Sunteți pe pagina 1din 5

Pompe i motoare hidraulice volumice

Incepand cu mijlocul secolului precedent, actionrile hidraulice au cunoscut o


dezvoltare exponential datorit avantajelor lor, printre care cel mai important este acela al
densitatii de forta de pana la 500 bar (n comparatie cu aceea a motoarelor electrice unde
echivalentul corespunde la 0,5 4 bar), care se datoreaza presiunilor statice mari. In
comparatie cu motoarele electrice, cele hidraulice rotative prezinta moment masic de inerie
de 72, greutate de 14 ori, gabarit de 26 de ori mai mici.

In tabelul 1 se prezinta comparativ proprietatile actionarilor mecanice , hidraulice i
electrice.
Tabel 1
Felul acionrii
Criteriu
De apreciere

Mecanic

Hidraulic

Electric
Densitatea de for Ft. bun Bun Rea
Transmisibilitatea la distane
mijlocii

Rea

Bun

Ft. bun
Comandabilitatea Rea Bun Bun
Sigurana Aproximativ egale
Randamentul Bun Ru Ru
Flexibilitatea n construcie Rea Bun Ft. bun
Oferta de componente Scump Scump Ieftin

Sistemele hidraulice sunt folosite in industrie intr-un numar mare de aplicatii datorita
posibilitatii de a obtine cupluri si forte mari pentru un gabarit redus sau pentru obtinerea unor
parametrii mecanici (pozitii, viteze, acceleraii, forte, cupluri, puteri, etc.) in conditii de
precizie si dinamica ridicata. Indeplinirea conditiilor de precizie si dinamica ridicata nu este
posibila fara utilizarea mijloacelor informaticii si a conceptului de mecatronica.
In functie de principiul de lucru pe care se bazeaza, actionarile hidraulice se clasifica
din punct de vedere energetic in:
actionari hidraulice cu comenzi rezistive;
actionari hidraulice cu comenzi volumice.

Fig. 1.5 Principiile de dozare a energiei hidraulice: a) principiul rezistiv; b) principiul volumic

Dupa felul alimentarii aceste actionari se pot clasifica in:
sisteme alimentate la debit constant;
sisteme alimentate la presiune constanta;
sisteme alimentate la diferenta de presiune constanta (Load sensing).
In cazul actionarilor cu comenzi bazate pe principiul rezistiv, diferenta de putere dintre
puterea absorbita de motor si puterea generata de pompa este pierduta prin ventilul limitator
de presiune. Aceasta comanda realizeaza o foarte buna comportare dinamica, dar are un
randament scazut. Se foloseste in general pentru sisteme hidraulice de puteri mici (pana la 7-
10 kW), in unele situatii in care se impun cerinte dinamice superioare se poate ajunge la 40
kW.
In cazul comenzii volumice reglarea pompei va asigura la modul ideal, energia
absorbita de motor. Pierderile reale se rezuma la cele hidromecanice in componente si la cele
din circuitul de reglare a pompei. Din aceasta cauza acest tip de comanda se utilizeaza in
instalatii hidraulice de putere mare.
Limitele intre reglarea rezistiva si cea volumica sunt flexibile deoarece se pot obtine
comportari temporale bune si cu pompe reglabile, iar reglarea rezistiva poate fi utilizata si
pentru actionari de puteri mari. Ambele tipuri de reglari au in componenta o comanda
rezistiva, in primul caz rezistentele de comanda sunt dispuse in fluxul principal al energiei
(pierderi energetice mari) in al doilea caz rezistentele se afla in circuitul de reglare a pompei
unde pierderile energetice sunt mult mai mici, datorita debitului mic de fluid care circula prin
acesta.
Tabelul 2 prezinta pe scurt clasificarea sistemelor hidraulice in functie de tipul de
comanda si felul alimentarii dar prezinta calitativ si bilantul energetic.
In cazul A pompa livreaza un debit constant care va fi dozat de catre un ventil
proportional spre consumator, respectiv rezervor. Pierderea de putere datorita principiului
functional, apare ca diferenta intre puterea hidraulica a pompei si cea preluata de motor:

( )
p p s
N p Q Q

(1.1)

Unde: Q
s
debitul de sarcina, necesarul volumic al motorului;
Q
p
debitul refulat de pompa.
Si in cazul B dozarea volumica se bazeaza tot pe pierderi de droselizare. Energia
hidraulica sta la dispozitie totdeauna la presiune constanta p
0
. Pierderea de putere va fi
determinata de presiunea nemodificata din fata distribuitorului proportional:
0
( )
p s s
N Q p p

(1.2)
In cazul comenzii volumice nu se foloseste nici un ventil de droselizare. Astfel
nu apare nici o pierdere conditionata de principiul de functionare. Cazurile D, E, evidentiaza
ca dozarea puterii se face prin reglarea pompei.









Tabel 2

C.-da

Alim.
Comanda rezistiva Comanda volumica
Caracteristic
prin controlul
debitului

A Pompa cu debit constant





D Pompa cu debit variabil








Caracteristic
prin controlul
presiunii

B Sistem de presiune constanta







E Sistem cu reglare
secundara











Piata concurentiala a produselor industriale impune, ca premisa importanta a
competitivitatii, asimilarea si aplicarea procedeelor si tehnologiilor optime din punct de
vedere economic si calitativ. Pompa ca si generator al energiei hidraulice, prezinta o deosebita
importanta in cadrul sistemelor hidraulice atat ca si component de baza al acestora cat si ca
element determinant al principiului de lucru.
La alegerea unui sistem de reglare automata trebuie stiuta care cerinta este
predominanta: aceea a randamentului sau aceea a comportarii temporale bune.
Alegerea variantei de reglare se face pe baza consideratiilor din urmatorul tabel (3):


Tabel 3
Caracteristici nivel putere tip reglaj
Reglare rezistiva Reglare volumica
Puteri mici
Pret Mic Foarte mare
Randament Mic Mare spre foarte mare
Constanta de timp Foarte mare Medie spre mare
Puteri medii
Pret Mic Foarte mare
Randament Foarte mic Mare spre foarte mare
Constanta de timp Foarte mare Medie
Puteri mari
Pret Mare
Randament Mare spre foarte mare
Constanta de timp Medie
Utilizare in circuit de reglare
automata
Nu Da
Combinare cu acumulator Foarte buna Buna


Pompele hidrostatice au aparut si s-au utilizat practic in secolul 17, iar pompele cu ax
inclinat lucrand la presiuni inalte au fost dezvoltate de Thoma in 1930. In anul 1944 s-a
realizat cu ajutorul pompelor hidraulice un raport de 0.3 Kg/KW intre greutate si putere. In
anii 1950 s-au afiramt cu succes pe piata pompele cu pistoane axiale si disc inclinat. De-a
lungul timpului s-au facut incercari cu modele pentru masinile hidraulice cu pistoane care
doreau sa fie performante si precise, cu toate acestea, se poate spune, din pacate ca pana in
prezent nu exista modele realizate cu succes care sa descrie cu acuratete performantele pe
parcursul intregului interval de functionare.
Exista trei genuri de activitati tehnice care sunt interesate de cunoasterea pompelor si
motoarelor hidraulice: conceptia, executia si utilizarea.
Conceptia are ca scop proiectarea masinii astfel incat sa realizeze parametrii
functionali: debit, inaltime de aspiratie, sarcina, etc, si obiective tehnico-economice :
randament maxim, cost minim, greutate minima, fiabilitate maxima, etc, conform temei de
proiectare.
Executia are ca scop realizarea masinii conform proiectului, in conditii tehnice,
economice si sociale date.
Utilizarea implica:
alegerea dintre masinile disponibile;
montajul, punerea in functiune, exploatarea, intretinerea si depanarea.
Pompele volumice sunt caracterizate de trecerea discontinua a lichidului din racordul
de aspiratie in cel de refulare, prin camere de volum variabil constituite din elemente ale unui
mecanism numite elemente active. In faza de aspiratie, camerele sunt conectate la racordul
de aspiratie, volumul lor creste, iar presiunea scade pana la valoarea necesara umplerii cu
lichid. Cand volumul camerelor devine maxim, acestea sunt inchise mecanic si apoi conectate
la racordul de refulare. Urmeaza scaderea volumului, care produce suprapresiunea necesara
pentru evacuarea lichidului in racordul de refulare.
Presiunea minima posibila in camere este presiunea de vaporizare a lichidului la
temperatura de functionare a pompei, iar presiunea de refulare poate fi, teoretic, oricat de
mare, fiind practic limitata numai de rezistenta organelor pompei.
Masinile hidraulice volumice sunt utilizate in domeniul debitelor mici si sarcinilor
mari, unde masinile centrifuge multietajate au randamente mici, mase si volume mari. Ele au
urmatoarele dezavantaje: sensibilitate la impuritati, pulsatii ale presiunii si debitului, zgomote
si vibratii, tehnologii speciale, costuri mari, durata de functionare redusa. Sunt utilizate
indeosebi in sistemele de actionare hidraulica, in sistemele de ungere, in sistemele de
alimentare cu combustibil, in transportul fluidelor vascoase si ca pompe de proces.
Criteriul uzual de clasificare a masinilor volumice are in vedere forma organului activ
si genul de miscare efectuat de acesta. Ca elemente active se utilizeaza pistoane, angrenaje,
palete, suruburi etc.
Debitul unor pompe poate fi reglat nedisipativ. Daca sistemul de distributie este
comandat de mecanismul care actioneaza elementele active, pompele volumice sunt
reversibile (pot functiona ca motoare).
Pompele si motoarele hidraulice sunt clasificate dupa o serie de criterii constructive
functionale in:
masini rotative sau liniare;
masini cu volum unitar fix sau reglabil;
masini cu sens unic (unidirectionale) sau dublu de refulare (bidirectionale);
masini cu pistoane,cu angrenaje, cu surub, cu palate, etc.
Dupa tipul miscarii pe care o efectueaza organelle active se disting trei categorii
principale de masini volumice:
masini roto-alternative, cu pistoane axiale, radiale sau cu palate la care organele active
efectueaza atat miscari alternative, cat si de rotatie;
masini alternative, care au ca si organ active un piston in miscare de translatie. Camera
active este conectata succesiv si sincronizat, prin intermediul unor supape, la circuitul de
aspiratie si respective refulare. Ca pompe sunt utilizate mai rar in sisteme de actionare
hidraulice deoarece au gabarit si pulsatii de debit mari. Ca motoare, cunoscute sub denumirea
clasica de cilindri hidraulici (motoare hidraulice liniare), au o mare raspandire;
masini rotative, la care organele active realizeaza o miscare de rotatie continua. Aici
intra pompele si motoarele cu angrenaje, cu suruburi, cu rotoare profilate etc..
La nivel mondial exista un numar impresionant de firme producatoare de pompe si
motoare volumice: BoschRexroth, Festo, Atos, Moog, Vikers, Parker, Samhydraulik etc.. In
tara noastra principalii producatori de astfel de masini sunt Hesper Bucuresti, Hidraulica
Plopeni, Hervil Ramnicu-Valcea etc..