Alergiile alimentare

Generalitati
Sus
Alergia alimentara este un raspuns anormal la un aliment, mediat de
sistemul imun. In mod obisnuit, sistemul imun contribuie la
mentinerea sanatatii prin apararea organismului impotriva atacului
daunator al bacteriilor si virusilor. In cazul unei alergii alimentare,
sistemul imun identifica anumite alimente ca fiind daunatoare si
produce o reactie alergica in momentul ingestiei lor.
Alergiile alimentare se intalnesc mai frecvent la copii decat la adulti.
Un procent cuprins intre 6% si 8% in cazul copiilor, dar doar 2% in
cazul adultilor, au astfel de alergii. Alergiile alimentare apar in special la persoanele
cu teren atopic, ceea ce inseamna ca au o tendinta mostenita de a dezvolta reactii
alergice. Aceste persoane sunt predispuse sa faca astm bronsic, diferite alergii si o
afectiunea a pielii, numita dermatita atopica.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Factori de risc
4. Simptome
5. Mecanism fiziopatologic
6. Consult de specialitate
7. Medici specialisti recomandati
8. Expectativa vigilenta
9. Investigatii
10. Tratament
11. Profilaxie
Cauze
Sus
Alergiile alimentare apar atunci cand sistemul imun reactioneaza anormal la
substantele continute in alimentele ingerate, producand o reactie alergica. Alergiile
alimentare sunt mai frecvente la copiii mici decat la adulti. Aceasta poate fi din cauza
ca sistemul imun si aparatul digestiv al copiilor nu sunt complet dezvoltate.
Ouale, laptele, arahidele, graul, soia si pestele sunt cauzele majoritatii reactiilor
alergice la copii. Unii sugari sunt atat de sensibili la aceste alimente incat daca acestea
sunt consumate de catre mama, alaptarea produce sugarului o reactie alergica.
Majoritatea copiilor se vindeca de alergiile la lapte, grau, oua si soia intre varsta de 3
si 5 ani. Copiii, rareori, se vindeca de alergia la arahide sau peste.
Arahidele, nucile si migdalele, pestele si crustaceul produc majoritatea reactiilor
alergice la adolescenti si adulti.
In cazul in care o persoana este extrem de sensibila la o anumita mancare, ea poate
dezvolta o reactie alergica prin simpla prezenta a alimentului respectiv in jurul
persoanei. Calatoriile cu avionul alaturi de pasageri care consuma arahide sau
mancatul la un restaurant cu specific de fructe de mare poate produce simptomele.

Cu cat este un aliment mai comun, cu atata este mai mare probabilitatea ca oamenii sa
fie alergici la el. De exemplu, alergia la orez se intalneste in Japonia, iar cea la cod, in
Scandinavia. Pe masura ce disponibilitatea alimentelor din diferite zone ale lumii a
crescut, numarul reactiilor alergice la fructe exotice, cum ar fi kiwi si papaya si la
seminte, precum susan si mac, a crescut.
Din cauza faptului ca arahidele sunt prezente in atat de multe preparate, alergia la
arahide a crescut in Statele Unite in ultimele doua decade si reprezinta acum o cauza
majora de reactii alimentare alergice severe. Alergia la arahide dureaza, de obicei,
toata viata si tinde sa se agraveze cu trecerea timpului.
Boala celiaca este provocata de alergia la o proteina (gluten) continuta in grau si alte
cereale.

Reactivitatea incrucisata
Multe persoane sunt alergice la alimente similare sau inrudite intr-un animit fel. Acest
fenomen se numeste reactivitate incrucisata. De exemplu, daca o persoana este
alergica la creveti, ea poate fi alergica si alte crustacee, cum ar fi crabul sau homarul.
De asemenea, in cazul alergiei la arahide, reactivitatea incrucisata se poate extinde si
la nivelul altor reprezentanti ai familiei leguminoaselor, cum ar fi mazarea si fasolea.
Sindromul de alergie orala este un tip de reactie incrucisata. In cadrul acestui sindrom,
persoanele care au alergie la polen (de exemplu alergia la iarba) pot
dezvolta prurit (mancarime), roseata si tumefiere a buzelor si gurii la ingestia de fructe
si vegetale care contin o proteina ce reactioneaza cu polenul. Aceste simptome se
remit de obicei rapid si nu implica alte parti ale corpului.
Sindromul de alergie orala apare la urmatoarele polenuri si alimente:
- cruciulita (planta erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene) Banane sau
pepeni cum ar fi pepenele verde sau cantalupul
- mesteacan, migdale, mere, caise, morcovi, telina, cirese, alune, kiwi, nectarine,
piersici, pere, prune sau cartofi
- arbusti, avocado, banane, morcovi, telina, castane sau kiwi
- ierburi rosii.
Un numar crescand de persoane, in special muncitori in domeniul sanitar, descopera
ca sunt alergici la latex. Latexul reprezinta seva naturala a arborelui ce cauciuc. Este
folosit pentru fabricarea manusilor chirurgicale, prezervativelor, baloanelor si altor
produse. Daca o persoana este alergica la latex, ea poate, de asemenea, sa
dezvolte reactii alergice la kiwi, fructul pasiunii, papaya, banane, avocado, smochine,
piersici, nectarine, prune, rosii, telina si castane.

De retinut!
In unele cazuri rare, simptomele unei reactii alergice severe, amenintatoare de viata
(anafilaxia) pot aparea dupa exercitiul fizic intens. Aceasta se numeste anafilaxia
indusa de efort. La unele persoane, anafilaxia poate aparea numai dupa ingerarea
anumitor alimente la care ele sunt alergice. Ea poate produce prurit (mancarime),
senzatie de lesin sau ameteala, urticarie, respiratie dificila si alte simptome severe.
Mancarea respectiva nu declanseaza reactia alergica in lipsa efortului si, alternativ,
efortul nu produce anafilaxia, decat daca persoana a ingerat inainte alimentul
respectiv.
Sulfitii, care sunt aditivi alimentari, provoaca dificultati de respiratie la persoanele
care sufera de astm bronsic. Printre altele, sulfitii sunt prezenti in unele tipuri de vin,
fructe uscate si bauturi carbogazoase.
Factori de risc
Sus
Riscul de a dezvolta o alergie alimentara este mai mare in cazul in care:
Exista in familie cazuri de alergie. Alergiile alimentare sunt intalnite cel mai frecvent
in cazul personelor care au un teren atopic, adica au o tendinta mostenita de a face
astm bronsic, diverse reactii alergice si dermatita atopica. Daca ambii parinti fac
alergii, probabilitatea ca si copilul sa faca alergii este de 75%.
Exista afectiuni alergice asociate, cum ar fi dermatita atopica sau astmul bronsic.
Pacientul este tanar. Nou nascutii si copiii fac mai multe alergii alimentare dacat
adultii.
Pacientul are o afectiune care faciliteaza absorbtia alergenului de la nivel gastric si
intestinal si trecerea sa in sange. Printre aceste afectiuni se numara bolile
gastrointestinale, malnutritia, prematuritatea si bolile care afecteaza sistemul imun.

Riscul de a dezvolta o reactie alergica amenintatoare de viata este mai mare in cazul
in care:
- pacientul sufera de astm
- simptomele datorate alergiei se declanseaza la cateva minute dupa ingerarea
alimentului.
In cazul in care o persoana sau copil sau are o alergie alimentara severa, ea ar trebui sa
poarte in permanenta o trusa de prim ajutor in cazul aparitiei alergiei si sa stie cum sa
o foloseasca. Persoana respectiva ar trebui sa poarte permanent o bratara de evidenta a
bolii. Pregatirea in vederea tratarii prompte si corespunzatoare a unei reactii alergice
severe scade riscul de exitus.
Simptome
Sus
Simptomatologia alergiilor alimentare poate afecta multe parti ale corpului, inclusiv:
Aparatul digestiv. Printre simptome se numara crampele, greata, voma, diareea, prurit
(mancarimi) la nivelul gurii si gatului si rectoragii (sangerari rectale, rare la adulti).
Aceste simptome apar mai frecvent la copii decat la adulti.
Pielea. Simptomele sunt urticarie, tumefactie, prurit, roseata si dermatita atopica.
Reactiile cutanate sunt mai frecvente la copii.
Aparatul respirator. Simptomatologia include: tuse; wheezing (suierat ce se aude in
expir si care are drept cauza obstructia cailor respiratorii, indeosebi a bronhiilor);
mancarimi la nivelul nasului si secretii nazale abundente si consistente; stranut si
dificultati de respiratie.
Copiii au de obicei aceleasi simptome ca si adultii. Simptomatologia alergiei la lapte
sau soia la copii poate include eczeme, secretii nazale abundente si wheezing. Totusi,
cateodata, singurele simptome sunt plansul puternic (datorita colicii), voma, prezenta
sangelui in materiile fecale, diareea, constipatia si retardul de crestere.
Severitatea simptomelor variaza de la moderata la amenintatoare de viata si poate
aparea intr-un interval cuprins de la cateva minute la zile de la ingestia unui aliment.
Cea mai severa reactie este anafilaxia, care afecteaza multe sisteme ale organismului
si poate duce la exitus (deces). Anafilaxia apare de obicei in cateva minute sau intr-o
ora de la ingestie si poate reaparea la o ora sau doua mai tarziu. Cauzele frecvente ala
anafilaxiei sunt arahidele, nucile si fructele de mare; la copii, arahidele declanseaza
reactia anafilactica mai frecvent decat alte alimente. Aspirina, efortul si alcoolul pot
creste riscul de declansare a reactiei anafilactice.
Simptomele pot si si mai severe daca persoana respectiva mai are si alt tip de alergie,
cum ar fi alergia la polenuri sau la mucegai. Fumatul, stresul si frigul pot agrava
simptomele.
Mecanism fiziopatologic
Sus
Cand un aliment care genereaza o reactie alergica este ingerat pentru prima data,
sistemul imun nu recunoaste substanta respectiva si o considera straina (alergen).
Organismul reactioneaza prin formarea de anticorpi specifici impotriva alimentului
respectiv. In momentul in care acel aliment este din nou consumat, anticorpii ataca
alergenul, eliberand histamina si alte substante chimice care provoaca simptomele
unei reactii alergice.
Simptomele se dezvolta adesea in cateva minute, desi este posibil ca ele sa nu fie
evidente timp de o ora sau chiar mai mult. In unele cazuri, pot trece zile pana la
aparitia simptomelor. In general, reactia este cu cat mai severa cu cat debuteaza mai
devreme.
Simptomele pot debuta cu o senzatie de furnicatura si tumefactie la nivelul gurii si
limbii. Cand alergenul alimentar ajunge la nivel gastric si intestinal, pot aparea
simptome precum crampe, greata, voma si diaree. Pot aparea manifestari la nivelul
oricarui organ in momentul in care alergenul este absorbit la nivel intestinal si trece in
sange.
In reactiile moderate, organismul reactoneaza cu urticarie si prurit, wheezing,
congestie nazala, si posibil, ameteala sau senzatie de lesin. Majoritatea simptomelor
unei reactii alergice moderate cedeaza in cateva ore, odata ce medicatia
antihistaminica este administrata sau alergenul alimentar este indepartat din organism.
Totusi, o eruptie a pielii (dermatita atopica) poate persista cateva saptamani.
In reactiile severe, in organism se elibereaza cantitati mari de histamina si alte
substante chimice care declanseaza reactia anafilactica amenintatoare de viata.
Aceasta se poate intampla in cateva minute sau intr-o ora. Simptomele anafilaxiei
cedeaza de obicei rapid la administarea de epinefrina si antihistaminice. Epinefrina,
administrata injectabil, opreste eliminarea substantelor ce produc reactia severa si
amelioreaza simptomele.
Consult de specialitate
Sus
Serviciile medicale de urgenta ar trebui contactate imediat daca persoana respectiva a
mai avut o reactie alergica severa in trecut, provocata de acelasi aliment si cu
simptome similare. In cazul in care trusa de prim ajutor recomandata de doctor in
cazul reactiilor alergice severe este disponibila, o injectie cu epinefrina ar trebui
facuta inainte de a chema ajutoare. Daca este posibil, ar fi de preferat ca altcineva sa
sune dupa ajutor, in timp ce persoana in cauza isi face injectia cu epinefrina.
Datorita faptului ca simptomele pot reaparea chiar daca injectia a fost efectuata,
persoana respectiva ar trebui sa mearga la camera de garda de fiecare data cand apare
o reactie alergica, chiar daca se simte mai bine. Perioada de observatie este de 4 pana
la 8 ore de la aparitia reactiei.

Serviciile de urgenta trebuie apelate imediat daca apare unul din urmatoarele
simptome:
- edemul (umflarea) gatului sau limbii aparut rapid
- respiratie ingreunata, wheezing sau tuse profunda
- paloarea fetei sau cianoza (coloratie albastra a tegumentelor aparuta datorita lipsei de
oxigen a tesuturilor) buzelor sau lobilor urechii
- semne de soc, inclusiv:
- ameteala sau senzatie de lesin
- neliniste, stare confuzionala si senzatie de moarte iminenta
- tegumente umede si reci sau chiar transpiratii profuze
- slabiciune, senzatie de sete, greata, voma
- lesin.
Daca simptomele se inrautatesc, trebuie contactat medicul. Este important ca
alimentele care au provocat alergia sa fie identificate, pentru ca ele sa poata fi evitate
pe viitor.
Medici specialisti recomandati
Sus
Din personalul medical in masura sa evalueze si trateze alergiile alimentare usoare fac
parte:
- medicul de familie
- medicul pediatru
- internistul
- asistentele medicale
- medicul specialist alergolog, care poate fi de ajutor cand:
- este necesara identificarea alimentelor care au produs reactia alergica
- performantele profesionale sau la scoala si calitatea vietii sunt afectate din cauza
simptomelor alergiei sau a reactiilor adverse ale medicamentelor
- exista si alte afectiuni medicale asociate, cum ar fi astmul bronsic recurent.
Se pot contacta si alti specialisti, cum ar fi:
- dermatologul, pentru tratarea alergiilor tegumetare.
- pneumologul, in cazul prezentei astmului moderat sau sever.
- nutritionistul sau specialistul dietetician pentru mentinerea unei diete
echilibrate chiar daca unele alimente trebuie eliminate. Nutritionistul sau dieteticianul
poate, de asemenea, invata persoana in cauza cum sa evite anumite alergene prezente
in alimente si cum sa le substituie in cadrul dietei.
Expectativa vigilenta
Sus
Daca simptomele nu se inrautatesc sau nu sunt atat de severe incat sa produca
ingrijorare, se poate incerca eliminarea anumitor alimente suspecte din dieta si urmari
daca simptomele dispar.
Investigatii
Sus
Pentru a pune diagnosticul de alergie alimentara, doctorul va incepe cu
afectuarea anamnezei si a examenului fizic. Doctorul va pune pacientului intrebari
detaliate in legatura cu simptomele si cat de repede apar dupa ingestia alimentului
incriminat. Este important ca medicul sa descopere daca pacientul are alergie
sau intoleranta la un anumit aliment. El poate solicita pacientului sa tina evidenta
tuturor alimentelor consumate si eventualelor reactii.
Doctorul poate sa sugereze pacientului sa incerce o dieta din care sa elimine
eventualele alimente suspecte, o dieta pentru detectarea alergiei alimentare orale sau
ambele.
Intr-o dieta de eliminare, se evita consumul grupelor alimentare incriminate pentru
producerea reactiilor alergice sau anumitor alimente considerate suspecte pe baza
istoricului medical si a altor teste. Daca simptomele nu apar atunci cand se elimina din
dieta alimentul respectiv, atunci acesta este suspect. Daca simptomele reapar la
ingerarea alimentului, atunci se confirma faptul ca alimentul respectiv este cauza
alergiei. Dieta dureaza de obicei intre 10 si 14 zile.
Intr-o dieta pentru detectarea alergiei alimentare orale, se consuma cantitati crescande
atat de alimente suspecte cat si de alimente care nu sunt suspecte, in timp ce pacientul
este tinut sub observatie. Doctorul monitorizeaza o eventuala reactie alergica si
momentul aparitiei ei. Daca apar reactii alergice numai la alimentele suspectate si nu
si la altele, atunci diagnosticul este confirmat. Acest test este, de obicei, cea mai buna
metoda pentru a detecta daca o anumita alergie alimentara exista cu adevarat.

Se pot face, de asemenea, teste pentru identificarea alergiilor. Acestea sunt:
- Intradermoreactii. Lichidul ce contine alergenul respectiv este introdus la nivelul
dermului. Daca pielea reactioneaza cu aparitia unei tumefactii pruriginoase, inseamna
ca exista alergie la alergenul respectiv. Intradermoreactiile sunt rapide, simple si
relativ sigure, dar rezultatele pot fi fals pozitive, ceea ce inseamna ca nu exista alergie
la alergenul respectiv, chiar daca rezultatele sunt pozitive. In cazul in care pacientul
este extrem de alergic, intradermoreactiile nu pot fi efectuate.
- Testul pentru detectarea imunoglobulinelor E. Se recolteaza dintr-o vena o mostra de
sange si se testeaza pentru existenta imunoglobulinelor E (anumiti anticorpi), care se
produc ca raspuns la diferite alergene. Acest test se poate efectua in locul sau asociat
cu intradermoreactia. El este mai scump, rezultatele sunt gata in cel putin o saptamana
si poate, de asemenea, da rezultate fals pozitive.
Alte teste pentru detectarea alergiilor alimentare care nu sunt utile sau a caror
eficienta nu a fost dovedita sunt:
- detectarea anticorpului IgG4
- teste de provocare/neutralizare
- citotoxicitate
- chineziologie aplicata.
Tratament
Sus
Tratament - Generalitati
Tratamentul optim pentru alergiile alimentare este evitarea alimentelor care stau la
baza producerii alergiei respective. Cand acest lucru nu este posibil, se pot incerca
medicamente, precumantihistaminicele in cazul alergiilor usoare, si medicamente
continute in trusa de prim ajutor pentru alergii, in cazul reactiilor severe.
Este importanta acordarea unei atentii speciale copiilor care fac alergii alimentare. Un
copil care face alergii alimentare severe poate dezvolta o reactie anafilactica
amenintatoare de viata, chiar la cantitati infime de alergen. Copilul ar trebui sa poarte
in permanenta o bratara de evidenta a bolii si o trusa de prim ajutor in cazul alergiilor
severe.
Copiii pot avea simptome usoare in primele minute dupa ingerarea alergenului, dar
pot dezvolta simptome severe in 10 pana la 60 de minute. Ei ar trebui sa fie tinuti sub
observatie in spital cel putin 4 ore dupa aparitia unei reactii alergice.

Tratament initial
Tratamentul initial al unei alergii alimentare consta in identificarea alimentului care
produce alergia si deprinderea unui mod de abordare, atat a reactiilor alergice usoare,
cat si a celor severe.
Cel mai eficient tratament al alergiilor alimentare este evitarea consumului
alimentului respectiv, sub orice forma ar fi el. Pacientul ar trebui sa-si anunte familia,
prietenii si colegii de serviciu ca are o alergie alimentara si sa-i roage sa-l ajute sa
evite alimentul respectiv. Ambalajele tuturor alimentelor trebuie citite si celelalte
denumiri ale alergenelor alimentare trebuiesc invatate. De exemplu, laptele poate fi
intalnit si sub denumirea de "cazeinat", ouale ca "albumina", graul ca "gluten" si
arahidele ca proteine vegetale hidrolizate.
In cazul in care sugarul are alergie la lapte sau soia, doctorul poate sugera shimbarea
formulei lactate sau alaptarea ca unica metoda de hranire. Formule special preparate
sunt disponibile pentru sugari alergici la lapte si soia.
In cazul in care parintele sau copilul sau are alergii usoare, antihistaminicele
eliberate fara prescriptie medicala pot tine simptomele sub control. Se poate apela la
medicamenteantihistaminice eliberate pe baza prescriptiei medicale, in conditiile in
care cele eliberate fara prescriptie nu sunt eficiente sau daca produc efecte secundare
neplacute, cum ar fi somnolenta.
Daca reactia alergica este severa, tratamentul initial poate fi administrat la camera de
garda sau de catre personal medical de urgenta. Pacientului i se va administra o
injectie cu epinefrina pentru a impiedica eliberarea suplimentara de histamina si
pentru a relaxa muschii respiratori. Dupa aceea pacientului i se va recomanda o trusa
de prim ajutor in cazul alergiilor severe, care contine o seringa si cantitatea de
epinefrina necesara efectuarii unei injectii si tablete de antihistaminice. Medicul
sau farmacistul va invata pacientul cum sa-si faca singur o injectie. Pacientul va trebui
sa poarte intotdeauna trusa de prim ajutor cu el. Bratara de evidenta a bolii sau orice
alta bijuterie care listeaza alergiile alimentare ar trebui purtata. Astfel de dispozitive
de alerta medicala pot fi comandate la majoritatea farmaciilor sau pe internet.
Truse de prim ajutor ce contin doze adecvate pentru copii sunt disponibile. Copiii care
au risc crescut de a face reactii alergice severe ar trebui sa aiba truse atat la scoala sau
la gradinita, cat si acasa. Parintele trebuie sa se asigure ca directorul scolii, profesorii
si prietenii copilului sunt informati in legatura cu alergia pe care acesta o are.

Tratament de intretinere
Tratamentul in desfasurare presupune continuarea evitarii alimentelor care produc
alergii si luarea in considerare a oricaror alimente noi care pot provoca simptomele.
Persoana in cauza trebuie sa informeze continuu in legatura cu alergia respectiva
persoanele cu care vine in contact in mod regulat si sa le roage sa o ajute sa evite acel
aliment. Pacientul trebuie sa citeasca ambalajele alimentelor si sa fie constient de
faptul ca uneori alergenele alimentare au alte denumiri pe diferitele ambalaje.
Pacientul trebuie sa se adreseze doctorului in vederea alegerii medicatiei optime
pentru alergia sa. El trebuie sa se asigure ca dispune intotdeauna de medicamentele
necesare.
In cazul alergiilor alimentare severe, pacientul trebuie sa poarte intotdeauna o bratara
de evidenta a bolii care listeaza alimentele la care acesta este alergic. Astfel de
dispozitive se pot comanda la majoritatea farmaciilor sau pe internet.
In cazul in care doctorul recomanda o trusa de prim ajutor pentru alergii, ea trebuie
purtata permanent. Trusa contine o seringa impreuna cu cantitatea necesara de
epinefrina si tablete de antihistaminice. Data expirarii medicamentelor trebuie
verificata si ele trebuie inlocuite la nevoie.
Injectia cu epinefrina trebuie facuta de indata ce persoana respectiva sau copilul
suspecteaza un aliment ingerat sau simte ca o reactie alergica este pe cale sa se
declanseze. Apoi trebuie administrate antihistaminicele. Din cauza faptului ca
simptomele pot reaparea chiar dupa efectuarea injectiei, pacientul trebuie sa mearga la
camera de garda ori de cate ori face o reactie alergica, chiar daca se simte mai bine. El
trebuie tinut sub observatie cel putin 4 ore dupa aparitia reactiei.

Tratament in cazul agravarii simptomelor
In cazul in care simptomele alergiei se agraveaza, trebuie contactat medicul. Poate fi
nevoie de o trusa de prim ajutor sau de medicatie noua.
Pacientul trebuie sa explice familiei, prietenilor si celor cu care vine in contact in mod
regulat, faptul ca simptomele s-au agravat si ca este important ca ei sa stie cum sa
procedeze in momentul in care are loc o reactie severa.
Alimentele incriminate trebuie evitate in continuare si pacientul trebuie sa ia in
considerare orice alimente noi care produc simptome. Toate ambalajele alimentare
trebuie citite si pacientul trebuie sa se asigure ca este la curent cu celelalte denumiri
ale alergenelor intalnite uneori pe ambalaje.
Daca alergiile alimentare sunt severe, atunci trebuie purtate in permanenta bratarile de
evidenta a bolii care listeaza alimentele care produc reactiile alergice.

Tratament ambulator (la domiciliu)
Cunoasterea alimentelor care produc alergii alimentare si evitarea acestor alimente
reprezinta cea mai buna metoda de prevenire a reactiilor alergice. Din nefericire,
alergenele alimentare sunt adesea "ascunse" in diverse sosuri, inghetate, produse
preparate prin coacere si altele. Ambalajele alimentelor ar trebui citite cu atentie de
catre persoanele care fac alergii. Trebuie avute in vedere celelalte denumiri ale
alergenelor alimentare, cum ar fi "cazeinat" pentru lapte sau "albumina" pentru oua.
Multe persoane au impresia ca daca pe un ambalaj scrie ca nu contine lapte, chiar asa
si este. Acest lucru nu este absolut adevarat.
Mancatul in oras poate fi periculos pentru persoanele care au alergii alimentare
severe. Iata cateva sfaturi utile:
- persoana in cauza ar trebui sa-si aduca de acasa substituenti alimentari nedaunatori;
de exemplu, lapte de soia pentru a fi consumat cu cereale
- trebuie avuta in vedere posibilitatea contaminarii incrucisate; de exemplu, o cupa de
inghetata care a fost folosita pentru servirea unei inghetate cu arahide poate fi apoi
folosita pentru servirea inghetatei de vanilie pe care tocmai o cumpara persoana
respectiva
- ospatarii ar trebui informati in legatura cu posibilitatea declansarii unei reactii
alergice severe; persoana in cauza ar trebui sa-i interogheze atent in legatura cu
ingredientele; daca acestia nu sunt siguri, el trebuie sa solicite contactarea
personalului de la bucatarie
- dispozitivele de alerta medicala care detecteaza prezenta alimentelor alergizante
trebuie purtate in permanenta; ele pot fi comandate la majoritatea farmaciilor sau pe
internet.
In cazul calatoriilor in alta tara, cuvintele ce desemneaza alimentele alergizante
respective ar trebui invatate pentru ca persoana in cauza sa poata intreba de ele la
restaurant sau sa le poata citi pe ambalaje. Persoana respectiva ar trebui sa contacteze
anticipat companiile aeriene, organizatorii excursiilor si personalul restaurantelor
pantru informarea lor in legatura cu alergia alimentara si solicitarea unor mese sigure.
Ori de cate ori este posibil, persoana respectiva ar trebui sa-si prepare singura
mancarea. Planurile de calatorie ar trebui discutate cu medicul.

Alegerea medicatiei
Printre medicamentele folosite pentru tratamentul reactiilor alergice severe se
numara:
- epinefrina: se administreaza injectabil; actioneaza rapid in stoparea eliberarii
suplimentare de histamina si relaxarea muschilor respiratori
- antihistaminicele: antihistaminicele blocheaza actiunea histaminei in timpul unei
reactii alergice si reduc severitatea simptomelor ca pruritul si stranutul
- corticosteroizii: aceste medicamente ajuta la reducerea inflamatiei.

Tratament medicamentos
Medicatia utilizata pentru ameliorarea simptomelor alergiilor alimentare usoare este:
- antihistaminicele si corticosteroizii pentru tratamentul urticariei, simptomelor
gastrointestinale sau stranutului si secretiilor nazale abundente
- bronhodilatatoarele pentru simptomele din cadrul astmului; bronhodilatatoarele
destind caile aeriene pulmonare, facilitand astfel respiratia.

De retinut!
Medicamentele care trateaza simptomele alergiilor alimentare pot avea efecte
secundare. Tipic, ele sunt folosite pe perioade scurte si sunt intrerupte o data cu
disparitia simptomelor. Metoda optima de evitare a aparitiei simptomelor este evitarea
alimentelor la care persoana respectiva are alergie. Toate ambalajele alimentare
trebuie citite si trebuie avut in vedere faptul ca uneori alergenele sunt intalnite sub alte
denumiri pe ambalaje.
Nu exista nici un medicament care sa poata fi luat inainte de consumarea unui anumit
aliment si care sa previna in mod sigur decalnsarea reactiei alergice la alimentul
respectiv.
Injectiile alergizante (terapia de desensibilizare) pentru alergiile alimentare sunt
considerate experimentale si nu sunt recomandate.
Un mic studiu recent al unui medicament pentru tratamentul alergiei la arahide a dat
rezultate promitatoare. Medicamentul, numit medicament anti-imunoglobuline E, se
leaga specific deimunoglobulinele E (o clasa de anticorpi) eliberate in timpul
desfasurarii reactiei alergice la arahide. Un alt studiu mai amplu se afla inca in
desfasurare in scopul dovedirii sigurantei si eficacitatii lui la persoanele alergice la
arahide.

Alte tratamente
Printre noile optiuni de tratament al alergiilor alimentare se numara:
- injectarea de anticorpi anti-imunoglobulina E; acesti anticorpi sunt capabili sa
reduca reactiile alergice
- imunoterapia (injectii alergizante sau terapia de desensibilizare), care ajuta
organismul sa devina mai putin sensibil la substantele la care este alergic
- vaccinarea cu o substanta genetica specifica unui anumit alergen alimentar
- folosirea de substante care modifica modul in care sistemul imun reactioneaza la un
anumit alergen (imunomodulatori)
- terapiile experimentale cum ar fi neutralizarea, ingerarea unor forme diluate ale
alergenului alimentar pentru a "neutraliza" reactiile alergice si cromolynul, un
medicament folosit numai pentru tratamentul rinitei alergice, nu si-au dovedit
eficienta.
Profilaxie
Sus
Alergiile alimentare apar adesea la persoanele care au o istorie familiala (mai multe
cazuri ale unei boli respective in randul mebrilor aceleiasi familii) de astm bronsic,
dermatita atopica, alergii la polen, mucegai sau alte substante. Aceste persoane au un
teren atopic, adica au o tendinta mostenita de a dezvolta reactii alergice. Alergiile nu
pot fi prevenite in cazul acestor persoane.
Academiile internationale de Alergie recomanda ca toti sugarii, in special cei care au
o istorie familiala de alergii, sa fie alaptati in primul an de viata sau chiar mai mult. In
cazul in care sugarul face parte dintr-o categorie cu risc crescut de dezvoltare a
reactiilor alergice si mama nu poate alapta, trebuie incercata o formula hidrolizata de
lapte. Proteina lactata din formulele hidrolizate este modificata in scopul prevenirii
alergiilor.


Alte recomandari pentru sugarii cu risc crescut sunt urmatoarele:
Mamele care alapteaza ar trebui sa elimine din dieta arahidele, migdalele si alunele si
ar trebui sa reflecteze asupra eliminarii din dieta a oualor, laptelui de vaca si pestelui.
Alimentele solide nu trebuie introduse in dieta sugarilor cu risc crescut pana la varsta
de 6 luni. Produsele lactate trebuie eviatate pana la un an, ouale pana la 2 ani, iar
arahidele, nucile si pestele pana la 3 ani. Aceste masuri pot contribui la reducerea
riscului aparitiei alergiilor alimentare.
Femeile insarcinate nu trebuie sa excluda alimentele respective din dieta, cu exceptia
arahidelor.
Avand in vedere faptul ca fumul de tigara creste sensibilitatea la aparitia unei reactii
alergice, este importanta existenta unui microclimat lipsit de fum.
Aproximativ 85% dintre copii se vindeca in timp de alergia la lapte, grau, oua si soia,
intre varsta de 3 si 5 ani. Ei nu se vindeca de obicei de alergia la arahide, nuci si
migdale, peste si crustacee.