Sunteți pe pagina 1din 7

1

ROSTURILE LA ZIDARIILE REFRACTARE


Consideratii generale:
Calitatea unei zidarii refractare depinde in foarte mare masura de marimea rosturilor si de
felul cum acestea sunt pozitionate si executate , avand un rol important in fiabilitatea si buna
comportare a agregatului termic.
Se disting mai multe feluri de rosturi in functie de destinatia acestora , astfel :
La captuselile construite din caramizi refractare (fasonate) sunt:
rosturi de zidarie (sau legatura) ;
rosturi de dilatare.
La captuselile monolitice , din betoane sau mase refractare , sunt :
rosturi de dilatare ;
rosturi de contractie.
Rosturile de zidarie
Rolul acestor rosturi este de a lega caramizile refractare cu ajutorul mortarelor refractare
intre ele , formand o zidarie monolitica. Rosturile sunt locurile slabe ale zidariei , mortarul fiind mai
putin rezistent decat caramida refractara.
Intr-o zidarie refractara , marimea rosturilor trebuie sa fie cat mai mica , pentru ca acestea sa
fie cat mai compacte si a nu permite trecerea gazelor , a metalelor si zgurelor topite. Marimea
rosturilor de zidarie depinde de calitatea caramizilor si destinatia captuselii refractare , deoarece nu
orice zidarie sau tip de caramida permite sau necesita obtinerea unor rosturi de dimensiuni mici. In
acest sens nu se recomanda sa se execute rosturi mici (sub 1..2 mm) cand caramizile au abateri
dimensionale mari sau defecte la aspectul exterior (curburi , incovoieri) care depasesc marimea
prevazuta pentru rost , pentru ca in acest caz este necesara slefuirea caramizilor , operatiune scumpa
care cere timp si utilaj corespunzator. La unele cuptoare , cum sunt cele pentru cocsificarea
carbunilor , marimea rosturilor de zidarie , variaza in limite mari , chiar la acelasi cuptor , intre 3 si
8 mm.
Intr-o zidarie rosturile se executa prin alternarea lor pe verticala si orizontala , prin decalarea
lor cu 1/2 , 3/4 sau 1/4 de caramida in randuri succesive (rosturi orizontale , verticale si incrucisate)
pentru motive de rezistenta si stabilitate.
Rosturile de zidarie trebuie sa aiba rezistenta mecanica buna , refractaritate egala sau cel
putin cu 1/2 indicator piroscopic mai mic decat al caramizilor refractare care le leaga (uneori e
necesar sa fie chiar mai mare) permeabilitate scazuta si sa nu schimbe conductivitatea termica a
captuselii. Aceasta se obtine prin folosirea in rosturi a unor mortare corespunzatoare calitatii
caramizilor si solicitarilor din timpul exploatarii.
Tinand seama de calitatea zidariei dupa grosime (marime) rosturile de zidarie se impart in
trei clase :
1. Rosturi cu marimea de 1 mm , pentru zidarii deosebit de ingrijite (furnale si alte cuptoare
de topit metale , cuptoare pentru sticla , cuptoare sub presiuni importante bolti cu temperaturi
ridicate peste 1400
0
C) ;
2
2. Rosturi cu marimea intre 12 mm , pentru zidarii ingrijite ( cuptoare cu presiuni si
temperaturi mai scazute sub 0,05 mPa si 1400
0
C , la cuptoarele rotative pentru clincher de ciment
si calcinare calcar) ;
3. Rosturi cu marimea de 34 mm uneori si mai mare , pentru zidarii obisnuite , mai putin
solicitate termic , mecanic si chimic , sau acolo unde in concordanta cu tehnologia cuptorului
respectiv sunt necesare asemenea marimi de rosturi.
Rosturile cele mai mici se obtin numai cu caramizi dense si superdense , care au abateri
dimensionale foarte mici si sunt lipsite aproape complet de incovoieri si curburi ale fetelor , sau in
cazul in care caramizile au fost in prealabil slefuite la cote si fete plane exacte. De aceea ,
caramizile fabricate pe cale plastica , nu au in general utilizare la zidariile deosebit de ingrijite sau
chiar ingrijite , decat daca in prealabil sunt slefuite.
Pentru unele zidarii foarte pretentioase , cum ar fi cele de la vetrele si creuzetele de furnal ,
aproape toate caramizile se slefuiesc si se asambleaza in prealabil , indiferent prin ce metoda au fost
fabricate (uscata , semiuscat). Slefuirea fetelor caramizilor fasonate considerate adeseori
indispensabile slabesc calitatea suprafetelor caramizilor , facandu-le mai putin rezistente la
patrunderea gazelor sau a unor topituri metalice. Pentru a elimina acest inconvenient s-au adoptat
solutii care folosesc la primul rand de zidarie , spre fata solicitata , caramizi slefuite legate cu
mortare cu priza la aer , iar randurile urmatoare , spre exterior , cu caramizi neslefuite , legate cu
mortare cu priza ceramica (sau cu priza la aer).
Rosturile mici nu pot fi executate cu mortare de granulatii mari. De aceea , mortarele
destinate zidariilor cu rosturi pana la 1 mm este necesar sa aiba granulatie fina. Pentru rosturi de 2 ,
3 si 4 mm sau mai mari , se pot folosi mortare cu granulatii adecvate dar in nici un caz granulatia
maxima a mortarelor sa nu depaseasca marimea rosturilor respective.
Dupa natura mortarelor folosite , rosturile de zidarie sau de legatura sunt de doua feluri :
- rosturi de zidarie fixe si care asigura o constructie oarecum monolitica , pe baza de mortare
cu intarire la rece sau la temperatura joasa (cu lianti chimici sau hidraulici);
- rosturi de zidarie mobile , pe baza de mortare cu priza ceramica ( peste temperaturi de 900
0
C) si care permit o oarecare elasticitate (o glisare usoara intre caramizi) a zidariei refractare , in
timpul incalzirii cuptorului dar inainte de intarirea ceramica a mortalului.
Mortarele trebuie sa aiba calitatea corespunzatoare sorturilor caramizilor din zidarie care le
leaga si uneori chiar superioara. deoarece multe zidarii se degradeaza prematur datorita calitatii
proaste a mortarelor. Aceasta se poate observa practic dupa exploatarea unor captuseli refractare ,
cand la caramizile din primul rand muchiile si colturile sunt rotunjite , capatand in unele cazuri o
forma de piramida ; ca urmare a uzurii si degradarii mortarului din rostul de zidarie , caramida este
atacata pe toate fetele in loc de o singura fata , asa cum se intampla cand mortalul este de calitate si
rezista. De aceea , calitatea mortarelor este esentiala pentru integritatea rosturilor zidariei refractare.
Practic mortarul se foloseste in procente de greutate de 610% fata de cantitatea de caramizi
refractare zidite.
La zidariile confectionate din caramizi bazice (magnezitice, si cu adaosuri de Cr) rosturile
de legatura se realizeaza si cu placute metalice , asezate intre caramizi inlocuind astfel mortarul.
Caramizile bazice legate chimic si carcasate metalic se zidesc ca atare uscat , fara alt adaus in
rosturi. In exploatare aceste placi si invelitori din otel se oxideaza si reactioneaza cu caramida
alaturata formand o zidarie monolitica , cu rosturi inchise si intarite.
3
Rosturile de dilatare
Rosturile de dilatare la o captuseala refractara permit acesteia sa se dilate sau sa se contracte
in voie , fara a se disloca sau deteriora. Marimea rosturilor de dilatare la captuselile refractare este
in functie de urmatorii factori :
- marimea captuselii (zidariei) refractare ;
- grosimea si alternarea rosturilor de zidarie ;
- temperatura maxima , minima si de regim la care va fi supusa captuseala
- coeficientul de dilatare liniara a produselor refractare respective ;
- gradientul termic ce se estimeaza in captuseala ;
- natura materialului ce se va folosi la umplerea rosturilor de dilatare
- atmosfera cuptorului si alte eventuale solicitari.
Rosturile de dilatare pot fi goale sau umplute cu materiale combustibile , compresibile sau
elastice. Ca materiale combustibile se folosesc : cartonul gudronat , placaje PFL , carton ondulat ,
placi de polistiren sau poliuretan care ard la prima incalzire. Ca materiale compresibile si elastice se
folosesc : fibre ceramice , azbest , mortare refractare cu adaosuri compresibile (perlit , vermiculit ,
fibre) sau combustibile (rumegus)
Dispunerea , modul de realizare si etansarea rosturilor , sunt in general indicate prin
proiectele de executie ale cuptoarelor. La acestea trebuie sa se tina seama ca fiecare element
constructiv sa fie prevazut cu rosturi care sa-i permita libera dilatare , iar amplasarea lor , pe cat este
posibil , sa se suprapuna cu amorsele eventualelor tensiuni ale captuselilor (fisuri, crapaturi de :
contractie , dilatare , socuri termice).
Rosturile de dilatare pot fi drepte , incrucisate , in sicane etc. in functie de etansarea ce
trebuie asigurata captuselii refractare respective.
Fig. Rosturi de dilatatie. a-incrucisate ; b-drepte ; c-in sicane
1 - refractar dens ; 2 - refractar izolator ; 3 - manta metalica (blindaj).
Rosturile drepte slabesc rezistenta peretilor si uneori se deschid la racire iar cele incrucisate
se considera ca nu sunt prea eficiente deoarece nu permit caramizilor sa gliseze unele peste altele ,
datorita mortarului. Cele mai eficiente se considera rosturile in sicane , pentru ca nu constituie surse
(amorse) de trecere a gazelor calde catre exterior. Spatiile dintre aceste rosturi se umplu cu fibre
refractare sau din azbest , fara a se tasa , sau chiar se acopera la exterior cu un strat izolator astfel
incat in timpul incalzirii captuseala refractara se dilata , ocupand spatiile libere , iar dupa racire isi
recapata volumul initial.
Dilatarea termica depinde de compozitia chimico-mineralogica a materialului refractar respectiv.
Exista o dilatare reversibila care are loc in intervalul de temperatura 600-1200
0
C , la incalziri si
raciri repetate si o contractie sau dilatare ulterioara permanenta , ireversibila la temperaturi inalte
(peste 1200
0
C), care apare datorita modificarii compozitiei fazelor si a structurii produsului
4
refractar. Dilatarea termica reversibila este ceea care trebuie cunoscuta la precizarea rosturilor de
dilatare dintr-o captuseala refractara.
Rosturi de dilatare pentru diverse zidarii Coeficientul mediu de dilatare
Tabelul 1.1 Tabelul 1.2
Denumirea produsului refractar
Rostul de
dilatare [%]
Materialul
refractar

med
in intervalul
20 - 1200
0
C (x 10
-6
)
Silicioase 1,5 Silica 10 - 13
Silicoaluminoase 0,5 Samota 4,5 - 6
Superaluminoase 0,7 Caolinitice 4,8 - 5,5
Corindonice (99 % Al
2
O
3
) 1,0 Mulitice 5,5 - 5,8
Carborundice 0,5 Corindonice 8,2 - 8,5
Magnezitice 1,5 Magnezitice 14,2 - 14,7
Cromomagnezitice 1,0 Cromitice 9 - 11
PROIECTAREA ZIDARIILOR REFRACTARE
Notiuni generale
Proiectarea si calculul zidariilor refractare implica alegerea unor calitati de produse
refractare cu caracteristici corespunzatoare solicitarilor termice , chimice si mecanice din
exploatare. In functie de prescriptiile din standarde , cat si din experienta practica si tinand seama de
economicitatea solutiei se pot adopta captuseli din caramizi refractare , din materiale monolitice
(mase , betoane) , din prefabricate refractare sau combinatii intre acestea.
In cazul stabilirii variantei cu caramizi , formele si dimensiunile acestora vor trebui sa fie pe
cat posibil cele din standardele existente , evitandu-se formate multe si complicate.
Solutiile cu betoane si mase refractare trebuie luate in considerare , deoarece s-au impus din
ce in ce mai mult atat pe plan mondial cat si la noi in tara , avand in vedere avantajele tehnico-
economice mari ale acestora.
La alegerea produselor refractare trebuie sa se tina seama de reactivitatea diverselor
sortimente , atunci cand sunt zidite impreuna. Astfel , exista incompatibilitate intre zidaria din
caramizi silica sau silico-aluminoase la contactul direct cu zidaria din magnezita sau cromo-
magnezita , intre ele fiind necesar sa se interpuna un strat neutru intermediar din cromit. Alegerea
unor sortimente calitativ diferite , amplasate in acelasi cuptor in functie de solicitarile fizico-
chimice la care sunt supuse , s-a impus in practica (convertizoare etc.) cu respectarea regulilor
mentionate. Solutia aleasa in proiectarea captuselilor refractare trebuie sa tina seama de urmatorii
factori:
- pierderile de caldura (acumulari in captuseala , pierderea prin zidarie in exterior , prin
gazele arse etc.) ;
- temperaturile la interfetele straturilor refractare ;
- capacitatea termica a captuselii ;
- grosimea straturilor refractare ;
- rezistenta la diferite solicitari (compresie , incovoiere , flambaj) ;
- precizarea si marimea rosturilor de lucru si de dilatare ;
- costul captuselii refractare , luandu-se in considerare toate aspectele tehnico-economice
(manopera si operativitate , punere in opera , durabilitate captuselii , intreruperi functionare ,
economia de combustibil etc.).
5
Supradimensionarea sau subdimensionarea captuselilor refractare si adoptarea de
proiecte vechi , atunci cand apar materiale noi cu caracteristici superioare de izolatie trebuie evitata.
Sunt de luat in considerare materialele monolitice dense (mase si betoane) care au conductivitatea
termica mai mica cu 1/2 pana la 2/3 din conductivitatea caramizilor dense de aceeasi calitate.
Marirea exagerata a stratului izolant trebuie evitata atat pentru a nu se ajunge la temperaturi
mai ridicate la fata calda sau intre straturi , decat eratura la care rezista produsul refractar , cat si in
cazul unor captuseli la care se cere o conductivitate termica mare (mufle etc.).
Uscarea si incalzirea captuselilor refractare trebuie facuta conform diagramelor
specifice , tinandu-se seama de unii factori tehnici cum ar fi calitatea produselor refractare ,
volumul zidariei cuptorului , umiditatea ce trebuie eliminata , rosturile de dilatare etc. La cuptoarele
captusite cu fibre ceramice refractare aceste operatii de uscare-incalzire pot fi facute rapid ,
materialele respective fiind insensibile la variatiile brusce de temperatura.
Calculul de dimensionare a zidariilor refractare
Consideratii generale
Spre deosebire de constructiile din zidarie obisnuita , unde diferenta de temperatura de la
fata interioara la cea exterioara este de cateva zeci de grade , la zidariile refractare aceasta diferenta
poate ajunge de la cateva sute de grade la cca. 1500
0
C. De aici necesitatea de a izola optim aceste
captuseli , tinand seama in primul rand de toti factorii care contribuie la aceasta (pierderi de caldura
, gradientul termic al captuselii , grosimea captuselii). Calculele efectuate pentru dimensionarea
captuselilor refractare si izolatoare , urmaresc :
pierderi cat mai mici de caldura , astfel ca refractarele alese sa corespunda solicitarilor
respective din exploatare (temperaturi, sarcini mecanice)
repartitia cat mai omogena a temperaturilor in cuptor ;
reducerea la minim a dimensiunilor si greutatii zidariei refractare ;
reducerea la minim a timpului de intrare in regim a cuptorului.
Calcule termice ale captuselilor refractare
Dimensionarea captuselilor refractare , indiferent de natura produselor folosite (caramizi ,
blocuri monolitice , prefabricate sau fibre) se face pe baza calculelor termice si de rezistenta
mecanica.
Calculul pierderilor de caldura prin peretii refractari ai unui agregat termic se face dupa
urmatoarele relatii (vezi fig. XX ):
- pierderea de caldura prin pereti in unitatea de timp:
, [kj/h] (1.1)
- rezistenta termica a unui strat unitar de captuseala :
, [m
2
grd./W] (1.2.1)
6
- temperatura la distanta x de suprafata calda a peretelui este :
, [
0
C] (1.2.2)
Fig. XX Fluxul termic unitar transmis prin
perete de zidarie plan , omogen format dintr-un
strat.
Fig. XX Fluxul termic unitar transmis prin perete
de zidarie plan , omogen format din mai multe
straturi.
In cazul unor pereti cu mai multe straturi omogene de zidarie , relatiile de calcul sunt :
, [W/m
2
] (1.2)
, [W/m
2
grd.] (1.2.1)
In care : in care :
q este fluxul termic unitar , in W/m
2
;
t - diferenta de temperatura , (t = t
i
- t
e
) ,
0
C ;
t
i
- temperatura interioara a zidarii cuptorului ,
0
C ;
t
ex
- temperatura ambianta , in
0
C ;
K - coeficientul global de transfer termic , W/m
2
grd. ;

i
- conductivitatea termica a stratului refractar i , W/m grd. ;

i
- grosimea stratului de perete i, in m ;

1
,
2
- coeficientii de schimb de caldura prin convectie la suprafetele interioara si
exterioara a zidariei , in. W/m
2
grd. ;
S
m
- suprafata medie a peretelui , in m
2
.
7
O importanta deosebita o au calculele privind acumularea caldurii de catre captuseala
refractara si care depinde de natura produselor refractare folosite si de temperatura la cele doua fete
ale zidariei :
, [ kj/h ] ; [131]
in care :
c este caldura specifica a zidariei in kj/kg grd. ;
t
m
- temperatura medie a zidariei (t
m
= t
i
- t
0
), in
0
C ;
- densitatea aparenta a zidariei , in kg/m ;
V - volumul zidariei , m
3
.
Pe baza acestor relatii de calcul a unor captuseli refractare s-au intocmit tabele , diagrame si
nomograme pentru a determina grafo-analitic grosimea acestora , temperaturile si gradientii de
temperatura la interfetele straturilor , capacitatile termice , pierderile de caldura.
Aceste calcule sunt valabile atat in cazul produselor fasonate (caramizilor) cat si al
materialelor monolitice sau a fibrelor refractare. alegandu-se dimensiunile captuselilor refractare
optime ale elementelor constructive ale zidariilor.
In cazul cand prin proiectare se prevede , captuseala din caramizi si se intentioneaza a se
adopta produse monolitice (betoane sau mase refractare) sau fibre ceramice refractare , se poate
face un calcul de echivalenta termica (totala sau partiala) , la care se iau in considerare datele
specifice acestor materiale (conductivitate termica , caldura specifica, capacitatea calorica s.a.).In
acest caz se va putea recalcula grosimea noii captuselii refractare in functie de aceste date si unde
echivalenta termica este totala.
In echivalenta partiala grosimea captuselii proiectate se considera egala pentru toate
variantele. In acest caz , la variantele cu materiale monolitice sau cu fibre refractare , au loc pierderi
si acumulari mai mici de caldura si deci se realizeaza economie de combustibil. Solutia optima va fi
data de compararea parametrilor tehnico-economici principali ai agregatului termic in exploatare
cum ar fi : economia de combustibil, productivitatea si durabilitatea agregatului , costuri de
investitie si exploatare etc.

S-ar putea să vă placă și