Studiu experimental privind optimizarea vitezei n lecia de educaie fizic la

elevii de clasa a V-a

Prof. Preda Manuel Lucian
.n acest studiu mi-am propus s demonstrez utilitatea si necesitatea efecturii
unui program - exerciiu referitor la optimizarea vitezei la elevii de clasa a V-a.
Mi-am ales dezvoltarea vitezei prin metoda exersrii pentru ca aceasta calitate
motrica este deose!it de necesara n activitatea fizica fie singura c"t si corelata cu
celelalte caliti motrice. #n !un nivel al calitii motrice viteza este imperios necesara
pentru nvarea consolidarea si perfecionarea procedeelor te$nico % tactice necesare
celor care practica diferite ramuri de sport.
.&e asemenea unul din motivele principale este reprezentat de folosirea unor
instrumente de lucru necesare dezvoltrii formelor de manifestare ale vitezei specifice n
lecia de educaie fizica.
Scop
.studierea eficientei dezvoltrii vitezei la elevii din clasa a V-a'
.conceperea si desf(urarea unui experiment care sa ne ofere informaii despre modul de
dezvoltare a vitezei despre rolul si importanta ei n lecia de educaie fizica'
.sta!ilirea critica a nivelului randamentului n urma experimentului ntreprins pentru a
demonstra eficienta mi)loacelor si a pro!elor folosite n procesul instruirii.
.Prin folosirea unui set de metode si mi)loace ela!orat de mine se va o!ine o
m!untire semnificativa a indicilor de dezvoltare a vitezei.
.*dat cu m!untirea vitezei se vor o!ine si rezultate mai !une n activitatea de
educaie fizica
. Condiiile desfurrii experimentului+
.*rele de educaie fizica s-au desf(urat pe !azele sportive a scolii cu clasele a V-a .
.Leciile de educaie fizica s-au desf(urat n lunile septem!rie - octom!rie aprilie - iunie
n aer li!er respectiv lunile noiem!rie - martie n sala !eneficiind de !aza sportiva si
utiliz"nd toate materialele necesare.
.,ercetarea am realizat-o la clasele a V-a - si a V-a . av"nd un e(antion de /0 de elevi
!iei si fete dintre care 10 elevi la clasa a V-a - reprezent"nd 21 fete si 3 !iei si 10
elevi la clasa a V-a . reprezent"nd 20 fete si 20 !iei.
.,lasa a V-a - a fost clasa experiment iar clasa a V-a . clasa control.
. Coninutul experimentului
4xperimentul a constat n ela!orarea si aplicarea unui set de mi)loace pentru dezvoltarea
vitezei la grupa de experiment pe parcursul anului (colar 1021 % 1025.
Mai precis la toate leciile de educaie fizica desf(urate n aceasta perioada la clasa a V-
a - desemnata grupa experiment un interval de 20 -26 minute
din fiecare lecie a fost alocat pentru dezvoltarea vitezei generale si a celei specifice.
La clasa a V-a . clasa de control numrul leciilor a fost identic cu cel de la grupa de
experiment numai ca aici nu s-a acordat o atenie deose!ita dezvoltrii vitezei.
Metode si mijloace folosite pentru dezvoltarea vitezei:
Metoda specifica pentru dezvoltarea vitezei la atlei
Metoda piramidala
Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reacie
Metoda lucrului de viteza prin intermediul forei specifice
Metoda dezvoltrii frecventei alergrii
Metoda de dezvoltare a vitezei de demara)
Mijloace
.7enuflexiune lenta urmata de sprint pe 20 % 26 m
.8ulare pe spate revenire n st"nd sprint 20 % 26 m
.Plon)on lateral dreapta 9st"nga: revenire sprint 20 % 26 m ./ % ; x ;< alergare pe loc cu
genunc$ii ridicai = 10 m alergare u(oara
.St"nd sritura lateral dreapta revenire sritura lateral st"nga revenire sritura nainte
urmata de sprint 26 % 10 m
.-(ezat g$emuit sritura pe !anca sritura )os sritura pe !anca sritura )os sprint 26 %
10 m
. Probe de evaluare folosite n cadrul experimentului
-lergare pe 20 m cu start din picioare - -lergare pe 10 m cu start din picioare
-lergare pe 60 m cu start din picioare - >aveta 20?6 m - Sritura n lungime de pe loc
. !"#$ S# #!%&'P'&%'& '&$("%%&")'
Alergare pe 10 m cu start din picioare
La testarea finala media aritmetica este mai mica cu 0/ secunde dec"t cea de la
testarea iniiala ceea ce nseamn un progres n favoarea grupei de experiment.
&e asemenea a!aterea standard coeficientul de varia!ilitate si amplitudinea au fost avut
valori mai crescute la testarea iniiala fata de cea finala la grupa experiment. -cest lucru
a determinat o omogenitate mai mare la testarea finala.
,ompar"nd rezultatele o!inute de grupa experiment la testarea finala cu cele o!inute de
grupa control la aceea(i testare s-a o!servat un plus pentru grupa experiment o!in"nd
performante mai !une
Alergare pe 20 m cu start din picioare
Media aritmetica la testarea finala este mai mica cu 06 secunde dec"t cea de la
testarea iniiala ceea ce nseamn un progres n favoarea grupei de experiment.
&e asemenea a!aterea standard coeficientul de varia!ilitate si amplitudinea au fost avut
valori mai crescute la testarea iniiala fata de cea finala la grupa experiment. -cest lucru
a determinat o omogenitate mai mare la testarea finala.
,ompar"nd rezultatele o!inute de grupa experiment la testarea finala cu cele o!inute de
grupa control la aceea(i testare s-a o!servat un plus pentru grupa experiment o!in"nd
performante mai !une
Alergare pe 50 m cu start din picioare
La testarea finala media aritmetica este mai mica cu 0/ secunde dec"t cea de la
testarea iniiala ceea ce nseamn un progres n favoarea grupei de experiment.
&e asemenea a!aterea standard coeficientul de varia!ilitate si amplitudinea au fost avut
valori mai crescute la testarea iniiala fata de cea finala la grupa experiment. -cest lucru
a determinat o omogenitate mai mare la testarea finala.
,ompar"nd rezultatele o!inute de grupa experiment la testarea finala cu cele o!inute de
grupa control la aceea(i testare s-a o!servat un plus pentru grupa experiment o!in"nd
performante mai !une.
Naveta 105 m
Media aritmetica la testarea finala este mai mica cu 0/@ secunde dec"t cea de la testarea
iniiala ceea ce nseamn un progres n favoarea grupei de experiment.
&e asemenea a!aterea standard coeficientul de varia!ilitate si amplitudinea au fost avut
valori mai crescute la testarea iniiala fata de cea finala la grupa experiment. -cest lucru
a determinat o omogenitate mai mare la testarea finala.
,ompar"nd rezultatele o!inute de grupa experiment la testarea finala cu cele o!inute de
grupa control la aceea(i testare s-a o!servat un plus pentru grupa experiment o!in"nd
performante mai !une.
Sritura n lungime de pe loc
Media aritmetica la gupa experiment la testarea finala a fost de 2@6@6 cm comparativ cu
testarea iniiala unde media a fost de 2;3A6 cm. -stfel se o!serva o ameliorare a mediei
aritmetice de ;3 cm la testarea finala fata de cea iniiala.
&e asemenea a!aterea standard coeficientul de varia!ilitate si amplitudinea au fost avut
valori mai crescute la testarea iniiala fata de cea finala la grupa experiment. -cest lucru
a determinat o omogenitate mai mare la testarea finala.
,ompar"nd rezultatele o!inute de grupa experiment la testarea finala cu cele o!inute de
grupa control la aceea(i testare s-a o!servat un plus pentru grupa experiment o!in"nd
performante mai !une.
. Concluzii si recomandri
,oncluzii+
.n ansam!lu aplicarea experimentala a metodologiei pregtirii de viteza la elevii de
clasa a V-a printr-un complex de mi)loace ela!orat pentru optimizarea vitezei a
determinat o!inerea unei eficiente crescute a aciunilor desf(urate n contextul
experimental.
.-plicarea programului experimental a determinat modificri ale parametrilor
supu(i cercetrii la nivelul indicatorilor de viteza prin ameliorri semnificative
nregistrate valid"ndu-se astfel ipoteza cercetrii conform creia prin folosirea unui set
de metode si mi)loace ela!orat de noi se va o!ine o m!untire semnificativa a indicilor
de dezvoltare a vitezei.
.Metodologia aplicata si-a dovedit eficacitatea acest fapt fiind confirmat prin demersul
experimental care s-a soldat cu dezvoltarea la un nivel superior a calitii viteza. Sistemul
de exerciii aplicat a dus la m!untirea vitezei aspect relevat de toate pro!ele de
control prin diferena dintre valorile medii iniiale si finale.
'ecomandri:
.,oncluziile avansate n legtura cu posi!ilitile de optimizare a vitezei pot fi completate
prin ela!orarea unor cercetri ulterioare.
.Botodat exerciiile folosite n experiment nu tre!uie considerate ca fiind cele mai !une
si universal vala!ile. 4le au fost concepute n funcie de condiiile materiale concrete
avute la dispoziie si n funcie de particularitile copiilor de 20 % 22 ani din grupul
experimental.
.Botu(i aceste exerciii pot fi folosite ca atare sau modificate ele reprezent"nd un punct
de spri)in si totodat de plecare n conceperea altor exerciii. -ici intervine miestria
fiecrui profesor de a le folosi n funcie de scopurile urmrite de perioada si de
condiiile materiale n care dore(te sa le aplice.
.C.L*78-DC4
2. ,"rstea 7$. Teoria i metodica educaiei fiice i sportului 4ditura ->-&-
.ucure(ti 1000
1. ,$iri 7. !ducaie prin "ocuri de micare 4ditura Sport Burism .ucure(ti
2A35
3. Corneanu, T., Exerciii i jocuri aplicative pentru colari, Editura Stadion,
Bucureti, 1970