnduse `n vedere unele `nsu[iri, cum ar fi:
- prolificitatea ridicat\;
- intervalul scurt `ntre f\t\ri;
- valorificarea bun\ a hranei;
- posibilitatea cre[terii suinelor, att `n unit\]ile mari industriale, ct [i `n
gospod\riile popula]iei, `n condi]iile de rentabilitate crescut\.
~n ]\rile cu climat temperat, consumul c\rnii de porc va cre[te `n viitorii
ani; unele ]\ri producnd peste necesar, carnea constituind un important produs
pentru export (Olanda, Danemarca, Ungaria [i chiar Germania).
~n unele ]\ri dezvoltate din punct de vedere economic, carnea de porc se
consum\ `ntr-o propor]ie mai redus\, prioritate avnd cea de bovine [i ovine,
denumite [i carnea ro[ie.
Tendin]ele de limitare [i chiar de stagnare, se prev\d , `n zonele Globului
cu posibilit\]i reduse de cultivare a cerealelor [i, uneori, `n ]\rile care trec la
economia de pia]\, unde perioada de tranzi]ie influen]eaz\ negativ
aprovizionarea cu concentrate [i chiar puterea de cump\rare a consumatorilor.
~n condi]iile ]\rii noastre, consumul de carne de porc ocup\ unul din
locurile frunta[e, fa]\ de celelalte sortimente, preferin]ele popula]iei fiind
urm\toarele:
- carne de porc - 28,3 kg (54%);
- carne de vit\ - 7,4 kg (14%);
- carne de pas\re - 13,6 kg (26%);
- ale resurse animaliere - 3,0 kg (6%);
Pe plan mondial sunt cercet\ri pentru asimilarea `n cre[tere a unor specii
de suine, care s\ utilizeze [i alte categorii de furaje, dect cerealele. ~n acest

15
sens, se fac cercet\ri pentru domesticirea unor specii din familia Suidae,
subfamilia Babirusinae, respectiv specia Sus babirussa (porcul cerb), la care,
aparatul digestiv este mai adaptat pentru utilizarea furajelor fibroase [i a masei
verzi.
O alt\ tendin]\, `n scopul ob]inerii de ct mai mult\ carne de la un
reproduc\tor, [i care
constituie obiectul cercet\-
rilor, este cre[terea `n sine
sau realizarea de meti[i, `n
cadrul rasei de suine
TAIHU (originar\ din
sudul Chinei [i Taiwan) [i
`n special a variet\]ii
MEISHAN.
Scroafa MEISHAN se
poate utiliza la reproduc]ie

Fig. 1 Rasa Taihu
`nc\ de la vrsta de 7-8 luni [i la greutatea corporal\ de numai 75 kg. Num\rul
de purcei ob]inu]i, la prima f\tare, este de 14 cap, iar la urm\toarele de 18 cap,
a[a `nct, annual, se pot ob]ine cca. 33 de purcei (cu greutatea medie la na[tere
destul de redus\, de 890 g). Porcii ating , la vrsta de 8 luni, greutatea corporal\
de cca. 85 kg.
Avndu-se `n vedere c\, de la o scroaf\ se pot `ngr\[a, anual, peste 30 de
porci, se poate sconta pe cca. 2550 kg [i la o vrst\ de reproducere destul de
redus\ (cca. 7-8 luni), ac]iunea prezentnd foarte mare interes pentru
amelioratori. De men]ionat c\, de la rasele noastre, specializate, se pot `ngr\[a
anual cca. 18 porci, de]in`nd cca. 1980 kg greutate (18 x 110 = 1980), deci o
diferen]\, `n minus, de 570 kg. Propor]ia relativ redus\ de carne `n carcas\, la
porcinele Meishan (cca. 45%), se poate corecta prin `ncruci[\ri cu vieri
terminali; `nsu[irea avnd un coeficient mare de heritabilitate.
~n ]ara noastr\, tendin]a general\ este ridicarea productivit\]ii [i mai pu]in
sporirea efectivelor, factorul limitativ fiind asigurarea de furaje concentrate,
`ndeosebi cereale. ~n consecin]\, se pune problema exploat\rii eficiente a
materialului biologic existent [i a spa]iilor construite, din unit\]ile industriale.
Capacitatea anual\ de `ngr\[are, `n unit\]ile industriale, apar]in`nd fie statului,
fie altor forme de organizare, este de cca. 8,5 mil. capete (150-de complexe
industriale).

16
Pentru sfr[itul anului 2000, efectivele de porcine se estimeau la 14,3
mil.animale, din care, `n unit\]ile intensiv-industriale cca 7,90 mil, revenind cca.
43 kg carne pe locuitor, `ntr-un an.
O alt\ tendin]\ `n cre[terea suinelor este producerea de porci hibrizi,
avnd la baz\ unele linii consangvine, din cadrul aceleia[i rase sau din diferite
rase. Aceast\ ac]iune este coordonat\ de firme specializate, scopul principal
fiind rentabilizarea rezultat\ att din procesul de cre[tere ct [i din livrarea de
carcase cu propor]ii mari de carne. Num\rul de meti[i, sau hibrizi, reprezint\, `n
prezent, cca. 90%, iar 10% din animale sunt de ras\ curat\.
~n viitorul apropit, se prevede extinderea cre[terii [i `ngr\[\rii
porcinelor, `n gospod\riile popula]iei, variant\ `n care se poate utiliza mai
ra]ional for]a de munc\ a unei familii din mediul rural [i folosirea diverselor
resurse furajere, al\turi de sporirea valorii nutritive a acestora, prin diferite
tratamente [i prelucr\ri simple. Cre[terea `n efective mai reduse, scade din
importan]\ efectul bolilor contagioase, deoarece animalele sunt izolate `n
gospod\rii ale popula]iei, diminundu-se [i din efectele negative ale polu\rii
mediului `nconjur\tor.
Problemele principale, pentru viitor, le vor constitui: producerea de purcei
`n]\rca]i, sau a gr\sunilor [i chiar material de pr\sil\. Pentru aceasta, se
preconizeaz\ `nfiin]area sau organizarea de unit\]i specializate `n producerea
purceilor, iar altele `n producerea att a meti[ilor trirasiali sau tetrarasiali pentru
`ngr\[are, ct [i de scrofi]e F
1
, pentru reproduc]ie (acestea din urm\ apar]innd
statului).
Dat fiind specificul exploat\rii `n gospod\riile cu efective reduse, se
prefer\ animalele u[or colorate, pentru a rezista la edemul solar (meti[i cu
Duroc, Hampshire, chair Marele negru etc.). Linia general\ este ca fiecare
familie sau asocia]ie de familii, s\ creasc\ porcine pentru cerin]ele personale [i
s\ livreze la abatoare surplusul de animale `ngr\[ate, avnd la baz\ resursele
proprii de furaj pentru `ngr\[are, urmnd ca re]etele pentru categoriile tinere
(sugari, `n]\rca]i etc.) s\ fie produse `n unit\]ile speciale.
~n concluzie, Romnia are condi]ii naturale, tehnice [i economice, precum
[i resurse umane favorabile unei dezvolt\ri ra]ionale a produc]iei animale, `n
cadrul unui circuit normal sol-plant\-animal-sol, cu efecte benefice majore
asupra economicit\]ii [i stabilit\]ii ecosistemelor.
Este `ns\ necesar\ plasarea armonioas\ a acestui domeniu de produc]ie, `n
cadrul general al strategiei produc]iei agricole [i al economiei na]ionale, iar pe
termen scurt [i mediu o sus]inere substan]ial\, prin facilit\]i financiare reale.


17

CAPITOLUL 2

ORIGINEA {I EVOLU}IA SUINELOR

2.1. Originea [i clasificarea zoologic\ a suinelor
Primele animale asem\n\toare suinelor au ap\rut `n era ter]iar\,
identificndu-se prin forma Coryphodon (dup\ Duerst), care-l fixeaz\ `n eocen,
sau formele Paleochoerus [i Hyotherium (dup\ Stehlin), care-l fixeaz\ `n
oligocen.
Specia actual\, Sus domesticus, `[i are originea din dou\ specii de porci
s\lbatici: Sus scrofa ferus (mistre]ul european) [i Sus vittatus (mistre]ul asiatic),
deci o origine difiletic\.
Dup\ al]i autori (Ulmanski [i colab.) se apreciaz\ c\ ar fi existat [i a treia
specie, Sus mediterraneus, din care au provenit unele rase de suine din sudul
Europei, printre care [i Mangali]a. Originea trifiletic\ este `nc\ mult discutat\.
Procesul de domesticire s-a efectuat cu cca. 4000 ani `.e.n., `n Asia, [i cu
cca. 3000 ani `.e.n. `n Europa.
Multe scrieri chineze[ti atest\ existen]a porcilor, deja domestici]i, cu
peste 3000 ani `.e.n., al\turi de unele figurine cioplite din piatr\ foarte
asem\n\toare cu porcii.
Motivul principal al domesticirii la constituit necesitatea omului de a
poseda [i de a-[i crea o rezerv\ permanent\ de carne [i chiar de gr\sime.
De men]ionat c\, domesticirea suinelor s-a efectuat `ntr-un timp
`ndelungat, parcurgndu-se urm\toarele etape: captivitatea, `mblnzirea [i
domesticirea propiu-zis\. Din speciile s\lbatice au rezultat ini]ial popula]ii
primitive de suine.
~n urma domesticirii, din mistre]ul asiatic au rezultat porcii primitivi
asiatici, iar din mistre]ul european, porcii primitivi europeni. Domesticirea a fost

18
rezultatul activit\]ii popula]iilor umane stabile [i nu migratoare, deoarece
suinele nu suport\ deplas\rile pe distan]e mari.
Printre primele porcine primitive din Asia au fost porcul Chinezesc cu
masc\ (cu o vechime de cca. 5000 ani), al\turi de porcul Siamez, iar `n Europa
porcul Celtic, porcul Palatin [i chiar porcul Stocli.
De men]ionat c\, centrul european de domesticire a posedat dou\
subcentre: unul situat `n zona M\rii Baltice [i altul `n zona sau jurul M\rii
Mediterane.
Din punctul de vedere al clasific\rii zoologice, specia actual\ de suine
face parte din:
- `ncreng\tura Vertebrata;
- clasa Mammalia;
- ordinul Ungulata;
- subordinul Paricopitate;
- familia Suidae;
- subfamilia Suinae;
- genul Sus, cu specia Sus domesticus (pentru rasele actuale).
Pentru clarificarea unor elemente ale evolu]iei la specia suine prezent\m,
pe scurt, unele genuri [i specii din familia Suidae.
Familia Suidae Aceast\ familie cuprinde suine, att `n stare s\lbatic\,
ct [i domesticite, grupate `n trei subfamilii: Taiasuinae, Babirusinae [i Suinae.
Subfamilia Taiasuinae este reprezentat\ de porcul Pecari (Dicotyles
torguatus), care se g\se[te [i `n zilele noastre, sub form\ s\lbatic\, `n America
de sud.
Este unul din cei mai mici reprezentan]i ai familiei Suidae, cu talia
(`n\l]imea la greb\n) `ntre 30-40 cm [i lungimea corpului `ntre 80-90.
Corpul este de culoare
brun\, cu un guler alb `n jurul
gtului [i cu zone albe `n jurul
ochilor. P\rul este aspru. Stomacul
este tricompartimentat, posed\ 38
de din]i, cu prolificitate redus\
(`ntre 2-3 purcei).
Suinele din aceast\ subfamilie nu
au fost domesticite datorit\
`nsu[irilor biologice [i productive
sc\zute.

Fig. 2 Dicotyles torguatus

19
Subfamilia Babirusinae cuprinde genuri existente numai `n stare
s\lbatic\, avnd ca reprezentant porcul cerb (Sus babirussa), care tr\ie[te `n
Sud-estul Asiei, arhipelagul Malaez. Aceast\ specie este cea mai masiv\ din
familia Suidae, avnd greutatea corporal\, `n starea de adult, de peste 250 kg.
Denumirea de porc cerb
este atribuit\ deoarece caninii de
pe maxilarul superior sunt foarte
dezvolta]i [i r\suci]i spre
regiunea fe]ei.
Corpul este cilindric, linia
spin\rii convex\, pielea groas\
[i cu falduri, f\r\ p\r. Aparatul
digestiv este bine adaptat pentru
prelucrarea furajelor fibroase [i
mas\ verde, `n propor]ii mari.
Posed\ numai 32 din]i,
prolificitate redus\ (1-2 purcei la

Fig.3 Sus babirussa

f\tare), iar carnea este comestibil\.
Subfamilia Suinae cuprinde cinci genuri: Phacochoerus,
Patamochoerus, Hylochoerus, Porcula [i Sus. Aceste genuri au dat na[tere
porcilor domestici, fiind denumi]i [i porci adev\ra]i.

1. Genul Phacochoerus cuprinde animale de talie mare, cu `n\l]imea de
cca. 75 cm [i lungimea corpului de peste 140 cm. Ca reprezentant este Porcul
african cu negi, asem\n\tor
oarecum cu hipopotamul, prin
conforma]ia p\r]ii anterioare a
corpului. Deasupra n\rilor [i `n
dreptul ochilor are excrescen]e
(negi), iar `n regiunea
genunchilor prezint\ calozit\]i,
datorate pozi]iei tipice la rmat
pentru procurarea hranei. Are o
culoare brun\ sau galben
murdar\. Posed\ 32 de din]i,
iar caninii sunt dezvolta]i
lateral. P\rul este bogat.

Fig.4 Phacochoerus sp.


20
2. Genul Patamochoerus este reprezentat de 2 specii, mai importante
fiind Patamochoerus penicillatus, r\spndit `n ]inuturile de coast\ din Africa, de
talie mijlocie, cu membre puternice,
agili `n mers [i rezistent la deplas\ri
pe distan]e relativ mari, aducnd
pagube culturilor de manioc.
P\rul are culoarea galben-
ro[cat\ [i formeaz\ smocuri de fire
lungi `n vrful urechilor.
Se mai nume[te [i porcul de
ru. Are prolificitatea redus\, `ns\
carnea este de foarte bun\ calitate,
fiind un vnat apreciat.

Fig.5 Patamochoerus penicillatus

3. Genul Hylochoerus face trecerea de la genul Phacochoerus la genul
Sus, avnd caractere intermediare. Ca reprezentant este porcul de jungl\
identificat relativ recent `n p\durile virgine din Africa.
4. Genul Porcula (porcii pitici) cuprinde specii de talie joas\, f\r\
importan]\ economic\. Din ace[tia au provenit porcii chineze[ti pitici, utiliza]i
mai mult `n cercetare.
5. Genul Sus cuprinde mai multe specii, fiind importante dou\ dintre ele:
- Sus scrofa ferus (mistre]ul european).
- Sus svittatus (mistre]ul asiatic).
Ambele specii se men]in [i `n prezent `n stare s\lbatic\. Dup\ unele
p\reri, cele dou\ specii ar fi descins dintr-un str\mo[ comun, iar deosebirile
morfologice [i fiziologice s-ar datora condi]iilor naturale cu totul deosebite `n
care au evoluat de-a lungul mileniilor. Afirma]ia este oarecum u[urat\ de faptul
c\ meti[ii dintre aceste specii sunt fecunzi.

2.2. Caracterizarea speciilor s\lbatice
Teoria originii difiletice este cea mai acceptat\ `n prezent, avnd drept
rezultat specia actual\, Sus domesticus, care st\ la baza suinelor primitive, a
raselor de forma]iune veche, de forma]iune nou\ [i a celor perfec]ionate sau
moderne.
Sus scrofa ferus (mistre]ul european)
Mistre]ul european este foarte r\spndit `n Europa, att `n zonele de deal
ct [i `n cele de step\. Este un animal omnivor, care se hr\ne[te cu fructe de
p\dure (ghind\, jir etc.) completate ocazional cu unele culturi agricole (cartofi,

21
porumb etc.) producnd pagube. Mai recent, a fost identificat [i `n nordul
Africii.
Carnea este de foarte bun\ calitate, ceea ce a f\cut ca, `n trecut, [i chiar `n
prezent, s\ constituie un vnat mult c\utat. Este un animal robust, de talie mare
care, `n stare de adult, atinge o greutate de 200-250 kg [i o longevitate de 25-35
ani. Conforma]ia corporal\ se caracterizeaz\ prin forme `nguste.
Capul este mare, turtit lateral,
cu rtul lung [i profilul drept, iar
urechile sunt mici, mobile [i purtate
`n sus.
Linia superioar\ a trunchiului
este descendent\, deoarece trenul
anterior este foarte dezvoltat, mai
ales la masculii adul]i.
De remarcat c\ num\rul
vertebrelor [i forma osului lacrimal
au r\mas neschimbate pn\ la rasele
actuale perfec]ionate (cu excep]ia
rasei Landrace).

Fig.6 Sus scrofa-ferus
Membrele sunt lungi [i puternice.
Corpul este acoperit cu p\r des, lung, aspru [i `ndesit pe timp de iarn\ cu
subp\r, de culoare brun\ cu nuan]e diferite, iar `n regiunea greb\nului [i a p\r]ii
superioare a gtului la adul]i se formeaz\ o coam\.
Femelele devin apte pentru reproduc]ie la vrsta de 13-18 luni, c\ldurile
ap\rnd `n perioada noiembrie-decembrie, iar gesta]ia dureaz\ `ntre 120-140 zile
(deci parturi]ia are loc prim\vara). Prolificitatea este de 6-8 purcei (uneori 4),
al\ptarea dureaz\ 3-4 luni, timp `n care purceii `[i schimb\ culoarea corpului
(dungile longitudinale de culoare alb\-murdar\, cu care se nasc, dispar la 3-4
s\pt\mni).
Mistre]ul este un animal de turm\, care tr\ie[te `n grupe de 30-40 indivizi
de vrste diferite, cu excep]ia masculilor adul]i, care duc o via]\ solitar\. Turma
sau grupa este condus\ de o femel\ adult\. Adul]ii sunt destul de temu]i pentru
multe animale s\lbatice.
Sus vittatus (mistre]ul asiatic)
Mistre]ul asiatic a stat la baza form\rii porcinelor primitive din Asia [i se
caracterizeaz\ prin talie [i mas\ corporal\ mai reduse dect cel european. Corpul
are o form\ mai mult cilindric\, iar cele dou\ trenuri (anterior [i posterior) nu
sunt a[a de diferen]iate `ntre ele. Capul este mai scurt [i cu profilul concav, iar
oasele fe]ii [i frun]ii sunt mai largi.

22
Osul lacrimal este mai
scurt [i mai lat dect la mistre]ul
europan. P\rul este mai scurt,
mai rar [i de culoare brun\
`nchis. ~n ansamblu, mistre]ul
asiatic este mai pu]in agil dect
cel european [i cu o vigoare ceva
mai sc\zut\.
Prolificitatea este mai
mic\, de 3-4 purcei la f\tare,
`ns\ se `ngra[\ mai u[or,
valorificnd bine o gam\ larg\

Fig.7 Sus vittatus

de furaje, inclusiv cele verzi.
Carnea [i gr\simea posed\ un gust [i miros caracteristic. Din aceast\
specie a descins direct porcul chinezesc cu masc\, care se cre[te [i ast\zi ca ras\
primitiv\.

2.3. Modific\ri survenite `n urma domesticirii
[i perfec]ion\rii
~n urma procesului de domesticire [i apoi de perfec]ionare, la suine s-au
`nregistrat unele diferen]ieri nete `ntre formele s\lbatice [i actualele rase, att `n
ceea ce prive[te `nsu[irile morfologice ct [i cele fiziologice. Majoritatea
diferen]ierilor au fost [i sunt `n favoarea omului, mai pu]in `n privin]a rezisten]ei
animalului la condi]iile vitrege de mediu [i la boli.
Modific\ri morfologice
Masa corporal\ a suferit unele modific\ri fluctuante, `n sensul c\, la
speciile s\lbatice a fost mai mare, la porcinele primitive a fost ceva mai redus\,
`nregistrndu-se apoi, din nou, cre[teri att ale taliei ct [i ale greut\]ii corporale
(datorit\ selec]iei [i a altor procedee).
Capul a devenit mai u[or, mai surt [i mai larg, cu profilul variabil (de la
drept la ultraconcav), iar urechile sunt de forme [i dimensiuni diferite.
Forma general\ a trunchiului s-a apropiat de cea cilindric\, fiind mai larg,
mai lung [i cu osatura mai fin\, iar pielea este mai sub]ire. Culoarea p\rului s-a
modificat, devenind din cea brun\ (tipic\ formelor s\lbatice) `n culori foarte
variabile: alb\, neagr\, ro[cat\, b\l]at\ etc.
Aparatul digestiv a suferit modific\ri , `n sensul c\ intestinele s-au alungit
mult, pentru m\rirea capacit\]ii de digestie [i sporirea eficacit\]ii absorb]iei
substan]elor nutritive, iar din]i [i-au achimbat structura [i forma.

23
}esutul conjunctiv subcutanat s-a redus sim]itor, crescnd propor]ia de
]esut adipos.
Glandele mamare s-au m\rit ca num\r, de la 6-8 la formele s\lbatice, la
12-16 la rasele perfec]ionate.
Modific\ri fiziologice
Activitatea sexual\ s-a modificat foarte mult, `nct, din animale
monoestrice, au devenit poliestrice, cu posibilitatea de a se ob]ine pn\ la 2,4
f\t\ri pe an.
Prolificitatea a crescut, de la 4-6 purcei la 10-12 purcei la o f\tare,
scontndu-se pe cca. 25 produ[i ob]inu]i pe an. Durata gesta]iei s-a redus de la
120-140 zile la 114-115 zile.
Precocitatea a suferit modific\ri `n sens pozitiv; suinele s\lbatice ajung la
maturitatea corporal\ la vrsta de 5-6 ani, pe cnd rasele actuale la 1,5-2,0 ani,
cnd ating greutatea de 200-250 kg. Maturitatea sexual\ este atins\ la o vrst\
mult mai timpurie: la rasele perfec]ionate, la cca. 8-9 luni, pe cnd la formele
s\lbatice aceasta este la vrsta de 16-18 luni.
Valorificarea hranei s-a `mbun\t\]it foarte mult; de la 6-7 UN utilizate
pentru realizarea a 1 kg spor de cre[tere `n greutate vie, la suinele pu]in
ameliorate, la 3,5-4,0 UN, la unele rase, [i chiar mai pu]in la hibrizii
perfec]iona]i (cca. 2,5 UN).
Capacitatea de al\ptare la scroafe a crescut; de la 20-22 kg la rasele
primitive la 55-60 kg la cele materne specializate.
Carnea [i gr\simea s-au `mbun\t\]it, att calitativ ct [i calitativ,
reducndu-se propor]ia de gr\sime [i crescnd cea de ]esut muscular, iar prin
`nsu[irile organoleptice superioare se d\ posibilitatea ob]inerii unor preparate
variate, mult apreciate de consumatori.
~n urma procesului de domesticire [i apoi de perfec]ionare a raselor de
suine s-au `nregistrat [i unele modific\ri nefavorabile speciei [i omului, cum ar
fi: sc\derea longevit\]ii, de la 30-35 ani la 10-15 ani [i chiar mai pu]in;
reducerea rezisten]ei organismului fa]\ de condi]iile vitrege de mediu [i la boli,
al\turi de diminuarea instinctului de conservare [i a capacit\]ii de aclimatizare.
~n activitatea de ameliorare, omul trebuie s\ pun\ `n balan]\ att
modific\rile pozitive (`n avantajul omului) ct [i cele negtive (mai ales `n
dezavantajul animalului), care au survenit `n procesele de domesticire [i de
specializare, pentru a lua m\suri eficiente `n direc]ia perfec]ion\rii raselor de
suine.


24
2.4. Formarea [i specializarea raselor de suine
Sus scrofa ferus [i Sus vittatus au dat na[tere, `n urma domesticirii, la noi
forme de suine, din care au rezultat popula]ii primitive, apoi rase de forma]ie
nou\ [i ulterior rasele ameliorate [i perfec]ionate

2.4.1. Factorii care au contribuit la formarea raselor de suine
Rasele de suine s-au format [i apoi s-au specializat sub influen]a a trei
grupe de factorii: naturali, artificiali [i social-economici.
Factorii naturali
Condi]iile naturale de mediu au ac]ionat `n permanen]\ asupra
organismului speciei de suine, soldndu-se cu diferen]ieri importante, privind
`nsu[irile morfologice [i productive.
Deplasarea natural\ a formelor s\lbatice dup\ hran\, a determinat ca
porcinele primitive s\ se localizeze `n zonele noi, cu condi]ii de mediu mult
diferite fa]\ de cele ini]iale, soldndu-se cu diferen]ieri cu privire la `nsu[irile
morfologice [i biologice.
Ini]ial, aceste diferen]ieri, `ntre formele s\lbatice [i suinele domestice, nu
erau semnificative, deoarece [i condi]iile de mediu nu se deosebeau prea mult,
inclusiv cele oferite de om. Variabilitatea care exista `ntre diversele forme de
suine se datora, `n principal, originii diferite; fiecare str\mo[ imprimndu-[i
`nsu[irile morfologice respective.
Condi]iile diferite au determinat apari]ia de noi popula]ii distincte [i care,
`n urma unui proces `ndelungat, s-au transformat `n suine cu `nsu[iri
morfologice [i productive diferite, deci `n precursorii raselor noi.
Factorii artificiali
Migra]ia popoarelor a atras dup\ sine [i transferarea de porcine
primitive, ce-i drept, pe distan]e mai reduse, dar suficiente pentru realizarea de
`ncruci[\ri `ntre suinele locale [i cele aduse, rezultnd meti[ii, apoi popula]ii [i,
`n final, noi rase.
Omul a re]inut numai indivizii cu `nsu[irile utile lui, pentru care s-au
asigurat [i condi]ii ceva mai bune. Hrana, ceva mai `mbun\t\]it\, precum [i
condi]iile de `ntre]inere mai bune, au fost factorii externi cu influen]\ foarte
mare [i care, al\turi de selec]ia indivizilor [i potrivirea perechilor, au dus, `n
final, la formarea [i definitivarea unor noi rase de suine. Pe lng\ aceasta,
ulterior, s-a apelat la cre[terea dirijat\ pe baz\ de linii [i familii, precum [i
formarea (mai recent\) de linii consangvinizate, toate `ncadrate la factori
artificiali, care au definitivat ob]inerea de suine specializate `n anumite direc]ii,
deci rase perfec]ionate.

25
Factorii sociali-economici
Fiecare ornduire social\ a ac]ionat `n mod constant [i sistematic asupra
procesului de formare a raselor de suine, motivul principal constituindu-l
asigurarea cu carne a popula]iei umane, mai ales `n zonele cu climat temperat.
~n general, cererile de carne au fost din ce `n ce mai mari, mai ales la
sfr[itul secolului al XIX-lea [i `nceputul secolului al XX-lea, impunnd
intensificarea activit\]ii de foramre de noi rase de suine.
Aspectul cantitativ, oarecum satisf\c\tor, a determinat ulterior [i
`mbun\t\]irea calit\]ii carcasei, prin reducerea propor]iei de gr\sime, deci
formarea de rase perfec]ionate pentru produc]ia de carne [i, mai trziu, pentru
bacon.
Problema rentabilit\]ii, ca important indicator economic, s-a pus [i se va
pune `n continuare `n cre[terea suinelor, elementul principal constituindu-l
valorificarea mai bun\ a hranei, deoarece cheltuielile cu furajarea reprezint\
peste 75% din totalul cheltuielilor materiale. Pe aceast\ linie se `nscriu [i
cercet\rile mai recente cu privire la ob]inerea de porci hibrizi.

2.4.2. Caracterizarea suinelor primitive
Suinele primitive se pot grupa, dup\ provenien]a lor, `n suine originare
din Asia [i din Europa, tratarea f\cndu-se `n ordinea vechimii lor.
Suinele primitive din Asia
Condi]iile de mediu foarte diferite din continentul Asia, au determinat o
mare variabilitate a formelor domestice. Suinele primitive asiatice se pot grupa
`n:
- suine primitive cu urechi lungi;
- suine primitive cu urechi scurte.
Aceste forme primitive se pot `ntlni [i `n prezent `n partea de Sud [i Sud-
Est a continentului asiatic, ele asem\nndu-se mult cu mistre]ul asiatic (Sus
vittatus).
~n prezent, numai `n China, se pot identifica peste 100 de forme [i rase de
suine.
~n general, suinele primitive asiatice sunt cu talia mic\ spre mijlocie, cu
capul mic, profilul capului u[or concav, forme corporale largi, membre scurte,
iar p\rul este scurt [i de culoare neagr\ sau b\l]at\.
Prolificitatea este, `n general, redus\, precocitate bun\, iar carnea [i
gr\simea sunt de calitate slab\. De men]ionat c\, sunt [i suine primitive asiatice
cu prolificitate bun\ [i chiar foarte bun\.

26
Porcul chinezesc cu masc\ este un reprezentat tipic, caracterizndu-se
prin urechi mari, dezvoltare corporal\ bun\ [i prolificitate foarte bun\ (18-20
purcei la f\tare). Exemplarele adulte prezint\, pe regiunile fe]ei [i frun]ii pliuri
ale pielii ornduite sub form\ de
masc\.
Carnea [i gr\simea sunt de
calitate slab\,cu gust [i miros
caracterisitc, capacitate mic\ de
conservare, iar gr\simea de
consisten]\ moale. Aceast\ form\
a contribuit la formarea raselor
europene, aducndu-[i aportul la
`mbun\t\]irea prolificit\]ii [i
precocit\]ii.

Fig.8 Porcul chinezesc cu masc\

Porcul siamez este unul dintre reprezenta]ii suinelor asiatice primitive cu
urechi scurte. Acesta este r\spndit `n zonele din Sud ale Asiei. Se
caracterizeaz\ prin talie mai mic\. Prolificitatea este mai sc\zut\, `ns\ au o
precocitate mare.
S-a utilizat `ntr-o mai
mic\ m\sur\ la formarea de rase
noi, deoarece este mult apropiat
de forma s\lbatic\ (`n direc]ia
conforma]iei corporale). De
men]ionat c\, la sfr[itul
secolului al XVIII-lea, suinele
primitive asiatice au fost aduse
`n Europa, `n special `n Anglia,
unde s-au `ncruci[at cu suinele
primitive europene, contribuind,

Fig. 9 Porcul siamez

`ntr-o etap\ urm\toare, la ob]inerea suinelor de forma]ie veche.
Suinele primitive din Europa
Suinele primitive din Europa au fost mai omogene dect cele asiatice
datorit\ att condi]iilor de mediu mai uniforme, ct [i stabilit\]ii formei s\lbatice
din care au rezultat.
Aceastea se pot grupa `n:
- suine primitive de talie mare ([i cu urechi lungi);
- suine primitive de talie mic\ ([i cu urechi scurte).

27
a) Suinele primitive europene de talie mare
Ini]ial, aceste suine au fost r\spndite `n nordul [i, par]ial, `n centrul
Europei (Anglia, Scandinavia, nordul Germaniei [i al Rusiei, par]ial `n Fran]a
etc.), `ns\ `n decursul timpului s-au extins [i `n alte zone, inclusiv `n Balcani.
Animalele se caracterizeaz\ printr-o talie relativ mare [i variabil\, `n
func]ie de condi]iile de via]\, avnd greutatea corporal\ `ntre 160-180 kg. Capul
este lung, `ngust [i cu rtul ascu]it, iar profilul este drept. Urechile sunt lungi [i,
uneori, acoper\ par]ial ochii.
Trunchiul este lung [i turit lateral, greb\nul este ascu]it, spinarea convex\
[i crupa te[it\.
Membrele sunt `nalte, puternice, cu unghiile deosebit de rezistente. Pielea
este groas\ [i acoperit\ cu p\r lung, aspru [i des care, `n regiunea greb\nului,
formeaz\ o coam\. Culoarea este variabil\, de la galben `nchis la alb\ murdar.
Maturitatea sexual\ este atins\ la 1,5-2 ani, prolificitatea este de 6-9
purcei la f\tare. La vrsta de 2,5 ani unele animale `ngr\[ate pot atinge greutatea
de 250 kg. Valorificarea hranei este slab\, consumnd peste 8-9 UN/kg spor.
Carnea [i gr\simea sunt gustoase, cu conservabilitate mare. Aceste suine,
pe lng\ concentrate, utilizeaz\ bine p\[unea [i alte categorii de furaje ieftine [i
cu con]inuturi destul de ridicate `n celuloz\.
Ca reprezentant al acestei
grupe este porcul primitiv din
Germania, denumit [i Porcul
de mar[ (german), care a
participat la formarea resei
Edelschwein (porcul nobil
german). Acesta se caracteri-
zeaz\ prin talie `nalt\, urechi
mari [i aplecate, culoare neagr\,
prolificitatea `ntre 6-8 purcei, cu
carne [i gr\sime de calitate
bun\.

Fig.10 Porcul de mar[

Mai men]ion\m [i porcul Palatin, care s-a crescut [i `n Romnia, pn\ `n
preajma primului r\zboi mondial.
b) Suinele primitive europene de talie mic\
Aceste suine au fost r\spndite `n Polonia, Ucraina, Bavaria etc., fiind
mai uniforme ca format corporal [i oarecum asem\n\toare cu mistre]ul
european.

28
~n compara]ie cu cele din grupa anterioar\, acestea sunt de talie mic\,
greutate mai redus\, trunchiul turtit lateral, iar picioarele sunt `nalte [i puternice.
P\rul este abundent, gros [i de culoare variabil\: alb\, neagr\, ro[ie,
b\l]at\ etc. Prolificitatea este `ntre 6-8 purcei la f\tare, iar scroafele sunt bune
mame. Ca reprezentant al acestei grupe men]ion\m: porcul primitiv de Hanovra,
porcul de Polonia, cel de Ucraina, precum [i porcul Stocli (cu cele 2 variet\]i:
B\lt\re]ul [i Stocli propriu-zis). Cel mai important reprezentant, pentru Europa,
a fost porcul primitiv de
Hanovra (sau de Bavaria), care
posed\ talia mic\, urechi
scurte, culoare brun\-ro[cat\,
forme corporale `nguste,
prolificitatea `ntre 7-8 purcei,
rezisten]a organic\ bun\ [i
carnea de foarte bun\ calitate.
Este un consumator bun de
p\[une [i alte categorii de
furaje suculente (cartofi, sfecl\,
dovleci etc.).

Fig. 11 Porcul primitiv de Hanovra

2.4.3. Rasele de suine de forma]iune veche
Se consider\ c\ rasele de forma]iune veche s-au format `n Europa, `n
urma `ncruci[\rilor suinelor primitive europene cu cele asiatice, al\turi de unele
ac]iuni de selec]ie (uneori nedirijate), precum [i o hr\nire ceva mai abundent\,
cu furaje concentrate.
Zonele de formare corespund ]\rilor mediteraniene, apar]in\toare, la
timpul respectiv, Imperiului Roman, rasele respective fiind cunoscute [i sub
numele de rase romane.
Perioada de formare a fost cuprins\ din antichitate [i pn\ `n secolul al
XVII-lea.
FRANOIS CHAMOUX (1985), consemneaz\ `n Civiliza]ia elenistic\
faptul c\, `n Grecia antic\, `n secolele III [i II `.Hr., pentru conferirea calit\]ii de
cet\]ean al Atenei, se apela la unele formule nu prea juridice, printre care [i
oferirea unui purcel sau a unei cantit\]i de c\rbune `n schimbul unui asemenea
certificat sau diplom\, ceea ce dovede[te c\ porcinele constituiau un important
produs pentru necesit\]ile zilnice de hran\.
Din aceast\ grup\ mai importante sunt:

29
- rasa Napolitan\;
- rasa Portughez\
Ambele rase se `ntlnesc [i ast\zi `n zonele respective, dar `n efective
foarte reduse. Ele au mare importan]\, deoarece au participat direct, la vremea
respectiv\, la formarea unor rase noi `n Anglia.
Suinele din aceast\ grup\
se caracterizeaz\ printr-o talie [i
greutate corporal\ intermediare,
fa]\ de porcinele primitive, cu
trunchiul cilindric, cu p\r scurt [i
de culoare diferit\ (`n general
`nchise). Prolificitatea a fost
`ntre 8-9 purcei, constitu]ia
variaz\ spre fin\ [i cu rezisten]\
organic\ mare.

Fig.12 Rasa Napolitan\

De men]ionat c\, rasele de forma]iune veche din Balcani, au fost
direc]ionate mai mult pentru produc]ia de gr\sime (a[a cum este rasa
Mangali]a), `ns\ prolificitatea mai redus\ (5-6 purcei). Animalele din aceast\
ras\ valorificau bine p\[unea.
Au fost animale rustice, foarte rezistente la condi]iile vitrege de mediu [i
pu]in preten]ioase la hran\. Al\turi de Mangali]a, au mai f\cut parte rasele
Sumadia (din Iugoslavia), Bacony [i {i[ka (din Ungaria), porcul Albanez etc.
Aria de r\spndire a raselor de forma]iune veche s-a restrns foarte mult,
deoarece au fost animale slab productive; ele fiind utilizate ast\zi doar ca b\nci
de gene pentru sporirea rezisten]ei organice.

2.4.4. Rasele de suine de forma]ie nou\
Crearea raselor de suine de forma]ie nou\ a constituit un proces relativ
rapid, `ncepnd cu secolul al XVIII-lea, avnd menirea `mbun\t\]irii `nsu[irilor
productive [i economice.
Accentul s-a pus pe urm\toarele `nsu[iri:
- valorificarea mai bun\ a hranei;
- ridicarea prolificit\]ii;
- `mbun\t\]irea calit\]ii c\rnii (inclusiv sporirea randamentului la
sacrificare).
Elementele mobilizatoare [i dinamizatoare le-au constituit:

30
- cerin]ele mereu crescnde ale consumatorilor pentru carnea slab\;
- reducerea pre]ului de cost;
- uniformizarea ob]inerii produc]iei de carne pe tot parcursul anului etc.
Una din ]\rile ini]iatoare a fost Anglia, care dispunea, la momentul
respectiv, de multe colonii [i de o experien]\ avansat\ `n cre[terea animalelor, `n
general, [i `n cre[terea suinelor, `n special.
~n aceast\ etap\ nou\ `n dezvoltarea cre[terii suinelor, cresc\torii au
c\utat s\ introduc\ metode noi de lucru `n procesul de ameliorare. S-a pus un
accent deosebit pe selec]ie, pe folosirea `mprecherilor dirijate, pe `mbun\t\]irea
factorului hran\ [i, `n final, chiar pe cre[terea pe baz\ de linii [i familii
zootehnice.
Toate aceste tehnici de lucru au fost aplicate `n mod [tiin]ific, avnd drept
consecin]\ modific\rile substan]iale ale `nsu[irilor morfologice [i productive la
rasele nou create.
Rasele de suine de forma]ie nou\ s-au extins rapid `n numeroare ]\ri din
Europa [i chiar pe alte continente. Pasiunea cresc\torilor englezi [i baza
material\ foarte bun\ au contribuit `n mare m\sur\ la ob]inerea raselor de suine
de forma]ie nou\. Ca metod\ de ob]inere, suinele de forma]ie nou\, s-au format,
`n principal, prin `ncruci[area suinelor primitive din Europa cu cele din Asia,
al\turi de unele `ncruci[\ri cu rase de forma]iune veche, toate fiind secondate de
o selec]ie [i o hr\nire adecvat\.
~n prima etap\, cresc\torii englezi au importat suine din grupa romanic\
(Napolitan\, Portughez\ etc.) apoi suine primitive din Asia (Porcul chinezesc
cu masc\), pe care le-au `ncruci[at cu porcinele locale, ob]innduse noi rase, ca:
Leicester, Essex [i Micul alb.
Desigur c\, al\turi de `ncruci[\ri, s-a apelat [i la selec]ia sever\ a
indivizilor cu `nsu[iri dorite. Se presupune c\ s-a utilizat `ntr-o oarecare m\sur\
[i consangvinizarea, pentru consolidarea caracterelor dorite sau utile omului.
Aceste rase se diferen]iaz\ mult fa]\ de cele care au participat la formarea
lor, `n sensul c\, precocitatea [i prolificitatea s-au `mbun\t\]it sim]itor.
Conforma]ia s-a modificat `n direc]ia produc]iei de carne, crescnd randamentul
la sacrificare [i chiar s-au pus bazele producerii unui porc cu carne slab\
(extremit\]ile s-au redus mult).
~n unele ]\ri s-au pus la punct [i variantele mixte, de carne-gr\sime, deci
`n func]ie de preferin]ele consumatorilor.


31
2.4.5. Rasele de suine perfec]ionate (ameliorate)
~n categoria raselor de suine perfec]ionate, sau ameliorate, sunt incluse [i
unele rase actuale, ele avnd la baz\ rasele de forma]iune nou\, la care s-a
continuat munca de ameliorare, `n strict\ concordan]\ cu cerin]ele
consumatorilot pentru carnea slab\.
Etapizat, s-au format dou\ grupe de rase perfec]ionate, [i anume:
- rase de suine de forma]ie nou\, devenite amelioratoare;
- rase de suine moderne, sau perfec]ionate.
~n prima categorie se include majoritatea raselor engleze[ti, care s-au
format de la `nceputul secolului al XIX-lea.
~n procesul de formare s-a apelat la practicarea `ncruci[\rilor pentru
crearea de rase noi, a cre[terii `n ras\ curat\, a consangviniz\rii [i cre[terii pe
baz\ de linii [i familii zootehnice, toate aceste ac]iuni fiind completate cu o
selec]ie riguroas\ [i o alimenta]ie ra]ional\.
Aceste rase s-au extins (la timpul respectiv) pe teritorii foarte mari, unele
men]inndu-se [i `n prezent; cresc\torii preferndu-le chiar fa]\ de cele
moderne.
Mai importante din aceast\ grup\ sunt rasele: Marele negru, Marele alb,
Mijlociul alb, Berskhire, Wessex etc.
De men]ionat c\, rasa Marele alb, a fost [i este foarte mult r\spndit\, pe
`ntreg globul, datorit\ `nsu[irilor biologice [i productive bine consolidate, pentru
toate categoriile de unit\]i. Este rasa cu fondul genetic cel mai bine consolidat.
~n cea de-a doua categorie se includ rasele formate la `nceputul secolului
al XX-lea, cu prec\dere `ntre cele dou\ r\zboaie mondiale [i chiar `n prezent.
~n procesul de formare s-a apelat la rasele de forma]iune nou\, devenite
amelioratoare, utilizndu-se cele mai moderne tehnici de lucru [i progresele
ob]inute `n biologie. ~n cadrul ac]iunii de ameliorare [i apoi de perfec]ionare a
raselor, s-au utilizat cu succes liniile consangvinizate.
~n prezent, se poate vorbi de un anumit grad de specializare a raselor
pentru carnea slab\, sau pentru produc]ia de bacon.
~n Europa s-au format urm\toarele rase: `n Germania, rasa Edelschwein,
`n Danemarca, rasa Landrace, `n Belgia, rasele Pitrain [i Landrace belgian, `n
Romnia, Porcul alb de Ru[e]u, precum [i o serie de rase `n ]\rile C.S.I.
~n America s-au format rasele: Hampshire, Chester-White, Duroc,
Minnesota, Montana etc.
Rasele moderne se caracterizeaz\, `n ansamblu, printr-o bun\ dezvoltare
corporal\, `n sensul c\ realizeaz\ dimensiuni de lungime apreciabile. Se mai

32
remarc\ alungirea trenului mijlociu, sub form\ de cilindru lung, iar trenul
posterior este foarte dezvoltat, toate tinznd la forma de par\ a corpului. La
animale se `nregistreaz\ greut\]i corporale mari mari, `n perioade scurte de timp,
valorificarea hranei este superioar\; iar unele rase de culoare `nchis\ se preteaz\
[i la cre[terea pe p\[uni, altele `n complexe intensiv-industriale variante de
exploatare care ridic\ rentabilitatea unit\]ilor cresc\toare.
Toate rasele moderne sunt utilizate pentru ob]inerea de porci hibrizi,
prin scheme de `ncruci[are `ntre linii consangvine, bine puse la punct de c\tre
firme specializate.


33

CAPITOLUL 3

~NSU{IRILE MORFOLOGICE {I FIZIOLOGICE
ALE SUINELOR

3.1. Insu[irile morfologice generale
~nsu[irile morfologice ale suinelor prezint\ o serie de particularit\]i fa]\ de
celelalte animale de ferm\. Principalele `nsu[iri morfologice sunt: dezvoltarea
corporal\, conforma]ia corporal\ [i culoare (p\rului [i a pielii). Pe baza acestor
`nsu[iri se apreciaz\ constitu]ia [i tipurile morfo-productive.

3.1.1. Dezvoltarea corporal\
~n aprecierea dezvolt\rii corporale se ]ine seama de dou\ elemente:
- masa corporal\ (sau greutatea);
- dimensiunile corporale.
a) Masa corporal\ reprezint\ elementul principal `n aprecierea dezvolt\rii
corporale, fiind cunoscut\ [i sub denumirea de greutate corporal\, exprimat\ `n kg
[i grame.
Aceasta se determin\ prin cnt\riri individuale la anumite vrste, fiind o
lucrare de baz\ a selec]iei [i edificatoare `n procesele de cre[tere [i `ngr\[are.
Valorile recoltate ne furnizeaz\ date privind evolu]ia amelior\rii suinelor [i
cre[terii `n greutate vie, ambele trebuind analizate `n func]ie de ras\, sex, vrst\,
scopul produc]iei [i condi]iile concrete din unitate.
Porcinele se cnt\resc la na[tere, la vrsta de 21 de zile, la `n]\rcare, la
intrarea [i ie[irea din testare, lunar la tineretului de reproduc]ie [i anual la
reproduc\torii adul]i.
- Cnt\ririle la na[tere se efectueaz\ `n primele 24 de ore de la f\tare.
Concomitent cu aceast\ ac]iune se eviden]iaz\ [i num\rul purceilor f\ta]i pentru
aprecierea prolificit\]ii scroafei. Greutatea medie a purceilor la f\tare este de

34
1,2 kg; indivizii sub 800 g la scroafe [i sub 700 g la scrofi]e se consider\ neviabili
(se p\streaz\ numai `n unit\]i cu efective reduse [i cu posibilit\]i de hr\nire
individual\). Pe baza greut\]ilor individuale se apreciaz\ uniformitatea lotului de
purcei la na[tere, `nsu[ire morfofiziologic\ foarte important\ pentru specia suine.
Intre greutatea corporal\ a purceilor la na[tere [i evolu]ia ulterioar\ a greut\]ii
corporale la diferite vrste este o corela]ie strns pozitiv\, coeficientul de corela]ie
(r) fiind de +0,83 (de la na[tere la vrsta la 21 zile).
- Cnt\rirea la vrsta de 21 zile se efectueaz\ individual la `ntreg lotul de
purcei apar]in\tor acelea[i scroafe. Pe baza greut\]ii totale a lotului se apreciaz\
capacitatea de al\ptare a scroafelor, `nsu[ire foarte important\ pentru aprecierea
animalelor de reproduc]ie.
Greutatea indivizilor la aceast\ vrst\ este, `n medie, de 4,5 kg. Cu aceast\
ocazie se determin\ [i num\rul de purcei. Uniformitatea greut\]ii corporale
individuale la aceast\ vrst\ ne confirm\ o bun\ capacitate de al\ptare a mamei.
- Cnt\rirea la `n]\rcare se efectueaz\, de asemenea, individual [i
constituie un indicator de baz\ `n estimarea evolu]iei ulterioare a dezvolt\rii
corporale. Vrsta la care se face `n]\rcarea difer\ de la unitate la unitate, cea mai
des `ntlnit\ fiind la 35 zile pentru unit\]ile de produc]ie [i la 42 zile la unit\]ile
produc\toare de material de pr\sil\. ~n sistem gospod\resc `n]\rcarea se mai face
[i la 56 de zile. Se determin\ [i num\rul de purcei `n]\rca]i, care este un element
de baz\ `n aprecierea fertilit\]ii femelelor de reproduc]ie.
- Cnt\rirea la intrarea `n testare se face individual la vrsta de 913 zile,
greutatea variind `ntre 20-25 kg, `n func]ie de ras\, sex [i condi]ii de furajare. De
men]ionat c\, greut\]ile corporale de peste 22 kg corelate cu dimensiunile mari de
lungime (a corpului [i a trunchiului) influen]eaz\ pozitiv calitatea carcasei la
animalele `ngr\[ate [i sacrificate, predominnd carnea `n detrimentul sl\ninei.
- Cnt\rirea la ie[irea din testare se face individual la vrsta de 1823
zile, cnd animalul posed\ cca. 90 kg. Pe baza diferen]ei dintre greutatea la ie[irea
din testare [i cea de intrare la testare se determin\ sporul de cre[tere `n greutate
vie, sporul mediu zilnic [i consumul de furaje/kg spor.
~n prezent, se determin\ numai greutatea individual\ la ie[irea din testare,
deci la vrsta de 1823 zile (lucrare care se efectueaz\ s\pt\mnal). Tineretul de
reproduc]ie se cnt\re[te `n continuare lunar, pn\ la intrarea `n efectivul matc\,
iar reproduc\torii adul]i anual. Porcinele supuse `ngr\[\rii se cnt\resc lunar, `n
grupe de 10-15 animale, pentru determinarea sporului de cre[tere [i justificarea
consumului de furaje.

35
b) Dimensiunile corporale se determin\ prin m\sur\tori la diferite vrste,
fiind obligatorii cele recoltate la ie[irea din testare [i anual la reproduc\tori (`n
lucr\rile de selec]ie).
Principalele dimensiuni corporale sunt: lungimea corpului, lungimea
trunchiului, `n\l]imile la greb\n [i la crup\, perimetrele fluierului [i ale toracelui,
precum [i adncimea toracelui. Pe baza lor se calculeaz\ [i se interpreteaz\ diferi]i
indicii corporali.
Toate datele cu privire la masa corporal\ [i dimensiunile corpului se
`nregistreaz\ `n registre [i eviden]e zootehnice (tehnica de lucru este prezentat\ `n
cadrul `ndrum\torului de lucr\ri practice).

3.1.2. Conforma]ia corporal\
Conforma]ia corporal\ constituie o alt\ `nsu[ire morfologic\ important\ [i
rezult\ din analiza regiunilor corporale, att separat\, ct [i a grupelor de regiuni
legate `ntre ele morfo-fiziologic, iar `n final se apreciaz\ armonia de ansamblu.
Aceasta `nsu[ire este `n strns\ leg\tur\ cu constitu]ia [i rezisten]a organic\ a
suinelor. Analiza se face prin aprecierea exteriorului, avnd la baz\ leg\tura
dialectic\ `ntre form\ [i con]inut. La suine, `nsu[i corpul animalului reprezint\
produc]ia principal\, ceea ce simplific\ mult aprecierea zootehnic\.
Conforma]ia corporal\ condi]ioneaz\ tipul morfologic al unei rase, iar `n
cadrul rasei a unor popula]ii sau linii la care se pot eviden]ia anumite forme de
produc]ie.
Aprecierea exteriorului se face, de regul\, la animalele `n stare de
`ntre]inere de reproduc\tor, deci la cele cu dezvoltarea bun\ a scheletului [i a
musculaturii, precum [i la cele s\n\toase.
~n ac]iunea de ameliorare trebuie s\ se ]in\ cont de `nsu[irile de exterior,
deoarece `n unele cazuri se pot semnala sl\birea constitu]iei. Cel mai tipic
exemplu `l ofer\ rasa Yorcul mic, ras\ foarte precoce, dar la care insistndu-se
unilateral pe ridicarea precocit\]ii s-a neglizat exteriorul, ducnd `n final la unele
defecte de conforma]ie (profilul capului ultraconcav, osatura prea fin\ [i rezisten]\
organic\ sc\zut\). Sl\birea constitu]iei, ca urmare a unei selec]ii unilaterale, a fost
sesizat\ [i `n cazul variet\]ii blonde din cadrul rasei Mangali]a. Ac]ionndu-se
prea insistent asupra `mbun\t\]irii precocit\]ii animalelor [i nelundu-se `n
considerare consecin]ele asupra conforma]iei corporale, s-a ajuns la sl\birea
considerabil\ a constitu]iei, materializndu-se prin apari]ia unor defecte de
aplomb [i chiar cu sc\derea rezisten]ei organice.

36
Studiul analitic al regiunilor corporale se face `n cadrul lucr\rilor practice;
`n cele ce urmeaz\ se vor face unele aprecieri generale ale conforma]iei, pe p\r]i
corporale.
Conforma]ia p\r]ii anterioare are importan]\ mai redus\, deoarece `n urma
sacrific\rii din aceasta rezult\ carne de calitate inferioar\ (la cap) [i medie (de la
gt). Carne de calitate superioar\ ne este oferit\ doar de [unca anterioar\, deci de
regiunile spetei [i bra]ului, precum [i de cea de la greb\n.
Studiul conforma]iei corporale a acestei p\r]i (`n special a capului) ne ofer\
date cu privire la ras\, dimorfismul sexual, precocitate, constitu]ie [i chiar asupra
st\rii de s\n\tate, indicndu-ne uneori [i condi]iile beneficiate anterior pentru
cre[tere.
~n general, la porcinele ameliorate [i perfec]ionate capul este mai redus ca
m\rime, cu regiunile frun]ii [i fe]ei mai largi [i cu profilul u[or concav.
Profilul ultraconcav nu este de dorit deoarece incomodeaz\ animalul la
prehensiunea hranei, `n respira]ie [i la p\[unat. Indivizii cu formele `nguste [i
ascu]ite ale oaselor capului nu sunt acceptate `n lucr\rile de selec]ie. De asemenea,
profilul drept nu este de dorit, aceasta indicnd primitivitate [i neameliorare, cu
excep]ia raselor Landrace [i Hampshire.
Urechile, prin portul [i m\rimea lor, constituie repere pentru `ncadrarea `n
rase sau grupe de meti[i, nepreferndu-se cele prea mari [i aplecate, deoarece
incomodeaz\ animalul la vedere.
Gtul trebuie s\ fie ct mai bine `mbr\cat `n mu[chi, nici prea lung, dar nici
scurt, iar `n sec]iune transversal\ s\ fie ct mai apropiat de forma cilindric\, sau
u[or eliptic\ (rasa Landrace posed\ gtul relativ lung [i u[or eliptic). Acesta
trebuie s\ fie prins corect de cap [i trunchi, f\r\ zone evidente de demarca]ie
(acestea indic\ gre[eli `n hr\nirea animalului [i sl\birea constitu]iei).
A[a dup\ cum s-a ar\tat capul [i gtul trebuie s\ fie ct mai reduse, `ns\ se
va avea grij\ ca prin selec]ie s\ nu se dep\[easc\ limitele fiziologice normale.
Regiunile spetei [i bra]ului, care formeaz\ [unca anterioar\, trebuie s\ fie
cu bazele anatomice normal dezvoltate, bine `mbr\cate `n mu[chi, iar direc]iile
membrelor anterioare s\ se `ncadreze `n liniile de aplomb normale.
Trenul anterior s-a redus considerabil, ca urmare a proceselor de selec]ie,
a[a `nct `n prezent acestea reprezint\ cca. 30% din greutatea corporal\, fa]\ de
70% ct se `nregistra la formele s\lbatice [i la unele porcine primitive (fig.13).
La trenul mijlociu se va avea `n vedere ca toate regiunile s\ fie mai lungi [i
largi, concurnd la forma de cilindru lung. Regiunile de pe linia dorsal\, s\ fie ct
mai bine `mbr\cate `n mu[chi, `n special regiunile spin\rii [i [alelor.


37
Profilul corpului, apreciat
prin configura]ia liniei superioare
(sau dorsal\), cuprinznd
regiunile greb\nului, spin\rii [i
[alelor, trebuie s\ fie drept [i u[or
ascendent, cu excep]ia unor rase
americane (Duroc, Hampshire [i
Chester-White) la care este
convex. Arcuirea liniei spin\rii,
dup\ selec]ionerii americani, este
o modalitate de alungire a
trunchiului.
Regiunile de pe linia
abdominal\ de asemenea, trebuie
s\ fie ct mai lungi [i largi,
pentru a oferi o baz\ suficient\
de prindere a ugerului.
La regiunea ugerului se

Fig.13 Evolu]ia conforma]iei corporale
la suine

vor analiza: num\rul de mameloane, distan]ierea acestora att `ntre rnduri ct [i
`ntre perechi, simetria [i conforma]ia (aprecierea f\cndu-se `n perioada de
al\ptare). Forma dorit\ a mameloanelor este de plnie bietajat\, iar la pip\it s\ se
simt\ aspectul buretos, care indic\ predominarea ]esutului glandular.
La trenul posterior se analizeaz\ cu aten]ie crupa [i [unca posterioar\, de la
care se ob]in cele mai mari propor]ii de carne de calitate superioar\. ~n general,
crupa trebuie s\ fie dreapt\, larg\ [i lung\, conforma]ie care ofer\ o baz\ mare de
prindere pentru musculatura regiunilor [uncii posterioare. {unca posterioar\,
format\ `n principal din mu[chii fesei, coapsei [i gambei, trebuie s\ fie larg\,
convex\ [i descins\.
La membrele posterioare se va aprecia [i `ncadrarea lor `n linia de aplomb
normal\, precum [i `nclinarea optim\ a regiunii chi[i]ei, care sunt foarte
importante la reproduc\torii masculi.

*
* *

Studiul regiunilor corporale ne ofer\ date certe cu privire la conforma]ia
corporal\, din care cauz\ analiza trebuie s\ se fac\ cu mare aten]ie, ]inndu-se

38
cont de rasa apar]in\toare, de sex, de scopul produc]iei (rase materne [i rase
paterne) etc.
~n munca de selec]ie trebuie s\ se sesizeze din timp defectele de
conforma]ie care ar putea genera sl\birea constitu]iei animalului. Pentru
reproduc\torii masculi se va pune un mare accent pe regiunea testicular\, a
furoului [i a penisului, iar la femele pe integritatea ugerului [i a vulvei.

3.1.3. Constitu]ia suinelor
Constitu]ia suinelor este determinat\ de o serie de particularit\]i morfo-
fiziologice, fiind oglindit\ de dezvoltarea corporal\ [i de conforma]ie, ambele cu
influen]a asupra poten]ialului productiv [i a rezisten]ei organismului.
La suine `ntlnim patru tipuri constitu]ionale: fin\ [i robust\, ca tipuri dorite
[i debil\ [i grosolan\, ca tipuri nedorite. Desigur c\, uneori `ncadrarea nu este
strict\, indivizii avnd [i variante intermediare.
~n general, se prefer\ ca scroafele s\ apar]in\ la tipul constitu]ional fin sau
varianta fin\ spre robust\, iar vierii la constitu]ie robust\.
Constitu]ia fin\
Cuprinde suinele de reproduc]ie din rasele specializate pentru carne [i
bacon. Animalele se caracterizeaz\ prin cap mic, schelet fin, dar rezistent, corp
lung [i zvelt, iar musculatura este bine eviden]iat\.
Pielea este fin\, elastic\, bine vascularizat\, iar p\rul este sub]ire, lucios [i
uniform repartizat. Scroafele au prolificitatea [i capacitatea de al\ptare foarte
bune, cu instinctul matern pronun]at.
Vierii au un temperament vioi [i execut\ u[or monta.
Suinele cu constitu]ie fin\ se preteaz\ la `ngr\[area pentru carne [i mai ales
pentru bacon. ~n aceast\ categorie se `ncadreaz\ majoritatea exemplarelor din
rasele Landrace, Pitrain [i Landrace belgian.
Constitu]ia robust\
Cuprinde suinele de reproduc]ie ce se caracterizeaz\ prin corpul lung, larg
[i adnc, bine `mbr\cat `n musculatur\, exprimnd dezvoltare corporal\ bun\ [i
vigoare.
Scheletul este puternic [i foarte rezistent. P\rul este fin, lucios, dar mai des
dect la constitu]ia fin\ [i uniform repartizat. Pielea este destul de fin\, dens\ [i
elastic\.
Animalele au un temperament vioi, realizeaz\ sporuri mari de cre[tere `n
greutate vie [i valorific\ bine hrana. Scroafele sunt bune mame, cu prolificitatea,
capacitatea de al\ptare bune [i rezistente la exploatarea intensiv\.

39
Constitu]ia robust\ este dorit\ la suinele de reproduc]ie, `n special la vieri.
~n aceast\ categorie se `ncadreaz\ majoritatea indivizilor din rasele Marele alb,
Edelschwein, Yorkshire, Marele negru [i chiar Bazna.
Constitu]ia debil\
Suinele cu constitu]ie debil\ au dezvoltarea corporal\ insuficient\ `n raport
cu vrsta. Debilitatea este o consecin]\ a condi]iilor nefavorabile de mediu ce au
ac]ionat de-a lungul mai multor genera]ii, al\turi de o selec]ie gre[it\ [i uneori de
men]inerea la reproduc]ie a unor indivizi cu grade ridicate de consangvinizare.
Este o exagerare a constitu]iei fine [i se caracterizeaz\ prin conforma]ie
lipsit\ de armonie; trunchiul, de[i lung, este `ngust [i lipsit de adncime.
Scheletul este slab dezvoltat [i lipsit de rezisten]\, iar membrele sunt
dispropor]ionat de lungi [i cu defecte de aplomb.
Capul este lung [i usc\]iv, cu prindere defectuoas\ de gt. Pielea este prea
sub]ire [i lipsit\ de elasticitate, iar p\rul este rar, f\r\ luciu [i neuniform repartizat
pe suprafa]a corpului. Scroafele au prolificitatea redus\, capacitatea de al\ptare
mic\ [i cu instinctul matern slab eviden]iat. Exemplarele se exclud de la
reproduc]ie, deoarece sunt lipsite de rezisten]a organic\, iar produ[ii realizeaz\
sporuri mici [i valorific\ slab hrana.
Constitu]ia grosolan\
Animalele din aceast\ categorie au o dezvoltare corporal\ aparent bun\ `n
raport cu vrsta, `ns\ la un examen mai atent se constat\ c\ posed\ corpul
`mp\stat, scheletul grosolan [i lipsit de rezisten]\. ~n general oasele sunt
voluminoase, `ns\ f\r\ rezisten]\ pe m\sura volumului lor.
Capul este mare (voluminos) [i nu exprim\ fidel rasa [i sexul, iar pielea este
mai groas\ [i cu ]esut conjunctiv abundent, p\rul este lung, gros, f\r\ luciu [i
neuniform repartizat pe corp.
Temperamentul este limfatic: vierii execut\ greu monta [i dau sperm\ de
calitate slab\, iar scroafele au prolificitate sc\zut\ [i nu sunt bune mame (adesea
strivesc purceii).
Gr\sunii supu[i `ngr\[\rii dau rezultate slabe: valorific\ slab hrana, iar
carcasele sunt necorespunz\toare. Animalele se exclud de la reproduc]ie, deoarece
toate aceste particularit\]i nu sunt favorabile `nsu[irilor productive. Din aceast\
categorie fac parte unii indivizi din rasele tardive, uneori [i cele din cele
ameliorate, eviden]iind faptul c\ tineretul nu a beneficiat de condi]ii normale de
cre[tere (`n special de alimenta]ie) pe parcursul mai multor genera]ii.


40
*
* *

Aprecierea tipului constitu]ional este o lucrare tehnic\ preten]ioas\, care
trebuie efectuat\ de cadre cu mult\ experien]\. ~n aprecierea `ncadr\rii animalelor
se va ]ine cont de ras\, sex, vrst\, starea de `ntre]inere [i de informa]ii asupra
tehnologiei de cre[tere aplicate (`n special alimenta]ia [i `ntre]inerea).
De men]ionat c\, tipul constitu]ional se poate `nr\ut\]i, `n condi]iile `n care
factorii de mediu sunt sistematic nefavorabili. ~n aceast\ situa]ie, organismul va
`ncerca s\ se adapteze, modificndu-[i intensitatea, ritmul [i amplitudinea
func]iilor vitale. La acestea se mai poate ad\uga [i selec]ia inadecvat\, de obicei
unilateral\ [i uneori chiar gradul de consangvinizare prea ridicat, toate aplicate `n
ac]iunile de ameliorare.
Pentru eviden]ierea acestor neajunsuri se impune reajustarea periodic\ a
sistemului de exploatare a reproduc\torilor, reexaminarea schemelor de
`mperechere [i de `mbun\t\]ire a alimenta]iei, precum [i analizarea periodic\ a
unor constante sanguine [i cariograme.

3.1.4. Tipurile morfo-productive la suine
Tipurile morfoproductive la suine sunt o consecin]\ direct\ a selec]iei, `n
urma c\reia s-au diferen]iat rase sau popula]ii specializate pentru produc]ia de
carne, pentru produc]ia de gr\sime [i mixte (de carne-gr\sime). Fiec\rei forme de
produc]ie ì corespunde o anumit\ conforma]ie corporal\.
La suine se disting patru tipuri morfo-productive: de carne, pentru bacon,
mixte [i de gr\sime.
Tipul morfo-productiv de carne
~n acest tip se `ncadreaz\ un num\r mai mare de rase specializate pentru
produc]ia de carne, caracterizndu-se printr-o dezvoltare corporal\ bun\, corp
lung [i cilindric.
Lungimea corpului dep\[e[te cu 15-20 cm perimetrul toracic. Trunchiul
este larg [i pu]in adnc. {uncile anterioare sunt largi, f\r\ a fi prea proeminente,
iar cele posterioare sunt bine dezvoltate [i descinse. ~n urma sacrific\rii rezult\
carcase de bun\ calitate, cu raportul carne-gr\sime net `n favoarea c\rnii, iar
randamentul este mare.
Animalele apar]in tipului constitu]ional robust sau fin [i temperamentului
vioi. Scroafele sunt bune mame, posed\ prolificitate [i capacitate de al\ptare bune.

41
~n ansamblu, suinele apar]in\toare acestui tip apar zvelte, viguroase [i cu un
format corporal dreptunghiular. Ca reprezentan]i se pot include, cu prec\dere rasa
Marele alb, precum [i rasele Marele negru, Duroc, Hampshire, Edelschwein etc.
Tipul morfo-productiv pentru bacon
Acest tip este o variant\ `mbun\t\]it\ a celui de carne [i ap\rut\ `n urma
selec]iei, caracterizndu-se prin alungirea trenului mijlociu [i dezvoltarea
exagerat\ a p\r]ii posterioare, a[a `nct animalele au o form\ de par\.
Corpul are forma de trapez, deoarece linia superioar\ este dreapt\ [i
ascendent\. Lungimea corpului este mai mare cu 20-25 cm fa]\ de perimetrul
toracic.
Capul este mic, membrele scurte, scheletul fin [i rezistent, ceea ce asigur\
un randament foarte bun la sacrificare. Corpul foarte lung [i bine `mbr\cat `n
mu[chi, precum [i dezvoltarea exagerat\ a [uncilor posterioare asigur\ o propor]ie
mare de carne `n carcas\ [i o gr\sime redus\ [i uniform\ a stratului de sl\nin\.
La toate animalele constitu]ia este fin\ sau o variant\ `ntre fin\ [i robust\.
~n aceast\ categorie pot intra Landrace, rasa Pitrain, precum [i meti[ii dintre
rasele Marele alb [i Landrace.
Tipul morfo-productiv mixt (de carne-gr\sime)
Suinele apar]in\toare acestui tip se caracterizeaz\, `n general, printr-un
format bine propor]ionat, apropiat de tipul de carne. Trunchiul este mai scurt, mai
larg [i mai adnc comparativ cu cel de carne, a[a `nct lungimea corpului este
aproximativ egal\ cu perimetrul toracic.
{uncile posterioare sunt mai pu]in dezvoltate dect la tipul de carne.
Constitu]ia este robust\, temperamentul vioi, rezisten]a organic\ mare [i o bun\
capacitate de aclimatizare.
~n aceast\ categorie intr\ rasele: Berk, Albul mijlociu, Bazna etc.
Tipul morfo-productiv pentru gr\sime
Se caracterizeaz\ printr-un format corporal scurt, adnc [i larg. Perimetrul
toracic este mai mare cu 5-10 cm fa]\ de lungimea corpului.
Linia superioar\ este convex\, iar cea inferioar\ l\sat\ a[a `nct trenul
mijlociu apare bine dezvoltat, concurnd la forma de butoi a trunchiului. Coastele
sunt scurte [i mult arcuite.
Sunt animale cu gtul scurt [i gros, crupa te[it\, [uncile posterioare pu]in
dezvoltate, uneori osatur\ pu]in rezistent\.
Prolificitatea este redus\, precocitate moderat\, temperament vioi [i o mare
rezisten]\ organic\. ~n aceast\ categorie intr\ rasa Mangali]a [i par]ial Micul alb.


42
*
* *

~n prezent se promoveaz\ la reproduc]ie indivizii cu tipul morfo-productiv
de carne [i pentru bacon, deoarece cererea de gr\sime este din ce `n ce mai redus\.
Tehnica `ncadr\rii animalelor dup\ tipurile morfo-productive se va face `n cadrul
lucr\rilor practice.

3.1.5. Particularit\]i de culoare
Culoarea la suine este o `nsu[ire morfologic\ ce constituie caracter de ras\,
cu implica]ii majore `n alegerea sistemului de exploatare, `nlesnind aprecierea
gradului de ameliorare [i cu influen]\ `n tehnologia prepar\rii carcaselor.
~n general, rasele cu culoare `nchis\ confer\ o rezisten]\ mai mare la
eritemul solar, `ns\ unele dau un aspect nepl\cut al carcaselor prelucrate termic
(aspectul cenu[iu al [oricului).
Culoarea alb\ (albinism) este `ntlnit\ la majoritatea raselor actuale [i
constituie un caracter dominant fa]\ de celelalte culori. Este preferat\ pentru
produc]ia de bacon, `ns\ favorizeaz\ insola]ia, iar animalele posed\, `n general, o
rezisten]\ organic\ mai redus\. Aceast\ culoare este `ntlnit\ la rasele: Marele alb,
Landrace, Edelschwein, Yorkshire etc.
Culoarea blond\ (ilucism) este determinat\ de prezen]a att `n piele ct
[i `n p\r a unor pigmen]i care protejeaz\ oarecum animalele fa]\ de razele solare.
Nu este dominant\ fa]\ de alte culori. Se `ntlne[te la Mangali]a blond\, la rasa
Lincoln etc.
Culoarea neagr\ (melanism) este determinat\ de predominarea
pigmen]ilor melanici att `n piele ct [i `n p\r. Animalele sunt rezistente la razele
solare, la condi]iile vitrege de mediu [i chiar la boli, putndu-se exploata
economic pe p\[uni. Este dominant\ fa]\ de culoarea blond\ la unele rase.
Carcasele tratate termic au un aspect mai pu]in pl\cut, mai ales pentru produc]ia
de bacon. Se `ntlne[te la rasele Cornwall, Mangali\a neagr\, Berk (par]ial) etc.
Culoarea ro[ie prezint\ avantajele culorii negre, cu privire la insola]ie, `ns\
nu depreciaz\ aspectul carcaselor, deoarece pigmentul este termolabil. Este
recesiv\ fa]\ de culorile alb\ [i neagr\. Se `ntlne[te la rasele Duroc, Tamworth,
Mangali]a ro[ie etc.
Culorile b\l]ate (compuse ) sunt tipice la rasele de culoare neagr\ [i cu
bru alb, precum [i la cele cu pete negre pe un fond alb. Se `ntlne[te la rasele:
Hampshire, Wessex, Bazna (negru cu bru alb), Pitrain [i la multe rase moderne

43
americane. Sunt rezistente la eritemul solar, deci exploatabile `n unit\]ile
gospod\re[ti.
Culorile b\l]ate apar [i la meti[ii ce se ob]in prin `ncruci[area suinelor de
diferite culori, f\r\ `ns\ a afecta aspectul carcaselor.

*
* *

O alt\ `nsu[ire morfologic\ important\ este [i denti]ia la suine care ajut\ la
aprecierea vrstei prin num\rul, forma, apari]ia [i aspectul din]ilor.
De asemenea, glanda mamar\, prezint\ particularit\]i importante, precum [i
aparatul genital, tubul digestiv, unghiile etc.

3.2. ~nsu[irile fiziologice [i productive
~nsu[irile fiziologice ale suinelor prezint\ o serie de particularit\]i fa]\ de
celelalte animale de ferm\. Suinele se `ncadreaz\ `n categoria animalelor
omnivore, cu capacitate mare de `nmul]ire, cu o via]\ de grup, aclimatizabile `n
zone diferite, rezistente la interven]ii chirurgicale [i sensibile la boli infecto-
contagioase.
Suinele actuale se pot cre[te `n toate sezoanele anului (cu condi]ia ca
purceilor sugari [i celor `n]\rca]i s\ li se asigure condi]ii termice optime),
putndu-se adapta la exploatare intensiv\, specific\ unit\]ilor industriale.
Principalele particularit\]i fiziologice [i productive se vor analiza, pe scurt,
`n cele ce urmeaz\:
- Capacitatea de `nmul]ire
~n urma procesului de domesticire a disp\rut aproape complet activitatea
sezonier\ de reproduc]ie. La actualele rase de suine c\ldurile apar `n toate
sezoanele, cu aproximativ acea[i intensitate, a[a `nct fecunditatea scroafelor `n
perioadele r\coroase este foarte bun\, `ntre 90-96 %, dar se poate reduce `n
sezoanele c\lduroase [i `n condi]ii de exploatare intensiv\, pn\ la 75% ([i chiar
mai pu]in).
Perioada de gesta]ie este de 114-115 zile, fiind considerat\ relativ scurt\ [i
constant\, `ns\ perioadele de al\ptare [i de refacere se pot reduce considerabil,
ob]inndu-se u[or `ntre 2-2,2 f\t\ri pe an. La o f\tare se pot ob]ine 10-12 purcei,
ceea ce face ca anual o scroaf\ s\ fete 22-25 produ[i.
Ace[ti indicatori se pot `mbun\t\]i foarte mult `n cazul `n care scroafele [i
vierii sunt exploata]i na]ional, al\turi de practicarea `ns\mn]\rilor artificiale [i

44
utilizarea de aparatur\ modern\ pentru stabilirea momentului optim de
`ns\mn]are [i de diagnosticare timpurie a gesta]iei, precum [i de `ntre]inerea
individual\ a femelelor dup\ `ns\mn]are (pentru o bun\ nida]ie). Din acest punct
de vedere, efectivele de suine se pot reface `ntr-un interval de timp foarte scurt,
comparativ cu celelalte animale de ferm\.
- Precocitatea
La suine, precocitatea se apreciaz\ `n func]ie de 2 elemente: energia de
cre[tere [i valorificarea hranei. Energia de cre[tere la suine se manifest\ cu mare
intensitate; purceii `[i dubleaz\ greutatea la vrsta de cca. 2 s\pt\mni, iar pn\ la
cea de 8-9 luni `[i sporesc masa corporal\ de cca. 100 ori.
- Sporul mediu zilnic
Sporul mediu zilnic pn\ la vrsta de 30-35 zile, este de cca. 175 g, pe
perioada de cre[tere de cca. 300 g, iar la `ngr\[are `ntre 650-750 g.
De men]ionat c\, evolu]ia greut\]ii corporale pe perioada na[tere - vrsta de
45 de zile este influen]at\ de o multitudine de factori, de mare importan]\ fiind [i
sistemul de exploatare adoptat. A[a de exemplu, la purceii `n]\rca]i la vrsta de 45
zile, apar]in\tori raselor materne exploatate `n condi]ii gospod\re[ti se
`nregistreaz\ greut\]i corporale superioare fa]\ de exploatarea industrial\ (tab. 3).
Aceste date pledeaz\ pentru cre[terea gospod\reasc\ a viitorilor
reproduc\tori, cu condi]ia ca alimenta]ia [i microclimatul s\ fie asigurate la nivel
optim
Exemplarele `ngr\[ate se pot sacrifica la greutatea de 90-100 kg, greutate
care atinge la 6-7 luni.

Tabelul 3
Evolu]ia greut\]ii corporale a purceiilor `n func]ie de ras\
Marele alb
Vrsta Landrace Yorkshire
Cre[tere
industrial\
Cre[tere
gospod\resc\
Na[tere 1,280 1,140 1,110 1,320
5 zile 2,100 2,010 1,900 2,430
10 zile 3,200 3,120 2,800 3,500
21 zile 4,800 4,600 4,200 5,050
35 zile 6,900 6,750 6,500 7,060
45 zile 8,200 8,030 7,950 9,620
S.m.z. (g) 156 156 155 190


45
La vrsta de 7-8 luni suinele se pot utiliza la reproduc]ie, `n func]ie de ras\
[i sex; scrofi]ele se introduc la `ns\mn]are cnd greutatea corporal\ dep\[e[te
110 kg la rasele ameliorate [i la peste 90 kg la cele mai pu]in ameliorate, iar
masculii la 115-125 kg.
Valorificarea hranei este bun\, realizndu-se 1 kg spor de cre[tere `n
greutate vie, pe perioada `ngr\[\rii cu 3,5-4,5 UN, iar `n cea de cre[tere cu 2,1-2,8
UN. ~n cazul utiliz\rii de furaje combinate, consumul specific pe perioada
`ngr\[\rii, se poate reduce pn\ la 2,5-3,0 UN.
Suinele valorific\ foarte bine cerealele, unele reziduuri de la industria
alimentar\, pe lng\ masa verde, suculentele [i chiar reziduurile culinare. Din
punct de vedere al precocit\]ii suinele se `mpart `n 2 tipuri: tipul precoce (cu trei
subtipuri - foarte precoce, precoce [i semiprecoce) [i tipul tardiv.
Tipul precoce se caracterizeaz\ prin animale care realizeaz\ sporuri de
cre[tere `n greutate vie mari `ntr-o perioad\ scurt\ de timp [i cu consumuri
specifice reduse de furaje.
~n tipul foarte precoce intr\ rasele Landrace, Duroc [i Hampshire, iar rasa
Bazna `n tipul semiprecoce.
De men]ionat c\, unele rase `nregistreaz\ sporuri mari de cre[tere `ntre
anumite vrste dup\ care acestea scad sau stagneaz\.
~n consecin]\ la unele rase, greutatea de sacrificare economic\ este mai
redus\, uneori la 80-90 kg (la cele precoce [i foarte precoce).
Tipul tardiv este caracteristic raselor pu]in ameliorate [i a suinelor de
forma]ie veche (uneori [i primitive). Sunt animale cu trenul anterior dezvoltat, cu
corpul aplatizat lateral [i linia spin\rii convex\.
Sporurile de cre[tere sunt reduse, iar valorificarea hranei slab\. La acest tip
se includ rasele Stocli, Hanovra etc.

3.2.1. Temperamentul suinelor
Prin temperament se `n]elege modul cum organismul reac]ioneaz\ la
excita]iile externe, contribuind la integrarea animalului `n mediu. Temperamentul
mai indic\ [i intensitatea reac]iilor nervoase [i endocrine din organism. Cu ct
ansamblul acestor reac]ii [i r\spunsuri sunt mai armonios corelate, cu att
produc]iile ob]inute vor fi mai ridicate.
Temperamentul este influen]at de individualitate, de vrst\, de sex, de
s\n\tate, precum [i de gradul de ameliorare. Atitudinea omului fa]\ de animal are
influen]\ asupra stabilit\]ii temperamentului. Temperamentul se completeaz\ cu
comportamentul [i cu tipul constitu]ional.

46
La suine deosebim 3 tipuri de temperament: vioi, care este de dorit, iar cele
limfatic [i nervos sunt de nedorit.
Temperamentul vioi - `n aceast\ categorie intr\ animalele cu un sistem
nervos echilibrat, care realizeaz\ conexiuni nervoase stabile `ntr-un timp scurt [i
cu pu]ine repeti]ii. Stabilitatea reflexelor condi]ionate favorizeaz\ aplicarea unor
tehnologii moderne de `ntre]inere; la animale se realizeaz\ o ierarhie de grup
eficient\ f\r\ a se relua st\rile conflictuale.
Acest tip de temperament este caracteristic animalelor precoce [i cu
constitu]ie fin\ [i robust\. Vierii sunt activi, f\r\ dificult\]i de comportament,
execut\ u[or saltul montei [i se preteaz\ la recoltarea materialului seminal dac\ [i
animalele sunt manipulate corect.
Scroafele sunt bune mame, cu fecunditate [i prolificitate bune, cu capacitate
de al\ptare mare [i se las\ dirijate sau accept\ u[or diferite sisteme de `ntre]inere
(`n boxe comune [i individuale).
Suinele supuse `ngr\[\rii valorific\ bine hrana, depun sporuri de cre[tere
mari, asigurnd rentabilitatea sporit\.
Temperamentul limfatic - animalele de reproduc]ie din aceast\ categorie
nu sunt de dorit, deoarece nu realizeaz\ conexiuni nervoase stabile, cu toat\
str\dania depus\ de speciali[ti. Este caracteristic animalelor cu constitu]ie
grosolan\.
Vierii depisteaz\ greu scroafele `n c\lduri, execut\ cu dificultate saltul [i
actul montei [i ofer\ produc]ii reduse [i de calitate slab\ de sperm\.
Scroafele nu sunt bune mame, adesea strivesc purceii, cu dificult\]i de
sincronizare a parturi]iei [i secre]ia laptelui [i cu capacitatea de al\ptare redus\.
Descenden]ii au viabilitate sc\zut\, valorific\ slab hrana [i adesea nu men]in
curat\ pardoseala (spa]iul de odihn\), crend greut\]i specifice `n exploatare, mai
ales pentru asigurarea igieniz\rii - toate cu influen]\ negativ\ asupra rentabilit\]ii.
Temperamentul nervos - (sau dezechilibrat) - animalele din aceast\
categorie se exclud categoric de la reproduc]ie, deoarece pe fondul lor pot ap\rea
dificult\]i de comportament, care `n final se materializeaz\ prin vicii ascunse,
uneori instalndu-se starea de retivitate.
Sunt animale susceptibile la orice zgomot, contractnd adesea st\ri de stres.
Vierii sunt greu de dirijat, att la mont\ ct [i pentru recoltarea materialului
seminal.
Scroafele sunt fricoase, nelini[tite, strivesc purceii `n primele zile de la
na[tere [i au o capacitate de al\ptare fluctuant\.
Animalele se obi[nuiesc greu cu personalul de `ngrijire, iar prin
comportarea lor contribuie la generalizarea st\rii de nelini[te [i la restul animalelor

47
din box\. Supuse `ngr\[\rii, valorific\ slab hrana, depun sporuri mici `n greutate.
Sunt mereu `n c\utarea hranei, pe care o risipesc f\r\ motiv, indiferent de calitate.
Exploatarea acestor animale este cu totul nerentabil\. La primipare se poate
instala [i consumarea, dup\ f\tare, a propriilor purcei (la acest sindrom mai
contribuie [i al]i factori).

*
* *

Stabilirea temperamentului la suine este o ac]iune dificil\, preten]ioas\ [i
greu de realizat, pentru care ne sunt necesare informa]ii, precum [i o interpretare
corect\.

3.2.2. Comportamentul suinelor
Comportamentul reprezint\ o manifestare specific\ fiec\rui animal, ca
r\spuns la anumite evenimente ce au loc `n organism sau `n imediata lui apropiere.
~n mod practic, comportamentul se apreciaz\ prin nivelul r\spunsului individului
la satisfacerea sau nesatisfacerea cerin]elor specifice ale organismului, fiind `n
strns\ leg\tur\ [i cu temperamentul animalului.
~n cre[terea suinelor, comportamentul are o importan]\ foarte mare,
comparativ cu celelalte animale de ferm\, mai ales `n unit\]ile unde tehnologiile
de `ntre]inere prev\d efective mari `n box\ sau `n grup\, condi]ionnd `n mare
parte nivelul indicatorilor de produc]ie [i `n consecin]\, pe cei economici.
Pe zootehni[ti ì intereseaz\ mai mult implica]iile sale asupra produc]iilor,
[i `n func]ie de aceasta, de g\sirea unor posibilit\]i de dirijare `n exploatarea
reproduc\torilor, `n cre[terea tineretului [i `ngr\[area porcilor, ]innd cont de
avantajele poten]iale ale tipurilor de comportament.
Practica a demonstrat c\ orice `mbun\t\]ire a tehnologiilor de produc]ie
este `nsu[it\, sau acceptat\ u[or de c\tre suine, dac\ se ]ine cont [i de cerin]ele
minime ale organismului. ~n acest sens, exploatarea `n unit\]ile industriale a
suinelor, unde condi]iile de via]\ sunt sever artificializate, a impus cunoa[terea `n
am\nunt a comportamentului; studiile sistematice ne pot fi deosebit de utile `n
adoptarea solu]iilor tehnologice moderne.
Elementele care trebuie s\ fie luate `n considera]ie, cu implica]ii asupra
comportamentului sunt: aglomer\rile mari de animale, intensitatea mare a
zgomotelor, spa]ii foarte reduse (care uneori limiteaz\ mi[carea), microclimatul
dirijat, tratamente periodice, contactul relativ redus `ntre om [i animale, etc.

48
Cre[terea gospod\reasc\ (`n efective reduse) elimin\ o parte din aceste
neajunsuri, deoarece omul de]ine foarte multe informa]ii asupra comportamentului
fiec\rui animal, avnd posibilitatea satisfacerii lor.
Variabilitatea indivizilor asigur\ condi]ii pentru o selec]ie a suinelor [i `n
func]ie de comportament.
Tipurile de comportament la suine
Tipurile de comportament sunt diferen]iate, `n general, dup\ finalitatea lor.
Scott (1962) distinge la suine 9 tipuri de comportament, [i anume: alimentar, de
eliminare, sexual, maternal, de solicitare, conflictual (agonistic), de imitare, de
integrare `n mediu [i de investigare, la care Dr\g\nescu (1974) adaug\ [i al
10-lea tip, comportamentul anormal.
Comportamentul alimentar (sau de ingestie) se identific\ prin
manifest\rile caracteristice legate de prehensiunea hranei, de consumarea apei
(ad\parea), iar `n cadrul lor de: durat\, ordinea [i preferin]ele animalelor.
Comportamentul alimentar este precedat de comportamentul de investiga]ie,
specia bazndu-se pe un puternic sim] olfactiv.
Suinele sunt, `n general, animale lacome, care consum\ hrana `n cel mult 20
minute pe tain, desf\[urnd o activitate dinamic\ [i efectund `n mod pasiv o
omogenizare a componentelor. Se sesizeaz\ o aglomerare de indivizi la jgheab,
chiar dac\ este suficient front de furajare, pentru care se indic\ desp\r]irea pe zone
a acestuia. ~n mod normal, porcii consum\ mai `nti furajele [i apoi beau apa.
Gustul dulce al furajului stimuleaz\ consumul, `ndeosebi la purcei.
Cu ocazia furaj\rii [i ad\p\rii se stabile[te [i ierarhia de grup, avnd la baz\
interrela]ia de dominan]\-subordonare. Comportamentul alimentar poate fi alterat
de gre[eli `n `ntocmirea ra]iilor de hran\ [i de `ntrzierea administr\rii tainurilor,
determinnd agresivitate [i chiar caudofagie, cu consecin]e grave `n p\strarea
integrit\]ii corporale ale animalelor.
Comportamentul de eliminare este legat de manifest\rile specifice ale
defec\rii [i mic]iunii. ~n general, suinele sunt cele mai curate [i ordonate
mamifere, cu condi]ia s\ existe tehnologii adecvate de `ntre]inere [i o preocupare
minim\ din partea personalului de `ngrijire.
Pentru defecare [i urinare animalele prefer\ locuri mai retrase, mai
`ntunecoase [i umezite din cadrul boxei. Eliminarea se face, `n general, diminea]a
imediat dup\ scularea animalelor din box\. Spa]iul de odihn\ se poate p\stra curat
dac\ este `n permanen]\ uscat, dac\ condi]iile de microclimat sunt
corespunz\toare, dac\ `ngrijitorul a dirijat ini]ial animalele `n zona umezit\ a
gr\tarului [i dac\ organizarea interioar\ a boxelor este corespunz\toare [i

49
constant\ la categoriile anterioare (suzeta deasupra gr\tarului [i hr\nitorul `n zona
uscat\ [i compact\.
Comportamentul sexual se identific\ cu manifest\rile legate de apari]ia
c\ldurilor, de reflexul de `mbr\]i[are, de `mperechere etc. ~n general, masculii
caut\ femelele `n c\lduri, iar acestea se las\ c\utate [i accept\ monta numai `n
partea a doua a perioadei de c\lduri.
Introducerea unui mascul, chiar cu dezvoltarea corporal\ mai redus\, `n
boxa femelelor, nu conduce la apari]ia conflictelor. Introducerea unei scroafe `n
c\lduri `n boxa vierilor (aspect tehnologic rar `ntlnit) nu provoac\ conflicte, `ns\
conflictele se pot produce `ntre masculi, ca urmare a interesului pentru femel\.
Femelele `n c\lduri sunt mult agitate, capricioase, sar unele pe altele, iar
dac\ vierii sunt `n apropiere se aglomereaz\ pe latura boxei dinspre ace[tia. La
rasele perfec]ionate aceste manifest\ri sunt mult diminuate, fapt ce impune mult\
aten]ie din partea personalului [i folosirea aparaturii moderne pentru depistarea
fazei de estru.
Comportamentul maternal se refer\ la manifest\rile legate de alimenta]ia
sugarilor, de protejarea acestora fa]\ de du[mani [i fa]\ de condi]iile nefavorabile
de mediu etc. Scroafele cu temperament vioi sunt atente cu purceii pentru a nu-i
strivi, adunndu-i la nivelul ugerului sau a capului cnd este frig. ~n caz de pericol
mama se interpune `ntre purcei [i du[man.
Ordinea de supt se stabile[te `n 2-3 zile, num\rul zilnic de supturi este de
cca. 28 ori `n prima s\pt\mn\ [i se reduce la 15 `n a cincea s\pt\mn\. Prin
urmare, regruparea purceilor pe scroafe se pot face cel trziu a doua zi de dup\
f\tare, iar num\rul zilnic mare de supturi impune cazarea purceilor cu mamele lor
pe toat\ durata lacta]iei.
Gui]atul insistent al purceilor face ca scroafa s\ se culce `n decubit lateral,
dup\ `ndep\rtarea u[oar\ ale acestora pentru a nu-i strivi. Durata total\ a suptului
este de cca. 40 secunde, fiind anticipat\ de un masaj activ al purceilor asupra
mameloanelor. Temperamantele limfatic [i dezechilibrat ale scroafelor determin\
striviri de purcei, iar la unele primipare duce uneori pn\ la consumarea lor (nu s-
a stabilit o leg\tur\ `ntre consumarea placentei [i a purceilor proprii).
Comportamentul de solicitare se bazeaz\ pe emiterea de semnale sonore
pentru acordarea de ajutor [i se sesizeaz\ cu prec\dere la purceii sugari `n primele
zile de la na[tere, cu ocazia stabilirii [i `nl\tur\rilor de la sfrc. Cei `nl\tura]i de la
supt au un gui]at specific. Apropierea orei de supt, sau de administrare a tainului
preferat, intensific\ semnalele sonore. Pierderea sau separarea indivizilor de grup
determin\, de asemenea, intensificarea semnalelor sonore, mai ales `n primele
s\pt\mni de via]\.

50
Comportamentul agonistic este legat de ac]iunile ocazionale de atac, fug\
[i chiar de imobilizare a adversarului. Conflictele sunt generate, `n principal de
`mp\r]irea hranei, respectiv a frontului de furajare [i a zonei de odihn\, precum [i
a apari]iei unui individ str\in `n grup.
~n cadrul acelora[i grupe de indivizi nu se apeleaz\ la conflicte, dect foarte
rar; ele sunt de regul\ individuale, dar se pot [i generaliza. Lotiz\rile pe categorii
de vrst\, greutate corporal\, sex [i chiar tip comportamental elimin\ majoritatea
conflictelor, sau le diminueaz\ din importan]\. Conflictele au ca rezultat final
stabilirea ierarhiei de grup, ceea ce constituie un element pozitiv, deoarece nu se
mai reiau luptele; indivizii recunoscndu-[i superiorii nu se mai lupt\ [i deci nu se
mai cheltuie energia `n plus.
Agresivitatea instinctiv\ la suine este o reminiscen]\ ancestral\, putnd fi
atenuat\ prin selec]ie [i prin asigurarea de condi]ii optime de via]\. Din punct de
vedere comportamental, tipul agonistic nu are menirea ciment\rii ac]iunilor de
turm\ sau de grup, de[i prin activitatea celui mai puternic turma se mobilizeaz\
mai eficient la caz de nevoie (contra intrusului sau a du[manului).
Comportamentul de imitare este `n parte folositor, dar d\un\tor. Acest
tip de comportament se bazeaz\ mai mult pe sim]ul v\zului [i auzului - ambele
contribuind la stimularea reciproc\. Activitatea intens\ de hr\nire a indivizilor din
box\, stimuleaz\ consumarea furajului, chiar dac\ acesta nu este de calitate foarte
bun\. Mic]iunea [i defecarea indivizilor `n zona gr\tarului este preluat\ u[or de
majoritatea animalelor din grup. Introducerea `n lot a unui individ care este
obi[nuit cu utilizarea unei suzete contribuie la `nv\]area u[oar\ a celorlalte
animale. Ca manifestare nefolositoare este sesizat\ coudofagia, care se poate
extinde la toate animalele din box\, prin imitarea indivizilor care mu[c\, corelat\
cu perceperea gustului pl\cut al sngelui (consumat ini]ial involuntar).
Comportamentul de integrare este legat de c\utarea sau depistarea unui
nou mediu de via]\ mai propice [i care are ca scop evitarea suferin]elor, sau
reducerea pierderilor. Scroafele `n ultima parte a gesta]iei `[i caut\ locuri potrivite
pentru desf\[urarea normal\ a actului parturi]iei. Animalele bolnave, de
asemenea, caut\ locuri mai ferite de du[mani [i de ac]iunea intemperiilor.
Comportamentul de investiga]ie este legat de exploatarea unui
component pl\cut sau preferat din furaje, care de regul\ este [i deficitar.
Animalele se orientez\ cu ajutorul mirosului, auzului, auzului etc. Rmatul este o
manifestare specific\, fiind utilizat de c\tre porcine cu foarte mare intensitate.
Comportamentul anormal se datore[te alter\rii stimulilor normali, avnd
ca rezultat unele manifest\ri ciudate, cum ar fi: masturba]ia, homosexualitatea
etc. ~ntre]inerea `n grup a vierilor, precum [i unele gre[eli organizatorice `n

51
dirijarea vierilor la recoltarea spermei, pot determina apari]ia acestui tip de
comportament.
Toate tipurile de comportament au ca rezultat final tendin]a de a aduna
animalele `n grup (mai pu]in cel agonistic), fiind reunite `n comportamentul de
grup, care contribuie la consolidarea vie]ii de turm\.

3.2.3. Ierarhia de grup
Ierarhia de grup constituie o reminiscen]\ ancestral\ preluat\ de la formele
s\lbatice, transmis\ la porcinele primitive [i de dorit la rasele actuale fiind [i o
consecin]\ a vie]ii de turm\.
Ierarhia de grup are la baz\ starea de agresivitate, care la suine este destul
de eviden]iat\, comparativ cu celelalte specii de animale de ferm\; din acest punct
de vedere porcinele sunt `ntrecute doar de cini.
Comportamentul agonistic are o mare contribu]ie `n stabilirea ierarhiei de
grup, la indivizi sesizndu-se unele conflicte [i chiar lupte, cu origini instinctuale,
dar [i formate ulterior. La purceii sugari se observ\ c\, imediat dup\ f\tare, ace[tia
se lupt\ pentru sfrcurile cele mai bune (productive), de[i sunt suficiente `nc\
neocupate.
Via]a porcului crescut `n unit\]ile de tip intensiv-industrial, unde spa]iul de
odihn\ [i frontul de furajare sunt restric]ionate, iar num\rul de indivizi din lot, este
mare, a accentuat importan]a st\rilor conflictuale, finalizndu-se cu ierarhizarea
animalelor din box\.
Studiile efectuate asupra organiz\rii grupelor de porcine la `ngr\[at au
ar\tat existen]a unor ierarhiz\ri de diferite suite sau tipuri. Cea mai des `ntlnit\
este ierarhizarea linear\, `n care se disting animale dominante [i animale
dominate.
La suine ierarhia se stabile[te relativ u[or observndu-se cu ocazia
procur\rii [i consum\rii hranei.
Furajarea restric]ionat\ (pe baz\ de tainuri) gr\be[te stabilirea ierarhiei de
grup, comparativ cu hr\nirea la discre]ie.
Animalele dominante ocup\, de regul\, pozi]iile cele mai avantajoase `n
timpul hr\nirii fa]\ de cele dominate.
~n general, animalele cu dezvoltare corporal\ mai bun\ ocup\ unul din
locurile din vrful schemei ierarhice, `ns\ poate interveni [i agilitatea `n lupt\.~n
plan secundar, ierarhia de grup se stabile[te [i cu ocazia imp\r]irii spa]iului de
odihn\; animalele cele mai puternice ocupnd zonele cele mai prielnice [i invers.


52
Mirosul [i apoi
vederea au mare importan]\
`n recunoa[terea indivizilor
din grup. La suine s-a
stabilit c\ num\rul de
animale pe care `l poate
re]ine eficient un porc adult
este de cel mult 20. Pentru
atenuarea st\rilor conflictu-
ale, att ca num\r ct [i ca
importan]\, se indic\
lotizarea animalelor pe
categorii de vrst\ (greutate
corporal\), sex, comporta-
ment [i chiar provenien]\
(pe ct posibil de la acea[i
mam\).

I II III
Fig. 14 Exemple de suite ale ierarhiei de grup
(la porci gra[i)

~n practica zootehnic\ se recomand\ lotizarea animalelor odat\ cu trecerea
acestora la un nou sector de produc]ie, evitndu-se relotizarea, mai ales dup\
vrsta de 3 luni. ~n caz de for]\ major\, cnd se impune relotizarea porcilor gra[i,
animalele vor fi dirijate `n boxe nelocuite [i `n propor]ii aproximativ egale (dac\
provin din 2 boxe).
Introducerea unor indivizi str\ini, chiar cu dezvoltare corporal\ mai bun\
nu este indicat\, deoarece afecteaz\ ierarhia de grup. Izolarea temporar\ a unui
individ (porc la `ngr\[at) de grup poate fi de 25 zile cnd acesta este conduc\tor [i
de doar 3 zile cnd este situat la baza schemei ierarhice.
St\rile conflictuale sunt mult atenuate la rasele perfec]ionate fa]\ de cele
tardive. De asemenea, acestea sunt mai violente `ntre vieri, fa]\ de scroafe.
Scroafele [i scrofi]ele nu atac\ un vier, chiar dac\ acesta are o dezvoltare
corporal\ mai redus\. Prin urmare vierul `ncerc\tor se recomand\ s\ fie de aceea[i
dezvoltare corporal\, `ns\ poate fi [i ceva mai tn\r. Dup\ efectuarea montei sau
recoltarea materialului seminal, luptele scad ca importan]\, fapt pentru care se
indic\ ca toat\ grupa de vieri dintr-o box\ s\ fie dirijat\ `n acela[i timp la mont\,
sau recoltare.
Densitatea normal\ a animalelor `n box\ favorizeaz\ stabilirea [i
consolidarea ierarhiei de grup. Lini[tea `n cadrul grupei, sau a boxei, reprezint\ o
garan]ie a succesului pentru cresc\torii de porcine.
A A A
B
B B
C C D C D
D E E
E
F
F
F C
G
A
I Suit\ liniar\
II. Suit\ liniar\ dar
cu 2 porci (C [i B)
ocupnd pozi]ii
ierarhice similare
III. Suit\ liniar\ dar
cu rela]ii speciale
`ntre D [i B [i E [i B

53
Din punct de vedere zootehnic stabilirea ierarhiei de grup este de dorit,
deoarece se evit\ reluarea luptelor, care se soldeaz\ cu consumuri ridicate de
energie, deci de furaje `n plus. ~n multe situa]ii, st\rile conflictuale pot degenera `n
agresivitate anormal\ [i finalizat\ cu mu[carea cozii (caudofagie), sau urechilor.
~n acest sindrom sunt implica]i mai mul]i factori, prioritate avnd caren]ele `n
substan]e proteice [i minerale din ra]ie, `ns\ este favorizat [i de densitatea prea
mare `n box\, [trangul\ri `n administrarea furajelor [i a apei de b\ut, microclimat
deficitar, lipsa a[ternutului [i chiar plictiseala animalelor. ~n unit\]ile intensiv-
industriale o m\sur\ cu caracter paleativ este amputarea cozilor imediat dup\
na[tere, ac]iune contraindicat\ `n unit\]ile productive de material de pr\sil\.
De baz\ r\mne analizarea `n detaliu a cauzelor [i luarea de m\suri de
remediere `n cel mai scurt timp.

3.2.4. Stresul la suine
Stresul este un complex de modific\ri reactive nespecifice din organismul
animalului, de natur\ neuro-endocrino-metabolic\. Aceste m\suri sunt provocate
de solicit\ri ale mediului extern sau intern la care organismul mai `nti
reac]ioneaz\ apoi `ncearc\ s\ reziste [i s\ se adapteze la noile condi]ii.
Termenul este echivalent cu tensiune, `ncordare, efort de adaptare etc. De
men]ionat c\, stresul este adesea confundat cu cauzele provocatoare. Spunem c\
unui animal ì este frig `n loc de animalul este stresat din cauza frigului, sau
sufer\ din cauza acestuia.
Dup\ H.Selye, stresul este un proces de adaptare al organismului la
antagonismul dintre impulsurile provenite din mediul extern sau intern [i reac]iile
de ap\rare ale acestuia. Dup\ acest autor, stresul se poate asimila cu sindromul
general de adaptare (S.G.A.).
Datorit\ ac]iunii sale nespecifice, precum [i a modului de finalizare,
interpretarea stresului variaz\ `n func]ie de cel care `l apreciaz\. Astfel, pentru un
fiziolog stresul `nseamn\ un complex de modific\ri ce apar `n snge, limf\ etc, `n
urma unor agresiuni nedorite. Pentru un etolog se traduce mai mult printr-o
schimbare de comportament, ca urmare a modific\rilor mediului de via]\. Pentru
un specialist `n zootehnie, stresul determin\ sc\derea aparent nejustificat\ a unor
indici de reproduc]ie [i produc]ie, precum [i `nr\ut\]irea st\rii de s\n\tate, iar
cresc\torii de animale `l imput\ reac]iei animalelor la schimbarea alimenta]iei, a
condi]iilor de cazare, la transportul inadecvat, toate cu repercursiuni asupra
produc]iilor preconizate a se ob]ine.

54
Cauzele provocatoare de stres sunt urmarea unor factori de diferite origini [i
intensit\]i `n m\sur\ s\ declan[eze reac]ia organismului animal, prin perturbarea
echilibrului func]ional.
Factorii stresan]i care contribuie la perturbarea temporar\ sau definitiv\ a
echilibrului func]ional se pot clasifica `n ecologici, etologici [i tehnologici.
- Factorii ecologici induc starea de stres prin str\mutarea animalelor dintr-
o zon\ natural\ `n alta, unde temperatura este prea ridicat\ sau prea sc\zut\ fa]\
de cea ini]ial\ al\turi de iluminarea [i umiditatea atmosferic\ [i chiar a
specificului alimenta]iei naturale.
- Factorii etologici sunt cei care determin\ modific\ri de comportament,
imprimnd la animale st\ri de nelini[te, fric\, furie, etc. ca urmare a unor
interven]ii brutale, al\turi de nerecunoa[terea specificului rasei, a categoriei de
vrst\, a st\rii fiziologice, a temperamentului etc.
- Factorii tehnologici sunt implicate `n adoptarea pripit\ a unor solu]ii
constructive neadecvate, de gre[eli `n nutri]ie, `n `ntre]inerea [i `n exploatarea
animalelor. Sunt implicate urm\toarele: restric]ionarea prea sever\ a spa]iilor de
odihn\, schimbarea brusc\ a re]etelor de furaje, bruscarea animalelor la lotiz\ri
sau alte interven]ii (transport, castr\ri, individualiz\ri etc.), densit\]i prea mari `n
boxe, toate constituindu-se `n factori de stres ce se soldeaz\ cu `nsemnate reduceri
ale indicatorilor de produc]ie.
Asupra manifest\rilor [i dinamica stresului nu revenim, no]iunile intime
s-au studiat la Fiziologia animalelor. Reamintim doar c\, dup\ H. Selye,
declan[area reac]iilor de adaptare la stres se desf\[oar\ [i exteriorizeaz\ `n trei
faze (parcurse la disciplina de Fiziologie animal\) [i anume:
- faza de alarm\ cu etapele de [oc [i contra[oc;
- faza de rezisten]\ cu specificarea c\ animalele pot deveni debilitate sau
sensibile la infec]ii [i avitaminoze, dac\ aceast\ faz\ nu este dep\[it\
corespunz\tor;
- faza de epuizare poate fi o trecere direct\ din faza de alarm\, cnd se
`nregistreaz\ o pr\bu[ire total\ a organismului, sau prin faza de rezisten]\, cnd
animalele r\mn `n via]\ dar tarate, uneori sterile, iar urma[ii degenera]i.
M\surile de prevenire a stresului
M\surile de prevenire sunt multiple, `ns\ au prioritate: cunoa[terea
fiziologiei suinelor, respectarea tehnologiilor de produc]ie `n func]ie de sistemul
de exploatare adoptat [i de]inerea unor date cu privire la temperament,
comportamant [i ale manifest\rilor individului `n cauz\.
Speciile cele mai sensibile la factorii de stres sunt, `n ordine descrescnd\:
p\s\rile, porcii, ovinele [i apoi celelalte specii de animale de ferm\, iar `n cadrul

55
raselor de porcine sunt sensibile cele perfec]ionate pentru produc]ia de carne
slab\ cum ar fi Pitrain, Landrace belgian etc (rasa Marele alb este destul de
rezistent\) [i mai rezistente cele pentru produc]iile mixt\ [i de gr\sime.
La porcine poate ap\rea sindromul P.S.E (palle soft and exudative), mai
ales la rasele specializate pentru produc]ia de carne (Pitrain, Landrace belgian
etc.) [i la grupele sanguine H [i E.
Aceast\ maladie este cunoscut\ [i sub denumirea de miopatie exudativ\ [i
depigmentar\ (P.S.E.) sau distrofie muscular\, fiind descris\ pentru prima dat\ `n
anul 1954, `n Olanda. Carnea P.S.E. poate ap\rea la carcasele porcinelor care au
suferit un stres `nsemnat. Porcinele sunt excluse de la reproduc]ie deoarece se
trensmite genetic, determinnd la descenden]ii `ngr\[a]i carcase cu carne moale,
exudativ\ [i cu pH redus.
Depistarea se face la vrsta de cca. 62 zile utilizndu-se testul halotan
(inhalarea timp de 3 minute a unui amestec format din oxigen [i anestezicul
halotan). ~n cazul lui H-pozitiv se instaleaz\ o stare de stres, materializndu-se
prin rigiditatea membrelor, cre[terea temperaturii corporale, apari]ia la suprafa]a
pielii a petelor ro[ii etc.

Fig. 15 Aspecte ale unui mu[chi normal (a), P.S.E. (b) [i D.F.D. (c)

a b c

56

CAPITOLUL 4

PRODUC}IILE SUINELOR {I EVALUAREA LOR

Ponderea c\rnii ob]inute din sacrificarea suinelor trebuie s\ fie, `n condi]iile
]\rii noastre, `ntre 40-45% din totalul produc]iei de carne. La carcasele de suine
provenite din animale corect `ngr\[ate se are `n vedere atingerea [i chiar dep\[irea
propor]iei de 70% carne, din care macr\ peste 50%.
A[a cum s-a mai ar\tat, `n cre[terea suinelor produc]ia principal\ o
constituie carnea care este mult apreciat\ de c\tre consumatori, deoarece are o
valoare energetic\ ridicat\, este suculent\, fraged\ [i cu gust foarte pl\cut.
~n prezent, gr\simea de porc este `ncadrat\ la produc]ia secundar\, deoarece
este consumat\ de c\tre om `ntr-o propor]ie mai redus\ [i numai `n urma unor
prelucr\ri speciale. Cu toate acestea, sl\nina provenit\ de la suine este consumat\
cu pl\cere sub form\ prelucrat\, mai ales cea provenit\ de pe regiunile dorsale [i
din cea a pieptului.
Organele interne comestibile sunt `ncadrate la subproduse, al\turi de alte
p\r]i [i organe necomestibile.
~n cele ce urmeaz\ se vor trata, pe scurt, principalii factori care
influen]eaz\ nivelurile [i calit\]ile produc]iilor ob]inute de la suine, deoarece
ace[tia sunt implica]i `n alegerea sistemului de exploatare [i `n stabilirea
tehnologiilor de produc]ie, conform cererii pie]ii.
~n continuare, se vor prezenta principalele aspecte legate de necesitatea
aprecierii calit\]ii c\rnii [i gr\simii, specificndu-se metodele de determinare
utilizate pe animalele vii [i sacrificate, precum [i `mplica]iile tehnologiilor de
cre[tere asupra calit\]ii produc]iilor rezultate de la suine.
Eforturile cercet\torilor [i ale tehnologiilor adaptate sunt canalizate `n
direc]ia sporirii produc]iei de carne `n carcas\ (carne macr\ + oase) [i reducerii
gr\simii (sl\ninei+osnz\), precum [i a p\r]ilor cu carne de calitate medie, sau cu
propor]ii reduse de carne.

57
Din punct de vedere al calit\]ii c\rnii de suine, se prefer\ carnea slab\, cu
fibre musculare fine, u[or sau mediu marmorat\ cu gr\sime [i s\ provin\ de la
animalele tinere.

4.1. Factorii care influen]eaz\ produc]iile suinelor
Produc]iile suinelor sunt influen]ate de factorii de natur\ endogen\ [i
exogen\ (sau interni [i externi).

4.1.1. Factorii endogeni (sau interni)
~n aceast\ categorie intr\: rasa, vrsta, sexul, individualitatea, starea de
s\n\tate [i mai nou, gradul de consangvinizare.
Rasa are influen]a cea mai mare asupra produc]iilor ob]inute de la suine, `n
special asupra celei de carne. Rasele de suine care `n urma sacrific\rii ofer\
cantit\]ile cele mai mari [i de calitate superioar\ de carne sunt: Landrace, Duroc,
Marele alb, Hampshire, Yorkshire [i Pitrain. ~n mod curent, spunem despre o
carcas\ c\ este de calitate superioar\ cnd posed\ propor]ii ridicate de specialit\]i
[i de carne de calitatea I (mu[chiule]i, cotlete, jamboane [i spete) [i reduse de
sl\nin\.
~n contextul celor men]ionate mai sus, cu privire la calitatea c\rnii din
carcas\, Nedelciuc, V. [i colab. (1982) arat\ c\ dintre principalele rase care se
cresc la noi `n ]ar\ se remarc\ rasa Hampshire, al\turi de rasele Landrace [i
Duroc, att `n ceea ce prive[te propor]iile de carne ct [i calit\]ile acestora (tab.4).

Tabelul 4
Calitatea carcasei la unele rase de suine
(dup\ Nedelciuc, V. [i colab.-1982)
Specificare Landrace Yorkshire Marele alb Duroc Hampshire
Propor]ia de carne (%) 74,61 71,28 67,58 72,26 73,22
Grosimea medie a sl\ninii
dorsale (mm)
21,50 24,20 25,93 24,20 20,93
Propor]ia jamboanelor (%) 9,39 9,37 8,88 9,35 10,29
Propor]ia cotletului (%) 6,90 7,05 7,08 6,92 7,56
Propor]ia [uncilor
anterioare (%)
5,23 5,30 5,50 5,17 5,50

Propor]ii ridicate de carne `n carcas\ se ob]in [i de la meti[ii trirasiali
rezulta]i din `ncruci[\rea scroafelor F
1
(Landrace x Marele alb) cu vieri din rasele
Duroc sau Hampshire. Rezultate foarte bune se `nregistreaz\ [i de la meti[ii

58
tetrarasiali ob]inu]i `n unit\]ile industriale, `n care matca de reproduc]ie este
format\ din scroafe metise F
1
(Landrace x Marele alb) [i vieri meti[i F
1

(Hampshire x Pitrain sau Duroc).
~n cadrul unor experien]e efectuate de c\tre Halm\gean, P. [i colab. (1978)
se confirm\ superioritatea cantitativ\ [i calitativ\ a carcaselor ob]inute de la
meti[ii tetrarasiali, comparativ cu rasele parentale. De men]ionat c\, pentru
aspectul cantitativ general un rol hot\rtor l-a avut prolificitatea mare a scroafelor
metise, num\rul [i greutatea purceilor la `n]\rcare, precum [i capacitatea de
al\ptare a mamelor, care au pus la dispozi]ia cre[terii [i `ngr\[\rii un num\r sporit
de animale cu dezvoltare corporal\ bun\ (ca urmare a efectului de heterozis)
(tab. 5)

Tabelul 5
Rezultatele `nregistrate la meti[ii tetrarasiali, comparativ cu rasele parentale
(dup\ H\lm\gean, P. [i colab. - 1978)
Specificare
Meti[i
(LxMa)x(HxD)
Landrace Marele alb Duroc Hampshire
Prolificitate (cap) 10,22 9,40 9,61 7,10 6,66
Capacitate al\ptare (kg) 41,66 39,84 38,53 30,70 30,57
Purcei `n]\rca]i/ scroaf\
(cap)
8,92 7,96 6,97 5,90 5,43
Sporul mediu zilnic (g) 798 762 735 807 692
Grosimea medie a
sl\ninei dorsale (mm)
22,58 21,80 23,91 23,58 18,86
Carne rezultat\ la
sacrificarea lotului (kg)
499 423 346 322 270
Carne de calitate
superioar\ (kg)
319 267 217 199 178

La ridicarea produc]iei de carne au contribuit vierii meti[i F
1
dintre rasele
Hampshire [i Duroc, prin sporuri ridicate de cre[tere [i prin reducerea grosimii
stratului de sl\nin\. Nivelul produc]iilor individuale ob]inute de la suine sunt
influen]ate [i de randamentul la sacrificare, care variaz\ `ntre 70-85% (la rece);
acesta fiind mai mare la rasele Pitrain, Landrace etc. [i mai redus la rasele mixte.
Sexul are influen]\ asupra produc]iilor ob]inute de la suine att prin
sporurile diferen]iate de cre[tere `n greutate vie, ct [i prin calitatea carcasei. Se
constat\, `n general, c\ pn\ la vrsta de 6 luni, sporurile cele mai mari de cre[tere
se `nregistreaz\ la vieru[i, urma]i de masculii castra]i [i apoi de scrofi]e (tab. 6).
Pn\ la vrsta specificat\ mai sus, calitatea carcasei este, de asemenea, mai bun\
la vieru[i; la aceast\,categorie `nregistrndu-se [i cele mai reduse grosimi medii

59
ale stratului de sl\nin\ dorsal\. Peste aceast\ vrst\ propor]iile de carne de calitate
superioar\ sunt mai bune la scrofi]e.

Tabelul6
Influen]a sexului asupra produc]iilor la suine pn\ la vrsta de 6-7 luni
Specificare Sursa bibliografic\ Vieru[i
Masculi
castra]i
Scrofi]e
Sporul mediu zilnic (g)
M. DINU (1973);
I. DINU [i colab.(1981)
655
800
605
751
605
733
Grosimea medie a sl\ninei
dorsale mm (limite)
M. DINU (1973)
I. DINU (1981)
38,9
18,7
43,2
21,6
42,0
20,1

Vrsta influen]eaz\ produc]iile ob]inute de la suine, `n sensul c\ la
animalele tinere ([i cu greutate corporal\ mai mic\) acestea sunt mai reduse fa]\
de cele adulte. Produc]iile de carne [i gr\sime, `n valori absolute, cresc odat\ cu
vrsta, `ns\ propor]ia de oase scade (tab.7).}esutul muscular are o cre[tere relativ
constant\ pn\ la greutatea de 60-70 kg, `ns\ de la greutatea de 90 kg se
`nregistreaz\ depuneri mai mari de ]esut adipos.

Tabelul 7
Evolu]iile produc]iilor de carne, gr\sime [i oase
(dup\ Ostage, 1965)
Propor]iile (%) de:
Greutate corporal\ (kg) carne + gr\sime oase
25 67,61 10,08
60 74,12 7,65
90 77,22 6,99
110 78,86 6,42

Evolu]ia dimensiunilor corporale sunt `n strict\ concordan]\ cu vrsta
animalului; la suine identificndu-se, `n principal, 2 zone de cre[tere ale bazelor
anatomice, una pe direc]ia p\r]ii anterioare a bazinului, iar alta `ntre regiunile
spetelor (fig. 16).


60
De men]ionat c\, odat\ cu `naintarea
`n vrst\ [i cre[terea greut\]ii
corporale se `nregistreaz\ [i o sc\dere
constant\ a propor]iei de ap\ (tab. 8).
Cu toate acestea, `n condi]iile
]\rii noastre, greutatea eficient\ de
sacrificare variaz\ `ntre 101-120 kg,
`n func]ie de ras\ [i tehnologia de
`ngr\[are, cnd se `nregistreaz\ [i cele
mai convenabile randamente la t\iere.
Dup\ fiziologul englez
Hammond, substan]ele nutritive sunt
utilizate etapizat `n cursul ontogenezei
de c\tre organismul suinelor; mai `nti pentru dezvoltarea ]esutului nervos [i osos,
apoi pentru cel muscular [i `n final pentru cel adipos. Autorul arat\ c\, o protein\
de aceea[i calitate este utilizat\ mai `nti pentru elaborarea oseinei la purcei, apoi
a musculaturii la animalele `n cre[tere [i pentru depunerea de gr\simi (dac\ lipsesc
hidra]ii de carbon) la cele `n `ngr\[are, precum [i la cele adulte.

Tabelul 8
Compozi]ia chimic\ a corpului `n func]ie de vrst\
(dup\ Lagagheur, 1965 [i I.Dinu [i colab. 1981)
Perioada Vrsta (zile) Ap\ (%) Proteine (%) Gr\simi (%)
fetu[i la 30 zile 94,7 3,6 1,3
Prenatal\
fetu[i la 100 zile 85,3 9,1 1,3
na[tere 80,0 14,0 2,0
`n]\rcare 65,0 13,0 18,0 Postnatal\
110 kg greut.vie 51,5 11,5 35,0

Individualitatea -~n cadrul acelora[i rase sau popula]ii se constat\ indivizi
cu `nsu[iri productive superioare altora, de[i s-a beneficiat de acelea[i condi]ii de
hr\nire [i de `ntre]inere.
Aceast\ variabilitate a `nsu[irilor individuale se datore[te bazei genetice
diferite [i constituie baza selec]iei.

Fig. 16 Zonele [i direc]iile de
cre[tere la suine

61
Starea de s\n\tate - Acest factor influen]eaz\ `n mod direct produc]iile
ob]inute de la suine, `n sensul c\ la animalele s\n\toase se `nregistreaz\ sporuri
normale de cre[tere, iar la cele bolnave sc\deri `n greutate. Ca urmare, [i
produc]iile la sacrificare vor fi mai mari la animalele s\n\toase, fa]\ de cele
bolnave. La carcasele rezultate de la animalele bolnave se `nregistreaz\ uneori
propor]ii ridicate de gr\sime, iar carnea este f\r\ suculen]\ [i savoare, cu toate
m\surile ulterioare de finisare. Aceste animale, sub nici o form\, nu vor fi re]inute
la reproduc]ie, sau destinate pentru produc]ia de bacon.

4.1.2. Factorii exogeni (sau externi)
~n aceast\ categorie intr\ alimenta]ia, tehnologiile de `ntre]inere, sistemul
de exploatare, tehnologia de prelucrare a carcaselor [i transportul suinelor.
Alimenta]ia - Alimenta]ia este principalul factor exogen care influen]eaz\
nivelul [i calitatea produc]iilor ob]inute de la suine. Acest factor are implica]ii
majore, att asupra sporurilor de cre[tere `n greutate vie planificate, ct [i asupra
propor]iei de carne din carcas\, ambele influen]nd pozitiv rentabilitatea unit\]ii.
~n primul rnd ra]iile de hran\ trebuie s\ fie `ntocmite corect, `n
concordan]\ cu cerin]ele specifice ale categoriei de vrst\ sau greutate corporal\,
precum [i cu scopul produc]iei, sau destina]ia animalelor. Satisfacerea necesarului
de substan]e nutritive `n cele mai mici am\nunte contribuie la exteriorizarea la
maximum a poten]ialului genetic, inclusiv a vigorii hibride.
~n acest sens, se are `n vedere aplicarea unei alimenta]ii ra]ionale care a
oferit pentru rasa, metisul, zona de cre[tere [i sistemul de exploatare adoptat, cele
mai bune rezultate de produc]ie [i economice.
Administrarea unor ra]ii deficitare `n substan]e proteice determin\ ob]inerea
de carcase cu propor]ii ridicate de gr\sime, deci de calitate slab\.
Specialistul trebuie s\ pun\ `n balan]\ avantajele [i dezavantajele metodelor
de furajare, al\turi de tehnologiile de preparare, de administrare [i de distribuire a
furajelor `n func]ie de ras\, vrst\, scop de produc]ie etc.
A[a de exemplu, prin furajarea la discre]ie se asigur\, la porcii gra[i, cele
mai ridicate sporuri de cre[tere, dar nu [i ob]inerea de carcase de calitate. Aceast\
variant\ este indicat\ pentru categoriile de tineret sugar [i `n]\rcat, dar nu [i pentru
porcinele destinate produc]iei de bacon, la care trebuie s\ se utilizeze hr\nirea pe
baz\ de tainuri.
Forma de prezentare cea mai adecvat\ este de f\in\ cu granula]ie medie, iar
forma de administrate diferit\ de la o categorie la alta: uscat\ la tineret, umectat\
la porcii gra[i [i umed\ la scroafe.

62
Utilizarea `n hran\ a furajelor combinate, sub form\ de granule, este mai
avantajoas\ dect sub form\ de uruial\ sau f\in\. Reducerea con]inutului `n
celuloz\ brut\ a unor componente prin pr\jirea cerealelor, sau aplicarea altor
tratamente termice (fierbere, op\rire) stimuleaz\ la purcei palatabilitatea, al\turi
de cre[terea con]inutului `n vitaminele din complexul B.
Toate aceste m\suri au ca rezultat cre[terea sporului `n greutate vie [i
implicit ridicarea produc]iei de carne. Se va evita, pe ct posibil, utilizarea `n
re]ete a componentelor muceg\ite, care depreciaz\ calitatea carcaselor [i afecteaz\
starea de s\n\tate.
~n cre[terea gospod\reasc\, op\rirea [i chiar fierberea furajelor pentru
porcine se poate aplica mai u[or, fiind o ac]iune compensatoare a activit\]ii
casnice, determinnd sporirea valorii nutritive a amestecurilor. Produc]iile de
carne se pot spori [i prin utilizarea unor furaje neclasice, mai ieftine [i u[or de
procurat, ca: masa verde, cartofi, sfecl\ [i dovlecei - larg utiliza]i `n sistemul
gospod\resc, influen]nd pozitiv eficen]a economic\ a cre[terii reproduc\torilor [i
`n prima faz\ a `ngr\[\rii.
Tehnologia de `ntre]inere - ~ntre]ienerea suinelor are influen]\ asupra
produc]iilor prin alegerea solu]iilor adecvate cu privire la: num\rul de animale din
box\, a densit\]ii acestora, organizarea interioar\ a boxelor, perioadele de
sta]ionare etc. De pe fiecare m
2
spa]iu productiv construit trebuie s\ se ob]in\
anual cel pu]in 180 kg carne suine (exprimat\ `n greutate vie a animalelor
sacrificate).
Ad\posturile, prin solu]iile constructive, trebuie s\ asigure cele mai bune
condi]ii de microclimat. Cu ct aceste condi]ii de microclimat vor fi cuprinse `ntre
parametri optimi, cu att produc]iile de carne vor fi mai mari. Din acest punct de
vedere, temperatura la categoriile tinere are rol hot\rtor, al\turi de umiditate [i de
concentra]ia `n noxe. Neasigurarea temperaturii de 30-32C la nivelul cuibului de
purcei, `n primele ore de la na[tere, tareaz\ purceii pe toat\ perioada de cre[tere [i
`ngr\[are, deci reduce produc]iile de carne [i favorizeaz\ sporirea propor]iei de
gr\sime `n carcas\.
Exploatarea ra]ional\ - a reproduc\torilor are influen]\ hot\rtoare asupra
produc]iilor suinelor. Exploatarea intensiv\, bazat\ pe utilizarea ra]ional\ a
scroafelor [i a vierilor de reproduc]ie spore[te produc]ia de carne. De men]ionat
c\, de la fiecare scroaf\ trebuie s\ se realizeze anual 1700-1800 kg carne prin
produ[ii sacrifica]i (deci peste 20 purcei ob]inu]i [i peste 17 purcei `n]\rca]i).
Men]inerea st\rii de `ntre]inere bun\ a scroafelor pe perioada al\pt\rii duce la

63
ridicarea indicelui de utilizare, prin intrarea imediat\ `n c\lduri (`n 6-10 zile de la
`n]\rcare) [i dirijarea `n scurt timp la mont\.
Suprasolicitarea vierilor determin\ sc\derea capacit\]ii spermei [i `n final a
fecundit\]ii [i prolificit\]ii.
Tehnologiile de prelucrare a carcaselor - influen]eaz\ produc]iile la suine
prin randamentul la sacrificare, sau la t\iere. ~n cazul `n care suinele, dup\
sacrificare, sunt op\rite, randamentul este mai mare cu 4%, fa]\ de prelucrare prin
jupuire, deoarece pilea lipse[te din carcas\.
Suinele op\rite, ap\r]in\toare tipului morfoproductiv de gr\sime, au un
randament de cca. 81%, pe cnd cele de carne de 77%.
Prin aplicarea, tehnologiei de jupuire randamentul este de cca. 77% la cele
de gr\sime [i de cca. 73% la cele de carne.
Sistemul de exploatare adoptat - are influen]\ asupra produc]iei de carne
ob]inut\ `n condi]ii avantajoase `n sensul c\, animalele pigmentate se pot `ntre]ine
la p\[unat, iar cele de culoare alb\ `n spa]ii protejate. P\[unatul ra]ional, mai ales
pe lucerniere `n anul al III-lea , poate suplini cu pn\ la 20% din necesarul de
concentrate pentru `ngr\[area animalului, asigurndu-se [i o dezvoltare
armonioas\, deci carcase de calitate bun\ (cu predominarea ]esutului muscular).
Transportul - influen]eaz\ produc]iile suinelor, att prin randamentul la
sacrificare ct [i prin sc\derea greut\]ii corporale ca urmare a agita]iei [i oboselii
animalelor.
Transportul de lung\ durat\, pe distan]e mari [i `n mijloace neadecvate
determin\ sc\derea greut\]ii corporale. Sc\derea greut\]ii corporale pe timpul
transportului se denume[te calou. Caloul admis trebuie s\ se `ncadreze `ntre
anumite valori calculate `n func]ie de perioada de timp parcurs\ de la preluarea
animalelor [i pn\ la unitatea beneficiar\ (abator). ~nainte de sacrificare animalele
se ]in la diet\ timp de 10-12 ore, (administrndu-se numai ap\) pentru instalarea
st\rii normale [i golirea aparatului digestiv.

4.2. Aprecierea produc]iei de carne
Aprecierea produc]iei de carne la suine, se face att pe animalele vii ct [i
pe carcasele rezultate `n urma sacrific\rii indivizilor ale[i special; prin carne
`n]elegndu-se, `n general, carnea [i gr\simea.
Pe cresc\tori ì intereseaz\ cantitatea [i calitatea c\rnii, ce ce se poate
aprecia `nc\ din perioada de tineret pentru a se dirija tehnologia de `ngr\[are `n
cele mai bune condi]ii, conform scopului urm\rit.

64
Aprecierea produc]iei de carne pe animalele vii [i sacrificate intereseaz\
att pentru suinele destinate sacrific\rii ct [i cele destinate reproduc]iei.

4.2.1. Aprecierea produc]iei de carne pe animalul viu
Aprecierea calit\]ii carcasei pe animalul viu se face destul de greu, deoarece
corpul animalului este acoperit cu un strat de sl\nin\, neuniform ca grosime, iar
examinarea maniamentelor este destul de aproximativ\, fa]\ de celelalte animale
de ferm\. Pentru aprecierea produc]iei de carne [i a calit\]ii acesteia sunt `n uz
metode subiective [i obiective.
a) Metodele subiective se bazeaz\ pe aprecierea conforma]iei corporale,
adic\ a exteriorului. Pentru aceasta se procedeaz\ la analiza celor trei p\r]i
corporale, iar `n cadrul lor se apreciaz\ regiunile corporale care furnizeaz\ la
sacrificare carne de calitate superioar\ [i `n cantit\]i mari.
Pentru aceasta se examineaz\ cu aten]ie [uncile posterioare, precum [i
regiunile [alelor, spin\rii [i crupei, iar `n final [i [unca anterioar\. La aprecierea
[uncilor posterioare se va ]ine seama de convexitatea posterioar\, de descindere [i
de l\rgimea acestora (convexitatea bilateral\).
Spinarea [i [alele trebuie s\ fie lungi, largi [i bine `mbr\cate `n ]esut
muscular, pentru a se ob]ine, dup\ sacrificare, cotlete [i antricoate bine dezvoltate.
Examinarea va fi `nso]it\ [i de aproximarea greut\]ii corporale, care se va corela
cu dimensiunile de lungime, mai ales ale trunchiului.
Porcinele `ngr\[ate pentru produc]ia de carne au corpul [i implicit
trunchiul mai lungi, cu musculatura bine eviden]iat\ [i cu stratul de sl\nin\ mai
sub]ire [i mai consistent. Spata trebuie s\ se simt\ la palpare [i s\ se observe
mi[carea ei `n timpul deplas\rii animalelor. Coastele sunt mult alungite, pu]in
arcuite [i orientate posterior, concurnd la forma de cilindru lung.
Porcinele pentru gr\sime au corpul mai scurt, cu trunchiul adnc [i
acoperit cu un strat gros de sl\nin\. Se sesizeaz\ depuneri de gr\sime `n regiunea
jgheabului [i a gana[elor, iar coada este `nfundat\ `ntre fese. Animalele se mi[c\
mai greu, iar spetele nu au oscila]ii `n timpul mersului.
b. Metodele obiective se bazeaz\ pe recoltarea direct\ [i interpretarea unor
valori cu privire la masa (greutatea) corporal\ [i indirect dup\ grosimea stratului
superior de sl\nin\.
Masa corporal\ se determin\ prin cnt\rirea animalului, iar interpretarea
asupra cantit\]ii c\rnii se face `n func]ie de starea de `ntre]inere sau de gradul de
finisare a `ngr\[\rii, acestea bazndu-se pe unele corela]ii stabilite experimental,
`n func]ie de ras\, sex, starea de finisare [i specificul alimenta]iei. Greutatea final\
a porcinelor `ngr\[ate pentru carne trebuie s\ fie cuprins\ `ntre 101-120 kg; peste

65
aceste limite rezult\ propor]ii prea mari de gr\sime [i reduse de ]esut muscular.
Sunt unele rase care trebuiesc sacrificate la greut\]i mai reduse (de cca. 90 kg),
pentru a rezulta carne de calitate superioar\. La noi `n ]ar\ nu este permis\
sacrificarea porcinelor sub 70 kg.
Desigur, informa]iile asupra calit\]ii c\rnii sunt `nc\ destul de subiective.
Grosimea stratului de sl\nin\. ~ntre grosimea sl\ninei de pe linia
superioar\ a corpului [i procentul de gr\sime din carcas\ exist\ o corela]ie strns
pozitiv\. Determinarea grosimii stratului de sl\nin\ dorsal\ se efectueaz\, pentru
lucr\rile de selec]ie, la ie[irea din testare (la vrsta de 1823 zile), dar [i pentru
aprecierea evolu]iei stadiului de `ngr\[are pe animale vii destinate sacrific\rii.
Aceasta se efectueaz\, individual, pe linia superioar\ a corpului, `n mai
multe puncte deplasate cu 4-6 cm fa]\ de linia median\ (la greb\n, la spinare [i la
crup\, sau numai la spinare [i la crup\, conform tehnologiei actuale).
Sunt `n uz mai multe metode [i anume: metoda riglei gradate (a stiletului),
metoda electric\ sau a leanmetrului, metoda ultrasunetelor [i, mai nou, metoda
radiografic\.
Cea mai des utilizat\ este metoda care utilizeaz\ aparatele cu ultrasunete,
deoarece sunt u[or de aplicat, expeditive, nu depreciaz\ pielea, iar animalele nu
sufer\. Aceast\ metod\ este obligatorie pentru toate unit\]ile produc\toare de
material de pr\sil\, constituind baza aprecierii calit\]ii carcasei la viitorii
reproduc\tori, respectiv a propor]iei de carne din carcas\ [i contribuie la
calcularea pre]ului de vnzare-cump\rare.
O alt\ metod\ este r\spndirea `n serul sanguin a unor substan]e chimice
inofensive asupra fiziologiei animalului. Metoda este laborioas\, dar suficient de
exact\ `n privin]a proppor]iei de carne din corpul animalului viu.
Tehnicile de determinare se vor prezenta `n detaliu la lucr\rile practice.

4.2.2. Aprecierea produc]iei de carne dup\ sacrificare
Datorit\ faptului c\ dup\ sacrificarea suinelor, carcasele se pot supune unor
opera]iuni multiple, pentru m\surarea greut\]ii [i a dimensiunilor acestora,
subiectivismul este exclus aproape `n totalitate. Se men]ine termenul de apreciere
[i nu de determinare, deoarece cu toate m\surile luate, nu se poate separa cu
exactitate carnea de gr\sime sau de oase.
Conform metodologiei actuale, aprecierea produc]iei de carne la viitorii
reproduc\tori se face prin sacrificarea unui singur individ (mascul castrat sau
scrofi]\) din lotul de fra]i buni, iar rezultatele se atribuie ca performan]\ a
`ntregului lot. Pentru porcinele destinate `ngr\[\rii, de asemenea se sacrific\ un

66
num\r redus de indivizi din seria de `ngr\[are, `n func]ie de clauzele contractuale
(sau pe partizi de livrare pentru export).
Pentru ca datele recoltate `n urma sacrific\rii s\ poat\ fi prelucrate corect se
fac unele preziceri cu privire la tehnica ob]inerii carcaselor de la porcine [i
preg\tirii acestora.

Ob]inerea carcaselor
Prin carcas\ se `n]elege corpul animalului sacrificat, f\r\ organe interne [i
f\r\ extremit\]ile membrelor.
Sacrificarea cuprinde mai multe opera]ii, care se fac dup\ o anumit\
schem\ tehnologic\.
Ordinea opera]iilor pentru ob]inerea carcaselor este stabilit\ printr-o
tehnologie special\, care difer\ `n func]ie de scopul urm\rit [i se desf\[oar\ `n
spa]ii adecvate.
- Suprimarea vie]ii, care poate fi precedat\ de asomare (cu ajutorul unui
electroasomator aplicat `napoia urechilor timp de 2-3 secunde), urmat\ de
`njunghiere. ~njunghierea se face imediat, introducnd cu]itul `n vena jugular\ sau
`n cord. Dup\ aceast\ opera]ie se acord\ un timp pentru scurgerea sngelui
(colectarea lui).
- Depilarea [i jupuirea - poate fi precedat\ de recoltarea p\rului, mai ales
la rasele tardive. Depilarea se face prin op\rire `n ap\ `nc\lzit\ la 60-65C, sau
prin flambare, `n cuptoare speciale, ori cu ajutorul unei fl\c\ri active. Jupuirea se
face mecanic, dup\ care pielea deta[at\ se finiseaz\, `ndep\rtnd gr\simea
aderent\ prin r\zuire.
- Eviscerarea - presupune mai `nti atrnarea corpului cu capul `n jos,
fixndu-se de membrele posterioare cu ajutorul a 2 crlige `mbinate la o pies\ `n
form\ de T r\sturnat. Dup\ sec]ionarea abdomenului pe linia median\, se scoate
`ntreaga mas\ gastrointestinal\, `mpreun\ cu ficatul [i splina. Dup\ despicarea
toracelui pe linia sternului se scot [i celelalte organe interne.Toate organele se
separ\, iar de la ficat se `ndep\rteaz\ vezica biliar\. Despicarea carcasei se face pe
direc]ia coloanei vertebrale, cu ajutorul unui elctrofier\str\u, `ncep`nd de la baza
cozii spre cap. ~n unele situa]ii capul se deta[eaz\ de corp.
- Toaleta carcasei - se face prin fasonarea celor dou\ jum\t\]i, deta[ndu-
se buc\]ile care atrn\, `ndep\rtarea cheagurilor de snge, iar `n final se finiseaz\
depilarea capului, prin flambare etc.
- Examenul sanitar-veterinar - se face prin examinarea vizual\ a carcasei
[i organelor interne [i prin recoltarea de probe pentru laborator.

67
- Cnt\rirea - celor dou\ jum\t\]i de carcas\ se face cu ajutorul unor
cntare speciale, interpuse pe linia tehnologic\. Datele ob]inute pot fi utilizate
pentru calcularea randamentelor la t\iere care pot fi la cald, normal [i la rece, dup\
formula:
R(%) =
Gc x 100
Gv
, `n care
- Gc - greutatea carcasei dup\ 2, 6 sau 24 ore de la sacrificare (kg);
Gv - greutatea vie a animalului `nainte de sacrificare, dar dup\ diet\ (kg);

Metodele de apreciere a carcaselor
Pentru aprecierea carcaselor sunt utilizate mai multe metode, care se pot
grupa `n metode directe [i metode indirecte.
a. Metodele directe - se bazeaz\ pe tran[area [i degresarea total\ a
carcasei, urmat\ de separarea acesteia `n carne (carne + oase) [i `n gr\sime
(sl\nin\ + osnz\).
Dup\ cnt\rirea separat\ a c\rnii [i apoi a gr\simii se calculeaz\ raportul
sau propor]ia de carne/gr\sime. Metoda este precis\, dar solicit\ un volum mare
de munc\. Concomitent se separ\ [i por]iunile cu carne de calitate superioar\
(cotlet, antricot, mu[chiule], [unc\ posterioar\ sau jambon, [unc\ anterioar\ sau
spat\, etc.), calculndu-se diferite rapoarte sau procente.
b. Metodele indirecte - se bazeaz\ pe existen]a unor corela]ii pozitive sau
negative `ntre anumite dimensiuni ale carcasei [i propor]iile de carne, sau de
gr\sime ale acesteia.
Efectuarea m\sut\torilor pe carcase, ca de altfel [i tran[area acestora, se fac
dup\ 24 ore de la sacrificare, timp `n care sunt zvntate [i depozitate la
temperatura de 4C.
Pentru aprecierea carcaselor se utilizeaz\ 3 seturi de determin\ri:
dimensionale, gravimetrice [i planimetrice.
Dintre determin\rile dimensionale prezint\ importan]\ lungimea mare a
carcasei. Cu ct aceasta va fi mai mare cu at`t vom beneficia de cotlete [i
antricoate mai lungi. Diferen]ele reduse dintre lungimea mare [i lungimea mic\
ale carcaselor ne d\ garan]ia c\ `n aceasta exist\ mai mult\ carne de calitate
superioar\ [i mai pu]in\ de calitate medie (din regiunea gtului).
De asemenea, se prefer\ diferen]e reduse `ntre l\rgimea extern\ [i cea
intern\ a carcasei. Diferen]ele mari sunt mai mult pe seama stratului de sl\nin\,
deci `n carcas\ sunt propor]ii reduse de carne.

68
De mare importan]\ este determinarea [i apoi calcularea grosimii medii a
stratului de sl\nin\ dorsal\; cu ct valoarea medie va fi mai redus\ cu att carcasa
se va `ncadra la calitate superioar\, deci are mai mult\ carne.
{unca posterioar\ se apreciaz\ prin lungimea [i prin perimetrul jambonului,
iar `n unele situa]ii [i suprafa]a nucleului c\rnos din jambon.
Determin\rile planimetrice sunt utilizate pentru calcularea suprafe]ei
cotletului [i separat a suprafe]ei ochiului mu[chiului Longissimus dorsi.
O carcas\ de calitate superioar\ are [i partea c\rnoas\ din cotlet mare [i
gr\simea redus\, existnd o corela]ie strns pozitiv\ `ntre suprafa]a ochiului
mu[chiului [i propor]ia de carne din carcas\.
Pe baza datelor ob]inute se poate calcula [i raportul carne/gr\sime din
cotlet, raport care este corelat cu raportul carne/gr\sime din `ntreaga carcas\.
Datorit\ importan]ei determin\rii suprafe]ei ochiului mu[chiului
Longissimus dorsi, s-au preluat [i alte metode, numite liniare, cnd se iau `n calcul
dimensiunile desenului ochiului, precum [i metoda grilei cu puncte. Cea mai
precis\ metod\ este cea care utilizeaz\ planimetrul polar.
Tehnicile de lucru se vor parcurge la lucr\rile practice, inclusiv calcularea
[i interpretarea datelor.
Influen]a rasei sau grupelor de meti[i, a sexului, a greut\]ii corporale la
sacrificare, precum [i a st\rii de `ntre]inere (sau de `ngr\[are) asupra calit\]ii
carcasei se vor prezenta odat\ cu descrierea raselor.
Determin\rile gravimetrice se refer\ la cnt\rirea carcaselor [i calcularea
randamentelor. Randamentul la sacrificare poate fi la cald, "normal", la rece [i
comercial. Randamentul la rece este cel mai mic (cu cca.2,5%), iar cel comercial
cel mai mare, deoarece `n el sunt incluse [i organele comestibile.
De men]ionat c\, randamentul la rece la suine, este mai mare fa]\ de alte
specii, acesta fiind cuprins `ntre 70-85%, iar `ntre rase cele mai mari valori se
`nregistreaz\ la rasa Pitrain (cca.82%).
Raportul carne/gr\sime (c/g) se stabile[te calculnd ct\ carne revine la 1
kg de gr\sime. La rasele de carne raportul c/g poate fi de 3,5/1, pe cnd la cele de
gr\sime este de 1/1 [i chiar mai redus.
Raportul carne/oase se determin\ `n scopuri [tiin]ifice, cnd dup\ dezosarea
carcasei se face cnt\rirea oaselor [i separat a c\rnii [i a gr\simii. Valorile
calculate ne arat\ ct\ carne + gr\sime revine la 1 kg oase. Aceste valori difer\ `n
func]ie de ras\, finisarea `ngr\[\rii (vrsta [i greutatea la sacrificare), precum [i cu
al]i factori.

69
Red\m `n tabelul 9, influen]a greut\]ii la sacrificare asupra propor]iilor
p\r]ilor componenete ale carcasei, la rasa Marele alb, din care rezult\ c\ greutatea
optim\ de sacrificare este `n jur de 100 kg.

Tabelul 9
Principalele p\r]i componente ale carcaselorla rasa Marele alb
Greutatea Propor]ii (%) de:
(kg) Carne +g r\sime Oase Organe* Snge P\r
25 67,61 10,08 8,83 4,56 0,37
40 69,55 9,17 8,64 4,80 0,45
60 74,12 7,65 7,38 4,30 0,47
90 77,22 6,99 6,61 4,01 0,34
110 78,86 6,42 6,28 3,74 0,43

Not\* nu sunt incluse urechile [i organele genitale
Sistemul EUROP de `ncadrare `n clase a carcaselor provenite de la porcine
se face dup\ o gril\ de clasare, care are `n vedere propor]ia de ]esut muscular
(carne). Pentru aceasta se folosesc 5 clase de calitate, diferien]iate `ntre ele prin
cte 5 procente de ]esut muscular, `ntre limitele de 60% [i 40% (tab. 10).

Tabelul 10
Grila de clasare a carcaselor de porc `n ]\rile Uniunii europene (U.E.)
Clasa nou\ (dup\ anul 1987) Clasa anterioar\
Propor]ia (%) de carne `n
carcas\
EE EE peste 60
E E 55-60
U I 50-55
R II 45-50
O III 40-45
P IV sub 40

Propor]ia de carne se determin\ prin deta[area tesu]urilor musculare din
carcas\, `ns\ se poate aprecia [i cu ajutorul formulei:
Y = 57,399 - 0,33 x - 0,44 y + 0,193 z, `n care
Y = propor]ia de carne (%);
x = grosimea sl\ninei la mijlocul [alelor (8 cm fa]\ de linia median\);
y = grosimea sl\ninei `ntre a 12-a [i a 13-a vertebr\ toracal\ (6 cm fa]\ de
linia median\);
z = diametrul mu[chiului Longissimus dorsi `ntre a 12-a [i a 13-a vertebr\
toracal\.

70
Tran[area carcaselor
Tran[area carcaselor constituie o ac]iune important\ pentru aprecierea
acestora [i se face dup\ r\cirea celor dou\ jum\t\]i, separndu-se por]iunile pe
categorii de calitate, formate din regiuni sau grupe de regiuni corporale. Sl\nina
de pe partea dorsal\ [i de pe abdomen se deta[eaz\ separat, iar osnza se
recolteaz\ cu mare aten]ie.
~n categoria specialit\]i intr\ mu[chiule]ii (psoa[ii) [i cotletul, ambele
reprezentnd 8-10% din greutatea total\ a carcasei (tab. 11).

Tabelul 11
Tran[area por]iunilor din carcas\ [i `ncadrarea lor `n categorii de calitate
(dup\ Normele M.C.I. citate de S`rbulescu [i colab.-1977)
Categoria de
calitate
Denumirea
por]iunii
tran[ate
Limitele anatomice Baza osoas\
Mu[chiule] Mu[chii: psoas major, psoas minor [i iliacus Vertebrele lombare
Specialit\]i
Cotlet
Anterior: sec]iunea se face `ntre ultima vertebr\
dorsal\ [i prima vertebr\ lombar\; posterior,
sec]iunea trece printre ultima vertebr\ sacral\. La
separare o por]iune de fleic\ de maximum 2 cm
poate r\mne aderent\ la cotlet.

Ceafa
Anterior: sec]iunea se face la articula]ia occipitalo-
atloidian\; posterior, `ntre a 5-a [i a 6-a vertebr\
dorsal\; inferior, sec]iunea trece la nivelul treimii
superioare a coastelor (por]iunea posterioar\ a cefii).
Vertebrele cervicale, primele
5 vertebre dorsale; treimea
superi-oar\ a coastelor de la
acest nivel
Antricot
Anterior: sec]iunea se face `ntre a 5-a [i a 6-a
vertebr\ dorsal\. posterior, la nivelul ultimei coaste;
inferior, la nivelul treimii superioare a coastelor.
Vertebrele dorsale de la a 6-a
pn\ la ultima; treimea
superioar\ a coastelor la
acest nivel.
Calitate
superioar\
Jambon
Anterior, linia ce-l delimiteaz\ de cotlet [i fleic\;
inferior, articula]ia grasetului
Sacrum, oasele bazinului,
primele vertebre coccigiene,
femurul [i rotula
Spat\ Se deta[eaz\ de la torace, spat\ [i bra] Spata [i humerusul.
Fleica
Anterior, sec]iunea trece la nivelul ultimei coaste;
posterior, la linia fix\rii peretelui abdominal de bazin
[i femur; superior, limita inferioar\ a cotletului.

Pieptul
Anterior, extremitatea anterioar\ a sternului;
posterior, sec]iunea trece la nivelul ultimei coaste;
superior, limita inferior\ a antricotului
Sternul, trimea mijlocie [i
inferioar\ a coastelor
Calitate I
Rasoalele
Rasolul din fa]\: superior se delimiteaz\ la articula]ia
cotului, iar inferior la articula]ia carpian\;
Rasolul din spate: superior se delimiteaz\ la
articula]a grasetului, iar inferior la articula]ia
tarsian\.
Rasolul din fa]\: radius,
cubitus [i primul rnd de
oase carpiene.
Rasolul din spate: tibia [i
primul rnd de oase tarsiene.

~n categoria superioar\ intr\: antricotul, jambonul, spata [i ceafa, toate
`nsumnd cca. 55%, iar `n calitatea I intr\: fleica, pieptul [i rasoalele, reprezentnd
cumulat cca. 24%.
Capul [i picioarele intr\ la calitatea a II-a, sau `n categoria "al cincilea
sfert", al\turi de unele organe interne comestibile [i alte subproduse de abator.
Bazele osoase [i limitele anatomice se vor aprofunda la lucr\rile practice.

71
Propor]ia de carne (plus oase) din carcas\ la rasele specializate pentru carne
este cea mai ridicat\ (cca. 70%), fa]\ de cea la rasele mixte (cca. 58%) [i pentru
produc]ia de gr\sime (cca. 52%).
La porcinele specializate pentru produc]ia de carne, propor]iile de cotlet, de
jambon [i de spat\ (deci f\r\ ceaf\), trebuie s\ dep\[easc\ 42% din greutatea
carcasei. Dintre rasele specializate pentru calitatea superioar\ a carcasei se
deta[az\ rasa Hampshire, urmat\ de Landrace (tabelul 12), `n condi]iile sacrific\rii
la vrsta de 182 zile, la care se constat\ [i cele mai mari propor]ii de jamboane,
cotlete [i de spete [i reduse de gr\sime.

Tabelul 12
Unele elemente ale calit\]ii carcasei la principalele rase de carne
Greutatea: Propor]ia de: Grosimea
medie a
sl\ninei
dorsale
jambonului cotletului spetei carne + oase gr\sime
Rasa
(mm) (%) (%) (%) (%) (%)
Landrace 21,50 9,39 6,90 5,23 74,61 14,62
Yorkshire 24,20 9,37 7,05 5,30 71,28 16,76
Marele alb 25,93 8,88 7,08 5,50 67,58 20,06
Duroc 24,20 9,35 6,92 5,70 72,26 15,67
Hampshire 20,93 10,29 7,56 5,50 73,20 14,91

De men]ionat c\, aceste valori au fost `nregistrate la vrsta animalelor de
182 zile, la Sta]iunea de cercetare din localitatea Gorne[ti, att pe rase materne ct
[i paterne, beneficiind de acelea[i condi]ii de hr\nire [i `ntre]inere.

4.2.3. Calit\]ile c\rnii la suine
Calit\]ile c\rnii la suine se apreciaz\ prin determin\ri multiple ale
`nsu[irilor chimice, fizice [i organoleptice. Carnea la suine este un termen general,
care cuprinde ]esuturile muscular [i adipos al\turi de alte ]esuturi (oase, pile,
organe interne etc).
~n cele ce urmeaz\ se vor analiza compozi]iile chimice ale c\rnii [i gr\simii
la porcinele sacrificate la greutatea de cca 100 kg, cu unele interpret\ri ce se
impun `n func]ie de factorii care influen]eaz\ aceste produc]ii.
Cu privire la regiunea anatomic\ de provenien]\, prezent\m compozi]ia
chimic\ a principalelor ]esuturi, cu valorea energitic\ respectiv\ [i propor]iile
medii din carcas\ (tab. 13).


72
Tabelul 13
Caracteristicile ]esuturilor din carcasa suinelor (la 100 kg greutate vie)
Compozi]ia chimic\ (%) Valoarea
}esutul
Propor]ia din
carcas\ (%)
Ap\ Gr\simi Proteine Cenu[\
energetic\
Kcal/kg
Mu[chi 53,0 72,7 5,8 20,6 1,1 1694
Sl\nin\ 22,5 16,4 78,7 4,9 0,1 7693
Gr\sime
intern\
7,5 38,2 51,1 10,9 0,5 5425
Oase 9,0 43,0 12,9 19,3 24,8 2290
Piele 4,0 43,4 16,9 39,0 0,7 3764
TOTAL {I
MEDII
96,0 52,8 27,6 16,8 3,0 3534

Datele prezentate `n tabelul de mai sus sunt valori medii specifice
carcaselor provenite de la porcii `ngr\[a]i pentru carne, sco]ndu-se `n eviden]\
faptul c\ ]esutul osos [i chiar pielea au valori energetice superioare c\rnii, iar
gr\simea intern\ este mai bogat\ `n ap\, de peste 2 ori, fa]\ de sl\nin\ (deci
pentru conservare trebuie topit\).
a. ~nsu[irile chimice ale c\rnii
Valoarea nutritiv\ a c\rnii este influen]at\ `n mare m\sur\ de compozi]ia sa
chimic\.
Principalele componente chimice, sau substan]e nutritive, din carne sunt:
apa, proteinele, gr\simile, glucidele, substan]ele minerale [i vitaminele.
Compozi]ia chimic\ a c\rnii suinelor variaz\ `n func]ie de o serie de factori,
cum sunt: rasa, vrsta, sexul, starea de `ngr\[are (scopul produc]iei), hrana,
regiunea anatomic\ etc.
Apa - reprezint\ o component\ principal\ a c\rnii. Propor]ia acesteia
variaz\ `n func]ie de vrsta [i de starea de `ngr\[are.
La porcinele tinere, carnea con]ine propor]ional mai mult\ ap\ dect la cele
adulte, sau la cele `ntr-o stare mai avansat\ de `ngr\[are. ~n carnea rezultat\ de la
suinele `ngr\[ate pentru produc]ia de carne, apa se g\se[te `n propor]ie de cca.
73%, la cele `ngr\[ate mixt de cca. 65%, iar la cele pentru gr\sime de cca. 50%
(dup\ S`rbulescu, V. [i colab. 1982). Dup\ al]i autori, propor]ia medie de ap\ din
carne la vrsta de 6 luni, este de cca. 75%, (Nedelciuc, V. [i colab.1982) la rasele
[i meti[ii specializa]i pentru produc]ia de carne. Reducerea procentului de ap\ `n
finisarea `ngr\[\rii suinelor confer\ o mai mare conservabilitate c\rnii.

73
Proteinele din carne influen]eaz\ `n mare m\sur\ valoarea nutritiv\.
Con]inutul substan]elor proteice este direct propor]ional cu procentul de ap\ [i
invers cu starea de `ngr\[are. La suinele "grase" propor]ia de proteine din carne
este de cca. 15%, iar la cele "slabe" de cca.20%. La vrste mai precoce (la cca. 6
luni) propor]ia de proteine, este de cca. 23%, valoare `nregistrat\ la suinele
`ngr\[ate pentru carne.
Compozi]ia chimic\ a c\rnii de suine variaz\ `n func]ie de mul]i factori. ~n
tabelul 14, se prezint\ compozi]ia chimic\ `n func]ie de finisarea `ngr\[\rii
porcinelor, cu men]iunea c\ substan]a uscat\ din ]esutul muscular variaz\ `ntre 25-
40%, fiind format\ `n mare parte din proteinele de structur\ cu greutate
molecular\ mare (actina [i miosina), de albuminele din grupa miogenului
(mioglobina) [i pigmentul ro[u, ce d\ culoare c\rnii (chromoproteina) [i asigur\ o
rezerv\ de oxigen preluat\ de hematii, glicoproteine [i lipoproteine.

Tabelul 14
Compozi]ia chimic\ brut\ a c\rnii de suine `n func]ie
de starea de `ngr\[are
Propor]iile (%) de:
Valoarea
energetic\
Starea
de `ngr\[are
ap\ proteine gr\simi substan]e minerale Kcal/kg carne
"Slab\" 72,5 20,0 6,6 1,1 1.439
Pentru carne 68,0 19,0 12,5 0,5 1.941
Semigras\ 61,1 17,0 21,5 0,4 2.691
Gras\ 47,9 14,5 37,0 0,6 4,035

~n ]esutul muscular se g\sesc [i alte substan]e azotate neproteice, ca:
creatin\, creatinin\, carnozin\ etc. De men]ionat c\, valoarea biologic\ a
proteinei din carnea suinelor este determinat\ de con]inutul ridicat `n aminoacizii
esen]iali de cre[tere, precum [i de propor]iile lor. Proteina din carnea de suine, se
remarc\ prin con]inuturi ridicate `n valin\, arginin\, izoleucin\, metionin\, lizin\
etc, niveluri mai ridicate fa]\ de cele din carnea de la alte specii de animale
domestice.
Gr\simile (lipidele) din carnea de porc se g\sesc `ntr-o propor]ie mai mare
fa]\ de carnea provenit\ de la alte animale de ferm\, dar mai redus\ fa]\ de alte
alimente de origine animal\ (unt, brnz\ topit\, etc.). Raportat\ la substan]a
uscat\, propor]ia de gr\sime din carne este de 15-20%, iar raportat\ ca atare, `ntre
1,8-3,5%. Cele mai importante componente sunt gliceridele. Colesterolul este de

74
cca 3 ori mai redus `n gr\simea de porc dect `n unt (Popescu-Baran, [i colab.
1977).
Glucidele sunt `n cantit\]i mai reduse `n carnea de porcine, glicogenul fiind
forma principal\. Carnea proasp\t\ de porc con]ine, `n medie, 450 mg
glicogen/100 g, sau 4,5 g/kg carne.
Animalele tinere au un con]inut mai ridicat `n glicogen fa]\ de cele b\trne.
Timpul scurs de la sacrificarea animalului diminueaz\ con]inutul `n glicogen; pe
baza acestuia formndu-se acidul lactic, care influen]eaz\ pH-ul c\rnii.
S\rurile minerale sunt prezente `n carnea de porc `n propor]ie de cca.1%,
avnd importan]\ s\rurile de potasiu, de magneziu [i de sodiu [i propor]ii mai
reduse de alte elemente, dar edificatoare ca cele de fier, calciu, cupru, zinc etc.
Vitaminele se g\sesc `n propor]ii suficient de mari, mai ales cele
apar]in\toare complexului B:B
1
(tiamina), B
2
(riboflavina), B
3
(acidul pantotenic),
B
6
(piridoxina), PP (nicotinamida), acidul folic etc. Se g\sesc [i cantit\]i mari din
vitaminele A, D [i C.

*
* *

A[a cum s-a ar\tat, compozi]ia chimic\ variaz\ `n func]ie de o serie de
factori, `n care primeaz\ vrsta, starea de `ngr\[are, hrana etc. precum [i rasa,
sexul, tehnologia de cre[tere [i regiunea anatomic\.
~n concluzie, la suinele tinere carnea are un con]inut ridicat `n ap\, este
bogat\ `n substan]e proteice, dar s\rac\ `n gr\simi. Pe m\sura `naint\rii `n vrst\
scade propor]ia de ap\ [i de proteine, dar cre[te cea de gr\sime, conferindu-i
c\rnii fr\gezime, suculen]\ [i valoare energetic\ ridicat\.
Cu privire la influen]a rasei [i hranei asupra compozi]iei chimice a c\rnii,
Raicu, E. [i colab. (1969), arat\ c\ la rasa Marele alb propor]ia de proteine din
mu[chiul Longissimus dorsi este mai ridicat\ fa]\ de rasa Mangali]a, iar con]inutul
`n gr\simi este invers (tabelul 15). Aceia[i autori, mai arat\ c\, hrana influen]eaz\
compozi]ia chimic\ a c\rnii; propor]iile ridicate de porumb din ra]ie determin\
procente mai reduse de proteine [i ridicate `n gr\sime (din carne), cea ce ne face
s\ recomand\m procente reduse `n re]etele destinate finis\rii `ngr\[\rii suinelor, `n
special la cele specializate pentru carne [i bacon.


75
Tabelul 15
Influen]a rasei [i hranei asupra compozi]iei chimice a c\rnii
Con]inutul la 100 g substan]\ uscat\
Rasa
Propor]ia de
porumb din
ra]ie
(%)
Substan]\
uscat\
(%)
Proteine
(%)
Gr\simi
(%)
S\ruri
minerale (%)
45 24,55 89,33 6,19 4,48
60 25,52 87,11 8,70 4,19
Marele alb
75 25,87 85,78 8,97 4,25
45 24,87 79,83 17,01 4,06
60 26,78 73,70 22,10 4,20 Mangali]a
75 27,88 70,87 25,43 3,77

Nedelciuc, V. [i colab. (1982) analiznd calitatea c\rnii din Longissimus
dorsi, la mai multe rase de suine sacrificate la vrsta de 6 luni (182 de zile), g\sesc
`nsu[iri chimice diferite, cele mai bune fiind la rasele Duroc [i Landrace (tab.16)
`n privin]a con]inutului `n proteine a acestui mu[chi.

Tabelul 16
Calitatea c\rnii la unele rase de suine sacrificate la vrsta de 182 zile
(dup\ Nedelciuc, V. [i colab. 1982)
Propor]iile de substan]e nutritive (%) din carne
(Longissimus dorsi): Rasa
Ap\ Proteine Gr\simi
pH-ul c\rnii
Landrace 75,42 22,78 1,85 5,42
Yorkshire 75,50 22,60 1,89 5,47
Marele alb 75,13 22,62 2,26 5,47
Duroc 74,02 23,20 2,84 5,50
Hampshire 75,95 22,07 2,00 5,40

- pH-ul c\rnii depinde de cantitatea de glicogen transformat\ `n acid lactic
din momentul sacrific\rii. Carnea proasp\t\ dar maturat\ [i provenit\ de la
animalele tinere are o valoare pH `ntre 5,5-6,0, iar cea alterat\ `n jur de 6,6.

b. ~nsu[irile fizice [i tehnologice ale c\rnii
- Capacitatea de re]inere a apei reprezint\ for]a cu care proteinele din
carne p\streaz\ (sub ac]iunea unor agen]i externi) pe lng\ apa proprie [i o parte
din apa ad\ugat\. La suine, capacitatea de re]inere a apei este ceva mai mare dect
carnea de bovine, ovine [i p\s\ri. De asemenea, este mai mare la animalele tinere
[i la cele `ngr\[ate pentru produc]ia de carne, fa]\ de cele adulte [i
nerecondi]ionate.

76
- Capacitatea de hidratare constituie `nsu[irea c\rnii de a absorbi apa
atunci cnd este introdus\ `ntr-un lichid, dar nu [i de a o re]ine. Ca urmare are loc
o cre[tere `n volum [i `n greutate, `mbun\t\]indu-se fr\gezimea, datorit\ sl\birii
coeziunii fibrelor musculare.
- Culoarea poate varia de la roz-pal pn\ la ro[ie-`nchis\. Aspectul de
culoare roz-trandafirie este cel mai preferat, deoarece indic\ provenien]a de la
animale tinere [i s\n\toase. Carnea provenit\ de la animalele b\trne are o culoare
mai `nchis\, de ro[ie-roz.
Nuan]a culorii variaz\ [i `n func]ie de mu[chi: Longissimus dorsi are nuan]a
cea mai deschis\, iar mu[chiule]ii sunt de nuan]\ `nchis\. Intensitatea culorii este
dat\ de con]inutul `n mioglobin\ [i hemoglobin\, care sunt determinate, la rndul
lor, de ras\, vrst\, sex, alimenta]ie [i s\n\tate.
- Consisten]a c\rnii.
Carnea proasp\t\ [i "maturat\" are o consisten]\ elastic\, adic\ `n urma
ap\s\rii cu degetul urmele dispar repede. Carnea provenit\ de la animalele adulte
este mai consistent\ dect la cele tinere, iar cea "gras\" are o consisten]\ mai
redus\. Consisten]a c\rnii este influen]at\ de perselarea [i marmorarea acesteia. Se
prefer\ carnea care posed\ mu[chiul Longissimus dorsi slab marmorat,
acceptndu-se aspectul u[or [i moderat marmorat.

*
* *

c. ~nsu[irile organoleptice
Principalele `nsu[iri organoleptice ale c\rnii sunt: mirosul, gustul,
fr\gezimea, suculen]a [i aspectul.
- Mirosul [i gustul sunt influen]ate `n mare m\sur\ de calitatea furajelor
sau a componentelor din ra]ie, precum [i de sex.
Mirosul trebuie s\ fie pl\cut, atr\g\tor, iar gustul dulce [i u[or am\rui.
Pentru prevenirea mirosului nepl\cut a c\rnii provenite de la vieri se recomand\
castrarea `nainte cu 4-6 s\pt\mni fa]\ de sacrificare. ~n toate cazurile se evit\
`ntocmirea de re]ete cu propor]ii ridicate de f\in\ de pe[te, `n perioada de
recondi]ionare sau `n finisarea `ngr\[\rii.
- Fr\gezimea c\rnii este determinat\ de con]inutul acesteia `n ]esut
conjunctiv, de m\rimea [i fine]ea fibrelor [i fasciculelor musculare, precum [i de
con]inutul `n gr\simi. Carnea fraged\ se mastic\ [i se diger\ mai u[or, mai ales
cnd provine de la animalele tinere [i corect `ngr\[ate. Mu[chii psoa[i au o
propor]ie de ]esut conjunctiv mai redus [i nu prezint\ fascicule ter]iare, motiv
pentru care fr\gezimea [i suculen]a sunt deosebite.

77
- Suculen]a este determinat\ de abunden]a sucurilor pe care le cedeaz\
carnea `n timpul mastica]iei, avnd la baz\ con]inuturile mari `n ap\ [i `n gr\simi.
Carnea de suine este mai suculent\ dect cea de ovine sau bovine.

*
* *

- Miopatia exudativ\ [i depigmentar\, cunoscut\ [i sub denumirea de
P.S.E. (Pale soft and exudative) este `ntlnit\ la unele rase de suine specializate
pentru produc]ia de carne [i reprezint\ un sindrom sau o stare patologic\,
determinat\ genetic [i favorizat\ de unii factori de stres. Carnea rezultat\ se
caracterizeaz\ prin pH-ul redus, `ntre 4,9-5,4, con]inuturi sc\zute `n gr\simi [i
ap\, iar culoarea este roz-pal\ [i uneori spre alb. Carnea are o capacitate redus\ de
re]inere a apei.
Pe lng\ al]i factori, la animalele cu carne moale [i exudativ\, se mai
incrimineaz\ [i al]i factori secundari ca: [ocul de transport, oboseala, c\ldura
exterioar\ prea mare etc.
Depistarea indivizilor cu carne P.S.E. se efectueaz\ prin inhalarea unui
amestec de oxigen [i anestezicul halotan.
Dup\ Sellier, P. (1980) sensibilitatea fa]\ de anestezicul halotan este
guvernat\ de o singur\ gen\, a c\rei locus a fost denumit "Hal" [i poate fi ocupat
de gena "Hal
-
" sau de alela "Hal
+
". De men]ionat c\, "Hal
-
" este alela s\lbatic\, iar
Hal
+
constituie mutanta acesteia.
Deoarece un individ este purt\tor a dou\ locusuri "Hal" sunt posibile trei
genotipuri:
- Hal
+
/Hal
+
, deci testul H-pozitiv;
- Hal
-
/Hal
-
, deci testul H-negativ;
- Hal
+
/Hal
-
sau Hal
-
/Hal
+
, deci testul H-negativ.
De men]ionat c\ un individ cu Hal
+
/Hal
-
se poate recombina cu altul cu
Hal
+
/Hal
-
, din care ar putea rezulta Hal
+
/Hal
+
, deci cu H-pozitiv.

4.2.4. Calit\]ile gr\simii de porc
~n terminologia actual\ gr\simea este considerat\ un produs secundar.
Gr\simea de suine este utilizat\ `n alimenta]ia omului, fie sub form\ de
sl\nin\ preparat\, fie sub form\ topit\ deci, de untur\.
Sl\nina este utilizat\ foarte mult [i `n prepararea mezelurilor, `n propor]ii
variabile, dup\ sortimentul acestora (denumit\ [i sl\nin\ de "lucru") al\turi de
carnea de vit\ [i de porc.

78
~n industrie, gr\simea se poate utiliza la fabricarea s\punurilor [i intr\ `n
componen]a furajelor combinate pentru echilibrarea energetic\ a ra]iilor de hran\,
mai ales pentru tineretul de p\s\ri [i de porcine.
Compozi]ia chimic\ a gr\simii
Din punct de vedere chimic, gr\simile reprezint\ un amestec de esteri ai
glicerinei cu acizii gra[i satura]i [i nesatura]i ca:, stearic, oleic, linoleic, palmitic
arahidonic etc. (tab.17).
~n gr\simea de porc mai particip\, `n propor]ii reduse [i alte substan]e de
structur\ ca: fosfatide, lecitin\, vitaminele A,D,E, substan]e proteice, glucide,
substan]e minerale, pigmen]i etc.
~n organism gr\simele se formeaz\ pe seama lipidelor, glucidelor [i uneori
a proteinelor din hran\, `n urma unor procese biofizice [i biochimice ce se
desf\[oar\ la nivelul intestinului.

Tabelul 17
Compozi]ia chimic\ a gr\simii la suine
Acizi gra[i (principali) Procente medii (%) Limite(%)
Acidul oleic 48,50 47,4-49,8
Acidul stearic 12,31 11,7-13,8
Acidul linoleic 6,75 6,3-7,7
Acidul palmitic 2,56 2,1-2,9
Acidul linolenic 1,00 0,5-1,8
Acidul miristic 0,70 0,5-0,9

Propor]iile de acizi gra[i nesatura]i din gr\simea de porc sunt mai reduse, `n
compara]ie cu alte specii de animale de ferm\.

~nsu[irile fizice
Gr\simea de porc este de culoare alb\, iar dup\ sacrificare [i r\cire are o
consisten]\ tare.
Alimenta]ia influen]eaz\ `n mare m\sur\ consisten]a gr\simii: porumbul
determin\ o consisten]\ moale, iar masa verde, secara, orzul [i unele suculente,
determin\, `n general, o consisten]\ mai tare.
Greutatea specific\ variaz\ `ntre 0,915 [i 0,964, cu specificarea c\ propor]ia
mai ridicat\ de acizi gra[i nesatura]i m\resc greutatea specific\.
Temperatura de topire (lichefiere) variaz\ `ntre 28C [i 48C, iar de
solidificare `ntre 22C [i 32C; componentul principal care influen]eaz\ aceste
valori reprezentndu-l propor]ia de glicerin\ din gr\sime.

79
Gr\simea de porc este relativ rezistent\ la rncezire, dac\ este p\strat\ `n
vase `nchise, la temperaturi joase, ferite de lumin\ [i f\r\ un contact direct cu
unele metale.

4.2.5. Subprodusele ob]inute de la suine
Pielea rezultat\ la sacrificarea suinelor prezint\ importan]\ pentru industria
u[oar\, [i se `ncadreaz\ `ntre 3-5% din greutatea corporal\, `n func]ie de vrst\
(greutate corporal\), ras\, sex [i starea de `ngr\[are.
Din punct de vedere histologic, pielea este compus\ din trei straturi:
epiderm\, derm\ [i hipoderm\. La suine pielea este mai poroas\ [i cu mai mult\
gr\sime `n derm, fa]\ de cele de bovine [i ovine.
Calitatea pielii depinde de condi]iile de hr\nire, de `ngrijirea animalului, de
tehnica de jupuire, de starea de s\n\tate, precum [i de integritatea acesteia.
Pielea vierilor este mai dens\ dect cea a scroafelor, iar cea rezultat\ de la
animale tinere este mai pu]in dens\ dect la adulte. Pielea provenit\ de la animale
hr\nite ra]ional este mai elastic\ [i mai rezistent\, fa]\ de cele care nu au
beneficiat de condi]ii normale de alimenta]ie.
Dup\ sacrificare [i jupuire pielea se rade de gr\simea aderent\ [i se
conserv\, prin s\rare pe ambele fe]e, depozitndu-se `n spa]ii aerisite.
P\rul de porc se recolteaz\ de pe regiunile greb\nului [i spin\rii prin
smulgere, utilizndu-se pentru confec]ionarea de pensoane, perii [i pentru alte
scopuri (umplerea de saltele). Este foarte apreciat p\rul cu lungime de peste 10
cm, provenit de la rasele tardive (Stocli) [i cu grosimea `ntre 250-350 microni.
Dup\ recoltare [i por]ionare `n m\nunchiuri, acesta se usuc\ timp de 12 ore
la temperatura de 70C, dup\ care se sorteaz\ pe calit\]i.
Organele interne comestibile sunt `ncadrate, dup\ unii autori, la produse
secundare al\turi de gr\sime, iar dup\ al]i autori la subproduse. ~n aceast\
categorie intr\, `n ordinea preferin]ei pentru consumatori: creierul, ficatul, inima,
limba, rinichii, splina [i uneori pulmonii. De la un porc de 100 kg greutate vie
rezult\ cca. 3,3 kg organe interne comestibile, din care ficatul are cca. 1,4 kg,
inima cca. 0,3 kg, creierul cca. 0,25 kg etc (tab.18).
Aceste organe sunt dirijate `n alimenta]ia uman\ [i se consum\, `n special,
`n stare proasp\t\.
Sngele rezultat de la sacrificarea suinelor este foarte bogat `n proteine [i
reprezint\ cca. 3,5% din greutatea vie a animalului.
Sngele se recolteaz\ imediat dup\ `njunghiere [i se utilizeaz\ `n scop
alimentar (la prepararea unor mezeluri), `n scop farmaceutic (la prepararea de

80
seruri [i extracte antianemice) [i `n alte scopuri. Cea mai larg\ utilizare este `n
producerea f\inii de snge, care este deosebit de necesar\ `n echilibrarea proteic\
[i mineral\ a nutre]urilor combinate destinate tineretului aviar [i chiar suin.

Tabelul 18
Valorile ponderale (%) ale organelor interne la suinele
cu diferite greut\]i corporale
Greutatea la sacrificare (kg):
Organul 40 50 60 120
Inima 0.145 0.175 0.215 0.35
Ficatul 0.520 0.695 0.870 1.50
Rinichi 0.185 0.200 0.250 0.33
Pl\mni 0.475 0.630 0.715 0.88
Stomac (golit) 0.350 0.470 0.440 -
Intestine (sp\late) 1.140 1.400 1.450 -
Splin\ 0.450 0.550 0.850 -

Stomacul se folose[te ca membran\ natural\ pentru prepararea tobei, iar
din mucoas\ se extrage pepsina.
Intestinele sunt utilizate ca membrane naturale pentru mezeluri. Dup\
sacrificare se golesc de con]inut [i se spal\ foarte bine, inclusiv deta[area gr\simii
aderente.
Se conserv\ prin s\rare [i frig. Lungimea intestinelor este `ntre 20-23 m la
greutatea vie de 101-115 kg.
Glandele cu secre]ie intern\ sunt utilizate `n industria farmaceutic\
(tiroida, paratiroida, glandele suprarenale, hipofiza). Pe lng\ acestea se mai
utilizeaz\ `n scop farmaceutic ochii, ficatul, m\duva [i creierul, pl\mnii, bila [i
chiar placenta.

81

CAPITOLUL 5

RASELE DE SUINE

Formarea raselor de suine poate fi caracterizat\ ca un proces complex, cu
perioade mai mari de timp de trecere de la porcinele primitive la rasele de
forma]ie veche, cu perioade relativ scurte de timp la trecerea acestora la rasele
de forma]ie nou\ [i cu perioade scurte de timp de trecere la rasele perfec]ionate
actuale.
Num\rul raselor [i popula]iilor de suine este `n prezent destul de mare,
`ns\ importante sunt cca. 120, cu o r\spndire foarte variat\ `n diferite zone ale
Globului, predominnd `n ]\rile din emisfera nordic\.
Dintre ]\ri, un aport deosebit la formarea raselor l-a avut Anglia, pentru
Europa, China, pentru Asia [i Statele Unite ale Americii pentru continentul
american.
~n Europa, pe lng\ Anglia, contribu]ii importante le-au adus ]\rile:
Danemarca, Germania, Fran]a, Belgia [i altele.
~n procesul de formare a raselor s-a apelat, `ntr-o prim\ perioad\, la
`ncruci[area suinelor primitive din diferite zone, apoi la `ncruci[area raselor de
forma]ie veche cu popula]iile locale de suine, iar `n ultima perioad\ s-a recurs la
`ncruci[area dintre diferite rase, al\turi de selec]ia indivizilor cu `nsu[iri dorite [i
practicarea unei alimenta]ii adecvate.
Denumirea [i clasificarea raselor de suine au ap\rut ca o necesitate
obiectiv\, deoarece acestea trebuiau reperate u[or, iar `nsu[irile morfologice [i
productive difer\ foarte mult, secondate [i de unele particularit\]i biologice greu
de decelat.
Denumirea unor rase s-a f\cut dup\ ]ara care le-a creat (Chinezesc cu
masc\, Portughez\, Romnesc de carne), altele dup\ regiunea administrativ\
care [i-a adus contribu]ia la formarea rasei (Hanovra, Albul de Banat etc), iar

82
altele dup\ denumirea localit\]ilor unde s-au format [i le-au crescut (Napolitan\,
York, Bazna, Strei etc.).
~n unele situa]ii denumirea implic\ pe lng\ locul de formare [i principala
`nsu[ire (`n special morfologic\), cum ar fi: Yorkul mare, Albul de Chester,
Landrace belgian etc).
Clasificarea raselor de suine s-a f\cut dup\ mai multe criterii, ]inndu-se
cont de originea acestora, de unele caractere de exterior, de gradul de
ameliorare, de provenien]\ (pentru ]ara respectiv\), de scopul preconizat `n
schemele de `ncruci[are etc.
Clasificarea dup\ origine are `n vedere str\mo[ul rasei sau al popula]iei
(din mistre]ul european sau asiatic); cea dup\ unele caractere de exterior a avut
`n vedere culoarea, talia, lungimea corpului etc; cea dup\ gradul de ameliorare
se raporteaz\ la `nsu[irile productive prin care exceleaz\ (tardive sau precoce);
cea dup\ provenin]\ distinge suinele `n autohtone [i importate; cea dup\ scopul
preconizat `n cadrul schemelor de `ncruci[are, `n rase "materne" [i rase
"paterne"; iar cea dup\ tipul morfo-productiv, `n rase pentru carne, pentru
produc]ia de bacon, mixte [i pentru gr\sime.
~n majoritatea t\rilor, suinele se clasific\ dup\ provenien]\ [i dup\
importan]a lor pentru cre[tere, al\turi de unele `nsu[iri de exterior (`n special
dup\ culoare [i chiar dup\ forma [i portul urechilor).

5.1. Rasele de suine importate
Ponderea din efectivul total de suine din ]ara noastr\ `l de]in rasele
importate, acestea fiind procurate `ncepnd cu mijlocul secolului al XIX-lea, `n
scopul `mbun\t\]irii `nsu[irilor productive ale raselor [i popula]iilor indigene. ~n
ultimul timp, aceste rase sunt utilizate cu succes la ob]inerea de meti[i industriali
[i porci hibrizi pentru unit\]ile cu exploatare intensiv\.

5.1.1. Rasa Marele alb (Large White)
Rasa Marele alb s-a format `n Anglia, prin `ncruci[\ri complexe, `n
diferite etape, `ntre suinele locale engleze[ti [i rasele Micul alb, Essex,
Chinezesc cu masc\ [i Napolitan\.
Primele exemplare au fost prezentate `n expozi]ia din Windsor, `n anul
1851, de c\tre I.Tuley, sub denumirea de Yorkul mare.


83
Denumirea de Marele alb s-a atribuit `n anul 1868, dup\ stabilirea
standardului rasei, fiind considerat\ [i `n prezent ca rasa cea mai bine
consolidat\ genetic. Pe lng\ `ncruci[are, la formarea acestor rase s-au utilizat
selec]ia [i chiar consangvinizarea.
Datorit\ `nsu[irilor sale, rasa s-a r\spndit foarte repede `n multe ]\ri,
avnd o capacitate mare de aclimatizare. A contribuit la formarea multor rase,
din diverse ]\ri, cum ar fi: Landrace `n Danemarca, Edelschwein `n Germania,
Chester-White `n America, Alb ucrainian `n Ucraina etc, [i st\ la baza diverselor
scheme de `ncruci[are pentru producerea de meti[i industriali sau de hibrizi.
~n ]ara noastr\ a fost importat\ `n mai multe etape; primele exemplare
fiind v\zute la o expozi]ie agricol\ din Ia[i, `n anul 1865, sub denumirea de
Yorkul mare. ~n prezent, la noi `n ]ar\, are ponderea cea mai mare, de cca. 44%
din totalul raselor pure de suine.
Rasa Marele alb este de talie mare, cu masa corporal\ de asemenea mare,
robust\, de culoare alb\ [i cu conforma]ie corporal\ armonioas\. ~n\l]imea la
greb\n, la animalele adulte, variaz\ `ntre 85-90 cm, iar greutatea corporal\ `ntre
200-240 kg.
Capul este potrivit de mare, cu profil u[or concav, iar urechile sunt de
m\rime mijlocie, purtate `nainte [i u[or lateral. Trunchiul este lung, larg [i
adnc, iar spinarea, [alele [i crupa sunt lungi, largi [i bine `mbr\cate `n
musculatur\. Linia superioar\ este dreapt\, sau u[or l\sat\ la femele dup\ multe
gesta]ii.
{uncile posterioare sunt bine dezvoltate, iar membrele sunt puternice [i
f\r\ defecte de aplomb. Tipul morfoproductiv este de carne.

Fig. 17 Rasa Marele Alb
Prolificitatea este foarte bun\,
fiind de 11 purcei cu greutatea
medie la na[tere de 1,250 kg. La noi
`n ]ar\ prolificitatea medie la mai
multe ferme de selec]ie din cadrul a
12 ISCIP-uri a fost de 10,65 purcei,
din care 9,57 viabili.
Se `nregistreaz\ [i cazuri cu
15-20 purcei la f\tare, dar mai rare.
Fecunditatea este bun\, `ntre
85-90%, iar capacitatea de al\ptare
foarte bun\, `ntre 40-50 kg, cu o medie de 42,5 kg `n unit\]ile cuprinse `n
controlul oficial de produc]ie. Scroafele sunt bune mame, ducnd pn\ la

84
`n]\rcare 9,3 purcei, cu o greutate medie de 4,56 kg (vrsta de 35 zile).
Precocitatea este de asemenea foarte bun\; tineretul de pr\sil\ atinge greutatea
corporal\ corespunz\toare pentru reproduc]ie (110-120 kg) la vrsta de 8-9 luni.
La aceia[i vrst\, sau mai devreme, animalele se pot valorifica pentru sacrificare
(la 105-111 kg)
~n perioada de testare (91-182 zile), tineretul realizeaz\ un spor mediu
zilnic cuprins `ntre 620-660 g, cu un consum specific de concentrate situat `ntre
2,9-3,2 kg. Propor]ia de carne `n carcas\, la indivizii sacrifica]i la vrsta de 182
zile, este de 70% (inclusiv oasele), iar suprafa]a ochiului de mu[chi Longissimus
dorsi este `ntre 30-32 cm
2
.
Rasa Marele alb se cre[te cu rezultate foarte bune att `n sistemul
intensiv-industrial ct [i `n cel gospod\resc, valorificnd bine aproape toate
categoriile de furaje, inclusiv masa verde. ~n exploatarea pe p\[uni trebuie avut\
`n vedere sensibilitatea sc\zut\ a animalelor la razele solare [i la frig pentru
tineret.
~ncepnd cu anul 1958, `n ]ara noatr\, rasa a fost supus\ unor `ncruci[\ri
cu rasa Landrace `n scopul `mbun\t\]irii precocit\]ii, ducnd `n final la
impurificarea rasei, ceea ce a necesitat noi importuri de reproduc\tori din
Anglia, `n anul 1963.
Rasa Marele alb a fost utilizat\ la ameliorarea efectivelor locale de suine,
iar `n ultimul timp este introdus\ `n toate schemele de `ncruci[are `n vederea
ob]inerii meti[ilor destina]i `ngr\[\rii. Este `ncadrat\ `n categoria raselor
"materne care prin `ncruci[area cu rasa Landrace (de regul\ masculi), duce la
ob]inerea de scrofi]e metise F
1
. Aceia[i categorie de meti[i se preteaz\ la
ob]inerea baconului.

5.1.2. Rasa Landrace
Rasa Landrace s-a format `n Danemarca prin `ncruci[area suinelor locale
daneze cu mai multe rase albe, cu predominarea rasei Marele alb. Perioada de
formare a fost `ntre anii 1850-1907. La formarea acestei rase, pe lng\
`ncruci[are [i o selec]ia riguroas\ a exemplarelor, `n direc]ia produc]iilor de
carne, s-a ad\ugat [i o cre[tere dirijat\ a reproduc\torilor, utilizndu-se o
alimenta]ie bazat\ pe lapte ecremat [i furaje concentrate, `n care a predominat
orzul.
~n procesul de selec]ie s-a pus accent pe `mbun\t\]irea precocit\]ii [i a
calit\]ii carcaselor, urm\rindu-se alungirea corpului, dezvoltarea [uncilor
posterioare [i ridicarea propor]iei de carne de calitate superioar\, al\turi de

85
sporirea prolificit\]ii. ~n aceast\ ac]iune un rol `nsemnat l-a avut controlul dup\
descenden]i privind precocitatea [i calitatea carcasei, Danemarca `nfiin]nd `nc\
din anul 1899 primele sta]iuni de control pentru suine.

Fig. 18 Rasa Landrace
Suinele din rasa Landrace
sunt de talie mijlocie spre mare,
`ns\ cu lungimea corpului foarte
mare, `ntre 160-180 cm. Corpul
este zvelt, sub form\ de par\ [i
cu constitu]ie fin\. Animalele
sunt de culoare alb\, cu
`mbr\c\mintea piloas\ nu prea
abundent\ [i pielea sub]ire.
Capul este relativ mic, cu profil drept, cu urechile mari [i aplecate (blegi).
Gtul este lung [i u[or turtit lateral. Trunchiul este foarte lung, ca urmare a
prezen]ei a 1-2 vertebre [i deci perechi de coaste `n plus. Adncimea toracelui
este relativ redus\. Crupa este lung\, larg\ [i bine `mbr\cate `n musculatur\, iar
[uncile posterioare sunt convexe, largi [i descinse.
De men]ionat c\, `n\l]imea la nivelul crupei, este mai mare cu 3-4 cm fa]\
de cea de la greb\n.
Membrele au osatura fin\, dar suficient de rezistente. Prolificitatea este
bun\, de 10 purcei, din care se `n]arc\ 8-9, iar capacitatea de al\ptare a
scroafelor este foarte bun\, `ntre 42-45 kg. ~n unit\]ile controlate oficial din ]ara
noastr\, prolificitatea medie a fost de 9,7 purcei, iar capacitatea de al\ptare de
42,5 kg.
Precocitatea este foarte bun\; tineretul de pr\sil\ atinge la vrsta de 8 luni
`ntre 115-130 kg, putnd fi dirijat la reproduc]ie. Sporul mediu zilnic, `n
perioada de testare, variaz\ `ntre 635-670 g, cu un consum specific `ntre 2,8-3,1
U.N.
Calitatea carcasei este foarte bun\; la vrsta de 182 de zile, grosimea
medie a sl\ninei dorsale este de cca. 25 mm, iar propor]ia de carne (macr\) de
cca. 70%, cu un raport carne/gr\sime de 2,3:1.
De men]ionat c\ la nivelul anului 1978, la rasa Landrace de origine
olandez\, grosimea stratului de sl\nin\ dorsal\ varia `ntre 19,1 mm la scrofi]e [i
22,6 mm la masculi, iar propor]ia de carne macr\ `n carcas\ de 71,0%.
PEDERSEN, O.K. (1979), analiznd rezultatele din sta]iunile de testare din
Danemarca, arat\ c\, la masculi, sporul de cre[tere era de cca. 885 g, iar

86
suprafa]a ochiului de mu[chi de 37,2 cm
2
, valori care demonstreaz\ nivelul
superior de ameliorare atins de aceast\ ras\.
Rasa Landrace este specializat\ pentru produc]ia de carne [i pretabil\
pentru produc]ia de bacon, `ns\ preten]ioas\ `n privin]a hranei, mai ales la
tineret [i chiar la condi]iile de `ntre]inere. ~n general, nivelul proteic al ra]iilor de
hran\ trebuie s\ fie cu 2-3% mai ridicat fa]\ de alte rase, iar `n componen]a
acestora s\ participe furaje proteice de origine animal\ [i propor]ii mai reduse de
porumb. Animalele sunt sensibile la razele solare, la frig [i la schimb\rile brusce
de temperatur\.
Rasa Landrace se bucur\ de o aten]ie deosebit\ `n ]ara noastr\, necesitnd
s\ fie crescut\ `n propor]ie de 21% din efectivul total de rase [i utilizat\ `n
producerea de scrofi]e metise F
1
, care constituie efectivul - matc\, din cadrul
unit\]ilor de cre[tere [i `ngr\[are a suinelor.
De asemenea, este utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie `n scopul amelior\rii
precocit\]ii [i a calit\]ii carcaselor la alte rase albe de carne.
Liniile specializate pentru produc]ia de carne din cadrul rasei Landrace
sunt utilizate `n aproape toate schemele de `ncruci[are pentru ob]inerea de
"porci hibrizi", aducndu-se contribu]ia la sporirea propor]iei de carne de
calitate superioar\ [i la reducerea consumului specific de concentrate, ambele
`mbun\t\]ind rentabilitatea cresc\toriei.

5.1.3. Rasa Duroc
Rasa Duroc a fost format\ `n partea de Nord-Est a Statelor Unite ale
Americii, avnd la origine suinele locale de culoare ro[ie (de talie mare) din
statul New Jersey [i cele de talie mic\ (de aceia[i culoare) din statul New York.
Aceste suine locale au fost `ncruci[ate `ntre ele, apoi produ[ii au fost infuza]i cu
rasele Tamworth [i Berkshire. Denumirea rasei s-a atribuit dup\ numele unui
arm\sar care apar]inea aceluia[i cresc\tor.
~n prezent este o ras\ specializat\ `n direc]ia produc]iei de carne, excelnd
prin precocitatea ridicat\ [i calitatea excelent\ a carcasei. La noi `n ]ar\ a fost
importat\ `ncepnd cu anul 1968, din Statele Unite ale Americii, mai `nti la
Sta]iunea de cercet\ri Gorne[ti-Mure[.
Suinele din aceast\ ras\ sunt de talie mijlocie spre mare, cu o conforma]ie
corporal\ propor]ionat\ [i cu o dezvoltare foarte bun\ a trenului posterior. Sunt
de culoare ro[cat\ cu diferite nuan]e, de la ro[u ar\miu [i chiar auriu la ro[u
c\r\miziu.

87
Capul este potrivit de mare, cu profilul u[or concav, iar urechile sunt de
m\rime mijlocie [i purtate caracteristic. Gtul este scurt, gros [i musculos.

Fig. 19 Rasa Duroc

Trunchiul este cilindric,
lung, larg [i cu linia
superioar\ convex\. La
vieri, precum [i la
masculuii adul]i castra]i,
dimensiunile de l\rgime
[i adncime sunt mai
mari fa]\ de femele [i
animalele tinere.
Regiunile de pe
linia superioar\ sunt
largi, lungi [i bine `mbr\
cate `n musculatur\.
Convexitatea liniei dorsale a determinat [i `nclinarea crupei, f\r\ a constitui un
defect pentru aceast\ ras\.
{uncile posterioare sunt foarte bine dezvoltate, convexe, largi [i descinse
pn\ la jaret. Membrele sunt puternice, cu chi[i]a relativ scurt\ [i ceva mai
vertical\, ca urmare a deschiderii mari a unghiului jaretului, fapt pentru care
animalul calc\ `n pens\. Pardoselile dure (de beton) accentueaz\ defectul de
aplomb numit "picioare de elefant".
Abdomenul este supt, f\r\ a constitui un defect. Constitu]ia este robust\.
Prolificitatea rasei, `n ]ara de origine, este mediocr\, `ntre 8-9 purcei la f\tare,
iar capacitatea de al\ptare este bun\, `ntre 43-47 kg.
La noi `n ]ar\ prolificitatea a fost de 9,1 purcei, iar capacitatea de al\ptare
de numai 39,22 kg (media la mai multe sta]iuni de selec]ie).
Precocitatea este foarte bun\, tineretul realiznd sporuri mari de cre[tere
cu consumuri reduse de furaje. Sporul mediu zilnic, pe perioada test\rii (91-182
zile) la mai multe unit\]i de selec]ie din ]ara noastr\, a fost de 707 g, iar
consumul specific de 2,9 UN.
Calitatea carcasei, de asemenea, este foarte bun\; grosimea medie a
sl\ninei dorsale, la vrsta de 182 zile, este de 22,2 mm, iar propor]ia de carne `n
carcas\ de 74,3% (inclusiv oasele).
~n ]ara noastr\ rasa Duroc are o mare importan]\, f\cnd parte din grupa
raselor "paterne" [i utilizat\ cel mai adesea `n schemele de `ncruci[\ri industriale
pentru ob]inerea meti[ilor trirasiali [i uneori tetrarasiali. ~n programele de

88
ameliorare, rasa Duroc se prevede a fi crescut\ `n propor]ie de 4% din efectivul
de rase curate. Este o ras\ cu largi posibilit\]i de cre[tere `n gospod\riile
popula]iei, datorit\ rezisten]ei la razele solare, a calit\]ii superioare a carcasei [i
nu `n ultimul rnd, a performan]elor de produc]ie superioare (`n special
consumul specific de concentrate redus), toate ridicnd rentabilitatea
cresc\toriei.

5.1.4. Rasa Hampshire
Rasa Hampshire a fost finalizat\ `n Statele Unite ale Americii, avnd la
origine rasa Hampshire din Anglia ob]inut\ la rndul s\u din rasele Essex [i
Wessex.
Prin urmare, aceast\ ras\ a fost realizat\ `n Anglia [i perfec]ionat\ `n
S.U.A., fiind ini]ial o ras\ de talie mare (cu `n\l]imea la greb\n de 80 cm), iar `n
prezent tinde spre talie mijlocie.
Conforma]ia corporal\ se caracterizeaz\ printr-o dezvoltare propor]ional\
a regiunilor corporale cu excep]ia capului [i printr-o bun\ dezvoltare a ]esutului
muscular pe tot corpul, mai ales `n partea posterioar\. ~n prezent se `ncadreaz\ `n
tipul morfoproductiv de carne.

Fig. 20 Rasa Hampshire

Rasa are o culoare neagr\, cu
un bru alb ce cuprinde regiunile
greb\nului [i ale membrelor
anterioare. Este o ras\ specializat\ `n
direc]ia produc]iei de carne, excelnd
prin calitatea superioar\ a carcasei [i
prin precocitate ridicat\. Constitu]ia
este robust\.
Capul este relativ mare, cu
profil drept, iar urechile sunt mici [i
purtate `n sus. Gtul este scurt, gros [i
bine `mbr\cat `n musculatur\. Trunchiul este lung, cu dimensiunile de adncime
[i l\rgime potrivite, concurnd la forma de cilindru lung [i cu linia spin\rii
convex\. Regiunile de pe linia dorsal\ sunt lungi [i cu musculatur\ bine
eviden]iat\. Crupa este oblic\, dar larg\ [i lung\, oferind o baz\ mare de
prindere pentru [uncile posterioare, care sunt foarte bine dezvoltate.
Membrele posed\ osatura bine dezvoltat\ [i sunt rezistente. Membrele
posterioare posed\ unghiurile jaretelor deschise, f\cnd ca animalul s\ calce `n
pens\, defect de aplomb cu implica]ii `n `ntre]inerea pe pardoseli dure.

89
Standardul rasei, `n ]ara de origine, prevede: cel pu]in 8 purcei la
`n]\rcare, capacitatea de al\ptare a scroafelor `ntre 43-47 kg, greutatea de cel
pu]in 90,6 kg la vrsta de 175 zile, lungimea carcasei de 73,6 cm, cu suprafa]a
ochiului de mu[chi de cel pu]in 35,8 cm
2
.
La noi `n ]ar\ aceast\ ras\ a fost importat\ din S.U.A., `n anul 1968, mai
`nti la Sta]iunea de selec]ie Gorne[ti-Mure[. ~n prezent, prolificitatea medie, `n
mai multe unit\]i de testare, este de 8,2 purcei la o f\tare, din care se `n]arc\ 6,8
[i o capacitate de al\ptare de numai 33,5 kg. Se remarc\ pierderi mari de purcei
pe perioada al\pt\rii.
Precocitatea este foarte bun\. Purceii la vrsta de 35 de zile cnt\resc `n
medie 6,5 kg, iar la tineret pe perioada test\rii (91-182 zile) sporul mediu zilnic
este de 666 g, cu un consum specific de numai 2,8 UN.
Calitatea carcasei este foarte bun\: randamentul la sacrificare (la 182 zile)
este de 76,2%, grosimea stratului de sl\nin\ dorsal\ de numai 19,7 mm, iar
suprafa]a ochiului mu[chiului de 38,9 cm
2
.
~n concluzie, calitatea carcasei este superioar\ rasei Duroc, dar nu [i
prolificitatea. Rasa Hampshire este utilizat\ `n majoritatea schemelor de
`ncruci[are ca ras\ "patern\" pentru ob]inerea de meti[i tri- sau tetrarasiali.
Meti[ii se pot `ngr\[a cu succes `n unit\]ile gospod\re[ti fiind rezisten]i la
eritemul solar [i valorificnd foarte bine concentratele, al\turi de alte furaje
suculente. Indivizii sunt suficien]i de rezisten]i la boli [i la condi]iile vitrege de
mediu.
Rasa se utilizeaz\ [i pentru producerea de masculi meti[i F
1,
pentru
ob]inerea de meti[i tetrarasiali `n unit\]ile industriale, de la care rezult\ carcase
de foarte bun\ calitate, f\r\ a imprima culoare `nchis\ carcaselor.
Se cre[te `n unit\]ile de selec]ie `ntr-o propor]ie de 4% din efectivul total
de suine de ras\ curat\, fiind `ncadrat\ `n grupa raselor "paterne".

5.1.5. Rasa Yorkshire
Rasa Yorkshire are la origine rasa Large White din Anglia, dar a fost
perfec]ionat\ `n Statele Unite ale Americii, att prin `ncruci[\ri de infuzie cu
rasa Leicester, ct [i prin selec]ie riguroas\ `n direc]iile sporirii prolificit\]ii, a
precocit\]ii [i a calit\]ii carcasei.
~n America este apreciat\ ca cea mai "economic\ ras\", `mbinnd
`nsu[irile de ras\ "matern\" cu cele de ras\ "patern\".
Animalele sunt de culoare alb\ cu conforma]ia corporal\ specific\ raselor
specializate pentru produc]ia de carne (dup\ anul 1930).

90
Animalele se caracterizeaz\ prin talie mijlocie spre mare, cu corpul lung,
de form\ cilindric\ [i cu linia spin\rii u[or convex\. Capul este scurt, dar larg [i
cu profilul concav. Urechile sunt mici [i purtate `n sus. Gtul este scurt, de
grosime medie [i bine `mbr\cat `n musculatur\. Membrele sunt potrivit de lungi,
solide [i f\r\ defecte de aplomb. Constitu]ia este fin\ spre robust\.
~n ]ara noastr\, rasa Yorkshire a fost importat\ `n anul 1968 din Statele
Unite ale Americii [i crescut\ mai `nti la Sta]iunea de selec]ie Gorne[ti-Mure[,
apoi difuzat\ `n majoritatea sta]iunilor de selec]ie.

Fig. 21 Rasa Yorkshire
Prolificitatea este relativ bun\,
de 9,0 purcei la f\tare, iar capacitatea
de al\ptare a scroafelor este
satisf\c\toare, de 39 kg, `n]\rcnd `n
medie 8,3 purcei la vrsta de 35 zile.
Precocitatea este foarte bun\,
sporul mediu zilnic `n perioada de
testare (91-182 zile) fiind de 662 g, iar
consumul specific de numai 2,76 UN.
Calitatea carcasei, de asemenea, este bun\; randamentul la sacrificare este
de 76,8%, grosimea medie a sl\ninei dorsale de 25,8 mm, suprafa]a ochiului
mu[chiului de 34,2 cm
2
, iar propor]ia de carne + oase `n carcas\ de 72,1% (la
vrsta de 182 zile).
Rasa este utilizat\, `n special, ca ras\ "matern\", dar posed\ [i `nsu[irile
raselor "paterne", `nregistrndu-se rezultate bune [i la `ncruci[area industrial\
simpl\ cu rasele Duroc sau Hampshire.
~n programul de ameliorare s-a prev\zut cre[terea rasei Yorkshire `n
propor]ie de 23,2% din totalul efectivului de rase curate.

5.1.6. Rasa Pitrain
Rasa Pitrain a fost format\ `n perioada 1920-1950 [i a luat na[tere prin
`ncruci[\ri, mai `nti nedirijate `ntre suinele locale din Belgia cu rasele Bayeux
din Fran]a [i apoi dirijate cu Berkshire din Anglia [i Yorkshire din S.U.A. Este
considerat\ totu[i ca rezultatul unei muta]ii genetice pozitive, ap\rut\ `n cadrul
popula]iei de suine (din Belgia) fiind izolat\ cu mare aten]ie [i competen]\.
Rasa Pitrain exceleaz\ prin randamente foarte mari la sacrificare [i prin
calit\]ile superioare ale carcasei, remarcndu-se propor]iile ridicate de carne de
calitate superioar\.

91
La unii indivizi se sesizeaz\ o sensibilitate crescut\ la factorii de stres,
`ndeosebi cauza]i de transport [i efort prelungit. Aceasta se datore[te faptului c\
dezvoltarea inimii [i a pl\mnilor este u[or dispropor]ionat\ fa]\ de dezvoltarea
corporal\ general\. Se `ncadreaz\ prin excelen]\ la constitu]ia fin\.
Animalele sunt de talie mijlocie [i au o lungime medie a corpului.

Fig.22 Rasa Pitrain

Rasa are o culoare
b\l]at\: pe un fond alb sunt
dispuse, neregulat, pete de
culoare neagr\ sau negru-
ro[cate.
Se remarc\ `n special
dezvoltarea foarte bun\ a
trenului posterior [i chiar a
regiunilor spetelor de la trenul
anterior. Capul este mic, cu
profil u[or concav, iar urechile
sunt mici [i purtate `nainte.
Trunchiul este portivit de lung, dar larg [i adnc (cu linia superioar\
dreapt\). Crupa este lung\, larg\ [i dreapt\, iar [uncile posterioare sunt foarte
dezvoltate.
Membrele sunt scurte, fine, dar rezistente [i f\r\ defecte de aplomb.
~n ]ara de origine prolificitatea este mediocr\, de 8-9 purcei/f\tare,
capacitatea de al\ptare a scroafelor este bun\, de 40 kg, iar consumul specific
(pe perioada `ngr\[\rii) este de 3,9 UN.
La noi `n ]ar\ prolificitatea a fost, `n medie, de 8,2 purcei/f\tare,
capacitatea de al\ptare de 35,3 kg, iar num\rul de purcei `n]\rca]i de 7,5 capete.
Precocitatea este bun\; `n perioada de testare, sporul mediu zilnic a variat
`ntre 500-550 g cu un consum specific de cca. 3,5 UN. Greutatea de 90-100 kg
este atins\ la vrsta de cca. 7 luni.
Randamentul la sacrificare este foarte mare, de 78,4%, iar raportul
carne/gr\sime de 2,8-3,0:1.
Calitatea carcasei este foarte bun\: propor]ia de carne este de peste 70%,
cu predominarea celei de calitate superioar\ ([unca, cotletul [i antricotul), care
reprezint\ 45% din carcas\. Suprafa]a ochiului mu[chiului Longissimus dorsi
este foarte mare, de 40-42 cm
2
, iar propor]ia de oase este foarte redus\.
De remarcat c\, dup\ vrsta de 7 luni, ritmul de cre[tere scade
concomitent cu capacitatea de valorificare a hranei, impunndu-se sacrificarea
animalelor `ngr\[ate la greut\]i mai reduse, `ntre 85-90 kg.

92
Rasa este `ncadrat\ `n categoria raselor "paterne", `ns\ datorit\
sensibilit\]ii [i a preten]iilor ridicate la condi]ile de `ntre]inere, efectivele s-au
redus treptat.
~n unit\]ile gospod\re[ti i se prevede o mare extindere. Motivele
principale sunt: rezisten]\ sporit\ la eritemul solar, randamente mari la
sacrificare, propor]ii ridicate de carne `n jamboane, cotlete, antricoate [i chiar
spete, valorificarea tuturor resurselor de furaje concentrate [i suculente [i
relativ\ rezistent\ la boli. Rasa mai este utilizat\ pentru ob]inerea de masculi
meti[i F
1
, participnd `n multe scheme de `ncruci[are pentru producerea de porci
hibrizi.

5.1.7. Rasa Landrace belgian
Rasa Landrace belgian a fost format\ `n Belgia, prin `ncruci[area rasei
Pitrain cu rasa Landrace importat\ din Germania, produ[ii ob]inu]i fiind
selec]iona]i `n direc]ia `mbun\t\]irii calit\]ii carcasei (a alungirii corpului [i
dezvoltarea trenului posterior). Ac]iunea a fost demarat\ `n anul 1930 [i
finalizat\ `n 1954, cnd s-a considerat c\ masivitatea corpului este suficient\, iar
carcasa de calitate excelent\.
Animalele sunt de talie mijlocie spre mare, cu corpul zvelt, bine `mbr\cat
`n musculatur\ [i cu trenul posterior foarte bine dezvoltat, conferindu-i o form\
de par\. Sunt animale de culoare alb\, cu o conforma]ie corporl\ asem\n\toare
rasei Landrace, `ns\ se remarc\ dimensiunile de l\rgime mai pronun]ate, mai
ales ale regiunilor de pe linia superioar\ [i `n special a crupei [i a [alelor (uneori
se sesizeaz\ un silon median).

Fig. 23 Rasa Landrace belgian

~n ]ara de origine, prolificitatea medie este de 10,5 purcei la o f\tare,
r\mnnd la vrsta de 21 zile 8,9 capete. Sporul mediu zilnic, pe perioada
`ngr\[\rii, este de 720 g, cu un consum specific de concentrate de 2,97 kg.


93
~n ]ara noastr\ a fost importat\ din anul 1972, la Sta]iunile de selec]ie Peri[-
Ilfov [i la Foc[ani-Vrancea. ~n aceste unit\]i, prolificitatea medie a fost de 9 purcei
la o f\tare, iar capacitatea de al\ptare a scroafelor de numai 35 kg. ~n perioada de
testare (91-182 zile) sporul mediu zilnic a fost de 625 g, cu un consum specific de
3,0 UN, iar la sacrificare (182 zile) greutatea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ a
fost de 24,5 mm [i o propor]ie mare de carne `n carcas\, de 75%.
~n procesul de aclimatizare, la condi]iile din ]ara noastr\, s-a constatat o
sensibilitate m\rit\ la factorii de stres [i fa]\ de con]inutul proteic redus al
furajelor. De asemenea, s-au constatat pierderi relativ mari de purcei pe
parcursul al\pt\rii (uneori pn\ la 30%). Aceste considerente au f\cut ca multe
unit\]i s\ nu prefere aceast\ ras\, deoarece `ntmpin\ greut\]i majore `n
aprovizionarea cu ingrediente furajere bogate `n protein\, `ndeosebi de origine
animal\.
Rasa se `ncadreaz\ `n grupa raselor "paterne", fiind utilizat\ att `n
`ncruci[\ri industriale ct [i `n crearea de linii sintetice de vieri, al\turi de rasele
Duroc [i Hampshire.
~n prezent sunt efective reduse din aceast\ ras\ `n ]ara noastr\, `ns\ se
preconizeaz\ utilizarea ei `n producerea de porci hibrizi, `n combina]ie cu rasele
Landrace [i Marele alb.

5.1.8. Rasa Edelschwein
Rasa Edelschwein a fost format\ `n Germania prin `ncruci[area suinelor
locale de "March" cu rasele Marele alb [i Mijlociul alb, ac]iunea fiind att
`nceput\ din anul 1880 [i finalizat\ `n jurul anului 1900.
~n procesul de formare s-a urm\rit ob]inerea unor animale rezistente la
condi]iile de mediu specifice Germaniei [i care s\ valorifice bine att furajele
concentrate ct [i masa verde, precum [i unele furaje suculente (cartofi, sfecl\
etc). S-a mai urm\rit, de asemenea [i dezvoltarea mai accentuat\ a [uncilor
anterioare. Este de culoare alb\. ~n ansamblu, animalele au o dezvoltare
corporal\ mijlocie spre mare [i o constitu]ie robust\. Fa]\ de rasa Marele alb are
talia ceva mai joas\ [i corpul pu]in mai scurt.
Capul este potrivit de mare, cu profil u[or concav, iar urechile sunt
mijlocii ca m\rime, purtate pu]in lateral [i `n sus. Gtul este lung, bine `mbr\cat
`n ]esut muscular [i corect legat de trunchi.
Trunchiul este lung, u[or turtit lateral. Membrele sunt puternice, lungi [i
f\r\ defecte de aplomb. De remarcat c\ `mbr\c\mintea piloas\ este relativ
abundent\, tinznd s\ formeze chiar o coam\ (la indivizii b\trni) pe regiunea
greb\nului.

94

Prolificitatea este
bun\, de 10 purcei/f\tare,
iar capacitatea de al\ptare
poate atinge 41 kg.
~n perioada de
`ngr\[are, gr\sunii reali-
zeaz\ sporuri medii
zilnice relativ reduse, `ntre
500-520 g, cu un consum
specific de 3,5-4,0 UN,
`ns\ cu participarea unor
furaje ieftine [i u[or de procurat, mai ales `n unit\]ile cu efective reduse.
Se preteaz\ pentru cre[terea `n gospod\riile popula]iei. Principalele
motive care o indic\ pentru a se cre[te `n gospod\riile popula]iei sunt: solicit\
pentru hr\nire furaje diverse [i chiar ieftine, este rezistent\ la boli [i condi]iile
vitrege de mediu, scroafele sunt foarte bune mame, nu este preten]ioas\ la
`ntre]inere [i ofer\, la sacrificare, sl\nin\ cu straturi intercalate de carne.

5.1.9. Rasa Wessex
Rasa Wessex a fost format\ `n Anglia prin `ncruci[area rasei Leicester cu
rasele Napolitan\ [i Chinezesc cu masc\, fiind una din cele mai vechi rase,
specializat\ ini]ial pentru produc]ia mixt\ (carne/gr\sime), iar ulterior pentru
produc]ia de carne.
Animalele sunt de culoare neagr\ cu un bru alb `n jurul greb\nului [i a
membrelor anterioare.
Rasa Wessex se caracterizeaz\ prin prolificitate bun\, capacitate de
al\ptare ridicat\ [i rezisten]a organic\ mare. Se preteaz\ pentru `ngr\[area
timpurie pentru carne.
La noi `n ]ar\ a fost utilizat\ la ameliorarea rasei Bazna, prin `ncruci[\ri
de infuzie.
Animalele sunt de talie mare, cu corpul lung [i osatur\ rezistent\. Capul
este potrivit de mare, cu profil u[or concav, iar urechile sunt mari [i blegi.
Trunchiul este lung, adnc [i potrivit de larg (u[or aplatizat lateral).
Spinarea este dreapt\. Crupa este bine `mbr\cat\ `n mu[chi, `ns\ [uncile
posterioare sunt mai pu]in dezvoltate. Se remarc\ `ns\ [uncile anterioare, care au
o dezvoltare mai accentuat\, fa]\ de alte rase specializate pentru produc]ia de
carne.
Fig.24 Rasa Edelschwein

95
Membrele posterioare posed\ articula]ii elastice, asigurnd animalului o
deplasare u[oar\ [i f\r\ defecte de aplomb. Prolificitatea este bun\, de 10 purcei
la f\tare, iar capacitatea de al\ptare foarte mare, de 47 kg. Scroafele sunt bune
mame, `n]\rcnd u[or cca. 9 purcei.
Precocitatea este bun\; sporul mediu zilnic, `n perioada de testare, este
`ntre 650-680 g, cu un consum specific de 3,0-3,6 UN.
Calitatea carcasei este bun\, `ns\ inferioar\ raselor Landrace [i Marele
alb, datorit\ propor]iilor ceva mai sc\zute a c\rnii `n carcas\.

~n urma unor experien]e
efectuate timp de 15 ani, BICHARD,
M. (1980) ajunge la concluzia c\ rasa
Wessex `ncruci[at\ cu Landrace
ofer\ cele mai bune rezultate `n
exploatarea extensiv\ (la p\[une);
fecunditatea [i capacitatea de al\ptare
sunt mai mari cu 15-18%, fa]\ de
rasele pure.
Se `ncadreaz\ `n grupa raselor materne, find utilizat\ pentru producerea
scrofi]elor metise F
1
, pretabile `n viitor pentru cre[terea `n unit\]i gospod\re[ti,
deoarece rezist\ la insola]ii [i permite ra]ii furaje clasice, f\r\ consecin]e asupra
calit\]ii carcasei.
~n prezent efectivele sunt relativ sc\zute.

5.1.10. Rasa Chester-White
Rasa Chester-White a fost format\ `n S.U.A., `n statul Pennsylvania, prin
`ncruci[area complex\ a rasei engleze[ti Marele alb cu rasele Lincolnshire,
Chestshire [i `n final cu Bradfordshire.
Este o ras\ care exceleaz\ prin precocitate ridicat\ [i prin calitatea bun\ a
carcasei, ambele `nsu[iri situndu-se la nivelul raselor paterne prezentate
anterior.
Ini]ial, tipul morfoproductiv a fost mixt (carne-gr\sime), `ns\ `n prezent
rasa este specializat\ pentru produc]ia de carne. Carcasa este mult apreciat\ `n
industria mezelurilor, deoarece sl\nina posed\ straturi alterntnde de carne [i cu
conservabilitate mare.
Sunt animale de talie mijlocie spre mare, cu corpul potrivit de lung, dar
adnc [i larg. Indivizii sunt de culoare alb murdar, conferindu-le o rezisten]\
bun\ la insola]ie.
Fig. 25 Rasa Wessex

96
Capul este mic spre mijlociu ca m\rime, cu profil u[or concav (uneori
drept) [i cu urechile asem\n\toare, ca form\, cu cele din rasa Duroc.
Trunchiul este bine dezvoltat, cu linia superioar\ convex\. Regiunile de
pe partea dorsal\ a corpului sunt lungi [i bine `mbr\cate `n musculatur\. Crupa,
de[i este te[it\, este larg\ [i lung\, asigurnd o baz\ mare de prindere a [uncilor
posterioare, care sunt convexe, largi [i descinse. Abdomenul este uneori supt,
f\r\ a constitui un defect.

Membrele sunt scurte, iar cele
posterioare cu unghiurile jaretelor
deschise, favoriznd defectul de
aplomb "picioare de elefant", mai ales
la `ntre]inerea animalelor pe pardoseli
dure.
Osatura este fin\, dar puternic\,
favoriznd un randament mare la
sacrificare.

La noi `n ]ar\ a fost importat\ `n anul 1968, din S.U.A., crescndu-se la
Sta]iunile de selec]ie Gorne[ti-Mure[ [i Avrig-Sibiu.
Prolificitatea este mediocr\, de 9,4 purcei la o f\tare, din care viabili 8,4.
Capacitatea de al\ptare a scroafelor este mediocr\, de 32,5 kg. Scroafele
`n]arc\ `n medie 7,1 purcei la vrsta de 35 zile.
Precocitatea este bun\: sporul mediu zilnic `n perioada de testare este de
547 g, cu un consum specific redus, de 3,1 UN.
Dup\ unii autori, pielea este u[or pigmentat\, ceea ce o recomand\ pentru
cre[terea `n unit\]ile gospod\re[ti. Nu este preten]ioas\ la calitatea furajului
administrat [i suficient de rezistent\ la condi]iile nefavorabile de mediu, cu
excep]ia pardoselei dure.
Este `ncadrat\ `n categoria raselor paterne, asigurnd la meti[i carcase de
calitate [i sporuri de cre[tere acceptabile.

5.1.11. Alte rase de suine importate `n ]ara noastr\
~n aceast\ categorie intr\ rase de suine care s-au crescut [i se mai cresc `n
]ara noastr\, contribuind la ameliorarea raselor sau popula]iilor autohtone. ~n
prezent, efectivele din aceast\ categorie sunt mai reduse, `ns\ se prevede
sporirea lor pentru cre[terea `n unit\]ile gospod\re[ti.

Fig. 26 Rasa Chester-White

97
- Rasa Marele negru (Cornwall sau Large-Black)
Rasa Marele negru a fost format\ `n Anglia, prin `ncruci[area suinelor
primitive engleze[ti cu rasele Essex [i Chinezesc cu masc\, fiind definitivat\ `n
anul 1899.
Ini]ial tipul morfoproductiv a fost mixt (carne-gr\sime), `ns\ `n prezent
rasa este specializat\ pentru produc]ia de carne. Exceleaz\ prin rezisten]\
organic\ mare [i prolificitate ridicat\. Animalele sunt de talie mare, cu corpul
lung [i osatur\ masiv\. Sunt de culoare neagr\, iar exemplarele adulte posed\ `n
regiunea fe]ei [i a frun]ii ni[te pliuri ale pielii organizate sub form\ de masc\.

Fig. 27 Rasa Marele negru
Capul este mijlociu ca m\rime,
cu profil u[or concav [i cu urechi
mari [i blegi.
Trunchiul este lung, larg [i u[or
aplatizat lateral, iar linia spin\rii este
dreapt\ sau u[or convex\. Crupa este
u[or oblic\ cu [uncile posterioare
bine dezvoltate. Membrele sunt
`nalte, puternice [i f\r\ defecte de
aplomb.
P\rul este destul de abundent, tinznd s\ formeze, la animalele adulte, o
coam\ pe regiunea greb\nului.
Prolificitatea este bun\, de 10,5 purcei la f\tare, iar capacitatea de al\ptare
a scroafelor mediocr\, variind `ntre 35-40 kg.
Precocitatea se apropie de cea `nregistrat\ la rasa Marele alb, iar la
sacrificarea indivizilor de peste 115 kg produc]ia este mixt\.
La noi `n ]ar\ a participat la formarea porcului Negru de Strei [i a
Pigmentatului negru de Dobrogea. Deoarece valorific\ bine p\[unea [i furajele
suculente se preteaz\ la cre[terea `n unit\]ile gospod\re[ti.

- Rasa Berkshire (Middle-Black)
Rasa Berkshire a fost format\ `n Anglia, prin `ncruci[\ri complexe `ntre
suinele locale engleze[ti cu rasele Chinezesc cu masc\ [i Napolitan\, iar meti[ii
rezulta]i cu rasele Sufolk [i Essex.
Animalele au culoare neagr\, cu excep]ia extremit\]ilor (rtul, picioarele
[i coada) care sunt albe. Exceleaz\ prin rezisten]a organic\ mare [i chiar prin
precocitate, `ns\ pn\ la greutatea corporal\ de 90 kg.

98
Fig.29 Rasa Mijlociul alb
Ini]ial tipul morfoproductiv a fost mixt, `ns\ `n prezent sunt linii
specializate pentru produc]ia de carne. Prolificitatea este mediocr\, `ntre 8-9
purcei la f\tare [i cu capcacitatea de al\ptare a scroafelor redus\, `ntre 30-35 kg.

Fig.28 Rasa Berkshire

Animalele sunt de talie
mijlocie [i cu corpul potrivit de lung.
Capul este mic, cu profil u[or concav
[i cu urechile mici, drepte [i purtate
`nainte.
Trunchiul este potrivit de lung,
dar adnc [i chiar larg. Linia spin\rii
este dreapt\, iar crupa este u[or oblic\
[i propor]ionat\.
{uncile posterioare sunt destul
de bine dezvoltate. Membrele sunt
scurte, sub]iri, dar rezistente [i f\r\ defecte.
La noi `n ]ar\, rasa a fost importat\ `n anul 1872, contribuind la formarea
rasei Bazna [i a porcului Negru de Strei.

Rasa Mijlociul alb (Middle-White)
Rasa Mijlociul alb a fost format\ `n Anglia, de c\tre I.TULEY, prin
`ncruci[area raselor Yorkul mare cu Micul alb `n jurul anului 1850. Primele
exemplare aveau o precocitate foarte bun\ [i randamentul mare la sacrificare

`nsu[irile mo[tenite de la rasa Micul
alb, al\turi de dezvoltarea corporal\
sporit\, prolificitate bun\ [i carcase de
calitate - `nsu[iri mo[tenite de la
Yorkul mare.
La noi `n ]ar\ a fost importat\ `n
jurul anului 1900 [i a contribuit la
formarea Albului de Banat.
Tipul morfoproductiv a fost
mixt, cnd sacrificarea se f\cea la peste
100 kg greutate vie.
Animalele sunt de culoare alb\, cu talie mijlocie [i corpul potrivit de lung,
dar adnc. Capul este mic, cu profilul concav, cu prognatism inferior evident [i
urechile mici, drepte [i purtate `n sus. Membrele contracteaz\ adesea defecte de
aplomb. Prolificitatea este mediocr\, `ntre 8-9 purcei la f\tare.
~n prezent, efectivele curate din aceast\ ras\ sunt foarte reduse.

99
*
* *

Din prezentarea raselor de suine importate `n ]ara noastr\ se desprinde
concluzia c\ `n structura de ras\ ponderea mare o au rasele: Marele alb,
Landrace [i Yorkshire, ca rase materne [i rasele Duroc [i Hampshire ca rase
paterne - toate specializate pentru produc]ia de carne [i de bacon.
Meti[ii ob]inu]i de la aceste rase sunt utiliza]i pentru exploatarea [i
cre[terea `n unit\]i de tip industrial, precum [i pentru unit\]ile gospod\re[ti.

5.2. Rasele [i popula]iile de suine indigene
5.2.1. Rasele indigene
Rasele de suine formate pe teritoriul ]\rii noastre provin, fie direct din
formele primitive europene, fie c\ au fost formate `n decursul tipului; cele din
grupa a doua prezentnd un grad de ameliorare mai avansat fa]\ de primele.
Din aceast\ categorie fac parte rasele: Palatin\, Stocli, Mangali]a [i
Bazna.

Rasa Palatin\
Rasa Palatin\ se `ncadreaz\ `n grupa raselor primitive de suine europene
cu talie mare, fiind considerat\ ca una dintre cele mai vechi [i care a disp\rut `n
jurul anilor 1914.
Se caracterizau ca animale rustice, cu produc]ii acceptate pentru secolul
XIX [i pentru prima parte a secolului XX, `ns\ foarte rezistente la boli [i condi]ii
vitrege de mediu. Au fost animale de talie mare, de culoare blond\, cu
prolificitate redus\ (`ntre 7-8 purcei la f\tare), `ns\ scroafele au avut un instinct
matern foarte dezvoltat.
~n timp, aceast\ ras\ a fost absorbit\ de rasa Mangali]a, varietatea blond\,
iar mai trziu [i de alte rase importate. A fost descris\ de N. FILIP [i Gh.
MANOLIU.

Rasa Stocli
Rasa Stocli face parte din grupa raselor europene de talie mic\ [i cu urechi
scurte, fiind crescut\ `n sud-estul Europei. Este una dintre cele mai vechi rase
crescute `n ]ara noastr\, fiind r\spndit\ [i ast\zi `n Oltenia, Muntenia [i sudul
Moldovei, dar `n efective reduse.

100
~n cadrul rasei se disting dou\ variet\]i: Stocli propiru-zis, cu dezvoltarea
corporal\ redus\, r\spndit\ `n regiunile submontane [i B\lt\re]ul, cu
dezvoltare corporal\ ceva mai mare, r\spndit\ `n b\l]ile [i `n Delta Dun\rii.
Este o ras\ primitiv\, cu `nsu[iri productive slabe, dar foarte rezistent\ la
boli [i condi]ii vitrige de mediu.

Corpul are o culoare gri-
ro[cat\, de diferite nuan]e, `n
func]ie de sezon, cu trenul anterior
foarte dezvoltat (mai ales la
masculi) [i trunchiul aplatizat
lateral.
Capul este mare, cu profil
drept [i cu urechi mici, drepte,
purtate `n sus [i mobile. Rtul este
foarte puternic [i strmt.
Spinarea este convex\, suncile sunt slab dezvoltate [i crupa te[it\.
Membrele sunt foarte puternice [i `nalte.
Pe lng\ o `mbr\c\minte piloas\ abundent\, format\ din p\r [i subp\r
(jar), la animalele adulte este prezent\ coama. Purceii prezint\, pn\ la 3-4
s\pt\mni, tigruri longitutdinale.
Prolificitatea este foarte redus\, `ntre 5-6 purcei la o f\tare, iar
precocitatea slab\: tineretul atinge greutatea de 90 kg la vrsta de cca. 1 an.
Rasa este crescut\ de diferi]i gospodari [i unele unit\]i de stat din b\l]ile
Dun\rii, unde pe lng\ hrana natural\ i se administreaz\ cantit\]i reduse de
porumb sau alte concentrate. A participat la formarea popula]iei de suine Alb de
Ru[e]u.

Rasa Mangali]a
Rasa Mangali]a provine din suinele primitive europene de talie mare, cu
p\rul lung [i cre] (din Balcani), infuzat\ cu unele rase de origine asiatic\ aduse
de c\tre romani `n Europa.
Este o ras\ specializat\ pentru produc]ia de gr\sime [i are cinci variet\]i:
blond\, ro[ie, neagr\, cu abdomen de rndunic\ [i bari[. ~n ]ara noastr\ se cre[te
de peste 160 de ani, iar dup\ al]i autori de cca. 200 de ani (din anul 1803).
Se cre[te `n efective reduse, `n gospod\riile popula]iei, dar [i `n unit\]i de
stat, din vestul [i centrul ]\rii [i mai rar `n sud (Tulcea).
Fig. 30 Rasa Stocli

101
Sunt animale de talie mare, cu corpul relativ scurt, dar adnc. Corpul este
acoperit cu p\r ondulat sau cre] (prev\zut [i cu subp\r). Capul este relativ mic,
cu urechi potrivit de mari [i semiblegi. Gtul este scurt, gros [i musculos.

Trunchiul este masiv, cu
aspect de butoi (linia spin\rii u[or
convex\, iar cea a abdomenului
l\sat\). {uncile posterioare sunt
slab dezvoltate.
Prolificitatea este redus\,
`ntre 5-6 purcei la f\tare, iar
scroafele pe lng\ capacitatea de
al\ptare slab\, prezint\ un instinct
matern slab conturat.

Este o ras\ semiprecoce, `ns\ carcasele sunt cele mai corespunz\toare
pentru prepararea salamului de Sibiu. Nu este preten]ioas\ la hran\,
mul]umindu-se cu p\[unea, unele fructe de p\dure dar reac]ionnd pozitiv la
suplimentarea hranei cu concentrate. Varietatea blond\ posed\ un grad ceva mai
ridicat de ameliorare, fa]\ de celelalte variet\]i. A fost mult apreciat\ de
localnici pentru calitatea c\rnii [i `n special a sl\ninei.

Rasa Bazna
Rasa Bazna s-a format `n Romnia, prin `ncruci[\ri nedirijate [i etapizate
`ntre rasa Mangali]a, varietatea blond\ [i rasa Berkshire. ~n prima etap\, `n anul
1872, `n localitatea Bazna din jude]ul Sibiu, s-au efectuat `ncruci[\ri `ntre rasele
Mangali]a [i Berkshire, rezultnd o popula]ie destul de heterogen\, care a fost
din nou `ncruci[at\ (`n anul 1885) cu vieri din rasa Berkshire.

Rasa a fost finalizat\ `n jurul
anului 1900, `n urma altor `ncruci[\ri
cu vieri din rasa Berkshire; un rol
deosebit avndu-l {coala de
Agricultur\ din Media[. ~n ultima
periaod\, rasa a fost mult ameliorat\ [i
prin `ncruci[\ri de infuzie cu rasele
Sattelschwein (din Germania) [i
Wessex (din Anglia).

Fig. 31 Rasa Mangali]a
Fig. 32 Rasa Bazna

102
Conforma]ia corproal\ este de tip mezomorf [i tipul morfoproductiv mixt
(carne-gr\sime). Este o ras\ mult preferat\ pentru cre[terea `n gospod\riile
popula]iei din vestul ]\rii.
Culoarea animalelor este neagr\ cu un bru alb ce cuprinde regiunile
greb\nului [i membrele anterioare.
Sunt animale de talie mijlocie, cu lungimea corpului medie [i o
conforma]ie deosebit de armonioas\.
Capul este mic, cu profilul u[or concav, cu urechile mijlocii ca m\rime [i
purtate `nainte. Trunchiul este de lungime medie, larg [i bine `mbr\cat `n
musculatur\, dar [i `n sl\nin\.
Prolificitatea este relativ bun\, de cca. 9 purcei la f\tare, iar capacitatea de
al\ptare mediocr\, `ntre 33-35 kg.
Rasa Bazna face parte din categoria raselor semiprecoce; sporul mediu
zilnic, pe perioada de `ngr\[are, variaz\ `ntre 500-550 g, cu un consum specific
mare, de cca 5,0 UN, `ns\ valorific\ eficient furaje ieftine. Vrsta de reproducere
este atins\ abia la 10 luni. Raportul carne/gr\sime este de 1,4:1.
Este o ras\ bine adaptat\ la condi]iile de mediu din ]ara noastr\,
valorificnd eficient p\[unea, cartofii, sfecla, al\turi de porumb [i chiar
reziduurile culinare. Este indicat\ a se cre[te `n gospod\riile popula]iei, dar nu [i
`n cele de tip industrial. Un nucleu exist\ la Sta]iunea experimental\ Turda.

5.2.2. Popula]ii de suine crescute `n ]ara noastr\
Popula]iile de suine din ]ara noastr\ s-au format, `ntr-o prim\ etap\, prin
`ncruci[area nedirijat\ a porcinelor locale cu rasele importate, avnd o
r\spndire zonal\ restrns\, iar `n etapele urm\toare prin `ncruci[\ri dirijate [i
organizate `n cadrul unor unit\]i specializate, avnd o r\spndire ceva mai
extins\.

Negru de Strei
Porcul Negru de Strei s-a format `n depresiunea Ha]egului, `n localit\]ile
de pe malurile rului Strei, prin `ncruci[\ri nesistematice ale rasei locale Stocli
cu rasele Cornwall, Mangali]a neagr\ [i Berkshire. A fost [i `nc\ mai este
crescut `n gospod\riile individuale, fiind apreciat pentru rezisten]a organic\
mare, calitatea sl\ninei [i c\ este pu]in preten]ios la hran\. Animalele sunt de
culoare neagr\.
Talia este mijlocie, trunchiul destul de adnc, dar lipsit de l\rgime, deci
aplatizat lateral.

103

Fig. 33 Porcul Negru de Strei

Capul este strmt, cu rtul
lung, iar urechile sunt mari [i blegi.
Prolificitatea este mediocr\, `ntre
8-9 purcei la f\tare, dar scroafele
sunt bune mame. Purceii la 60 zile
cnt\resc 13-14 kg.
Precocitatea este mediocr\
spre slab\, tineretul atingnd 110 kg
la vrsta de 1 an. Tipul
morfoproductiv este mixt (gr\sime-
carne).
Porcinele Negru de Strei utilizeaz\ foarte bine p\[unea [i ofer\ rezultate
destul de bune, cnd sunt hr\nite cu furaje `n care predomin\ uruieli de porumb
[i reziduuri culinare.
~n perspectiv\ se prevede ameliorarea `n continuare cu rasa Marele negru,
de care se apropie foarte mult prin unele `nsu[iri morfologice.

Alb de Banat
Porcul Alb de Banat s-a format `n partea de vest a ]\rii noastre, `ntre cele
dou\ r\zboaie mondiale, prin `ncruci[\ri multiple `ntre porcinele locale (cu mult
snge de Mangali]a blond\) [i rasele Berkshire, Micul alb, Mijlociul alb [i `n
final cu Edelschwein (ultima ras\ pentru corectarea constitu]iei). Dup\ anul
1949 porcinele Alb de Banat au fost supuse unor `ncruci[\ri nesistematice cu
rasa Marele alb, iar apoi cu Landrace, pentru `mbun\t\]irea calit\]ii carcasei,
neoferind rezultate scontate.
Animalele sunt de culoare alb\,
de talie mijlocie spre mare [i tip
morfoproductiv mixt.
Capul este mic, cu profil concav,
rt scurt [i un u[or prognatism inferior.
Trunchiul este potrivit de lung, larg [i
adnc, iar [uncile sunt bine dezvoltate
[i bogate `n ]esut muscular.
Prolificitatea este mediocr\,
`ntre 8-9 purcei la o f\tare, iar
capacitatea de al\ptare bun\, de cca.
40 kg.
Fig. 34 Porcul Alb de Banat

104
Precocitatea este mediocr\: sporul mediu zilnic este de 500-550 g, pe
perioada `ngr\[\rii, cu un consum specific destul de mare de 4,2-4,5 UN.
Porcul Alb de Banat valorific\ foarte bine porumbul. Se cre[te `n
gospod\riile popula]iei, unde `ngr\[area pn\ la 140-150 kg dureaz\ pn\ la
vrsta de 12 luni.

Porcul Alb de Ru[e]u (Romnesc de carne)
Porcul Alb de Ru[e]u s-a format `n perioada 1950-1960, la Sta]iunea
zootehnic\ cu acela[i nume, prin `ncruci[\ri dirijare ale raselor Stocli (scroafe-
varietatea B\lt\re]) [i Marele alb ucrainian (masculi). Produ[ii ob]inu]i au fost
sever selec]iona]i `n direc]ia tipului de carne [i din nou `ncruci[a]i cu rasa Marele
alb, pentru consolidarea caracterelor. ~n final, s-au practicat [i `ncruci[\ri de infuzie
cu rasele Landrace [i Yorkshire, ridicndu-se precocitatea [i calitatea carcasei.
Animalele sunt oarecum asem\n\toare cu rasa Marele alb, `ns\ culoarea
este alb\-cenu[ie [i `mbr\c\mintea piloas\ ceva mai abundent\.

Pielea este u[or pigmentat\, ceea
ce determin\ rezisten]\ la insola]ie.
Sunt animale de talie relativ
mare, de 80-82 cm `n\l]ime [i 180-200
kg la vrsta de adult. Prolificitatea este
bun\, de cca. 10 purcei la f\tare, iar
capacitatea de al\ptare a scroafelor de
asemenea bun\, de cca. 40 kg.
Precocitatea este bun\: sporul
mediu zilnic `n perioada de testare este
cuprins\ `ntre 550-600 g, `ns\ un consum specific destul de ridicat, de 4,2 UN.
Este o popula]ie foarte rezistent\ la verile calde [i iernile friguroase din
B\r\gan.

Pigmentat de Dobrogea
Porcul Pigmentat de Dobrogea s-a format la Sta]iunea zootehnic\ Palas,
prin `ncruci[area rasei Marele alb ucrainian (femele) cu rasa Marele negru
(masculi), dup\ aceia[i metod\ de lucru ca la Alb de Ru[e]u.
Scopul final a fost crearea unui tip de suine pigmentat, rezistent la
condi]iile climatice din Dobrogea [i cu `nsu[irile superioare privind
prolificitatea, precocitatea [i calitatea carcasei.
Fig. 35 Porcul Alb de Ru[e]u

105
Pe parcursul form\rii s-au desprins dou\ variet\]i: una neagr\ `n propor]ie
de 85-90% [i alta b\l]at\, `n propor]ie de 10-15%. Varietatea neagr\ a fost
infuzat\ `n final cu rasa Pitrain, pentru `mbun\t\]irea calit\]ii carcasei.
Sunt animale de culoare neagr\ (rar [i b\l]at\), de talie mijlocie spre mare
(cu 75-80 cm la greb\n) [i cu masa corporal\ la starea de adult, de 170-190 kg.
Prolificitatea este bun\, de cca. 10 purcei la f\tare, iar capacitatea de
al\ptare a scroafelor de asemenea bun\, de cca. 38-40 kg.
Suinele din aceast\ popula]ie au o perspectiv\ limitat\. Efectivele sunt
foarte reduse `n prezent.

Linia Sintetic\ 345 Peri[
Linia Sintetic\ 345 Peri[ este o popula]ie de suine creat\ la Institutul de
cercetare [i produc]ie pentru cre[terea porcilor Peri[-Ilfov, prin `ncruci[area
complex\ a raselor Landrace belgian, Duroc [i Hampshire, urmat\ de cre[terea
"`n sine" [i consolidarea `nsu[irilor prin selec]ie [i izolare reproductiv\ pe
parcursul a 5 genera]ii.
Modul de lucru a constat din `ncruci[\ri reciproce `ntre cele trei rase
(LBxD [i LBxH), urmate de `mperecheri `ntre produ[ii F
1
selec]ioan]i scopului
propus, concomitent cu `ncruci[\ri de `ntoarcere spre rasele ini]iale pentru
consolidarea `nsu[irilor urm\rite. Din genera]ia a 3-a s-a trecut la `mperecheri
"`n sine". S-a urm\rit re]inerea celor mai reu[i]i indivizi de culoare alb\. Cotele
de participare ale raselor parentale au fost: 56% Landrace belgian; 36,5% Duroc
[i 7,5% Hampshire.

Prolificitatea scroafelor este de 10 purcei la f\tare, din care se `n]arc\ 8,5
(deci pierderi destul de mari). Scopul final a fost crearea unui vier cu
Fig. 36 Schema de formare
a liniei sintetice 345 Peri[

106
urm\toarele `nsu[iri: spor de cre[tere ridicat, carcas\ de calitate [i consum
specific redus de furaje.
La vrsta de 182 zile se atinge greutatea corporal\ de 100 kg, cu un consum
specific de 3,18 kg concentrate. Propor]ia de carne + oase `n carcas\ este de 73,5%,
iar grosimea medie a sl\ninii dorsale (la spinare [i crup\) este de 15,2 mm.
Suinele din aceast\ linie au culoarea alb\, talie mijlocie spre mare [i cu
`nsu[iri specifice raselor paterne. Se utilizeaz\ `n `ncruci[\rile trirasiale, ca vieri
terminali, `n schema: F
1
(MAxL)x L.S. 345 Peri[.

5.3. Rase de suine crescute `n alte ]\ri
~n cele ce urmeaz\ vor fi prezentate unele rase de suine din ]\ri cu tradi]ii
`n cre[terea acestora, `ntruct aceste rase se pot importa [i `n ]ara noastr\, att
pentru ameliorarea efectivelor actuale, ct [i pentru producerea de porci hibrizi

5.3.1. Rasele de suine din Anglia
Pe lng\ rasele care s-au prezentat `n titlurile anterioare, se vor descrie [i
alte rase, foarte pe scurt.
Rasa Essex este format\ `n perioada 1750-1800, prin `ncruci[area rasei
Leicester cu rasele Napolitan\ [i Chinezesc cu masc\. Este de talie mijlocie,
neagr\ cu bru alb [i cu prolificitate mediocr\ (8,5 purcei la o f\tare). A
contribuit la formarea raselor Berkshire [i Cornwall.
Rasa Tamworth este o ras\ local\ veche, ameliorat\ numai prin selec]ie,
de culoare ro[ie-c\r\mizie, de talie mare spre mijlocie, rustic\, rezistent\ [i de
produc]ie mixt\. A fost importat\ `n S.U.A. [i a contribuit la formarea multor
rase de suine.
Rasa Lincoln este asem\n\toare la culoare cu rasa Mangali]a blond\ din
Romnia, dar mai prolific\, precoce [i cu carcase de calitate bun\. Este o ras\
veche, ameliorat\ prin selec]ie, dar [i prin `ncruci[\ri de infuzie cu rasa Marele
alb. A fost importat\ de multe ]\ri pentru crearea de rase noi.

5.3.2. Rase de suine din S.U.A.
~n Statele Unite ale Americii s-au importat foarte multe rase din Europa `n
special din Anglia, care au stat la baza form\rii unor noi rase de suine, apelndu-
se la cele mai moderne tehnici de formare. La `nceput, orientarea a fost spre
rasele mixte, `ns\ mai trziu, ca [i `n prezent, cercet\rile `ndreptndu-se spre
tipurile morfoproductive de carne [i bacon.

107
Rasa Poland-China este original\ din Statul Ohio, avnd la origine
foarte multe rase, printre care [i unele din China.
Unele animale sunt de culoare neagr\, `ns\ predomin\ exemplarele cu
pete albe r\spndite neuniform pe extremit\]i. Ini]ial a fost specializat\ pentru
produc]ia mixt\, de carne-gr\sime, `ns\ `n prezent este specializat\ pentru
produc]ia de carne. Este foarte bine consolidat\ genetic [i st\ la baza form\rii
multor rase de suine, mai mult sau mai pu]in pigmentate sau p\tate, deci
exploatabile [i pe p\[une. A fost recunoscut\ ca ras\ `n anul 1872.
Rasa Tamworth este originar\ din Anglia, crescndu-se `n S.U.A. de
peste 110 ani (importat\ din 1881). Este de culoare ro[ie [i a contribuit la
formarea rasei Duroc. Este o ras\ robust\, exploatabil\ pe p\[uni.
Rasa Spot (p\tat\) are la origine rasa Poland China, `ncruci[at\ cu rasa
Glochester ald Spot (din Anglia). Animalele au, pe un fond alb, pete negre.
Rasa Hereford a fost format\ prin `ncruci[area raselor Chester-White,
Poland-China [i Duroc, fiind recunoscut\ `n anul 1902. Culoarea de baz\ este
ro[ie, cu zone albe pe cap, abdomen, picioare [i coad\.
Rasa Landrace american are la origine Landrace danez importat `n anul
1934, iar din anul 1954 a fost infuzat cu Landrace norvegian. Animalele au
culoarea alb\, sunt precoce [i cu carcase de calitate foarte bune, excelente pentru
produc]ia de bacon. De remarcat c\ animalele la `ngr\[at suport\ propor]ii
relativ ridicate de porumb `n ra]ie, pn\ la 60% din concentrate, f\r\ a afecta
calitatea carcasei.
Rasele sintetice din S.U.A.
Rasele sintetice posed\ `nsu[irile cele mai valoroase ale raselor paterne,
fiind create `n ultimii 40-50 de ani, dup\ cele mai moderne tehnologii, inclusiv
utilizarea `ncruci[\rilor liniilor consangvine din cadrul diferitelor rase.
~n general, aceste rase, au spinarea convex\ sau u[or covex\, osatura fin\,
corpul lung [i [uncile posterioare foarte dezvoltate. Culorile sunt diferite, mai rar
simple.
Minnesota -1 a fost ob]inut\ prin `ncruci[area liniilor consangvine din
cadrul raselor Landrace [i Tomworth, la colegiul agricol din statul Minnesota.
Minnesota -2 a fost ob]inut\ prin `ncruci[area liniilor consangvine din
cadrul raselor Poland-China [i Yorkshire. Are culoare b\l]at\ alb cu negru [i
este specializat\ pentru carne. A fost recunoscut\ `n anul 1948.
Minnesota -3 provine din `ncruci[area mai multor rase [i linii sintetice
(opt) avnd ca rezultat final o linie sintetic\.

108
Maryland - 1 este rezultatul `ncruci[\rii `ntre rasele Landrace [i
Berkshire, la sta]iunea Blakford. Animalele au culoarea neagr\ cu pete albe, sunt
specializate pentru produc]ia de carne. Ac]iunea a fost `ncheiat\ `n 1951.
Montana -1 a fost realizat\ prin `ncruci[area liniilor consangvine din
cadrul raselor Landrace [i Hampshire. Animalele sunt de culoare neagr\ [i
specializate pentru produc]ia de carne.
Beltswille -1 este un produs consangvin dintre rasele Landrace [i Poland
China. Animalele au culoarea neagr\ cu zone albe pe cap, extremit\]ile
membrelor [i chiar pe trunchi. Corpul este mult alungit, cu spinarea convex\ [i
torace adnc. A fost creat\ `n anul 1951.
Beltswille -2 a fost creat prin `ncruci[area complex\ dintre Yorkshire,
Landrace, Duroc [i Hampshire, fiind recunoscut\ `n anul 1952. Animalele au
culoare ro[ie, cu unele zone albe, cu corpul alungit, dar mai masiv ca la
Landrace.
San Pire a fost creat\ prin `ncruci[area raselor Berkshire [i Chester-
White, pentru a fi exploatat\ extensiv (pe p\[une). A fost confirmat\ `n anul
1953.
Polouse a fost ob]inut\ prin `ncruci[area liniilor consangvine din cadrul
raselor Landrace [i Chester-White. Animalele sunt de culoare alb\ [i apropiate
de conforma]ia rasei Landrace.

5.3.3. Rasele de suine din C.S.I.
Rasa Alb\ ucrainian\ a fost ob]inut\ prin `ncruci[area popula]iei locale
de suine din Ucraina cu rasa Marele alb, importat\ din Anglia. Se caracterizeaz\
prin robuste]e, rezisten]\ la condi]iile de mediu vitrege [i prin conforma]ie
corporal\ ceva mai alungit\. P\rul este mai abundent dect la rasa Marele alb.
Este aclimatizat\ pentru condi]iile de step\.
Rasa Mirgorod a fost realizat\ `ntre anii 1930-1940, prin `ncruci[area
suinelor locale ucrainiene cu rasele Berkshire [i Mijlociul alb, iar finalizarea s-a
f\cut prin `ncruci[area cu Tomworth [i Marele alb.
Animalele sunt b\l]ate-trinare (alb, ro[u [i negru). Sunt specializate pentru
produc]ia mixt\ (carne-gr\sime).

5.3.4. Rasele de suine din Europa central\ [i din Balcani
~n ]\rile din centrul Europei [i din Balcani se cresc rase de suine importate
din Anglia [i S.U.A., al\turi de rasele locale formate, `n general, pe baza acestor
rase, precum [i unele rase de forma]ie veche [i popula]ii.

109
~n general, efectivele cele mai mari sunt constituite din rase specializate
pentru produc]ia de carne, mai pu]in mixte [i foarte reduse de gr\sime.
Germania. ~n aceast\ ]ar\ se cresc rasele Edelschwein, Landschwein,
Sattelschwein, `mpreun\ cu cele importate: Marele alb, Berkshire, Landrace,
Cornwall etc. Prin folosirea raselor specializate `n dire]ia produc]iei de carne,
rasele [i popula]iile locale de suine sunt supuse unui proces continuu de
ameliorare.
Polonia. ~n aceast\ ]ar\ se cresc acelea[i rase importate ca [i `n Germania,
dar [i unele formate pe fondul popula]iilor locale, cum ar fi rasa Polavska, care
este pigmentat\ (are la baz\ rasa Berkshire).
Cehoslovacia. Se cresc acelea[i rase ca `n Germania [i este `n curs de
formare Albul ceh de carne.
Ungaria. Pe lng\ rasele importate, amintite mai sus, s-au format noi
tipuri de suine, cum ar fi: Albul de carne unguresc, o varietate de Hampshire alb,
precum [i porcul hibrid Ka-Hyb (recunoscut `n 1972).
Bulgaria. ~n ultimul timp s-a format Albul bulg\resc de carne, prin
`ncruci[area raselor locale cu Marele alb [i Edelschwein. Are o bun\ colaborare
cu Anglia [i Ungaria `n producerea unor hibrizi de mare eficien]\ economic\.
Rasa Mangali]a este `n continu\ descre[tere.
Iugoslavia. ~n aceast\ ]ar\ se mai men]in efective reduse din rasele
Mangali]a [i {i[ka. Ponderea din rasele `n exploatare o de]in rasele Marele alb,
Landrace, Berkshire etc. Se utilizeaz\ cu succes `ncruci[\ri trirasiale pentru
producerea meti[ilor pentru t\iere. S-a creat rasa Negru sloven, prin `ncruci[\rile
dintre suinele locale [i rasele Berkshire, infuzat\ cu Poland-China.


110

CAPITOLUL 6

AMELIORAREA - FACTOR PRIORITAR
~N SPORIREA PRODUC}IILOR LA SUINE

~n cre[terea suinelor, lucr\rile de ameliorare sunt de mare importan]\,
deoarece ele vizeaz\ sporirea continu\ a produc]iilor. Aceste lucr\ri presupun
preocup\ri att pentru valorificarea maxim\ a poten]ialului genetic al
popula]iilor de suine ct [i pentru cre[terea continu\ a acestui poten]ial `n
succesiunea genera]iilor.
Procesul de ridicare a poten]ialului genetic `n succesiunea genera]iilor se
realizeaz\ prin "modificarea dirijat\ a structurii genetice" a popula]iilor `n sensul
dorit de om, apelndu-se la un complex de ac]iuni. Acest complex de ac]iuni a
fost definit de c\tre I.L. LUSH (1968) drept con]inutul no]iunii de ameliorare.
Autorul a elaborat principiile de baz\ ale celor mai importante momente [i
ac]iuni privind ameliorarea animalelor, cum ar fi:
- modul de transmitere la descenden]\ a caracterelor cantitative [i
calitative;
- aprecierea valorii de ameliorare;
- estimarea efectului selec]iei sau a progresului genetic la popula]ii etc.
Folosind progresele remarcabile ale geneticii teoretice popula]ionale s-au
pus bazele geneticii aplicative, dndu-se posibilitatea elabor\rii programelor de
ameliorare, care au ca scop maximizarea `n perspectiv\ a progresului genetic
(sau a efectului selec]iei).
~n general, prin ameliorarea suinelor se urm\re[te `mbun\t\]irea
`nsu[irilor productive `n succesiunea genera]iilor care se pot realiza prin selec]ie
[i prin `ncruci[are ([i consangvinizare).


111
6.1. Ameliorarea prin selec]ie
No]iuni teoretice
Selec]ia la suine, ca no]iune general\, poate fi natural\ [i artificial\.
Selec]ia natural\ constituie fondul luptei pentru existen]\ [i a supravie]uirii celui
mai apt, manifestndu-se la porcinele s\lbatice [i par]ial la popula]iile primitive
(`n cazul condi]iilor de mediu vitrege).
Selec]ia artificial\ constituie metoda de baz\ `n ameliorarea suinelor,
practicndu-se `n fermele de elit\ [i `n unit\]ile de selec]ie [i de testare, unde
sunt crescute numai rasele pure, precum [i `n alte unit\]i intrate `n controlul
oficial de produc]ie.
Ameliorarea suinelor prin selec]ie are la baz\ faptul c\ `nsu[irile
morfoproductive sunt condi]ionate de fondul genetic (ce se manifest\ diferit `n
func]ie de ras\, linie, sex, vrst\, individ etc.), `n strns\ corela]ie cu condi]iile
de mediu. Prin urmare, indicii biologici, tehnici [i economici pot fi `mbun\t\]i]i
prin selec]ie, ]inndu-se seama att de baza ereditar\ ct [i de condi]iile de
mediu.
~n unit\]ile de elit\ cu cre[tere `n sistem gospod\resc, precum [i `n
complexele de testare, cre[terea suinelor se face `n ras\ pur\, mijlocul principal
de ameliorare fiind selec]ia.
De men]ionat c\, prin selec]ie nu se creiaz\ gene noi, ci se modific\
structura genetic\ a popula]iilor printr-o "discriminare reproductiv\"
ne`ntmpl\toare. O `nsu[ire se manifest\ cu att mai pregnant, cu ct la formarea
genotipurilor se cumuleaz\ un num\r mai mare de gene aditive favorabile. Dup\
modul de grupare a genelor aditive (`n genotipurile unei popula]ii) vor ap\rea [i
indivizi cu produc]ii diferite. Eliminarea de la reproduc]ie a indivizilor cu
`nsu[iri nedorite schimb\ frecven]a de gene aditive [i care practicat\ de la o
genera]ie la alta, determin\ `mbun\t\]irea valorii medii la `nsu[irea luat\ `n
obiectiv.

6.1.1. Progresul genetic [i factorii care `l influen]eaz\
~n selec]ia suinelor, ca principal\ metod\ de ameliorare, cea mai mare
importan]\ o are estimarea progresului genetic, a efectului selec]iei, sau a
c[tigului genetic.
- Progresul genetic mai este denumit [i "efectul selec]iei" sau "c[tigul
genetic", concretizndu-se prin `mbun\t\]irea mediei unei `nsu[iri (sau a unui
caracter) `n succesiunea genera]iilor. Progresul genetic se noteaz\ cu g [i
rezult\ din produsul dintre diferen]a de selec]ie (S) [i coeficientul de
heritabilitate (h
2
), dup\ formula:

112

g = S x h
2

Progresul genetic se poate calcula pe genera]ie, anual, sau pe perioade mai
`ndelungate de timp, `n func]ie de prevederile programului de ameliorare stabilit
pentru rasa `n cauz\.
- Diferen]a de selec]ie (S) reprezint\ superioritatea performan]ei lotului
de selec]ie fa]\ de media efectivului dintr-o popula]ie ( P) sau fa]\ de seria de
testare pentru `nsu[irea dat\.
Diferen]a de selec]ie rezult\ din diferen]a dintre media performan]elor
reproduc\torilor selec]iona]i [i media efectivului (total) matc\ pentru `nsu[irea
urm\rit\ (`n seria de testare), fiind dat\ de formula:
S =
Pt Pm +
2
- P, `n care:
Pt - valoarea performan]ei `nsu[irilor tat\lui (din testul performan]elor
proprii);
Pm - valoarea performan]ei `nsu[irilor mamei (din testul performan]elor
proprii);
P - valoarea `nsu[irilor la seria de testare sau la efectivul total matc\.
De exemplu, valoarea lui S pentru sporul mediu zilnic, `n cazul `n care
P= 600 g, Pt= 670 g, iar Pm= 630 g este:
S= g 50 600
2
630 670
=
+

- Coeficientul de heritabilitate (h
2
) este dat de raportul dintre varian]a
genetic\ aditiv\ (V
G
) [i varian]a total\ fenotipic\ (V
P
), sau:
h
2
=
VG
VP
.
Deci, coeficientul de heritabilitate reprezint\ cota parte a abaterii
performan]elor `nsu[irii unui individ de la media popula]iei, abatere care se
datore[te cauzelor genetice.
Coeficientul de heritabilitate se exprim\, de regul\, `n frac]ii zecimale,
avnd valori cuprinse `ntre 0 [i 1. ~n cazul `n care h
2
=0, atunci `nsu[irea
respectiv\ nu este determinat\ de gene aditive, ci numai de factorii de mediu [i
gene neaditive. Dac\ h
2
=1, atunci `nsu[irea este determinat\ exclusiv de factori
genetici aditivi. Aceste cazuri extreme se `ntlnesc foarte rar.
Prin urmare, fenotipul sau nivelul performan]ei unei `nsu[iri este (aproape
`ntotdeauna) rezultatul interac]iunii dintre genotip [i condi]iile de mediu.
La suine, valorile lui h
2
de pn\ la 0,2 indic\ o heritabilitate sc\zut\, cele
`ntre 0,2-0,5 medie, iar peste 0,5 ridicat\. Valoarea coeficien]ilor h
2
prezint\
diferen]e mari de la o grup\ de `nsu[iri la alta. ~n general, `nsu[irile de

113
reproduc]ie au coeficien]i de heritabilitate sc\zu]i, cele de cre[tere [i `ngr\[are
mediocri, pe cnd cele legate de calitatea carcasei sunt ridica]i (tabel

Limbă

Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN|

VETERINAR| ION IONESCU DE LA BRAD IA{I