Sunteți pe pagina 1din 17

OCLUZOLOGIE

1. Stopuri ocluzale-definitie; clasificare; importanta


Def: Sub actiunea mm ridicatori ai mandibulei,aceasta efectueaza o miscare de apropiere catre maxilar,oprita
de contactele dentre dintre cele 2 arcade
Clasificare
a.Stopuri ocluzale de rad I:
=cuspizii V ai M si Pm mandibulari intra in contact cu fosele centrale si cele dintre crestele marginale ale dintilor
laterali maxilari
-cuspid-fosa anatagonista
-se realizeaza numai cu 2 fose centrale, majoritatea stopurilor fiind realizate cu fosele dintre crestele marginale
-pozitia cea mai stabila a cuspizilor V ai M si Pm in raport cu celelalte grupe dentare,datorita structurii mai
compacte a proceselor alveolare mandibulare fata de cele maxilare
!.Stopuri ocluzale de rad II:
=marginea libera a dintilor frontali mandibulari care articuleaza cu fata P a dintilor frontali maxilari in vecinatatea
cingulumului
-in cazul lipsei celorlate contacte pot sustine ocluzia
-au rolul de a proteja dintii laterali importiva componentei orizontale a fortelor ocluzale in toate miscarile
mandibulare cu componenta orizontala
-fiecare frontal articuleaza cu 2 antagonisti ,mai putin c mandibulari
-in caz de abraziune sau imbolnaviri parodontale se modifica stopurile
c.Stopurile ocluzale de rad III:
=cuspizii ! ai M si Pm maxilari care artculeaza cu fosele centrale si fosele dintre crestele marginale ale
antagonistilor mandibulari"
-lateralii maxilari migreaza mai frecvent datorita structurii spongioase
-la indepartarea prin slefuire selectiva a unor contacte ocluzale se recomanda protejarea cuspizilor de sprijin
Importanta"
#"prin stabilirea stopurilor ocluzale se realizeaza M$pozitia esentiala a mandibulei,cea mai stabila a
%&M ssi inc'ide fiecare ciclu masticator( in care contactele dento-dentare dintre cele 2 arcad sunt maxime"
2"functionalitatea %&M prin triturarea alimentelor si deglutitiei
)"mentinerea &V! $intre pct subnazal si mentonier(
#.Contactele ocluzale functionale si nefunctionale

Contacte functionale"
$stabile si eficiente $dupa contactul d-d sa nu mai faca nici o deplasare ,derapare, iar triturarea alimetelor sa se
faca cu efort minim(
1.%arf cuspid-fund fosa-vf cuspidului trebuie sa fie mai putin voluminos decat fosa pentru a putea patrunde
-se poate adapta cu usurint prin slefuire selectiva
#.%ersante cuspid-%ersante fosa&tripodic'-in cel putin ) puncte
-vf cuspidului e mai mare decat fosa si nu mai ajunge in fundul fosei
-eficienta masticatorie cea mai mare:cu minim de presiune se strivesc usor alimentele
-greu de corectat
(.marinea li!era a dd frontali mandi!ulari si fata ) a frontalilor ma*ilari+infracinular-stopuri grad
Contacte nefunctionale
1.%arf cuspid-%ersant fosa-deraparea mandibulei
#.%ersant cuspid-%ersant fosa-deraparea mandibulei
(.%arf cuspid-%arf cuspid-instabil,eficienta masticatorie redusa
-cand contactul se face intre cuspizii V ai celor 2 arcade se poate produce ranirea mucoasei jugale
-solicitarile primite de cuspizii V mandibulari sunt transmise in directia apexului,a"i solicitarile primite de cuspizii
V maxilari sunt transmise infara axului lung al dintelui
,.in suprafata-in urma uzurii accentuate a dintilor,relieful fetei ! se transforma in suprafata planazone de contact
interdentar se maresc*suprafetele se potrivesc perfect*
-stabil ,nefunctionale datorita efortului suplimentar de triturare a a alimentelor
-suprasolicitarea ! e favorizata si de marirea suprafetei ,deoarece prin micsorarea + cornonare se apropie de
ecuatorul anatomic
-.reducerea nr de contacte ocluzale prin"Inocluzie saitala-anomalie cls %nglestopurile ocluzlae nu se
realizeaza prin contacte &-d*intre frontalii sup si inferiori e un spatiu sagital

Ocluzie desc.isa-lipsa stopurilor ocluzale ,cu inocluzie extinsa la nivelul zonei laterale,uneori &V! e
mentinut de contactele ultimilor molari
(./C-definitie+caracteristici+importanta
Def."raport mandibulo-cranian fundamental,independent de contactele dento-dentare"Pozitia cea mai inalta,
posterioara, nefortata si simetrica a condililor in cavitatea glenoida, in care mandibula executa numai miscari de
rotatie pura in jurul unei axe orizontale si de la care sunt posibile miscari de lateralitate
-pozitia cea mai superioara pe care o pot ocupa condilii mandibulari in cavitatea glenoida
-intre condili,discurile articulare si fata posterioara a tubercului articular trebuie sa existe contact
-pozitie ligamentara deoarece l igamentele limiteaza deplasarea posterioara$nici un traumatism ocluzal nu
poate impinge in sus condilul si meniscul(,dar nu duc mandibula in ,-
-pozitie terminala deoarece e cea mai posterioara pozitie functionala a condililor mandibulari
-,- e un raport osos,mandibulo-cranian,dependent de ligamente,independent de dinti,prezent toata
viata,inclusiv la edentatul total"Poate fi modificat temporar de contractiile musculare anormale,cauzate de contacte
d-d defectuase
Importanta
#",- e o pozitie constanta toata viata,inclusiv la edentatul total-important pentrru protezarea totala
2",- e o pozitie diagnostica,de la care porneste orice analiza ocluzala
)",- poate d determinata si transferata-mandibula se pozitioneaza in ,-,prin stabilirea %./, si se poate
inregistra si transfera la nivelul uni ocluzor sau articulator
0",- e o pozitie functionala-intervine in timpul masticatiei$mai ales alimente dure( si e pozitia in care se
efectueaza deglutitia
,.0*a !alama terminala&012'
1rmarind traiectoria punctului interincisiv mandibular,in timpul desc'iderii gurii$22mm(,intr-un prim
timp,acesta descrie un arc de cercin timpul acestei deplasari,condilii fac o miscare de rotatie pura ,in jurul unei
axe,%./,numai in pozitia de ,-
,- fiind o pozitie terminala%./ materializeaza ,-
%./=axa imaginara care trece prin cei 2 condili mandibulari,cand acestia realizeaza o miscare de
rotatie pura,situatie intalnita in desc'iderea gurii si revenirea mandibulei pe o distanta de 22mm
-.Determinarea clinica a /C-metoda uni3!imanuala
4etoda unimanuala
Pacientul e asezat pe scaun in pozitie sezanda$ora )( cu gura usor intredesc'isa, atmosfera calma in
cabinet"Medicul aplica policele drept pe marginea incizala a c mandibulari,iar cu restul degetelor de la mana
dreapta cuprinde mentonul"-u degetele de la mana stanga indeparteaza buza superioara si se sprijina pe dintii
maxilari"Pacientului i se spune sa lase libera mandibula,iar operatorul efectueaza miscari limitate de coborare si de
ridicare a mandibulei$22mm(,- maxilari venind in contact cu ung'ia policelui pana la primul contact dentar"3a un
moment dat se simte un salt al mandibulei spre posterior si in suspozitionarea in ,-
4etoda !imanuala
Pacientul e asezat pe scaun la orizontal"Medicul e asezat pe scaun in spatele fotoliului si cuprinde cu cu
policele ambelor maini zona dintre buza inferioara si menton,iar cu restul degetelor cuprinde ramura orizontala a
mandibulei"Prin miscari limitate de inc'idere4desc'idere$22mm( se simte saltul mandibulei spre posterior si in
suspozitionarea in ,-
%vantajul e ca mandibula se afla deja intr-o pozitie mai posterioara"
5.Intercuspidarea ma*ima-definitie si caracteristici
M-cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana,cu numar amxim de contacte d-d$#50("
-in M se inc'eie majoritatea ciclurilor functionale prin care se realizeaza incizia si masticatia alimentelor"
-datorita usurintei de determianre,inregistrare si transfer,M e utilizata in numeroase situatii clinice pentru
raportarea modelelor celor 2 arcade"6xista numeroase cazuri in care M fie lipseste, fie e
instabila4nefunctionalaraportarea modelelor sa se faca de la alta pozitie mndibulo-craniana"
-in M se inregistreaza numarul cel mai mare de contacte d-d, stabililitatea si suprafata cea mai mare,posibila a
acestor cont
-dependenta de prezenta dintiilor pe arcada$toti(-se accepta doar absenta M)
-realizeaza&V!-intre pct subnazal si menton,dependent de contactele d-d
6./aportul /C-I4
-) variante ale sc'emei miscariilor mandibulare in plan sagital
Lon centric:
=7 mandibula executa o usoara glisare din M in ,-,considerata fiziologica$2,)-#,)mm(
-3a 589din pacienti"
#"contact d-d la niv stopurilor si :vf cuspid-fund fosa
2"contact d-d la niv stopurilor -zona imediat infracingulara sa prezinte un platou orizontal$nu e
obligatoriu(
Teoria ocluziei mutual protejata:grupul frontal protejeaza sectoarele laterale ale arcadelo in toate miscarile
excentrice ale mandibulei cu contactd-d,iar grupul lateral protejeaza de suprasarcina sectorul frontal in pozitii
centrice(IM si RC)
-toate lucrarile protetice fixe se for realiza a"i sa existe posiblitatea 3-
)oint centric"
$7 glisarea mandibulei din ,- in Macestea coincid"
-la #)9 din pacienti
#"stopuri ocluzale reprezentate de contacte tripodice,pot exista si contacte vf cuspid-fund fosa,deoarece
elementul determinant il reprezinta %/M si musc'ii mobilizatori ai mandibulei
-la majoritatea dintilor laterali,morfologia primara prezinta versante cuspidiene abrupte si fose adanci
-la edentatul total ,arcadele artificiale se realizeaza in P-,deoarece ,la el, dispar oricare stereotipii ale miscarilor
mandibulare
8ide centric
$7 o mica glisare a mandibulei din M in lateralitate
-daca si 3- si :- sunt posibile atunci exista o liberate in centric,numita freedom in centric.
9.Ocluzia de o!isnuinta si ocluzia de necesitate
Ocluzia de o!isnuinta"
%tunci cand pe traseul de la ,- la M exista un obstacol dento-dentar defectuos care se constituie dintr-un
obstacol se declanseaza contractii musculare reflexe in scopul evitarii obstacolului iar efectul se materializeaza
prin devierea mandibulei" &aca insa obstacolul actioneaza o perioada mai lunga de timp se instaleaza
intercuspidarea maxima de obisnuinta sau ocluzia de obisnuinta"
&esi ocluzia de obisnuinta poate sa functioneze multi ani la fel de bine ca cea initiala la un moment dat ea
poate sa provoace fenomene patologice la nivelul dintilor, musc'ii sau %/M"!cluzia $M( de obisnuinta e o M
diferita de cea initiala astfel ca indepartarea tardiva a obstacolului nu e urmarita si de revenirea mandibulei la M
initiala"
n acest caz atitudinea practica a operatorului trebuie sa fie mai nuantat tinand cont de cateva elemente:
-pot exista situatii in care adaptarea functionala la noile raporturi ocluzale induse de un obstacole e foarte buna
si nu necesita interventie terapeutica" &in pacate aceste cazuri sunt rare,
-ocluzia in cazurile in care constata compensarea functionala in raporturile ocluzale evident modificate,
sumarea unor factori noi, potential patogeni, poate declansa aparitia disfunctiei mandibulo-craniene,
-interventia terapeutica ocluzala nu se mai poate limita numai la indepartarea obstacolului initialdeoarece
tratamentul e laborious, indelungat si costisitor, motivarea pacientului e esentiala,
/ratamentul atunci cand se indica prezinta urmatoarele obiective:
- amendarea simptomatologiei &M-,
- functionalitatea %&M satisfacatoare pentru pacienti,
- stabilitatea ocluzala"
Ocluzia de necesitate
%tunci cand pe traseul de la ,- la M exista un obstacol dento-dentar defectuos care se constituie dintr-un
obstacol se declanseaza contractii musculare reflexe in scopul evitarii obstacolului iar efectul se materializeaza
prin devierea mandibulei"
!cluzia de necesitate e o M diferita de cea initiala care se instaleaza din cauza unui obstacol recent, atitudinea
practica fata de aceste obstacole e evidenta: inlaturarea precoce a obstacolului care duce si la reinstalarea M
initiale" %stfel tratamentul ocluziei de necesitate se face prin ec'ilibrarea ocluzala finala care urmeaza aplicarii
oricaror restaurari odontale sau protetice"
:./elatia de postura a mandi!ulei-definitie+caracteristici+importanta.
$pozitie diagnostica, fara contact dento-dentar"Se afla pe traseul de la M la &M"
-contactele d-d intre cele 2 arcade se stabilesc in conditii normale,pe perioade foarte scurte:deglutitie si
masticatie$inclusiv inciza( bolului alimentar"
-in fonatie nu trebuie sa existe contact interarcadic"Sunt momente in care spatiul dintre dd celor 2 arcade scade
sub #mmfonemele fricative$la pronuntia sibilantelor s si z(spatiul minim de vorbire=cel mai mic spatiu interarcadic
din fonatie"n mod normal nu se determina,ci doar se verifica existenta la arcadele artificiale: daca &V! determinat
e mai mare decat in cea reala,la pronuntarea cuvintelor c'eie$cu multe sibilante( dintii vin in contact$indiciu pentru
diminuarea &V!(
-intr-un ciclu de 20' mandibula se afla in relatie de postura,iar dintii celor 2 arcade determina spatiul de
inocluzie fiziologica$S;("S; poate sa aiba mai multe variante,depinzand de varsta,pozitia corpului,stari fiziologice
sau patologice
-relatia de postura=pozitia de repaus,determinat de contractia tonica a musc'iilor ridicatori si coboratori ai
mandibulei,deci un repaus ligamentar"
- S;=2-0mm &V,=S;<&V!
1;.0ria miscarilor in plan saital+frontal+trans%ersal
Saital:
din orice punct de pe traseul propulsiei cu contacte d-d,mandibula poate cobora pana la &M"
-sunt considerate miscari functionale deplasarea in plan sagital spre anterior de la ,- spre --P si
spre inferior,pana aproapre de &M
-PM e considerata o miscare nefunctionala"
-pana la nivelul punctului +,condilii au efectuat o miscare de rotatie pura in jurul %./ si dupa aceea
apare miscarea de translatie,pentru aevita traumatizarea elementelor aflate posterior de mandibula
<rontal:
mandibula nu face practic nici o miscare de translatie pura nu exista 2 puncte care sa realizeze aceeasi miscare"
-toate miscarile mandibulare au componente in cel putin 2 din cele ) planuri de referinta
-extremitatea superioara reflecta pozitii mandibulo-craniene cu contact d-d"%colada orizontala prezinta in
mijlocul ei M$se realiz &V!("&aca M=,- sau ,- dif de M ,dar nu se modifica &V!,M si ,- sunt reprezentate
printr-u singur punct,iar daca nu ,- se palseaza mai jos"ntr-o parte si alta a acoladei ,miscare functionala
reprezentata de traseul M---3,urmat apoi de miscare nufunctionala,traseul --l-3M"
---3-M=M---3
-M---3 incepe cu o pozitie stabila,in sc'imb --3-M incepe cu una instabila"
-in interiorul diagramei se gasesc eventual ,- si --P*PM*,P care se termina cu &M
2rans%ersal:
Spre deosebire de miscarea de propulsie la nivelul arcadelor, lateralitatea se realizeaza printr-o miscare mai
complexa care se manifesta la nivelul condililor prin rotatie si translatie"
-%xa de rotatie e verticala si trece prin condilul de partea caruia se face miscarea de lateralitate ceea ce face
ca amplitudinea miscarii sa fie direct proportionala cu departarea punctului de referinta fata de centrul de rotatie"
-Miscarea functionala de lateralitate e mai ampla in sectorul frontal si progresiv mai redusa spre zona distala a
arcadelor"
-3M stg-,--3M dr-functional
-celelate pozitii nu sunt functionale
-segmentul posterior al diagramei orizontale e alcatuit din 2 arcuri concave spre posterior si concurente in
,-=arcul otic" &esc'iderea sa e dependenta de ung'iul si miscarea .ennett
-un.iul !ennett=proiectia in plan orizontal a traiectoriei in propulsie si a traiectului in lateralitate a condilului
orbitant$deplasarea spre lini mediana a condilului pivotant depinde de oblicitatea pe care o are tuberozitatea
anterioara(
-miscarea 1ennett-miscarea de translatie a centrului de rotatie la nivelul condilului pivotant,modifica atat
traiectul de deplasare a condilului orbitant cat si a dintilor mandibulari"&epinde de: lig temporomand al condilului
pivotant*modificari ale peretelui medial al condilului orbitant si ung'iul de =2o cu directie postero-
superioara*antero-inferioara si rectilinie in plan frontal
11.4iscarea de propulsie cu contacte d-d
n cadrul miscarii mandibulare in plan sagital$Posselt(,limita superioara, avansarea punctului
interincisiv mandibular din M pana cand marginile incizale ale c mand ajung in dreptul marg incizale ale c
maxilari$--P(miscarea functionala e din --P in M,dar se studiaza invers deoarece M---p e o pozitie stabila,pe
cand --P-M nu e"",eprezinta limita superiara a bicuspoidului lui Posselt"
-ncizia=Panta condiliana<panta incisiva
-in miscarea de propulsie se produce o translatie pe ) planuri:panta incisiva si cele 2 pante
condiliene,asociata cu o rotatie redusa in etajul inferior ale %/M
-g'idajul este g'idajul anterior,reprezentat de toti cei 5 incisivi$ideal(,functional sunt necesari minim 2
maxilari cu antagonistii ,simetic asezati,de-o parte si de alta a liniei mediane
-depinde de !.*!> si Panta incisiva
-patologic:# maxilar cu antagonistiiinterferenta$obstacol care impiedica realizarea unui g'idaj
functional(lucatoare in propulsie sau # maxilar cu antagonistii sustine pozitia --Pcontact
prematur$obstacol care impiedica realizarea unei pozitii functionale( in propulsie
-Mi?carea func@ionalA este de retropulsie din --P spre M dar se studiazA mi?carea inversA $de propulsie(
deoarece se poate observa mai bine ?i mandibula porne?te dintr-o pozi@ie stabilA$M("
-B'idajul anterior este parte componentA a determinantului anterior
-,apoartele ocluzale la nivelul din@ilor frontali:!cluzia labiodontA*!cluzia inversA*nocluzia
sagitalA*nocluzia verticalA
-!bstacole ocluzale Cn regiunea lateralA
a"-ontact prematur Cn ,-
b";enomenul /'ielemann
-)rincipiul lui t.ielemann $ec'ilibrul fun ctional al miscarii de propulsie(:$PDP-(4$PcsD-SDP!( unde P=panta
incisiva* P-=panta condiliana* Pcs=panta cuspidiana4inaltimea cuspizilor dd lat* -S=curba lui Spee$arc de cerc
tangent la vf caninilor si ale cuspizilor V ai dd lat mand(
1#.4iscarea de lateralitate cu contacte dento-dentare
Se studiazA pe diagrama frontalA
--onducerea dentarA:
#"B'idaj canin
2"B'idaj antero-lateral E3 ?i - sau - 3 -
)"B'idaj de grup : Elateral $to@i din@ii laterali(
Ecomplet$ - ?i to@i din@ii laterali(
Eincomplet$ - ?i 2, ) din@i laterali succesivi: ex" - PM# PM2, - PM# PM2 M#
-Situa@ii patologice:
#"!rice altA combina@ie care nu corespunde cu situa@iile de mai sus
2"-ontactele de pe partea lucrAtoareE33 sau contacte premature lucrAtoare
)"-ontactele de pe partea nelucrAtoare EF33 sau contacte premature nelucrAtoare
-Mi?cArile condililor sunt diferite:
#"/ransla@ie lateralAEmi?carea .ennett efectuatA de condilul lucrAtor4pivotant
2"&eplasare anterioarA,inferioarA ?i spre partea lucrAtoare Econdilul orbitant4nelucrAtor
)"Proiec@ia Cn plan orizontal a traiectoriei Cn propulsie $/P( ?i a traiectoriei Cn lateralitate$/3( a condilului
orbitantEung'iul .ennett
0"Mandibula se rote?te Cntr-o mi?care complexA spre partea lucrAtoare
G"%xul de rota@ie trece prin condilul pivotant"
1(.4iscarea de desc.idere a urii
3a nivelul bicuspodului lui Posselt,se constata ca prin coborarea mandibulei,punctul interincisiv
mandibular descrie 2 arcuri pentru a realiza desc'iderea maxima"/impul reprezinta rotatia pura a condililor in
jurul %./$22mm("Pentru a realiza &M,condilii mandibulari efectureaza o miscare de rotatie in etajul inferior al %/M
si una de avansare si coborare in etajul superior"6xista si aici o miscare de rotatie,dar nu in jurul %./,condilii
nemaifiind in ,-"
-&M are o amplitudine de 02-=2mm
-Miscarea de desc'idere a durii ar trebui sa se faca dua o linie continua,strict in plan sagital,fara a
determina dureri musculare sau zgomote articulare"!rice abatere de la traiectorie,devierea spre dreapta sau spre
stanga,traseu in zig-zagspasme musculare,suferinte articulare,urmare a unor cntacte d-d defectuare"
Semne musculare"spasme musculare$limitarea sau devierea &M(
Semne articulare"zgomote articulare asociate,dureroase sau nedureroase:clicuri,cracmente,crepitatii$uni sau
bilaterale(
1,.Ciclul masticator-definitie+caracteristici
$traseu inc'is,cu geometrie complexa,parcurs repetat de mandibula in etapa de masticatie"
Caracteristicile ciclului masticator
;orma tipicA la adult: Cn perspectivA frontalAEpicAturA
&urata: 822ms din care Cn M 222ms
;recven@a: 82-52 cicluri4minut
Viteza de deplasare a condililor: mai mare Cn faza descendentA
&irec@ia de deplasare a condililor:
-nferior, anterior, spre partea lucrAtoare Cn ;&
-Superior, posterior, spre partea nelucrAtoare Cn ;%
-omponente:;aza ascendentA$;%(4;aza descendentA$;&(4-omponenta ocluzalA$-!(4Vertex$V(41ng'i
func@ional de ocluzie$1;!(
-ung'iul dintre ;% si ;&=VH*=1V$ung'iul dintre versanele cusp interne(
-1;!=ung'iul dintre -! si planul sagital,masura a tipului engramei masticatorii
-ontrac@ia muscularA:
-%simetricA: E )2-G29 temporalii
E )G9 maseterii
E 22-029 pterigoidienii
-%sincronA: contrac@ii lente E predominent temporalii
contrac@ii rapide Epredominent pterigoidienii
;or@a medie a m"ridicAtori Cn mastica@ie:22-#2GIg; E )G2Ig;
1-.4asticatia !ilaterala si unilaterala"
&in momentul declansarii msticatia poate fi :unilaterala* bilateral simultan sau biateral alternativ"
-majoritatea pacientilor realizeaza triturarea alimentelor bilateral stanga-dreapta
-masicatia unilaterala e indusa de:
#"dieta moale*neabraziva
2"afectiuni dento-parodontale sau edentatii ce fac dificila,ineficienta sau imposibila masticatia pe una din parti
)"atralgii
0"#29pacienti-e fiziologica
G"#29pacienti realizeaza masticatie bilaterala simultana"
15.4iscarea 1ennett+Un.iul 1ennett+ condilul pi%otant+ condilul or!itant+ arcul otic
-segmentul posterior al diagramei orizontale e alcatuit din 2 arcuri concave spre posterior si concurente in
,-=arcul otic" &esc'iderea sa e dependenta de ung'iul si miscarea .ennett
-4iscarea 1ennett" Miscarea de translatie a centrului de rotatie la nivelul condilului pivotant poarta denumirea
de miscare .ennett si modifica atat traiectoria de deplasare a condilului orbitant cat si cea a dintilor mandibulari"
Prin utilizarea unei inregistrari interocluzale de lateralitate in identitatile careia se adapteaza cele doua modele
montate in bratele unui articulator semiadaptabile in care s-a programat anterior panta condilianta se poate
deduce valoarea miscarii .ennett pe care o face condilul ipsilateral fata de inregistrare precum si valoarea
ung'iului .ennett de la nivelul %/M contralaterala" Se Cnscrie Cntr-un con cu ung'iul de =2 de grade, deoarece
direc@ia de mi?care poate fi:
-Postero-superioarA
-,ectilinie Cn planul frontal
-%ntero-inferioarA
-Un.iul 1ennett"&eplasarea spre linia mediana a condilului de balans depinde de oblicitatea pe care o are
tuberculul articular adica de ung'iul pe care acesta il face cu un plan vertical" %cest ung'i poarta numele de ung'i
.ennett"
Programarea sa la articulatoarele semiadaptabile se face cu ajutorul unei inregistrari interocluzale de
lateralitate" n concluzie se poate afirma ca directia de translatie a condilului de balans in timpul miscari de
lateralitate e dependenta de panta condiliana si de ung'iul .ennett"
-%/M de partea spre care se face miscarea de lateralitate-parte lucratoarecondilul pivotant
-%/M de partea nelucratoarecondilul orbitant
16.Determinantii miscarilor mandi!ulare
Defini=ie" factori ce determin> amplitudinea ?i direc=ia mi?c>rilor mandi!ulare
Clasificare"
#"&eterminantul anterior
2"&eterminantul posterior
)"&eterminantul neuro-muscular
Determinantul anterior
-%rcadele dentare Cn Cntregime
;actor variabil, se modificA prin carie migrAri, tratamente restauratoare,
&eterminA mai ales direc@ia de mi?care"
-Panta incisivAEabruptA4linA
-!verbite $acoperire Cn plan vertical(
-!verjet $acoperire Cn plan sagital(
Mi?cArile mandibulei cu contacte dento-dentare sunt influen@ate ca direc@ie ?i amplitudine de aceste
caracteristici morfologice ale din@ilor frontali"
#"B'idajul anterior este parte componentA a determinantului anterior
deal: to@i incisivii $partea lucrAtoare(
;unc@ional: minim 2 incisivi maxilari cu antagoni?tii
2"B'idaj canin
)"B'idaj antero-lateral E3 ?i - sau - 3 -
0"B'idaj de grup : Elateral $to@i din@ii laterali(
Ecomplet$ - ?i to@i din@ii laterali(
Eincomplet$ - ?i 2, ) din@i laterali succesivi: ex" - PM# PM2, - PM# PM2 M#
Determinantul neuromuscular
Mu!c"ii masticatori:Maseter*/emporal*Pterigoidieni extern ?i intern
Mu?c'ii limbii*Mu?c'ii cefei ?i mu?c'ii gJtului$cervico-dorsali(*Mu?c'ii supra'ioidieni*Mu?c'ii infa'ioidieni
/o@i mu?c'ii implica@i Cn men@inera posturii generale a corpului
6fectorul mi?cArilor mandibulare sub coordonare
#"-entralA E mi?cArile voluntare
2"perifericA E mi?cArile reflexe4automatizate
&eterminA amplitudinea ?i direc@ia mi?cArii
Se modificA prin patologie: paralizie, spasme,
3imiteazA prin contrac@ie amplitudinea mi?cArilor maxime permise de %/M la mi?cAri func@ionale
Determinantul posterior
#rticula$iile temporo-mandibulare
Knclinarea sagitalA a pantei condiliene
Pozi@ia ligamentului temporo-mandibular Cn raport cu peretele anterior al tuberculului articular
,igiditatea ligamentului temporo-mandibular
&eterminA mai ales amplitudinea mi?cArilor $mi?cAri maxime4limitA( dar ?i direc@ia acestora:
-Mi?cArile condililor diferite de cele ale mandibulei:
-rota@ie purA condili- coborJrea mandibulei din ,- pe o distan@A de 22mm"
-rota@ie ?i transla@ie condili- deplasarea inferioarA ?i anterioarA a mandibulei$ desc'iderea gurii, propulsia (
-&eplasAri diferite ale condililor Cn mi?carea de lateralitate mandibularA
-;actor relativ fix$nu poate fi modificat decJt de patologia articula@iei, traumatic sau c'irurgical(
19.0nomalii dento-ma*ilare in propulsie
#"progenie si ocluzie inversa frontala- pacientii nu fac propulsie*miscari predominant verticale
2"ocluzie labiodonta-nu fac propulsie cu contacte d-d*dintii in M se afla --P
)"proalveolie cu prodentie si inocluzie sagitala mare-la nivelul frontalilor nu exista contacte d-d,iar g'idajul e
preluat de Pm maxilari care nu sunt adaptati parodontal la solicitaridegenerescenta 'ialina
0"anomalii cls %ngle-dizarmonie intre necesitatile functionale,miscarile mandibulei si posibilitatile parodontale
1:.Simulatoarele dentare
Simulatoarele-instrumente care imitA par@ial sau total mi?cArile mandibulei ?i permit Cnregistrarea ?i
transferul unor date specifice ?i a unor ,MM de referin@A"
Clasificare"
#"%rticulatoare simple-ocluzoare
2"%rticulatoare cu valori medii,neprogramabile
)"%rticulatoare par@ial programabile
0"%rticulatoare individuale4total programabile
Simulatoare cu valori fixe:
!cluzorulEdesc'idere, Cnc'idere,M, &V!
%rticulatorul cu valori medii, fixe Edesc'idere, Cnc'idere, propulsie, lateralitate, P-, ung'iul .ennett, &-"
Simulatoare reglabile individual:
% &ar$ial programabile$semiadaptabile(Evalori reglabile individual: P-,P,ung'iul .ennett,distan@a %./-punctul
interincisiv
Se realizeazA Cn ) variante:
-P- liniarA
-P- curbA
-P- modelatA anatoform prin frezare acrilicA a articula@iei artificiale"
' Total programabile (indi(iduale(-/o@i parametrii se regleazA individual
Planuri de referin@A:;ranIfurt, -amper"
E electroniceEprogramare computerizatA4Cnregistrare ?i redare electronicA a cinematicii mandibulare
%rticula@iile artificiale sunt modelate anatoform din acrilat
Clasificare dup> tipul constructi%
1.0/CO@--ondilii sunt solidari cu bra@ul inferior
-P- variabilA Cn plan sagital, dar programarea este precisA$condilii trebuie sA atingA pantele(
-1ng'iul dintre P- ?i P! este constant indiferent de gradul de desc'idere a gurii
-Men@inerea modelelor Cn ,- este dificilA
-deal pentru protezArile fixe
#.@O@ 0/CO@--ondilii sunt solidari cu bra@ul superior
-bra@ul superior solidar cu bra@ul inferior
-P- solidarA cu bra@ul inferior
-P- se regleazA pJnA cJnd modele se potrivesc Cn lateralitate
-Men@inerea modelelor Cn ,- este simplA
-1tile pentru protezele totale moblizabile
ndiferent de tipul constructiv sensul mi?cArii simulate este invers decJt cel real, deoarece bra@ul fix este cel
inferior sprijint pe masa de lucru, iar cel maxilar este mobil:
-oborJrea mandibulei= ridicarea modelului maxilar
Propulsia mandibulei= Cmpingerea posterioarA a modelului maxilar
3ateralitate dreapta= deplasarea modelului maxilar spre stJnga
Sistemul split cast: Permite CndepArtarea modelului de bra@ul articulatorului ?i repozi@ionarea lui ori de cJte ori
este nevoie, astfel cA articulatorul poate servi pentru mai multe perec'i de modele"Sistemul prezintA plAcu@e cu
magne@i ?i c'ei de pozi@ionare realizate Cn soclul modelelor"
#;.0rcul facial-definitie si tipuri
-se foloseste pentru determinarea, inregistrarea si transferarea parametrilor necesari pentru reglarea
articulatorului
-metoda grafica extraorala
-asigura acelasi raport geometric dintre %./ si dintii arcadei maxilare,la articulator ca si la pacient"&eoarece
%./ e fixa la orice articulatorarcul facial permite transferul pozitiei arcadei maxilare fata de %./
-&ispozitiv specific fiecArui tip de articulator
a"&e precizie$ determinare4transfer %./(
b"Pantografic
c"-u montare rapidA- cu olive aplicate Cn -%6
#1.2eoria ocluziei proteAate mutual
Kn pozi@ii centrice $M, ,-( din@ii laterali sunt Cn contact ?i asigurA protec@ia sectorului frontal, unde pot exista
contacte slabe sau c'iar inocluzie"
Kn mi?cArile excentrice $propulsie ?i lateralitate(, din@ii frontali sunt Cn contact $g'idaj anterior sau canin( ?i
asigurA protec@ia din@ilor laterali care sunt Cn inocluzie"
##.Criteriile ocluziei functionale dupa E@E
#( stopurile ocluzale stabile, multiple si simultane in ,- si M,
2( g'idajul anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile %/M,
)( dezocluzia tuturor dintilor cuspidate cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie
0( dezocluzia dintilor cuspidati de parte nelucratore cand mandibula efectueaza miscarea de lateralitate
G( absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate, indiferent de tipul g'idajului"
#(.2rauma ocluzala parodontala-definitie+tipuri+caracteristici si tratament
$actiunea nociva a unei forte ocluzale asupra parodontiului,cand directia,intensitatea sau durata fortei
ocluzale sunt peste parametrii functionali
2ipuri si caracteristici
-PrimarA: ocluzia traumaticA $for@a ocluzalA de intensitate mare, direc@ie paraaxialA, sau duratA mare(
ac@ioneazA pe un parodon@iu ini@ial integru, sAnAtos
-nu provoaca boala parodontala,ci numai leziuni parodontale izolate
-SecundarA: ocluzia normalA sau traumaticA ac@ioneazA pe un parodon@iu bolnav prin boalA parodontalA
primarA $parodontopatie( L c'iar ?i for@ele ocluzale normale pot fi nocive
E%olu=ie"-fArA dureri
-3eziuni izolate $# 2 din@i( de necrozA osoasA a ligamentelor periodontale, lizA osoasA ?i consecutiv:
mobilitate patologicA E ex" fenomenul /'ielemann
Modificarea pozi@iei dintelui
;ArA migrarea inser@iei epiteliale
;ArA formarea de pungi osoase
2ratament"
Profilactic ?i curativ: ec'ilibrare ocluzalA, tratament ortodontic
#,.Deraparea mandi!ulei si contacte premature in /C
Deraparea mandi!ulei
-daca contactele nu sunt multiple in momentul inc'iderii gurii in ,-4M se produce o derapare a mandibulei pentru
a stabili cat mai multe stopuri ocluzale"&irectia de derapare a mandibulei din ,- in M e dictata de versantele dd
maxilar conflictual
-din cauza unui contact prematur
-devierea spre anterior:M1&3-versant maxilar mezial4distal mandibular
-derapare spre obraz:.133- de aceeasi parte cu obstacolul,versant MV maxilar sau &3 mandibular
-derapare spre limba:31.3-versant M3 maxilar sau &V mandibular
Contacte premature in /C
-ocluzie in 2 timpi
-deviere M1&3 afectarea dd anterioripropulsia:
-abraziunea exagerata in zona de contact cu antagonistii
-imbolnavirea parodontiului
-'iperactivitate musculara
-interferente la nivelul dd lateralimiscari mandibulare noi pt a evita obstacolul, in conflict cu g'idrea normala a
frontalilor
-efect traumatic asupra parodontiului frontalilor
#-.Dizarmonia si disfunctia ocluzala-definitii
Dizarmonia sau malocluzia-abatere de la morfologia ocluzala a dintilor si arcadelor,necorectata, poate duce la
disfunctiii
Disfunctia-abaterile de la morfologia ocluzala cu aparitia de semne subiective si obiective la nivelul structurilor
%&M
-/-M la care determinarea etiologica primara e ocluzala,din cauza unei dizarmonii
#5.<enomenul 2.ielemann
nterferenta in propulsie de partea lucratoare cauzata de ultimul molar migrat vertical4capuson de mucoasa care
acopera molarul de mintemodificari patologice la nivelul dintilor anteriori maxilari,cel mai interesat e incisivul lateral
unde se determina migrarea verticala,vestibularizarea si uneori mobilitate"
Diaonala t.ielemann"vinovat de interferenta in propulsie pe partea nelucratoare e un molar
mandibular4capuson mucos fenomenele negative apar la un c sau l maxilar de parta opusa"&ar daca interferenta
pe parte nelucratoare e ultimul molar maxilarfenomenele negative apar la un l maxilar de aceeasi parte"
-initial dintele interesat de fenomenul t'ielemann se mobilizeaza, migreaza spre V si spre planul de
ocluzieincisivul lateral afectat nu mai prezinta mobilitate dupa un timp,el nemaiavand contact cu antagonistii nici in
M nici in propulsie,fiind consolidat in noua pozitie
#6.Sindromul molarului de 5 ani
Semne patoloice"
#"mezioversiunea M2 si ) mandibulari
2"aparitia diastemei si tremelor,'ipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor frontali maxilari
)"linguoversiunea M2 si ) mandibulari
0"migrarea verticala a antagonistilor
-din cauza pct )" Si 0" %par contacte patogeneintre cuspizii &V mandibulari si cuspizii 3 maxilari in momentul cand
mandibula face lateralitate de partea opusa
#9. 0naliza ocluzal> primar>
-un sistem de screening pentru tulbur)rile cranio-mandibulare
a"c'estionar anamnestic ?i4sau dialog medic-pacient*
b"examinare clinicA directA a %"/"M" ?i mu?c'ilor masticatori:
examinare distinctA $inspec@ie, palpare, percu@ie, ausculta@ie( a celor doi determinan@i ai mi?cArilor
mandibulare
examinarea mi?cArilor de desc'idere L Cnc'idere a gurii
-examenul ocluziei dentare:
a"analiza ocluzalA staticA
b"analiza func@ionalA a raporturilor mandibulo-maxilare la nivelul arcadelor dentare
c"identificarea parafunc@iilor ocluzale
#:.E*amenul clinic al 024
Inspec=ie" simetrie4cicatrici4modificAri inflamatorii sau tumorale
0usculta=ie" directA4stetoscopul
-licuri4cracmente4crepita@ii
-nesincronizarea intre deplasarea condilului si discul articular corespunzator
-'ipermobilitate mandibulara
-osteoartroza$crepitatii(
-osteofite
-modificari structurale ale meniscului articular$cracmente la desc'idere4inc'idere(
)alpare" bilateral$preauricular si in -%6( simultan
-excursia condililor: simetricA-asimetrica ?i sincronA-asincrona
E*amen indirect $examenul mi?cArilor mandibulare(
&acA sunt posibile4amplitudine4direc@ie4simptome asociate
(;./apoartele interarcadice
--/apoarte interarcadice Bn plan saital
6xaminarea din normA lateralA $dr" ?i stg"(
,epere:
#"molar$M# mand"( -'eia lui %ngle: : ?an@ul intercuspidian al M# mandibular se aflA Cn dreptul cuspidul MV al
M# maxilar"
2"canin$- mand"( vJrful caninului mandibular se aflA Cn spa@iul dintre - ?i 3 maxilar
)"ncisiv
,aport neutral: fa@a vestibularA a incisivilor mandibulari se aflA Cn contact cu fa@a lingualA a incisivilor maxilari
Eraport4ocluzie psalidodontA
,aport neutral: marginea liberA a incisivilor mandibulari se aflA Cn contact cu marginea liberA a incisivilor
maxilari Eraport4ocluzie labiodontA
/apoarte patoloice:
;a@a vestibularA a incisivilor maxilari este Cn contact cu fa@a lingualA a incivilor mandibulariEraport4ocluzie
inversA
;a@a vestibularA a incisivilor mandibulari se aflA Cn raport cu fa@a lingualA a incisivilor maxilari,fArA a fi Cn contact
$ex" un spa@iu Cn plan sagital(Eocluzie psalidodontA cu inocluzie sagitalA
;a@a vestibularA a incisivilor maxilari este Cn raport cu fa@a lingualA a incisivilor mandibulari, fArA a fi Cn
contactEocluzie inversA cu inocluzie sagitalA
-/apoarte interarcadice Bn plan trans%ersal
Molar Molarii maxilari depA?esc Cn plan transversal$spre vestibular( molarii mandibulari$S"!" &e gr" ?i (
-anin ;a@a vestibularA a caninului mandibular se aflA Cn contact cu fa@a lingualA a caninului maxilar
ncisiv 3inia interincisivA mandibularA se aflA Cn prelungirea liniei interincisive maxilareE-oinciden@a liniilor
interincisive
3inia intermaxilarA superioarA coincide cu linia intermaxilarA inferioarAE-oinciden@a liniilor
intermaxilare
3inia intermaxilarA superioarA4inferioarA coincide cu linia interincisivA maxilarA4mandibularAE-oinciden@a liniilor
intermaxilare cu cele incisive
3iniile intermaxilare coincid Cntre ele ?i cu liniile interincisiveE-oinciden@a celor 0 linii intermaxilare ?i
ininterincisive simultan
,apoarte patologice:
4olarii mandibulari depA?esc Cn plan transversal $spre vestibular( molarii maxilari$ S"!"
nversate(Eraport4ocluzie inversA transversalA
Molarii mandibulari depA?esc Cn plan transversal $spre vestibular( molarii maxilari$ ex" spa@iu
transversal(Eraport4ocluzie inversA cu inocluzie transversalA
Molarii maxilari depA?esc Cn plan transversal $spre vestibular( molarii mandibulari, $cuspizii V mand fiind Cn
contact cu cuspizii 3 maxilari(Eraport4ocluzie lingualizat$A(
Molarii mandibulari se aflA Cn contact cap la cap cu molarii maxilariEraport4ocluzie cap la cap
!cluzie inversA totalA
!cluzie inversA Cncrucu?atA
;a@a vestibularA a caninului mandibular se aflA Cn raport cu fa@a lingualA a caninului maxilar, dar nu Cn
contact$ ex" un spa@iu transversal(E inocluzie transversalA
;a@a lingualA a caninului mandibular se aflA Cn contact cu fa@a vestibularA a caninului maxilarE raport invers
Marginea liberA a caninului mandibular se aflA Cn contact cu marginea liberA a caninului maxilar"Eraport cap la
cap
Fecoinciden@a liniilor interinci%e
Fecoinciden@a liniilor intermaxilare
Fecoinciden@a liniior interincisive cu liniile intermaxilare corespunzAtoare
-/apoarte interarcadice Bn plan %ertical
Molar Molarii maxilari$?i premolarii maxilari( depA?esc Cn plan vertical omologii mandibulari cu aprox" CnAl@imea
unui cuspid
-anin -aninul maxilar depA?e?te Cn plan vertical caninul mandibular cu #4)raport psalidodont Cn plan vertical
ncisiv ncisivii maxilari acoperA incisivii mandibulari $pe fa@a lor vestibularA( cu #4) E#42Eacoperire de #4) sau
M psalidodon@ie verticalA sau acoperire 2E !cluzie labiodontA
,apoarte patologice:
molar
%coperire mai mare de #4) E raport4 ocluzie adJncA
%coperire 2 E raport4ocluzie cap la cap
Spa@iu vertical Llipsa contactului L E inocluzie verticalA
-aninul maxilar depA?e?te Cn plan vertical caninul mandibular cu mai mult de #4)"Eraport de ocluzie adJncA
$supraacoperire Cn plan vertical(
,aport cap la cap $cu excep@ia ocluziilor labiodonte(
nocluzie verticalA
incisiv
%coperire mai mare de M: Esupraacoperire de 24), 04G, 845, #4#
Spa@iu vertical existent Cntre incisiviEnocluzie verticalA
(1.C.eia lui 0nle
= ?an@ul intercuspidian al molarului # mandibular se aflA Cn dreptul cuspidul MV al molarului # maxilar
Clasificarea 0nle:
#"-lasa ocluzie neutralA
2"-lasa ocluzie distalizatA
)"-lasa ocluzie mezializatA
0"-lasa V forme mixte
(#.2ul!urarile cranio-mandi!ulare-definitie si clasificare
$entitati patologice in care in cel putin una din componentele sale ,%&M nu e adaptat structural sau
functional la propria activitate$raporturi ocluzale,patologie %/M etc"(
Clasificarea
-/ulburAri musculare$extracapsulare(
Sindromul algodisfunc@ional miofascial
-/ulburAri articulare$intracapsulare(
&eplasAri discale anterioare
&eplasAri discale cu recaptare
&eplasAri discale fArA recaptare
%fec@iuni degenerative: osteoartroza
%fec@iuni inflamatorii: osteoartrite,sinovite, capsulite
((.1ru*ismul nocturn-definite+simptomatoloie+dianostic
=parafunctie ocluzala manifestata prin strangerea si4sau frecarea involuntara in timpul somnului a dintilor celor 2
arcade"
-intervine frecvent in timpul somnului superficial$stadiul (,cu ,6M si vise,dureza G min si se repeta in cursul noptii
la interval de N2 min";recventa noptilor cu episoade bruxogene e variabila,dependenta de statusul psi'oemotional
al subiectului"
Simptomatoloie:
-abraziunea moderata,fenomenele usoare de remodelare osoasa a proceselor alveolae si a /M si4sau mialgii
moderate si redoare matinala
-apare atat la dentitia deciduala,mixta si definitiva"
-la copii e mai frecvent,pana la varsta de #2 ani si nu pare sa sa fie insotit de modificari
patologice,considerandu-se c'iar o cale de functionalizare a contactelor ocluzale
Dianostic
%namneza"6xamen clinic"Provocarea parafunctiei
-pacientul e asistat sa-si pozitioneze mandibula fata de maxilar intr-un raport in care suprafetele se abraziune
de pe dintii antagonisti sa corespunsa"n aceasta pozitie e rugat sa isi frece cu putere dintii,simuland
bruxismulsuficient pentru a determina declansarea simptomelor subiective"
-daca nu exista pozitie in are fatele de abraziune sa corespunda,e posibil ca episodul bruxogen sa se fi remis
spontan
(,.0!raziunea patoloica din !ru*ismul nocturn
.ruxism prin frecarea dintilor celor 2 arcade:
-in vecinatatea pozitiilor cranio-mandibulareOcentriceO=bruxism centric"%braziunea intereseaza toti dintii aflati in
contact ocluzal=abraziune generalizata
-intr-o pozitie laterala a mandibulei=bruxism excentric#braziunea intereseaza la inceput dintii care g'ideaza
lateralitatea=abraziune localizataSe observa aplatizarea marginii libere a - maxilar"Suprasolicitarea articulara e
mai mare decat in cel centric"Modificarile importante apar la nivelul %/M,contralateral partii pe care se face
bruxismul"Pe masura ce abraziunea avanseaza,nr dintilor care intra in contact in timpul paraafunctiei e progresiv
mai mare,inti pe parte lucratoare,apoi si pe nelucratoare"%braziunea generalizata apare atat in bruxismul
centric,cat si in stadiile avansate ale bruxismului excentric"
Suferinta parodontala
#"mobilitate dentara patologica
2"impact alimentar prin pierderea suprafetelor de contact interdentar
)"agraveaza evolutia unei parodontopatii concomitente:
;isuri4fracturi coronare4radiculare
3eziuni ale partilor moi produse de marginile ascutite ae dintiilor abrazati
Micsorarea &V!-rar
Pulpite sau gangrene pulpare pin expunerea intraorala
Semne musculare si articulare:mialgii*spame*redoare matinala*'ipoIinezie*zg articulare sau semne
de osteoartroza
-efaleea recurenta
+ipertrofie maseterina
(-. Semne clinice si radioloice dentare si parodontale
Dentare clinice
!dontalgii $de cauzA traumaticA dento-parodontalA, pulpite(
;isuri4fracturi coronare la din@i vitali ?i devitali
%bfrac@ie $miloliza(
%braziunea dentarA
BeneralizatA
6licoidalA
SectorialA
6xcentricA
%d palatum
Kn cupA
PolimorfA
;a@ete de uzurA
Pulpopatii,necrozA pulparA
Mastica@ie unilateralA
Dentare radioloice"
;isuri4fracturi radiculare
,esorb@ie radicularA: rizalizA4cementolizA
+ipercementozA
&enticuli pulpar
)arodontale clinice"
Mobilitate dentarA patologicA
;remitus
/reme ?i diastemA secundare
;isura Stilmann
MigrAri dentare$vezi fenomenul /'ielemann(
)arodontale radioloice"
,arefac@ie osoasA periapicalA
Kngro?area4Cntreruperea laminei dura
3Argirea spa@iului periodontal
,esorb@ia limbusului alveolar
!bserva@ii
Semnele dentare ?i parodontale pot exista Cn /-M dar nu sunt patognomonice, deoarece, conform clasificArii
diagnostice, din@ii ?i parodon@iul sunt structuri asociate" 6le sunt semne de dizarmonie ocluzalA ce pot genera
disfunc@ie ocluzalA"
(5.0!raziunea patoloica
BeneralizatA- in bruxism
-stergerea reliefului ocluzal
-reducerea + coronare
-marirea,largirea suprafetei ocluzale la dintii laterali
-inversarea curbei lui spee
-boselarea proc alveolare
-poate ajunge pana la colet,desfiintand dintii
6licoidalA-batranii -cuspiziiV ai M#,cuspizii ! ai M2 si cuspizii V ai M) mandibulariaspect de elice
SectorialA-interpozitia pipei sau creionului
6xcentricA-fatele de uzura intereseaza 2-) perec'i de dinti antagonisti,si nu se potrivesc nici in ,- si nici in M
n cupa-intereseaza marginea libera a incisivilor,aspect excavat
%d partum-fata linguala a frontalilor maxilari,fara a reduce inaltimea,doar grosimea V-!
PolimorfA-remodelarea fetei ocluzale a M
;a@ete de uzurA-suprafete mici de abraziune localizata pe un dinte cu corespondent identic pe dintele
antagonist
-zone usor lustruite,mai lucioase decat restul smaltului
-contact prematur sau interferenta
(6.Durerea miofasciala-definitie si caracteristici
$manifestare patologica, prin declansarea unor crize algice prin stimularea unor locusuri 'iperiritabile $zone
trigger=benzi indurate locale, 'iperexcitabile, Cn @esutul muscular( de la nivelul t" muscular sau al fasciei
asociate"&urerea poate fi localizata sau la distanta,e o durere nesegmentara"Ponele trigger pot fi identificate prin
palpare"&urerea miofasciala e semn fizic al /-M
Caracteristici"
- &urerea la nivelul sursei poate fi:
%ctivA$prezentA(E cefalee $palparea cre?te durerea(
latentAE palparea nu cre?te durerea" 6ste importantA %F%MF6P% $istoricul durerii( ?i reconstituirea
condi@iilor Cn care se reactivezA sursa $apare cefaleea( pentru diagnostic"
- %ctivarea sursei latente:
Suprasolicitarea uni mu?c'i
Stressul emo@ional
nfec@ie respiratorie a cAilor superioare
-6volu@ie tipicA la pacien@ii cu acuze de cefalee seara, dupA servici, Cn zile obositoare, stresante"
-Simptomele clinice sunt asociate mai ales cu efectele de excitare a SF-, determinate de zonele trigger, ?i nu
de zonele trigger
+iperalgezie secundarA $'iperestezia pielii capului(
-o-contrac@ie $zone trigger din mu?c'ii cervicali determinA co-contrac@ia m" Masticatori, apare durere localA,
care nu trece dupA aplicarea unui tratament local(
3Acrimare, pseudorinitA alergicA, albirea4ro?ea@a fe@ei, conjunctivitA,
-/rebuie identificate zonele trigger: benzi indurate la palpare, 'ipersensibile
-&e obicei nu apare durerea localA, cJnd mu?c'iul este Cn repaus"
(9.Inter%entii terapeutice re%ersi!ile in tul!urarile craniomandi!ulare
Cinetoterapia"exercitii de coordonare* exercitii izotonice$cresc amplitudinea de miscare(* exercitii
izometrice$cresc forta de contractie(* exercitii pentru musculatura gatului
0nestezia si analezia locala:refrigeratia* infiltratiile anestezice* simularea electrica transcutana*
ultrasunetele* ionoforeza* caldura locala$infrarosii,ultrasunete,diatermie(* acupunctura
(:.Gutiera ocluzala-definitie+ functii si eficienta clinica
=dispozitiv protetic realizat din acrilat dur si interpus intre dintii celor 2 arcade pentru a stabili functional %/M,de
aatenua activitatea mm mobilizatori mandibulari si de a proteja dintii impotriva abraziunii si4sau a suprasolicitarii
ocluzale,plus functie diagnostica prin sprijinirea pozitii dg a mand$,-( sau testarea reactiei musculoarticualre la
repozitia terapeutica mand craniana pana sa fie ireversibila
<unctii:
#"suspendarea obstacolelor ocluzale si inlocuirea prin contacte multiple si simultan in pozitii centricese elimina
activitatea neuromusculara patologica
2"protectia dintilor impotriva efectelor bruxismului
)"stabilizarea %/M
0"redistribuirea fortelor de la nivelul dintilor
G"relaxarea temporara a mm ridicatori ai mandibulei
="prezenta gutierei constientizeaza pacientul de existenta problemei si poate actiona in consecinta
Eficienta clinica
#"gurtierele uzuale au eect redus asupra zgomotelor articulare
2"opresc atralgiile temporomandibulare,prin marirea &V!repaus condilii mandibulari
)"are eficienta maxima asupra mialgiilor ocluzogene prin disparitia spasmului muscular $ca urmare a stergerii
engramei(
0"impiedica abraziunea dentara si trauma ocluzala
,;.Slefuirea selecti%a-definitie si indicatii
=modalitate terapeutica ireversibila prin care se indeparteaza diferentiat zone de smalt$obstacole
ocluzale( pentru a obtine relatii ocluzale functionale in pozitii centrice si miscari de lateralitate si propulsie si a oferi
stabilitate %/M in pozitii centrice
-nu e suficienta pentr disparitia dizarmoniei ocluzale
Indicatii
1.disfunctii mandibulo-craniene la care dizarmonia ocluzala e f" importanta
#.trauma ocluzala
(.raporturi ocluzale instabile
,.pre si postprotetic
-.inainte,in si dupa tratamentul ortodontic
5.,--M e mai mare de 2mm sau deviata lateral
,1.Coronoplastia-definitie si indicatii
= interventii de eliminare a unei cantitati variabile de tesut dentar dur coronar"Se adreseaza dintilor care u suferit
migrari importante si au modificat nefunctional planul de ocluzie"Migrarile importante devitalizarepana la extractie
sau alveolopastie"
-nu face propriu-zis parte din slefuirea selectiva$nterven@ie terapeuticA ireversibilA(
-se realizeaza anterior slefuirii selective
Indicatii
#"dintii migrati in brese edentate
2"restaurari odontale sau protetice care dau un plan de ocluzie nefunctional
)"dintii in malpozitie primaraplan de ocluzie nefunctional sau inestetici
0"reducerea cuspizilor care determina impact alimentar la nivelul spt interdentar antagonist