Sunteți pe pagina 1din 62

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 1

Capitolul I

Prezentarea potentialului natural,economic si uman
1.1 Caracteristici generale
Scurt istoric

Teritoriul judeului Buzu, leagnul culturii i civilizaiei romne, conserv
vestigii care atest existena omului n regiune din timpuri imemoriale. Unelte i
arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumin n cteva locuri pe
teritoriul judeului, ct i obiecte ceramice din Neolitic i Epoca Bronzului
aparinnd Culturilor Boian, Gumeti i Monteoru. Vestigiile din Epoca Bronzului
au fost descoperite n regiunea de dealuri, care mpreun cu ruinele campului roman
de la Pietroasele i ale altor cteva aezri dacice stau mrturie a continuitii
vieii i civilizaiei pe acest teritoriu. Numele Mousaios (Buzu) a fost pentru
prima dat menionat n scris ntr-o scrisoare a guvernatorului roman din Dobrogea
trimis lui Vasile cel Mare, episcopul de Capadichia, n anul 376 d.Hr. Scrisoarea
menioneaz existena, pe malurile rului Mousaios, a unei aezri urbane (polis)
numit tot Mousaios (Buzu). Documentul se gsete n Biblioteca Vaticanului.


Asezare geografic a judeului Buzu

Punct
cardinal
Punctul extrem Comuna
Latitudine
nordic
Longitudine
estic*/
Nord Vadu Oii Gura Teghii 4549' 2627'
Sud Cotorca Glodeanu Silitea 4444' 2710'
Est Vlcelele Vlcelele 4524' 2726'
Vest Bsca Chiojdului Chiojdu 4530' 2604'
* / -dup Greenwich
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 2



Judeul Buzu este situat n sud-
estul Romniei, ntre 44 44' i 45
49' latitudine nordic i ntre 26
04' i 27 26' longitudine estic. Se
nvecineaz cu judeele Braov i
Covasna la nord-vest, Vrancea la
nord-est, Brila la est, Ialomia la
sud i Prahova la vest.
Judeul Buzu face parte din
regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est,
cu sediul la Brila.
Legturile judeului cu celelalte
zone din ar:
Drumul European E 85 (sau
DN 2) dinspre Bucureti sau
dinspre Suceava, Bacu, Focani;
DN 1B spre Ploieti;
DN 10 spre Braov (itinerar pe Valea Buzului);
DN 2B spre Brila;
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 3

Magistrala feroviar linia 500 de importan european (Bucureti-
Ploieti-Buzu-Focani-Bacu-Suceava).



Suprafaa judeului

Este de 6.102,6 km
2
(2,6 % din suprafaa rii). Judeul Buzu se ntinde pe
aproape tot bazinul hidrografic al rului Buzu care izvorte din curbura
Carpailor. Dispunerea armonioas a celor trei forme de relief caracterizeaz
judeul Buzu: la nord se gsesc Munii Buzu, parte din Carpailor de Curbur;
la sud se gsete cmpia, aparinnd Cmpiei Romne, iar la mijloc, o regiune de
dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboar spre sud, ceea ce le confer un
climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumit
pentru vinurile sale.

Orae importante


Din punct de vedere al organizrii administrative, judeul Buzu are 87 localiti,
din care:
- 2 municipii Buzu (oraul de reedin al judeului) i Rmnicu Srat;
- 3 orae Nehoiu, Pogoanele i Ptrlagele;
- 82 comune cu 482 de sate.
Printre aceste comune, undeva in Sud-Estul judetului, se gaseste si Comuna
Costesti, a carei situatie o vom dezbate in continuare.










UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 4












Asezare geografic

Comuna este situat pe E 85 Buzu-Urziceni-Bucureti
La 12 km de municipiul Buzu












UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 5


Relieful

Este variat i dispus n trei trepte, care coboar de la nord-vest spre sud-
est. Astfel, n nord domin nalimile Munilor Vrancei i Buzului (cu vrful
Penteleu de 1.772 m, i vrful Lcui, de 1.777 m), apoi n centru dealurile
subcarpatice de curbur (Burduoaia, Ciolanu-Mgura, Istria cu 754 m), i n sud
zona de es a Cmpiei Romne, cu caracter piemontan i Cmpia Buzului (cu 80
m, cu nclinare vestic, pe direcia nord-vest i estica, pe direcia vest-sud),
Gherghiei, Rmnicului.
Comuna Costesti face parte din
zona de campie care cuprinde
terenuri intre 40 si 100 m
altidunine. Trecerea de la zona
deluroasa se face lent la est de
Buzau si brusc la Vest de acest
rau. In judetul Buzau zona de
campie se subdivide in patru
unitati principale:







1.CAMPIA GHERGHITEI, CARE OCUPA PARTEA DE VEST, SPRE JUDETUL
PRAHOVA, AJUNGE PANA LA LINIA CE UNESTE LOCALITATILE STALPU -
GLODEANU SARAT.
2.CAMPIA BARAGANULUI DE MIJLOC OCUPA INTERFLUVIUL DINTRE
CALMATUI SI IALOMITA CU INCLINARE CATRE SUD-EST.
3.CAMPIA BUZAU - CALMATUI CUPRINDE SUPRAFATA DINTRE CELE DOUA
RAURI, AVAND ASPECTUL A DOUA LUNCI COMUNE,
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 6

4. CAMPIA RAMNICULUI CUPRINDE PARTEA DE EST A JUDETULUI CU
ALTITUDINI MAI RIDICATE.

Clima

Este temperat continental la fel ca n toat ara, difereniat n funcie
de relief (predominnd crivul, n tot cursul anului, din nord-est i sud-vest, dar i
austrul, de la sud-vest, aducnd uscciune i cldur vara, temperaturi ridicate
iarna, vnturi ce influeneaz clima judeului). Temperaturile medii variaz ntre
12 grade Celsius si 14 grade Celsius. Temperaturile maxime se nregistreaz n iulie,
pn la 37 grade Celsius, n timp ce temperaturile minine se nregistreaz n
februarie - 26 grade Celsius. Media anual a precipitaiilor este ntre 400 mm i
500 mm.

Reteaua Hidrografica a Judetului BUZAU




UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 7

Cu un bazin de receptie de 5264 km si o lungime de 327 km, raul Buzau
izvoraste din partea de nord a masivului Ciucas constituind ultimul afluent de
dreapta al Siretului inainte de varsarea acestuia in Dunare.
In bazinul hidrografic Buzau se pot determina trei regiuni distincte :
regiunea muntoasa ( 30 % din suprafata bazinului ) ;
regiunea subcarpatica ( 20 % din suprafata bazinului ) ;
regiunea de campie. (50 % din suprafata bazinului);
Afluentii mai importanti ai raului Buzau sunt : Basca Mare, Basca Mica ,
Basca Chiojdului, Balaneasa, Slanic si Calnaul. Raul Calmatui este singurul rau ce
strabate comuna Costesti.
Lacurile naturale ocupa in bazinul hidrografic Buzau o suprafata de 2.968
ha. Singurul lac natural din judetul Buzau este lacul Balta Alba amplasat in
partea de sud a judetului si avand o suprafata de 860 ha.
Bazinul hidrografic Buzau se invecineaza cu bazinele de ordinul I : Olt, la
NV; la SV si SS cu bazinele Ialomita si Calmatui, iar la N si E cu bazinele
Rm.Sarat si Putna. Din punct de vedere teritorial, bazinul hidrografic Buzau
apartine judetelor : Brasov, Covasna, Prahova, Buzau si Braila ponderea cea mai
mare avand-o judetele Buzau si Braila.
RAUL CALMATUI ARE LUNGIMEA DE 145 KM, SUPRAFATA BAZINULUI
FIIND DE 820 KM2. IZVORASTE DIN ZONA MLASTINOASA, DELIMITATA DE
MUNICIPIUL BUZAU SI COMUNELE STALPU, COSTESTI, TINTESTI.

Vegetatia

Prezint variaii i elemente specifice pentru fiecare din cele trei tipuri de
relief : cmpie, deal, munte.
La cmpie se dezvolt o vegetaie caracteristic stepei i silvostepei. n step
vegetaia a fost modificat de om i nlocuit pe mari ntinderi prin plante
cultivate. Terenurile, cu excepia islazurilor, vilor i srturilor, sunt cultivate cu
cereale, floarea soarelui, leguminoase i, mai puin, cu pomi fructiferi i vi de vie.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 8


Vegetaia natural este reprezentat de specii ierboase: pelinia (Artemisia
austriac), plmida, pelinul, ciulinul, coada oricelului, colilia (Stipa capillata),
scaietele, spinul, brusturul.
Prin i pe lng terenurile cultivate cresc i plante cu flori frumoase: macul,
neghina, cicoarea, mueelul, ppdia, codia-oricelului, unele dintre ele avnd
virtui terapeutice. Foarte rspndite sunt loboda i traista ciobanului.
n step vegetaia lemnoas este rar reprezentat mai ales de salcm, dud,
ulm, plop, tei i arbuti ca mceul.
n silvostep, pe lng
terenurile ocupate de culturi, apar
pduri limitate la arii mai
restrnse, rmie ale codrilor de
altdat, cum sunt cele de la
Rueu, Brdeanu, Vleanca,
Crngul Buzului, Frasinu,
Sptaru i cele de la nord-est de
oraul Rmnicu Srat.
La sud-vest de municipiul
Buzu, n cmpie, se afl pdurea Sptaru, rezervaie floristic cu o suprafa de
165 ha. Aici predomin frasinul pufos (Fraxinus pallisae). Alturi de el vegeteaz
stejarul (Quercus robur), stejarul pedunculat (Quercus pedunculiflora), jugastrul
(Acer campestre), prul pdure (Pirus piraster), ararul ttresc (Acer tataricum).
Specii asemntoare celor din pdurea Sptaru
vegeteaz i n pdurea Frasinu, alt
rezervaie, cu suprafaa de 158 ha, pdure de
tip frsinet de depresiune din silvostep. Numai
aici se gsesc mpreun cele dou specii de frasin
: Fraxinus palissae i Fraxinus angustifolia.
Pdurea Brdeanu, rezervaie forestier
cu suprafaa de 2,1 ha, reprezint un rest al
vegetaiei lemnoase din silvostepa Munteniei,
aparinnd, din punct de vedere fitogeografic, pdurilor de stejar brumriu.



UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 9


Fauna

Buzului nu prezint specii caracteristice, despre care s-ar putea afirma c
slluiesc numai aici, dar, favorizat i de faptul c judeul concentreaz n
limitele sale toate formele de relief, este foarte variat, alctuind un interesant
tablou ecologic i cinegetic.
Printre animalele nevertebrate terestre ntlnite aici se numr o serie de molute
(Helicella, Helix pomatia, Ena montan), insecte, arahnide diverse, printre care o
meniune aparte o merit scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus).
Vertebratele terestre sunt larg
reprezentate de amfibieni (broasca brun de
pmnt, salamandra, brotcelul, broasca roie
de munte), reptile (oprla cenuie, guterul,
oprla de munte, erpi neveninoi - Natrix n.
i, mai rar, vipera), psri (vrabia, bufnia,
cucuveaua, oimul, grangurul, gaia, pupza,
piigoiul, sitarul, cucul, ciocnitoarea pestri,
ciocnitoarea verde romneasc, mai rar
ntlnit n restul rii, privighetoarea, mierla,
forfecua, corbul (Corvus corax) - ocrotit de lege,
eretele, acvila de munte (Aquila chrysaetos) -
ocrotit de lege, cocoul de munte (Tetrao
urogallue ocrotit), mamifere (orbetele,
popndul, hrciogul, crtia, liliacul, oarecele
de cmp, oarecele de pdure, dihorul, iepurele,
veveria, pisica slbatic, rsul (Lynx Lynx), bursucul, lupul, vulpea, mistreul,
cerbul, ursul (Ursus arctosocrotit).
n apele curgtoare i n lacuri sunt multe specii de viermi molute, crustacee,
amfibieni i peti (caras, crap, biban i chiar pstrv i lipan).




UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 10


Solurile
Solurile In Campia Romana predomina cernoziomurile (caracteristice stepei)
si cernoziomurile levigate (tipice pentru silvostepa, avand o mare raspandire);
ambele tipuri sunt din categori molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate,
soluri ce se regasesc cu precdere si in Comuna Costesti.
Exista si soluri brun-roscate de padure.

Riscuri naturale

Avand in vedere pozitionarea de campie a Comunei cel mai
important risc il reprezinta acela al inundatiilor, calamitati natural cum
ar fi tornadele, acestea fiind cele mai noi fenomene observate.

Capitolul 1.2.

Resurse comunei

Resurse naturale, funciare si forestiere


Principala bogie montan o constituie lemnul. Subsolul este bogat n
depozite de origine organic (petrol, crbune, chihlimbar, calcar) i mineral (sare,
gresie, argil, nisipuri, pietriuri). De asemenea se mai pot aminti: gaze naturale,
nisipuri cuaroase i diatomit, importante izvoare minerale, soluri fertile, pduri,
pajiti, fond cinegetic, potenial hidroenergetic i eolian.
La nord-est de municipiul Buzu (Simileasca), la Berca (Stuc) i n sud-
vestul municipiului Rmnicu Srat se exploateaz argila, de calitate superioar,
larg folosit n industria materialelor de construcie. n albia Buzului, a
Rmnicului i a altor ruri se gsesc rezerve importante de pietriuri i nisipuri, n
multe locuri existnd balastiere de mare productivitate.
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 11

Printre bogiile naturale ale judeului se mai numr potenialul
hidroenergetic i eolian, solurile fertile, pajitile i fondul cinegeti




Resurse turistice




UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 12


Resurse umane

Populatie: 4796
Gospodarii: 1860
Nr. gradinite: 5
Nr. scoli: 5



Resurse istorice, culturale

Nr.
crt.

Unitatea
administrati
v
teritorial

Resurse
natural
e

Resurse
antropi
ce

Punctaj
total
resurse
turistic
e

Infrastr
uctur
specific
turistic


Infrastr
uctur
tehnic

Punctaj
total
infrastru
ctur

Punctaj
total
potenial de
dezvoltare
turistic
1. COSTESTI 2.50 0.00 2.50 0.00 12.50 12.50 15.00






UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 13

Capitolul 1.3.

Activitati economice

In comuna Costesti din judetul Buzau, singura activitate economica este
agricultura de subzistenta. Exista insa cateva familii care desfasoara si o activitate
de agricultura functionala, insa intr-un numar foarte restrans.
In comuna nu exista nici un obiectiv touristic local, nici un punct de lucru
industrial, desi conditiile pentru desfasurarea acestor activitati nu sunt tocmai
potrivnice.

Infrastructura Rurala

Ca si infrastructura rutiera, pe langa reteaua de drumuri locale, asfaltate in
proportie de 60%, Comuna Costesti se lauda si cu Drumul European E 85 (sau
DN 2) dinspre Bucureti sau dinspre Suceava, Bacu, Focani, care o traverseaza.
Vorbind de infrastructura de comunicatie, putem spune ca aceasta comuna are
norocul ca se afla la mica distant de orasul Buzau (aproximativ 15 Km), de altfel
in cadrul ei comuna nu beneficiaza de posturile de comunicare fundamentale, cum
ar fi Posta, fax,etc. In acest sens norocul este ca se poate receptiona semnal pentru
telefonia mobila, exista televiziune prin cablu, insa nu se poate lauda cu o retea de
internet.
La capitolul infrastructura sociala, momentan, in comuna nu exista retea de gaze,
canalizare, groapa de gunoi, iluminat public deficitar, etc.




UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 14

Apa

Apa este un factor indispensabil vieii. De aceea, n jurul surselor de ap s-a
dezvoltat o diversitate de biocenoze i chiar civilzaia uman a fost atras de
aceste zone.
Raul Calmatui

Conform Organizaiei Mondiale a Sntii, necesarul minim de ap pentru
un om este de 5 l /zi, din care 1, 5-2 l consum ca atare, iar restul se reine din
alimente, sau apare din metabolism. Necesarul fiziologic este de 2, 5-3 l / zi,
diferena pn la 3-5 l /zi aprnd din activiti fizice i datorit temperaturii
ambiante. Totui, omul utilizeaz n medie, pe glob 100 l ap/zi pentru operaii de
splare, pregtirea hranei i alte activiti n gospodrie. Acest consum zilnic are
valori diferite de la o regiune la alta, sau de la un continent la altul. De exemplu
este de 3 l /zi n Africa i de 1000 l/zi la New York. Consumul de ap a crescut n
timp i 500 km3 n 1974 i aproximativ 1400 km 3 n anul 2000.
Din acest punct de vedere Comuna Costesti a fost binecuvantata cu o importanta
resursa de apa subterana ce asigura fara problem consumul necesr al locuitorilor.



UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 15

Aerul
Invelisul gazos reprezentat de atmosfera terestra constitue unul dintre
factorii esentiali ai existentei vietii pe pamant. Dintre componenii aerului,
oxigenul este indispensabil respiratiei vegetale i animale, fenomenul de oxidare
reprezenta principala sursa de energie in procesele vitale. Bioxidul de carbon din aer
intervine in asimilaia clorofilian, iar azotul atmosferic reprezint una din verigile
circuitului azotului in natur.
Din punct de vedere sanitar prezint importan oscilaiile in concentraie
ale oxigenului i bioxidului de carbon, substane cu rol deosebit in schimbul de gaze
de la nivelul plminului.

Solul
Este poluat in mod direct prin deversari de deseuri pe terenuri rurale, sau din
ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ; -indirect, prin depunerea
agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti
poluanti "spalati" din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de
catre vant de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate. n ceea ce
priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din atmosfera, se observa
anumite particularitati.
Padure

Padurea Spataru este o rezervatie forestiera
cu o suprafata de 346 ha, situata in judetul
Buzau, la 7 km de Buzau. Padurea este
cantonata pe un substrat bogat in saruri cu
o umezeala excesiva in partile joase, fapt
remarcat si in vegetatia sa. In partea
inferioara se gasesc specii considerate
raritati floristice precum laleaua de crang
(Tulipa bibersteiniana).
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 16



Capitolul 1.4.

Veniturile si Cheltuielile Comunei Costesti
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 17

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 18

Analiza SWOT

COMUNA Costesti


1.Dezvoltare Economica

2. Dezvoltare Infrastructura

3.Cresterea Atractivitatii


1. Viata economica a comunei trebuie revigorata si dezvoltata in toate
domeniile sale: agricultura, zootehnie, industrie, comert si silvicultura. Consilul
Local va trebui sa investeasca pentru vitalizarea vietii economice a comunei.
Trebuie sa fie prioritatea numarul unu, deoarece produce cele mai mari efecte.

2. Infrastructura necesita imbunatatirii continui, de aceea investitiile trebuie
facute dupa anumite criterii economice astfel incat sa produca cele mai mari efecte
benefice:
- raportul valoarea investitie/ efecte economico-financiare produse;
- raportul valoare investitie/numarul beneficiarilor.

3. Conex factorului economic un alt punct important pentru cresterea
atractivitatii comunei il constituie facilitatile culturale si de agrement pe care le
ofera sau pe care ar putea sa le ofere Costestiul, astfel incat confortul social al
locuitorilor sa fie imbunatatit.
Complementar acest lucru va creste si atractivitatea turistica a comunei.



AGRICULTURA SI SILVICULTURA
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 19


PUNCTE TARI

1. Terenul arabil reprezinta una din principalele resurse naturale avand o suprafata
de peste 5000 ha;
2. Suprafata de teren arabil (care se preteaza unei game largi de culturi agricole
cum ar fi: grau (1750 ha), porumb (2326 ha), floarea soarelui (1478 ha), rapita
(1059 ha), orz si orzoaica (315 ha), dar si legume (75 ha),
3. Populatia comunei detine: 35.000 de pasari, 1.565 de bovine, 3.100 de porcine,
8.100 de ovine, 840 caprine, 1.015 de cabaline. Suprafata teritorial administrativa
a comunei Costesti 8.027 ha, din care teren arabil 6.940 ha, pasune 746 ha, vii 214
ha, 109 ha padure.


PUNCTE SLABE

1. Dotarea tehnica slaba a tuturor sectoarelor din agricultura;
2. Nu exista sisteme de colectare, prelucrare si valorificare superioara a produselor
agricole;
3. Lipsa resurselor materiale care sa faciliteze angajarea specialistilor in agricultura
in domeniul rural in stadiul actual (slaba eficienta economica a exploatarilor
agricole nu permite angajarea in totalitate a specialistilor existenti);
4. Forta de munca este imbatranita si insuficienta;
5. Promovarea insuficienta a zonei rurale si a produselor specifice;
6. Diversificarea slaba a activitatilor economice in zona rurala;
7. Lipsa echipamentelor de irigatii;
8. Deficitul resurselor financiare pentru modernizarea si popularea infrastructurii
zootehnice;
9. Accesul redus la informatii si servicii de consultanta datorita numarului mic de
posturi alocate pentru aceste tipuri de servicii;


OPORTUNITATI
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 20


1. Infiintarea de exploatatii agricole;
2. Infiintarea de puncte de colectare si prelucrare a materiilor prime rezultate
din agricultura;
3. Infiintarea de complexuri agro-zootehnice;
4. Infiintarea de puncte de prelucrare a materiilor prime din zootehnie;
5. Existenta cadrului legislativ pentru infiintarea si dezvoltarea exploatatiilor
agricole si puncte de colectare cereale;
6. Existenta Planului National Strategic pentru Dezvoltare Rurala si a
programului FEADR;
7. Sprijinul oferit de Oficiul Judetean pentru Consultanta Agricola din judetul
Buzau cu privirea la accesarea fondurilor europene.



AMENINTARI

1. Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene;
2. Cadrul legislativ instabil;
3. Lipsa unui cadru legal pentru protejarea productiei agricole interne;
4. Concurenta importului de produse agroalimentare de pe piata UE;
5. Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si administrarea proiectelor
finantate din Fondurile Structurale FEADR.








UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 21

ACTIVITATI ECONOMICE

PUNCTE TARI

1. Potential existent pentru obtinerea de produse ecologice;
2. Materii prime existente pentru industria alimentara: grau, porumb, cartofi,
legume, floarea soarelui;
3. Productivitatea buna a terenurilor agricole;
4. Vecinatatea cu orasul Buzau;
5. Localitatea este traversata de E85;
7. Existenta unei comunitati de afaceri locale, in faza incipienta, reprezentata prin
cateva societati comerciale in domeniul agricol, servicii si comert;
8. Starea buna a spatiilor disponibile ce pot fi utilizate pentru a demar activitati
antreprenoriale in zona;
9. Existenta resurselor pentru sustinerea serviciului centrului de consultanta in
comuna.

PUNCTE SLABE

1. Infrastructura neadecvata, absenta retelei de canalizare, absenta retelei de
distributie a gazelor naturale, stare improprie a unora din drumurile comunale;
2. Inexistenta intreprinderilor in domeniile industriei usoare si alimentare;
3. Ponderea inexistenta a investitiilor straine;
4. Lipsa resurselor financiare la nivel local insuficiente pentru sprijinirea si/sau
promovarea unor investitii;
5. Slaba informare asupra culturii asociative, a infiintarii de asociatii;
6. Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementare notiunilor de marketing;
7. Slaba implementare a sistemului de asigurare a calitatii productiei si
produselor;
8. Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii si pentru activitatea de
cercetare-dezvoltare;
9. Slaba informare, cu privire la normele europene.


UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 22

OPORTUNITATI

1. Existenta resurselor locale, putin sau necorespunzator valorificate in prezent;
2. Programe guvernamentale pentru sprijinirea initiativelor locale, in special in
domeniul dezvoltarii zootehniei si a infrastructurii aferente;
3. Reconversia unor capacitati economice aflate in conservare in capacitati cu profil
nou de fabricatie;
4. Reconversia unor capacitati, in special agricole, spre arii de productivitate
adaptate conditiilor locale;
5. Existenta unor cladiri si terenuri disponibile pentru dezvoltari antreprenoriale;
6. Cresterea asistentei financiare din partea Uniunii Europene pentru IMM-uri,
prin Fondurile Structurale;
7. Diversificarea programelor nationale de sprijin pentru IMM, acordarea de
granturi;
8. Posibilitatea accesarii creditelor cu dobanda subventionata pentru crearea de noi
locuri de munca in mediul rural;
9. Existenta programelor guvernamentale de sustinere a sectorului IMM;
10. Disponibilitatea de a incheia relatii de parteneriat a autoritatilor locale, cu
investitori locali sau straini;
11. Prezenta in zona, activitatea si deschiderea la incheierea de parteneriate a unor
organizatii neguvernamentale care au capacitatea sa atraga fonduri extrabugetare.

AMENINTARI

1. Instabilitatea legislativa;
2. Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri in comuna, datorita
infrastructurii fizice si sociale neadecvate, raportat la potentialul comunei;
3. Lipsa de receptivitate si flexibilitate a populatiei locale la cerintele pietei
care determina decalaje economice mari, greu de recuperat;
4. Oferte de creditare greu accesibile (garantii mari);
5. Rata ridicata a dobanzii la credite;
6. Reducerea ponderii populatiei active si imbatranirea acesteia;
7. Scaderea continua a productiei prin scaderea productivitatii muncii;
8. Cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii,
economiei locale si asistentei sociale in perspectiva la nivel national.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 23


EDUCATIE SI CULTURA

PUNCTE TARI

1. Existenta in comuna a 4 unitati de invatamant ( 4scoli si 4 gradinite) aflate in
proces de reabilitare si modernizare;
2. Existenta a 4 biserici in Costesti.

PUNCTE SLABE

1. Populatia scolarizata in invatamantul primar si invatamantul gimnazial in
scadere datorita scaderii demografice a populatiei;
2. Insuficienta cuprinderii scolarilor in invatamantul liceal, in comuna nu exista
liceu;
3. Nivelul relativ redus al pregatirii scolare si respectiv profesionale a majoritatii
locuitorilor comunei.


OPORTUNITATI

1. Amenajare si dotare spatiu de joaca si recreere pentru copii.
2. Extinderea si modernizarea caminului cultural Costesti.
3. Existenta unor programe comunitare si nationale de asigurare a accesului
la educatie pentru populatiile dezavantajate;





AMENINTARI
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 24


1. Scaderea gradului de instructie scolara a populatiei tinere;
2. Scaderea natalitatii datorita nesigurantei zilei de maine;
3. Cresterea negativa a sporului migratoriu;
4. Accentuarea procesului de imbatranire a populatiei.


RESURSE UMANE- PIATA MUNCII

PUNCTE TARI

1. Populatia comunei Costesti in numar de 4890, din care: populatie activa
2433 locuitori ;
2. Ospitalitatea recunoscuta a locuitorilor;
3. Rata infractionalitatii extrem de redusa.

PUNCTE SLABE

1. Imbatranirea populatiei (spor natural negativ si migrarea tinerilor spre
centre urbane);
2. Numar relativ mare al pensionarilor (1669 persoane);
3. Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si varstnice la schimbarile si
provocarile lumii actuale, in general, si la fenomenul mobilitatii si reconversiei
profesionale, in special;
4. Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban si strainatate,
5. Capacitatea financiara relativ scazuta a locuitorilor zonei.





UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 25

OPORTUNITATI

1. Posibilitatea accesarii unor programe de finantare guvernamentale pentru
reconversie profesionala si crearea de noi locuri de munca pentru someri;
2. Fondurile comunitare puse la dispozitie dupa ianuarie 2007 in domeniul social;
3. Existenta strategiei nationale antisaracie;
4. Existenta unor exemple de succes ale unor localnici cu initiativa;
5. Grad redus de ocupare profesionala, deci potential important al fortei de
munca locale, la salarii competitive la nivel regional (fata de polii de crestere);
6. Implicarea autoritatilor locale in problemele comunitatii.


AMENINTARI

1. Scaderea numarului persoanelor calificate, prin iesirea acestora din viata activa;
2. Cresterea somajului in randul tinerilor absolventi;
3. Cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii,
economiei locale si asistentei sociale in perspectiva;
4. Estomparea traditiilor locale, odata cu trecerea timpului.

INFRASTRUCTURA SI MEDIU

PUNCTE TARI

1. Dumul national E 85 traverseaza localitatea;
2. Orase importante apropiate: Buzau 15 km, Slobozia 70km.
3. Infrastructura de telefonia mobila in procent de 70%;
4. Existenta retelei de cablu TV in comuna Costesti, in procent de 90%;
5. Utilizarea redusa a pesticidelor si ingrasamintelor;
6. Existenta unui cabinet medicale individual;
7. Existenta unei farmacii.
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 26


PUNCTE SLABE

1. Inexistenta sistemului alimentare cu gaz;
2. Inexistenta sistemului de canalizare;
3. Drumuri asfaltate in procent de 60% restul drumurilor comunale fiind pietruite
in procent de 40%;
4. Inexistenta activitatilor in domeniile industriei usoare si alimentatiei;
5. Inexistenta unei statii de epurare si tratare a apelor uzate;
6. Interesul scazut al agentilor economici in protectia mediului inconjurator;
7. Educatia ecologica este superficiala;
8. Colectarea neselectionata a deseurilor, in vederea reciclarii, refolosirii,
recuperarii sau valorificarii lor;
9. Insuficienta preocupare a agentilor economici in recuperarea si refolosirea
ambalajelor.

OPORTUNITATI

1. Modernizare drumuri comunale;
2. Realizarea retelei de alimentare cu gaze naturale a comunei;
5. Realizare retea de canalizare si statie de epurare si tratare a apelor
reziduale in comuna;
6. Amenajarea si dotarea unui centru de joaca si recreere pentru copii;
7. Organizarea sistemului de colectare selectiva a spatiului de depozitare
temporara si transportul deseurilor.
8. Imbunatatiri funciare in vederea amenajarii pajistilor necesare asigurarii
hranei animalelor
9. Constructia unei sali de sport.
10. Modernizarea si reabilitarea retelei de iluminat public din comuna
11. Infiintarea perdelelor forestiere




UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 27

AMENINTARI

1. Lipsa resurselor financiare pentru finantarea si co-finantarea proiectelor
finantate prin Fonduri Structurale;
2. Lipsa informatiilor legate de normele europene de mediu in randul micilor
intreprinzatori;
3. Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si administrarea proiectelor
finantate din Fondurile Structurale pentru proiecte de infrastructura si mediu;
4. Mentalitatea de indiferenta fata de protectia mediului.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 28



Elaborarea strategii de dezvoltare economico-sociala a
comuna Costesti
Obiectivele dezvoltrii economico - sociale
Obiective generale:
Dezvoltarea durabil a localiti Costesti prin diversificare
economic, ocupational
Dezvoltarea unui sector agricol performant i diversificat
Imbuntirea calittii mediului i a spaiului rural
Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii publice rurale
Obiective specifice:
Integrare european - obiectiv concretizat n :
1. Creterea gradului de absorbie a fondurilor nerambursabile la nivel
Consiliul local Costesti, care va urmri direciile principale de actiune pentru
creterea fondurilor externe. Pentru realizarea acestui deziderat Consiliul local
va :
mbunti portofoliului de proiecte corespunztor prioritilor de
dezvoltare ale comunei;
identifica oportunitile de finanare n care este aplicant eligibil;
asigura cofinanarea proiectelor cu finanare nerambursabil
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 29

aflate n derulare i a celor propuse spre finanare;
mbunti calificarea profesional a funcionarilor publici, pentru a
realiza cereri de finanare viabile.
2. Modemizarea capacitii instituionale administraiei publice a
comunei Costesti pentru a corespunde exigenelor procedurilor
europene cu privire la derularea fondurilor de coeziune i a celor
structurale.
Mediul de afaceri
- continuarea acordrii de faciliti investitorilor, n funcie de beneficiul adus la
bugetul local, de natura activitii, prin:
Educatie
reabilitarea i modernizarea infrastructurii
educationale;
continuarea activitii de optimizare a transportului colarn
mod deosebit pentru satele aparintoare;
modernizarea i dotarea optim a atelierelor Grupului
colar Vorona, n mod deosebit a celor de alimentaie i
turism.
Protecfie sociala
continuarea acordrii ajutoarelor sociale;
sensibilizarea instituiilor/organizatiilor i firmelor n realizarea
activitilor caritabile pentru persoanele
marginalizate/ vulnerabile din punct de vedere social;
construirea unui cmin de btrni;
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 30

construirea unei case de copii.
Sntate
identificarea proiectelor de modernizare a infrastructurii
medicale;

Agricultura si silvicultura

Sustinerea unor masuri care sa asigure premisele comasarii terenurilor;
Imbunatatirea capacitatii de productie a solurilor
Masuri de prevenire si combatere a surselor de degradare.

Administratia publica

Modernizarea raporturilor dintre primarie si cetatean

Infrastructura si gospodaria rurala

Realizarea unui system de canalizare
Realizarea unui system de triere si colectare a deseurilor din toate
satele component
Realizarea unei retele de gaze natural
Modernizarea sistemului de iluminat public din comuna







UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 31


Norme de utilizare a platformelor ecologice pentru
colectarea si managementul gunoiului de grajd si al
gunoiului menajer la nivel de comuna


Platformele ecologice
pentru colectarea si
managementul gunoiului de
grajd, reprezinta una dintre
solutiile posibile pentru
reducerea poluarii apelor cu
nutrienti, n principal nitrati si
fosfor, oferind totodata
posibilitatea valorificarii
acestei resurse regenerabile care
este gunoiul de grajd, prin
folosirea ca ngrasamnt
natural.
Platformele servesc n principal pentru colectarea gunoiului de grajd si a
altor resturi menajere biodegradabile, att din gospodariile locuitorilor care doresc
sa-si transporte gunoiul de grajd la aceasta platforma.
Platformele de gunoi de grajd au rolul de depozite temporare pentru
colectarea si compostarea gunoiului. Depozitarea temporara, pentru o perioada
apreciata la circa sase luni, este necesara att pentru a se asigura stabilizarea
gunoiului prin compostare ct si datorita faptului ca aplicarea pe cmp a gunoiului
nu se poate face dect n perioadele de timp recomandate de bunele practici agricole.



UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 32


Celelalte resturi din gospodarie, cum
ar fi sticle, metale, materiale plastice, se
colecteaza separat, utilizndu-se n acest
scop euro-pubelele furnizate prin proiect. Si
aceste deseuri vor fi transportate la
platforma comunala, unde vor fi depozitate
n compartimentele special construite
pentru materialele refolosibile.

La platforma comunala gunoiul va fi descarcat sub forma de gramezi sau
siruri, ulterior urmnd ca acestea sa fie sistematizate cu ajutorul ncarcatorului
frontal sub forma unor siruri paralele cu peretii laterali ai platformei. Sirurile vor
avea o sectiune trapezoidala cu naltimea de circa 2 m si latimea la baza de circa 3-
4 m. Primul sir va fi format n centrul platformei, astfel nct sa existe spatiul
necesar pentru mutarea laterala a acestuia n scopul unei bune aerari a
materialului. Frecventa cu care se va face ntoarcerea sirurilor va fi determinata n
mod practic n functie de felul n care va decurge procesul de compostare aeroba.
Dupa completarea primului sir, se trece la asternerea gunoiului ntr-un al doilea sir
asezat la distanta de circa 0,5 m de primul, n partea dreapta a acestuia, cum
privim din partea frontala a platformei.

Periodic, la durate de timp care se vor stabili n urma observatiilor privind
evolutia fenomenului de compostare, sirurile se deplaseaza prin mutarea gunoiului
cu ajutorul ncarcatorului frontal
asigurat prin proiect.

Inainte de nceperea depozitarii
gunoiului pe platforma, bazinul pentru
colectarea fractiei lichide va fi golit de
apa adunata din precipitatii. Modul de
utilizare a apei din precipitatii
colectata n prezenta gunoiului din
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 33

platforma va fi stabilit ulterior, dupa efectuarea de analize chimice si
bacteriologice, de catre Serviciul de Gospodarire a Apelor sau Agentia de Protectie
a Mediului Buzau.

In vederea asigurarii evidentei celor care utilizeaza platforma este necesara
nfiintarea unui registru n care persoana desemnata sa supravegheze utilizarea
platformei va nscrie numele gospodarului precum si cantitatea aproximativa de
gunoi adus. Acesta va supraveghea descarcarea gunoiului conform fluxului descris
mai sus si va interzice descarcarea pe platforma a gunoiului amestecat cu alte
deseuri (sticle, plastic, metal, materiale din demolari, etc.).

Avnd n vedere caracterul pilot al platformelor de gunoi, durata de
depozitare si tehnologia de compostare vor fi stabilite pe parcursul utilizarii
acestora n functie de compozitia materialului colectat. Persoana desemnata pentru
administrarea platformei va avea obligatia de a participa la instruirile periodice
organizate de Unitatea de Management a Proiectului.

Prezentele norme de utilizare a platformelor comunale vor fi actualizate
periodic n consultare cu specialisti romni si straini implicati n implementarea
acestei componente a proiectului. Operatorul va lua toate masurile prevazute de
legislatia n vigoare privind regulile de protectie a muncii si prevenirea si stingerea
incendiilor.

ECHIPAMENT

Echipamentul a fost recomandat n functie de: caracteristicile deseurilor,
oferta existenta pe piata romneasca, costuri, capacitatea necesara de transport,
necesitatea optimizarii traficului si a costurilor de transport regulat, distantele de
transport, tipul de drumuri existent n zona, caracteristicile de transport a
autovehiculelor, gradul de siguranta a containerelor dupa introducerea deseurilor,
gradul de selectivitate a orificiilor de introducere a deseurilor, diferentele de nivel a
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 34

sectoarelor incintei de depozitare/sortare secundara, nlesnirea manevrelor
operatiilor din cadrul incintei de primire / sortare / depozitare / expediere.
Astfel echipamentul recomandat este: containere deseuri colectate selectiv
(65 bucati -13 din fiecare tip sticla, plastic, hrtie); containere pentru ncarcarea
deseurilor selectate pe banda de sortare prin jgheaburile gravitationale (15 bucati);
autospeciala cu macara (1 bucata) pentru ncarcarea, transportul si descarcarea
containerelor pentru colectarea selectiva a deseurilor (bena basculanta lunga/
suprafata ncarcare 2.625/1590 mm; naltimea peretilor laterali 350 mm).

Echipament pentru colectarea deseurilor nereciclabile:

Tipul de autogunoiera recomandat si containerele aferente se utilizeaza
pentru operatiuni de descarcare a containerelor cu deseuri nereciclabile si
transportarea acestor deseuri la depozite de deseuri permanente (ecologice).

Autogunoiera cu compactare prin translatie (2 bucati);
Containere de 4/2 m (o bucata), pentru deseuri nereciclabile;
Motostivuitor Diesel transport containere deseuri n cadrul incintei;
Echipamente de cntarire baloti si containere;
Balanta transportabila;
Compactor/balotor recomandat pentru incinta (o bucata);
Maruntitor recipienti sticla 1 bucata;
Banda transportoare pentru deseuri pentru hala de sortare secundara (o
bucata).

Deseurile care se preteaza a fi comprimate si/sau balotate sunt: ambalaje din
carton, hrtie, sintetic, plastic; sticle PET si ambalaje din plastic; ambalaje, cutii si
folii din aluminiu; hrtie: coli si/sau tocate, deseuri textile. Toate aceste deseuri
sunt comprimate in rapoarte de pana la 20:1 si sunt legate cu benzi de plastic sau
srma pentru a ramne sub forma de blocuri si a evita decomprimarea lor. Spatiul
necesar pentru depozitare nu mai reprezinta o problema iar transportul devine
eficient sub raportul greutatii care se poate ncarca per camion.
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 35

Presa are urmatoarele caracteristici care indica volumul de deseuri: - greutate
balot n kg - variabila, functie de densitatea si greutatea specifica a deseurilor;
eficienta n baloti pe ora - variabila, n functie de viteza de ncarcare / forma
deseurilor. Cu aceste marimi se poate estima volumul de deseuri lunar care l poate
procesa presa considernd ntr-o luna 150 de ore de lucru efectiv.

Personal

Necesarul minim de personal pentru o cantitate de deseuri de maxim 90 t /
luna: un administrator general, un coordonator al activitatii n statia de transfer a
deseurilor reciclabile, un operator utilaje: moto stivuitor / balotor / maruntitor, un
operator banda transportoare, un mecanic ntretinere, patru sortatori, doi paznici.
n conditiile specifice ale localitatii Costesti, n care somajul (n special n
rndul muncitorilor necalificati) atinge cote relativ importante, noul sistem de
management integrat a deseurilor ofera oportunitati de angajare.











UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 36



PLAN DE AFACERI
S.C. Satul Verde S.R.L.

I. Prezentare generala si cuprins

Prezentul plan de afaceri este intocmit in vederea obtinerii unui credit bancar
necesar achizitionarii a patru utilaje auto.

1) Aria de activitate a firmei
Aria de activitate a firmei este cea ecologica. Activitatea desfasurata de firma
consta intr-un nou mod de colectare si valorificare a gunoiului, asemanator cu
cel din Occident.

2) Misiunea
Firma si-a propus ca prin activitatea desfasurata sa diminueze poluarea si
sa sporeasca curatenia comunei. Sa impuna locuitorilor un nou model de educatie
ecologica sa modernizam aspectul comunei si sa creeze noi locuri de munca.


UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 37

3) Scurta prezentare a afacerii si a segmentelor de piata urmarite

Serviciile prestate de firma sunt urmatoarele:
colectarea deseurilor zilnic de la domiciliul abonatilor

Piata de desfacere urmarita este colectivitatea cetatenilor si societatile comerciale
pentru colectare si alte firme pentru valorificarea deseurilor.

4) Scopurile, strategiile si factori critici ai firmei pe aceste piete

In activitatea desfasurata firma urmareste sa ii faca pe cetateni sa se
gandeasca la protectia mediului inconjurator si inclusiv a vietii lor si ca este nevoie
de o dezvoltare si modernizare a societatii noastre pentru a ajunge la standardele
Uniunea Europeana, societatile comerciale alimentare si celelalte ca este nevoie de
un plus de curatenie pentru atragerea viitorilor clientilor si pentru protectia lor; iar
firmele de valorificare a deseurilor vor economisi timp si bani, deoarece firma va
transporta aceste deseuri direct la sediul ei, sortate de la sursa. Pentru a-mi atinge
toate aceste scopuri am apelat la cele mai eficiente si mai sigure procedee.

Am utilizat pentru colectarea gunoiului de catre abonati, cosuri speciale
pentru diferit tipuri de deseuri, am actionat cu seriozitate si am folosit materiale
ecologice: cosuri, pungi, manusi, solutii dezinfectante pentru curatarea masinilor si
a celorlalte unelte.

5) Noutatile aduse de firma pe piata concurentiala.

Firma Satul Verde este prima firma de salubrizare din comuna. Noutatile
aduse de sunt: colectarea deseurilor de la domiciliul abonatilor, oferirea cosurilor si
pungilor speciale, precum si valorificarea deseurilor.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 38

6) Punctele esentiale ale previziunilor financiare

Mentionam ca dorim sa ne extindem achizitionand patru utilaje auto, iar
intrega investitie necesita un fond de 200 000 RON. Pentru aceasta dorim sa
contractam un credit de la B.R.D. Buzau, pe o perioada de 3 ani, cu o dobanda de
10%, rata lunara aferenta creditului contractat este de 6.111,11 lei.

II. Produsul/serviciile

1) Prezentarea pe larg legata de ceea ce firma urmareste sa faca

Firma si-a propus sa aduca in comuna Costesti un model mai nou de
salubrizare. Asadar, serviciul prestat de noi este cel de colectare al gunoiului de la
domiciliul abonatilor. Noi oferim cetatenilor si persoanelor juridice (societatile
comerciale) cosuri si pungi speciale pentru diferite tipuri de deseuri: metale,
material plastic, sticla, hartie, textile, produse alimentare. Colectarea se face cu
masini speciale de catre angajatii firmei zilnic. Aceste deseuri merg direct la
fimele de reciclare astfel: reciclarea metalului la compania Robinson Brothers,
reciclarea materialului plastic la firma Marks, reciclarea sticlei Amicii planetei
care mai recicleaza hartia si materialele textile, iar deseurile menajere de natura
animala si vegetala (resturi de mancare) sunt reciclate de firma SB Chemicals care
le transforma in ingrasaminte naturale. Deseurile toxice cum ar fi: resturile de
vopsele, lacuri, uleiuri, parfumuri, produse de dezinfectie, detergenti, vor fi distruse
de firma Marks care pe langa echipamentul de reciclare materialului plastic este
dotata si cu un incinerator. Din veniturile obtinute prin reciclarea deseurilor ne
vom mari numarul de camioane, deoarece credem ca va creste si numarul
abonatilor..


UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 39

2) Calitatile distinctive a produsului/servicului sau unicitatea
produsului

Serviciul nostru le ofera cetatenilor modalitati de economisire a timpului si a
banilor deoarece noi le oferim pungi si cosuri si ridicam gunoiul de la poarta
cetateanului, a societatii.

3) Diversificarea gamei de produse domenii si costuri

In viitor, daca totul va merge asa cum a fost programat dorim sa ne
extindem serviciile si in ceea ce priveste curatenia strazilor, parcurilor, locurilor de
joaca pentru copii, costurile fiind stabilite in functie de cele existente le serviciile de
acum, plata fiind facuta de Primaria Municipiului Costesti, iar alta investitie este
cea a unei fabrici de reciclare.

4) Tehnologii si capacitate necesare in afacere

Pentru desfasurarea afacerii sunt necesare camioane cu containere speciale,
cosuri si pungi ecologice, maturi si lopeti. La inceput vom utilize patru masini, cate
14000 de cosuri pentru fiecare tip de deseuri, 1 400 000 pungi, 20 de maturi si 20
de lopeti.

5) Viitorul potential al produsului

Serviciul nostru se va extinde si in localitatile invecinate, daca va fi nevoie, la
cererea abonatilor se va intensifica curatenia in interiorul comunei, precum si a
sediilor firmelor.


UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 40


III. Piata si strategia de piata

1) Capacitatea pietei, structura, totalul vanzarilor, numarul angajatilor si
lideri de piata

Numarul abonatilor este de 14.000 de contracte cu aproximativ 4 persoane pe
contract. Abonatii sunt personae fizice si societati comerciale. Contractele incheiate
sunt pe 1 an, vanzarile fiind de 3 360 000 RON din care vor fi platiti si cei 28 de
angajati.
2) Previziune pentru viitoarele cresterii

Abonatii vor creste cel putin la 20 000, iar noi ne vom extinde serviciul
oriunde vom avea cereri, cu mai multe echipamente si muncitori.

3) Influente externe afecteaza industria legislatia, circumstantele
economice

Unul dintre standardele Uniuni Europene este cel ecologic, Romania avand un
sistem deficitar. De aceea societatile din tara care au ca arie de activitate prestarea
de servicii ecologice trebuie sa lanseze o oferta care sa ii atraga pe cetateni si sa
puna bazele unei educatii ecologice.



UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 41

4) Potentialii clienti

Clientela noastra se imparte in doua categorii:
a) Pentru activitatea de colectare a gunoiului, clientela va fi formata
din:
a) Cetatenii comunei in jur de 3000 care in present nu sunt abonati.
b) Societatile comerciale in jur de 60
c) Localitati vecine in jur de 10000 cetateni neabonati
d) Orasul Buzau in jur de 82000 familii.

b) Pentru activitate de reciclare a gunoiului, clientela va fi formata
din:
a) Compania Robinson Brothers pentru reciclarea metalului
b) Firma Marks pentru reciclarea materialului plastic si pentru incinerarea
materialelor toxice.
c) Compania Amicii Planetei pentru reciclarea sticlei, hartiei si materialelor
textile.
d) Firma SB Chemicals pentru reciclarea deseurilor menajere de natura
animala si vegetala

5) Clientii cheie, unde se afla acestia, cat de sensibili sunt la schimbarile
de pret, calitate sau servicii

Dupa sondajele efectuate , clientii cheie ai afacerii sunt persoanele care
lucreaza in invatamant, deoarece din cauza programului incarcat sunt foarte
incantati de serviciile oferite; cei ce lucreaza in administratia publica si persoanele
din sectorul medical.
Cum serviciile oferite de noi sunt pe masura asteptarilor clientilor, scimbarile
de pret nu vor determina rezilierea contractelor.



UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 42

6) Potential pentru export al serviciului

Firma a dorit, prin preluarea a unor ideei din strainatate, sa creeze o modernizare a
comunei, o dezvoltare economica pentru integrarea in randul statelor occidentale,
asa dar, nu exista potential pentru export al serviciului.
IV. Strategiile de piata

1) Atingerea obiectivelor

Pentru ca firma sa isi atinga obiectivele, respectam programul cu care au
fost informati clientii, executam misiunea asa cum s-a prevazut in pliantele oferite
clientilor, angajatii nostri au pregatire, cursuri, cu privire la protectia mediului,
impartim pliante despre cat de important este sa traiesti intr-un mediu nepoluat,
dar in primul rand ne adaptam la cerintele clientilor.

2) Segmantul de piata

Serviciile oferite de sociatatea Satul Verde se adreseaza tuturor cetatenilor
comunei Costesti, precum si societatilor comerciale (persoane juridice), din mediul
urban.
3) Politica de preturi

Pretul stabilit este de 20 lei /luna pentru personae fizice si de 35 lei/luna
pentru personae juridice, in comparatie cu cel practicat de firma concurenta de 25
lei/luna. Politica de preturi va cuprinde abonamente la care se vor oferi reduceri.
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 43


4) Politica de preturi si distributia

Pretul standard este de 20 lei/luna pentru fiecare abonat. Se achita la sediul
firmai la sfarsitul lunii pentru luna urmatoare. Daca nu se achita abonamentul
tinp de o luna se percep penalizari in procent de 2%, iar in cazul neplatii pe o
perioada de 2 luni serviciul nu va mai fi efectuat. Zilnic clientii vor fi nevoiti sa
depoziteze sacii de gunoi in pubelele aflate de la poarta gospodariilor.

5) Tinte pentru vanzari si politicile de credite si reduceri

Serviciul societatii va fi prestat tuturor abonatilor, oferindu-le urmatoarele
reduceri:
Abonament pe o perioada de 2 ani______________17 lei/luna/abonat
Abonament pe o perionda mai mare de 2 ani______15 lei/lune/abonat
La sfarsitul anului vor fi tombole pentru abonati, premiile constand in bani si
abonamente pentru anul urmator.

6) Sprijinul dupa vanzare si garantiile

Serviciile prestate de angajatii nostri sunt cele mai bune, in cazul plangerilor
asupra activitatii acestora, clientii vor fi despagubiti prin returnarea sumei platite
pentru luna in cauza.



UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 44


7) Metode de vanzare

Agentii firmei merg pe teren pentru a incheia contracte cu abonatii, dar
putem fi contactati telefonic cat si la sediul firmei. Pentru reciclarea deseurilor
avem contracte incheiate pe o perioada de 5 ani cu societatile enumerate in
Potentiali clienti.

8) Canale pentru distributie

Utilajele firmei merg la domociliul fiecarui client abonat, iar la terminarea
programului sau la umplerea containerelor merg la societatile de reciclare.

V.Reclama si promovare

1) Cheltuielile pentru reclama si promovare.

Cheltuielile totale pentru reclama si promovare au ajuns la suma de 1.500 lei.
In acest sens s-au incheiat contracte cu postul local de televiziune PRO TV
Buzau, cu ziarul local Sansa Buzoiana, cu tipografia Grafic Art si cu postul
local de radio Radio Campus. Preturile impuse de aceste societati sunt
urmatoarele:

PRO TV___________________________________250 lei
Sansa Buzoiana ______________________200 lei
Grafic Art________________________________500 lei
Radio Campus___________________________550 lei
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 45



2) Modalitati de promovare

Postul de televiziune PRO TV Buzau prezinta un clip publicitar de 2
minute cu o demonstratie a serviciilor firmei , in ziarul local apar anunturi despre
serviciile prestate de societatea , agentii impart pliante realizate de tipografia
Grafic Art, postul de radio difuzeaza un anunt publicitar de 40 secunde, alta
modalitate de promovare sunt asociatiile de locatari.

VII.Cerintele fortei de munca

1) Forta de munca calificata existenta in regiune.

Pentru locurile de munca oferite de firma noastra au fost necesare cursuri
pentru cunoasterea mediului inconjurator, moduri de protectie ale mediului, iar cei
ce au fost alesi pentru ocuparea posturilor sunt instruiti in permananta de
specialistii nostri, in ceea ce priveste colectarea diferitelor tipuri de deseuri. In
cazul achizitionarii celor 4 utilaj, va fi necesara angajarea a 18 persoane: 12
muncitori salubrizare, 4 soferi si 2 agenti de vanzari, oferindu-le astfel noi locuri
de munca.

VII. Cerintele fortei de munca
1) Forta de munca

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 46

In present, angajatii firmei sunt in numar de 28 persoane si au fost
incadrati astfel:

Nr. ctr. Denumirea functiei Numarul de
persoane
1 Administrator 1
2 Contabil 1
3 Casier 1
4 Agent de vanzare 4
5 Sofer 4
6 Muncitor salubrizare 12
7 Mecanic 2
8 Paznic 2
9 Personal auxiliar 1
Total personal 28

IX. Finantarea

1) Fonduri banesti necesare pentru a duce la bun sfarsit planul de
dezvoltare si utilizarea lor

In vederea dezvoltarii, sunt necesari ca fondurile banesti 200.000 RON
pentru achizitionarea a patru utilaje auto.
2) Contract de imprumut
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 47


Suma de 200.000 RON ce urmeaza a fi contractata pe o perioada de 3 ani,
cu dobanda de 10% va fi restituita lunar a cate 6.111,11 lei bancii BRD Buzau

3) Perioada de finantare

Durata imprumutului este de 3 ani cu posibilitatea de a fi restituit creditul
intr-o perioada mai mica. In acest caz se percepe o dobanda de 0,2% din valoarea
ramasa.

X. Bugetul anual de venituri si cheltuieli

Venituri anuale:

Numarul de personae abonate: - fizice: 13.940
- juridice: 60
Total 14.000

Pret abonament de persoana pe luna: - fizice: 20 lei
- juridice: 35 lei

Venitul annual din colectarea deseurilor este de:
13.940 X (12 X 20) + 60 X (12 X 35) =
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 48

13.940 X 240 + 60 X 420 =
3345600 + 25200 = 3.370.800 RON

Venitul anual din reciclarea deseurilor:
reciclarea metalului
- pers. fizice: 2kg/luna/abonat X 13.940 abonati X 12 luni X 1 leu/kg =
334.560 lei
- pers. juridice: 8kg/luna/abonat X 60 abonati X 12 luni X 1 leu/kg= 5.760 lei

reciclarea sticlei:
- pers fizice: 1kg/luna/abonat X 13.940 abonati X 12 luni X 1,2 lei/kg=
200.736 lei
- pers juridice: 3kg/luna/abonat X 60 abonati X 12 luni X 1,2 lei/kg= 2.592 lei

reciclarea hartiei:
- pers fizice: 4kg/luna/abonat X 13.940 abonati X 12 luni X 8,7lei/kg=
5.821.344 lei
- pers juridice: 10kg/luna/abonat X 60 abonati X 12 luni X 8,7lei/kg= 62.640
lei
reciclarea materialelor textile:
- pers fizice: 0,6kg/luna/abonat X 13.940 abonati X 12 luni X 0,4lei/kg =
40.147,2 lei
- pers juridice: 12kg/luna/abonat X 60 abonati X 12 luni X 0,4lei/kg= 3.456 lei

Total 6.471.235,2 RON
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 49


TOTAL VENITURI = 9.842.035,2 RON

Cheltuieli anuale:

cheltuieli cu combustibilii pentru utilaje
60 km/zi X 26 zile lucratoare X 12 luni X 3,5 lei/kg motorina X 4
masini=262.080 lei

cheltuieli cu incinerarea deseurilor toxice:
2500kg/an X 3,5 lei/kg = 8.750 lei

cheltuieli cu achizitionarea cosurilor si a pungilor ecologice:
- cosuri: 1 leu/buc X 14.000 nr total abonati X 6 categorii de cosuri= 84.000 lei
- pungi: - pers fizice: 3lei/100 buc X 12 luni X 13.940 abonati= 501.840 lei
- pers juridice: 12 lei/400buc X 12 luni X 60 abonati = 8.640 lei
cheltuieli cu energia electrica:
5kw/h X 8 h/zi X 300 zile/an X 0,37 kn = 4.440 lei/an
cheltuieli apa-canalizare: 30 lei/luna X 12 luni/an = 360 lei/an
cheltuieli retea telefonie: 500 lei/luna X 12 luni/an = 6.000 lei/an




UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 50




Salarii directe

Nr
.
crt.
Denumirea functiei Nr.
pers
Salariu/persoana
(lei)
Salariul total/nr.
personae (lei)
1. Administrator 1 2.000 2.000
2. Contabil 1 1.000 1.000
3. Casier 1 600 600
4. Agent de vanzari 4 500 2.000
5. Sofer 4 500 2.000
6. Muncitor salubrizare 12 550 6.600
7. Mechanic 2 480 960
8. Paznic 2 450 900
9. Personal auxiliar 1 420 420
TOTAL salarii 16.480

TOTAL CHELTUIELI = 892.590 RON

PROFIT = total venituri total cheltuieli
= 9.842.035,2 - 892.590
= 8.949.445,2 RON
IMPOZITUL PE VENIT = profit anual X 3%
= 8.949.445,2 X 3%
= 268.483.35 RON
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 51

TOTAL PROFIT = profit impozit pe venit
= 8.949.445,2 - 268.483.35
= 8.680.961,85 RON

Am prevazut ca intregul profit se fie reinvestit, acesta reprezentand o firma
de reciclare a hartiei.

Valoarea abonamentului lunar persoane fizice=20 lei
Numarul de abonati persoane fizice=13.940
Incasari persoane fizice=valoarea abonamentului lunar persoane fizice x numarul
de abonati persoane fizice=20 lei x 13.940 abonati=278.800 lei

Valoarea abonamentului lunar parsoane juridice=35 lei
Numarul de abonati persoane juridice=60
Incasari persoane juridice= Valoarea abonamentului lunar parsoane juridice
x numarul de abonati persoane juridice=35 x 60=2.100 lei

Total incasari= Incasari persoane fizice+incasari persoane juridice=
278.800 +2.100 =280.900 RON

Valoarea creditului contractat___________200.000 RON
Durata de creditare___________________3 ani
Rata dobanzii____________________________10%
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 52

Dobanda aferenta creditului=
valoarea creditului x rata dobanzii=200.000 x 10%=20.000RON

Valoarea de restituit 220.000 RON
Rata lunara= = =6.111,11 RON
Durata de creditare 36 luni


















UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 53



STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU
DEZVOLTAREA
SOCIETII Satul Verde S.R.L.

Nota de prezentare
1. Rezumat i concluzii
1.1. Introducere
1.2. Descrierea pe scurt a proiectului
1.3. Cost final
1.4. Sursele de finanare
1.5. Rambursarea creditului
2. Proiect
2.1. Prezentare general
2.2. Costuri
2.3. Condiii pentru acordarea creditului
2.4. Garanii
2.5. Rambursarea creditului
2.6. Prognoza veniturilor i cheltuielilor
3. Concluzii

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 54




1. REZUMAT I CONCLUZII

1.1.Introducere

Societatea Comercial Satul Verde SRL din Comuna Costesti i
propune s-i dezvolte semnificativ activitatea n anul 2012 prin
achiziionarea unei maini tip tir de mare capacitate, producie Germania.

1.2. Descrierea pe scurt a proiectului
Investiia const n achiziionarea unui mijloc de transport auto ce va
fi utilizat pentru transportul de bunuri n interesul firmei S.C. Eurotruks
SRL Buzau.
Deasemeni firma are ncheiat un contract de transport cu S.C Firomex
S.A. Buzau.

1.3. Cost final
Investiia total, evaluat la preurile lunii ianuarie 2011 este de
280.000 RON.

1.4. Sursele de finanare
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 55

Proiectul urmeaz s fie realizat pe baza unui credi t solicitat de la
B.R.D Buzau, n sum de 200.000 RON i din surs proprie 8.000 RON. n
consecin, finanarea este n proporie de 71,42 % pe baza unui credit de
investiii i 28,58 % din surse proprii (amortisment i pri din profit pe anii
2010- 2013).

1.5. Rambursarea creditului
Rambursarea creditului se va asigura pe baza activitii de transport
(amortisment i pri din profit) n timp de trei ani astfel:
anul 1 50.000 RON
anul 2 - 75.000 RON
anul 3 - 75.000 RON

2. PROIECT

2.1 Prezentare general

Societatea comercial Satul Verde S.R.L a decis s dezvolte activitatea
societii, astfel nct n urmtorii trei ani societatea s creasc cifra de
afaceri anual cel puin de 10 ori fa de anul 2010.
n acest scop a decis achiziionarea unei maini tip tir de mare
capacitate.


UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 56





2.2. Costuri
Din datele prezentate n capitolul anterior rezult c investiia se va
ridica la valoarea de 280.000 lei din care 200.000 lei reprezint un credit
solicitat la Banca Agricol iar 8.000 lei reprezint surse proprii.

2.3. Condiii pentru acordarea mprumutului

Creditul n valoare de 200.000 lei s-a solicitat la B.R.D, sucursala
Buzau, asigur 28,58 din efortul de finalizare a investiiei din etapa I i se
solicit n urmtoarele condiii:
- Perioad de rambursare - 3 ani
- Perioad de graie - 6 luni
- Dobnd - 60 % pe an
- Rate scadente - trimestrial
- Data acordrii - februarie 2010
2.4. Garanii

Pentru creditul de 200.000 lei, sunt asigurai n sum de 0,205 milioane
lei dup cum urmeaz:
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 57

- Apartament str. Columnelor bl. AB5, ap. 23
- Autotractor cu a
- Autoturism Dacia


2.5. Rambursarea Creditului

n cazul acordrii creditului la data de 15 februarie 2010 n
condiiile prezentate la punctul 2.3. va trebui rambursat suma de 388 lei
reprezentnd creditul acordat, iar 188 lei reprezentnd dobnda.
Din tabelul 1 se deduce c defalcat pe an trebuie pltit pe an la banc
urmtoarele sume:
an I 136 RON
an II - 149 RON
an III - 103 RON
Rambursarea creditului i dobnzilor aferente
Tabelul 1 RON
Anul Ziua/luna Sold
credit
Rat Dobnd
60%
Rat +
Dobnd
2010 15 februarie 200
______ ______ ______
2010 15 mai 200
______ ______ ______
2010 15 august 175 25 60 85
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 58

2010 15
noiembrie
150 25 26 51
2011 15 februarie 131,35 18,75 23 41,75
2011 15 mai 112,5 18.75 20 38,75
2011 15 august 93,75 18.75 17 35,75
2011 15
noiembrie
75 18,75 14 32,75
2012 15 februarie 56,25 18,75 11 29,75
2012 15 mai 37,5 18,75 8 26,75
2012 15 august 18,75 18,75 6 24,75
2012 15
noiembrie
______ ______
3 21,75
TOTAL x 200 188 388



2.6. Prognozele Veniturilor i Cheltuielilor

Veniturile i cheltuielile n urmtorii 3 ani de activitate aferente
proiectului i pe total activiti, se prezint n tabelele urmtoare. La
determinarea veniturilor aferente proiectului s-au avut n vedere 3
transporturi n medie pe lun n Germania, la o chirie de transport de 1000 $
/ transport.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 59






Situaia veniturilor i cheltuielilor aferente proiectului

Tabelul 2 RON
Nr.
crt.
Explicaii / perioada an 1 an 2 an 3
1 Venituri totale 238 250 262
2 Cheltuieli totale de
EXPLOATARE din
care:
60 58 61
Cheltuieli directe din
care:
42 36 38
- cheltuieli materiale 42 36 38
- cheltuieli indirecte 18 22 23
-amortizare 8 8 8
- cheltuieli ntreinere 6 10 11
- asigurare 4 4 4
3 T.V.A. 42 40 42
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 60

4 Total (2+3) 102 98 103
5 Profit brut 136 152 158
6 Impozit pe profit 52 58 60
7 Profit net 84 94 98


Situaia veniturilor i cheltuielilor pe total activitate

Tabelul 3 RON
Nr. crt. Explicaii perioada an 1 an 2 an 3
1 Venituri totale 478 493 509
1.1 Venituri aferente proiectului 238 250 262
1.2 Venituri din alte activiti 240 243 247
2 Cheltuieli totale din care: 121 105 105
2.1 Aferente proiect 78 58 61
2.2 Amortizare 8 8 8
2.3 Cheltuieli aferente celorlalte
activiti, din care:
30 34 31
2.4 Amortizare 5 5 5
3 T.V.A. 58 61 62
4 Profit impozabil 312 341 354
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 61

5 Impozit pe profit 118 130 134
6 Profit net din care: 194 211 220
6.1 Repartizare pentru:
______

______

______

6.2 - dobnzi aferente
proiectului
86 74 28
6.3 - rambursare credite TM 50 75 75
6.4 - alte destinaii 58 62 117


3. CONCLUZII

1. Societatea Satul Verde S.R.L ndeplinete condiiile de bonitate n
parte pentru acordarea unui credit n sum de 200 mil. lei, pe o perioad de 3
ani, cu o garanie de 6 luni.
2. Nu sunt riscuri majore pentru rambursarea ratelor i dobnzilor
aferente.
3. Garaniile prezentate de societate n vederea creditului sunt garanii
reale.
4. Furnizorul autocamionului sunt furnizori din strintate respectiv
Germania, cu care s-a purtat coresponden i s-a ncheiat precontractul.
5. Costul final al investiiei este de 388 mil. lei.
6. Sursele de finanare pentru investitor sunt: 200 mil. lei credit i 80
mil. lei, surse proprii.
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIA
Grupa: 8401 62

7. Executanii studiului de fezabilitate aprecieaz c societatea Satul
Verde S.R.L. are capacitatea de a finaliza n bune condiii i va rambursa la
termenele stabilite creditul i dobnda aferent creditului.
8. Precizez c un aport important la asigurarea desfurrii proiectului
l va aduce autotractorul cu a din patrimoniul societii care va efectua
transporturi n Germania i n ar aducnd venituri nete n valoare de
7.000- 8.200 RON.

S-ar putea să vă placă și