Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ia i

Facultatea de Educa ie Fizic i Sport


Specializarea: Kinetoterapie i Motricitate Special
DEVIATII ALE COLOANEI VERTEBRALE
STUDET : DUMIT!A CU C"SMI# TEFA
A III, $!U%A &, SU'$!U%A (
DE)IATII A*E C"*"AEI )E!TE'!A*E
I+ $eneralitati
Coloana verte,rala se prezinta ca un stalp osos, -or.at din ((#(/
verte,re, dintre care : 0 cervicale, 1 lo.,are, 2& dorsale, 1 sacrale si /#1
cocci3iene+
Cur,urile nor.ale dau coloanei o .are elasticitate, per.itandu#i sa
se co.porte in cadere ca un resort, a.ortizandu#le, spre deose,ire de
spatele plat+ Tot cur,urile, pastreaza proectia centrului de 3reutate in
interiorul poli3onului de sustinere+
C4iar atunci cand una din cur,uri este accentuata 5ci-oza sau
lordoza6 coloana isi recapata ec4ili,rul exa3erand cur,ura din re3iunea
invecinata+
II De-initie
Deviatiile coloanei verte,rale sau deviatiile axului verte,ral sunt
a-ectiuni provocate de di-eriti -actori etiopato3eni+
Deviatia laterala poate -i de un tip oarecare, datorita unei atitudini
vicioase, i.pusa de anu.ite conditii pro-esionale+ Aceasta deviatie
laterala te.porala, dar prelun3ita a coloanei nu reprezinta scolioza, ci o
atitudine anor.ala care creaza posi,ilitati pentru constituirea ei+
Cand in .od voluntar un copil, care sta .ult in ,anca stra.,,
capata o de-or.are, pozitia nu poate -i nu.ita scolioza, ci deviatie prin
tinuta+ In aceasta nu se o,serva nici o de-or.atie a toracelui si nici o
sarcina a coloanei verte,rale+
III Clasi-icare
Deviatiile recunoscute ale coloanei verte,rale sunt :
A Scolioza
'+ Ci-oza
C+ *ordza
A+ Scolioza : Este deviatia colioanei verte,rale in plan -rontal, cu
rotiri ale corpurilor verte,rale de partea convexa, rotiri care
antreneaza si coastele, deter.inand o 3i,ozitate de partea covexa+
Aceasta noua pozitie a coloanei verte,rale produce asi.etrii ale
u.erilor si o.oplatilor+ Este vor,a de o atitudine scoliotica, cand
cur,urile se pot redresa usor, sau scolioza adevarata cand sau
produs .odi-icari osoase+ Scolioza se constata la exa.inarea
copilului, -olosind aplecarea trunc4iului inainte, pozitie in care
apare 3i,ozitatea de partea scoliozei+
Scoliozele pot -i :
#Cu o sin3ura cur,ura, scolioza in -or.a literei C
#Cu doua sau trei cur,uri, scolioza in -or.a literei S, in care cur,urile
alterneaza de o parte si de alta a coloanei pentru a#si 3asi ec4ili,rul+
In cadrul scoliozelor adevarate, cele .ai 3rave sunt asa#zisele
idiopatice sau esentiale, cu o cauza necunoscuta si aparute inainte de
varsta pu,ertatii+" alta 3rupa a scoliozelor o -or.eaza cele statice prin
de-or.ari ale ,azinului sau ine3alitati ale .e.,relor in-erioare+
Scoliozele patolo3ice sunt deter.inate de a-ectiuni ca: ra4itis.,
trau.atis.e ale corpului verte,ral 5verte,ral cunei-or.a6, polio.ielita si
reu.atis.+ Scolioza se consta prin exa.inarea clinica a su,iectului , din
pozitie stand, co.plet 3ol+ Se .arc4eaza apo-izele spinoase ale
verte,relor, cu creionul der.ato3ra-ic, ceea ce ne edi-ica asupra
existentei sau nu a scoliozei si a -elului acesteia+ Ur.ari. in continuare
ec4ili,rul ,azinului si aspectul picioarelor+ Exa.enarea cu -irul cu
plu.,, ne arata directia in care sa produs cur,ura, stan3a, dreapta sau
alternativa+ !adio3ra-ia co.pleteaza si precizeaza rezultatul exa.enarii+
'+ Ci-oza : Sunt deviatii ale coloanei verte,rale in plan sa3ital, prin
exa3erarea cur,urilor nor.ale ale coloanei verte,rale+ Exista insa
cazuri rare, atipice, cand coloana se cur,eaza invers : ci-oza
cervicala si lordoza dorsala+ De-or.atia se co.penseaza printr#o
4iperlordoza cervicala si lo.,ara pentru ec4ili,rarea coloanei+
Ci-ozele pot -i suple,asa#zisele atitudini ci-otice care pot corecta si
4ipercorecta voluntar prin contractia .usculaturii sau -ixe 5ri3ide6
care nu se .ai pot corecta prin redresarea voluntara sau .o,ilizare
pasiva+ De,ilitatea 3enerala sau pozitiile 3resite 5in ,anca, la locul
de .unca6 si .iopia pot -avoriza atitudinii ci-otice+ Ci-ozele
adevarate, -unctionale au la ,aza un trau.atis. cu turtirea unei
verte,re in un34i ascutit spre inainte 5in pana6 ceea ce deter.ina
asezarea coloanei in un34i deasupra si su, verte,ra lezata+ "6 alta
cauza a ci-ozei se aplica prin le3ea lui Delpeon : Cand corpul este
.entinut .ult ti.p aplecat inainte, se producde o turtire a
corpurilor verte,rale in partea anterioara, din cauza 3reutatii
corporale care a-ecteaza si actioneaza asupra acestei parti a
verte,rei+
Mor,ul %ott 5I+'+C+ la coloana6 produce o ci-oza prin distru3erea
unei verte,re si inclinarea trunc4iului inainte+ Ci-oza 7uvenila sau
epi-izata Sc4aur.ann apare la varsta pu,ertatii, cu localizare .ai .ult
la verte,rele dorsale+ Ci-roza senila sau a ,atranilor are localizarea
cervico#dorsala la ,ar,ati si dorsala .edie sau dorsolo.,ara la -e.ei+
C + *ordoza : *ordozele sunt deviatii ale coloanei verte,rale cu
convexitate anterioara, prin exa3erarea cur,urilor nor.ale ale coloanei
verte,rale+ Datorita .ai ales tonusului crescut si psoasului si sla,irii
tonusului a,do.inalilor, ,azinul cade .ai .ult inainte decat nor.al,
exa3erand cur,ura lo.,ara+ " cauza -avorizanta la -e.ei este purtarea
pa3e (
incalta.intii cu tocuri inalte, care duc la inclinarea ,azinului inainte si
a trunc4iului inapoi, deter.inand lordozarea+ *ordoza este prezenta si
in locurile cu luxatie con3enitala de sold ,ilaterala, in spondilolistezis
si in enopatii+ *a randul ei lordoza poate -i cauza deviatiilor al3ii
lo.,are si sacrale, al,u.inuriei, prin 7enarea -unctiei rinic4ilor,
preecu. si a o,oselii in .ers si stationare+
In cazul lordozei sunt 4ipertro-iati .usc4ii :
#dorsali, in special spinali8
#psoasul iliac8
#rotatorii interni ai .e.,relor8
#dia-ra3.ul8
Anta3onistii acestora sunt 4ipotonici:
#a,do.inalii, in special dreptii a,do.inali
#rotatorii externi ai .e.,relor
#cvadricepsul
#precervicalii
Dupa Mezieres, la ori3inea tuturor de-or.atiilor este lordoza+ Atat
pozitia verticala cat si .iscarea .e.,relor in-erioare si superioare
deter.ina cur,uri lordotice+ Dease.enea, incercarea de a corecta o ci-oza
este necesar sa reduce. .ai inainte lordoza 5cervicala lo.,ara6 ceea ce
duce la concluzia ca lordoza este la ori3inea ci-ozei+ Ci-oza nu apare -ara
accentuarea lordozei iar daca -ixa. lordozele , -lexia trunc4iului nu se
.ai poate -ace, ceea ce denota ca ci-oza co.penseaza lordoza+ Asa se
explica de ce nu se poate corecta o ci-oza dorsala prin exercitiile
o,isnuite de extensie, pana cand nu se corecteaza .ai intai
lordozele5cervicala, lo.,ara6+ Tot Mezieres arata le3atura ce exista intre
trunc4i si .e.,re care se pune in evidenta si .ai .ult in cazul
trata.entului ci-ozelor : Esecul sau reusita trata.entului depinde de -elul
cu. tine. sea.a de aceasta+ %entru elucidarea pro,le.ei , autoarea da
exe.plul ur.ator : Spatiul popliteu al .e.,relor in-erioare este o a treia
concavitate posterioara alaturi de cele doua lordoze, cervicala si lo.,ara+
Intinderea picioarelor in ti.pul .iscarilor de trunc4i deter.ina o ster3ere
a lordozei, iar re-acerea cur,urii lordotice deter.ina -lexarea .e.,relor
din 3enunc4i+ *ordoza este insotita de rotarea interna a .e.,relor
superioare si in-erioare, .ai .ult lordoza si rotarea interna a picioarelor
constituie cauzele 3enunc4iului recur,et si sta,ilirea li3a.entara+ " alta
pro,le.a le3ata de lordoza se re-era la .usc4iul dia-ra3. care este
,locat in inspiratie in ti.pul e-ortului , ceea ce deter.ina o ridicare si
-ixare in pozitie ridicata a u.erilor+
Musc4iul dia-ra3. este un .usc4i lordozan, daca tine. sea.a de
insedrtiile sale pe verte,rele &,( sau / lo.,are , ase.anatoare cu cele ale
psoasului+ Fixand insertiile dia-ra3.ului, ,loca. respiratia, -ixa.
lordoza si per.ite. un punct -ix altor .usc4i lordozanti#spinalii, in -elul
acesta .iscarile respiratorii ra.anand reduse+ De aici necesitatea de a
eli,era respiratia in toate exercitiile in care participa .usc4iul dia-ra3.+
I) Etiopato3enia
Teoria tinutei varioase : Deoarece copii stau ore intre3i aplecati
peste o .asa prea 7oasa cu spatele spri7init de speteaza scaunului, asa in
cat .entin ti.p indelun3at coloana verte,rala incovoiata si deviata lateral
s#a dedus ca aceasta inpre7urare sta la ori3inea scoliozei+ Atitudinea
a.intita ar putea explica producerea scoliozei totale, dar aceasta se
o,serva destul de rar, tinuta scolara 3resita ar putea -i .ai curand cauza
atitudinilor scoliotice care per.inentizeaza+ Tinand sea.a de nu.arul
restrans al scolioticilor -ata de nu.arul total al elevilor care au aceleasi
atitudini, care se repeta in inpre7urari identice, nor.al este sa ne 3andi.
ca alt ele.ent etiopato3enetic tre,uie sa intervina si sa deter.ine
constituirea scoliozei+
Teoria osteoparalitica : S#a sustinut ca tul,urarile de osi-icare su,
in-luenta di-eritelor cauze .ecanice, ar putea produce sc4i.,ari in -or.a
verte,relor si deviatiilor laterale ale ra4itis.ului care sunt sc4itate in .od
nor.al+ Ele.entele care ar in-luinta cartila3iile de crestere ale verte,relor
ar -i de ori3ine in-ectioasa sau toracica, trau.atica, endocrina, statica,
conventionala, i.pri.andu#se in special in unele avita.inoze+ Aceasta
cauza ar -i destul de -recventa -iindca unii autori au o,servat scoliozele in
randul copiilor .alnutriti+
Din punct de vedere al stadiilor in care se 3aseste scolioza
o,isnuita a adolescentilor, se cunosc trei 3rade :
#3radul 2 : #care este denu.it scolioza ,eni3na, poate sa se con-unde, in
-or.a cea .ai usoara cu deeviatiile de atitudine
#di-erenta estetica : ,olnavul poate in .od nor.al sa#si
devieze coloana in sens contrar+ *a aplecarea inainte a ,olnavului,
apo-izele spinoase sunt pe aceeasi linie, -ara nici o a,atere+
#3radul & : #in aceasta -aza a scoliozei -aptul esential este acela ca prin
.iscarile de indoire sau rasucire cu -ara sau apasare laterala, se .ai poate
o,tine o oarecare indreptare a cur,urii coloanei verte,rale spre linia
.ediana+
#3radul ( : #se deose,este de precedentul prin aceea ca deviatiile coloanei
si de-or.atiile toracice nu se .ai pot indrepta prin si.ple .iscari de
indoire si rasucire+ In acesste cazuri scolioza este 3rava si evoluiaza spre
.ari de-or.atii toracice si pra,usiri ale coloanei verte,rale+ Cu toate
nea7unsurile estetice, dar .ai ales -unctionale in aceste cazuri, .iscarile
toracice si c4iar cele a,do.inale su-era deplasari uneori destul de
i.portante care pot sa in-luenteze asupra -unctiilor unor or3ane cu.
sunt : ini.a sau prla.anii+ Di-or.itatea este .ai 3rava in -or.ele de
scolioza dezec4ili,rate in care -irul cu plu., din -ata su,occipitalului nu
cade in dreptul inter-esier+ *a unii ,olnavi evolutia scoliozei nu se opreste
odata cu inceperea perioadei de crestere si deviatiile coloanei verte,rale si
de-or.atiile toracice continua c4iar la varsta adulta+
Dupa .o,ilitatea coloanei, Dete,it si Mescox recunosc trei -or.e
de scolioze : I#-or.ele ne-ixate
II#-or.ele inter.ediare
III#-or.ele -ixate
) Trata.ent
A+ Trata.entul scoliozei :
Sc4e.atic, trata.entul scoliozei se prezinta ast-el :
#.o,ilizarea coloanei verte,rale si reducerea 3i,ozitatii prin: #inclinari
laterale #intinderi
in lun3i.e #tractiuni
cu .e.,rul o.olo3 concavitatii
#presiuni directe de 3a,ozitate
#toni-ierea .usculaturi paraverte,rale, prin contractii si.etrice si
asi.etrice
#reec4ili,rarea ,azinului, in special in scoliozele statice, printr#o
taloneta in portat
#trata.entul ortopedic pasiv, cu aparate care .entin coloana
#trata.entul c4irur3ical, prin artrodeza verte,rala+
Se o,isnueste in 3i.nastica corectoare sa se .o,ilizeze .ai intai
coloana prin .iscari pasive, sa se redreseze, apoi sa se toni-ice prin
.iscari active+ Tinand sea.a ca nu.ai 3i.nastica sin3ura nu poate
opri evolutia unei scolioze, iar dupa .o,ilizare cu exercitii vasive,
aceasta oprire nu se .ai poate -ace nici atat, este 3reu sa ad.ite. ca o
coloana cu .ai .ulte cur,uri o .ai pute. -ixa prin exercitii de
toni-iere+ Acelasi lucru se poate spune si despre exercitiile asi.etrice,
3reu sde localizat+
Din aceste .otive, pe ,aza indelun3atei noastre experiente practice
ave. o rezerva in -olosirea lor+ Exceptie ar -ace scoliozele cu o
sin3ura cur,ura, in C, unde -olosi. .iscari asi.etrice cu localizare
stricta la acest se3.ent+ Se ad.ite .o,ilizarea pasiva a coloanei
nu.ai in vederea -ixarii ei in corset sau pentru trata.ent c4irur3ical+
Trata.entul prin .iscare se re-era la exercitiile active care sa
-raneze evolutia scoliozei, exercitii precis localizate deoarece exista
riscul de a -avoriza -or.area cur,urii adiacente+ Musc4ii ei sunt
scurtati prin lucru in contractie si intindere inco.pleta+ Exista di-erite
.etode de corectare a scoliozei, una dintre ele, cea a dr+Klapp, care a
descris patru pozitii, pornind din pozitia pe 3enunc4i cu spri7in pe
pal.e+
Metoda translatiei, a lui !oederer si *edent, consta in deplasarea
spre partea corectoare, un se3.ent de corp+ Aceasta translatie se -ace
tinand ,ratele lateral pentru a putea corecta pozita trunc4iului iar
specialistul, asezat in spatele pacientului, controleaza executia
.iscarilor+ Este usor de realizat aceasta translatie in cazul unei
scolioze in C, dar pentru o scolioza in S este nevoie de o corectie a
cur,urii lo.,are asezand o perna su, -ese de partea concavitatii, dupa
care se executa translatia entru cur,ura superioara+
Metoda ieder4o--er se ,azeaza pe -olosirea tensiunilor izo.etrice
in tratarea atat a scoliozei cat si a diverselor discopatii si spondilozii+
In aceasta .etoda se cauta redresarea coloanei verte,rale in raport cu
linia .ediana, prin contractii izo.etrice contra rezistentei, e3aland in
-elul acesta edi-erite tensiuni ale .usculaturii spatelui 5partea concava
este sla,a, partea convexa prezinta tensiuni .ari6+ Folosi. pozitii de
plecare -oarte precise si contractiile izo.etrice ale unor .usc4i
5dorsalul .are, trapezul, transversii din partea cavitatii, transversul
a,do.inal, psoasul iliac si patratul lo.,ar6, se ur.areste apropierea
coloanei cat .ai .ult de linia .ediana si nu toni-erea .usculara+ In
ti.pul tensiunii izo.etrice exista o perioada de contractie pro3resiva
ur.ata de o contractie statica si ter.inarea cu relaxare pro3resiva a
.usculaturii, -iecare perioada avand durata e3al+
Trata.ent ortopedic
In scolioza esentiala cu o cur,ura de (9#19 3rade, se recur3e la
trata.entul ortopedic+ Dupa o pre3atire 3enerala prin exercitii de
.o,ilizare si intindere, se trece la redresarea scoliozei prin elun3atii la
cadrul A,ott si se -ixeaza in corsetul de 3ips+
Epi-izite Sc4eur.ann
In scoliozele idiopatice se .ai -oloseste corsetul Mil:au;ee, care -ace
extensia si derotarea coloanei activ si nu pasiv ca aparatul 3ipsat+
Contentiei in corset i se adau3a o 3i.nastica zilnica pentru
coloana, a,do.en si .iscari de respiratie+ Scoaterea corsetului se -ace
pro3resiv+
Trata.ent c4irur3ical
In cazul scoliozei cu un un34i .ai .are de 19 3rade, sau in cazul
nereusitei trata.entului ortopedic, se i.pune trata.entul c4irur3ical
prin artrodeza verte,rala cu ti7a .etalica Marrin3ton+ Adultii inainte
de a -i operati, executa exercitii de .o,ilizare a coloanei+ Dupa
operatie 3i.nastica respiratorie si diverse exercitii de ,rate si picioare
-ara a antrena coloana+ !idicarea la verticala se -ace treptat atat ca
un34i de inclinare cat si ca durata de ti.p+ Sunt evitate torsiunile de
trunc4i+ Se poate trece la pozitia sezand dupa doua sapta.ani de la
interventie+ I.o,ilizarea in aparat 3ipsat dureaza patru sapta.ani, ca
si in trata.entul ortopedic al scoliozei, ti.p in care accentul cade pe
.iscari de respiratii+ Se aplica corsetul de plexidur, pentru 2<#&/ luni+
In aceasta perioada, ,olnavul -ace o 3i.nastica de toni-iere a
coloanei, identica cu cea din epi-izita Sc4eur.ann+ !enuntarea la
corset se -ace treptat, .ai intai in ti.pul noptii apoi ziua+
Trata.entul ci-ozelor
Trata.entul incepe cu exercitii de .o,ilizare pasiva a coloanei,
pana la corectare si 4ipercorectarea ci-ozei suple+ Ci-oza ri3ida nu va
-i toni-icata decat dupa aceasta .o,ilizare de corectie+ Tot in scopul
o,tinerii .o,ilitatii coloanei se indica suspensiile la scara -ixa sau
elun3atiila la capastru+ %ozitia in anteversie a ,azinului este o cauza a
lordozelor si ci-ozelor+ !eec4ili,rarea lui la pozitie nor.ala se o,tine
prin exercitii care antreneaza cele doua cupluri de .usc4i :
#a,do.inalii si -esierii pe de o parte
#psoasul iliac si .usc4ii lo.,ari pe de alta
%ri.ul cuplu se opune actiunii de lordozare 5anteversiei
,azinului6ce o au .usc4ii psoas iliac si lo.,arii+ Musc4iul psoas, prin
insertiile sale pe .icul tro4anter al -e.urului si pe verte,rele
lo.,are, -lexeaza coapsa pe ,azin sau trunc4iul pe coapsa+ Musc4ii
a,do.inali nu au iinsertie pe -e.ur, totusi se contracta in .iscarea de
-lexie a coapselor pe ,azin pentru a li.ita ,ascularea ,azinului tras la
contractia psoasului+ In -elul acesta se asi3ura psoasului o insertie -ixa
pe ,azin+ Cand .usc4ii a,do.inali iau punct -ix pe torace pentru a se
contracta, deter.ina o retorversie co.pensatorie a ,azinului si deci
ster3erea cur,urii lo.,are+ Fesierii sunt .o,ilizati din pozitia culcat
cu -ata in 7os, pieptul spri7init pe ,anc4eta cu ridicarea picioarelor -ara
a depasi orizontala+ Un exercitiu care intereseaza cuplul de .usc4i
corectori este rasturnarea ,azinului prin contractia si.ultana a
a,do.inalilor si -esierilor executat din pozitia pe spate culcat sau din
stand cu spatele la perete, pentru a se putea controla+ Un alt o,iectiv al
trata.entului este toni-ierea .usc4ilor spatelui,in special cei
paraverte,rali cu care se -ixeaza o.oplatii+ Toni-ierea se o,tine prin
contractii izo.etrice, cu spatele in pozitie corectata sau 4ipercorectata+
)o. -olosi exercitii de respiratie care contri,uie la corectarea
cutiei toracice+ Copii vor -i invatati sa#si controleze tinuta in tot ti.pul
zilei pentru a se -or.a deprinderea de atitudine corecta, odata cu
toni-ierea .usculaturii+
In concluzie :
a 8 pentru corectarea si 4ipercorectarea ci-ozei se aplica .o,ilizarea
pasiva a coloanei si posturii de corectie+
, 8 atarnarea la scara -ixa si elon3atii cervicale la capastru+
c 8 reec4ili,rarea ,azinului se realizeaza prin toni-ierea a,do.inalilor
si -esierilor+
d 8 toni-ierea .usc4ilor verte,rali si a -ixatiilor o.oplatilor se o,tine
prin .iscari active si izo.etrice+
e 8 se i.pune controlul per.anent a tinutei in ti.pul zilei+
C Trata.entul lordozei
Trata.entul va ur.ari inlaturarea cauzelor care au produs lordoza,
dupa care se va trece la redresarea vazinuluisi ec4ili,rarea trunc4iului
la noua pozitie+ Dupa %alard, -ixarea ,azinului se realizeaza prin
anta3onis.ul psoasului si -esierilor a,do.inalii neavand rol in statica
,azinului+ Dupa Del.as si )anderual, -esierii nu au rol in ec4ili,rarea
statica, .otivand acest lucru prin -aptul ca individul nu poate sta la
verticala cu .usc4ii -esieri relaxati sau c4iar paralizati 5in cazul
.iopatiei6+ In tratarea lordozei acestia se pot insa .o,iliza pentru
corectie+
!eec4ili,rarea ,azinului rezulta din actiunea a doua cupluri
anta3oniste : #a,do.inalii si -esierii =cuplul corector
#lo.,arii si psoasul iliac#cuplul de-or.ant
Trata.entul se incepe cu exercitii de retroversie a ,azinului, din
culcat pe spate sau stand, cu controlul corectiei+ Se repeta de .ai
.ulte ori si apoi se continua cu controlul ,azinului in ti.pul .ersului
si in ti.pul exercitiilor din pro3ra.ul de reeducare+ Musc4ii
a,do.inali au rol in .entinerea ,azinului la inclinare nor.ala+ Ei sunt
cei care -ixeaza viscerele in cavitatea a,do.inala si prin 4ipotonie
per.it viscerelor sa tra3a de coloana lo.,ara de care sunt -ixate
accentuand lordoza+ Exercitiile de a,do.en se vor executa din pozitia
cu ,azinul corectat+ Cand se va actiona cu .e.,rele in-erioare,
.iscarile vor porni dintr#un un34i de (9#19 3rade, care per.ite
corectia ,azinului si a lordozei+
Toni-icarea .usculaturii dorso#lo.,are se -ace di-erit pentru
-iecare re3iune in parte ast-el :
#pentru re3iunea dorsala .usc4ii verte,rali vor -i .o,ilizati in
contractie co.pleta si intindere inco.pleta, pentru a -i scurtati+
#.usc4ii lo.,ari vor -i intinsi si in aceasta pozitie vor -i toni-iati+
Ast-el se executa .iscari cu trunc4iul -lexat cu corectia lordozei si
din aceasta pozitie se executa contractii izo.etrice pentru .usc4ii
re3iunii interesate+
In concluzie reco.anda. :
2 =postura in ci-oza lo.,ara cu controlul .ainii
& =toni-ierea a,do.enului din pozitie corecta cu ,azinul in retroversie
si coordonarea respiratiei dia-ra3.atice cu exercitiile de a,do.en
( =toni-ierea .usculaturii dorso#lo.,are prin contractii izo.etrice
di-erite pe re3iuni 5dorsala, lo.,ara6+
/ =toni-ierea .usculaturii rotative externe a .e.,relor si a
cvadricepsului+
Trata.entul .edica.entos 5scolioza, lordoza, ci-oza6
Trata.entul .edica.entos este variat si di-era de la a-ectiune la alta+
In pri.ul rand se cauta tratarea -actorilor deter.inanti a ci-ozelor si
scoliozelor+ Se ad.inistreaza antiin-la.atoare : -enil,utazona,
a.ino-e.azona, aspirina, antial3ice si decontracturante, acestea din
ur.a servind la relaxarea .usc4ilor care contractati -iind pot 3enera
de-or.atii ale coloanei+ Ad.inistrarea de cortizon 7oaca un rol -oarte
i.portant, dar tre,uie avut in vedere doza7ul si epoca de evolutie a
,olii+ )ita.inele din 3rupul ' servesc la toni-ierea siste.ului nervos
si a or3anis.uli in 3eneral+ In-iltratiile locale cu ,oicil si Clor4idrat de
procaina in -azele cele .ai dureroase ale ,olii, constituie trata.entul
si.pto.atic antial3ic+ Ad.inistrarea de calciu su, -or.ele Sandoz
e-ervescent, clorocalcini si vita.inele din 3rupul D 52,&,(6, 7oaca un
rol i.portant in evidtarea producerii ci-ozelor si scoliozelor ra4itice+
TE>ICA MASA?U*UI
Masa7ul se practica din cele .ai vec4i ti.puri+ For.ele de .asa7
sunt : netezire, -ra.antare, ,atere, -rictiune si vi,ratie+ Masa7ul are
e-ect ozitiv si se aplica in a-ectiuni ca : trau.atice, reu.atice,
neurolo3ice, .usculare+
Masa7ul ce-ei
Se -ace in totdeauna din 7os in sus+ *a ori ce .asa7 se incepe cu
netezirea din inapoia pavilionului auricular si .ana co,orata in 7os pe
apo-izele spinoase ale verte,relor, co,orand in lateral actionand
asupra .usc4iului trapez+
etezirea se -ace cu pal.a, policele, dosul de3etelor sau su, -or.a
de pieptene+ Masa7ul se executa cu .anevre de -ra.antare su, -or.a
de stoarcere cu trei de3ete i.pri.andu#se presiune sau prinzand
.usculatura ce-ei intre ulti.ele patru de3ete si podul pal.ei, se .ai
poate executa 3eluirea+
Frictiunea se -ixeaza cu o .ana capul si cu cealalalta se executa
-rictiunea+ De3etele patrund in ele.entul articulat+ Aceasta .anevra
se executa cat .ai pro-und+ Frictiunea se poate asocia cu vi,ratia+ *a
re3iunea ce-ei se .ai poate executa ,aterea insa -oarte usor cu var-ul
de3etelor pe re3iunea .astoidiana si verte,re cu pulpa de3etelor, iar
pe .usc4iul trapez cu partea cu,itala a .ainii+ *a persoanele
inzestrate cu .usculatura se executa cu pu.nul+ "rice .asa7 este
ur.at de ;inetoterapie+ Miscarile sunt de trei -eluri : active, pasive si
cu opunere de rezistenta+ Miscarile pasive sunt .iscari pe care le
i.pri.a .asorul ,olnavului+ Miscarile active sunt .iscari pe care le
executa ,olnavul sin3ur sau su, indru.area te4nicianului, sau cu
opunere de rezistenta+ Aceste .anevre se executa ast-el : Daca
,olnavul vrea sa execute o .iscare .asorul tre,uie sa puna .ana pe
se3.entul pe care se executa .iscarea i.pin3andu#l in sens opus+
Miscarile de pro.ovare se executa cu vi,ratii+ Ele se .ai pot
executa sustinand pe se3.entul ,olnav diverse o,iecte 54altere, .in3i
de 3i.nastica6+ *a re3iunea ce-ei, pentru a se executa .iscari, .asorul
se aseaza in spatele ,olnavului, prinde capul acestuia intre .aini, cea
stan3a pe -runte, iar cealalalta spre .usc4iul trapez, i.pri.andu#i
,olnavului .iscari de -lexie, extensie laterala dreapta#stan3a si rotatie+
Masa7ul ce-ei este indicat in a-ectiuni ca : reu.atis.ale, in
spondiloza cervicala5dureri de cap6, in a-ectiuni nevral3ice si in
a-ectiuni ale .usc4ilor insotite de contracturi5torticolis6+
Trata.entul de recuperare prin ;inetoterapie
%rotocolul trata.entului
Trata.entul ce se e-ectuiaza este in 3eneral de .ai .ulte luni sau
ani, in raport cu varsta si de-or.atiile prezente si va -i reluat in caz de
reusita+ De ase.enea ur.arirea su,iectului tratat va -i -acuta continuu,
iar la copii pana la s-arsitul perioadei de crestere+ In pri.a etapa a
trata.entului luarea la cunostinta ocupa rolul principal+ Aceasta se
-ace prin recunoasterea de-ectelor 5in -ata o3linzilor sau in -ata
planurilor de re-erinta6, prin exercitii posturale contrastante care .er3
de la pozitia o,isnuita, cea incorecta, la cea corecta, prin .entinerea
pozitiilor corectate in cursul exercitiilor si.ple si, in s-arsit a.plitarea
executatain sens corectata, usurand posturile cori7ate+Aceasta pri.a
etapa dureaza intre 1 si 29 sedinte, dintre care ( cu ;inetoterapie si
restul la do.iciliu+
Etapa a doua este etapa corectiva+ In aceasta etapa supleerea
corectoare ocupa un rol i.portant+ Datorita ei, precu. si exercitiilor
posturale, se a.elioreaza postura+Toni-ierea .usculara este in .asura
sa contri,uie la .entinerea corectiei+ Se trece apoi la toni-ierea
3eneralizata a .usculaturii trunc4iului si .e.,relor+ Aceasta etapa
dureaza .ai .ulte luni, doua sedinte pe sapta.ana -iind e-ectuate cu
;inetoterapeutul, celalalte sedinte, zilnic, la do.iciliu+
Etapa a treia este etapa de consolidare si readaptare+ Aceasta etapa
este etapa in care se -ixeaza rezultatele o,tinute pana acu.+
!eeducarea posturala care se e-ectueaza in aceasta etapa in3lo,eaza
toate 3esturile
o,isnuite si vizeaza auto.atizarea pozitiilor corecte+ A.plizarile care
se e-ectueaza in vederea intretinerii supletii nor.ale au loc in toate
planurile+ Activitatea .usculara 3eneralizata se practica din ce in ce .ai
intens, orientandu#se spre o activitate nor.ala+ Activitatea din etapa a
treia dezvolta pana la ur.a prin exercitiile -olosite, rezistenta necesara in
ti.pul activitatii o,isnuite scolare sau pro-esionale+ " sin3ura sedinta pe
sapta.ana se va -ace cu ;inetoterapeutul, in restul sapta.anii la
do.iciliu+
)I Anato.ie patolo3ica
Descrierea coloanei verte,rale
Coloana verte,rala constituie sc4eletul solid al trunc4iului+ Este
situata in plan .edian in re3iunea posterioara a trunc4iului, -iind
-or.ata la o. din ((#(/ de verte,re+ Intre verte,re se 3asesc discurile
interverte,rale+ In interior de#a lun3ul ei, coloana verte,rala este
stra,atuta de un canal nu.it canalul verte,ral5neural6 care adapostesta
.aduva spinarii cu invelisurile sale+ Se3.entele coloanei verte,rale
sunt:
2+ Se3.entul cervical este -or.at din 0 verte,re
)erte,ra cervicala prezinta unele deose,iri -ata de verte,ra tip+
Corpul este .ai .ic si .ai alun3it transversal+ In se3.entul cervical
3asi. / verte,re de tranzitie : atlas, axis, verte,ra *@ si *0+ Aceste
verte,re prezinta particularitati deose,ite prin adaptarea lor la -unctii
speciale+
&+ Se3.entul toracal este -or.at din 2& verte,re+ Caracteristicile
acestor verte,re sunt articularea lor cu coastele, pe -etele laterale+
Apo-iza transversala prezinta catre var-, pe -ata ei anterioara, o
-ateta articulara corespunzatoare de pe coasta+
(+ Se3.entul lo.,ar este -or.at din 1 verte,re+ )erte,ra lo.,ara
este .ai .are decat celalalte verte,re+ Corpul este lat .ai inalt si
cu peri.etrul transversal .ai .are+ *a ,aza apo-izei transverse,
posterior si in-erior, se a-la un tu,ercul care reprezinta cu adevarat
apo-iza transversa+ In partea laterala lo.,ara a apo-izelor articulare
superioare se a-la o proe.inenta nu.ita apo-iza .axilara+
/+ Se3.entul sacral este -or.at din 1 verte,re sudate intre ele purtand
denu.irea de os sacru+ Intre ele se a-la doua oase iliace cu care se
articuleaza lateral -or.and ,nazinul osos+ Sacrul prezinta o -ata
anterioara concava, una posterioara convexa, o ,aza, un var-
orientat central si doua -ete laterale+
1+ Se3.entul cocci3ian este -or.at prin sudarea a /#1 rudi.ente
verte,rale+ Coccisul prezinta la ,aza doua proe.inente 5coarnele
coccisului6, care se unesc cu coarnele sacrale+ 'aza se articuleaza
cu osul sacru+