Procese i caracteristici ale

motoarelor cu ardere intern

Student:
Amariei Edmond-Iosif
Grupa:8301






Prof :Sorin Talif



An universitar:
2013/2014



2




Cuprins

Date initiale: ............................................................................................................................................ 3
Parametri constructivi si marimi de baza: ............................................................................................... 3
Calculul procesului de admisie a motoarelor in patru timpi .................................................................... 4
Calculul procesului de comprimare ......................................................................................................... 8
Calculul arderii ........................................................................................................................................ 9
Trasarea diagramei indicate. .................................................................................................................. 14
Calculul parametrilor indicati si efectivi ............................................................................................... 16
A. Calculul parametrilor indicati ................................................................................................ 16
B. Calculul parametrilor efectivi ai motorului. ......................................................................... 17



3

Date initiale:
Turatia :

Numarul de cilindri: i=4 ;
Alezaj: D=82mm ;
Cursa : S=82.7mm;
Raportul de comprimare :

Parametri constructivi si marimi de baza:

a) Cilindreea unitara ,

dm
3

b) Cilindreea totala,

c) Volumul cilindrului,

d) Volumul camerei de ardere ,

e) Viteza medie a pistonului,

Pe baza acestui criteriu s-a stabilit ca motorul face parte din categoria motoarelor
rapide la care

f) Valoarea raportului dintre cursa si alezaj ,

In baza clasificarii motoarelor cu ardere interna cu piston in functie de raportul
(subpatrate, patrate si suprapatrate), motorul calculat este suprapatrat (

g) Raza manivelei arborelui cotit ,

h) Raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei ,

4

Este un parametru constructiv al motorului. Pentru motoarele de autoturism
semirapide si rapide

mm
i) Unghiul de rotatie al arborelui cotit reprezinta unghiul facut de manivela cu axa
cilindrului. Originea unghiului se alege corespunzator pozitiei pistonului in PMI . O
cursa completa a pistonului corespunde unui unghi de 180RAC, iar pentru un unghi
de 360RAC arborele cotit efectueaza o rotatie completa in timp ce pistonul parcurge
doua curse simple.

j) Ciclul motor-reprezinta succesiunea proceselor care se repeta periodic in cilindrii
motorului.

k) Timpul motor, -reprezinta partea din ciclul motor care se efectueaza intr-o cursa
simpla a pistonului.

Calculul procesului de admisie a motoarelor in patru timpi

Ipoteze de calcul:
Fluidul proaspat si gazele reziduale sunt considerate gaze ideale.
Dupa intrarea in cilindru, energia cinematica a incarcaturii proaspete se
transforma integral in caldura.
Conditii initiale de stare (au valori standardizate: STAS 6635-87):

Presiunea si temperatura gazelor reziduale.
Presiunea acestor gaze ,numite si gaze arse restante, la motoarele in patru timpi, se
considera ca este egala cu presiunea medie din colectorul de evacuare. Valorile pentru
calculele aproximative relativ la diferite tipuri de motoare se pot adopta din recomandarea
urmatoare:

Presiunea gazelor reziduale variaza in functie de turatia motorului; pentru un calcul mai
riguros, variatia se poate aprecia prin relatia:

In care:

(

5



*Calculul si graficul sunt efectuate integral in Microsoft Excel




Temperatura gazelor reziduale depinde de tipul motorului, de raportul de comprimare
si de coeficientul excesului de aer ; valorile uzuale ale temperaturii pentru motoarele cu
aprindere prin scanteie (m.a.s) se incadreaza in urmatoarele limite :

0.102
0.104
0.106
0.108
0.11
0.112
0.114
0.116
0.118
0 2000 4000 6000
Variatia presiunii functie de turatie
Variatia presiunii functie
de turatie

n [rpm]

pr(n) [Mpa]
3400 0.108305745

800
0.103766062 3600 0.108887755
1000 0.103915722 3800 0.109503023
1200 0.104098639 4000 0.11015155
1400 0.104314815 4200 0.110833333
1600 0.104564248 4400 0.111548375
1800 0.104846939 4600 0.112296674
2000 0.105162887 4800 0.113078231
2200 0.105512094 5000 0.113893046
2400 0.105894558 5200 0.114741119
2600 0.10631028 5400 0.115622449
2800 0.106759259 5600 0.116537037
3000 0.107241497 5700 0.117006803
3200 0.107756992

6


Coeficientii gazelor reziduale,

, se definesste prin:

]
Cresterea de temperatura a fluidului proaspat ,
Fluidul proaspat se incalzeste in contact cu peretii sistemului de admisie si ai
cilindrului precum si datorita gazelor reziduale. Cresterea de temperatura depinde in principiu
de viteza fluidului proaspat, de durata admisiei, de temperatura peretilor si a fluidului
proaspat.

Variatia lui in functie de turatie, in vederea unui calcul mai complet, poate fi
stabilita orientativ cu relatia:

In care,

este cresterea de temperatura corespunzatoare turatiei nomonale

, in relatia
prezentata n fiind argumentul (variabila) functiei.
*Calculul si graficul sunt efectuate integral in Microsoft Excel


T(n) [K]

T(n) [C]
632.88 359.88

937.6

664.6
609.44 336.44
914.16 641.16 586 313
890.72 617.72 562.56 289.56
867.28 594.28 539.12 266.12
843.84 570.84 515.68 242.68
820.4 547.4 492.24 219.24
796.96 523.96 468.8 195.8
773.52 500.52 445.36 172.36
750.08 477.08 421.92 148.92
726.64 453.64 398.48 125.48
703.2 430.2 375.04 102.04
679.76 406.76 363.32 90.32
656.32 383.32



7



Presiunea din cilindru la sfarsitul cursei de admisie,

in care:

-coeficientul de reducere a vitezei in sectiunea minima a sistemului de admisie.

-coeficientul de rezistenta gazodinamica al sistemului de admisie raportat la

sectiunea minima a sistemului de admisie. In baza recomandarilor, (

- (recomandat cu valori intre 50...130 m/s), reprezinta viteza fluidului

proaspat prin sectiunea minima a sistemului de admisie, stabilita pentru viteza maxima a
pistonului.

-reprezinta densitatea fluidului proaspat. Pentru temperatura aerului t=20C ,

densitatea fluidului proaspat la presiunea

este:

0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
0 2000 4000 6000
(delta)T functie de n
(delta)T functie de n

8

Temperatura la sfarsitul cursei de admisie,

Temperatura la sfarsitul cursei de admisie se poate determina din relatia bilantului
termic aplicat fluidului proaspat inainte si dupa amestecare cu gazele arse. Daca se considera
ca amestecarea se produce la presiune constanta , iar capacitatea calorica specifica a
amestecului este egala cu a fluidului proaspat, temperatura se calculeaza cu relatia:

Unde:

sunt caldurile specifice la presiune constanta a gazelor

reziduale, respectiv a fluidului proaspat ; la motoarele cu formarea amestecului in
exterior, valoare care se poate utiliza, cu aproximatie si la celelalte motoare.

Gradul de umplere,

denumit si randament al umplerii, coeficient de umplere, sau

chiar randament volumetric este definit prin raportul dintre cantitatea (masica,
gravifica, molara, volumica) de fluid proaspat retinut in cilindru la sfarsitul admisiei si
cantitatea posibila de a fi introdusa in cilindree , in conditiile de presiune si
temperatura de la intrarea in motor, adica fara pierderi.

in care,

reprezinta gradul de postumplere sau raportul dintre numarul de kmoli de
fluid proaspat care patrunde in cilindru dupa P.M.E (dupa terminarea cursei de admisie) si
numarul total de kmoli de fluid proaspat retinut in cilindru.


Pentru motoarele in patru timpi, la sarcini ridicate

, valorile fiind
dependente de turatia si de perfectiunea umplerii.

Calculul procesului de comprimare

Procesul si temperatura la sfarsitul comprimarii se pot calcula , aproximand
comprimarea cu o evolutie cu exponent constant

Exponentul

reprezinta de fapt o valoare medie pe durata procesului de

comprimare. Valorile exponentuluipolitropic mediu depind de schimbul de caldura dintre
fluidul motor si peretii cindrului. Dintre toti factorii de influenta, ponderea principala o are
turatia; la cresterea turatiei ,mc are o crestere importanta. Motoarele racite cu lichid au un
regim termic mai redus decat cele racite cu aer si, ca urmare, au valori pentru

mai mici.
Determinarea exponentului mediu

s-a facut pe baza exponentului adiabatic de

comprimare

. Valorile lui

se determina din nomograma in functie de raportul de

comprimare .

Calculul arderii

Ipoteze de calcul:
-caldurile specifice depind numai de temperatura
-arderea se desfasoara dupa evolutii simple: izocore, izobare si izoterme ; in cadrul
lucrarii se considera ca arderea se desfasoara izocor si izobar (adica mixt)
-compozitia fluidului motor la sfarsitul arderii depinde de coeficientului excesului de
aer
-gazele reziduale au compozitia produselor de la sfarsitul arderii
-caldura dezvoltata prin ardere este egala cu caldura de reactie chimica la presiunea si
temperatura mediului inconjurator, degajata pana la formarea produselor de ardere,
neglijandu-se variatia caldurii cu temperatura.
-variatia energiei interne a fluidului motor si efectuarea lucrului mecanic exterior in
timpul arderii sunt efectul caldurii utile masurate prin coeficientul de utilizare a caldurii

,
care tine seama de caldura degajata prin ardere pana in punctul z si de pierderile de caldura
aferente.
Tab.1:Caracteristicile combustibilului petrolier
Combustibil Compozitia

c h o
Benzina 0.854 0.142 0.004 0.1065 0.5073 43529 43500



10

Aerul necesar arderii.
Combustibilii lichizi au urmatoarea compozitie elementara:

-c,h,o,s, sunt participantii masici de carbon, hidrogen, oxigen,sulf,etc.
Cantitatea de aer teoretica necesara arderii sau cantitatea minima de aer necesara
arderii complete, tinand seama de proportia volumica de oxigen in aer (21 procente), este:

) [


]
cantitatea reala de aer, disponibila pentru arderea unui kg de combustibil este :
(

Numarul de kmoli de substanta initiala care participa la reactia chimica este:

unde:

-masa molara a combustibilului (valoare de 114 atribuita in calcule

datorita inlocuirii benzinei ci n-octanul)


Produse de ardere.
Cantitatile lor se stabilesc din ecuatia chimica de ardere, pentru cazul arderii
incomplete a combustibilului (cand <1)

11

in care:

valorile sale alegandu-se in functie de raportul

al combustibilului.
Pentru combustibili petrolieri cu h/c=1,17...0,19 , inclusiv benzina, se aleg valori in
intervalul 0,45...0,5 (valoarea aleasa in calcule a fost
Numarul total de kmoli de produse de ardere:

Variatia molara.
Variatia numarului de kmoli in urma arderii este:

coeficientul chimic de variatie molara este exprimat prin raportul

Daca se iau in considerare gazele reziduale, coeficientul total al variatiei molare devine:

Puterea calorica a combustibilului
Pentru calcule termice se poate folosi formula lui D.I.Mendeleev:

( ( [

]
Pentru combustibilii petrolieri din Romania, sunt date orientativ compoziitiile lor
necesare arderii complete, precum si puterile calorice inferioare

(vezi Tab.1).
In cazul in care motorul functioneaza cu lipsa de aer, arderea fiind incompleta, in
produsele de ardere apar CO si H2.. Astfel, caldura degajata fiind mai mica , puterea calorica
pentru arderea incompleta se determina cu relatia:

12

Calculul temperaturii maxime de ardere.
Temperatura

la sfarsitul arderii se determina cu ajutorul relatiei de ardere care

reprezinta de fapt bilantul energetic al procesului respectiv.
Temperatura

va fi solutia pozitiva a urmatoarei ecuatii de gradul doi:

[
(

( (

]
(

;
Coeficientul

din relatiile de mai sus reprezinta coeficientul de utilizare a caldurii in

procesul de ardere si a fost considerat ca:

Raportul

este, la nivelul ciclului de calcul nerotunjit, raportul de crestere a presiunii

in procesul de ardere si se defineste ca

in cara

reprezinta presiunea la sfarsitul

arderii iar

este presiunea la sfarsitul comprimarii.

La m.a.s acest raport mai poate fi calculat cu urmatoarea relatie:

13

Calculul presiunii maxime a ciclului rotunjit (corectat).
La nivelul ciclului rotunjit, valoarea presiunii maxime,

,difera de valoarea

determinata la nivelul ciclului nerotunjit , fiind mai mica. Corectarea ciclului teoretic conduce
la valori ale presiunii maxime reprezentand circa (0,85...0,92)

Calculul destinderii.
In conditiile unui permanent schimb de caldura intre gazele care evolueaza in cilindru
si exterior, pentru evaluarea procesului, destinderea este asimilata unei transformari
politropice, cu exponent politropic

constant, egal cu valoarea medie.

Relatia de calcul pentru presiunea si temperatura de la sfarsitul cursei de destindere
sunt urmatoarele:

Cunoscand presiunea si temperatura la sfarsitul destinderii, se poate verifica
temperatura admisibila a gazelor reziduale,

14



Trasarea diagramei indicate

Diagrama indicata a motorului cu ardere interna se construieste pe baza calculului
proceselor de lucru. Se traseaza mai intai diagrama nerotunjita, apoi se rotunjeste in raport cu
cotele de reglaj ce se adopta. Trasarea se face in coordonate p-V.
Se alege o scara a presiunilor si o scara a volumelor.
Trasarea liniilor de evacuare si admisie se face prin cate o izobara de valoare

si

.
In ceea ce priveste politropele de destindere si comprimare, deoarece in abscisa apare
si cursa pistonului, se traseaza variatia presiunilor in functie de cursa pistonului.
Pentru politropa de comprimare:

(


)

Pentru politropa de destindere:

unde:

presiunea corespunzatoare deplasarii x a pistonului in timpul cursei de

comprimare;

presiunea corespunzatoare deplasarii x a pistonului in timpul cursei de

destindere

presiunea la sfarsitul cursei de admisie;

presiunea teoretica la sfarsitul procesului de ardere

x- cursa pistonului, masurata din PMI;
(

unghiul de rotatie al arborelui cotit, considerat zero la inceputul ciclului motor.

raportul dintre lungimea bielei si lungimea bratului arborelui cotit.

(
inaltimea cilindrului de diametru D (alezajul) si acelasi volum cu camera de ardere

15

Intimpul unui ciclu de functionare , arborele cotit efectueaza doua rotatii complete,
deci variaza intre 0 si 720. Legatura dintre variatia unghiului de rotatie a arborelui motor
si procesele de lucru este data explicit in rumatorul tabel:
Tab.2
Procesul de lucru Legea de variatie a presiunii
0- 180 Admisie

180 - 360 Comprimare

360 - 540 Ardere si destindere

540 - 720 Evacuarea

Pentru trasarea diagramei indicate nerotunjite, se calculeaza urmatoarele marimi:

Cos x p
180 -1 82.7 0.08424235
195 -0.965925826 81.67882239 0.085551944
210 -0.866025404 78.60740045 0.089710815
225 -0.707106781 73.4833654 0.097477212
240 -0.5 66.36675 0.110380541
255 -0.258819045 57.45337805 0.131285272
270 -1.83772E-16 47.139 0.165645617
285 0.258819045 36.04904302 0.224371149
300 0.5 25.01675 0.330580621
315 0.707106781 15.0056346 0.534991951
330 0.866025404 6.987099554 0.938855374
345 0.965925826 1.796756552 1.618455695
360 1 3.47569E-31 2.084807114
375 0.965925826 1.796756552 6.176076257
390 0.866025404 6.987099554 3.779696534
405 0.707106781 15.0056346 2.2762166
420 0.5 25.01675 1.474666259
435 0.258819045 36.04904302 1.039745437
450 3.06287E-16 47.139 0.790849145
465 -0.258819045 57.45337805 0.641288886
480 -0.5 66.36675 0.548446113
495 -0.707106781 73.4833654 0.490288044
510 -0.866025404 78.60740045 0.454922343
525 -0.965925826 81.67882239 0.435861634
540 -1 82.7 0.12


16



Calculul parametrilor indicati si efectivi

A. Calculul parametrilor indicati
1. Presiunea medie indicata pe ciclul

este o marime conventionala si poate fi definita

astfel:
-presiunea constanta ca marime, care actionand asupra pistonului in timpul cursei de
destindere ar produce un lucru mecanic egal cu lucrul mecanic indicat al ciclului
-inaltimea unui dreptunghi avand baza egala cu cilindreea si aria cu lucrul mecanic
indicat.

lucrul mecanic al diagramei de presiune inalta;lucrul mecanic de presiune joasa,

sau lucrul mecanic de pompaj, se considera in consumul propriu de lucru mecanic al
motorului, sau in randamentul mecanic al motorului.
Pentru calculul presiunii medii indicate a ciclului conventional de calcul, se determina
presiunea medie indicata

a ciclului de calcul rotunjit ; in continuare se micsoreaza aceasta

presiune, tinand seama de diagrama indicata rotunjita, si de aria negativa datorita curselor de
pompaj.
6.176076257
0
1
2
3
4
5
6
7
0 100 200 300 400 500 600
P
r
e
s
i
u
n
e
a

p

[RAC]
P(alfa)

17

)]

1,14105414 Mpa;
Presiunea medie indicata a ciclului de calcul rotunjit este data de relatia:

-lucrul mecanic de pompaj pentru motoarele in patru timpi nesupraalimentate

coeficientul de rotunjire


2. Puterea indicata

reprezinta puterea motorului corespunzatoare lucrului mecanic

indicat al ciclului:

3. Randamentul indicat,

, se defineste prin caldura disponibila a unitatii de cantitate

de combustibil.

;

4. Consumul specific indicat,

este cantitatea de combustibil consumata de motor in

unitatea de timp , pentru unitatea de putere dezvoltata de motor.

B. Calculul parametrilor efectivi ai motorului.
1. Presiunea medie efectiva ,

este o presiune conventionala, constanta ca marime ,

care actionand asupra pistonului , in timpul cursei de destindere, ar produce un lucru
mecanic egal cu lucrul mecanic efectiv al motorului.

- randamentul mecanic.

18


2. Peterea efectiva ,

este puterea transmisa arborelul motor consumatorului.

3. Consumul specific efectiv,

4. Consumul orar de combustibil,

5. Puterea litrica,